II[. IGIENA SOLULUI1. Structura mecanici gi proprieti{ile fizice ale solului qi relafia

lor cu slnltateaSolul reprezintd un alt factor de mediu cu importanfd deosebiti asupra

sdndtdlii. Sub denumirea de sol se inlelege acea parte a scoarlei terestre incare se petrec procese biologice.

Din punct de vedere ftzic, solul este format dintr-o serie de particule

denumite grunji de mdrime qi forme diferite.^Grunjii sunt cele mai mici par-

ticule, care rezistd la deformare mecanicS. Intre grunjii solului rdmdne un

spa{iu liber cunoscut sub denumirea de porii solului. Volumul total acestor

pori form eazd porozitatea solului. in funclie de uniformitatea si aqezarea

grunjjlor porozitatea poate fi mai mare sau mai micd.In general, intre mdrimea grunjilor qi porozitatea solului este un raport

invers proporfional. Aceastd structurd mecanici a solului determind anumiteproprietSli fizice cunoscute a avea qi un rol sanitar. Astfel:

a. Permeabilitatea pentru aer este proprietatea sau calitatea soluluide a fi strdbdtut de aer. Aerul din sol este cunoscut sub denumirea de aer

teluric qi se deosebeqte de aerul atmosferic av6nd o cantitate mai micd de

oxigen qi o cantitate mai mare de bioxid de carbon; se mai pot gdsi qi altegaze ca amoniacul hidrogenul sulfurat qi altele date de descompunereadiverselor impuritdfi care se pot gdsi in sol. Cu cdt compozilia aerului teluriceste mai apropiatd de cea a aerului atmosferic cu atdt spunem c5 solul este

mai salubru. Aerul din sol are un mare ro1 in descompunerea substanlelorpoluante care pdtrund in sol. CAnd aerul teluric are mai mult oxigen au locmai ales procese aerobe care conduc descompunerea p6nd la produqi finali,pe cAtd vreme cAnd cantitatea de oxigen este micd apar procese de descom-punere anaerobe care nu ajung pAnI la degradarea definitivd a poluanlilordin sol.

Cantitatea de aer din sol depinde de porozitatea solului, de cantitateade apd din sol, de presiunea atmosfericd qi bine infeles de nivelul de poluareal solului.

b. Permeabilitatea pentru apd este proprietatea sau calitatea solului de

a fi strdbdtut de ap6. $i aceastd calitate depinde de porozitalea solului.Solurile cu o porozitate micd ca argila sunt greu stribStute de apa,

aceasta este relinutd in porii solului pe cAnd solurile cu o porozitate mare,nisipul sunt uqor strdbStute de apd in general, se cunosc din acest punct de

vedere 2 tipuri de sol: soluri permeabile in mare, strdbStute uqor de apd qi

soluri permeabile in mic, care in mod obiqnuit relin apa qi/sau sunt strdbdtutegreu de ap5. Sub acest aspect solul are o mare importanld in proteclia apeisubterane. Astfel, cele permeabile in mare nu asiguri aceastd protecfie, pe

cdnd cele permeabile in mic reprezintd, un bun strat de proteclie pentru apelede profunzime.

c. Capilaritatea solului este proprietatea sau calitatea solului de a per-mite apei subterane sd se ridice prin porii s[i. Aceast6 proprietate este inversproporlionala cu permeabilitatea pentru ap6. Cele cu permeabilitate micd auo mare capilaritate pe c6td vreme cele permeabile in mare prezintd o capi-laritate redus6. Capilaritatea are rol in construclia de locuinfe.

Solurile cu capilaritate crescutd permit apei subterane sd se ridice prinporii lor ajung6nd la nivelul construcfiei in care poate trece apa ddnd naqtereigrasiei, fenomen neigienic atdt prin influenla pe care o exerciti asupraclddirii in sine cdt qi asupra locatarilor. Aceqtia au permanent o senzafie defrig, prezintd o rezistenli scdzutd fal6 de unele afecfiuni, mai ales microbieneca reumatismul, anginele, nefritele, cardiopatiile qi altele. Asemenea solurinu sunt recomandate construcfiilor.

d. Selectivitatea solului este proprietatea sau calitatea solului de a re-

fine in porii sdi diversele impuritdqi care il strdbat. Ea se adreseazd" in prin-cipal impuritdlilor in suspensie. Astfel dacd se trece prin sol o suspensie degermeni, apa care a strSbitut solul poate fi sterilS. Dar qi unele impuritdli insolulie pot fi refinute. Astfel dacd se trece prin sol o solulie de fuxind, Wafiltratd poate fi incolor5. Aceasti calitate are mare importanld in protec{iaapei subterane qi este chiar folositd ca atare.

e. Temperatura soluhzi este o ultiml proprietate fizicd care are im-plicalii sub aspect sanitar. De altfel, insdgi desfrqurarea proceselorbiochimice din sol depind de temperatura acestuia ca dealtfel qi viabilitateadiverselor organisme, inclusiv bacteriile care iau parte la procesele deautopurificare ca qi cele patogene.

Temperatura solului depinde in primul r6nd de radialiile solare carecad pe sol, dar qi de procesele biochimice exogene care se petrec in sol Eibine in{eles qi de cSldura centrald a pdmdntului.

In general solul este rdu conducdtor de cdldur6, de aceea temperaturasa rdm6ne in urmd fald de temperatura aerului, cu cdteva grade atit in cursulunei zile (temperatura maxim5 la orele 16 - 17 in loc de 12-13 ca in cazulaerului qi cea minim[ la 5-6 dimineaja in loc de 2-3 noaptea) c6t qi incursul unui an (temperatura maximd in luna Octombrie-Noiembrie in loc deIulie-August qi cea minimd luna Aprilie-Mai in loc de Ianuarie-Februarie).Cu c6t se coboard mai addnc cu at6t rdmdnerea in urma este mai pronunlatdpdnd la 7-8 m adAncime de la care apare o temperaturd constantd p6nd la32-33 m c6nd intervine temperatura centrald crescdnd la fiecare 35 metri cu1"C.

