85
Imagistic Imagistic ă ă 1.Ecografie 2.Computer-tomografie 3.Imagistica prin rezonanţă magnetică

Imagistica Curs Std 2008

Embed Size (px)

DESCRIPTION

radio

Citation preview

Page 1: Imagistica Curs Std 2008

ImagisticImagisticăă

1.Ecografie

2.Computer-tomografie

3.Imagistica prin rezonanţă magnetică

Page 2: Imagistica Curs Std 2008

EcografiEcografiaa► MetodMetodă diagnostică şi terapeuticăă diagnostică şi terapeutică► Utilizează radiaţiile ultrasonoreUtilizează radiaţiile ultrasonore

► UltrasuneteleUltrasunetele- vibraţii mecanice care se - vibraţii mecanice care se propagă în mediul înconjurător sub formă de propagă în mediul înconjurător sub formă de unde.unde.

► Proprietăţile ultrasunetelorProprietăţile ultrasunetelor- amplitudinea- amplitudinea- frecvenţa (16KHz-103 MHz); - frecvenţa (16KHz-103 MHz); în ecografia în ecografia medicală: medicală: 2,5-202,5-20 MHzMHz- perioada de oscilaţie- perioada de oscilaţie- intensitatea acustică- intensitatea acustică- viteza de propagare: este diferită f de mediul - viteza de propagare: este diferită f de mediul de propagare; în mediile biologice, valoarea de propagare; în mediile biologice, valoarea medie- medie- 15401540 m/secm/sec

Page 3: Imagistica Curs Std 2008

Reprezentarea grafică a undei sonore şi a mărimilor fizice care o caracterizează

Lărgimea de bandă a ultrasunetelor emise de către un transductor cu frecvenţa de 3.5 MHz

Page 4: Imagistica Curs Std 2008

Principiul metodeiPrincipiul metodei► Metoda neinvaziva, neiradiantaMetoda neinvaziva, neiradianta

► Este derivat din cel al sonarului dispoEste derivat din cel al sonarului dispozzitiv utiliitiv utilizat ptr detectarea zat ptr detectarea submarinelor.submarinelor.

► Ţine cont de modificările suferite de un fascicul de ultrasunete Ţine cont de modificările suferite de un fascicul de ultrasunete (US) care traversează medii cu proprietăţi acustice diferite.(US) care traversează medii cu proprietăţi acustice diferite.

► La zona de contact dintre 2 medii diferite apar fenomene de:La zona de contact dintre 2 medii diferite apar fenomene de:- reflexie- reflexie- refracţie- refracţie- absorbţie ale undelor incidente- absorbţie ale undelor incidente

- dispersie- dispersie

► Undele reflectate- ecouri care sunt recepţionate şi decodificate.Undele reflectate- ecouri care sunt recepţionate şi decodificate.

Page 5: Imagistica Curs Std 2008

Transmisia şi reflexia US la nivelul unei interfeţe

Page 6: Imagistica Curs Std 2008

Reflexia speculară:

- dacă fasciculul este perpendicular pe interfaţă ecoul se întoarce la transductor pe acelaşi drum (a);

- dacă fasciculul incident nu este perpendicular pe interfaţă, ecoul nu se întoarce la transductor (b).

Page 7: Imagistica Curs Std 2008

Dispersia fasciculului de US (a). Difuzia fasciculului de US (b). Fenomenul de scintilaţie acustică (c).

Page 8: Imagistica Curs Std 2008

Mediul de propagareMediul de propagare

► Sursa de US determină frecvenţa şi perioada Sursa de US determină frecvenţa şi perioada fasciculului US incident.fasciculului US incident.

► Viteza de propagareViteza de propagare a fasciculului de US a fasciculului de US depinde de proprietăţile acustice ale mediilor depinde de proprietăţile acustice ale mediilor traversate.traversate.

►Din punct de vedere acustic mediile de Din punct de vedere acustic mediile de propagare sunt caracterizate de 2 constante:propagare sunt caracterizate de 2 constante:

- impedanţa acustică- impedanţa acustică- coeficientul de atenuare- coeficientul de atenuare

Page 9: Imagistica Curs Std 2008

Impedanţa acusticăImpedanţa acustică: : - caracteristică a mediului de propagare - caracteristică a mediului de propagare

proporţională cu densitatea mediului şi cu viteza de propagare proporţională cu densitatea mediului şi cu viteza de propagare a US.a US. ZZ==d x cd x c unde unde

Z – impedanţa Z – impedanţa acusticăacustică

d – densitatea d – densitatea c – viteza de propagare a USc – viteza de propagare a US

InterfaţaInterfaţa::- zona de trecere de la un mediu cu impedanţă - zona de trecere de la un mediu cu impedanţă

Z1 la un mediu cu impedanţă diferită Z2Z1 la un mediu cu impedanţă diferită Z2 ..- este esenţială în apariţia - este esenţială în apariţia

fenomenelor de reflexie şi deci a ecourilor.fenomenelor de reflexie şi deci a ecourilor.

Coeficientul de atenuareCoeficientul de atenuare- este determinat de frecvenţa de emisie şi de - este determinat de frecvenţa de emisie şi de

densitatea mediului; cu cât mediile traversate au densitate densitatea mediului; cu cât mediile traversate au densitate mai mare cu atât gradul de atenuare a fasciculului incident va mai mare cu atât gradul de atenuare a fasciculului incident va fi mai mare; fi mai mare;

- atenuarea este maximă pentru os, calcificări, obiecte - atenuarea este maximă pentru os, calcificări, obiecte metalice- interacţiunea fasciculului US cu aceste structuri metalice- interacţiunea fasciculului US cu aceste structuri duce la atenuare până la dispariţie a US.duce la atenuare până la dispariţie a US.

Page 10: Imagistica Curs Std 2008

Apariţia ecourilorApariţia ecourilor

► Ecoul reprezintă semnalul US care apare dacă o Ecoul reprezintă semnalul US care apare dacă o parte din energia fasciculului incident se întoarce parte din energia fasciculului incident se întoarce la emiţător sub formă de fascicul reflectat.la emiţător sub formă de fascicul reflectat.

► Condiţii obligatorii:Condiţii obligatorii: Trecerea prin medii cu impedanţe acustice (Z) diferite;Trecerea prin medii cu impedanţe acustice (Z) diferite; Existenţa fenomenului de reflexie;Existenţa fenomenului de reflexie; Energia fasciculului să fie suficient de mare pentru a Energia fasciculului să fie suficient de mare pentru a

nu fi complet atenuată;nu fi complet atenuată; Reflecţia să se facă în direcţia receptorului. Reflecţia să se facă în direcţia receptorului.

(transductorului)(transductorului)

Page 11: Imagistica Curs Std 2008

► ReflexiaReflexia este consecinţa unei Z diferite la nivelul interfeţei este consecinţa unei Z diferite la nivelul interfeţei dintre două medii diferite.dintre două medii diferite.

