hemograma

  • View
    639

  • Download
    2

Embed Size (px)

Text of hemograma

Profil anemie Trimite pe e-mail acest articol Printeaza acest articol Anemia este una din situatiile frecvent ntalnite n practica medicala. Din punct de vedere functional, se defineste printr-o masa eritrocitara insuficienta pentru asigurarea unei cantitati adecvate de oxigen tesuturilor periferice. n practica, se considera anemie atunci cand concentratia de hemoglobina, hematocritul si/sau numarul de eritrocite sunt sub valorile de referinta.1 Anemia nu reprezinta o boala n sine ci un semn de boala. Clasificarea anemiei est e importanta n strategia diagnostica. Doua tipuri de clasificari sunt larg utiliz ate: morfologica si functionala. 1. Clasificarea morfologica a anemiilor are n vedere aprecierea marimii, formei s i a gradului de incarcare cu Hb a eritrocitelor. Trei tehnici principale sunt di sponibile clinicianului pentru aprecierea acestor aspecte: calcularea indicilor eritrocitari, examinarea frotiului sanguin si analiza curbei de distributie a vo lumului eritrocitar.2 ncadrarea morfologica a anemiilor poate sugera unele mecani sme de boala, ceea ce permite dirijarea investigatiilor ulterioare, catre un anu mit grup de factori etiologici.3 Dupa acest criteriu, anemiile se mpart n: normocitare (MCV 80-100fl), microcitare (MCV 100fl). Anemiile microcitare au drept caracteristica patogenica comuna deficienta n sinte za hemoglobinei, cu aparitia hipocromiei. Biosinteza normala a hemoglobinei are loc n citoplasma eritroblastilor din maduva osoasa si necesita prezenta n cantitat i optime ale celor trei componente: fierul, protoporfirina si globina.2 n functie de nivelul deficientei se deosebesc anemii microcitare din cadrul unor: afectiu ni ale metabolismului fierului (ex.anemia feripriva, anemia cronica simpla), bol i ale sintezei moleculelor de globina (ex. hemoglobinopatii, talasemii) si boli ale sintezei de hem si porfirina (anemii sideroblastice). Cea mai frecventa cauza este deficitul de fier, anemia feripriva fiind si cea ma i ntlnita forma de anemie de pe glob.1 Scaderea cantitatii totale de fier din orga nism reduce semnificativ aportul de fier la maduva osoasa si are ca urmare anemi a microcitara hipocroma caracteristica; de asemenea scaderea fierului tisular es te responsabila de semne si simptome revelatoare ca modificari de fanere, atrofi a mucoaselor, astenia etc., caracteristice acestui tip de anemia. Boala afecteaz a ambele sexe si toate vrstele, dar predomina la femei si copii.4 Anemia cronica simpla, a doua ca frecventa, este o anemia usoara sau moderata la pacienti cu boli infectioase, inflamatorii sau neoplazice, care persista mai mu lt de 1-2 luni si a carei caracteristica este hiposideremia n prezenta unor ample depozite de fier reticuloendotelial.5 Afectiunile ereditare, care au la baza o anormalitate n sinteza moleculelor de gl obina, pot fi mpartite n: hemoglobinopatii caracterizate prin variante de hemoglob ina anormala structural si talasemii familie de anemii cu mare heterogenicitate clinica, care au n comun sinteza deficitara a uneia sau mai multor lanturi polipe ptidice din hemoglobina normala. Clinic, aceste afectiuni se manifesta de obicei sub forma de anemia hemolitica, dar unele sunt functional normale si prin urmar e fara manifestari clinice ( clinically silent ). 6 Un rol important n diagnosticul d e laborator l au hemograma, frotiul sanguin, electroforeza Hb. Anemiile sideroblastice sunt un grup heterogen de boli, ereditare sau dobandite, caracterizate prin prezenta de sideroblasti inelari n maduva osoasa, ca urmare a a cumularii de fier in mitocondrii.7 Excesul de fier mitocondrial se considera con secinta sintezei insuficiente a hemului, ca rezultat al scaderii productiei de p rotoporfirina sau afectarii legarii fierului de protoporfirina. Gradul hipocromi ei si microcitozei variaza considerabil de la o forma de anemie sideroblastica l a alta. Adesea dimorfismul eritrocitar este accentuat, cu o populatie microcitar a hipocroma care coexista cu o populatie de eritrocite normale sau chiar macroci tare.8 Anemiile macrocitare se pot mparti n doua grupuri pe baza criteriilor biochimice s i morfologice: anemii megaloblastice si non-megaloblastice. n anemiile megaloblastice marca morfologica este reprezentata de prezenta precurs