Temperatura solului are importanld qi in ceea ce priveEte ad6ncimeala

care se amplaseazd diversele conducte ca cele de ap6, pentru a nu avea yara

apd caldd iar ranta apd rece.De asemenea, in trecut, temperatura solului era folositd pentru pds-

trarea unor alimente perisabile prin construirea de pivnile la. clSdirile de

locuit, etc.2. Compozi[ia chimici a solului qi influen{a asupra sinitifiiSub aspect chimic putem spune frrd a greqi prea mult c5 solul conline

toate elementele chimice cunoscute. Cantit[1ile acestor elemente desigur cayariazd" de la o zond la alta. Aceste varia{ii desigur se pot rdsfr6nge in sdnS-

tatea populaliei. Dupd cum se gtie din sol elementele chimice pot trece in apdqi prin intermediul acesteia in organismele vegetale. Animalele care con-suma apd qi vegetale desigur c5 vor avea mai mult sau mai pulin elementechimice qi bine inleles qi produsele lor (carnea, laptele, ouile). Astfel inc6tomul beneficiarul tuturor acestora, ca qi consumator de ap6, alimente vege-tale Ei animale va primi o cantitate mai mare sau mai micd de elemente chi-mice. Studii care s-au efectuat in acest sens mai ales in Statele Unite, dar gi

in alte [dri ca fosta Uniune Sovieticd, au ardtat cd o serie de afec]iuni care

apar la populalia respectivS pot fi legate de compozilia chimicd a solului. S-a

dezvoltat astfel o patologie geograficd mai mult sau mai pu{in binecu-noscut6. Aceste afecliuni au fost denumite de unii cercetdtori endemii bio-geo-chimice, denumire care aratd cd ele (bolile) se gdsesc endemic,perrnanent intr-o anumitd zond fiind legate de factori locali qi exprimdlegdtura intre sol, compozilia sa chimicd qi factorii biologici respectivi(vegetafie, produse animale, etc.).

Degi, legate de sol, totuqi aceste afecliuni nu se studiazd la sol gi la apd

sau la igiena alimentafiei. Unele chiar au fost amintite ca gu$a endemicilegatd de carenla de iod din sol qi fluoroza endemicd legatd de excesul de

fluor din sol. Dar in cele din urmi ele sunt boli dependente de compoziliachimicS a solului.

O alti afecfiune care pare a fi legatd mai ales de sol este qi nefrita en-demicd int6lnitd in Romdnia, dar gi in Bulgaria qi Iugoslavia, de fapt in juruloraqului Turnu Severin la zona de intretiiere a celor 3 ldri amintite. Deqi,mecanismul de producere este considerat diferit in cele 3 [dri ardtale, totugito{i cercetdtorii iqi intreaptd atenlia spre sol, spre compozigia chimicS aacestuia.

3. Poluarea solului pi ac{iunea sa asupra sinitlfiiCa gi aerul qi apa, solul poate suferi diverse poludri. Organizalia Mon-

diala a S[ndt5lii considerd cd poluarea solului este consecinfa unor practicineigienice, o imprdqtiere direct pe sol a diverselor deqeuri rezultate din ac-tivitatea omului, a unor rezidii fecaloide umane sau animale, a deqeurilor

industriale qi chiar a utilizdrii intempestive a unor substanfe chimice in agri-cultura pentru combaterea ddundtorilor agricoli qi/sau a creEterii fertilitdliisolului. In mare poluarea solului poate fi imparfitd in poluare biologicd Eipoluare chimicS.

a. Poluarea biologicd cuprinde diseminarea de germeni patogeni saucondilionat patogeni pe sol. De la inceput trebuie specificat c5 solul estebogat in germeni proprii, saprofili cu rol autopurificator important. Totodatdei elimini prin produqii lor de metabolism substanle antibiotice fa\a de ger-meni patogeni. Dacd la aceasta ad[ugdm qi lipsa suportului nutritiv de hranddin sol (substanjele organice poluante sunt descompuse de germenii saprofilidin sol) ca qi temperatura qi umiditatea nefavorabile mai ales in straturilesuperioare ale solului, unde se refin qi germenii supradiuga{i vom constatacd viabilitatea germenilor patogeni in sol este in general mica. Astfel, ger-menii frrI forme de rezistenfd (spori) dispar de la cdteva zile la cdteva sip-tdmdni iar cei care sporuleazdrezistd in sol de la cdteva luni la cdliva ani.

in toatd aceastS perioadd germenii patogeni pot veni in contact cuorganismul uman qi pot produce imbolniviri. Dupd originea lor qi dupdmodul de transmitere bolile microbiene transmise prin sol pot imbrdca 2forme:

- boli de provenienld umand transmise prin intermediul solului sauciclul om-sol-om qi

- boli de provenien{d animald qi transmise prin sol sau ciclul animal-sol om.

in ciclul om-sol-om eliminatorul de germeni este omul bolnav sau pur-tdtor care elimind germenii mai ales prin fecale. Aceste boli sunt boli umaneqi in principal digestive ca febra tifoidA, disenteria, mai pu{in holera, hepatitaviral6, poliomielita dar qi boli produse de germenii strepto stafilococi,,micrococi, etc.

Viabilitatea pe sol a acestor germeni este in general micd, neavdndforme de rezistenfd. Ea se cifreazdlal0 -30 de zile pentru bacterii qi 50 -40 de zile pentru virusuri

In ceea ce priveqte transmiterea bolilor uneori se face prin contactuldirect cu solul; aceasta mai ales pentru copii care se joacd pe sol. De celemai multe ori transmiterea se face indirect prin apa care spalS solul sau prin -alimentele consumate dupi ce au venit in contact cu solul infectat fdrd a frspdlate qi obiectele de asemenea contaminate de pe sol.

De cele mai multe ori aceste boli apar sub forme sporadice dar se cu-nosc qi epidemii in care dacb nu se aplicd misuri de dezinfeclie a solului epi-demia poate dura multi vreme.

Ciclul animal-sol-om recunoagte un numdr mult mai mare de germeni

a ceror provenien!5 este de la animale care polueazi solul qi ajung ulterior laomul receptiv care contracta asemenea boli comune omului qi animalelor(antropozoonoze). Aici intdlnim germeni ca bacilul tetanic, bacteridiacirbunoas6, germenii gangrenei gazoase, cu rezistenld mare, cu forme de

rezistenld, sporulate gi viabilitate mare in sol dar qi germeni nesporulali capasteurelele, brucelele, richetziozele etc. cu o viabilitate mai scdzutd, dar inorice caz superioard germenilor din primul ciclu om-sol-om.

Transmiterea germenilor frrd forme de rezistenli se poate realiza fiedirect in contact cu solul dar qi indirect prin apd sau alimente mai frecventein zonele cu crescdtorii de animale. in ceea ce priveqte richezia Burneti agen-tul febrei Q, aceasta este rezistenta la desica(ie qi ca atare se transmite celmai frecvent prin intermediul prafului de sol contaminat.