► Fenomenul de reverberaţieFenomenul de reverberaţie: interfaţa dintre aer cu orice : interfaţa dintre aer cu orice altă structură determină o reflexie totală a fasciculului altă structură determină o reflexie totală a fasciculului incident, ecografic apărând sub forma unei imagini incident, ecografic apărând sub forma unei imagini ««în coadă în coadă de cometăde cometă»».. - gelul ultrasonografic (suspensie - gelul ultrasonografic (suspensie de gelatină şi apă) asigură o peliculă continuă ce înlătură de gelatină şi apă) asigură o peliculă continuă ce înlătură aerul fără a modifica proprietăţile US.aerul fără a modifica proprietăţile US. - din - din această cauză explorarea ecografică a organelor ce conţin această cauză explorarea ecografică a organelor ce conţin aer- plămâni, str digestive este imposibilă. Organele digestive aer- plămâni, str digestive este imposibilă. Organele digestive pot fi examinate ecografic dacă nu sunt complet destinse de pot fi examinate ecografic dacă nu sunt complet destinse de aer şi după umplerea lor cu apă.aer şi după umplerea lor cu apă.

► Absorbţia totalăAbsorbţia totală a fasciculului incident apare atunci când a fasciculului incident apare atunci când fasciculul de US incident traversează medii cu un coeficient de fasciculul de US incident traversează medii cu un coeficient de atenuare foarte mare (os, calcificări); apare o lipsă completă a atenuare foarte mare (os, calcificări); apare o lipsă completă a ecourilor şi deci a tuturor structurilor care se află profund faţă ecourilor şi deci a tuturor structurilor care se află profund faţă de structura atenuată apărând de structura atenuată apărând fenomenul de umbră acustică fenomenul de umbră acustică posterioarăposterioară sau sau con de umbrăcon de umbră utilizat şi ca element utilizat şi ca element semiologic.semiologic.

Page 12: Imagistica Curs Std 2008

Artefact în coadă de cometă

Con de umbră posterioară

Page 13: Imagistica Curs Std 2008

TransductorulTransductorul

► Este sursa de US (transductor-sondă).Este sursa de US (transductor-sondă).

► Funcţie complexă emiţător de US/ receptor de Funcţie complexă emiţător de US/ receptor de US reflectate, într-un ciclu care se repetă de US reflectate, într-un ciclu care se repetă de câteva ori pe sec.câteva ori pe sec.

► Formaţi din blocuri de Formaţi din blocuri de cristale ceramice cristale ceramice sinteticesintetice cu proprietăţi speciale care cu proprietăţi speciale care utilizează utilizează efectul piezoelectricefectul piezoelectric..

- - Alegerea transductorului depinde de: regiunea Alegerea transductorului depinde de: regiunea explorată, tipul de pacient şi organul ţintă.explorată, tipul de pacient şi organul ţintă.

Page 14: Imagistica Curs Std 2008
Page 15: Imagistica Curs Std 2008

► Frecvenţa de emisie a sondei- Frecvenţa de emisie a sondei- frecvenţă frecvenţă nominativănominativă. Există un raport invers între . Există un raport invers între frecvenţa nominativă şi penetrabilitatea US.frecvenţa nominativă şi penetrabilitatea US.

Page 16: Imagistica Curs Std 2008

► Cele mai utilizate frecvenţe sunt de Cele mai utilizate frecvenţe sunt de 3,5-5 MHz3,5-5 MHz, utilizate în , utilizate în explorarea organelor abdominale; în pediatrie se utilizează explorarea organelor abdominale; în pediatrie se utilizează sonde de 5 MHz.sonde de 5 MHz.

► Transductoarele cu frecvenţe de 5-7 MHz sunt utilizate în Transductoarele cu frecvenţe de 5-7 MHz sunt utilizate în explorarea organelor superficiale (regiune cervicală, sân, explorarea organelor superficiale (regiune cervicală, sân, testicul).testicul).

► Sondele cu frecvenţe mai mici de 3,5 MHz: studiul persoanelor Sondele cu frecvenţe mai mici de 3,5 MHz: studiul persoanelor obeze şi în explorările de organe profunde.obeze şi în explorările de organe profunde.

► În funcţie de forma sondei acestea pot fi:În funcţie de forma sondei acestea pot fi:- convexe: cele mai frecvente.- convexe: cele mai frecvente.

- liniare: sonde cu frecvenţe - liniare: sonde cu frecvenţe nominative şi rezoluţie mare nominative şi rezoluţie mare (pediatrie, (pediatrie, obstetrică- ginecologie, intraoperator) obstetrică- ginecologie, intraoperator) - radiare: - radiare: mici, utilizate în cardiologie.mici, utilizate în cardiologie.

► In funcţie de zona explorată există:In funcţie de zona explorată există:- sonde de suprafaţă- sonde de suprafaţă

- sonde endocavitare.- sonde endocavitare.

► Ecoendoscopia utilă în explorarea tubului digestiv.Ecoendoscopia utilă în explorarea tubului digestiv.► Transductori ptr explorarea endovasculară.Transductori ptr explorarea endovasculară.

Page 17: Imagistica Curs Std 2008

Tipuri de ecografieTipuri de ecografie

Page 18: Imagistica Curs Std 2008

► Modul BModul B (brillance-strălucire): fiecărui ecou i se (brillance-strălucire): fiecărui ecou i se atribuie un punct luminos, luminozitatea fiind atribuie un punct luminos, luminozitatea fiind proporţională cu intensitatea ecoului. proporţională cu intensitatea ecoului.

► Imaginea este bidimensională şi este compusă Imaginea este bidimensională şi este compusă dintr-o infinitate de puncte de luminozitate diferită. dintr-o infinitate de puncte de luminozitate diferită.

► Dacă se asociază luminozităţii o scară de gri se Dacă se asociază luminozităţii o scară de gri se obţin imagini bidimensionale, cu o multitudine de obţin imagini bidimensionale, cu o multitudine de nuanţe de gri ce corespund ecourilor recepţionate. nuanţe de gri ce corespund ecourilor recepţionate.

► Imaginea este obţinută în timp real.Imaginea este obţinută în timp real.

Page 19: Imagistica Curs Std 2008

Mod B- ecografie hepatică

Page 20: Imagistica Curs Std 2008

► Ultrasonografia DopplerUltrasonografia Doppler utilizează efectul Doppler: utilizează efectul Doppler: un sunet emis de o sursă cu frecvenţă constantă un sunet emis de o sursă cu frecvenţă constantă este recepţionat de către un receptor fix cu o frecvenţă este recepţionat de către un receptor fix cu o frecvenţă mai mare când sursa se apropie de receptor şi cu o mai mare când sursa se apropie de receptor şi cu o frecvenţă mai mică când sursa se îndepărtează de frecvenţă mai mică când sursa se îndepărtează de aceasta. aceasta.

► Permite evaluarea structurilor în mişcare: sânge, jet de Permite evaluarea structurilor în mişcare: sânge, jet de urină. urină.

► Există mai multe tipuri de achiziţie Doppler:Există mai multe tipuri de achiziţie Doppler:- continuu- continuu- pulsatil- pulsatil- color- color

- angio-power Doppler- angio-power Doppler

Page 21: Imagistica Curs Std 2008

Unghiul dintre fasciculul ultrasonor şi direcţia fluxului sanguinExaminarea este optimă în cazul în care unghiul θ este de 0- 20°.

Page 22: Imagistica Curs Std 2008

► Doppler continuuDoppler continuu: evaluarea vaselor periferice, : evaluarea vaselor periferice, semnalul emis fiind sub formă de sunete în domeniul semnalul emis fiind sub formă de sunete în domeniul audibilului.audibilului.

