Familia Herpesviridae

• Cuprinde 3 subfamilii implicate în patologia umană:

Alphaherpesvirinae:• -V. Herpes simplex tip I• -V. Herpes simplex tip II• -V. Varicelo-zosterian

Betaherpesvirinae• -V. Citomegalic• -V. Herpetic uman tip 6• -V. Herpetic uman tip 7Gamaherpesvirinae• -V. Epstein-Barr

Caractere comune

Morfologie şi structură:-dimensiuni 180-200nm-formă sferică-genom ADN liniar, dublu catenar-capsidă cu simetrie icosaedrică-anvelopă cu compoziţie complexă în două

straturi: -strat intern proteic cu structură granular

amorfă -strat extern lipidic pe care proemină spiculi

REPLICAREA:-virusul se ataşează de celula gazdă şi penetrează

în celulă prin fuziunea anvelopei virale cu membrana celulară

-pătruns în citoplasmă virionul se decapsidează, capsida este distrusă la nivelul citoplasmei celulare iar genomul viral migrează în nucleu unde are loc ciclul replicativ rezultând molecule încapsidate care sunt eliberate din nucleu

-la nivelul membranei nucleare a celulei gazdă se sintetizează anvelopa

Subfam. Alphaherpesvirinae:

Cuprinde:-V. Herpes simplex tipI (HSV-I): simptome

localizate în jumătatea superioară a corpului-V. Herpes simplex tipII (HSV-II): infecţii genitale -V. Varicelo-zosterian (VZV)

Infecţia cu HSV poate fi:-infecţie primară: primul contact infectant cu

HSV-I sau HSV-II-infecţia iniţială: primul contact infectant cu

HSV-II la o persoană infectată primar cu HSV-I sau invers

-celulă infectată latent: în care virusul infectant persistă

-reactivarea: producţia de virus-recurenţa: reactivare manifestă clinic prin

simptome caracteristice

Virusul Herpes simplex tip I

-infecţia primară cu HSV-I se produce în prima copilărie

-poarta de intrare: tegumentară (soluţie de continuitate ) sau mucoasă (bucală, conjunctiva oculară )

-evoluează ca o gingivostomatită acută sau keratoconjunctivită

-leziuni veziculo-ulcerative

-virusul migrează de-a lungul filetelor nervoase la ganglionul senzitiv al trigemenului (Gasser) unde rămâne latent

-prin reactivare ajunge pe aceeaşi cale la periferie producând exantemul herpetic labial

-la gazda cu insuficienţă a sistemului imun pot produce herpes generalizat, meningită, meningo-encefalită herpetică

Virusul Herpes simplex tip II

-infecţia primară se produce prin contact sexual-virusul pătrunde prin soluţiile de continuitate

ale mucoasei genitale-HSV-II se transmite şi vertical de la mama

infectată la nou-născut-virusul rămâne sub formă latentă în ganglionii

senzitivi lombosacraţi-la bărbat se manifestă sub forma unui

mănunchi de vezicule la nivelul penisul

-la femei apar grupuri de vezicule la nivel labial, vulvar, perineal cu posibilitatea extinderii la nivelul regiunii interne a coapsei sau a colului uterin

-HSV-II incriminat în etiologia cancerului de col uterin

-la ambele sexe este însoţit de adenopatii inghinale

-la nou-născut apar vezicule tegumentare, erupţii veziculo-ulcerative generalizate, însoţite de viscerlizare (hepatică, cerebrală) uneori cu evoluţie letală

Epidemiologie, profilaxie şi terapie:-HSV-I se transmite prin contact direct iar HSV-II

prin contact sexual-nu există profilaxie specifică (vaccin eficient)-la persoane imunocompromise se

administrează acyclovir-preparate antiherpetice eficiente: Acyclovir,

Zovirax

Virusul varicelo-zosterian

-infecţia primară-varicela-virusul pătrunde prin mucoasa nazofaringiană

unde are loc replicarea virală urmată de diseminare prin contiguitate, pe cale limfatică şi sangvină

-apar leziuni caracteristice: exantem la nivel tegumentar ( macule-papule-vezicule-cruste ); enantem la nivelul mucoaselor (respiratorie, digestivă, genitală )