In ceea ce priveqte germenii din prima categorie care sporuleazd cabacilul tetanic, bacilul antracis, clostridium velhi, edematiens, septicum,histoliticum qi allii producitori ai gangrenei gazoase transmiterea lor se facenumai prin contact direct in situa{iile unor leziuni cutanate cu solufii de

continuitate acoperite cu sol contaminat. in aceste cazuri prin starea de

anaerobioza existenla prin acoperirea cu sol aceqti germeni se dezvoltb qi potproduce bolile respective. De aceea in asemenea situafii trebuie luate urgentmasuri de indepdrtarc a solului prin spdlare cu apd, chiar qi sdpun a pl6gii,debridarea marginilor qi aerisirea pligii pentru a veni in contact cu oxigenulatmosferic, dezinfecfia pldgii gi zonelor din jur, de preferat dacd e posibilutilizarea de apd oxigenatd qi efectuarea de seruri antibacteriene (ser

antitetanic) pentru administrarea de anticorpi ca qi vaccin dacd persoana

respectiva a mai fost vaccinati anterior.In afara acestor 2 cicluri de transmisie a germenilor din sol s-a descris

Ei un al 3-1eA ciclu: sol-om in care germenii respectivi se gdsesc in modnatural in sol qi pot produce imbolndviri organismului uman. Unul din aceqtigermeni este bacilul botulinic, pe care insd unii cercetdtori il consider[ tot de

origind animalS dar cu o modalitate de transmitere diferiti. El poatecontamina alimentele prin contact cu solul, alimente care nu sunt bine tratatetermic qi sunt conservate. in condiliile de conservare (anaerobioza)germenele se dezvoltd qi produce o exotoxind neurotropd care pdtrund inorganism prin consumul alimentelor respective ddnd naqtere unei toxiinfecliifoarte grave botulismul. $i in acest caztrebuie administrat ser antibotulinic.

Tot in aceastd categorie (sol-om) fac parte qi o serie de ciuperci qi

actinomicete care se pot gdsi pe sol, frecvent pe vegeta{ie, de unde potajunge la om prin inhalare de spori sau per cutan prin infepare. Cele maifrecvente micoze produse sunt coccidiodiomicoza, histoplasmoza,geofficoza, tncomicoza, criptococoza, sporotricoza, aspergiloza qi altele

insufi cient incd studiate.AlSturi de microorganisme solul poate fi contaminat qi cu parazili care

de asemenea pot ajunge la om produc6nd o serie de parazitoze. Ca qi bolilebacteriene qiparazitozele se impart in 2 categorii:

- biohelmintiaze sau parazitoze care au nevoie de o gazdd interme-diarapentru a se dezvolta qi produce infestarea qi

- geohelmintiaze care nu au nevoie de gazde intermediare ci se potdezvolta direct pe sol p6ni in faza infestant6.

Din prima categorie a biohelmintiazelor cele mai cunoscute suntteniile. Acestea se elimind din organismul bolnav prin proglote care conlinoud nedezvoltate. Pentru a se dezvolta ele trebuie sd fie preluate de porcine(tenia solium) sau bovine (tenia saginata) in corpul cSrora se dezvoltd qi princarnea cdrora, consumatd insuficient tratatd termic, produc imbolndvireaumand. Dacd", nu int6lnesc gazde intermediare ele sunt distruse pe sol incdteva luni in primul r6nd datoritd desecafiei.

A doua categorie a geohelmin(ilor care nu au nevoie de gazdd inter-mediara recunoagte mai multe parazitoze:

Cele mai importante pentru lara noastri sunt ascaridoza datd deascaris lumbricoides qi tricocefaloza datd de trichocefalus trichiura. Ele se

elimin[ tot prin fecale de bolnavii respectivi sub forma de ou6 care pentru ase dezvolta qi ajunge in stadiul infestant au nevoie de o serie de condilii pecare le pot gdsi pe sol. Acestea sunt: temperatura minimb de 1 6-l8oC, umi-ditate de 70-80% qi lipsa radialiilor solare care le usucd.

Aceste condilii se int6lnesc cel mai frecvent in grddinile de zarzavatqi/sau legume unde vara se atinge uqor temperatura necesard, deseori acesteasunt irigate sau udate cu apd pentru a se dezvolta iar frunzele zarzavaturilorle fereqte de radia{ii solare. De aceea ele se transmit mai ales prin unelefructe (cdpqunile) sau legume (ridichi, tomate, castraveli) care se consumdcrude qi nu sunt bine spdlate inainte de consum. Dar tot atdt de bine pot fitransmise prin obiecte sau alimente care vin in contact cu solul qi apoi suntconsumate sau introduse in guri in mod obiqnuit ascaridoza este maifrecventd la copii iar tricocefaloza la adult.

O alti parazitozi din aceiaEi categorie este qi ankilostomiaza datd deankilostoma duodenale parazit care are nevoie de o temperaturd mai mare injur de 26 -27"C, o umiditate asemdndtoare qi de asemenea lipsa radiafiilorsolare directe. Ea se dezvoltd mai bine in fdrile calde de aici qi incadrareaparazitozei in bolile tropicale. La noi in lard a fost cunoscutd dar numai inminele ad6nci (Anina) unde se intrunesc aceste condilii qi era cunoscutd subdenumirea de boala minerilor. in urrna mSsurilor luate privitor iaindepdrtarea corectd a rezidiilor fecaloide se poate afirma astdzi cd a fost

eradicatd.De asemenea o geohelmintiazd prezentd la noi, mai ales in Transil-

vania este Strongiloidoza datd de Strongiloides stercoralis, care are un modmai special de transmitere. Oudle de strongiloides se dezvoltd chiar in intes-

tin unde ecloseazd qi dau nagtere la larve, cunoscute sub denumirea de larverabditoide. Acestea eliminate in mediul exterior dac6 intdlnesc condilii favo-rabile se inmullesc prin acuplare in condilii neprielnice trec in forme de

rezistenld de larve strongiloide, forme sub care pdtrund in organismul uman?mboln6vindu- I .

Fdrd a fi o geohelmintiazd, oxiuraza se poate transmite prin sol. Ea se

elimind din organism in fazd infestantd, Ei poate ajunge pe sol de unde uqorpoate produce imbolniviri omului sdnltos.

b. Poluarea chimicd a solului este produsd de rezidiile gospoddreqti,

zootehnice, industriale qi radioactive ca qi urmare a utilizdrii unor substanfe

chimice in agriculturS.Rezidiile menajere (gospoddreqti) zootehnice Ei unele industriale pro-

venite mai ales din industria alimentard sunt bogate in substanfe organice qi

in mod frecvent intovdrdEesc poluarea biologicl dar pot exista qi singure.Poluarea organicd suferd in sol un puternic proces de degradare

datorit germenilor telurici (biodegradare). Prin aceastd biodegradare materiaorganicd se transformd in materie anorganic6 (mineralEr).