► Doppler pulsatDoppler pulsat: identificarea grafică a tipului de flux : identificarea grafică a tipului de flux arterial sau venos şi calcularea unor constante arterial sau venos şi calcularea unor constante vasculare: debit, viteză sistolică şi diastolică, indici de vasculare: debit, viteză sistolică şi diastolică, indici de rezistenţă şi pulsatilitate, grad de stenoză. rezistenţă şi pulsatilitate, grad de stenoză.

► Doppler colorDoppler color: codificare în culori a sensului de : codificare în culori a sensului de mişcare a sângelui raportă la transductor. mişcare a sângelui raportă la transductor. Dacă sângele se Dacă sângele se îndreaptă spre sondă culoarea vasului va fi roşie îndreaptă spre sondă culoarea vasului va fi roşie indiferent dacă vasul este o arteră sau venă; dacă indiferent dacă vasul este o arteră sau venă; dacă sângele se îndepărtează de sondă, culoarea va fi sângele se îndepărtează de sondă, culoarea va fi albastră; aspect mozaicat în fluxurile turbionare. albastră; aspect mozaicat în fluxurile turbionare.

► Duplex DopplerDuplex Doppler: evaluarea în mod B a lumenului : evaluarea în mod B a lumenului vascular cuplată cu analiza spectrală.vascular cuplată cu analiza spectrală.

Page 23: Imagistica Curs Std 2008

Duplex Doppler

Doppler color

Page 24: Imagistica Curs Std 2008

►Power-DopplerPower-Doppler: : aplicaţie a efectului Doppler aplicaţie a efectului Doppler care nu face o codare a sensului de circulaţie ci are care nu face o codare a sensului de circulaţie ci are o o sensibilitate mai mare de detectare a fluxurilor sensibilitate mai mare de detectare a fluxurilor sanguinesanguine. Rol în caracterizarea . Rol în caracterizarea leziunilor tumorale şi în detectarea trombozelor leziunilor tumorale şi în detectarea trombozelor vasculare.vasculare.

Page 25: Imagistica Curs Std 2008

► THITHI: sistemul de amplificare a imaginii prin : sistemul de amplificare a imaginii prin sistemul armonic- sensibilitate şi specificitate sistemul armonic- sensibilitate şi specificitate crescută în evaluarea tumorală.crescută în evaluarea tumorală.

► Substanţele de contrast ecografice Substanţele de contrast ecografice (microparticule ce conţin gaz): îmbunătăţirea (microparticule ce conţin gaz): îmbunătăţirea performanţelor achiziţiei Doppler.performanţelor achiziţiei Doppler.

► Ecografia tridimensionalăEcografia tridimensională: performanţe : performanţe crescute în obstetrică- detectarea prenatală crescute în obstetrică- detectarea prenatală a malformaţiilor fetale.a malformaţiilor fetale.

Page 26: Imagistica Curs Std 2008

Examinarea ecograficăExaminarea ecografică► Pacient Pacient àà jeun, vezica urinară în repleţie. jeun, vezica urinară în repleţie.► Explorarea tubului digestiv: ingestia de apă (500 ml).Explorarea tubului digestiv: ingestia de apă (500 ml).► Gel ecografic între sondă şi tegumente.Gel ecografic între sondă şi tegumente.► Explorare sistematică a organului ţintă şi a întregii Explorare sistematică a organului ţintă şi a întregii

regiuni.regiuni.► Permite obţinerea de Permite obţinerea de secţiuni multiplanaresecţiuni multiplanare..

► Codificarea imaginii:Codificarea imaginii:- în plan axial ce apare în partea de sus - în plan axial ce apare în partea de sus

corespunde planurilor superficiale, ce apare în partea corespunde planurilor superficiale, ce apare în partea de jos corespunde planurilor profunde.de jos corespunde planurilor profunde.

- în plan longitudinal: ceea ce este la stânga - în plan longitudinal: ceea ce este la stânga imaginii corespunde imaginii craniene iar ceea ce este imaginii corespunde imaginii craniene iar ceea ce este la dreapta regiunii caudale.la dreapta regiunii caudale.

Page 27: Imagistica Curs Std 2008

EcografiaEcografia

► AvantajeAvantaje neinvazivăneinvazivă accesibilaccesibilăă cost sccost scăăzutzut repetabilrepetabilăă – monitorizare – monitorizare

► Sensibilitate diagnosticSensibilitate diagnosticăă limitat limitatăă pentru pentru leziunile micileziunile mici

► MetodMetodă de ă de prima intentie prima intentie în patologia abdomino-în patologia abdomino-pelvină.pelvină. Dg. pozitiv Dg. pozitiv şşi difereni diferenţţial ial Orientare spre o altOrientare spre o altăă metod metodăă de explorare de explorare

► Operator Operator şşi pacient dependenti pacient dependentăă!!!!!!

Page 28: Imagistica Curs Std 2008

Indicaţiile ecografieiIndicaţiile ecografiei► Indicaţii de tip diagnostic şi de evaluare Indicaţii de tip diagnostic şi de evaluare

postterapeutică:postterapeutică: explorarea organelor abdominale; explorarea organelor abdominale; explorarea cordului şi vaselor; explorarea cordului şi vaselor; sânului, tiroidei şi testiculului; sânului, tiroidei şi testiculului; obstetrica (diagn de sarcină şi patologia fetală);obstetrica (diagn de sarcină şi patologia fetală); oftalmologie;oftalmologie; musculoscheletal;musculoscheletal; transfontanelară: nou-născuţi, sugari.transfontanelară: nou-născuţi, sugari.

► Aplicaţii terapeuticeAplicaţii terapeutice puncţii citologice, bioptice sub ecograf;puncţii citologice, bioptice sub ecograf; drenaje de colecţii;drenaje de colecţii; nefrostomii;nefrostomii; colecistostomii.colecistostomii.

Page 29: Imagistica Curs Std 2008

Elemente de semiologie Elemente de semiologie ecograficăecografică

►Organismul umanOrganismul uman: structuri diferite- : structuri diferite- impedanţe şi coeficienţi de atenuare variate.impedanţe şi coeficienţi de atenuare variate.

► Între organe şi diferitele structuri anatomice Între organe şi diferitele structuri anatomice există limite de demarcaţie: interfeţe.există limite de demarcaţie: interfeţe.

► Există structuri:Există structuri: lichidienelichidiene solidesolide gazoasegazoase

Page 30: Imagistica Curs Std 2008

Elemente de semiologie Elemente de semiologie ecograficăecografică

►Structuri lichidiene pureStructuri lichidiene pure (bilă, urină, sânge (bilă, urină, sânge circulant) circulant) transonice/anecogene; lichidele cu vâscozitate mai transonice/anecogene; lichidele cu vâscozitate mai

mare sunt hipoecogene; mare sunt hipoecogene; la interfaţa cu o altă structură apare fenomenul de la interfaţa cu o altă structură apare fenomenul de

întărire posterioară.întărire posterioară. ►Structuri lichidiene patologiceStructuri lichidiene patologice: :

ascita, ascita, colecţiile, colecţiile, leziunile chistice.leziunile chistice.

Page 31: Imagistica Curs Std 2008

Chist

Aortă, trunchi celiac, VCIFicat

CV

VCI

Page 32: Imagistica Curs Std 2008

Elemente de semiologie Elemente de semiologie ecograficăecografică

► Structuri parenchimatoaseStructuri parenchimatoase: ecogene, : ecogene, hipo-/hiperecogene hipo-/hiperecogene

► Ca reper de structură ecogenă: parenchimul hepatic. Ca reper de structură ecogenă: parenchimul hepatic.

pancreaspancreas>>ficatficat>>rinichirinichi

► Grăsimea, structurile ligamentare, pereţii vaselor: Grăsimea, structurile ligamentare, pereţii vaselor: hiperecogene.hiperecogene.

