HEMOSTAZA SI COAGULAREA SANGELUI - ?· HEMOSTAZA SI COAGULAREA SANGELUI Etapele realizarii hemostazei…

  • Published on
    01-Apr-2019

  • View
    212

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

<p>HEMOSTAZA SI COAGULAREA SANGELUI </p> <p> Etapele realizarii hemostazei fiziologice 1. Vasoconstrictia 2. Formarea dopului plachetar 3. Formarea unui tromb sanguin 4. Inglobarea trombului si oprirea procesului de coagulare 5. Fibrinoliza Vasoconstrictia Sectiunea sau ruperea unui vas- contractia muschiului neted cu reducerea fluxului prin vasul lezat - spasm muscular local - factori locali eliberati din tesuturi traumatizate si de catre tromobocitele sanguine (ex: tromboxan A2) - reflexe nervoase Spasmul poate dura minute- ore timp in care are loc agregarea plachetara si coagularea sanguina Formarea dopului plachetar Contact intre trombocite si suprafata vasculara lezata - modificari de forma si dimensiune - aderare de colagen tisular si factor von Willebrand prin receptor Gp Ib/IX/V si activare - agregare stransa de fibrinogen si factor von Willebrand prin GpIIb/IIIa - eliberare de factori activi : ADP, tromboxan A2, serotonina, fV - activare trombocite de vecinatate cu aderarea acestora la trombocitele activate Formarea dopului plachetar - Mecanism foarte important pentru inchiderea rapida a orificiilor din vasele foarte mici Formarea trombului Rezultat al mecanismului de coagulare sanguina 1. Formarea activatorului protrombinei 2. Conversia protrombinei in trombina </p> <p>3. Transformarea fibrinogenului in fibrina inglobare de trombocite, plasma si elemente figurate- formarea trombului </p> <p> Formarea activatorului protrombinei - 2 cai de formare o extrinseca traumatism de perete vascular si tesuturi inconjuratoare (eliberare de factor tisular) elementul </p> <p>initial in declansare, mai rapida o intrinseca initiata in sange (expunere la suprafata incarcata electronegativ)- rol de amplificare, se declanseaza </p> <p>dupa ce s-au format deja cantitati mici de trombina, mai lenta - cele doua procese interactioneaza constant unul cu celalat - Factori de coagulare- enzime proteolitice aflate in forma inactiva </p> <p> activare </p> <p>cascada coagularii </p> <p> Factor I = Fibrinogen Factor II= Protrombina (PT) Factor III= Factor tisular Factor IV= Calciu Factor V= Proaccelerina Factor VII= Proconvertina Factor VIII= Factor antihemofilic A Factor IX= Factor antihemofilic B Factor X= Factor Stuart Factor XI= Factor C antihemofilic Factor XII= Hageman Factor XIII= Stabilizator fibrinei Prekalikreina=PK Calea extrinseca </p> <p>fT+ fVIIa+Ca2+fXfXa </p> <p>fXa +fosfolipide+FVa+Ca PTtrombina Calea intrinseca </p> <p>fXIIa+ HKfXIFXIafIXfIXa </p> <p>fIXa+FVIIIaFXFxa </p> <p>fXa +fosfolipide+FVa+Ca PTtrombina Conversia protrombinei in trombina Protrombina </p> <p>- proteina plasmatica, alpha2 globulina, instabila scindeza usor -&gt; trombina - Sintetizata continuu in ficat, sinteza dependenta de vitamina K - Activatorul protrombinei induce conversia protrombinei in trombina </p> <p> Conversia fibrinogenului in fibrina Fibrinogen= proteina cu greutate moleculara mare, sintetizata in ficat Trombina= enzima proteolitica, indeparteaza patru peptide din fiecare molecula de fibrinogen -&gt; monomer de </p> <p>fibrina -&gt; polimerizare cu alti monomeri de fibrinafibre lungi de fibrina -&gt; reteaua trombului sanguin -&gt; tromb cu rezistenta redusa - factor de stabilizare a fibrinei -&gt; legaturi covalente de fibrina Retractia trombului Dupa 20-60 de minute, eliminare de lichid continut in tromb Proces ce necesita prezenta trombocitelor Determina apropierea marginilor rupturii vasculare si consolideaza hemostaza Prevenirea coagularii- substante anticoagulante Factori endoteliali de suprafata </p> <p>- celule endoteliala indemna, neteda- impiedica activarea sistemului de coagulare prin