CUPRINS

PAGE

LUCRARE DE DISERTAIE2013

CUPRINS

IMPACTUL POLURII FONICE ASUPRA MEDIULUI

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. STUDIUL PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A POLURII FONICE

1.1. DEFINIREA ZGOMOTELOR

1.1.1. EXEMPLE DE ZGOMOTE:

1.1.2. CLASIFICAREA SURSELOR DE POLUARE SONOR

1.2. FACTORI DE RISC SI DE POLUARE FONIC

1.3. EFECTELE POLUARII SONORE

1.4. ACTIUNEA ZGOMOTULUI ASUPRA ORGANISMULUI UMAN.

CAPITOLUL 2. IMPACTUL POLURII FONICE ASUPRA MEDIULUI

2.1. CARACTERISTICILE SUNETELOR

2.2. LIMITE ADMISIBILE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT

2.3. LIMITE NORMALE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT

2.3.1. NIVELUL APROXIMATIV DE DECIBELI AL UNOR SUNETE OBISNUITE:

2.4. SURSE DE POLUARE FONIC

2.5. ZONE I LOCURI AFECTATE DE POLUAREA FONIC

2.5. EVALUAREA I GESTIONAREA ZGOMOTULUI AMBIENTAL

2.5.1. ACTE NORMATIVE EUROPENE

2.5.2. NORME DIN ROMNIA PENTRU POLUAREA FONIC

2.6. INDICATORII DE ZGOMOT I METODE DE EVALUARE AI ACESTORA

CAPITOLUL 3. MATERIAL SI METODE DE EVALUARE A POLURII FONICE

3.1. CARTOGRAFIEREA ACUSTIC STRATEGIC

3.2. PLANURILE DE ACIUNE

3.3. INFORMAREA PUBLICULUI

3.3.1. RAPOARTE PRIVIND DIRECTIVA

3.4. MASURI PENTRU REDUCEREA POLURII FONICE

3.5. SOPUL REALIZRII HRILOR DE ZGOMOT

3.5.1. PRINCIPALELE AVANTAJE PE CARE LE OFER REALIZAREA DE HRI DE ZGOMOT

3.5.2. METODE DE DIMINUAREA POLURII FONICE:

3.5.3. METODE DE REALIZARE A HRII DE ZGOMOT

3.6. APARATE I PROGRAME [22],[23]

CONCLUZII I RECOMANDRI

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

n domeniul proteciei mediului administrarea zgomotului ambiental joaca un rol din ce in ce mai important: de la evaluarea si msurarea nivelurilor i rezolvarea plngerilor la cartografierea acustica, de la zonarea acustica la limitarea valorilor de emisie. Realizarea hrilor de zgomot este una din metodele moderne de evaluare a polurii acustice urbane.

Cercetarea va trebui s acopere aspecte precum: modalitii de msura, paii elaborrii unei hari de zgomot, evaluarea expunerii la zgomot, impactul expunerii la zgomot, reducerea zgomotului, noi abordri de tehnologii si sisteme de control al zgomotului.

In Uniunea European exist Directiva 49/2002 care stabilete o baz comun pentru evaluarea i combaterea zgomotului ambiental n rile UE. Directiva stabilete cadrul general pe baza cruia se creeaz hrile de zgomot iar statele membre pot stabili individual limite admisibile ale nivelurilor de zgomot. n urma evalurii rezultatelor cartografierii acustice Directiva impune ca acolo unde se descoper depiri ale nivelurilor limit, autoritile responsabile sa ia msuri de reducere a emisiei.

Protecia mediului urmrete ferirea prin descoperirea cauzelor i eliminarea acestora, atenuarea efectelor polurii si daca este posibil, chiar eliminarea totala a acestora spre binele ntregii umaniti. Scopul proteciei mediului este n ultim instan, ocrotirea omului.

Protecia mediului este plasat astzi n fruntea listei drepturilor i libertilor fundamental ale omului. Protecia mediului corespunde dorinelor i intereselor vitale ale ntregii lumi.

ncepnd din 1970, au aprut semne clare de mbolnvire a planetei: subierea stratului de ozon, nclzirea global, ploile acide, poluarea apelor, a aerului i a solului. Oamenii au nceput s neleag necesitatea adoptrii unui comportament responsabil fa de natur. ns responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului nconjurtor este att individual, dar mai ales colectiv: protecia naturii angajeaz colaborare i sprijin reciproc pe plan local, judeean, naional i mai ales internaional.

CAPITOLUL 1. STUDIUL PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A POLURII FONICE

1.1. DEFINIREA ZGOMOTELOR

Omul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. Sunetul se defineste prin vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv. Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat.

Unitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul (db). Este o unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre intesitatea zgomotului dat si intesitate de referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de 0, 0002 dine/cm si care a fost considerata ca limita de jos a sunetelor audibile de catre om. Tinind seama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezinta depasirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intesitatii.

Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat. Unitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul (db). Este o unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre intesitatea zgomotului dat si intesitate de referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de 0, 0002 dine/cm si care a fost considerata ca limita de jos a sunetelor audibile de catre om. Tinind ceama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezinta depasirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intesitatii. Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibratii pe secunda si cu o intensitate intre 0 si 120 db (de 10 000 000 000 000 ori peste pragul minim.)

1.1.1. EXEMPLE DE ZGOMOTE:

Zgomotul produs de o convorbire se situiaza intre limitele de 30 si 60 db. Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul sonic normal. Limita sunetului este 80 decibeli.