► Ecogenitatea unei leziuni intraparenchimatoase se Ecogenitatea unei leziuni intraparenchimatoase se apreciază în raport cu parenchimul sănătos din jur.apreciază în raport cu parenchimul sănătos din jur. leziuni hiperecogene;leziuni hiperecogene; leziuni hipoecogene;leziuni hipoecogene; leziuni ecogene: decelabile prin modificările indirecte-efect leziuni ecogene: decelabile prin modificările indirecte-efect

de masă, modificarea contururilor.de masă, modificarea contururilor.

Page 33: Imagistica Curs Std 2008

Ecogenitatea normală ficat Ecogenitatea normală RD

Tumoră hepatică Hemangiom hepatic

Page 34: Imagistica Curs Std 2008

Elemente de semiologie Elemente de semiologie ecograficăecografică

► Structuri osoase, calcificările, elemente metaliceStructuri osoase, calcificările, elemente metalice au au valori foarte mari ale impedanţei acustice şi valori foarte mari ale impedanţei acustice şi coeficientului de atenuare; apar ca imagini coeficientului de atenuare; apar ca imagini hiperecogene însoţite de fenomenul de atenuare şi hiperecogene însoţite de fenomenul de atenuare şi de conul de umbră posterioară.de conul de umbră posterioară.

► Prezenţa Prezenţa conului de umbră posterioarăconului de umbră posterioară: structură : structură calcară normală (os) sau patologică (calculi, catetere calcară normală (os) sau patologică (calculi, catetere de drenaj, material chirurgical).de drenaj, material chirurgical).

► Structurile gazoaseStructurile gazoase determină reflexia totală a determină reflexia totală a fasciculului US incident; apar ca imagini fasciculului US incident; apar ca imagini hiperecogene cu hiperecogene cu fenomen de reverberaţiefenomen de reverberaţie asociat. asociat.

N: tub digestiv, torace, trahee; aerobilia după anastomoze N: tub digestiv, torace, trahee; aerobilia după anastomoze biliodigestive.biliodigestive.

Patologic: colecţii cu germeni anaerobi, pneumoperitoneu.Patologic: colecţii cu germeni anaerobi, pneumoperitoneu.

Page 35: Imagistica Curs Std 2008

Litiază VB

aerobilieFenomen de atenuare- CV

Fenomen de reverberaţie

Page 36: Imagistica Curs Std 2008

Computer-tomografiaComputer-tomografia► Permite măsurarea densităţilor diferitelor Permite măsurarea densităţilor diferitelor

ţesuturi din organism plecând de la ţesuturi din organism plecând de la absorbţia absorbţia razelor Xrazelor X şi de la reconstrucţia unei imagini şi de la reconstrucţia unei imagini utilizând diferitele proiecţii transversale.utilizând diferitele proiecţii transversale.

► Coeficientul de absorbţie Coeficientul de absorbţie , depinde pentru , depinde pentru un element chimic dat de numărul atomic Z, un element chimic dat de numărul atomic Z, de densitatea sa şi de energia fasciculului de densitatea sa şi de energia fasciculului incident e.incident e.

►Hounsfield a definit o scară de densităţi unde Hounsfield a definit o scară de densităţi unde apa apa corespunde la corespunde la 0 UH0 UH, , aerulaerul la la - 1000 UH- 1000 UH şi şi osulosul la la + 1000 UH. + 1000 UH.

Page 37: Imagistica Curs Std 2008

Computer-tomografiaComputer-tomografia

►Metodă imagisticăMetodă imagistică►Metodă densimetricăMetodă densimetrică

►Orice instalaţie CT cuprinde 3 operaţiuni Orice instalaţie CT cuprinde 3 operaţiuni principale necesare obţinerii informaţiei principale necesare obţinerii informaţiei vizuale finale:vizuale finale: - achiziţia- achiziţia

- reconstrucţia- reconstrucţia- postprocesarea- postprocesarea

Page 38: Imagistica Curs Std 2008

AchiziţiaAchiziţia► Utilizează un Utilizează un fascicul de raze Xfascicul de raze X emis de un tub cu mare emis de un tub cu mare

capacitate de disipare a călduriicapacitate de disipare a căldurii..► Fasciculul este colimat la grosimi de Fasciculul este colimat la grosimi de 1-10 mm1-10 mm..

► Sursa radiogenă se roteşte în jurul pacientului şi emite Sursa radiogenă se roteşte în jurul pacientului şi emite continuu sau periodic în timpul unei rotaţii de 360continuu sau periodic în timpul unei rotaţii de 360°°..

► Mişcarea de rotaţie: Mişcarea de rotaţie: secvenţialăsecvenţială sau sau continuăcontinuă..► Prin efect de paralaxă poziţia reciprocă a structurilor Prin efect de paralaxă poziţia reciprocă a structurilor

traversate se schimbă pe măsura deplasării circulare a sursei traversate se schimbă pe măsura deplasării circulare a sursei de radiaţie.de radiaţie.

► Radiaţia incidentăRadiaţia incidentă corp de examinat corp de examinat radiaţia reziduală radiaţia reziduală complex de cristale de scintilaţie (detectorii de radiaţie)complex de cristale de scintilaţie (detectorii de radiaţie) cuantă de lumină cuantă de lumină fotomultiplicator fotomultiplicator microcurent electric microcurent electric (materialul brut) oferit spre prelucrare digitală unui calculator.(materialul brut) oferit spre prelucrare digitală unui calculator.

► Avantaj: operează în planul axial perpendicular pe axul lung al Avantaj: operează în planul axial perpendicular pe axul lung al corpului.corpului.

► Dezavantaj: iradierea în profunzime.Dezavantaj: iradierea în profunzime.

Page 39: Imagistica Curs Std 2008
Page 40: Imagistica Curs Std 2008

Parametrii de achiziţieParametrii de achiziţie ► Parametrii de achiziţieParametrii de achiziţie utilizaţi în mod secvenţial sunt utilizaţi în mod secvenţial sunt::

KilovoltajKilovoltaj- poate varia între 90 şi 140 KV.- poate varia între 90 şi 140 KV. Miliamperaj secundăMiliamperaj secundă - mAs sunt variabili şi depind de viteza de - mAs sunt variabili şi depind de viteza de

rotaţie şi de modul de achiziţie.rotaţie şi de modul de achiziţie. Timpul de rotaţieTimpul de rotaţie variază între 0,5 şi 2 secunde pentru o rotaţie de variază între 0,5 şi 2 secunde pentru o rotaţie de

360º.360º. Grosimea secţiuniiGrosimea secţiunii (colimarea) variază între 1 şi 10 mm. (colimarea) variază între 1 şi 10 mm. Pasul meseiPasul mesei (feed) variază între 1 şi 30 mm. (feed) variază între 1 şi 30 mm. RezoluţiileRezoluţiile. 3 moduri sunt disponibile: standard, înaltă (high), foarte . 3 moduri sunt disponibile: standard, înaltă (high), foarte

înaltă (ultra high).înaltă (ultra high).