Procesele de biodegradare a substanlelor organice din sol suntasemdndtoare cu cele care se petrec in ap6, dar mult mai intense datoritinumdrului mare de germeni din sol in funclie de cantitatea de substanldorganicl de structurd qi proprietdlile fizice ale solului qi de factoriimeteroclimatici, procesele de biodegradare se pot petrece aerob sau anaerob.

in cazul unei polu6ri foarte mari sau a unui sol pufin bogat in aer se

petrec procese anaerobe care pe mdsura reducerii cantitefii de substan{d

organica se transformd in procese aerobe care desdv6rqesc biodegradarea. incazul unei cantitSli mai mici de substan{e organice poluante qi/sau a uneicantitefi mari de aer (oxigen) in sol apar de la inceput procese aerobe. AtAt laprocesele aerobe c6t qi la cele anaerobe iau parte un numdr mare de germenitelurici care in marea lor majoritate sunt aerobi qi anaerobi facultativ, frrd, ase produce modificdri substanliale in suportul microbian al biodegradbrii.

in prima fazd a biodegradarii substanlelor organice, acestea sunt refi-nute in straturile superficiale ale solului (10-20 cm). Aceastd primd fazd este

urmata de cea de a doua fazd a degraddrii faza biochimicS sau enzimaticd.Diversele substanle organice, in func{ie de constitulia lor chimica, urmeazdcicluri diferite.

Astfel, hidrocarbonatele se descompun intr-o primd fazd pdnd la

glucoza iar ulterior pdnS la bioxid de carbon qi apd in cursul descompuneriipot apare o serie de compuqi intermediari ca acizi: gluconic, oxalic, fumiric,succinic in timpul descompunerii aerobe qi acid acetic, butiric, lactic,propionic in timpul descompunerii anaerobe.

Lipidele sunt descompuse in prima fazd in glicerina qi acizi graqi infaza a doua glicerina ajunge la COz qi H2O iar acizii graqi mult mai rezisten{ise cumuleazd, in sol fie ca atare, fie sub formd unor compugi intermediari,degradAndu-se intr-un timp relativ lent. in fine, proteinele sunt descompusein prima fazd in polipeptide sub acliunea florei proteolitice iar ulterior subinfluenla unor ectoenzime (proteinaze,peptidaze)in acizi aminafi. Aceqtia lardndul lor prin procese de desaminare qi decarboxilare ajung la amoniac. Dinacest moment procesul de descompunere se consideri terminat gi incepeprocesul de mineralizare in care amoniacul se oxideazdin nitrili sub acliuneagermenilor nitrozomonas qi mtrilii se oxideazi in nitrali sub acliuneagermenilor din grupul nitrobacter.

Procesul evolueazd la fel qi pentru sulf qi fosfor in sensul descompu-nerii pdn[ la hidrogen sulfurat qi fosforat iar ulterior se mineralizeazd,pdnd lasulfali qi fosfali.

in condilii de anaerobiozdpot apare qi fenomene inverse de reducere a

nitralilor, sulfalilor qi fosfalilor qi transformarea lor in amoniac, hidrogensulfurat qi hidrogen fosforat.

In fine, in cazul azotului acesta poate fi preluat qi inglobat in sol subformd de azotteluric organic necesar creqterii plantelor.

Poluarea industriald poate avea o componenti organicd, care urmeazl,ciclul poludrii organice vdzutd anterior dar, de cele mai multe ori este vorbade substanle potenlial toxice. Acestea nu se degradeazd sau se degradeazd, cudificultate qi se cumuleazd, in sol, de unde pot trece ca qi elementele chimicenaturale, in apd qi in plante qi in ultimd instanld la om, put6nd declanqaintoxicafii sau pot avea o acliune inc6 imprevizibild. Unele din acestesubstanle se pot gdsi deopotrivd in furaje de unde pot produce leziuni laanimale qi chiar la om prin produsele acestora. S-au descris astfel de cazuride selenozdla animale intoxicate cu seleniu datoritb furajelor consumate cuun conlinut ridicat in acest element.

Uneori insd nu e vorba doar de substan{e chimice rezidualeindepirtate pe sol ci de substanle chimice toxice din aer depuse pe sol ca incazul plumbului, fluorului sau mercurului producdnd intoxicafii la animalelecare pasc iarba din jurul acestor unitdli industriale.

Poluarea radioactivd este de duratd mai recentd, dar nu mai pufingravd", mai ales c5 timpul de inactivare a unor nuclizi poate ajunge la zeci deani. Ei se pot cumula in sol ca urrnare a depozitdrii unor rezidii radioactive,

de unde ca qi substanlele chimice pot trece in ap5, plante qi la animale gi om.Deja emisfera nordica este mai contaminatd (poluat6) radioactiv dec6t cea

sudica iar unele zone surprinzitor chiar foarte poluate. Astfel radionucliziiajunqi in zona polara s-au fixat pe licheni care constituie hrana renilor iarpopula{ia de eschimoqi care consum[ carne de ren, prezintd un nivel de

radioactivitate mai mare dec6t alte populafii.Cei mai periculoqi radionuclizi sunt cei cu viald lungd ca stronliu 90

(28 de ani) cesiu 137 (30 de ani) bariu HO, ceriu 144, ruteniu 160 qi chiariod 131 (12 zil.e) eliminali de centralele electronucleare.

Poluarea agricold reprezintd, ultimul aspect de poluare chimicS inten-

lionatl a solului. Este vorba de substanle chimice de sintezd utilizate inagriculturd pentru creqterea produc{iei ca: fertilizatorii, biostimulatorii,antiddunEtorii qi al1ii.

DeEi in marea lor majoritate sunt substanfe organice biodegradabile,totuqi unele se degradeazS" greu av6nd o remanentd in mediul extern (sol) de

la c6teva luni la c61iva ani (pesticidele organoclorurate) iar al1ii nu suntdegradabili cum ar fi compugii cu plumb sau rlercur (organo-metalice) ca qi

sirurile acidului arsenic, care se degradeazd greu, av6nd tendinla de a se

depozita in sol. Se cunosc deja cazuri multiple de intoxicafii la animale (vi1ei

intoxicali cu nitrali) sau concentralii crescute a unora din aceste substanle indiverse alimente vegetale ca morcovii, ridichiile, felina, salata, spanacul,mdrarul, pdtrunjelul qi altele consumate de organismul uman.

