rosu

ga

lben

al

bast

ru

negr

u

Anul VIII, nr. Anul VIII, nr. Anul VIII, nr. Anul VIII, nr. Anul VIII, nr. 6060606060

MartieMartieMartieMartieMartie20142014201420142014

4 pagini4 pagini4 pagini4 pagini4 pagini

Infoavrig@gmail.com

Aceas t[ ed i \ ieAceas t[ ed i \ ieAceas t[ ed i \ ieAceas t[ ed i \ ieAceas t[ ed i \ iese d is t r ibu iese d is t r ibu iese d is t r ibu iese d is t r ibu iese d is t r ibu ie

g r a t u i tg r a t u i tg r a t u i tg r a t u i tg r a t u i t

PUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIA ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL LOCAL LOCAL LOCAL LOCAL LOCAL AAAAAVRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului VRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului VRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului VRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului VRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului TRIBUNATRIBUNATRIBUNATRIBUNATRIBUNA

Acþiunea din 27 februarie a fostuna dintre cele mai importantelovituri de imagine ºi promovaredate în ultimul sfert de secol laAvrig, acest lucru datorându-se, înmod deosebit, personalitãþilor ceau acceptat sã se numere printreparticipanþi.

Printre cei ce au participat laeveniment, au fost câþiva dintre ceice poartã titlul onorific de “amba-sador al turismului românesc”, foºtisportivi de renume ai României(Elisabeta Lipã, Helmut Ducka-dam, Octavian Belu), personalitãþiale vieþii culturale (Ovidiu LipanÞãndãricã, Nicolae Voiculeþ) ºiºtiinþifice (Dumitru Prunariu).

Reproducem în continuare cu-vântul de salut, impresiile despreAvrig ºi acþiunea la care au luatparte, exprimate de invitaþii deonoare la aceastã manifestare.

Octavian Belu:Octavian Belu:Octavian Belu:Octavian Belu:Octavian Belu: “Prin peregri-nãrile mele prin þarã, am mai fostde câteva ori ºi la Avrig ºi vã potspune cã ceea ce am vãzut aici purºi simplu mã surprinde în modplãcut. Iatã cã o unitate adminis-trativ teritorialã micã reuºeºte sãfacã lucruri mari, mai ales cã, înperspectiva proiectelor viitoare aledomnului primar, care se întindpânã la Shanghai, îmi dau seamace dimensiune are activitateadumneavoastrã de aici ºi ce emoþiivor avea cei ce în viitor vor candi-da la primãria Shanghai-ului, când

PPPPPererererersonalitãþi ale Rsonalitãþi ale Rsonalitãþi ale Rsonalitãþi ale Rsonalitãþi ale României-opiniiomâniei-opiniiomâniei-opiniiomâniei-opiniiomâniei-opiniidesprdesprdesprdesprdespre Ae Ae Ae Ae Avrivrivrivrivrig…g…g…g…g…

Aºa cum v-am informat în numãrul din luna trecutã al publicaþiei, Campania “RomâniaAºa cum v-am informat în numãrul din luna trecutã al publicaþiei, Campania “RomâniaAºa cum v-am informat în numãrul din luna trecutã al publicaþiei, Campania “RomâniaAºa cum v-am informat în numãrul din luna trecutã al publicaþiei, Campania “RomâniaAºa cum v-am informat în numãrul din luna trecutã al publicaþiei, Campania “Româniapromovatã prin valori”, iniþiatã de Maria Grapini, fost ministru delegat pentrupromovatã prin valori”, iniþiatã de Maria Grapini, fost ministru delegat pentrupromovatã prin valori”, iniþiatã de Maria Grapini, fost ministru delegat pentrupromovatã prin valori”, iniþiatã de Maria Grapini, fost ministru delegat pentrupromovatã prin valori”, iniþiatã de Maria Grapini, fost ministru delegat pentruÎntreprinderi Mici `i Mijlocii, Mediu de Întreprinderi Mici `i Mijlocii, Mediu de Întreprinderi Mici `i Mijlocii, Mediu de Întreprinderi Mici `i Mijlocii, Mediu de Întreprinderi Mici `i Mijlocii, Mediu de Afaceri `i Afaceri `i Afaceri `i Afaceri `i Afaceri `i TTTTTurism a ajuns joi, 27 februarie, ºi laurism a ajuns joi, 27 februarie, ºi laurism a ajuns joi, 27 februarie, ºi laurism a ajuns joi, 27 februarie, ºi laurism a ajuns joi, 27 februarie, ºi laAAAAAvrig. vrig. vrig. vrig. vrig. Astfel, Orangeria fostei Reºedinþe de VAstfel, Orangeria fostei Reºedinþe de VAstfel, Orangeria fostei Reºedinþe de VAstfel, Orangeria fostei Reºedinþe de VAstfel, Orangeria fostei Reºedinþe de Varã a Baronului Samuel von Brukenthalarã a Baronului Samuel von Brukenthalarã a Baronului Samuel von Brukenthalarã a Baronului Samuel von Brukenthalarã a Baronului Samuel von Brukenthala gãzduit masa rotundã „CultTa gãzduit masa rotundã „CultTa gãzduit masa rotundã „CultTa gãzduit masa rotundã „CultTa gãzduit masa rotundã „CultTour- Identitate prin culturã”, organizatã de echipaour- Identitate prin culturã”, organizatã de echipaour- Identitate prin culturã”, organizatã de echipaour- Identitate prin culturã”, organizatã de echipaour- Identitate prin culturã”, organizatã de echipaPrimãriei oraºului Primãriei oraºului Primãriei oraºului Primãriei oraºului Primãriei oraºului AAAAAvrig implicatã în Proiectul „CultTvrig implicatã în Proiectul „CultTvrig implicatã în Proiectul „CultTvrig implicatã în Proiectul „CultTvrig implicatã în Proiectul „CultTour- Patrimoniul cultural ca punctour- Patrimoniul cultural ca punctour- Patrimoniul cultural ca punctour- Patrimoniul cultural ca punctour- Patrimoniul cultural ca punctde interes major în dezvoltarea turismului sustenabil” (proiect finanþat de Uniuneade interes major în dezvoltarea turismului sustenabil” (proiect finanþat de Uniuneade interes major în dezvoltarea turismului sustenabil” (proiect finanþat de Uniuneade interes major în dezvoltarea turismului sustenabil” (proiect finanþat de Uniuneade interes major în dezvoltarea turismului sustenabil” (proiect finanþat de UniuneaEuropenã - Programul transnaþional de cooperare, SEE– Sud Estul Europei), precumEuropenã - Programul transnaþional de cooperare, SEE– Sud Estul Europei), precumEuropenã - Programul transnaþional de cooperare, SEE– Sud Estul Europei), precumEuropenã - Programul transnaþional de cooperare, SEE– Sud Estul Europei), precumEuropenã - Programul transnaþional de cooperare, SEE– Sud Estul Europei), precumºi reprezentanþi ai partenerilor români din cadrul acestuia.ºi reprezentanþi ai partenerilor români din cadrul acestuia.ºi reprezentanþi ai partenerilor români din cadrul acestuia.ºi reprezentanþi ai partenerilor români din cadrul acestuia.ºi reprezentanþi ai partenerilor români din cadrul acestuia.

Pentru a demonstra cã sunt interesaþi cât de curat ºi frumos esteoraºul lor, pentru cã îºi doresc sã elibereze natura, mediul de gunoaielediverse “uitate” de unii semeni în locuri total nepotrivite, pentru cã, nuîn ultimul rând, doresc sã demonstreze tuturor cã le pasã, elevii ºicadrele didactice de la cele douã instituþii de învãþãmânt liceal dinoraºul Avrig- Liceul Teoretic “Gheorghe Lazãr” ºi Liceul TehnologicMârºa, s-au alãturat, ca parteneri, campaniei “Luna curãþeniei la Avrig-aprilie, 2014”, iniþiatã de SC Gospodãrire Orãºeneascã Avrig SA(operatorul regional de salubritate) ºi Primãria oraºului Avrig.

Pornind de la sloganul “Viitorul unui om, ca ºi al unei lumi, seconstruieºte, nu se viseazã.”, cei implicaþi în campanile îºi propun sãofere semenilor un exemplu de comportament eco-civic.

“Situaþia nu este încurajatoare. Nu ne place sã vedem gunoaie pestetot ºi vrem sã facem ceva ca sã atragem atenþia asupra acestui

Pentru a stimula încasareaobligaþiunilor financiare ceconstituie venituri la bugetul local aloraºului- impozitele ºi taxele locale,dar ºi în scopul asigurãrii unorfacilitãþi pentru contribuabili, în moddeosebit pentru persoanelevârstnice, a cãror deplasare lacasieria Primãriei Avrig este, înunele cazuri, destul de anevoioasã,mai mulþi consilieri locali avrigeniau iniþiat un proiect de hotãrâre princare au instituit unele mãsuri.

Astfel, pe lângã casieria Pri-

Pentru asigurarea tuturorcondiþiilor necesare desfãºurãriiactivitãþilor specifice, BisericaOrtodoxã din satul Bradu a primitdin partea legislativului localavrigean aprobarea pentru supli-mentarea cu 563 mp a suprafeþeide teren atribuitã în folosinþã.

Recent, cu prilejul unei ºedinþeordinare, Consiliul Local Avrig aadoptat Hotãrârea nr. 22/2014 princare a aprobat suplimentareasuprafeþei de teren atribuitãParohiei Ortodoxe Române dinBradu, astfel cã în prezent

TTTTTeren suplimentar pentru Biserica din Bradueren suplimentar pentru Biserica din Bradueren suplimentar pentru Biserica din Bradueren suplimentar pentru Biserica din Bradueren suplimentar pentru Biserica din Bradu Noi puncte de colectare a impozitelor ºiNoi puncte de colectare a impozitelor ºiNoi puncte de colectare a impozitelor ºiNoi puncte de colectare a impozitelor ºiNoi puncte de colectare a impozitelor ºitaxelor locale, în oraºul taxelor locale, în oraºul taxelor locale, în oraºul taxelor locale, în oraºul taxelor locale, în oraºul AAAAAvrigvrigvrigvrigvrig

Luna curãþeniei la Luna curãþeniei la Luna curãþeniei la Luna curãþeniei la Luna curãþeniei la AAAAAvrigvrigvrigvrigvrig fenomen. Curãþenia mediului în care trãim ne priveºte pe toþi. Credemcã fiecare dintre noi trebuie sã se implice activ ºi sã contribuie lacurãþenia pe care dorim sã o avem. Totodatã, vrem sã sensibilizãmlocuitorii din Avrig, turiºtii ºi autoritãþile locale, cu privire la protejareamediului ºi la pãstrea curãþeniei.”, menþioneazã organizatorii campanieiîntr-un comunicat.

Astfel, pe lângã avertizarea cetãþenilor din Avrig în legãturã cupericolul poluãrii mediului, provocate de depozitarea necorespunzãtoarea gunoiului ºi conºtientizarea importanþei colectãrii selective a deºeurilor,proiectul îºi propune sã determine autoritãþile locale sã ia mãsuri desancþionare a persoanelor care încalcã legea privind curãþenia în spaþiulpublic ºi, în acelaºi timp, sã creeze un spaþiu special amenajat pentrudepozitarea gunoaielor, cu colectare selectivã. Participanþii au în vedereatragerea cât mai multor tineri în acest demers, în speranþa cã vor existamai mulþi susþinãtori ai ideii de civism în spaþiul public, încercându-se ºischimbarea mentalitãþii locuitorilor din Avrig ºi a turiºtilor aflaþi temporarîn aceasta zonã, cu privire la protejarea mediului în care trãiesc.

Practic, elevii, cadrele didactice, angajaþii Primãriei Avrig ºi ai SCGospodãrire Orãºeneascã Avrig SA (GOA), împãrþiþi în echipe, voracþiona pentru igienizarea zonelor cu probleme (identificate în prealabil).

Sacii menajeri, mãnuºile de lucru ºi celelalte materiale necesare vorfi asigurate de GOA.

Cea de-a doua componentã a campaniei “Luna curãþeniei la Avrig”,cea educaþionalã, va consta în distribuirea de fluturaºi care îndeamnãpopulaþia oraºului dar ºi turiºtii, sã colecteze selectiv deºeurile, sãrecicleze, sã-ºi schimbe comportamentul ce aduce prejudiciimediului.

Pe lângã cei 150 de voluntari de la instituþiile de învãþãmânt ºiangajaþii entitãþilor organizatoare, la campanile sunt invitaþi sã adereºi alþi reprezentanþi ai unor instituþii locale, ONG-uri, firme privateºi locuitori ai oraºului.

Vor fi igienizate zone din interiorul localitãþilor, precum ºi dinextravilanul acestora.

Programul exact al activitãþilor este în curs de elaborare.

mãriei oraºului Avrig, contribuabiliiîºi pot plãti impozitele ºi taxelelocale ºi la casieria situatã în Avrig,pe strada Samuel Brukenthal, nr. 54(sediul SC Gospodãrire Orãºe-neascã Avrig SA), precum ºi laMârºa, strada Ilarie Munteanu, bl. B,sc. 1, ap. 3 (casieria SC GOA SA).