► Achiziţie în mod secvenţialAchiziţie în mod secvenţial► Achiziţie în mod spiralAchiziţie în mod spiral

Page 41: Imagistica Curs Std 2008

Computer-tomografiaComputer-tomografia

CTCT spiral a revolu spiral a revoluţţionat tomodensitometria ionat tomodensitometria clasică secvenţială, permiţând :clasică secvenţială, permiţând :

► explorarea volumetrică a unui organ, explorarea volumetrică a unui organ, ► reconstrucţiile cu secţiuni “ încălecate ” fără a iradia în reconstrucţiile cu secţiuni “ încălecate ” fără a iradia în

mod suplimentar pacientul, mod suplimentar pacientul, ► opacifierea cu ajutorul produşilor de contrast iodaţiopacifierea cu ajutorul produşilor de contrast iodaţi

nionionicinionionici a structurilor vasculare în timpul fazei a structurilor vasculare în timpul fazei arteriale sau venoase cu obţinerea unei angio-arteriale sau venoase cu obţinerea unei angio-computertomografii (ACT),computertomografii (ACT),

► eliminarea efectului de volum parţial.eliminarea efectului de volum parţial.

Page 42: Imagistica Curs Std 2008
Page 43: Imagistica Curs Std 2008

Reconstrucţia în CTReconstrucţia în CT

► Fiecare microcurent electricFiecare microcurent electric conversie conversie digitală digitală calculator calculator sinteză a datelor sinteză a datelor tuturor curenţilor obţinuţi şi cu ajutorul unei tuturor curenţilor obţinuţi şi cu ajutorul unei matrice de referinţă reconstruieşte o hartă a matrice de referinţă reconstruieşte o hartă a densităţilor existente în fiecare volum densităţilor existente în fiecare volum cilindric scanat.cilindric scanat.

► Utilizează Utilizează tehnica pixelilortehnica pixelilor unitatea unitatea structurală a unei secţiuni achiziţionate.structurală a unei secţiuni achiziţionate.

Page 44: Imagistica Curs Std 2008

Fiecare pixel însumează o valoare unică de densităţi corespunzător unui volum identic ca dimensiuni.

Pixelii recompun din nuanţe de gri imaginea descompusă în cadrul achiziţiei.

Fiecărei densităţi traversate îi corespunde o singură nuanţă de gri.

Fiecare nuanţă de gri ca produs final analog este utilizată ptr recompunerea unei imagini alb/negru afişate pe un ecran tv.

Matricea curentă: 512/512

Page 45: Imagistica Curs Std 2008

► Imaginea finală este o imagine virtuală creată de Imaginea finală este o imagine virtuală creată de calculator, bazată strict pe date reale achiziţionate cu calculator, bazată strict pe date reale achiziţionate cu ajutorul razelor X.ajutorul razelor X.

► Calitatea imaginii depinde de o multitudine de factori Calitatea imaginii depinde de o multitudine de factori dintre care cei mai importanţi sunt:dintre care cei mai importanţi sunt: Gradul de rezoluţieGradul de rezoluţie Dimensiunea pixelilorDimensiunea pixelilor

► Există 2 tipuri de Există 2 tipuri de rezoluţierezoluţie:: geometricăgeometrică: cea mai mică dimensiune a unui detaliu din : cea mai mică dimensiune a unui detaliu din

imagine care poate fi individualizat.imagine care poate fi individualizat. in densitatein densitate: cea mai mică diferenţă între densităţile a două : cea mai mică diferenţă între densităţile a două

structuri contigue la care acestea pot fi percepute separat.structuri contigue la care acestea pot fi percepute separat.

Rezoluţia geometrică este dependentă de dimensiunea pixelului.Rezoluţia geometrică este dependentă de dimensiunea pixelului.Pixel micPixel micrezoluţie geometrică bună rezoluţie geometrică bună imagine netă imagine netă

În radiologie cea mai bună imagine este obţinută cu ajutorul În radiologie cea mai bună imagine este obţinută cu ajutorul filmului radiografic (pixelul este de ordinul Angstromilor). filmului radiografic (pixelul este de ordinul Angstromilor). Imaginea digitală este mai puţin netă (pixelul este de ordinul Imaginea digitală este mai puţin netă (pixelul este de ordinul micronilor).micronilor).

Page 46: Imagistica Curs Std 2008

PostprocesareaPostprocesarea► Comună tuturor tehnicilor digitale (măsurători-distanţe, Comună tuturor tehnicilor digitale (măsurători-distanţe,

unghiuri, circumferinţe; modificări de contrast şi luminozitate, unghiuri, circumferinţe; modificări de contrast şi luminozitate, zoom…)zoom…)..

► Valorile specifice CTValorile specifice CT sunt cele densimetrice. sunt cele densimetrice.

► Scară convenţională de densităţi:Scară convenţională de densităţi:osul: +1000osul: +1000 apa-0 aerul: -1000apa-0 aerul: -1000

► Unitatea convenţională de densitate- unitatea Hounsfield.Unitatea convenţională de densitate- unitatea Hounsfield.

► Structurile vii se pot descompune în 2000 de valori de Structurile vii se pot descompune în 2000 de valori de densităţi fiecăreia corespunzându-i o anumită nuanţă de gri.densităţi fiecăreia corespunzându-i o anumită nuanţă de gri.

► Postprocesarea: funcţie a instalaţiilor CT care utilizează date Postprocesarea: funcţie a instalaţiilor CT care utilizează date de măsură achiziţionate o singură dată (row data), de măsură achiziţionate o singură dată (row data), operaţiunile efectuându-se în afara prezenţei bolnavului.operaţiunile efectuându-se în afara prezenţei bolnavului.

Page 47: Imagistica Curs Std 2008

Fereastră mediastinală Fereastră pulmonară

Fereastră de os; zoom la nivelul corpilor vertebrali toracali

Page 48: Imagistica Curs Std 2008
Page 49: Imagistica Curs Std 2008

► CT are posibilitatea de a stabili densimetric CT are posibilitatea de a stabili densimetric parametrii ce caracterizează anumite structuri parametrii ce caracterizează anumite structuri normale şi procese patologice din corpul normale şi procese patologice din corpul omenesc.omenesc.

CalciulCalciul: densitate peste 100 UH.: densitate peste 100 UH. ApaApa: densitate 0 sau slab pozitivă (conţinut mineral sau : densitate 0 sau slab pozitivă (conţinut mineral sau

proteic).proteic). AerulAerul: cea mai mare valoare negativă de densitate (- 1000 : cea mai mare valoare negativă de densitate (- 1000

UH).UH). GrăsimeaGrăsimea: densitate negativă (- 20; -100 UH).: densitate negativă (- 20; -100 UH). Sângele circulant: 40-45 UH; post injectare de contrast Sângele circulant: 40-45 UH; post injectare de contrast

iodat injectat în bolus, apare alb până la difuziunea în iodat injectat în bolus, apare alb până la difuziunea în ţesuturi.ţesuturi.

Hematomul proaspătHematomul proaspăt: densitate 60-80UH.: densitate 60-80UH. Corpi străini: hiperdensităţi metalice apar sub forma unor Corpi străini: hiperdensităţi metalice apar sub forma unor

artefacte în imagine cu un aspect specific.artefacte în imagine cu un aspect specific.