Toate acestea ridicd semne de intrebare fa[d de poluarea chimicd a

solului qi cer mdsuri c6t mai grabnice de reducere p6nd la inldturarea acesteipoludri. Unele remedii deja recunosc ca interzicerea utilizdrii unor substanfe(pesticide organo-clorurate) sau limitarea utiLizdrii altora (organo-metalice).Utilizarea numai de cantit6fi bine stabilite qi in momente pulin periculoaseca qi trecerea din nou la fertilizanfi naturali care ca cunosc un ciclu naturalbine cunoscut Ei lipsit de pericol aplicat zeci de ani frrd consecin(e nedorite.

4. Asanarea soluluiCa Ei in cazul aerului sau apei qi in cazul solului s-a sim{it nevoia a

elabora o serie de indicatori de salubritate. Aceqtia nu au ajuns insd sd fieacoperili cu norme sanitare qi sunt considerafi numai ca recomanddri. Se

cuprind aici atdt indicatori biologici (bacteriologici) c6t qi indicatori chimici(toxicologici).

In ceea ce priveqte indicatorii bacteriologici, ei se adreseazd a$finumirului de germeni mezofili din sol ca indicatori ai poludrii globale c6t qi

mai ales unor indicatori specifici pentru anumite tipuri de poluare biologicdca germenii colifurmi cu aceiaqi semnificalie ca la apd (poluarea, solului cufecale) qi ca atare evidenliazd ciclul om-sol-om; in plus s-au elaborat qi al{i

germeni ca indicatori specifici cum sunt germenii termofili, care se dezvoltdla 58'C gi indicd poluarea solului cu rezidii zootehnice (germeni de grajd incare se petrec procese de fermentare cu creqterea temperaturii) qi evidenliazdciclul animal-sol-om qi germenii nitrificatori care apar in cursul proceselorde autopurificare qi evidenf iazd poluarea solului cu substanfe, organice.

Tot aici putem incadra qi indicatorti parazitologici (oud de helminfi)care in afard cE este un indicator direct al pericolului de imbolnbvire arata inplus qi vechimea polubrii solului. Astfel, prezen[a unor ou6 de ascaridnedezvoltate yara, cAnd se intrunesc condiliile de dezvoltare, indici opoluare recentd qi invers prezenla unor oud de ascarid dezvoltate iarna, cdndnu se int6lnesc condiliile necesare, aratd, o poluare veche, mai pujinpericuloasd sub aspect bacterian.

Elaborarea unor indicatori chimici prezintd dificultdli fapt pentru carenici pe plan internalional, nici nalional sau local nu se cunosc incd asemeneaindicatori recunoscu[i ca atare.

Cantitatea de elemente chimice toxice in sol care sd fie periculoasapentru om pentru a fi stabilita ca atarc trebuie sd find seama de posibilitdlilede acfiune, respectiv prin intermediul apei sau alimentelor, cdci omul nuconsumd sol. De aici, necesitatea, stabilirii anterior a unor norme, indicatoripentru api qi alimente qi abia ulterior pentru sol. in acesta nu trebuie sd se

gdseascd o cantitate mai mare dec6t cea aare trecutS in apd sau alimente(vegetale) sd nu provoace imbolniviri. in al doilea rAnd cantitatea care trecein apa qi mai ales in alimente (vegetale) depinde de acestea din urmd insensul cd nu toate plantele fixeazd aceiaqi cantitate. De aceea vor trebuigdsite aqa zisele plante test care ftxeazd, cel mai mult qi dacl in acestea nu se

depdqesc normele acceptate, atunci in alte plante concentraliile vor fi qi maimici qi deci nepericuloase.

In plus, trecerea in plante se face qi in funclie de tipul de sol ca qi decondiliile meteorologice (seceti-ploi) sau cantitatea de apd folositd lairigarea culturilor. De aici dificultdlile de stabilire a unor norrne sau chiarnumai recomanddri.

in acest caz s-a trecut la gdsirea unor indicatori globali de poluarechimicd qi nu specificd. Aceqtia sunt con{inutul in azot al solului, ca qi

conlinutul in carbon, considerate ca rezultat al poludrii solului cu substan{ecare conlin aceste elemente. Plec6nd de aici se poate trece la mdsuri deprevenire qi mai ales de combatere a poludrii solului.

$i aceste m6suri sunt pufine qi frrd o eficienli deosebitd. Ele constaudin indepdrtarea mecanici a poluanlilor de pe suprafafa solului pentru a

reduce concentralia poludrii. Indepdrtarea apei din sol prin acliuni de des-hidratare qi inlocuirea apei cu aer. Aerarea solului prin arare, c6nd prin

intoarcerg abrazdei de sol pdtrunde aerul. in toate aceste mdsuri se urmdreqte

aceleaqi lucru respectiv creqterea cantitAlii de aer din sol care a$a cum am

vdzut favorizeazd. aulo purificarea solului.O ultim6 mdsurd ar fi dezinfeclia solului. Ea se realizeazd cu substan{e

clorigene, fac6ndu-se solulii l-2% care se stropesc la suprafala solului. Darqi aceasta este o metodS cu 2 tdiquri, ea poate duce la distrugerea unorgermeni patogeni, dar poate duce qi la distrugerea germenilor saprofili telu-rici al cdror rol important l-am vdzut anterior. De aceea dezinfeclia trebuie{Zcuta cu multd precau{ie qi numai in situafii speciale.

Daca in trecut solul era recunoscut ca unul din factorii cu putere mare

de autopurificare fiind chiar folosit pentru indepirtarea qi nautralizarearezidiilor, astdzi puterea sa de autopurificare este depdqitd qi ca atare nu maipoate fi utilizat ca atare frrd pericol. Ori in situalia c6nd nici mdsurile de

depoluare ardtate mai sus nu sunt eficiente accentul in prezent trebuie pus pe

proteclia solului fafd de poluiri ceea ce se realizeazd prin indepdrtarea

igienicd a rezidiilor.

5. indepirtarea igienicl a rezidiilor solideSub denumirea de rezidii solide se inleleg rezidiile care nu se dizolvi

in apd qi/sau nu sunt purtate qi transportate de apa. Din punct de vedere alprovenien{ei lor rezidiile solide se impart in:

Rezidii menaiere rezultate din activitaflle gospoddreqti din locuinlesau institulii publice. Cantitatea lor este in continud creqtere ajung6nd lapeste 1,5-2 Kg pentru fiecare locuitor pe zi. Sunt formate din resturi ali-mentare, hdrtie, material plastic, sticlS, metale etc. in general sunt bogate insubstanle organice qi germeni.