De asemenea, persoaneleplãtitoare de impozite ºi taxe localedin satele Bradu ºi Sãcãdate vorputea sã-ºi îndeplineascã obliga-þiile financiare direct la echipele decolectare, responsabili ai Primãriei

oraºului Avrig urmând sã efectuezelunar deplasãri în fiecare localitate.

Deºi în componenþa oraºuluiAvrig se aflã ºi satul Glâmboaca,o aºezare micã, situatã la cea maimare distanþã de oraº, la care seajunge pe un drum destul deanevoios, proiectul iniþiat de aleºiilocali nu face referire ºi la acesta.

Iniþiativa consilierilor localiavrigeni a fost supusã dezbaterii încadrul ultimei ºedinþe ordinare alegislativului local ºi a fost aprobatãprin adoptarea unei hotãrâri.

aceasta are în folosinþã osuprafaþã totalã de 1333 mp.

Prima atribuire de terenparohiei din Bradu a fost realizatãîn 2008, când Consiliul LocalAvrig, prin adoptarea Hotãrârii nr.141/207, a aprobat darea înfolosinþã gratuitã a unei suprafeþede 770 mp, teren intravilan, pentruconstruirea unei biserici.

Solicitarea pentrusuplimentarea suprafeþei de terena fost fãcutã de preotul parohVasile Nechifor, fiind motivatã denecesitatea închiderii curþii

lãcaºului de cult.Terenul intravilan de 1333 mp

va rãmâne în folosinþa gratuitã aParohiei Ortodoxe Române Bradusub condiþia menþinerii desti-naþiei construcþiei ca ºi lãcaº decult.

Hotãrârea Consiliului LocalAvrig va fi dusã la îndeplinire deCompartimentul Urbanism ºiAmenajarea Teritoriului, BiroulLucrãri Publice ºi AdministrareaTeritoriului din cadrul PrimãrieiAvrig ºi Parohia OrtodoxãRomânã Bradu.

domnul primar al Avrigului va fiprin preajmã… Aº mai putea spu-ne, aºa cum i-am menþionat maidevreme ºi doamnei ambasador alChinei, cã ºi eu am promovat gim-nastica româneascã în China, i-amînvins chiar ºi la ei acasã de câtevaori, astfel cã au început sã ne res-pecte, aºa cum ºi noi i-am respectatºi îi respectãm, pentru cã este onaþiune fantasticã ºi avem foartemulte de învãþat de la ei. Dar iatãcã, ceea ce se întâmplã aici laAvrig dovedeºte cã nu trebuie sãai peste o sutã de milioane de lo-cuitori sau peste un milliard, ca sãte faci cunoscut, sã faci niºte pro-iecte, dupã pãrerea mea fabuloase,care deja se vãd, nu sunt vorbe învânt. Eu cred cã vom fi amba-sadorii Avrigului, toþi cei de aici,cu plãcerea pe care o are oricarealt rom]n, care este mândru cas-a nãscut aici ºi cã, iatã ºi la noi,atât dincolo cât ºi dincoace deCarpaþi, se pot întâmpla minuni.Vã doresc succes domnuleprimar, comunitãþii îi dorescsucces. Domnului primar îidoresc sã aibã multã multãrãbdare în momentul în care se vaface descentralizarea, când se vatrezi pe cap cu sãli de sport,spitale etc, dar trebuie sã seîntâmple ºi acest lucru pentru cãºi aºa îl aºteptãm de peste 20 deani ºi nu vrem sã înþelegem cã,oricând se va întâmpla, nu va fi

altceva decât ceea ce s-aîntâmplat ºi pentru alþii de foartemult timp. Dar eu cred cã, aºavãzându-vã, uniþi, uitându-mã înjur ºi þinând seama de înaintaºiivoºtri, care v-au dat acel spirit alcompetiþiei, sunt convins cãaceastã comunitate va face lucrurideosebite ºi se va auzi de ea, prinpromovarea noastrã sau prinpropria ei promovare. Pentru cãfaceþi lucruri cu totul ºi cu totuldeosebite. Vã mulþumesc ºi vãdoresc succes!”

Helmut Duckadam:Helmut Duckadam:Helmut Duckadam:Helmut Duckadam:Helmut Duckadam: “Sãrutmâinile, bunã seara ºi bine v-amgãsit pe toþi. Mi-e foarte greu sãvorbesc dupã domnul Belu, pentrucã dânsul vorbeºte foarte mult ºifoarte bine… Vreau sã vã mãrtu-risesc cã, de fiecare datã mã simtmândru cã fac parte din acestgrup cu mari personalitãþi ale þãriinoastre. Vã spun sincer cã amtrecut de sute de ori, probabil, prinlocalitatea dumneavoastrã dar, dinpãcate, e prima oarã când mãopresc aici. Ei bine, vreau sã vãpromit cã nu va fi ultima oarã! “

Elisabeta Lipã:Elisabeta Lipã:Elisabeta Lipã:Elisabeta Lipã:Elisabeta Lipã: ”Bunã seara ºibine v-am gãsit. Vã daþi seama cãmie îmi este ºi mai greu sã vor-besc dupã domnul Belu ºi domnulDuckadam. Sunt deosebit deonoratã sã fiu în aceastã searã aici,alãturi de dumneavoastrã. Acestfapt se datoreazã unui singur omºi echipei sale, doamnei ministru

Maria Grapini. Pe dânsa vreaus-o felicit ºi sã-i mulþumesc pentruaceste proiecte îndrãzneþe, pentrucare a dat dovadã de mult curaj…Pentru cã, într-o asemenea funcþie,îþi trebuie mult curaj. Eu îi dorescmultã sãnãtate ºi mult succes ºi sãajungã acolo unde îºi doreºtedumneaei sã ajungã, sã promo-veze România cât mai bine. Nouãnu ne rãmâne decât sã ne alãturãmdumneaei ºi acestui proiect, sãfacem România cunoscutã în lume,pentru cã nu mulþi se pot lãuda cuo þarã atât de frumoasã, bogatã, cuoameni deosebiþi ºi care, spreneºansa noastrã, a tuturor, nu estepromovatã întotdeauna aºa cumtrebuie. Eu sper ca prin acest pro-iect sã facem cunsocutã România,nu numai în China, ci în întreagalume.”

Dumitru Prunariu:Dumitru Prunariu:Dumitru Prunariu:Dumitru Prunariu:Dumitru Prunariu: “Plecândde la un concept biblic, care spune<<…precum în Cer, aºa ºi pe Pã-mânt...>>, fãcând acolo lucrurideosebite, toate profesionale, vin cuacel profesionalism pe care cautsã-l impun în toate activitãþile meleºi, de ce nu, ºi în aceastã activi-tate, care deºi e onorificã e atât de

obligantã ºi plãcutã, de ambasadoral turismului românesc. Felicitãripentru tot ce faceþi aici, este o sur-prizã plãcutã pentru mine… Esteadevãrat cã ºi eu mã opresc acumpentru prima datã la Avrig, dupã ceam trecut de multe ori prin loca-litatea voastrã. În final, nu pot decâtsã-I mulþumesc din inimã prieteneimele ºi a noastre, doamnei minis-tru, pentru idea deosebitã de a neaduce la un loc, de a transmite, prinnoi, un mesaj mult mai convingãtor,probabil, decât se face prin publi-citate sau televizor. Acest mesajsper sã ajungã acolo unde trebuieºi sperãm ca rezultatele obþinutesã fie cele corespunzãtoare.Mulþumesc!”

Ovidiu Lipan Þãndãricã: Ovidiu Lipan Þãndãricã: Ovidiu Lipan Þãndãricã: Ovidiu Lipan Þãndãricã: Ovidiu Lipan Þãndãricã: “Dupã cum aþi observant, discur-surile au luat din ce în ce mai multãamploare ºi se pare cã va fi destulde greu sã þin pasul. În Avrig esteprima datã când am venit ºi mãbucur sã mã aflu aici, într-o ase-menea searã, la un eveniment deacest fel ºi într-o asemenea com-panie. Aº vrea sã va dau o idee:ºtiu cã aici, la Avrig, aveþi o fabricãmare de sticlã ºi mi-aº dori ca

lângã Palatul Brtukenthal sã existeºi un Palat de Cristal. Cred cã ar fio idee senzaþionalã pentru a pro-mova, direct, fãrã niciun fel de ezi-tare, Avrigul. Vã mulþumesc doamnaministru, mulþumesc tuturor!”

Nicolae VNicolae VNicolae VNicolae VNicolae Voiculeþ:oiculeþ:oiculeþ:oiculeþ:oiculeþ: “Bunã seara,doamnelor, domni`oarelor ºidomnilor, domnilor ambasadori,colegi ºi scumpã doamnã minis-tru! Pentru mine este o mare bucu-rie ºi onoare sã fiu aici. Aºa cum îispuneam ºi domnului primar, euvoi fi ambasadorul Avrigului demâine, pentru cã voi pleca laLondra ºi chiar dacã sâmbãtã ºiduminicã voi cânta în douã palateceva mai mari ca acesta, voi fi cumintea la Avrig. Eu cred cã noi,românii suntem minunaþi, speciali;uitaþi-vã aici, avem tot aurulRomâniei, în carne ºi oase, aºa cãvã rog sã vã închipuiþi ce se vaîntâmpla în urmãtoarele luni. Euam o agendã internaþionalã foartebogatã de evenimente, voi fiprezent pe scene din mai multeoraºe ale lumii, ºi voi promovaturismul românesc, identitatea ºispiritul inegalabil al tuturorromânilor. Vã mulþumesc tuturor!”

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

2

Veniturile ºi cheltuielile bugetului local precum ºicelelalte cheltuieli evidenþiate în afara bugetului localcumulate la nivelul administraþiei publice locale alcãtuiescbugetul general al unitãþilor administrativ teritoriale.

Pentru a asigura utilizarea eficientã ºi monitorizareafondurilor publice locale, acestea se înscriu într-un singurdocument numit buget local.

Veniturile ºi cheltuielile bugetului local sunt aprobate,în condiþiile legii, pe o perioadã de un an, carecorespunde exerciþiului financiar. De asemenea, trebuierespectat principiul echilibrului bugetar potrivit cãruiaveniturile prevãzute a fi încasate trebuie sã acopereintegral cheltuielile. Fundamentarea veniturilor bugetuluilocal se bazeazã pe constatarea ºi evaluarea materieiimpozabile ºi a bazei de impozitare, în funcþie de carese calculeaza impozitele ºi taxele aferente, evaluareaserviciilor prestate ºi a veniturilor obþinute din acestea.

VVVVVeniturile bugetului local se constituie din:eniturile bugetului local se constituie din:eniturile bugetului local se constituie din:eniturile bugetului local se constituie din:eniturile bugetului local se constituie din:- Venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuþii,

alte vãrsãminte, alte venituri ºi cote defalcate dinimpozitul pe venit;

- Sume defalcate din unele venituri ale bugetului destat (cote defalcate din T.V.A. pentru finanþare cheltuielidescentralizate: salarii învãþãmânt, salarii asistenþipersonali, indemnizaþii persoane cu handicap etc.);

- Subvenþii primite de la bugetul de stat (finanþareasãnãtãþii, ajutoare pentru încãlzirea locuinþei cu lemne,cãrbuni ºi combustibili petrolieri);

- Donaþii ºi sponsorizãri;- Sume primite de la Uniunea Europeanã pentru

proiectele cu finanþare din fonduri structural.Potrivit art. 26 al Legii nr. 273/2006, privind finanþele

publice locale, modificatã, proiectul de buget a fostconstruit pe douã secþiuni: sectiunea de funcþionare ºisecþiunea de dezvoltare. În cazul în care veniturilesecþiunii de dezvoltare sunt mai mici decât cheltuielileaceleiaºi secþiuni, echilibrul bugetar se asigurã prinvãrsãminte din veniturile secþiunii de funcþionare cãtresecþiunea de dezvoltare ºi utilizarea excedentului anilorprecedenþi.

Având în vedere Legea nr. 356/2013 - Legeabugetului de stat pe anul 2014, Legea nr. 273 / 2006 -privind finanþele publice locale- modificatã, cât ºi Deciziileªefului AJFP Sibiu nr. 326/24.12.2013 , nr. 1/23.01.2014, privind repartizarea pe unitãþi administrativ– teritoriale a sumelor defalcate din TVA pentrufinanþarea cheltuielilor descentralizate ºi a cotelor dinimpozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor localeºi H.C.J. nr. 1/23.01.2014 privind repartizarea sumelordefalcate din impozitul pe venit ºi din taxa pe valoareadaugatã pentru finanþarea proiectelor de infrastructurãcare necesitã cofinanþare localã, propunem spreaprobare la partea de venituri cât ºi la cheltuieli abugetului local, suma totalã de 19.457 mii lei, din care:

SECÞIUNE FUNCÞIONARE – 13.508,78 mii leiSECÞIUNE FUNCÞIONARE – 13.508,78 mii leiSECÞIUNE FUNCÞIONARE – 13.508,78 mii leiSECÞIUNE FUNCÞIONARE – 13.508,78 mii leiSECÞIUNE FUNCÞIONARE – 13.508,78 mii leiSECÞIUNE DEZVOLSECÞIUNE DEZVOLSECÞIUNE DEZVOLSECÞIUNE DEZVOLSECÞIUNE DEZVOLTTTTTARE – 5.948,22 mii leiARE – 5.948,22 mii leiARE – 5.948,22 mii leiARE – 5.948,22 mii leiARE – 5.948,22 mii leiFundamentarea cheltuielilor bugetului local s-a

efectuat în strictã corelare cu posibilitãþile reale deîncasare a veniturilor estimate a se realiza.