Page 50: Imagistica Curs Std 2008

► O imagine vizuală este cu atât mai bogată în O imagine vizuală este cu atât mai bogată în informaţii cu cât contrastul imaginii este mai bun.informaţii cu cât contrastul imaginii este mai bun.

► Substanţe de contrast utilizate în CT:Substanţe de contrast utilizate în CT: Contrast iodat nonionic injectat iv (1,5 ml /Kg Contrast iodat nonionic injectat iv (1,5 ml /Kg

corp)corp) Contrast oral / clismă: GastrografinulContrast oral / clismă: Gastrografinul

Page 51: Imagistica Curs Std 2008

Aer, os, LCR, parenchim cerebral Aer, os, hematom, edem

Grăsimea intra/retroperitoneală şi subcutanată

Page 52: Imagistica Curs Std 2008

Axele vasculare ale poligonului Willis

CT cranian cu PCNI

Recon 3D

Page 53: Imagistica Curs Std 2008

Artefacte metalice

Artefacte de mişcare

Page 54: Imagistica Curs Std 2008

Indicaţiile explorării CTIndicaţiile explorării CT

► Trebuie să ţină cont de virtuţile şi limitele metodei.Trebuie să ţină cont de virtuţile şi limitele metodei.

- CT are indicaţie majoră în detecţia şi - CT are indicaţie majoră în detecţia şi caracterizarea proceselor focalizate hepatice cu caracterizarea proceselor focalizate hepatice cu densităţi spontane şi vascularizaţie diferitădensităţi spontane şi vascularizaţie diferită

- nonindicaţie procesele difuze tip hepatite cu - nonindicaţie procesele difuze tip hepatite cu modificări la nivel celular imperceptibile CT.modificări la nivel celular imperceptibile CT.

► Diagnostic şi aplicaţii limitate în: patologia cordului, Diagnostic şi aplicaţii limitate în: patologia cordului, pelvisului, etajului cervical.pelvisului, etajului cervical.

► Examen de elecţie în anumite cazuri de urgenţe medico-Examen de elecţie în anumite cazuri de urgenţe medico-chirurgicale (embolie pulmonară, disecţie tip A / anevrism de chirurgicale (embolie pulmonară, disecţie tip A / anevrism de aortă, pancreatită acută, colică renală, infarct mezenteric, aortă, pancreatită acută, colică renală, infarct mezenteric, ischemii/ hemoragii cerebrale…) şi în bilanţui ischemii/ hemoragii cerebrale…) şi în bilanţui politraumatismelor.politraumatismelor.

Page 55: Imagistica Curs Std 2008

Indicaţiile explorării CTIndicaţiile explorării CT► Principalele aplicaţii diagnostice: Principalele aplicaţii diagnostice:

- patologia SNC- vasculară, tumorală, infecţioasă;- patologia SNC- vasculară, tumorală, infecţioasă; - patologia mediastinală; - patologia mediastinală; - patologia pleuro-pulmonară (nodulul pulmonar unic - patologia pleuro-pulmonară (nodulul pulmonar unic

vs multiplii);vs multiplii); - patologia organelor parenchimatoase (ficat, - patologia organelor parenchimatoase (ficat,

pancreas, splină, rinichi);pancreas, splină, rinichi); - - patologia spaţiului extraperitoneal;patologia spaţiului extraperitoneal; - - patologia vaselor mari;patologia vaselor mari;

- patologia musculo-scheletală;- patologia musculo-scheletală; ► Rol terapeutic: Rol terapeutic:

Puncţie biposie/ citologică;Puncţie biposie/ citologică; Aspiraţii şi drenaje de colecţii, abcese;Aspiraţii şi drenaje de colecţii, abcese; Tratament percutanat CHH.Tratament percutanat CHH.

Page 56: Imagistica Curs Std 2008

Elemente de semiologie CTElemente de semiologie CT

► 1. Detecţia leziunii1. Detecţia leziunii

HipodensăHipodensă spontan: spontan:- necroză- necroză- leziuni chistice - leziuni chistice

- tumori - tumori - pierdere neuronală- pierdere neuronală- absenţa mielinei, demielinizare- absenţa mielinei, demielinizare

- edem, resorbţie - edem, resorbţie transependimară de LCRtransependimară de LCR

Page 57: Imagistica Curs Std 2008

Chist hepatic

Tumora hepatică CC

Page 58: Imagistica Curs Std 2008

UHN dreaptă. Leziuni osteolitice vertebrale.Colecţie psoică stg.

Page 59: Imagistica Curs Std 2008

Elemente de semiologie CTElemente de semiologie CT

►1. Detecţia leziunii1. Detecţia leziunii

HiperdensăHiperdensă spontan: spontan:- sânge proaspăt- hematoame, - sânge proaspăt- hematoame,

hemoragii (densitate: 60-80 UH), MAV, hemoragii (densitate: 60-80 UH), MAV, anevrisme)anevrisme) - tumori- tumori

- calcificări - calcificări (densitate peste 100 UH)(densitate peste 100 UH)

Page 60: Imagistica Curs Std 2008

Contuzie hemoragică Calcificări periventriculare

Meningiom aripă sfenoidală Pancreatită cronică calcificată

Page 61: Imagistica Curs Std 2008

Elemente de semiologie CTElemente de semiologie CT

►1. Detecţia leziunii1. Detecţia leziunii

Izodensă spontan:Izodensă spontan: - sânge pe cale de degradare (z 10- z - sânge pe cale de degradare (z 10- z 20) 20) - ţesut tumoral- ţesut tumoral

Importanţa semnelor indirecte: edem, efect de Importanţa semnelor indirecte: edem, efect de masă.masă.

Page 62: Imagistica Curs Std 2008

Hematom subdural subacut/ cronic

Page 63: Imagistica Curs Std 2008

Tumoră hepatică(HNF)

CT nativ

CT cu contrast iodat iv

Page 64: Imagistica Curs Std 2008

Elemente de semiologie CTElemente de semiologie CT

►După injectare PCI iv: După injectare PCI iv: Ţesut tumoral iodofil;Ţesut tumoral iodofil; Vas cu sânge circulant normal sau Vas cu sânge circulant normal sau

patologic; (anevrism, angiom)patologic; (anevrism, angiom) Ruperea barierei hematoencefalice.Ruperea barierei hematoencefalice.

Page 65: Imagistica Curs Std 2008

Anevrism disecant Ao toracică

Anevrism ACI

Page 66: Imagistica Curs Std 2008

Elemente de semiologie CTElemente de semiologie CT

►Descrierea leziuniiDescrierea leziunii Structură: omogenă, heterogenăStructură: omogenă, heterogenă Contururi, formă, dimensiuniContururi, formă, dimensiuni LocalizareLocalizare Topografie: superficială, profundăTopografie: superficială, profundă Modificări de vecinătate- efect de masă Modificări de vecinătate- efect de masă

asupra structurilor adiacente.asupra structurilor adiacente. NumarNumar

Page 67: Imagistica Curs Std 2008

Chist interemisferic. Agenezie de corp calosDefect osos frontoparietal

Page 68: Imagistica Curs Std 2008

Computertomografia Computertomografia în mod spiralîn mod spiral

► Avantaje:Avantaje: RapiditateaRapiditatea explorării cu diminuarea artefactelor de mişcare; explorării cu diminuarea artefactelor de mişcare; Realizarea de Realizarea de secţiuni finesecţiuni fine fără iradiere suplimentară; fără iradiere suplimentară; Detecţia leziunilor de miciDetecţia leziunilor de mici dimensiunidimensiuni prin anularea prin anularea

efectelor de volum parţial;efectelor de volum parţial; Reconstrucţii: MPR, MIP, 3Ds de calitateReconstrucţii: MPR, MIP, 3Ds de calitate;; Optimizarea încărcării cu contrast a structurilor Optimizarea încărcării cu contrast a structurilor

vasculare.vasculare.