Rezidiile industriale rezultate din activitatea de producfie reprezintdde asemeni o cantitate mare, formate din substanle chimice, potenfial toxice,substanle organice, metale, minerale diverse, suspensii etc.

Rezidiile zootehnice rezultate din creqterea qi ingrijirea animalelorsunt formate din fecale animaliere, aqternut, furaje, antibiotice,biostimulatori etc. Cantitatea depinde de tipul animalelor, de v0rsta 1or, de

numdrul qi modul de ingrijire.Rezidiile speciale, considerate apriori ca periculoase qi reprezentate de

rezidiile de spital contaminate cu germeni patogeni gi rezidii radioactivepoluate cu radionuclizi.

Importanfa lor sanitard este multipla. Astfel, ele, polueazd solul dar qi

apa mai ales cele solubile qi aerul cele care fermenteazS qi elibereazd gaze;

produc substanle odorante qi reprezint6 locuri unde se dezvoltd gi trdiesc o

serie de vectori (insecte Ei rozdtoare).

Ca insecte menlionim gdndacii negri (blata orientalis) qi ro;ii (blatagermanica) care pot transporta pasiv germeni pe co!p, cap, picioare etc.

Dar poate cel mai important vector insectd este musca (musca domes-ticd) care iqi depune ou51e in rezidii unde in cdteva zile datoritd temperaturiicrescute apar larvele. Acestea se hrdnesc cu rezidii pdnd ajung la stadiul demusci adultS. Musca transportd germeni pe corp, cap, picioare dar qi in tubuldigestiv pe care ii elimind prin dejecte pe care ii poate depune pe alimente.Ea transmite in mod deosebit diverse boli infeclioase digestive (dizenteriahepatita, diverse diarei, etc).

Rozdtoarele de asemenea se dezvoltd in rezidii de unde se

contamineazd transportdnd germeni dar la r6ndul lor, spre deosebire de

muscd pot contamina ei rezidiile cu germeni ca; leptospire, pastorele qi altelepentru care reprezi*d un locus natural (purtdtori).

Pentru toate acestea rezidiile solide trebuiesc colectate indepdrtate qi

neutralizate.in ceea ce priveqte rezidiile menajere se colecleazd, la locul de

producere (bucdtdrii) in containere (pubele prevdzute cu capac qi pedalS, depicior) de capacitate mica pentru a fi evacuate qi golite in timp scur1.

Depozitarea lor se face ulterior pe a$a zisele platforme intermediareamplasate intre clSdirile de locuit gi prevdzute cu hidrant qi sifon depardoseal[ pentru a spdla containerele dupi golire. Distan{a p6nd [a clSdirilede locuit trebuie sd fie de 14 -15 metri. Sunt acoperite qi de preferatingrSdite. in cazul clSdirilor cu curte depozitarea se face in afara clSdirii inzone umbroase pentru a nu intra repede in procese de fermentare, pulincirculate qi acoperite cu capac. Pentru blocuri se pot construi la parter sausubsol camere de colectare dotate cu containere in care sunt aduse rezidiileprin tuburi de gunoi cu deschideri la fiecare etaj.

Din locurile de colectare, rezidiile sunt evacuate qi transportate cuvehicule, de preferat autovehicule compactoase Ei duse in afara localitSliiunde sunt neutralizate (ficute inofensiv) prin depozitarea controlatd,respectiv depunere in gropi naturale sau din care s-a scos pdmdnt, in straturisuccesive de rezidii qi pdmAnl afdnat pAnd se acoperd escavafia respectivS.Se trateazd cu insecticide qi raticide pentru a nu se dezvolta insectele qi rozS-toarele.

Neutralizarea se mai poate face qi in aqa zisele camere bioterme, defapt construclii goale in care se introduce gunoi affinat qi se insufla aer caldpentru a se dezvolta o flord termofild care distruge germenii, insectele (ou6qi larve) qi produce biodegradarea substanfelor organice astfel inc6t rezidiuldevine un bun ingrdqdmdnt pentru agricultur5 Gig. nr. l7).

in generalfrrd o tratare prealabilS rezidiile nu pot fi depuse pe sol qi

utilizate ca ingrdgdmAnt, dec6t dacd se depun toamna qi se ard solul dupa

care se lasd pAnd in primdvara urmdtoare c6nd se ard din nou qi se

insdmdnleazd fdrd nici un pericol.O buna neutrahzare a rezidiilor menajere o reprezinti incinerarea in

crematorii speciale formate din parter qi etaje. Rezidiile se depun la inceputla etaj unde sunt uscate, dupd care cad la parter unde sunt arse. Dar, deoarece

nu toate rezidiile ard, ele su{Ir in prealabil o sortare mecanicd indepdrtAnd

metalele cu ajutorul unor magnefi, sticle cu ajutorul unor grdtare etc.

Sortarea manuald este interzisd.Din arderea rezidiilor rezultd energie termici care poate fi folositd la

incdlzirea locuinlelor, la unele institulii publice qi chiar industriale, iar zgurarezultatdpoate fiutilizati pentru construclia de drumuri, qosele qi chiar unele

construclii ca grajduri, magazii, etc.Incinerarea la nivelul locuinfelor, in localitate este interzisi pentru a

nu constitui multiple focare de poluare a aerului. De aceea crematoriul se

ampl asea zd in afar a local it51i1or.

Rezidiile industriale se colecteazd diferenliat pe tipuri de rezidii(chimie, metale, organice, etc.) qi pot fi eventual folosite in continuare inproduclie ca atare dar cel mai adesea dupd o prealabild sortare. Acest lucruse poate aplica qi rezidiilor menajere dacd se colecteazd de la inceput pe

tipuri de rezidii, multe putind fi refolosite in continuare.Rezidiile zootehnice de asemenea se colecteazd in stive pe grdtare

amplasate deasupra unor groqi qi se lasd s5 fermenteze cdteva luni, dup6 care

sunt utilizate in agriculturd. In acest timp muqtele iqi depun oudle din care

ies larvele care din cauza cSldurii produse de procesele de fermentare

coboarS qi cad prin grdtarele respective in groapa subiacentd umplutd cu ap6.

Rezidiile speciale necesitd o prelucrare specialS. Astfel, pentru rezi-diile de spital se va folosi metoda incinerdrii in crematorii proprii spitalelor;este singura datd cdnd se acceptd construirea de asemenea crematorii inlocalit6li.

