Igienă psihocomportamentală.1

8/8/2019 Igien psihocomportamental.1

1/25

Igienpsihocomportamental

Lect.univ.dr.

Georgeta COZARU

UNIVERSITATEA ANDREI SAGUNA

2009


2/25

Premisele apariiei Psihologiei Sntii

Psihologie IGIENA PSIHIC Psihiatrie au iniiat-o

au promovat-o

Sanatatea mintala este o notiune de sinteza, necesarapentru a defini nevoile omului sanatos.

Protectia sanatatii mintale prin actiuni preventive devine o

cale pozitiva, marcata de masuri de psihoigiena, de cresterea calitatii vietii (N.Sartorius, 1998; C.Enachescu,1999) distincte fatade cele de aparare mpotriva bolii.

Aciunile de psihoigien sunt orientate: Centrifug - spre ambiana individului sau a relaiilor acestuia cu

mediul social sau profesional,

Centripet - asupra principalelor funcii i procese psihice.

sanogenezei,a factorilor psihopatogenicii asigurrii condiiilor sociale

pe msura cunoaterii


3/25

Definitia sanatatii mintale

Nu exista o definitie universala.

Asociatia Psihiatrica Americana (ef G. Stuart siS.Sundeen, 1991): sanatatea mintala = succesul simultan n munca,

dragoste si capacitatea de a rezolva cu

maturitate si flexibilitate conflictul dintre instincte,constiinta, persoane apropiate si realitate.


4/25

Criteriile sanatatii mintaledupa A.Maslow (1970):

1. Se accepta pe sine si pe altii asa cum sunt. Cu alte cuvinte, ei au o parere buna despre ei nsisi si au

relatii bune cu ceilalti din jurul lor.

2. Sunt n relatii strnse cu alte persoane, sunt buni,rabdatori, ntelegatori fata de altii.

3. Ei vad lumea asa cum este si oameni asa cumsunt ei de fapt. Rezolva orice problema pentru ca iau decizii realiste si nu

fanteziste.

4. Apreciaza viata si se bucura de ea. Raspund cuoptimism oricui si n orice mprejurare.


5/25

5. Gndesc si actioneaza independent si autonombazndu-se pe standardele personale de atitudini sivalori. Astfel de persoane pot face cu seninatate si bucuriecircumstantelor care ar putea conduce pe altii la suicid.

6. Sunt creativi, abordnd problemele n mod variatpentru a le rezolva sau pentru a ndeplini o sarcina.

7. Ei apreciaza si respecta drepturile altora, dorescsa asculte si sa nvete de la altii si dovedescconsideratie fata de individualitatea si unicitatea

altora.

Criteriile sanatatii mintale

dupa A.Maslow (1970):


6/25

Definirea Psihologiei Sntii

Psihologia Sntii = disciplin relativ tnr.

Termenul a fost introdus pentru prima dat n anul1977 de psihologul american J. Matarazzo -Psihologia Sntii: ramur teoretic i aplicativ a psihologiei, care prin

sinteza i aplicarea cunotinelor, datelor i tehnicilorspecifice, contribuie la:

promovarea i meninerea sntii, identificarea factorilor psihologici cu rol n etiologia bolilor,

prevenia

i tratarea bolilor i disfunciilor

i la ameliorarea sistemului de ngrijire medical i a politicilorsanitare.


7/25

Psihologia Sntii = o disciplin hibrid, carecombin perspectiva tiinelor socio-umane

(psihologie, sociologie, antropologie) cu cea atiinelor naturale (medicin clinic, sntatepublic, imunologie).

Sintetic - Psihologia Sntii: domeniul interdisciplinar ce aplic cunotinele i

tehnicile psihologice n domeniul sntii i bolii.

Definirea Psihologiei Sntii


8/25

Abordarea sanatatii mentale ca problemade sanatate publica

Potrivit lui Eisenberg (1984), paradigma sanatatii publice siare originea n lucrarile lui Virchow, care a introdusconceptul de medicina sociala" n Germania n 1848 care apropus ca medicina sa fie reformata pe baza a patru

principii:

I. sanatatea populatiei este o problema de preocupare socialadirecta;

II. conditiile sociale si economice au o influenta directa asupra

sanatatii si a bolii si aceste relatii trebuie sa fie subiect de investigatestiintifica; III. masurile luate pentru a promova sanatatea si a limita boala

trebuie sa fie att sociale ct si medicale; IV. statisticile medicale vor fi masuratorile noastre standard.


9/25

(I) prevenirii bolii, (II) prelungirii vietii (III) si a eforturilor comunitare organizate pentru:

salubrizarea mediului, controlul infectiilor transmisibile,

educatia indivizilor in spiritul igienei personale, organizarea de servicii medicale si de nursing pentru

diagnosticul precoce si tratamentul preventiv al bolii, pentru dezvoltarea unui mecanism social care sa-i

asigure fiecaruia un standard de viata adecvat pentrumentinerea propriei sanatati, organiznd aceste beneficii

n asa fel, nct sa dea fiecarui cetatean capacitatea de

a-si exercita dreptul natural la sanatate si longevitate".