► Limite:Limite: Iradiere;Iradiere; Utilizarea contrastului iodat;Utilizarea contrastului iodat;

Page 69: Imagistica Curs Std 2008

Ce este IRMCe este IRM??► Rezonanţa Rezonanţa reprezintă fenomenul de transfer de energie între 2 sisteme ce reprezintă fenomenul de transfer de energie între 2 sisteme ce

oscilează la aceeaşi frecvenţăoscilează la aceeaşi frecvenţă..

► Imagistica protonicaImagistica protonica

► Undele utilizate sunt :Undele utilizate sunt : unde de radiofrecvenţă -RF (1- 100 MHz) unde de radiofrecvenţă -RF (1- 100 MHz)

► Undele de RF sunt emiseUndele de RF sunt emise de antene adaptate de antene adaptate (emiţătoare - receptoare) (emiţătoare - receptoare)

► Caracteristicile IRM:Caracteristicile IRM: Caracter neinvazivCaracter neinvaziv Reprezentare multiplanară şi tridimensionalăReprezentare multiplanară şi tridimensională Contrast spontan intertisular optim.Contrast spontan intertisular optim.

► Practic pacientul este introdus într-un câmp magnetic de intensitate crescută (I: Practic pacientul este introdus într-un câmp magnetic de intensitate crescută (I: 0,1 şi 3 T) ce determină alinierea protonilor din organism în aceeaşi direcţie; 0,1 şi 3 T) ce determină alinierea protonilor din organism în aceeaşi direcţie; alinierea poate fi paralelă cu Balinierea poate fi paralelă cu B00 (nivel de energie minim) şi antiparalelă cu (nivel de energie minim) şi antiparalelă cu BB00(nivel de energie maxim).(nivel de energie maxim).

Page 70: Imagistica Curs Std 2008

MagnetizareaMagnetizarea► În repaus, magnetizarea ţesuturilor este nulă. Pentru a fi

vizualizate prin RM, ţesuturile trebuie magnetizate prin aplicarea unui câmp magnetic exterior.

► La aplicarea magnetizării externe, magnetizarea ţesuturilor are nivele diferite.

► Relaxarea (revenirea la starea magnetizării iniţiale, de repaus) se produce cu viteze diferite în funcţie de natura ţesutului respectiv.

► Tocmai această diversitate în vitezele de relaxare este cea care diferenţiază ţesuturile şi conduce, în final, la obţinerea contrastului din imagine.

Page 71: Imagistica Curs Std 2008

Fenomenul de rezonanţă Fenomenul de rezonanţă magneticămagnetică

►La aplicarea unui câmp magnetic La aplicarea unui câmp magnetic protoniiprotonii

îşi aliniază direcţia vectorului de magnetizare la îşi aliniază direcţia vectorului de magnetizare la direcţia câmpului magnetic extern.direcţia câmpului magnetic extern.

vor prezenta o mişcare de precesiune în jurul axei vor prezenta o mişcare de precesiune în jurul axei ce defineşte direcţia vectorului magnetizării.ce defineşte direcţia vectorului magnetizării.

funcţie de sensul vectorului de magnetizare, funcţie de sensul vectorului de magnetizare, protonii se vor împarţi in 2 grupuri: cu orientare protonii se vor împarţi in 2 grupuri: cu orientare paralelă şi antiparalelă.paralelă şi antiparalelă.

Page 72: Imagistica Curs Std 2008

Interacţiunea câmp magnetic-Interacţiunea câmp magnetic-nucleunucleu

► În starea normală, de repaus, spinii sunt orientaţi În starea normală, de repaus, spinii sunt orientaţi aleatoriu.aleatoriu.

► În prezenţa unui câmp magnetic, spinii se În prezenţa unui câmp magnetic, spinii se orientează după direcţia liniilor de câmp: sens + şi orientează după direcţia liniilor de câmp: sens + şi -.-.

Page 73: Imagistica Curs Std 2008

Mişcarea protonilor sub acţiunea Mişcarea protonilor sub acţiunea câmpului magneticcâmpului magnetic

► Mişcarea de precesie: rezultă Mişcarea de precesie: rezultă din interacţiunea momentului din interacţiunea momentului magnetic (de spin) al magnetic (de spin) al protonului cu câmpul protonului cu câmpul magnetic extern.magnetic extern.

► Model: rotaţia unui titirez.Model: rotaţia unui titirez.

Page 74: Imagistica Curs Std 2008

Câmpul magnetic B1Câmpul magnetic B1perturbarea echilibruluiperturbarea echilibrului

► Pentru a exista transfer de energie, trebuie ca Pentru a exista transfer de energie, trebuie ca frecvenţa de rotaţie a lui B1 să fie egală cu frecvenţa frecvenţa de rotaţie a lui B1 să fie egală cu frecvenţa din câmpul Bdin câmpul B0.0.

CONDIŢIA DE REZONANŢĂ ESTE CA FRECVENŢA PULSLUI RF SĂ FIE EGALĂ CU FRECVENŢA MIŞCĂRII DE PRECESIE A PROTONILOR DIN ŢESUTURI.

► B1 este o undă electromagnetică de radiofrecvenţă.B1 este o undă electromagnetică de radiofrecvenţă.

Page 75: Imagistica Curs Std 2008

RelaxareaRelaxarea

► Relaxarea este procesul prin care protonii revin la Relaxarea este procesul prin care protonii revin la starea iniţială după încetarea pulsului de starea iniţială după încetarea pulsului de radiofrecvenţă. Are 2 componente:radiofrecvenţă. Are 2 componente:

Relaxarea T1 (spin-retea)Relaxarea T1 (spin-retea) Relaxarea T2 (spin-spin)Relaxarea T2 (spin-spin)

Page 76: Imagistica Curs Std 2008

Originea semnalului în IRMOriginea semnalului în IRM

► Analiza comportamentului protonilor conţinuţi într-un ţesut Analiza comportamentului protonilor conţinuţi într-un ţesut introduşi într-un câmp magnetic şi asupra cărora s-a aplicat o introduşi într-un câmp magnetic şi asupra cărora s-a aplicat o undă de RF undă de RF excitare excitare acumulare de energie acumulare de energie revenirea la revenirea la starea de echilibru starea de echilibru cedarea energiei sub formă de SEMNAL. cedarea energiei sub formă de SEMNAL.

► SEMNALUL este analizat şi integrat într-un sistem de referinţă SEMNALUL este analizat şi integrat într-un sistem de referinţă în cele 3 planuri ale spaţiului şi convertit printr-un sistem în cele 3 planuri ale spaţiului şi convertit printr-un sistem informatic în imagine.informatic în imagine.

► Apa, grăsimea, osul, parenchimele au diferite Apa, grăsimea, osul, parenchimele au diferite comportamente magnetice şi deci parametrii tisulari specifici comportamente magnetice şi deci parametrii tisulari specifici şi diferiţi.şi diferiţi.