Pentru rezidiile radioactive se cunosc 2 linii de neutralizare dupdnatura radionuclizilor, respectiv nivelul de radioactivitate qi timpul de

injumdtdfire (singura posibilitate de dezactivare).Pentru rezidiile radioactive cu nivel scdzut de radioactivitate qi

radionuclizi cu timp scurt de injum[tIfire se trateazd, pentru a se reducevolumul cu acizi sau baze sau se ard in crematorii cu circuit inchis care s5 nupolueze mediul, se inglobeazd,in beton, ciment, sticla qi se ingroapl in sol inaqa zisele cimitire radioactive. Apa trebuie sd se gdseascl la addncimea mareiar solul sd nu fie cultivat

Pentru rezidiile radioactive cu nivel mare de radioactivitate qi

radionuclizi cu viatd, lunga se recomandd dupd inglobarea lor in materialprotector, depunerea in mdri sau oceane in zone foarte addnci qi fbrd curenlimaritimi. In ultimul timp se recomandi trimiterea lor in cosmos qi astfelindepdrta^rea pericolului pe care l-ar reprezenta pentru populaJia terestra.

6. Indepdrtarea igienicl a rezidiilor lichideRezidiile lichide sunt acele rezidii care se dizolv[ in apd qi/sau sunt

purtate qi transportate de ap5. $i aceste rezidii ca qi cele solide din punct devedere al provenienfei lor se impart in:

Rezidii menajere rezultate din locuinfe qi institulii publice. Cantitatealor este egald cu cea a apei potabile distribuite in localitatea respectivd. Ca qi

conlinut sunt bogate in substan{e organice qi germeni, prezen{i in fecale, darpot avea qi unele substanfe chimice utllizate m gospodirie (detergenfi).

Rezidiile industriale provenite din diverse procese tehnologice, incantitdli variabile de la o ramuri industrialdla alta qi chiar de la o unitate laalta qi bogate in substanle chimice toxice, substanle organice, substanleradioactive, etc.

Rezidiile zootehnice provenite de la animale in cantitdli mari in funcliede modul de creqtere qi ingrijire qi bogate in substanle organice, germenicomuni omului qi animalelor, pesticide, fertilizanli, stimulatori, antibiotice,etc.

Rezidiile meteorice, de fapt rezultate nu din diverse utilizdri ci dinapele pluviale au o cantitate variabila qi o compozilie heterogend formali dinsuspensii de pe sol, substanle organice, hidrocarburi policiclice provenite dinasfalt etc.

$i rezidiilc lichide au o importanfiimultipld.Pot polua solul qi apele subterane qi de suprafa!5 cu germeni patogeni

av6nd astfel un rol epidemiologie important.Pot polua solul qi apele cu substanje chimice av6nd un rol

toxicologic.Pot polua r6urile qi lacurile distrug6nd organismele acvatice qi avdnd,

astfel un rol ecologic deosebit.

$i in fine, pot distruge peqti qi alte viefuitoare necesare omului cupierderi economice importante.

Datoritd acestor situalii qi ele trebuiesc colectate, indepdrtate gi neu-tralizate.

Colectarea rezidiilor lichide sau apelor reziduale cum se mai numescse realizeazd prin sistemul de canalizare. Din acest punct de vedere se

cunosc mai multe tipuri de re{ele de canalizare cu valoare sanitard diferitd.Primul este sistemul unitar, in care toate apele reziduale sunt colectate

intr-o singuri re{ea. Sistemul este bun sub aspect economic, dar deficitar

sanitar. in cazul unor cantitdti mari de ape pluviale se poate depiEicapacitatea de colectare a relelei qi atunci apele reziduale colectate se vordeversa, vor deborda prin gurile de canal in afara acestora in curte, pe strizi,etc. contamin6ndu-le qi favorizdnd producerea de epidemii.

Cel de al doilea sistem de canalizare este sistemul diferenliat in care

se colecteazd in aceiaqi relea apele menajere, industriale qi zootehnice ale

c6ror cantitSli le putem cunoaqte qi separat in alt6 relea apele meteorice.

Daci avem ploi puternice se va depSqi numai capacitatea relelei respective qi

vor deborda, se vor deversa in afard numai apele pluviale care nu prezintd unpericol deosebit din punct de vedere sanitar. Sistemul este deci avantajos sub

aspect sanitar dar nu gi sub aspect economic fiindcd au2 retele in paralel.

Al treilea sistem care caut6 s5 impace cele 2 situalii este sistemul

mixt, in care o parle a localitdlii are sistem unitar de obicei partea plana qi o

altd parte (sau zond) a localita$i 2 sisteme, in deosebi pdrlile cu diferen{e

mari de nivel (ridicate sau cobordte). Acest sistem pare a fi corespunzdtor.Prin intermediul relelei (relelelor) de canalizare apele reziduale sunt

indepirtate in afara localitdlii intr-un timp cdt mai scurt, sub 2 ore pentru anu intra in procesele de fermentare Ei putrefaclie qi a elibera in localitategaze odorante qi poate chiar toxice. Daci inclinarea naturald nu permite se

va forfa prin pompare.Ajunsi in afara localitSlii, apa reziduald se varsl in rduri sau lacuri

realizdndu-Se ceea ce Se numeqte deversare sau intoarcere in natur6.Dar, nici aceastd deversare nu se poate face oricum, deoarece ar putea

polua apa primitoare (rdul, lacul) qi ar influenfa sSndtatea popula{iei. De

aceea pentru deversare trebuie acceptatd.Pentru deversarea apelor reziduale in apele de suprafalS trebuie

cunoscute o serie de elemente care lin at0t de ape primitoare c6t qi de ape

care se de varsd.Pentru apa primitoare trebuie sd se cunoascd: debitul apei sau canti-

tatea care curge pe unitatea de timp notat cu l): utilizarea sau folosirea apeiprimitoare dupd deversare. Din acest punct de vedere se cunosc 3

posibilitsli:- apa este folositd la aprovizionarea cu ap[ a popula]iei sau ca apd

industriald pentru industria alimentard sau pentru imbdiere (qtrand) cazincure se cere respectarea anumitor norme de calitate zise de categoria I

- apa este folositd pentru salubritatea localitdlilor din aval sau pentrusporturi nautice frrI imbiiere c6nd se cer norme mai pulin pretenfioase,zis[ de categoria II qi

- apa este folositd, ca apd industriald in afara celei din industria ali-mentarS qi/tu, ca apd de irigare, c6nd cerinlele (normele) sunt cele mai

pulin pretenlioase, zise de categoria III.Pentru apa reziduald care se devarsd se cer de asemenea 2 aspecte qi

anume: cantitatea de apd care se devarsi sau debitul acestei ape notat cu d qi

calitatea apei sau confinutul sdu in diverqi poluanli chimici, microbiologici,radioactivi, etc. Acest lucru se poate afla prin analize de laborator sau princalcule matematice.