Sanatatea publica este stiinta si arta:


10/25

Impactul de sanatate publica al tulburarilormentale criterii:

(I) frecventa;

(II) severitate;

(III) consecinte; (IV) disponibilitatea interventiilor;

(V) accesibilitatea interventiilor;

(VI) preocuparea publica.


11/25

(I) Frecventa - bolile psihice sunt frecvente, dizabilitante sicostisitoare. Aceasta nseamna ca ele au implicatii importante pentru sanatatea

publica n cazul conditiilor cu incidenta mare - durata scurta, nspecial tulburarile depresive si anxioase.

(II) Severitate - povara morbiditatii psihiatrice poate fiexprimata si ca perturbare a functionarii sociale. Boala mentala creeaza costuri directe considerabile pentru

serviciile de sanatate si de asistenta sociala. n termeni de mortalitate si dizabilitate (agregate), Banca Mondiala

face estimari ale Poverii Generale a Bolii (PGB) pentru diferite

tulburari, masurate n ani de viata ajustati n functie de dizabilitate(DALY, Disability Adjusted Life Years). Indicatorul DALY poate fi considerat o forma standardizata a anilor de

viata ajustati n functie de calitatea vietii.


12/25

(III) Consecinte - tulburarile mentale au consecinteimportante att pentru pacienti, ct si pentru familiileacestora. Pentru pacient:

suferintele cauzate de simptome, de calitatea mai scazuta a vietii, pierderea independentei si a capacitatii de munca de integrarea sociala

mai redusa. Pentru familie si pentru ansamblul comunitatii:

exista o crestere a poverii datorate ngrijirilor, precum si o productivitate economica diminuata.

(IV) Disponibilitatea interventiilor - abordarea de tipsanatate publica implica faptul ca serviciile de sanatatementala trebuie sa devina disponibile, pe masura nevoilor,

pentru a vindeca (prin nlaturarea simptomelor) ori pentru adiminua suferinta (prin minimizarea simptomelor si adizabilitatii). n plus, tratamentele necesare pentru atingerea acestor scopuri

trebuie, n mod normal, sa nu fie furnizate separat de alte servicii desanatate, ci, dimpotriva, trebuie sa formeze o parte integranta a

curentului principal al practicii clinice (Cooper, 1995).


13/25

(V) Accesibilitatea interventiilor - si preocuparea publicafata de interventii, sunt relevanti urmatorii factori: perceperea de catre public a bolilor mentale ca probleme de sanatate, perceperea bolilor mentale ca probleme care au solutii, masura n care solutiile posibile sunt privite ca avnd o eficacitate

dovedita, frecventa, natura, severitatea si persistenta efectelorsecundare,

riscul de abuz al anumitor tipuri de tratament, cum se ntmpla - deexemplu - n cazul folosirii incorecte a medicamentelor.

(VI) Pe lnga acestea, exista si un alt mod n carepreocuparea publica demonstreaza impactul de sanatate

publica al tulburarilor mentale. Comportamentul anormal observabil care se asociaza cu tulburarile

mentale, n comparatie cu acela legat de bolile fizice (somatice), aresanse mai mari sa provoace ngrijorare publica si sa fie perceput caexpunnd publicul la risc, pentru ca este mai adeseori impredictibil sipentru ca este mai dificil de nteles.


14/25

Obiectivele Psihologiei Sntii

Promovarea sntii Meninerea sntii

Educarea pentru sntate

Prevenirea mbolnvirilor Identificarea factorilor cognitivi, emoionali,

comportamentali i sociali cu rol n etiologia i evoluiabolilor acute i cronice

nelegere experienei bolii Asistarea bolnavului pentru o mai bun adaptare la boal,

tratament i proceduri medicale

Ameliorarea ngrijirii medicale i al sistemului medical.


15/25

Principiile de studiu i aplicative ale Psihologiei

Sntii:

Sntatea i boala au un determinism multiplu: biologic,psihologic i social

Exist interaciuni complexe ntre somatic i psihic

Abordare holistic (global) a persoanei sntoase i/sau

bolnave

Abordare sistemic ecologic a strii de sntate i boal(persoan, grup, comunitate, societate, mediu fizic, univers).


16/25

Paradigme/perspective de studiu i de intervenieutilizate n Psihologia Sntii:

Comportamental: rolul factorilor comportamentali n meninerea sntii sau riscului

pentru mbolnvirii; aplicarea principiilor terapiei comportamentale n demersul

aplicativ.

Cognitiv: rolul factorilor cognitivi n meninerea sntii sau riscului pentru

mbolnvirii; aplicarea principiilor terapiei cognitive n demersul aplicativ.

Psihofiziologic: interaciunea dintre somatic i psihic n meninerea sntii sau

riscului pentru mbolnvirii; aplicarea principiilor psihofiziologiei n demersul aplicativ.


17/25

Constructivist: rolul factorilor sociali i culturali n construcia semnificaiilor legate

sntate, boal, tratament.