Propunerile fãcute se bazeazã la partea de venituripe debitele create pentru impozite ºi taxe, astfel:

VENITURILEVENITURILEVENITURILEVENITURILEVENITURILE proprii, în sumã de 10.760 mii lei,includ ca surse de venit impozite ºi taxe de la populaþie,cu toate formele de impozite ºi taxe care sunt aprobateprin Hotãrârea Consiliului Local nr. 147/2013, conformdebitelor stabilite anul acesta, cât ºi o prognozã careare la bazã realizãrile din anul precedent, înconformitate cu art. 14, alin 7 din Legea nr. 273 /2006privind finanþele publice locale- modificatã.

La venituri din capital, sumele rezultate din vânzarea,în condiþiile legii, a unor bunuri apartinând domeniuluiprivat al unitãþii administrativ teritoriale, se vor constituivenit la bugetul local la secþiunea de dezvoltare, prinrectificare bugetarã, numai dupa încasarea lor, înconformitate cu art. 29 din Legea nr. 273/2006 privindfinanþele publice locale- modificatã.

La subvenþii primite de alte nivele ale administraþieipublice (bugetul de stat), suma de 186 mii lei include:

RAPORT privind aprobarea bugetului local pentru anul 2014RAPORT privind aprobarea bugetului local pentru anul 2014RAPORT privind aprobarea bugetului local pentru anul 2014RAPORT privind aprobarea bugetului local pentru anul 2014RAPORT privind aprobarea bugetului local pentru anul 2014Bugetul local este principalul document în care sunt prevãzute veniturile ºi cheltuielileBugetul local este principalul document în care sunt prevãzute veniturile ºi cheltuielileBugetul local este principalul document în care sunt prevãzute veniturile ºi cheltuielileBugetul local este principalul document în care sunt prevãzute veniturile ºi cheltuielileBugetul local este principalul document în care sunt prevãzute veniturile ºi cheltuielile

administraþiei publice locale pe parcursul anului bugetaradministraþiei publice locale pe parcursul anului bugetaradministraþiei publice locale pe parcursul anului bugetaradministraþiei publice locale pe parcursul anului bugetaradministraþiei publice locale pe parcursul anului bugetar.....subvenþii ce se primesc de la bugetul de stat pentruîncãlzirea locuinþei cu lemne, cãrbuni ºi combustibil petro-lier, conform OG 5/2003, cu modificãrile ºi completãrileulterioare, pentru persoanele care nu sunt beneficiarede ajutoare sociale, subvenþii de la bugetul de statpentru finanþarea sãnãtãþii, precum ºi subvenþii de labugetul de stat, necesare susþinerii derulãrii proiectelorfinanþate din FEN postaderare, derulate în cadrulPrimãriei Avrig ºi anume:

- Proiectul CulTour, din cadrul Programului Transfron-talier INTERREG IV B SEE – Dezvoltarea sinergiilortransnaþionale ale zonelor cu potenþial; domeniu deintervenþie – Promovarea utilizãrii patrimoniului valorilorculturale pentru dezvoltare, aprobat prin HCL nr. 103/2011;

- Proiectul RENERGY IV C- Strategii Regionalepentru Comunitãþi Conºtiente Energetic, aprobat prinHCL nr. 32/92/2012.

Donaþiile ºi sponsorizãrile care vor fi primite în cursulanului 2014 vor fi incluse în buget doar la momentulîncasãrii lor, prin rectificare bugetarã, în conformitate cuart. 5, alin. 2 din Legea nr. 273 /2006 privind finanþelepublice locale- modificatã.

Prelevãri din bugetul de stat:Prelevãri din bugetul de stat:Prelevãri din bugetul de stat:Prelevãri din bugetul de stat:Prelevãri din bugetul de stat:- Cote defalcate din impozitul pe venit, în sumã de

3.302,50 mii lei, sunt prognozate a se încasa în cursulanului, în baza Legii nr. 273/2006- modificatã.

- Sumele defalcate din TVA pentru finanþarea celorlaltecheltuieli descentralizate, de 6.400 mii lei, sunt repar-tizate de AJFP Sibiu în baza Deciziei nr. 326/2013 ºi nr.1/2014. Din aceste sume se suportã cheltuielile aferenteplãþii hotãrârii judecãtoreºti, salarii învãþãmânt, plãþiisalariilor asistenþilor personali ºi a indemnizaþiilor persoa-nelor cu handicap, cheltuielile materiale necesarefuncþionãrii Serviciului Public de Evidenþã a Persoanei,ºi cheltuielile necesare ajutoarelor de încãlzire cu lemne,beneficiarilor de ajutor social.

În anul 2014, sumele primite pentru plata salariilorasistenþilor personali ºi a indemnizaþiilor persoanelor cuhandicap, acoperã necesarul pentru o perioadã deaproximativ 11 luni (889 mii lei) iar din bugetul local amprevãzut suma de 299 mii lei.

- Din Sumele defalcate din taxa pe valoareaadaugatã pentru finanþarea cheltuielilor descentralizate,suma de 4.493 mii lei se alocã pentru finanþareacheltuielilor de personal din unitãþile de învãþãmântpreuniversitar.

Având în vedere prevederile Legii nr. 1/2011 – legeaeducaþiei naþionale, suma de 734 mii lei este alocatãpentru finanþarea de bazã a cheltuielilor materiale dinînvãþãmântul preuniversitar de stat.

- Sumele defalcate din TVA pentru echilibrareabugetelor locale, de 806 mii lei ºi Sumele alocate dincotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrareabugetelor locale, de 2.909 mii lei, au fost repartizate încompletarea veniturilor proprii, pentru acoperireacheltuielilor din bugetul local.

La partea de CHELCHELCHELCHELCHELTUIELITUIELITUIELITUIELITUIELI, propunerile sunt fãcutedupa prioritãþi, care sunt conform legii: plata salariilor, acheltuilelilor de întreþinere, reparaþii, cheltuieli de capital(investiþii), în baza contractelor încheiate ºi în curs dederulare.

SECÞIUNEA FUNCÞIONARESECÞIUNEA FUNCÞIONARESECÞIUNEA FUNCÞIONARESECÞIUNEA FUNCÞIONARESECÞIUNEA FUNCÞIONARELa cap. 51.02 Autoritãþi executive – este prevãzutã

suma totalã de 1.850 mii lei, din care :- suma de 1.250 mii lei este necesarã pentru

achitarea salariilor funcþionarilor ºi personaluluicontractual din aparatul propriu al primariei, precum ºipentru plata indemnizaþiei consilierilor locali;

- suma de 599 mii lei este destinatã pentru cheltuielinecesare întreþinerii ºi reparaþiilor efectuate la clãdireaîn care este pãstratã arhiva instituþiei, pentru cheltuielicu utilitãþile (gaze naturale, energie electricã, telefon),prestãri servicii etc;

- suma de 1 mie lei este destinatã plãþii contribuþiei laAOR România.

La cap. 54.02 Alte servicii publice generale – sumade 671,50 mii lei este constituitã din 76,50 mii lei,necesari pentru salariile angajaþilor din Serviciul Public

de Evidenþã a Persoanei, 95 mii lei necesari pentrucheltuieli curente ºi acoperirea cheltuielilor materialeale serviciului public de evidenþã a persoanelor, iarsuma de 500 mii lei reprezintã fond de rezervã bugetarãconstituit în conformitate cu art. 36 alin. 1 din Legea nr.273/2006. Fondul de rezervã bugetarã va fi utilizatpentru plata salariilor ºi hotãrârilor judecãtoreºti dinînvãþãmânt.

La cap. 61.02 Ordine publicã ºi siguranþa naþionalã– suma totalã, de 405,40 mii lei, se defalcã astfel:

- suma de 265,40 mii lei reprezintã cheltuieli depersonal pentru Serviciul Voluntar pentru Situaþii deUrgenþã, pentru personalul angajat cu contract devoluntariat, cât ºi cheltuieli de personal pentru PoliþiaLocalã Avrig;

- suma de 140 mii lei reprezintã cheltuieli întreþinereºi funcþionare a Serviciului Voluntar pentru Situaþii deUrgenþã Avrig ºi Poliþie Localã Avrig.

La cap. 65.02 Învãþãmânt s-a prevazut suma de5.648 mii lei pentru finanþarea unitãþilor de învãþãmânt,dupã cum urmeazã:

- suma de 4.493 mii lei reprezintã cheltuieli depersonal (finanþarea este asiguratã din sume defalcatedin T.V.A.);

- suma de 1.055 mii lei reprezintã cheltuieli privindfuncþionarea ºi întreþinerea unitãþilor de învãþãmânt dinsubordine (finanþarea este asiguratã din bugetul de stat– sume defalcate din TVA - 734 mii lei, ca finanþare debazã, ºi din bugetul local – 321 mii lei, ca finanþarecomplementarã);

- suma de 100 mii lei reprezintã burse ºcolarefinanþate integral din bugetul local – finanþare comple-mentarã.

Repartizarea sumelor pe articole bugetare ºi trimestrese va face de cãtre ordonatorii terþiari de credite, înfuncþie de suma care se aprobã prin bugetul local.

La cap.66.02 Sãnãtate este prevãzutã suma de 169mii lei, din care:

- suma de 99 mii lei reprezintã cheltuieli de personalpentru asistentele medicale comunitare ºi personalulangajat în cabinetul medical ºcolar Avrig;

- suma de 70 mii lei este destinatã acopeririicheltuielilor materiale pentru o bunã funcþionare acabinetului medical ºcolar ºi a Centrului medical depermanenþã Avrig.

La cap. 67.02 Culturã, recreere ºi religie esteprevazutã la cheltuieli o sumã totalã de 727,10 mii lei,din care:

- BibliotecãBibliotecãBibliotecãBibliotecãBibliotecã – suma de 74 mii lei reprezintã cheltuielide personal pentru bibliotecarã, care este plãtitã dinbugetul local, cât ºi cheltuieli materiale pentru întreþinerebibliotecã, cãrþi.

- MuzeuMuzeuMuzeuMuzeuMuzeu –suma de 18,60 mii lei reprezintã cheltuielipentru funcþionarea muzeului Avrig

- Casa de culturãCasa de culturãCasa de culturãCasa de culturãCasa de culturã- suma de 200 mii lei reprezintãsalarii ºi cheltuieli materiale întreþinere ºi funcþionareCasa de Culturã ºi Pavilion Avrig;

- Cãmine culturaleCãmine culturaleCãmine culturaleCãmine culturaleCãmine culturale – suma de 68 mii lei reprezintãcheltuieli materiale întreþinere ºi funcþionare cãmineculturale Bradu, Sãcãdate, Glîmboaca;

- Centrul de informare turisticãCentrul de informare turisticãCentrul de informare turisticãCentrul de informare turisticãCentrul de informare turisticã- suma de 51mii lei reprezintã salarii angajaþi CIT ºi cheltuieli materialeîntreþinere ºi funcþionare CIT;

- Sport Sport Sport Sport Sport – suma de 70 mii lei reprezintã sprijinfinanciar acordat echipelor de fotbal Avrig (15 mii lei-echipele de junior, 50 mii lei- FC Avrig ºi 5 mii lei– echipade fotbal de la Bradu);

- Întreþinere parcuri, zone verzi, bazeÎntreþinere parcuri, zone verzi, bazeÎntreþinere parcuri, zone verzi, bazeÎntreþinere parcuri, zone verzi, bazeÎntreþinere parcuri, zone verzi, bazesportivesportivesportivesportivesportive – suma de 110 mii lei reprezintã întreþinereparcuri, zone verzi ºi baza sportivã Avrig;

- Alte acþiuni culturaleAlte acþiuni culturaleAlte acþiuni culturaleAlte acþiuni culturaleAlte acþiuni culturale – suma de 135,50 mii leieste destinatã pentru: Festivalul Florile Oltului- 50 miilei, Purtata Avrigului- 60 mii lei, Clubul Elevilor- 10 miilei, concurs ºah Mârºa- 2 mii lei, ansamblul ZãluþaBradu- 1 mie lei, cete tradiþionale Sãcãdate -2,5 mii lei,Asociaþia Prietenii Avrigului- 10 mii lei (pentruorganizarea Festivalului Baroc).

La cap. 68.02 Asigurãri ºi asistenþã socialã esteprevazutã o sumã totalã de 1.204 mii lei, din care:

- suma de 634 mii lei este destinatã pentru platasalariilor asistenþilor personali (finanþarea acestora se

face din sume defalcate din TVA ºi din bugetul local) ºipentru plata personalului angajat la Serviciul PublicAsistenþã Socialã;

- suma de 100 mii lei este destinatã pentru platacheltuielilor de întreþinere ºi funcþionare ale ServiciuluiPublic de Asistenþã Socialã;

- suma de 470 mii lei este destinatã pentru plataindemnizaþiilor persoanelor cu handicap - 400 mii lei,ajutoare de urgenþã ºi ajutoare încãlzire cu lemne labenefiarii de ajutor social – suma de 20 mii lei, ajutoarepentru încãlzirea locuinþei cu lemne ºi combustibilpetrolier pentru persoanele care nu sunt beneficiarede ajutor social – 50 mii lei.