contact(intrinsec) - glicocalix endotelial- respinge factorii coagularii si trombocitele - trombomodulina- leaga trombina incetineste coagularea </p> <p> - activeaza proteina C +S inactiveaza f V si f VIII </p> <p>Antitrombina III - Blocheaza efectul trombinei neadsorbite de fibrinogen - Inactiveaza trombina, dar si fXIIa, XIa, Xa, IXa - Se asociaza cu heparina amplificand actiunea acesteia </p> <p>Heparina - inlatura trombina din circulatie - Inlatura factorii XII, XI, X, IX </p> <p> Fibrinoliza </p> <p> Urmeaza in paralel cascada coagularii </p> <p> Plasminogen- proteina plasmatica care activata se transforma in plasmina </p> <p> Plasminogen+activator plasminogen tisular(t-PA)plasmina degradarea fibrinei, fibrinogen formare de FDP (ex :D dimeri) </p> <p> t-PA- circula in forma inactiva impreuna cu PAI1 (secretat de celule endoteliale si trombocite) </p> <p> Urokinaza- activator de plasminogen, responsabil de fibrinoliza extravasculara </p> <p> Alpha 2 antiplasmina- secretata de ficat si trombocite, inactiveaza plasmina, contribuie la stabilizarea trombului </p> <p> TAFI (Thrombin-activatable fibrinolysis inhibitor) - substrat pentru complex trombina trombomodulina - activat devine inhibitor de fibrinoliza prin inhibarea incorporarii plasminogen in fibrina si activarii acestuia </p> <p> PROBE DE COAGULARE Timpul de protrombina (PT) </p> <p>- evalueaza calea extrinseca: - factor tisular, factor VII - factori comuni: protrombina, fibrinogen, fV, fX - evalueaza deficitul factorilor dependeti de vitamina K (efect predominant asupra fVII) - util in monitorizarea tratamentului cu anticoagulante orale (evaluarea INR) </p> <p> APTT (timp de tromboplastina partial activata) </p> <p>- evalueaza calea intrinseca - prekalikreina, high molecular weight kininogen, factori XII, XI, IX, VIII - factori comuni: protrombina, fibrinogen, fV, fX </p> <p>- monitorizarea terapiei cu heparina Timpul de trombina - evalueaza transformarea fibrinogen in fibrina Evaluare practica APTT prelungit + PT normal problema pe calea intrinseca </p> <p>- Boala von Wilebrand, deficit de factori: VIII, IX, XI - Tratamentul cu heparina, prezenta anticoagulantului lupic </p> <p> APTT normal + PT prelungit -problema pe calea extrinseca f VII </p> <p>- Deficit de vitamina K, boala hepatica cronica, anticoagulante orale, deficit de fVII APTT prelungit + PT prelungit + TT normal - Problema e pe calea comuna </p> <p>- Factori II, V, X - Boala hepatica, CID (D-dimeri) </p> <p>APTT normal + PT normal + sangerare - trombocitopenie, disfunctie plachetara, deficit usor de vW, tulburari vasculare - rar deficit de factor XIII sau defect al sistemului fibrinolitic </p> <p> Evaluare practica </p> <p>Manifestare clinica Cauze trombocitare Deficite de factori de coagulare </p> <p>Petesii Frecvent Rar </p> <p>Echimoze Mici si superficiale Hematoame </p> <p>Hemartroza Rara Frecvent </p> <p>Sangerare dupa traumatisme minore </p> <p>Frecvent Rar </p> <p>Sangerare dupa proceduri invazive </p> <p>Apare imediat in functie de gradul afectarii </p> <p>Sangerare de obicei tardiva </p> <p>Hemofilia Coagulopatie ereditara cu transmitere recesiva X linkata caracterizata prin sinteza deficitara a factorului VIII </p> <p>(hemofilia A), a factorului IX (hemofilia B) sau a factorului XI (hemofilia C) Transmiterea se realizeaza pe linie materna iar formele severe apar exclusiv la baieti Barbatul afectat va transmite baietilor cromozomul Y, toti baietii vor fi sanatosi, fetele vor fi toate purtatoare Mama purtatoare va transmite boala la jumatate din baieti iar jumatate din fete vor fi purtatoare 1/3 din pacienti nu au istoric familial pozitiv pentru hemofilie EPIDEMIOLOGIE Hemofilia A mai frecventa si mai severa - 1 la 5000 de nou-nascuti baieti - 75% au forme severe de boala Hemofilia B - 1 la 30000 de nou-nascuti baieti - 50% au forme severe de boala </p> <p>- Formele