Pentru a accepta deversarea se aplicd urmdtoarea formula de calcul:

C<D/dxNin care.

C - concentralia acceptabild a unui poluant in apa reziduald,D - debitul apei primitoared : debitul apei reziduale, din raportul lor rezriltd, diluliaN : norrna acceptatd pentru poluantul respectiv in funclie de

folosinla apei primitoare sau cu alte cuvinte dacd concentralia poluantuluirespectiv in apa reziduald este mai micd sau cel mult egal6 cu rezultatul dincalcul se acceptd deversarea, in caz contrar, apa rezidualS trebuie sd sufereun proces de epurare pentru a fi adusd la nivelul acceptat.

Epurarea apelor reziduale recunoaqte mai multe procedee dupa polu-antul cdruia ne adresdm:

- pentru suspensii se utilizeazd, grdtare sau site prin care trece apa rezi-dualS qi se debaraseazd de suspensiile respective.

- pentru germeni se folosesc filtre biologice asemdndtoare cu celefolosite in cazul apei potabile, dar nu cu nisip ci un material filtrant maimare (piatrd pisat5, cdrSmidi spart6, etc.) care formeazd, de asemenea omembranl numitd zooglee care reline germenii qi oxideazd substanleleorganice.

- pentru substanlele chimice se folosesc diferite procedee deneutralizare cu alte substanfe cu care intrd in reacfie, este preferabil ca acesteprocedee si fie aplicate la ieqirea apelor reziduale din diferite ateliere qi nu laieqirea din uzind c6nd numSrul substanfelor chimice este foarte mare.

O operalie finald este reprezentatd de dezinfecfie. Ea se face tot cuclor, dar in cantitili mult mai mari deoarece o parte este consumatd pentruoxidarea substanlelor organice. Este obligatoriu sd se dezinfecteze apelereziduale ale spitalelor de boli infectioase, ale institutelor de'preparare aserurilor qi vaccinurilor, institute de microbiologie qi virusologie, a unorunitdli alimentare care prelucreazd produse animaliere qi ale unor fermezootehnice.

Apele reziduale insd pot fi utilizate in agriculturd pentru irigareaculturilor. lJtilizarea lor este insb diferiti dupd sistemul de irigare folosit.

Astfel, irigarea prin aspersiune (stropire) este interzisd pentru orice fel de

culturi. Irigarea prinbrazde la suprafa{a solului nu este acceptat pentru unele

culturi ale cdror fructe sau legume se consumd crude. TotuEi se acceptd dacd

cu 10-15 zile inainte de recoltare se opreqte irigarea. Dacd aceasta nu se

poate se acceptd irigare numai dacd plantele respective cresc pe araci(tomatele) iar in ultimul timp qi castravefi. Dac[ nici aceasta nu se realizeazd

se acceptd irigarea cu condilia ca fructele qi legumele .sd nu fie consumate

decdt dupd o prealabilS tratare termic6, respectiv transportarea lor la fabricilede conserve unde sunt prelucrare termic inainte de a fi conservate. in fine,cel de al treilea sistem de irigare este cel subteran (5-12 cm sub suprafa{a

solului) sistem in care nu se contamineazd produsele qi se poate accepta

utilizarea apelor reziduale in irigare.O a doua posibilitate de indepdrtare a apelor reziduale este in apele

subterane. Acestea, a$a cum am vdzut sunt considerate ca cele mai bune

surse de aprovizionare cu apb qi ca atare in principal deversarea apelorreziduale este oprit6. Totuqi, in cazul unor cantitafl mici de ape reziduale ale

unor unitSli izolate (cazdrmi, qcoli etc.) se poate realiza deversarea in apele

subterane dacd acestea nu sunt folosite in scop potabil in zona respectivi.Pentru aceasta ele sunt supuse in prealabil unei tratdri (sedimentare,

filtrare) a apei deversate nu direct in apele subterane ci prin intermediul, aqa

ziselor puteri absorbante, de fapt ffint6ni seci. Este necesar insl ca intrefundul ffint6nii qi nivelul apei subterane sd se g6seascd un strat de sol de 2-3 metri prin care apa reziduald sd se filtreze pdnd sE ajungi in stratul de ap6.

Este de preferat folosirea prin alternan[d a 2 puluri absorbante astfel incdt intimp ce unul funclioneazd, cel5lalt si se regenereze gi apoi sd se schimbeintre ele.

Sondi{iile sanitare ale latrinelorIn eazul localitdlilor necanalizate apele reziduale, de fapt numai cele

fecaloide, se indepdfteazd prin intermediul latrinelor. $i acestea trebuie sd

indeplineascS anumite cerinle sanitare, atdt in ceea ce priveqte amplasareacAt qi construcfia.

In ceea ce priveqte amplasarea ele se vor aqeza astfel incAt sa respecte

distanfele necesare fala de fhnt6ni, aga cum s-a ardtat anterior (10-30 metri).De asemenea amplasarea 1or trebuie s5 respecte o anumitd distanla qi fald de

locuin!6, care este calculat5 la 12-15 metri.Ca qi construclie latrinele pot fi simple, de fapt o groapd in sol ceea ce

ins6 permite o uqoari diseminare in exterior a confinutului sau

impermeabilizate( fosele betonate) care sunt de preferat. In cazul acestora

din urmd insi confinutul latrinei trebuie evacuat periodic qi tratat ca gi

rezidiile solide, pentru a fi neutralizate.a doua parte a latrinei o formeazi cabina, ea trebuie sd fie cdt mai

etanqd pentru a nu pitrunde qobolani, gdndaci, pdsdri etc. qi bine ventilatdprintr-un horn care se deschide in partea superioard. Trebuie sE benefrciezede un acoperiq uqor inclinat inspre posterior qi sd depageasc6 ldlimea cabineipentru ca apele pluviale sd nu pdtrundd uqor in interiorul latrinei reducdndtimpul de folosire (evacuare). De asemenea cabina trebuie intrefinutd inperfecti stare de curdfenie, vdruitd cel pufin de 2 ori pe an qi tratatl cusubstan{e insecticide gi raticide.