La cap. 70.02 Servicii de dezvoltare publicã, sumade 1.593,78 mii lei include:

- cheltuieli cu salarii Serviciul administrare domeniulpublic – 206,50 mii lei, cheltuieli materiale - 1.336,28 miilei, din care: 826,28 mii lei - cheltuieli materiale pentrudomeniu public (suma este destinatã pentru lucrãri pedomeniul public, efectuate cu personalul propriu), 460mii lei necesari pentru iluminat public (întreþinere ºiconsumuri), 50 mii lei- alimentare cu apã.

La cap. 74.02 Protectia mediului, suma de 780 miilei include cheltuieli prestãri servicii salubritate.

La cap. 81.02 Combustibili ºi energie, suma de 60mii lei include :

- sprijin financiar ICPE Bucureºti– 10 mii lei- sprijin financiar AGIR Mârºa- 10 mii lei- implementare program Regiunea SMART Avrig –

40 mii lei ( din care, 20 mii lei de la CJ Sibiu).La cap 84.02 Transporturi, suma de 350 mii lei este

prevazutã la cheltuieli cu bunuri ºi servicii ºi estenecesarã pentru lucrãri de reparaþii la strãzi Avrig ºidrumuri comunale.

La cap 87.02 Alte acþiuni economice, suma de 50mii lei este necesarã pentru acoperirea altor cheltuielilegate de activitatea proprie a primãriei (inclusiv Târgulde Crãciun).

SECÞIUNEASECÞIUNEASECÞIUNEASECÞIUNEASECÞIUNEA DEZVOL DEZVOL DEZVOL DEZVOL DEZVOLTTTTTAREAREAREAREARELa cap. 51.02 Autoritãþi executive – este prevãzutã

suma totalã de 150 mii lei, din care:- investiþii – 150 mii lei pentru dotãri independente.La cap.61.02 Ordine publicã ºi siguranþa naþionalã –

este prevazutã suma totalã de 1.314 mii lei, din care:- investiþii – 1.314 mii lei pentru înfiinþare subunitate

ISU Avrig.La cap. 67.02 Culturã, recreere ºi religie– este

prevazutã suma totalã de 542 mii lei pentru ProiectulCultTour.

La cap. 70.02 Servicii de dezvoltare publicã– esteprevazutã suma totalã de 623 mii lei, din care, investiþii:

-PUG Avrig – 65 mii lei;- reactualizare proiect alimentare cu apã Sãcãdate

– 40 mii lei;- puþuri forate Glîmboaca - 43 mii lei;- capela Avrig – 200 mii lei;- SF+PT+DE capela Avrig – 50 mii lei;- Proiectul Renergy – suma de 225 mii lei.La cap.74.02 Protecþia mediului – suma 350 mii lei

este destinatã pentru: extindere ºi reabilitare infra-structurã apã uzatã Avrig (cofinanþare Apã Canal Sibiu)- 250 mii lei ºi cofinanþare la ADI Eco Sibiu – 100 mii lei.

La cap 81.02 Combustibili ºi energie, este prevazutãsuma totalã de 9,00 mii lei, din care:

- documentaþie Plan de acþiune pentru energiedurabilã Avrig (PAED) – 9 mii lei.

La cap 84.02 Transporturi - este prevazutã sumatotalã de 3.157,22 mii lei, din care:

- Investitiþi - modernizare str.Cînepii – 2.393 mii lei- Modernizare str T. Vladimirescu – 764,22 mii leiLa fundamentarea cheltuielilor de personal s-au avut

în vedere prevederile OUG 103/2013 privindsalarizarea personalului plãtit din fonduri publice în anul2014 ºi Decizia ªefului AJFP Sibiu nr. 2/22.01.2014,prin care care s-a aprobat nivelul maxim al cheltuielilorde personal pe anul 2014.

Fondul de rezervã prevãzut conform art. 36 dinLegea nr. 273/2006 este de 500 mii lei ºi se va repartizaconform legii, pentru acoperirea finanþãrii plãþii salariilorºi hotãrârilor judecãtoreºti din învãþãmânt.

Director economic,Director economic,Director economic,Director economic,Director economic, IOANA MÃRGINEANIOANA MÃRGINEANIOANA MÃRGINEANIOANA MÃRGINEANIOANA MÃRGINEAN

Cu prilejul Zilei Mondiale aApei, sãrbãtoritã în fiecare an la22 martie, vineri, 21 martie, lasediul f i l ialei din Mârºa aAsociaþiei Generale a Inginerilordin România (AGIR) s-adesfãºurat o interesantã sesiunede comunicãri. Acþiunea a fostorganizatã de Liceul TehnologicMârºa, pe lângã cadreledidactice ºi elevii de la aceastãinstituþie de învãþãmânt fiindprezenþi reprezentantul SC ApãCanal SA Sibiu (sectorul Avrig),ing. Ioan Iacobescu, mai mulþimembri ai AGIR, angajaþi aiPrimãriei oraºului Avrig, alþ iinvitaþi.

Apa, sãrbãtoritã laApa, sãrbãtoritã laApa, sãrbãtoritã laApa, sãrbãtoritã laApa, sãrbãtoritã laMârºaMârºaMârºaMârºaMârºa

În cadrul acþiunii, eleviimârºeni, coordonaþi de prof.Adriana Polgar, au prezentatdiverse lucrãri despre istoriculacestei zile sãrbãtoritã la nivelmondial, principalele utilizãri aleapei (în mod deosebit pentruproducerea de energie), precumºi câteva machete ale unorlucrãri personale, prin care auîncercat sã explice celor prezenþimodalitatea de realizare ºiprincipiile de funcþionare ale unorinstalaþii ce funcþioneazã prinuti l izarea apei. Toate pre-zentãri le au respectat temapromovatã în acest an cu prilejulZilei Mondiale a Apei: “Apa ºi

Energia”.Activitatea a cuprins ºi un

scurt joc educative, cei prezenþiifiind provocaþi la descifrareaunor anagrame a cãror subiect

fãceau referire la apã.Participanþii s-au arãtat foarte

mulþumiþi de calitatea mate-rialelor prezentate, seriozitateadocumentãri i ºi, în mod

deosebit, de ingeniozitatea decare au dat dovadã copiii ce aurealizat diverse machete ºilucrãri practice, felicitând la finalîntreaga echipã ce s-a implicat

în organizarea acþiunii.Directorul liceului mârºean, prof.ing. Maria ªinca, a spus, lafinalul sesiunii, cã activitatea afost una cu adevãratspectaculoasã.

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru2

Veniturile ºi cheltuielile bugetului local precum ºicelelalte cheltuieli evidenþiate în afara bugetului localcumulate la nivelul administraþiei publice locale alcãtuiescbugetul general al unitãþilor administrativ teritoriale.

Pentru a asigura utilizarea eficientã ºi monitorizareafondurilor publice locale, acestea se înscriu într-un singurdocument numit buget local.

Veniturile ºi cheltuielile bugetului local sunt aprobate,în condiþiile legii, pe o perioadã de un an, carecorespunde exerciþiului financiar. De asemenea, trebuierespectat principiul echilibrului bugetar potrivit cãruiaveniturile prevãzute a fi încasate trebuie sã acopereintegral cheltuielile. Fundamentarea veniturilor bugetuluilocal se bazeazã pe constatarea ºi evaluarea materieiimpozabile ºi a bazei de impozitare, în funcþie de carese calculeaza impozitele ºi taxele aferente, evaluareaserviciilor prestate ºi a veniturilor obþinute din acestea.

VVVVVeniturile bugetului local se constituie din:eniturile bugetului local se constituie din:eniturile bugetului local se constituie din:eniturile bugetului local se constituie din:eniturile bugetului local se constituie din:- Venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuþii,

alte vãrsãminte, alte venituri ºi cote defalcate dinimpozitul pe venit;

- Sume defalcate din unele venituri ale bugetului destat (cote defalcate din T.V.A. pentru finanþare cheltuielidescentralizate: salarii învãþãmânt, salarii asistenþipersonali, indemnizaþii persoane cu handicap etc.);

- Subvenþii primite de la bugetul de stat (finanþareasãnãtãþii, ajutoare pentru încãlzirea locuinþei cu lemne,cãrbuni ºi combustibili petrolieri);

- Donaþii ºi sponsorizãri;- Sume primite de la Uniunea Europeanã pentru

proiectele cu finanþare din fonduri structural.Potrivit art. 26 al Legii nr. 273/2006, privind finanþele

publice locale, modificatã, proiectul de buget a fostconstruit pe douã secþiuni: sectiunea de funcþionare ºisecþiunea de dezvoltare. În cazul în care veniturilesecþiunii de dezvoltare sunt mai mici decât cheltuielileaceleiaºi secþiuni, echilibrul bugetar se asigurã prinvãrsãminte din veniturile secþiunii de funcþionare cãtresecþiunea de dezvoltare ºi utilizarea excedentului anilorprecedenþi.

Având în vedere Legea nr. 356/2013 - Legeabugetului de stat pe anul 2014, Legea nr. 273 / 2006 -privind finanþele publice locale- modificatã, cât ºi Deciziileªefului AJFP Sibiu nr. 326/24.12.2013 , nr. 1/23.01.2014, privind repartizarea pe unitãþi administrativ– teritoriale a sumelor defalcate din TVA pentrufinanþarea cheltuielilor descentralizate ºi a cotelor dinimpozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor localeºi H.C.J. nr. 1/23.01.2014 privind repartizarea sumelordefalcate din impozitul pe venit ºi din taxa pe valoareadaugatã pentru finanþarea proiectelor de infrastructurãcare necesitã cofinanþare localã, propunem spreaprobare la partea de venituri cât ºi la cheltuieli abugetului local, suma totalã de 19.457 mii lei, din care:

SECÞIUNE FUNCÞIONARE – 13.508,78 mii leiSECÞIUNE FUNCÞIONARE – 13.508,78 mii leiSECÞIUNE FUNCÞIONARE – 13.508,78 mii leiSECÞIUNE FUNCÞIONARE – 13.508,78 mii leiSECÞIUNE FUNCÞIONARE – 13.508,78 mii leiSECÞIUNE DEZVOLSECÞIUNE DEZVOLSECÞIUNE DEZVOLSECÞIUNE DEZVOLSECÞIUNE DEZVOLTTTTTARE – 5.948,22 mii leiARE – 5.948,22 mii leiARE – 5.948,22 mii leiARE – 5.948,22 mii leiARE – 5.948,22 mii leiFundamentarea cheltuielilor bugetului local s-a

efectuat în strictã corelare cu posibilitãþile reale deîncasare a veniturilor estimate a se realiza.

Propunerile fãcute se bazeazã la partea de venituripe debitele create pentru impozite ºi taxe, astfel:

VENITURILEVENITURILEVENITURILEVENITURILEVENITURILE proprii, în sumã de 10.760 mii lei,includ ca surse de venit impozite ºi taxe de la populaþie,cu toate formele de impozite ºi taxe care sunt aprobateprin Hotãrârea Consiliului Local nr. 147/2013, conformdebitelor stabilite anul acesta, cât ºi o prognozã careare la bazã realizãrile din anul precedent, înconformitate cu art. 14, alin 7 din Legea nr. 273 /2006privind finanþele publice locale- modificatã.

La venituri din capital, sumele rezultate din vânzarea,în condiþiile legii, a unor bunuri apartinând domeniuluiprivat al unitãþii administrativ teritoriale, se vor constituivenit la bugetul local la secþiunea de dezvoltare, prinrectificare bugetarã, numai dupa încasarea lor, înconformitate cu art. 29 din Legea nr. 273/2006 privindfinanþele publice locale- modificatã.

La subvenþii primite de alte nivele ale administraþieipublice (bugetul de stat), suma de 186 mii lei include:

RAPORT privind aprobarea bugetului local pentru anul 2014RAPORT privind aprobarea bugetului local pentru anul 2014RAPORT privind aprobarea bugetului local pentru anul 2014RAPORT privind aprobarea bugetului local pentru anul 2014RAPORT privind aprobarea bugetului local pentru anul 2014Bugetul local este principalul document în care sunt prevãzute veniturile ºi cheltuielileBugetul local este principalul document în care sunt prevãzute veniturile ºi cheltuielileBugetul local este principalul document în care sunt prevãzute veniturile ºi cheltuielileBugetul local este principalul document în care sunt prevãzute veniturile ºi cheltuielileBugetul local este principalul document în care sunt prevãzute veniturile ºi cheltuielile

administraþiei publice locale pe parcursul anului bugetaradministraþiei publice locale pe parcursul anului bugetaradministraþiei publice locale pe parcursul anului bugetaradministraþiei publice locale pe parcursul anului bugetaradministraþiei publice locale pe parcursul anului bugetar.....subvenþii ce se primesc de la bugetul de stat pentruîncãlzirea locuinþei cu lemne, cãrbuni ºi combustibil petro-lier, conform OG 5/2003, cu modificãrile ºi completãrileulterioare, pentru persoanele care nu sunt beneficiarede ajutoare sociale, subvenþii de la bugetul de statpentru finanþarea sãnãtãþii, precum ºi subvenþii de labugetul de stat, necesare susþinerii derulãrii proiectelorfinanþate din FEN postaderare, derulate în cadrulPrimãriei Avrig ºi anume:

- Proiectul CulTour, din cadrul Programului Transfron-talier INTERREG IV B SEE – Dezvoltarea sinergiilortransnaþionale ale zonelor cu potenþial; domeniu deintervenþie – Promovarea utilizãrii patrimoniului valorilorculturale pentru dezvoltare, aprobat prin HCL nr. 103/2011;

- Proiectul RENERGY IV C- Strategii Regionalepentru Comunitãþi Conºtiente Energetic, aprobat prinHCL nr. 32/92/2012.