severe sunt prezente exclusiv la baieti, femeile heterozigote pot prezenta forme usoare de boala - World Hemophilia Foundation estimeaza ca 43% din populatia hemofilica a lumii traieste in India, China, </p> <p>Bangladesh si Indonesia Severitate Hemofilie severa </p> <p>Manifestari hemoragice - Rare in perioada neonatala: hemoragie la nivelul cordonului ombilical, cefalhematom voluminos, hemoragie </p> <p>intracraniana, hemoragie dupa circumcizie, hemoragie la locul de venopunctie - Manifestarile clinice devin mai evidente odata ce copilul devine mai activ si este mai expus traumatismelor Hemoragii - exteriorizate sau neexteriorizate - Formele severe- au frecvent hemoragii spontane, severe si care debuteaza la varsta mica, au hemoragii </p> <p>persistente si continue dupa traumatisme, insa sangerarile din taieturi minore sunt rare - Formele moderate- au de obicei sangerari dupa traumatisme usoare sau proceduri chirurgicale - Formele usoare au de obicei sangerari numai dupa traumatisme importante sau interventii chirurgicale, este </p> <p>posibil sa se puna diagnosticul in perioada adulta - Femeile purtatoare nu prezinta de obicei manifestari hemoragice daca au activitatea factorului de coagulare </p> <p>peste 50% Hemartrozele </p> <p>- 80% din manifestarile hemoragice - Originea sangerarii: vasele sinovialei, hemoragie in cavitatea articulara - la inceput secundara unui traumatism ulterior apar spontan - Genunchi, coate, glezne - Durere, marire de volum a articulatiei, caldura locala si limitarea miscarilor - Artropatie hemofilica prin repetarea acestora </p> <p> Hematoame </p> <p>- Manifestari precoce si foarte frecvente dupa ce copilul incepe sa mearga - pot avea localizari periculoase: cap si gat, planseul bucal, nas, orbitar si periorbitar - Hematome ale fruntii- modalitate frecventa de prezentare si prima manifestare hemoragica - Hematoame intramusculare pot determina anemie acuta in muschi cu teaca mare, compresie vasculo-</p> <p>nervoasa in muschi cu teaca mica - Hematom psoas pe partea dreapta- ddx cu apendicita acuta - </p> <p>Hemoragii exteriorizate - hemoragii din plagi cutanate, - epistaxis- frecvent, spontan, abundent si repetat - hemoragii bucale si dentare frecvente, spontane sau dupa extractii dentare - hematurie- sangerare la nivel renal sau vezical, uneori insotita de dureri colicative prin obstructia cailor </p> <p>urinare cu cheaguri de sange - hemoragii digestive- hematemeza, melena, hematochezie- mai rare </p> <p> Hemoragii la nivelul SNC </p> <p>- Rare insa cele mai grave, mortalitate 20% - Spontane sau postraumatice - Pot aparea la 3-4 saptamani dupa un traumatism - Cel mai frecvent apar la nou nascuti dupa nasteri ce implica traumatism obstetrical - Intracerebrale, subdurale, subarahnoidiene, epidurale - Clinic: cefalee, varsaturi, somnolenta, convulsii - Sechele neurologice frecvente: retard psihomotor si paralizie cerebaral spastica </p> <p>Probe paraclinice </p> <p>- aPTT prelungit, timp de coagulare prelungit, timp de sangerare normal, trombocite normale, PT in limite normale, TT in limite normale, fibrinogen normal </p> <p>- Evaluare aPTT dupa amestec 1:1 plasma bolnav:plasma control- corectia </p> <p>- Teste de confirmare: masurarea concentratiei factorului VIII si IX </p> <p>- Teste de complementare: grup sanguin si Rh, inhibitori de factor VIII si IX, agvW, si activitatea fvW </p> <p> Testare genetica </p> <p>- Testare genetica a mutatiilor pentru hemofilia A si B pentru confirmarea bolii si prezicere a riscului de formare de inhibitori ai f de coagulare (peste 1000 de mutatii ) </p> <p>- Formarea inhibitorilor este mai frecventa la pacientii cu deletii extinse sau mutatii nonsens - Testare genetica a femeilor posibil purtatoare sau cu manifestari hemoragipare pentru confirmare si sfat </p> <p>genetic - Testare prenatala: </p> <p>- biopsie de vilozitati