Page 77: Imagistica Curs Std 2008

Semnalul în IRM. Semnalul în IRM. Noţiuni de semiologie IRMNoţiuni de semiologie IRM

► Semnalul corespunde aspectului unei structuri în imagine Semnalul corespunde aspectului unei structuri în imagine (alb, negru, gri închis, gri deschis).(alb, negru, gri închis, gri deschis).

► Este analizat sub forma aspectului intrinsec a unei structuri Este analizat sub forma aspectului intrinsec a unei structuri şi prin comparaţie cu ţesuturile vecine.şi prin comparaţie cu ţesuturile vecine.

1. Analiza semnalului intrinsec al unei structuri:1. Analiza semnalului intrinsec al unei structuri:- hipersemnal (alb): LCR, bila, urina, grasimea în - hipersemnal (alb): LCR, bila, urina, grasimea în

ponderaţie-T2ponderaţie-T2 - hiposemnal (negru): corticala str.osoase, - hiposemnal (negru): corticala str.osoase, LCR, bila, urina- T1LCR, bila, urina- T1 - semnal intermediar (gri): muşchiul, - semnal intermediar (gri): muşchiul, ficatul, parenchimul cerebral.ficatul, parenchimul cerebral.

2. Analiza semnalului în raport cu structurile învecinate. Ţesut 2. Analiza semnalului în raport cu structurile învecinate. Ţesut de referinţă: parenchim cerebral, ficat, splină…de referinţă: parenchim cerebral, ficat, splină…

- hipersemnal- hipersemnal- hiposemnal- hiposemnal- izosemnal (semne indirecte: efect de masă)- izosemnal (semne indirecte: efect de masă)

Page 78: Imagistica Curs Std 2008

T1

Page 79: Imagistica Curs Std 2008

Flair

T2 T2 EG

Page 80: Imagistica Curs Std 2008

Ischemie cerebel Edem tumoral

Dilataţie CB, VBHemangiom

CHH

Page 81: Imagistica Curs Std 2008

Produşi de contrast utilizaţi în Produşi de contrast utilizaţi în IRMIRM

Obiectiv: ameliorarea contrastului dintre o structură patologică şi Obiectiv: ameliorarea contrastului dintre o structură patologică şi un ţesut normal.un ţesut normal.

1.1. Agenţii de contrast extracelulariAgenţii de contrast extracelulari.. Chelatul de Gadolinium. Chelatul de Gadolinium. Mecanismul de acţiune este acela de a scurtare a timpului de relaxare T1, Mecanismul de acţiune este acela de a scurtare a timpului de relaxare T1, determinând creşterea semnalului tisular în ponderaţie T1. Au distribuţie determinând creşterea semnalului tisular în ponderaţie T1. Au distribuţie extracelulară comparabilă cu cea a produşilor de contrast iodaţi utilizaţi în extracelulară comparabilă cu cea a produşilor de contrast iodaţi utilizaţi în radiologie şi CT.radiologie şi CT.

2.2. Agenţii de contrast hepatici specifici intracelulariAgenţii de contrast hepatici specifici intracelulari au fost au fost dezvoltaţi pentru a îmbunătăţi caracterizarea leziunilor focale intrahepatice. dezvoltaţi pentru a îmbunătăţi caracterizarea leziunilor focale intrahepatice.

3. Agenţii de contrast specifici sistemului 3. Agenţii de contrast specifici sistemului reticuloendotelial (SRE) sau superparamagnetici.reticuloendotelial (SRE) sau superparamagnetici. Agenţii SRE conţin Agenţii SRE conţin particule de oxid de fier- care scurtează timpii de relaxare T1 şi T2, particule de oxid de fier- care scurtează timpii de relaxare T1 şi T2, acumulându-se în celulele Kupffer din splină , ficat, ganglioni şi măduva acumulându-se în celulele Kupffer din splină , ficat, ganglioni şi măduva osoasă. Tumorile maligne, în mod tipic nu conţin astfel de celule, deci în osoasă. Tumorile maligne, în mod tipic nu conţin astfel de celule, deci în ponderaţie T2, apar în hipersemnal pe un fond de hiposemnal accentuat al ponderaţie T2, apar în hipersemnal pe un fond de hiposemnal accentuat al parenchimului hepatic indemn.parenchimului hepatic indemn.

4.4. Particulele SIPO ultramici Particulele SIPO ultramici au un timp de înjumătăţire lung, au un timp de înjumătăţire lung, acumulându-se în ficat, splină, şi ganglioni.acumulându-se în ficat, splină, şi ganglioni.

Page 82: Imagistica Curs Std 2008

Gadolinium

Aortă şi emergenţe abdominale

Agenţii de contrast extracelulariAgenţii de contrast extracelulari.. Chelatul de Gadolinium Chelatul de Gadolinium

Page 83: Imagistica Curs Std 2008

ContraindicaţiiContraindicaţii► Absolute:Absolute:

- pacemaker cardiaci- pacemaker cardiaci- corpi străini feromagnetici- corpi străini feromagnetici

clipuri anevrismaleclipuri anevrismaleclipuri vasculareclipuri vascularecorpi străini intraoculari corpi străini intraoculari

valve cardiace metalice, valve cardiace metalice, filtre cave, filtre cave,

implante cohleare,implante cohleare, - obezii (peste 130 - obezii (peste 130

Kg)Kg)

► Relative:Relative:- femeile însărcinate în I-ul trimestru- femeile însărcinate în I-ul trimestru

- claustrofobii- claustrofobii- pacienţii intubaţi, - pacienţii intubaţi,

ventilaţiventilaţi

Page 84: Imagistica Curs Std 2008

INDICAŢIIINDICAŢII► În completarea altor metode radioimagisticeÎn completarea altor metode radioimagistice► De primă intenţie (situaţii particulare, rare- secţiunea De primă intenţie (situaţii particulare, rare- secţiunea

medulară)medulară)

► Principalele indicaţii:Principalele indicaţii:

- Neuroradiologie- Neuroradiologie- Osteoarticular- Osteoarticular- Cord (inclusiv dinamica inimii) şi vase - Cord (inclusiv dinamica inimii) şi vase marimari- Ficat , CB, pancreas- Ficat , CB, pancreas- Retroperitoneu: rinichi, SR, RP median- Retroperitoneu: rinichi, SR, RP median- Ginecologie/ Obstetrică (IRM fetal)- Ginecologie/ Obstetrică (IRM fetal)- Pediatrie- Pediatrie- Spectroscopie/ IRM funcţional- Spectroscopie/ IRM funcţional

Page 85: Imagistica Curs Std 2008

Comparaţie IRM-CT

► Avantaje:Avantaje:- - NeiradiantăNeiradiantă- Secţiuni multiplanare.- Secţiuni multiplanare.- Foarte bună rezoluţie în contrast.- Foarte bună rezoluţie în contrast.- Vizualizarea structurilor vasculare fără contrast - Vizualizarea structurilor vasculare fără contrast

(3DTOF, PC).(3DTOF, PC).► Limite:Limite:

- susceptibilitate la artefactele de mişcare.- susceptibilitate la artefactele de mişcare.- evidenţierea hemoragiei recente.- evidenţierea hemoragiei recente.- explorare dificilă a structurilor osoase şi - explorare dificilă a structurilor osoase şi

calcificărilor.calcificărilor. - explorarea pacienţilor reanimaţi.- explorarea pacienţilor reanimaţi.