Donaþiile ºi sponsorizãrile care vor fi primite în cursulanului 2014 vor fi incluse în buget doar la momentulîncasãrii lor, prin rectificare bugetarã, în conformitate cuart. 5, alin. 2 din Legea nr. 273 /2006 privind finanþelepublice locale- modificatã.

Prelevãri din bugetul de stat:Prelevãri din bugetul de stat:Prelevãri din bugetul de stat:Prelevãri din bugetul de stat:Prelevãri din bugetul de stat:- Cote defalcate din impozitul pe venit, în sumã de

3.302,50 mii lei, sunt prognozate a se încasa în cursulanului, în baza Legii nr. 273/2006- modificatã.

- Sumele defalcate din TVA pentru finanþarea celorlaltecheltuieli descentralizate, de 6.400 mii lei, sunt repar-tizate de AJFP Sibiu în baza Deciziei nr. 326/2013 ºi nr.1/2014. Din aceste sume se suportã cheltuielile aferenteplãþii hotãrârii judecãtoreºti, salarii învãþãmânt, plãþiisalariilor asistenþilor personali ºi a indemnizaþiilor persoa-nelor cu handicap, cheltuielile materiale necesarefuncþionãrii Serviciului Public de Evidenþã a Persoanei,ºi cheltuielile necesare ajutoarelor de încãlzire cu lemne,beneficiarilor de ajutor social.

În anul 2014, sumele primite pentru plata salariilorasistenþilor personali ºi a indemnizaþiilor persoanelor cuhandicap, acoperã necesarul pentru o perioadã deaproximativ 11 luni (889 mii lei) iar din bugetul local amprevãzut suma de 299 mii lei.

- Din Sumele defalcate din taxa pe valoareaadaugatã pentru finanþarea cheltuielilor descentralizate,suma de 4.493 mii lei se alocã pentru finanþareacheltuielilor de personal din unitãþile de învãþãmântpreuniversitar.

Având în vedere prevederile Legii nr. 1/2011 – legeaeducaþiei naþionale, suma de 734 mii lei este alocatãpentru finanþarea de bazã a cheltuielilor materiale dinînvãþãmântul preuniversitar de stat.

- Sumele defalcate din TVA pentru echilibrareabugetelor locale, de 806 mii lei ºi Sumele alocate dincotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrareabugetelor locale, de 2.909 mii lei, au fost repartizate încompletarea veniturilor proprii, pentru acoperireacheltuielilor din bugetul local.

La partea de CHELCHELCHELCHELCHELTUIELITUIELITUIELITUIELITUIELI, propunerile sunt fãcutedupa prioritãþi, care sunt conform legii: plata salariilor, acheltuilelilor de întreþinere, reparaþii, cheltuieli de capital(investiþii), în baza contractelor încheiate ºi în curs dederulare.

SECÞIUNEA FUNCÞIONARESECÞIUNEA FUNCÞIONARESECÞIUNEA FUNCÞIONARESECÞIUNEA FUNCÞIONARESECÞIUNEA FUNCÞIONARELa cap. 51.02 Autoritãþi executive – este prevãzutã

suma totalã de 1.850 mii lei, din care :- suma de 1.250 mii lei este necesarã pentru

achitarea salariilor funcþionarilor ºi personaluluicontractual din aparatul propriu al primariei, precum ºipentru plata indemnizaþiei consilierilor locali;

- suma de 599 mii lei este destinatã pentru cheltuielinecesare întreþinerii ºi reparaþiilor efectuate la clãdireaîn care este pãstratã arhiva instituþiei, pentru cheltuielicu utilitãþile (gaze naturale, energie electricã, telefon),prestãri servicii etc;

- suma de 1 mie lei este destinatã plãþii contribuþiei laAOR România.

La cap. 54.02 Alte servicii publice generale – sumade 671,50 mii lei este constituitã din 76,50 mii lei,necesari pentru salariile angajaþilor din Serviciul Public

de Evidenþã a Persoanei, 95 mii lei necesari pentrucheltuieli curente ºi acoperirea cheltuielilor materialeale serviciului public de evidenþã a persoanelor, iarsuma de 500 mii lei reprezintã fond de rezervã bugetarãconstituit în conformitate cu art. 36 alin. 1 din Legea nr.273/2006. Fondul de rezervã bugetarã va fi utilizatpentru plata salariilor ºi hotãrârilor judecãtoreºti dinînvãþãmânt.

La cap. 61.02 Ordine publicã ºi siguranþa naþionalã– suma totalã, de 405,40 mii lei, se defalcã astfel:

- suma de 265,40 mii lei reprezintã cheltuieli depersonal pentru Serviciul Voluntar pentru Situaþii deUrgenþã, pentru personalul angajat cu contract devoluntariat, cât ºi cheltuieli de personal pentru PoliþiaLocalã Avrig;

- suma de 140 mii lei reprezintã cheltuieli întreþinereºi funcþionare a Serviciului Voluntar pentru Situaþii deUrgenþã Avrig ºi Poliþie Localã Avrig.

La cap. 65.02 Învãþãmânt s-a prevazut suma de5.648 mii lei pentru finanþarea unitãþilor de învãþãmânt,dupã cum urmeazã:

- suma de 4.493 mii lei reprezintã cheltuieli depersonal (finanþarea este asiguratã din sume defalcatedin T.V.A.);

- suma de 1.055 mii lei reprezintã cheltuieli privindfuncþionarea ºi întreþinerea unitãþilor de învãþãmânt dinsubordine (finanþarea este asiguratã din bugetul de stat– sume defalcate din TVA - 734 mii lei, ca finanþare debazã, ºi din bugetul local – 321 mii lei, ca finanþarecomplementarã);

- suma de 100 mii lei reprezintã burse ºcolarefinanþate integral din bugetul local – finanþare comple-mentarã.

Repartizarea sumelor pe articole bugetare ºi trimestrese va face de cãtre ordonatorii terþiari de credite, înfuncþie de suma care se aprobã prin bugetul local.

La cap.66.02 Sãnãtate este prevãzutã suma de 169mii lei, din care:

- suma de 99 mii lei reprezintã cheltuieli de personalpentru asistentele medicale comunitare ºi personalulangajat în cabinetul medical ºcolar Avrig;

- suma de 70 mii lei este destinatã acopeririicheltuielilor materiale pentru o bunã funcþionare acabinetului medical ºcolar ºi a Centrului medical depermanenþã Avrig.

La cap. 67.02 Culturã, recreere ºi religie esteprevazutã la cheltuieli o sumã totalã de 727,10 mii lei,din care:

- BibliotecãBibliotecãBibliotecãBibliotecãBibliotecã – suma de 74 mii lei reprezintã cheltuielide personal pentru bibliotecarã, care este plãtitã dinbugetul local, cât ºi cheltuieli materiale pentru întreþinerebibliotecã, cãrþi.

- MuzeuMuzeuMuzeuMuzeuMuzeu –suma de 18,60 mii lei reprezintã cheltuielipentru funcþionarea muzeului Avrig

- Casa de culturãCasa de culturãCasa de culturãCasa de culturãCasa de culturã- suma de 200 mii lei reprezintãsalarii ºi cheltuieli materiale întreþinere ºi funcþionareCasa de Culturã ºi Pavilion Avrig;

- Cãmine culturaleCãmine culturaleCãmine culturaleCãmine culturaleCãmine culturale – suma de 68 mii lei reprezintãcheltuieli materiale întreþinere ºi funcþionare cãmineculturale Bradu, Sãcãdate, Glîmboaca;

- Centrul de informare turisticãCentrul de informare turisticãCentrul de informare turisticãCentrul de informare turisticãCentrul de informare turisticã- suma de 51mii lei reprezintã salarii angajaþi CIT ºi cheltuieli materialeîntreþinere ºi funcþionare CIT;

- Sport Sport Sport Sport Sport – suma de 70 mii lei reprezintã sprijinfinanciar acordat echipelor de fotbal Avrig (15 mii lei-echipele de junior, 50 mii lei- FC Avrig ºi 5 mii lei– echipade fotbal de la Bradu);

- Întreþinere parcuri, zone verzi, bazeÎntreþinere parcuri, zone verzi, bazeÎntreþinere parcuri, zone verzi, bazeÎntreþinere parcuri, zone verzi, bazeÎntreþinere parcuri, zone verzi, bazesportivesportivesportivesportivesportive – suma de 110 mii lei reprezintã întreþinereparcuri, zone verzi ºi baza sportivã Avrig;

- Alte acþiuni culturaleAlte acþiuni culturaleAlte acþiuni culturaleAlte acþiuni culturaleAlte acþiuni culturale – suma de 135,50 mii leieste destinatã pentru: Festivalul Florile Oltului- 50 miilei, Purtata Avrigului- 60 mii lei, Clubul Elevilor- 10 miilei, concurs ºah Mârºa- 2 mii lei, ansamblul ZãluþaBradu- 1 mie lei, cete tradiþionale Sãcãdate -2,5 mii lei,Asociaþia Prietenii Avrigului- 10 mii lei (pentruorganizarea Festivalului Baroc).

La cap. 68.02 Asigurãri ºi asistenþã socialã esteprevazutã o sumã totalã de 1.204 mii lei, din care:

- suma de 634 mii lei este destinatã pentru platasalariilor asistenþilor personali (finanþarea acestora se

face din sume defalcate din TVA ºi din bugetul local) ºipentru plata personalului angajat la Serviciul PublicAsistenþã Socialã;

- suma de 100 mii lei este destinatã pentru platacheltuielilor de întreþinere ºi funcþionare ale ServiciuluiPublic de Asistenþã Socialã;

- suma de 470 mii lei este destinatã pentru plataindemnizaþiilor persoanelor cu handicap - 400 mii lei,ajutoare de urgenþã ºi ajutoare încãlzire cu lemne labenefiarii de ajutor social – suma de 20 mii lei, ajutoarepentru încãlzirea locuinþei cu lemne ºi combustibilpetrolier pentru persoanele care nu sunt beneficiarede ajutor social – 50 mii lei.

La cap. 70.02 Servicii de dezvoltare publicã, sumade 1.593,78 mii lei include:

- cheltuieli cu salarii Serviciul administrare domeniulpublic – 206,50 mii lei, cheltuieli materiale - 1.336,28 miilei, din care: 826,28 mii lei - cheltuieli materiale pentrudomeniu public (suma este destinatã pentru lucrãri pedomeniul public, efectuate cu personalul propriu), 460mii lei necesari pentru iluminat public (întreþinere ºiconsumuri), 50 mii lei- alimentare cu apã.

La cap. 74.02 Protectia mediului, suma de 780 miilei include cheltuieli prestãri servicii salubritate.

La cap. 81.02 Combustibili ºi energie, suma de 60mii lei include :

- sprijin financiar ICPE Bucureºti– 10 mii lei- sprijin financiar AGIR Mârºa- 10 mii lei- implementare program Regiunea SMART Avrig –

40 mii lei ( din care, 20 mii lei de la CJ Sibiu).La cap 84.02 Transporturi, suma de 350 mii lei este

prevazutã la cheltuieli cu bunuri ºi servicii ºi estenecesarã pentru lucrãri de reparaþii la strãzi Avrig ºidrumuri comunale.

La cap 87.02 Alte acþiuni economice, suma de 50mii lei este necesarã pentru acoperirea altor cheltuielilegate de activitatea proprie a primãriei (inclusiv Târgulde Crãciun).

SECÞIUNEASECÞIUNEASECÞIUNEASECÞIUNEASECÞIUNEA DEZVOL DEZVOL DEZVOL DEZVOL DEZVOLTTTTTAREAREAREAREARELa cap. 51.02 Autoritãþi executive – este prevãzutã

suma totalã de 150 mii lei, din care:- investiþii – 150 mii lei pentru dotãri independente.La cap.61.02 Ordine publicã ºi siguranþa naþionalã –

este prevazutã suma totalã de 1.314 mii lei, din care:- investiþii – 1.314 mii lei pentru înfiinþare subunitate

ISU Avrig.La cap. 67.02 Culturã, recreere ºi religie– este

prevazutã suma totalã de 542 mii lei pentru ProiectulCultTour.

La cap. 70.02 Servicii de dezvoltare publicã– esteprevazutã suma totalã de 623 mii lei, din care, investiþii:

-PUG Avrig – 65 mii lei;- reactualizare proiect alimentare cu apã Sãcãdate

– 40 mii lei;- puþuri forate Glîmboaca - 43 mii lei;- capela Avrig – 200 mii lei;- SF+PT+DE capela Avrig – 50 mii lei;- Proiectul Renergy – suma de 225 mii lei.La cap.74.02 Protecþia mediului – suma 350 mii lei

este destinatã pentru: extindere ºi reabilitare infra-structurã apã uzatã Avrig (cofinanþare Apã Canal Sibiu)- 250 mii lei ºi cofinanþare la ADI Eco Sibiu – 100 mii lei.