orilor eritroizi anormali n maduva osoasa, caracterizati prin dimensiuni crescute si alterari specifice n aspectul cromatinei nucleare. Aceste celule distincte re prezinta expresia morfologica a unei anomalii biochimice, respectiv ntrzierea sint ezei de ADN. Rata sintezei hemoglobinei, respectiv sinteza ARN, nu este afectata n timp ce rata diviziunilor celulare este redusa, n consecinta componentele citop lasmatice, n special Hb sunt sintetizate n exces n timpul ntrzierii ntre diviziunile elulare, ducnd la formarea unor eritrocite de dimensiuni crescute. Cele doua modi ficari caracteristice de pe frotiul de snge care permit diferentierea anemiilor m egaloblastice sunt prezenta macroovalocitelor si a neutrofilelor cu nucleu hiper segmentat. n anemia megaloblastica VEM este de obicei >110 fL (110 130 fL, chiar pna la 160 fL). Cele mai frecvente cauze sunt deficitul de vitamina B12 si defici tul de folat.9 Anemiile macrocitare non-megaloblastice nu au un mecanism patogenic comun; ele r eprezinta anemiile macrocitare n care precursorii eritroizi medulari sunt normali ; sinteza ADN nu este afectata; VEM este de obicei usor crescut (100 110 fL); ex . anemiile asociate cu eritropoieza accentuata (anemia hemolitica si posthemorag ica), alcoolism, boli hepatice, hipotiroidism, sindroame mielodisplazice, anemia mieloftizica, anemia aplastica, anemia sideroblastica dobndita, etc.1 Anemiile normocitare se impart n: anemia asociata cu raspuns eritropoietic adecva t (anemia posthemoragica, anemia hemolitica poate fi si usor macrocitara), anemi e asociata cu secretie scazuta de eritropoietina (ex. anemia din insuficienta re nala, anemia din bolile hepatice, anemia din insuficientele endocrine, anemia di n bolile cronice -poate fi si microcitara), anemie asociata cu raspuns medular i nadecvat (ex. anemia aplastica, anemia mieloftizica, anemii mielodisplazice, ane mia diseritropoetica).1,10 2. Clasificarea functionala a anemiilor se refera la aprecierea productiei de er itrocite de catre maduva osoasa.3 Determinarea numarului relativ sau absolut de Rt reprezinta un indicator important al activitatii eritropoietice medulare, fur niznd o apreciere initiala daca anemia se datoreaza alterarii productiei eritroci tare sau pierderii de eritrocite n circulatie (prin sngerare sau hemoliza). 11,12, 13 In functie de cifra de reticulocite anemiile se impart in hiporegenerative si regenerative . Bibliografie 1. Glader B. Anemia: General Considerations, n Wintrobe s Clinical Hematology, Phil adelphia. 2004, 948-975. 2. G. Richard Le, Anemia: A Diagnostic Strategy, n Wintrobe s Clinical Hematology, 1999, 908-921. 3. Dan Colita, Anemiile. Generalitati, Clasificare, n Tratat de Medicina Interna, Hematologie partea I, 1997, 556-567. 4. N. Munteanu, Anemia feripriva, n Tratat de Medicina Interna, Hematologie parte a I, 1997, 579. 5. Robert T. Means, Jr, The Anemia of Chronic Disorders, n Wintrobe s Clinical Hema tology, 1999,1011. 6. John N. Lukens, The Abnormal Hemoglobins: General Principles, n Wintrobe s Clini cal Hematology, 1999, 1329. 7. N.Munteanu, Anemii sideroblastice, n Tratat de Medicina Interna, Hematologie p artea I, 1997, 614. 8. Sylvia S. Bottomley, Sideroblastic Anemias, n Wintrobe s Clinical Hematology, 19 99, 1022-1024. 9. Carmel L. Megaloblastic Anemias: Disorders of Impaired DNA Synthesis, n Wintro be s Clinical Hematology. Lippincott, Williams, and Wilkins, Philadelphia, 11 ed. 2004, 1367-1413. 10.Thomas L, Bartl R. Hematology, n Clinical Laboratory Diagnostics. 1998, 463-54 7. 11. B Weinberg. Monunuclear Phagocytes, n Wintrobe s Clinical Hematology. Philadelp hia ed. 2004, 349-377. 12. DeMott W, Tilzer L. Hematology, n Laboratory Test Handbook. Hudson (Cleveland

) ed. 1994, 517-617. 13. Desai S. Complete Blood Count, n Clinicians s Guide to Laboratory Medicine. Hud son (Cleveland) ed. 2004, 13-18. ========================== Hemograma cu formula leucocitara cu Hb, Ht si indici 23 Lei Trimite pe e-mail acest articol Printeaza acest articol Hemograma consta din masurarea urmatorilor parametri: numar de leucocite; numar de eritrocite; concentratia de hemoglobina; hematocrit; indici eritrocitari: volumul eritrocitar mediu (VEM), hemoglobina eritrocita ra medie (HEM), concentratia medie de hemoglobina (CHEM) si largimea distributie i eritrocitare (RDW); numar de trombocite si indici trombocitari: volumul trombocitar mediu (VTM) si largimea distributiei trombocitare (PDW); formula leucocitara. Hemograma este un test screening de baza, fiind unul din cele mai frecvent cerut e teste de laborator, reprezentand adesea primul pas in stabilirea statusului he matologic si diagnosticul diverselor afectiuni hematologice si nehematologice. C uantificarea parametrilor hematologici asociata uneori cu examinarea frotiului d e sange aduce informatii pretioase, orientand in continuare spre efectuarea alto r teste specifice9. Pregatire pacient Hemograma se poate recolta jeun (pe nemancate) sau postprandial (trebuie totusi evitate mesele bogate in lipide care pot interfera cu anumiti parametri ai hemog ramei). Sexul, varsta pacientului, precum si anumite conditii cum ar fi: starea de soc, varsaturi incoercibile, administrarea masiva de lichide i.v. etc., care pot duce la deshidratarea, respectiv hiperhidratarea pacientului, precum si anumite trat amente urmate de pacient trebuie comunicate laboratorului. Este de preferat evitarea pe cat posibil a stresului in momentul recoltarii. In cazul monitorizarii regulate (zilnic sau la doua zile) a anumitor parametri, proba de sange pentru efectuarea hemogramei trebuie obtinuta in acelasi moment a l zilei (datorita fluctuatiilor fiziologice circadiene ale unor parametri) 4;6;9 ;19. sange venos recoltat pe anti Specimen recol