coriale in sapt 11-14 de sarcina - Amniocenteza in sapt 15-20 </p> <p> Diagnosticul de certitudine - Hemofilia A: activitatea factorului VIII sub 40% sau o mutatie patogenica la nivelul genei factorului VIII cu agvW </p> <p>in limite normale - Hemofilia B: activitatea factorului IX sub 40% sau o mutatie patogenica la nivelul genei factorului IX Diagnostic diferential - Boala von Willebrand poate asocia aPTT prelungit, unii au factor VIII cu activitate scazuta, afecteaza egal </p> <p>ambele sexe, transmitere autozomal dominanta, de obicei sangerarile apar cel mai frecvente sunt la nivelul mucoaselor, antigen vW, activitate fvW scazuta </p> <p>- Trombopatii ereditare - testele de coagulare nu sunt modificate - Deficit de factor XI aPTT e prelungit, se realizeaza dozarea factorului XI - Deficit de factor XIII- are aPTT si PT in limite normale cu activitati normale de VIII, IX, XI - Deficit de factor XII, HMWK, prekalikreina- de obicei nu au manifestari hemoragice, prelungesc aPTT, factorii </p> <p>VIII, IX, XI sunt in limite normale Hemofilia A dobandita Tulburare rar, dar grav, a hemostazei prin apariia autoanticorpilor mpotriva factorului VIII al coagulrii Apare cel mai frecvent in cadrul : </p> <p> sarcinii, postpartum poliartrita reumatoida, LES malignitati (adenocarcinom de prostata, pulmonar, leucemie cronica) postmedicamentos (penicilina, sulfonamide, fenitoin) in 50% din cazuri nu s-a asociat nicio cauza </p> <p>Clinic: hematoame, echimoze extinse, sangerari severe la nivelul mucoaselor(epistaxis, hematurie HDS), hemartrozele sunt foarte rare Primele manifestari apar deobicei dupa o interventie chirurgicala si pot fi amenintatoare de viata Paraclinic: aPTT prelungit, cu PT normal, evaluare aPTT in amestec 1:1 plasma pacient cu plasma control ( lipsa corectiei sugereaza prezenta inhibitorilor), determinarea inhibitorilor de fVIII Tratament: - Controlul sangerarilor: desmopresina, concentrate de factor VIII, concentrat de complex de protrombina </p> <p>activat, factor VIIa recombinat - Eliminarea inhibitorului: glucocorticoizi, glucocorticoizi cu ciclofosfamida, glucocorticoizi cu rituximab - Exista remisii spontane 20-30%, dar si recaderi 20% </p> <p>Complicatii - Atropatia hemofilica: boala articulara persistenta cauzata de hemartroze multiple la nivelul unei articulatii </p> <p> 50% din pacientii cu hemofilie severa, si 50% din cei cu hemartroza Genunchi, cot, glezna Boala se instaleaza progresiv, formele avansate se intalnesc in adolescenta Episoade repetate de hemartroza sinovita cronica cu pierderea cartilajului articular, formare de chiste, </p> <p>eroziuni si pensarea spatiului articular, fibroza articulara cu contracturi durere si limitarea mobilitatii Hemartroza Sinovita Artropatie Hemofilica </p> <p>- Sangerarea masiva cu anemie acuta - Leziuni nervoase periferice prin compresiuni datorate hematoamelor extensive - Ischemie periferica - Fracturi pe os patologic - Pseudochiste in fascia musculara, muschi si periost - Complicatii neurologice: paralizie cerebrala spastica, cecitate, surditate, retard psihomotor </p> <p> Complicatii ale tratamentului Infectii prin produse derivate de sange - Infectiicu virusul HIV, hep A, B, C, D- risc foarte mic de transmitere - Parvovirus B19 Aparitia anticorpilor inhibitori anti fVIII/fIX - 25% din pacientii cu forme severe - complica manifestarile hemoragice, raspunsul la tratament este mai scazut - mai frecventi la cei cu deletii mari si mutatii nonsens - tratamentul sangerarilor: concentrat de complex de protrombina activat, factor VIIa recombinat, plasmafereza - inducerea tolerantei imune prin tratamente sistematice cu factor VIII/IX cu asociere de tratament imunosupresiv TRATAMENT Obiective: </p> <p>- Prelungirea vietii - Minimalizarea dizabilitatilor </p> <p>Contraindicat: - Injectii intramusculare - Medicamente cu actiune antiagreg...</p>