La cap 81.02 Combustibili ºi energie, este prevazutãsuma totalã de 9,00 mii lei, din care:

- documentaþie Plan de acþiune pentru energiedurabilã Avrig (PAED) – 9 mii lei.

La cap 84.02 Transporturi - este prevazutã sumatotalã de 3.157,22 mii lei, din care:

- Investitiþi - modernizare str.Cînepii – 2.393 mii lei- Modernizare str T. Vladimirescu – 764,22 mii leiLa fundamentarea cheltuielilor de personal s-au avut

în vedere prevederile OUG 103/2013 privindsalarizarea personalului plãtit din fonduri publice în anul2014 ºi Decizia ªefului AJFP Sibiu nr. 2/22.01.2014,prin care care s-a aprobat nivelul maxim al cheltuielilorde personal pe anul 2014.

Fondul de rezervã prevãzut conform art. 36 dinLegea nr. 273/2006 este de 500 mii lei ºi se va repartizaconform legii, pentru acoperirea finanþãrii plãþii salariilorºi hotãrârilor judecãtoreºti din învãþãmânt.

Director economic,Director economic,Director economic,Director economic,Director economic, IOANA MÃRGINEANIOANA MÃRGINEANIOANA MÃRGINEANIOANA MÃRGINEANIOANA MÃRGINEAN

Cu prilejul Zilei Mondiale aApei, sãrbãtoritã în fiecare an la22 martie, vineri, 21 martie, lasediul f i l ialei din Mârºa aAsociaþiei Generale a Inginerilordin România (AGIR) s-adesfãºurat o interesantã sesiunede comunicãri. Acþiunea a fostorganizatã de Liceul TehnologicMârºa, pe lângã cadreledidactice ºi elevii de la aceastãinstituþie de învãþãmânt fiindprezenþi reprezentantul SC ApãCanal SA Sibiu (sectorul Avrig),ing. Ioan Iacobescu, mai mulþimembri ai AGIR, angajaþi aiPrimãriei oraºului Avrig, alþ iinvitaþi.

Apa, sãrbãtoritã laApa, sãrbãtoritã laApa, sãrbãtoritã laApa, sãrbãtoritã laApa, sãrbãtoritã laMârºaMârºaMârºaMârºaMârºa

În cadrul acþiunii, eleviimârºeni, coordonaþi de prof.Adriana Polgar, au prezentatdiverse lucrãri despre istoriculacestei zile sãrbãtoritã la nivelmondial, principalele utilizãri aleapei (în mod deosebit pentruproducerea de energie), precumºi câteva machete ale unorlucrãri personale, prin care auîncercat sã explice celor prezenþimodalitatea de realizare ºiprincipiile de funcþionare ale unorinstalaþii ce funcþioneazã prinuti l izarea apei. Toate pre-zentãri le au respectat temapromovatã în acest an cu prilejulZilei Mondiale a Apei: “Apa ºi

Energia”.Activitatea a cuprins ºi un

scurt joc educative, cei prezenþiifiind provocaþi la descifrareaunor anagrame a cãror subiect

fãceau referire la apã.Participanþii s-au arãtat foarte

mulþumiþi de calitatea mate-rialelor prezentate, seriozitateadocumentãri i ºi, în mod

deosebit, de ingeniozitatea decare au dat dovadã copiii ce aurealizat diverse machete ºilucrãri practice, felicitând la finalîntreaga echipã ce s-a implicat

în organizarea acþiunii.Directorul liceului mârºean, prof.ing. Maria ªinca, a spus, lafinalul sesiunii, cã activitatea afost una cu adevãratspectaculoasã.

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

3

infoavrig@gmail.com

Editor: Dan FR}NCUEditor: Dan FR}NCUEditor: Dan FR}NCUEditor: Dan FR}NCUEditor: Dan FR}NCU

TTTTTehno redac ta re ` i ehno redac ta re ` i ehno redac ta re ` i ehno redac ta re ` i ehno redac ta re ` i TTTTTipa r :i pa r :i pa r :i pa r :i pa r :

Ziar fondat de Prim[ria `iZiar fondat de Prim[ria `iZiar fondat de Prim[ria `iZiar fondat de Prim[ria `iZiar fondat de Prim[ria `i

Consiliul Local AvrigConsiliul Local AvrigConsiliul Local AvrigConsiliul Local AvrigConsiliul Local Avrig

infoavrig@gmail.com

La demersurile pentru sprijirireadezvoltãrii turismului ºi creãrii unorelemente de infrastructurã spe-cifice practicãrii sporturilor de iarnãîn zona Avrigului, ºi-au aduscontribuþia ºi membrii legislativuluilocal. Recent, mai mulþi consilierilocali ai oraºului Avrig au iniþiat unproiect de hotãrâre prin caresolicitã Institutului Naþional deCercetare- Dezvoltare în Turismrealizarea unui Studiu de prefe-zabilitate privind dezvoltareaturismului, pentru practicareaschiului ºi a altor sporturi deiarnã, în oraºul Avrig, pentrulocaþiile identificate în Anexa laLegea nr. 526/2003 (ValeaAvrigului ºi Poiana Neamþului).Iniþiativa aleºilor locali a fost inclusãpe ordinea de zi a ultimei ºedinþeordinare a Consiliului Local Avrigºi a fost aprobatã prin adoptareaunei hotãrâri.

Ca urmare, în câteva zile,secretarul oraºului Avrig va înaintainiþiatorilor acestui proiect câte unexemplar al formei finale a hotã-rârii ºi adresa de înaintare cãtreInstitutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare în Turism. De ase-menea, printr-un articol al hotãrârii

Avrigul vrea pârtii de schiAvrigul vrea pârtii de schiAvrigul vrea pârtii de schiAvrigul vrea pârtii de schiAvrigul vrea pârtii de schise menþioneazã cã orice cores-pondenþã între Institutul de Cerce-tare- dezvoltare în Turism ºiPrimãria oraºului Avrig, în legãturãcu etapa în care se aflã solicitarea,va fi adusã la cunoºtinþa ConsiliuluiLocal Avrig în prima ºedinþã aacestui organism.

Prin Legea nr. 526/2003, cumodificãrile ºi completãrile ulterioa-re, a fost aprobat Programulnaþional de dezvoltare a turismuluimontan "Schi în România”, caprogram de interes naþional pentrudezvoltarea turismului montan, cucomponenta principalã "turismpentru practicarea schiului ºi a altorsporturi de iarnã".

Astfel, pentru zonele prevãzuteîn anexa acestei legi, InstitutulNaþional de Cercetare- Dezvoltareîn Turism, în colaborare cu societãþide proiectare ºi consultanþã îndomeniu, vor realiza un studiuintegrat privind dezvoltarea turis-mului montan pentru practicareaschiului ºi a altor sporturi de iarnã,vor stabili terenurile care vor fiincluse pentru practicarea schiuluiºi a sporturilor de iarnã ºi vorelabora planul de amenajare ateritoriului ºi de urbanism.

Dupã întocmirea acestor docu-mentaþii, ar trebui amenajate,dezvoltate sau reabilitate in-frastructuri generale: cãi de acces,alimentãri cu apã, gaze, curentelectric, canalizãri, staþii de pom-pare ºi staþii de epurare a apeloruzate, parcãri, drumuri forestiereºi alte utilitãþi necesare. Deasemenea, legea prevede ame-najarea, dezvoltarea sau reabili-tarea pârtiilor de schi, cu instalaþiilede transport pe cablu aferente,instalaþiile ºi echipamentele deproducere a zãpezii artificiale ºi deîntreþinere a pârtiilor ºi instalaþiilepentru iluminatul pârtiilor de schidar ºi amenajarea, dezvoltareasau reabilitarea pârtiilor destinatepracticãrii celorlalte sporturi deiarnã (biatlon, bob, sanie, sãrituride la trambulinã , a patinoarelorºi echiparea cu instalaþiile ºiechipamentele corespunzãtoare).Tot prin acest act normativ se facereferire ºi la construirea, dez-voltarea sau reabilitarea struc-turilor de primire turisticã.

Terenurile pe care ar urma sãfie amenajate pârtiile ºi celelalteamenajãri vor fi exceptate de laplata taxelor pentru scoaterea

definitivã din fondul forestier.Exceptatã de la plata taxeloraferente va fi ºi schimbareadestinaþiei pãºunilor ºi fâneþelorcare vor fi incluse în program.Terenurile respective, aflate înproprietatea publicã a unitãþiloradministrativ-teritoriale, precum ºiinstalaþiile de transport pe cablusunt declarate de utilitate publicãºi vor fi exploatate în conformitatecu legislaþia în vigoare.

Sursele de finanþare pentrurealizarea programului seconstituie, dupã caz, din sumealocate de la bugetul de stat ºibugetele locale, în limita creditelorbugetare aprobate anual cuaceastã destinaþie, credite internesau externe, ajutoare financiareinterne sau externe neram-bursabile, resurse ale sectoruluiprivat ºi alte surse atrase.

Iniþiativa consilierilor localiavrigeni este în conformitate cuprevederile HCL nr. 19/2010privind declararea Zonei Turistice„Valea Avrigului”- zonã de intereslocal ºi HCL nr. 45/111/2008privind aprobarea „Strategiei dedezvoltare a oraºului Avrig pentruperioada 2008- 2015”.

Schimbarea radicalã acondiþiilor meteorologice (în doarcâteva ore, Baba Dochia ºi-afãcut din plin simþitã prezenþa,astfel cã s-a trecut de latemperaturi de primãvarãadevãratã ºi mult soare, laploaie, ninsoare sau vânt destulde puternic), nu i-a putut opri peavrigeni de la plãcerea uneiplimbãri cu bicicleta în mijloculnaturii, pe frumoasa lor Vale aAvrigului. Duminicã, 16 martie,înainte de ora prânzuilui, cei maidornici de miºcare dintre ei, tineri,foarte tineri ºi mai puþin tineri, aurãspuns apelului lansat deorganizatorii acþiunii „Ne placeValea Avrigului pe bicicletã” ºis-au strâns în centrul oraºuluipentru a lua startul la primaplimbare colectivã din acest an.

Au fost participanþi de toatevârstele, „de la carnetul de

La plimbare prin Zona Turisticã Valea Avrigului.La plimbare prin Zona Turisticã Valea Avrigului.La plimbare prin Zona Turisticã Valea Avrigului.La plimbare prin Zona Turisticã Valea Avrigului.La plimbare prin Zona Turisticã Valea Avrigului.Cu bicicleta...Cu bicicleta...Cu bicicleta...Cu bicicleta...Cu bicicleta...

În urmã cu puþin timp, la SalaDrepturilor Omului din cadrulSenatului României (PalatulParlamentului), Comisia Juridicãdin Camera Deputaþilor aorganizat o dezbatere publicãreferitoare la proiectul de legeprivitor la desfiinþarea a 30 dejudecãtorii ºi a parchetelor de pelângã aceste judecãtorii, dinîntreaga þarã. La dezbatere, înafarã de membrii Comusiei Juri-dice, au participat senatori ºideputaþi din colegiile unde existãjudecãtorii ºi parchete propusespre desfiinþare, preºedinteleConsiliului Superior al Magistra-turii, Adrian Bordea, reprezen-tanþi ai Guvernului României,

Deputatul Gheorghe Frãticiu nu e de acord cu desfiinþarea judecãtoriilor din Deputatul Gheorghe Frãticiu nu e de acord cu desfiinþarea judecãtoriilor din Deputatul Gheorghe Frãticiu nu e de acord cu desfiinþarea judecãtoriilor din Deputatul Gheorghe Frãticiu nu e de acord cu desfiinþarea judecãtoriilor din Deputatul Gheorghe Frãticiu nu e de acord cu desfiinþarea judecãtoriilor din AAAAAvrig ºi vrig ºi vrig ºi vrig ºi vrig ºi AgnitaAgnitaAgnitaAgnitaAgnitaprimari ai unor localiãþi din þarã,preºedinþi de consilii judeþene,preºedinþi ai unor judecãtoriipropuse spre desfiinþare, diverºialþi invitaþi. Din judeþul Sibiu, ladezbatere au participat deputaþiiGheorghe Frãticiu ºi Ioan Axente(fiecare având în colegiul din careprovin judecãtorii ºi parchetepropuse spre desfiinþare, res-pectiv Avrig ºi Agnita), prefectuljudeþului, Ovidiu Ioan Sitterli,precum ºi viceprimarul oraºuluiAvrig, Daniel Cermonea.

În cadrul dezbaterilor a luatcuvântul ºi deputatul GheorgheFrãticiu, acesta susþinând, cuargumente diverse, ca cele douãjudecãtorii ºi parchetele aferente

sã nu se desfiinþeze.„În urma acestei dezbateri

publice, Comisia Juridicã dincadrul Camerei Deputaþilor valua o decizie prin vot ºi va pre-zenta un raport (aviz) pentruacest proiect de lege. Având învedere ºi aceastã dezbaterepublicã, discuþiile care s-aupurtat, eu cred cred cã raportulva fi unul negativ. Vreau sã men-þionez cã acest proiect de lege a

mai primit pânã acum un alt aviznegativ, din partea Comisiei deMuncã a Camerei Deputaþilor.Eu, ca parlamentar al României,ca deputat, nu voi susþineaceastã lege. În calitate de pri-mar al Avrigului, am tãiat panglicainauguralã a Judecãtoriei Avrigiar acum nu pot sã asist neputin-cios la punerea lacãtului peaceastã instituþie.” , ne-a declaratdeputatul Gheorghe Frãticiu.

