HERNIILE INGHINALE

Embed Size (px)

Text of HERNIILE INGHINALE

  • HERNIILE INGHINALE

    HERNIILE FEMURALE

  • Definitii Regiunile herniare Anatomie Etiopatogenie Anatomopatologie Tratament Complicatiile hernioplastiilor

  • Definitii

    Hernia= exteriorizarea unui viscer din cavitatea in care este continut, prin intermediul unui defect la nivelul peretelui.

    Hernia abdominala= exteriorizarea totala sau partiala a unuia sau mai multe viscere din cavitatea peritoneala la nivelul unor zone slabe ale peretelui abdominal, preexistente anatomic

    Eventratia= exteriorizrea unui viscer abdominal acoperit de peritoneu parietal, sub tegumente, printr-o bresa a stratului musculo-aponevrotic, dobandita ( aparuta posttraumatic sau postoperator)

    Evisceratia= iesirea viscerelor abdominale la exterior printr-o solutie de continuitate a peretelui abdominal (inclusiv tegumentul) in circumstante posttraumatice sau post operatorii

  • Definitii

    Hernia externa= sacul herniar iese complet din perete

    Hernie intraparietala= sacul herniar este la nivelu pereteui

    Hernie interna = sacul herniar este in interiorul cavitatii

    Hernie reductibila = viscerul exteriorizat poate fi readus in abdomenHernie ireductibila sau incarcerata

    Manevra taxis = reducerea manuala a sacului de hernie

    Hernie strangulata = hernia in care vascularizatia viscerului exteriorizat este compromisa,de obicei la nivelul colului

    Hernia Richter = hernia in cazul careia continutul sacului consta doar dintr-un perete intestinal (intotdeauna cel antimezenteric) (strangularea intestinului poate sa apara fara ocluzie intestinala concomitenta).

  • Regiunile herniare

    = zonele unde aponevrozele si fasciile sunt lipsite de suportul protector al muschilor striati

    - regiunile inghinale - ombilicul - linia alba - linia semilunara alui Spieghel - diafragmul - perineul, triunghiul lombar superior Grinfeltt, trigonul lombar inferior Petit, gaurile obturatorii si sciatice

  • Anatomia regiunii inghinale

    Canalul inghinal = interstitiul dintre m. oblic intern si m. transvers abdominal, care este strabatutde funiculul spermatic la si de lig. rotund al uterului la.

  • Anatomia regiunii inghinale Peretii canalului inghinal : - anterior aponevroza m. oblic extern

    - superior - mm. oblic extern si transvers abdominal

    - inferior - ligamentul inghinal Poupart, se ntinde ca un jgheab ntre spina iliac antero-superioar [SIAS] i tuberculul pubic [TP]) - posterior fascia transversalis = portiune a fasciei endoabdominale care se afla posterior de m. transvers abdominal si il depaseste inferior - acest perete este inegal ca structura, el primind intariri fibruase individualizate sub forma a doua ligamente : medial lig. lui Henle si lateral lig. Interfoveolar Hasselbach

  • Anatomia regiunii inghinaleInelul (orificiul) inghinal superficial (extern) este o deschiztur oval (2.5-3 x 1-2.5 cm) situat deasupra pubisului (imediat supero-lateral de tuberculul pubic); poate fi considerat ca o sprtur n aponevroza muchiului oblic extern, avnd axul paralel cu fibrele acestei aponevroze. Este mrginit - supero-medial de stlpul medial (crus mediale) al lig. inghinal, - infero-lateral de stlpul lateral (crus laterale), - antero-lateral de fibrele intercrurale (fibrae intercrurales), - postero-medial de poriunea reflectat a ligamentului inghinal (lig. reflex al lui Colles).N.B.: punctul slab al orificiului inghinal superficial este reprezentat de zona fibrelor intercrurale (n caz de forare a orificiului inghinal superficial se produce dezlnarea acestora, adic rarefierea texturii lor).Prin inelul inghinal superficial se angajeaz n canalul inghinal, cordonul spermatic la brbat (respectiv ligamentul rotund al uterului la femeie)

  • Anatomia regiunii inghinaleInelul profundMarginea mediala aponevroza transversului si fascia transversalis - este fibroasa, definibila si palpabila = marginea refacuta de chirurgi in hernioplastii

    Marginea laterala m. transvers abdominal - moale, elastica, musculara, indistincta, incat poate sa nu fie recunoscuta in cadrul examinarii dinspre posterior

    - M. oblic intern acopera inelul profund, si formeaza un mecanism obturator ascunde vederii inelul profund si impiedica palparea lui dinspre anterior

  • Anatomia regiunii inghinale -Cordonul spermatic incepe la nivelul inelului profund - contine : canalul deferent si a. deferenta, a. si vv. testiculare, limfatice, nervi vegetativi, tesut adipos - distal , in special dupa tubercululu pubian se afla venele plexului pampiniform, lacare ajung vv. testiculare - la nivelul inelului profund elemetele cordonului spermatic se separa : canalul deferent impreuna cu artera sa coboara pana la tubii seminiferi, in timp ce vasele spermatice, limfaticele si gg. dreneaza spre regiunea renala