Ecologic: relaia dintre individ i univers.

Comunitar: rolul grupului de apartenen.

Cultural: rolul diferenelor culturale n meninerea sntii.

Dezvoltrii: rolul etapelor de dezvoltare din ciclul vieii.

Feminist: rolul genului social n vulnerabilitatea/rezistena la boal.


18/25

Strategii si metode de cercetare alesntii i bolii:

I. Metode de cercetare cantitative:

1. Studii experimentale studii randomizate comparative, trialuri experimentul cu un singur subiect

2. Studii cvasi-experimentale corelaionale

longitudinale: retrospective sau prospective transversale genetice


19/25

Strategii de analiz a datalor

descriptiv (frecven, media, abaterestandard)

analiza multivriat (corelaie, regresie multipl,analiza de cale, factorial, de clusteri, devarian, regresia logistic)

meta-analiza


20/25

II. Metode de Cercetare Calitative

interviul (analiza de coninut, tematic-fenomenologic, narativ, de discurs,conversaional)

grup focus

observaia studiu de caz metoda narativ metoda biografic metoda discursiv tehnica jurnalului istoria de via


21/25

Domeniile Psihologiei Sntii

Psihologia sntii publice (preclinice) prevenia mbolnvirilor promovare sntii

educare pentru sntate Psihologia sntii clinice

asistarea bolnavului acut consilierea bolnavului cronic pregtirea bolnavului pentru proceduri chirurgicale

psihocardiologie psihooncologie psihoneuroimunologie psihoneuroendocrinologie


22/25

Pregtirea psihologului n domeniulsntii

I. Cunotine teoretice fundamentale: I.1. de psihologia sntii i alte ramuri ale psihologiei (ex.

social, clinic, psihoterapie, etc.); I.2. din alte discipline (ex. medicin preventiv, medicin

comunitar, sntate public, sociologie, antropologie). II. Abiliti fundamentale pentru:

II.1 munca preclinic i clinic: comunicare evaluare diagnosticare proiectare de programe populaionale de intervenie implementarea programelor populaionale de intervenie consiliere i psihoterapie intervenii individuale i de grup

II.2. munca de cercetare II.3. activiti de instruire, antrenare i supervizare

II.4. activiti de management


23/25

Relaia Psihologiei Sntii cu alte discipline

Psihologia social - nu de puine ori psihologia sntii este

considerat o ramur aplicativ a psihologiei sociale, n domeniulsntii i bolii.

Psihologia clinic - diferena ntre cele dou discipline const n faptulc psihologia clinic vizeaz mai ales tulburrile emoionale i boalamental, n timp ce psihologia sntii se focalizeaz pe starea

global de sntate, rolul factorilor psiho-sociali n etiologia boliisomatice (boal cardio-vascular, cancer, SIDA), reacia, adaptarea irecuperarea din boala somatic acut (ex. infarct miocardic) saucronic (ex. colon iritabil). Conceptele i teoriile dezvoltate depsihologia clinic (teoriile anxietii, depresiei, tulburrilor depersonalitate, diagnosticul clinic) sunt deosebit de relevante pentrupsihologia sntii.

Psihoterapia i Consilierea ofer psihologiei sntii cunotine itehnice de lucru cu pacienii, cum sunt cele privitoare la relaionareapsiholog- pacient, modaliti de modificare a cogniiilor nerealiste, astrii emoionale negative sau ale comportamentelor deficitare.


24/25

Psihologie medical este un termen care acoperea pnacum trei decenii o bun parte din domeniul psihologieisntii. Termenul este tot mai puin utilizat n ultimii anidatorit caracterului su restrictiv. Psihologia medical sefocaliza preponderent pe relaia medic pacient i peadaptarea bolnavului la mediul spitalicesc i starea de

boal. Psihosomatica contureaz un domeniu interdisciplinar,

situat la grania dintre medicina clinic i psihologie care afcut carier pn n anii 60. Datorit faptului c modelelesale explicative i tehnicile de intervenie se bazaupreponderent pe paradigma psihanalitic, astzi termenuleste tot mai puin utilizat. Termenii de medicincomportamental, psihologia sntii sau cel de consultaiede legtur (consultation liason) au luat n mare msurlocul celui de psihosomatic.



25/25


Medicin comportamental este un termen care de multeori este considerat sinonim cu cel de psihologia sntii. De cele mai multe ori, preferina pentru un termen sau altul este

determinat de domeniul din care provin specialitii care lutilizeaz, psihologie sau medicin.

Scopului primordial al medicinei comportamentale este integrareatiinelor comportamentale cu cele medicale; de asemenea,medicina comportamental acord prioritate utilizrii tehnicilorcomportamentale n medicina clinic fa de prevenia mbolnvirilori promovarea sntii.

n psihologia sntii ierarhia obiectivelor este uor diferit; aa

cum am artat, obiectivul primordial este promovarea sntii iprevenirea mbolnvirilor; asistarea persoanei n stare de boal esteun obiectiv ce decurge din cel enunat anterior.

Documents

Igienă psihocomportamentală.1