Copiii de vârstã ºcolarã (ciclulgimnazial) din localitãþile Þãrii Oltului(de la Arpaºu pânã la Boiþa), iubitoriai literaturii ºi jurnalismului, suntprovocaþi, din nou, la un concurs:“Reporter în localitatea mea”.

Concursul, ajuns la cea de-adoua ediþie, este organizat deBiblioteca Orãºeneascã Avrig ºiCentrul de Informare TuristicãAvrig, în parteneriat cu LibrãriaRCV Concept ºi Asociaþia “PrieteniiAvrigului”, cu sprijinul unorcolaboratori.

“Trãim într-o lume pe care, demulte ori, nici mãcar n-o obser-vãm,cãreia am uitat sã-i apreciem

Reporter în localitãþile Þãrii OltuluiReporter în localitãþile Þãrii OltuluiReporter în localitãþile Þãrii OltuluiReporter în localitãþile Þãrii OltuluiReporter în localitãþile Þãrii Oltuluifrumuseþea, sã-i vedem rãnile ºi s-ovindecãm, sã-i pãtrundem taina ºis-o împãrtãºim celor din jur. Trãimîntr-o comunitate care ºi-a pierdutmult din legãturile care o consolidaualtã datã. Trebuie sã reînvãþãm sãvedem ºi sã simþim sã transmitempulsul locului în care trãim. Trebuiesã culegem din valorile transmiseîn comunitate acele nestematecare ne fac sã fim un grup valoros,nu o gramadã fãrã consistenþã.”,menþioneazã organizatorii într-unargument al concursului.

Scopul proiectului este de astimula interesul copiilor de v]rstãpreadolescentinã fa\ã de ceea ce

reprezintã locul, oamenii, faptele,prezentul ºi trecutul localitãþii în caretraiesc, dar ºi cultivarea deprinderiide a relata, într-un mod care sãsuscite atenþia ascultãtorului/citito-rului, rezultatul observaþiei acestorcopii.

Materialul jurnalistic al fiecãruiautor trebuie sã fie de maxim 4pagini format A4.

Subiectul “atacat” trebuie sã fiedin localitatea în care trãieºte copilulsau din altã localitate a Þãrii Oltului”.

Reportajul poate fi însoþit defotografii (nu este obligatoriu).

Pot fi ºi reportaje cu mai mult de1 autor.

Cei care aleg reportajul foto, potopta pentru un colaj de maxim 15-20 fotografii, ce pot fi trimise în formatdigital.

La concurs pot participa ºi copiiitalentaþi la desen, ce au posibilitateade a realiza reportaj în forma unorbenzi desenate( maxim 4 paginiformat A4).

Participanþii trebuie sã-ºi trimitãlucrãrile la Biblioteca OrãºeneascãAvrig, prin poºtã (str. Avram Iancu,nr. 26, Avrig, cod 555200, jud. Sibiu)sau prin email (pe adresabibavrig@yahoo.com), pânã ladata de 25 mai 2014. Fiecarematerial trebuie sã fie însoþit de

datele autorului (nume, adresã,email - dacã existã). Organizatoriivor face o selecþie a materialelorprimate iar cele mai bune vor fipublicate într-un volum specialintitulat ”Þara Oltului vãzutã prin

ºcolar pânã la talonul de pensie”-dupã cum spunea unul dintreparticipanþi, oameni puternici ºimai puþin puternici, toþi veseli ºicurajoºi, dornici sã admire ValeaAvrigului de pa bicicletã.

Dupã scurta ºedinþã tehnicã încadrul cãreia participanþilor li s-auexplicat regulile de care trebuiesã þinã seama în acest „marº”, darºi dupã ce organizatorii s-auasigurat cã toate cele necesaresunt puse la punct (s-a acordato atenþie deosebitã prezenþeimaºinii de asistenþã tehnicã-deschizãtoarea traseului,asiguratã de voluntarul PeterKlein, a celor câþiva comisari detraseu- membri sau simpatizanþiai Asociaþiei „Prietenii Avrigului”, amaºinii cu provizii de apã ºi aechipajului Poliþiei Române, ce aasigurat desfãºurarea fãrãincidente a acþiunii, închizând

plutonul participanþilor), puþindupã ora 11 s-a dat startul labiciclism cãtre Valea Avrigului.

Pentru a menþine cât mai unitgrupul, la distanþe de aproximativ3 kilometri participanþii s-au oprit.Pauza a fost folositã ºi pentruhidratare sau pentru rezolvareaunor mici probleme tehnice.

În jurul amiezii, participanþii auajuns la Cabana Ghiocelul, undegazdele i-au primit cu un ceai caldºi multã bunã dispoziþie. Deasemenea, din partea Asociaþiei„Prietenii Avrigului” participanþii auprimit gustãri proaspete.

La ora 13, s-a dat startulpentru întoarcerea la Avrig.

Cea de-a doua etapã a acþiunii„Ne place Valea Avrigului pebicicletã” a marcat sosireaprimãverii dar ºi startul nouluisezon de biciclism, de acumasemenea plimbãri urmând a fiefectuate de câte douã ori pelunã.

Acest fel de voiaje, în pluton,au menirea, pe lângã oferirea

plãcerii de a vedea ValeaAvrigului de pe bicicletã, de asusþine demersurile fãcute învederea realizãrii unor piste debiciclete în zona turisticã a

Avrigului.“Ne place Valea Avrigului pe

bicicletã” este un proiect iniþiat ºiorganizat de Asociaþia “PrieteniiAvrigului” , Centrul de Informare

Turisticã Avrig ºi BibliotecaOrãºeneascã Avrig. Prima ediþiea acþiunii s-a desfãºurat întoamna anului trecut (29septembrie).

ochi de copil”. Vor exista mai multepremii iar cel mai talentat dintreparticipanþi va primi ºi trofeul “ÞaraOltului vãzutã prin ochi de copil”.

Rezultatele concursului vor fianunþate în data de 1 iunie 2014.

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

4

Conform Triodului, omul existã ºise defineºte în mod real doar înrelaþie de comuniune cu Dumnezeu,comuniune din care el, omul, îºiprimeºte adevãrata libertate. Însã,rânduit spre cultivarea grãdiniiEdenului, omul rateazã desãvâr-ºirea prin cãderea în pãcat, esteizgonit din rai ºi dobândeºte ca ºiconsecinþe ale acestei cãderi stricã-ciunea, caracterul pãtimaº, al cãrorultim efect va fi moartea.

Totul începe în Triod de jos, defoarte de jos. Condiþia umanã evo-catã este una a pãcãtoºeniei, aîndepãrtãrii de Dumnezeu, a suferin-þei generate de aceastã îndepãrta-re/înstrãinare de Dumnezeu, careîmbracã extrem de multe aspecte,vizibile în special în caracterul omului.

Astfel, totul pare sã se desfãºoareinvers, plecând de la o condiþie cã-zutã ºi urcând spre o condiþie ada-micã ce aminteºte nu doar desprecãdere, ci ºi despre faptul cã omuleste conºtient întru totul de stareade plâns în care a ajuns ºi îºi cultivãdorinþa sincerã de întoarcere deapropiere de Dumnezeu, de ieºiredin întunericul pãcatului ºi desãlãºluire, prin luminã, întru Luminã.

De fapt, este o întoarcere la viaþa„normalã”, care caracteriza perioadaprimordialã a umanitãþii, perioadãînlocuitã prin cãderea primului om desuferinþa ºi moartea care suntomniprezente în lume

Triodul este cartea de cult carene cãlãuzeºte paºii în perioadaPostului Mare. Din paginile lui aflãmºi putem înþelege ce este omul din

Despre necesitatea întoarcerii la DuDespre necesitatea întoarcerii la DuDespre necesitatea întoarcerii la DuDespre necesitatea întoarcerii la DuDespre necesitatea întoarcerii la Dumnezeumnezeumnezeumnezeumnezeupunctul de vedere al existenþei luiduhovniceºti. Sfânta Scripturã ºicãrþile de cult, care sunt operaSfinþilor Pãrinþi ai Bisericii ne spundespre om ceea ce, de multe ori,noi nu vrem sã ºtim sau sãacceptãm.

În momentul în care începem sãne angajãm în postul acesta alPaºtilor începem sã vedem cât deslabi suntem ºi aproape neajutoraþiîn lupta aceasta a noastrã împotrivanoastrã ºi cã avem nevoie de haruldivin ca sã ne întãreascã ºi sã neajuta în lipta aceasta. Ceea ce tre-buie sã punem noi este numai voinþaaceasta de a lucra, de a sãvârºivirtuþile, ca sã ne luminãm pedinãuntru.

Raþiunea de a fi a postului esteaceea de a ne conºtientiza cu privirela necesitatea întoarcerii noastre nuspre ceva ce este strãin de noi, cispre ceva ce odatã am avut ºi ampierdut. Întoarcerea survine cãderiilui Adam prin înºelarea lui de cãtrediavol, astfel încât, raportarea luiAdam la Dumnezeu nu mai este di-rectã, nemijlocitã. Ori, în cazulcântãrilor Triodului, în momentul încare aude cuvintele rostite saucântate de stranã, fiecare credinciosrealizeazã cã i se cere o raportarepersonalã la Dumnezeu.

Una dintre cântãrile din primasãptãmânã a Postului Mare spune:„Fãcãtorul meu Domnul, luând þã-rânã din pãmânt ºi însufleþindu-mãcu suflare de viaþã, m-a înviat (lat.animat – adus la viaþã, însufleþit) ºim-a cinstit a fi stãpânitor pe pãmânt

tuturor celor vãzute ºi locuitorîmpreunã cu îngerii” (Din slujbaVecerniei). Aºa a fost fãcut omul ºiaºa a fost rânduit sã vieþuiascã.

Luând în considerare cele de maisus, putem avea o imagine ºi maiclarã a vocaþiei omului. Cântareacitatã spune: „...m-a cinstit a fistãpânitor pe pãmânt tuturor celorvãzute”. Sf. Ioan Gurã de Aur spunecã „chipul lui Dumnezeu” (Fac. 1,26)se referã la stãpânirea pe care aprimit-o omul prin suflarea de viaþã- sufletul - pe care l-a primit de laDumnezeu, dar nu peste celenevãzute, ci peste cele vãzute alelumii. Însã, el îºi pierde stãpânireaasupra lumii prin ispita diavolului. Într-o altã cântare se evidenþiazãprofunzimea suferinþei lui Adam:„Adam cu plângere a strigat: Vai mie,cã ºarpele ºi femeia de la dumne-zeiasca îndrãznealã m-au gonit ºi dindesfãtarea raiului mâncarea din pomm-a înstrãinat”. Iar, în continuare,Triodul vorbeºte despre conse-cinþele cãderii: „Vai mine, nu mai potrãbda ocara. Cel ce eram odinioarãîmpãratul tuturor fãpturilor celor pã-mânteºti ale lui Dumnezeu, acumrob m-am fãcut dintr-o sfãtuire fãrãde lege. ªi cel ce eram îmbrãcatoarecând cu mãrirea nemuririi. Cupiele de om muritor cu jale sunt înfã-ºurat” (Stihira I, Laudele la Utrenie).

Aºadar, mâncarea din pomulcunoºtinþei binelui ºi rãului înstrãi-neazã pe om de natura sa. Conformreferatului biblic, dupã cãdere,Dumnezeu îl strigã pe primul om:«Adame, unde eºti?» «Doamne,

m-am ascuns, cã sunt gol ºi m-amtemut». Pielea, epiderma este ceaprin care luãm contact cu lumea, neadaptãm la lume, dar, în acelaºi timp,pielea aceasta dobânditã princãdere în locul îmbrãcãminþii deslavã, ne mijloceºte jalea.

„Vai mie! – spune Adam - Ceplângere îmi voi lua mie întru ajutor?”De multe ori în Sfintele EvangheliiMântuitorul ne avertizeazã cu privi-re la starea celor care nu practicãîntoarcerea la Dumnezeu: «acolo vafi plângerea ºi scrâºnirea dinþilor».Din acest motiv, ni se pare cã plân-gerea este o pedeapsã. Plângemde supãrare, de necaz dar ºi de bu-curie ºi, atunci când plângem, ni separe cã suntem de plâns. Însã, dinfragmentul de mai sus vedem cãplângerea, de fapt, ne ajutã. Aºaspune Adam: Cum voi putea sãgãsesc plângerea care sã mã ajutesã mã pot suporta pe mine însumi.Nu plângerea e pedeapsa, plân-gerea care pedepseºte. Plângereaºi scrâºnirea dinþilor este, într-ade-vãr, a celor care nu se întorc nicio-datã. Plânsul pentru starea pãcã-toasã în care am ajuns prin cãderealui Adam nu este ceva ce lipseºte învremea postului, ci este plânsul carene ajutã în postire, plânsul omuluiduhovnicesc.