  • Trigonul Hesselbach locul de debut al herniilor directe

  • Anatomia regiunii inghinale -Plici abdominale:- plica ombilical median (ridicat de urac = vestigiu al canalului allantoidian care la ft unete vezica urinar cu allantoida, membran extraembrionar ce joac un rol important n dezvoltarea placentei)

    - plica ombilical medial (ridicat de a. ombilical, ram al a. hipogastrice; cu excepia primilor centimetri, se oblitereaz dup natere);

    - plica ombilical lateral (ridicat de a. epigastric inferioar);

  • Anatomia regiunii inghinale Fosete abdominale:- foseta inghinal supravezical: delimitat de plica ombilical median i cea medial; situata inapoia Lig. lui Henle, dublat anterior de tendonul conjunct - herniile sunt exceptionale (h. oblice interne)

    - foseta inghinal medial (corespunde trigonului Hesselbach): delimitat de plica ombilical medial i cea lateral; reprezint sediul herniilor inghinale directe (n caz de slbire a tonusului peretelui abdominal la acest nivel);

    - foseta inghinal lateral: este situat lateral de plica ombilical lateral i constituie sediul herniilor inghinale oblice externe (cel mai frecvent tip de hernii, care repre-zint practic cvasitotalitatea herniilor inghinale indirecte).

  • Anatomia regiunii inghinaleNervii ilioinginali si iliohipogastrici, care se suprapun, sunt nervi senzitivi pentru pielea regiunii inghinale, baza penisului si partea mediala superioara a coapsei; origine T12 si L1

    Ramura genitala a genitofemuralului este atat motor ( m. cremaster) cat si senzitiv (pielea de pe aceeasi parte a scrotului/ labiei); origine la L1-L2; poate substitui nervul ilioinghinal cand acesta este deficitar; coboara de-a lungul tractului iliopubic si acompaniaza vasele cremasterice de obicei este sectionat in timpul hernioplastiei aterioare

  • Anatomia regiunii femuraleRegiunea femural = regiune anatomic situat la baza (rdcina) membrului inferior, ntre ligamentul inghinal i scheletul osos al bazinului (iliac, pubis), alctuit din dou spaii (lacuna neuromuscular, situat supero-lateral, i lacuna vascular, situat infero-medial) delimitate ntre ele prin bandeleta iliopectinee (ntins ntre eminena iliopectinee, de la mijlocul conturului osos, i lig. inghinal) reprezint o alt zon slab a peretelui abdominal anterior, pe unde se pot produce herniile femurale.

  • Coninutul lacunei musculare este reprezentat de:- pntecul musculo-aponevrotic al m. psoas iliac (cel mai puternic flexor din organism, excursia fiind asigurat de m. psoas, iar puterea de m. iliac);- N. femural i N. femurocutanat lateral (ramuri ale plexului lombar).Coninutul lacunei vasculare este reprezentat, dinspre lateral spre medial, de:- ram femural al N. genitofemural; - a. femural;- v. femural;- limfonodul Cloquet-Rosenmller, n aria canalului femural.

  • Anatomia regiunii femuraleDin aponevroa muchiului oblic extern pleac fibre care formeaz urmtoarele formaiuni:- arcul iliopectineu: separ lacuna vascular de lacuna neuromuscular;- lig. lacunar Gimbernat: delimiteaz medial lacuna vascular;- lig. reflex Colles: este o reflectare a aponevrozei m. oblic extern ce formeaz stlpul posterior al inelului inghinal superficial;- lig. inghinal = peretele inferior al canalului inghinal

  • Anatomia regiunii femuraleCanalul femural (Anson Mc Vay):- canal conic, n lungime de 1,25 cm;- are drept capt proximal inelul femural;- mrginit anterior de lig. inghinal, posterior de m. pectineu cu fascia sa, medial de marginea semilunar a lig. lacunar i lateral de v.femural;- cordonul spermatic sau lig. rotund al uterului se gsete chiar deasupra marginii sale anterioare, iar vasele epigastrice inferioare sunt lng marginea sa anterolateral;- mai mare la femei dect la brbai, parial datorit lrgimii mai mari a pelvisului feminin, dar n parte i datorit dimensiunii mai mici a vaselor femurale;- inelul femural conine n aria sa limfonodulii inghinali profunzi (reprezentai n principal de limfonodulul Cloquet-Rosenmller).

  • Tipuri de hernii femuraleLa nivelul lacunei vasculare se produc, n caz de slbire a structurii peretelui abdominal, herniile femurale (la nivelul lojei musculonervoase se pot produce foarte rar) dup raportul cu elementele anatomice ale regiunii, sunt de mai multe tipuri:- hernie femural clasic (prin inelul i apoi canalul femural);- hernia Laugier (printre fibrele lig. Gimbernat);- hernie produs prin loja vascular: naintea vaselor femurale (hernie Moschcowitz), napoia vaselor femurale (hernie Glasser), printre vasele femurale. - coexistenta herniei femurale cu hernia inghinala hernia Berger

  • Inelul femural fiind de regula mic si inextensibil, sacul herniar este de asemenea mic, iar organele din el sunt predispuse l