-diseminarea sangvină se realizează în valuri succesive-erupţii cu caracter polimorf

Evoluţia varicelei este benignă la persoanele cu imunitatea intactă iar la persoane cu imunitatea compromisă apar complicaţii care pot avea o evoluţie letală:

-encefalita post-varicoasă-pneumonia variceloasă-alte visceralizări-infecţia bacteriană a veziculelor

Reactivarea infecţiei are loc dupa un episod de imunosupresie producându-se datorită faptului că în cursul infecţiei primare virusul migrează pe calea nervului senzitiv la gang. senzitiv corespunzător unde se replică şi eliberează virioni care ajung la terminaţiile nervoase senzitive tegumentare rezultând o erupţie veziculoasă strict localizată la teritoriul cutanat inervat, însoţite de hiperestezie dureroasă

Forma gravă a infecţiei este zona zoster oftalmică prin interesarea ramuri olfactive a n. trigemen. Complicaţii: -zona zoster generalizară

-encefalita zosteriană -durerea persistentă la nivelul zonei

interesate

Diagnostic de laborator

-ME: lichidul vezicular conţine numeroşi virioni-Imunofluorescenţa: utilizează Ac monoclonali,

fac distincţie între cele 3 virusuri-Cultivare: linii celulare diploide umane-efect

citopatic-Serologia:-r. RFC, r. de neutralizare -Elisa, RIA evidenţiază IgM şi Ig G

Subfam. Betaherpesvirinae. V. Citomegalic (CMV)

-infecţiile la adult sunt frecvente, asimptomatice-la nou-născut şi sugar pot evolua fatalCalea de pătrundere: transplacentară, intra-

partum, alăptare, interpersonal (salivă, urină infectată ), contact sexual, transfuzii, transplant

La nou-născut-boala incluziilor cytomegalice la nivelul organelor hematopoetice şi sistem nervos

-la copil poate mima o mononucleoză infecţioasă cu febră, adenopatii, hepatosplenomegalie, modificarea tabloului sangvin.

Diagnostic de laborator:-ME: evidenţiază celulele citomegalice cu aspect

de ochi de bufniţă-Imunofluorescenţă: Ac monoclonali-Cultivare: culturi celulare fibroblastice umane-Serologie: Elisa, RIA decelează Ig M

Virus herpetic tip 6 implicat în etiologia a două sindroame:

-exantem subit la copiii mici-limfadenopatie la adultVirus herpetic tip 7: semnificaţie patologică

neelucidată

Subfam. Gamaherpesvirinae. V. Epstein- Barr (EBV)

-determină mononucleoza infecţioasă, având şi potenţial oncogen (limfom Burkitt, carcinomul naso-faringian)

-tropism limfocitar şi epitelial-pătrunde în organism pe cale oro-faringiană

migrând la nivelul glandelor salivare unde se replică şi este eliberat în salivă dar penetrează şi în limfocitele B.

Mononucleoza infecţioasă se transmite interpersonal prin contact cu saliva infectată. Se manifestă prin febră, faringită, limfadenopatie iniţial cervicală apoi generalizată, hepatosplenomegalie. Semn obiectiv oboseala.

-virusul rămâne latent toată viaţa în limfocitele B imortalizate explicând transmiterea prin transfuzii.

Diagnostic de laborator:-izolarea şi cultivarea pe culturi de celule

nerealizabilă-se evidenţiază prin PCR, IF-tablou sangvin periferic patognomonic: limfocite

anormale, bazofile, monocitoză, iniţial leucopenie apoi hiperleucoză

-serologie: Ac heterofili produşi de LB (test Paul-Bunnell)

Ac faţă de Ag celulare (LYDMA, EBNA, EA )

Limfomul Burkitt: -neoplazie cu malignitate extrem de ridicată cu

tumori localizate frecvent la nivelul maxilarului-întâlnită în Africa şi Papua Noua Guinee-Ag virale detectate pe suprafaţa limfocitelor sunt

LYDMA, EBNA şi inconstant EACarcinom naso-faringian:-neoplasm nediferenţiat la nivelul naso-faringelui

foarte invaziv mai ales la nivelul gang. cervicali-întâlnit în Extremul Orient-Ag virale de pe suprafaţa LB sunt aceleaşi ca la

L. Burkitt