„Ci Tu Iubitorule de oameni Cel cedin pãmânt m-ai fãcut, cu milostivireaîmbrãcându-Te, din robia vrãjmaºuluiiarãºi mã cheamã ºi mã mântuieºte”.Este bine de ºtiut cã, vrãjmaºul nute mai poate înrobi în momentul încare se produce aceastã îmbrãcare

a lui Dumnezeu cu milostivirea. Oîmbrãcare cu firea noastrã, în carebiruieºte ispita diavolului ºi moarteaînsãºi. Dacã diavolii ºi îngerii suntduhuri, spirite care nu pot fi vãzute,cu atât mai mult Dumnezeu, Careeste mai presus decât orice se poateînchipui este prin excelenþã spiritual.Însã, El se întrupeazã ºi ne aduce onouã chemare, la mântuire, laredobândirea raiului pierdut.

Nouã, oamenilor, ce-i drept, neplace sã ne construim propriile raiuri,pãmânteºti. Ca sã ne rãzbunãm pepierderea suferitã de Adam, întâiulom, Îl alungãm pe Dumnezeu dinraiurile pe care ni le construim. Însã,tragedia noastrã, a oamenilor esteaceea cã, atunci când lipseºte cevadin raiurile construite de noi înºinesuntem supãraþi ºi plângem amar,întocmai ca Adam, acea lipsã. ªi,întotdeauna va lipsi câte ceva din

raiurile posibile pe care le constru-iesc oamenii, iar, faptul cã lipseºteceva le va face niºte raiuri triste.

Nici un rai construit de om nu eperfect fãrã Dumnezeu. Trebuie sã nestrãduim sã Îl aducem pe Dumnezeuîn ceea ce numim colþul nostru de rai.Sã ne gândim cã, în lumea noastrãse întâmplã foarte des ca cineva sãaibã de toate, dar sã fie invidios cãaltul pare sã aibã mai multe.

Postul ne învaþã sã fim mulþumiþi cuceea ce avem, chiar dacã este foartepuþin. Mai mult, postul ne învaþã sã fimmulþumiþi dacã Îl avem pe Dumnezeuîn viaþa noastrã. Orice altceva, în oricecantitate, nu-L poate înlocui peDumnezeu. De aceea, întrebarea pecare trebuie sã ne-o repetãm mereuîn vremea postului este: Noi, ce nedorim?

Protopopul Protopopul Protopopul Protopopul Protopopul AAAAAvrigului,vrigului,vrigului,vrigului,vrigului,PrPrPrPrPr. V. V. V. V. Vasile Gaftonasile Gaftonasile Gaftonasile Gaftonasile Gafton

În avanpremierea zilei de 8Martie- Ziua Femeii, “ªezãtorile dela Bibliotecã”, o reeditare, într-unspaþiu mai puþin convenþional, aunei frumoase tradiþii din zonaAvrigului, a împlinit trei ani. Cu acestprilej, femeile din Avrig s-au întâlnitjoi, 6 martie, pentru a sãrbãtoriîmpreunã frumoasa aniversare,pentru a cânta, a sta de vorbã înfaþa unei cãni cu ceai sau pentru aspune glume. De aceastã datã,având în vedere caracterul aniver-sar al sezãtorii, avrigencele n-auvenit la întâlnirea de la BibliotecaOrãºeneascã cu lucrul de mânã, cufuiorul de lânã sau cu aþa pentruciucuri, ci doar cu dorinþa de apetrece, împreunã cu prietenele,câteva ore destinse ºi în bunãdispoziþie.

Programul celei de-a treiaaniversãri a “~ezãtorilor de laBibliotecã” a cuprins un momentpoetic, un cadou de suflet adus ºisusþinut de tânãrul localnic RaduVasile Chialda, ce a lecturat câtevadintre poeziile cuprinse în colecþia“Mamei”, realizatã împreunã cuIoana Cotoarbã. Rãsfoind cartea,fiecare dintre femeile prezente agãsit o poezie sau un autor pre-ferat, niºte versuri care sãmângâie sufletul sau sã prindã olacrimã. (Volumul “Mamei”, lansatde curând, se aflã la cea de-adoua ediþie ºi cuprinde 78 dintrecele mai frumoase poezii despremamã scrise de unii dintre cei maicunoscuþi poezi români, dar ºicreaþii semnate de Radu Vasile

“~ezãtorile de la Biblioteca“~ezãtorile de la Biblioteca“~ezãtorile de la Biblioteca“~ezãtorile de la Biblioteca“~ezãtorile de la BibliotecaOrãºeneascã Orãºeneascã Orãºeneascã Orãºeneascã Orãºeneascã AAAAAvrig”- la ceasvrig”- la ceasvrig”- la ceasvrig”- la ceasvrig”- la ceasaniversaraniversaraniversaraniversaraniversar

Chialda. Prima ediþie a volumului,lansatã în anul 2008, a cuprins ºicreaþii ale unor poeþi strãini.)

De asemenea, participantele laºezãtoare au asistat ºi la un scurtrecital de chitarã, susþinut deSarah Laura Tocoaie, nepoatauneia dintre bunicile ºezãtoriiavrigene.

Cum era ºi normal, de laaniversarea de joi nu au lipsit nicitortul ºi ºampania, dupã ce aucântat împreunã tradiþionalul “Lamulti ani!” fiecare dintre femeileprezente fiind servitã cu o felie dinbunãtatea dulce ºi cu câte unpahar aniversar.

„La început i-am spus<<proiect>>, acum e tradiþie! 3 anide ºezãtori tradiþionale într-unspaþiu neconvenþional. Acolo undepoveºtile sunt acasã la ele, nupoate fi decât... minunat. Acolounde niºte doamne minunate vin cucomori de spiritualitate, cu dar demeºteºug, cu bucuria împãrtãºiriiunor vechi ºi dragi moºteniri, cusufletul ºi inima deschise sprefrumos, nu poþi sã fii decât... re-cunoscãtor. Biblioteca OrãºenescãAvrig ºi Asociaþia “PrieteniiAvrigului” mulþumesc cu dragdoamnelor care au plãcerea de apetrece cu noi, în fiecare joi, serimemorabile. Le mulþumim pentrutot darul de poveste, de cântec,de cimilituri, de haz, de meºteºugºi de suflet pe care ni-l oferã defiecare datã.”, a spus bibliotecarulMaria Grancea, iniþiatorul“ªezãtorilor de la Bibliotecã”.

Duminicã, 9 martie, la Avrig s-adesfãºurat activitatea „Cu puþin efort,putem dãrui... bucurie!”, una dintrenumeroasele manifestãri, oarecuminedite, din peisajul constituit deîntâlnirea dintre ªcoalã ºi Bisericã.

Activitatea a fost inclusã în cadrulProiectului „Sfânta Euharistie – lumi-na vieþii creºtine”, iniþiat de SectorulTeologic - Educaþional al PatriarhieiRomâne, cu ocazia Anului omagialeuharistic (al Sfintei Spovedanii ºi alSfintei Împãrtãºanii) ºi a Anului come-morativ al Sfinþilor Martiri Brâncoveni.(Scopul proiectului este acela de“a-i educa pe copii în sensulrespectãrii valorilor tradiþionale ºi aafirmãrii propriei identitãþi religioaseîn contextul unei lumi seculare ºisecularizante”.)

Elevi din clasa I a Liceului Teoretic

„Cu puþin efort, putem dãrui... bucurie!”, la „Cu puþin efort, putem dãrui... bucurie!”, la „Cu puþin efort, putem dãrui... bucurie!”, la „Cu puþin efort, putem dãrui... bucurie!”, la „Cu puþin efort, putem dãrui... bucurie!”, la AAAAAvrigvrigvrigvrigvrig“Gheorghe Lazãr” Avrig, îndrumaþide învãþãtoarea Lucia Budac, alãturide câþiva colegi mai mari de-ai lor,ºi de cadrele didactice Camelia Han,Monica Baºca, Daniela Cismaº,Claudia Nedelcu, Simona Gafton ºiCosmin Cîra, ºi-au exersat creati-vitatea în confecþionarea de mãrþi-ºoare ºi felicitãri, pe care le-au valo-rificat, urmând ca, din suma rezultatãsã cumpere rechizite ºcolare pentruunul dintre colegii lor, care provinedintr-o familie aflatã într-o situaþieeconomic dificilã. În plus, participanþiila activitate au decis ca pentrufamilia colegului lor sã ofere “o razãde luminã” cu prilejul Sfintelor Paºti,concretizatã într-un coº cu alimente.

Elevii au venit la Biserica cuhramul “Adormirea Maicii Domnului”(Catedrala) din Avrig îmbrãcaþi în

portul tradiþional, au participat laslujba Sfintei Liturghii, dupã care, auprocedat la expunerea roadelorefortului lor la ieºirea din incintabisericii, pentru a putea fi admirateºi achiziþionate de cãtre doritori.Acþiunea în sine a fost un succes dinmai multe puncte de vedere.

“În primul rând, elevii au înþelescã, pentru a realiza ceva trainictrebuie sã depui ceva efort, însã,conform trãirii creºtineºti autentice,atunci când rezultatul obþinut estebucuria celorlalþi, efortul meritã fãcut.Apoi, copiii au înþeles cã portulpopular pe care l-au purtat cu mân-drie la aceastã activitate le conferãdemnitate - o demnitate pe care auavut-o ºi moºii ºi strãmoºii lor ori decâte ori îºi purtau veºminteletradiþionale – ºi, totodatã, sentimen-

În perioada 21- 23 martie,Liceul Tehnologic din Mârºa afost gazda unei delegaþii de eleviºi cadre didactice de la ªcoalaGimnazialã nr. 4 din oraºulPucioasa (judeþul Dâmboviþa).Cei 15 elevi ºi cele douã cadredidactice dâmboviþene au sosit laºcoala mârºeanã ca rãspuns lavizita efectuatã de sibieni, întoamna anului trecut, la ei înlocalitate ºi ºcoalã. Schimbul s-aderulat în cadrul unui proiect deactivitãþi extraºcolare comune.

Sâmbãtã, 22 martie, oaspeþiidin Pucioasa s-au întâlnit cuelevii ºi cadrele didactice de laLiceul Tehnologic din Mârºa ºiîmpreunã, au desfãºurat o seriede activitãþi a cãror obiectiv a fost,în primul rând, crearea uneirelaþii de prietenie ºi respectreciproc între cele douã grupuri

„Ne-am întâlnit cu toþii, noi ceidin Mârºa ºi prietenii noºtri dinPucioasa, la Sala de Festivitãþi ainstituþiei de învãþãmânt, unde amdesfãºurat o serie de activitãþicomune, toate acestea având catemã principalã Ziua SfântuluiPatrick- ocrotitorul Irlandei,sãrbãtoritã de curând (17 mar-tie). Copiii au putut urmãridiverse prezentãri de materialedespre istoricul, importanþa ºiobiceiurile acestei sãrbãtori. Deasemenea, elevii au prezentatscenete ºi cântece despre aceas-

tul cã ceea ce fac este încununatde sfinþenia efortului care creeazãvalori inestimabile. În fine, s-a pututobserva cum, într-o zi de duminicã,într-un cadru marcat de emoþie ºide sfinþenie, copiii pot deveni modelede urmat chiar ºi pentru adulþi, într-o lume în care criza modelelor esteresimþitã cu durere. Mulþumim, copiiºi vã dorim ca tot ceea ce veþirealiza de aici înainte sã fie cãlãuzitmereu de valorile pe care de peacum dovediþi cã vi le-aþi însuºit ºile preþuiþi.”, ne-a spus, la finalulactivitãþii de duminicã, protopopulAvrigului, pr. Vasile Gafton.

“Cu puþin efort, putem dãrui…bucurie!” s-a desfãºurat în cola-borare cu Protopopiatul OrtodoxRomân Avrig ºi Centrul Cultural -Misionar “Gheorghe Lazãr” Avrig.

Proiect extraºcolar comun Mârºa- PucioasaProiect extraºcolar comun Mârºa- PucioasaProiect extraºcolar comun Mârºa- PucioasaProiect extraºcolar comun Mârºa- PucioasaProiect extraºcolar comun Mârºa- Pucioasatã zi importantã pentru irlandeziidin întreaga lume, precum ºi unscurt moment de dans specificirlandez. Programul zilei a maicuprins ºi câteva ateliere de lucru,în cadrul cãrora toþi elevii au creatdiverse decoraþiuni legate de ziuasãrbãtoritã, au pictat sau ºi-auarãtat talentul la diverse alteactivitãþi. Dupã masã, copiii auparticipat la jocul „Descoperãcomoara”, în cadrul cãruia au fostprovocaþi sã se foloseascã depropria imaginaþie pentru a dunacât mai multe indicii care sã-iconducã spre mici surprize dulci,iar spre searã a fost dat liber ladistracþie, program de discotecãºi karaoke.

Oaspeþii din Pucioasa au venitla Mârºa dupã ce noi am fost întoamnã, cu prilejul Halloween,oaspeþi la ei acasã. O parte dintredâmboviþeni a fost gãzduitã înfamiliile copiilor mârºeni ce, larândul lor, au fost musafiri cuprilejul vizitei din toamnã.”, ne-ainformat directorul LiceuluiTehnologic Mârºa, Maria ªinca.

În cursul zilei de vineri,delegaþia din Pucioasa a vizitatMuzeul oraºului Avrig, mormântulmarelui cãrturar Gheorghe Lazãrºi fosta Reºedinþã de varã abaronului Samuel von Bru-kenthal- Palatul Brukenthal Avrig,iar ziua de duminicã a fostrezervatã unei vizite în Sibiu.