Sunete de 130 decibeli provoaca senzatia de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. (in secolele trecute exista termenul de moarte sub clopot) In natura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si de obicei de scurta durata.

Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane. Sunete precum murmurul apei unui izvor, freamatul frunzelor sunt intotdeauna placute omului, ele linistesc, scot stresul. 0x08 graphic Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de zgomotul provocat de industrie si transport.

Marea majoritate a activitatilor omenesti este generatoare de zgomote.

1.1.2. CLASIFICAREA SURSELOR DE POLUARE SONOR

Sursele naturale :

- eruptile vilcanice,

- cutremurele,

- alunecari de teren,

- vueitrul unei cascade,etc.

Sursele artificiale de zgomot pot fi:

surse generatoare de zgomot in mediul ambient: sunetul sirenelor, soneriile, calxoanele, zgomotul produs de traficul auto sau aerian. (Traficul aerian in special celsupersonic prezinta o sursa de zgomot cu implicatii puternice. Unele motoare aviatice se aud de la 30 km.)

Masuratorile efectuate in orasele mari arata ca nivelul zgomotului in orele de virf depaseste cu mult standartele si normele sanitare.

Surse generatoare de zgomot in spatiul de lucru. In cabina unor camioane de mare putere s-au masurat uneori zgomote cu intensitati intre 90 si 11 dB. Zgomotele din intreprinderi influenteaza nefavorabil rezultatele economice si efcienta producerii.

n unele intreprinderi nivelul zgomotului industrial este foarte ridicat, atingnd nivelul de 90-100 decibeli, dar si acasa nu este mai liniste.

1.2. FACTORI DE RISC SI DE POLUARE FONIC

Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac parte din natura, in ultimele doua secole zonele urbane si industriale au devenit extrem de zgomotoase.

Autovehiculele si in special autoturismele sunt principala sursa de poluare a aerului in zonele urbane. Femeile insarcinate si copiii, tinerii si cei cu probleme respiratorii sunt supusi celor mai mari riscuri de sanatate. In UE cca 28% din emisile de gaze au efect de sera, 84% dintre acestea provenind din transportul rutier. Poluarea fonica, zgomotul, afecteaza indivizii in mod diferit; disconfort si probleme de sanatate, ritm cardiac inalt, dereglari psihice si nivel mare de stres, dereglari de somn, probleme cognitive, capacitate redusa de concentare, probleme auditive.

Intensitatea sunetelor se masoara in decibeli. Scala decibelilor este logaritmica: o crestere a sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. in salbaticie, nivelul normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este de 65 pana la 70 de decibeli si traficul genereaza sunete de pana la 90 de decibeli. La intensitatea de 140 de decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umana si poate chiar afecta sistemul auditiv

Cea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile, trenuri si avioane. Echipamentele de constructie si masinariile din fabrici produc sunete care pot fi asurzitoare. Unele aparate casnice, instrumente muzicale si jucarii pot fi la fel de zgomotoase ca si pocnitorile si armele de foc. Muzica atunci cand este ascultata la volum ridicat in casti poate fi afecta urechea interna

Sunetele nedorite reprezinta cel mai larg raspandit tip de disconfort. Dar zgomotul este mai mult decat un simplu disconfort. Reprezinta un pericol real si prezent pentru sanatatea oamenilor. Supusa la 45 decibeli de zgomot o persoana normala nu poate dormi. La 120 decibeli urechea inregistreaza durere, dar afectarea auzului incepe la un nivel mult mai mic, pe la 85 decibeli. Durata expunerii este de asemenea importanta. Exista dovezi ca in randul tinerilor americani sensibilitatea auzului scade cu fiecare an din cauza expunerii indelungate la zgomot, incluzand muzica amplificata excesiv. In afara de pierderea auzului, astfel de zgomot poate provoca lipsa somnului, iritabilitatea, indigestie, ulcer, hipertensiune, si posibil chiar boli de inima. O singura izbugnire de zgomot, cum ar fi trecerea unui camion, se stie ca poate dauna functiilor endocrine, neurologice si cardiovasculare la multi indivizi; expunerea prelungita sau frecventa la astfel de zgomot tinde sa faca acest disconfort fiziologic cronic. In plus, stresul provocat de zgomot induce o tensiune severa in viata zilnica si contribuie la producerea bolilor psihice

Zgomotul poate avea mai multe efecte negative asupra sanatatii noastre, precum perturbari ale somnului, vorbirii si o stare generala proasta. Expunerea indelungata la zgomot poate duce chiar la probleme cardiovasculare. Se estimeaza ca mai mut de 100 de milioane de europeni sunt expusi la o poluare fonica din cauza traficului rutier de peste 65 de decibeli, un nivel considerat inacceptabil de catre medici si oameni de stiinta

Mai multe tari europene au avut ca scop, timp de mai multi ani, o limita a poluarii fonice de 55 de decibeli pe locuintaCu toate acestea, nivelul de poluare fonica este cu 10 decibeli mai mare decat limita necesara pentru a proteja mediul de efectele nocive ale zgomotelor. Un obstacol in reducerea zgomotului este sursele nu pot fi controlate, ele provenind de la mai multi factori: producatorul de masini, producatorul de anvelope si proprietarul masinii.

Un grup de cercetatori suedezi au studiat posibilitatile tehnice prin care ar putea fi reduc zgomotul produs de trafic. Ei ai identificat mai multe surse de poluare fonica: zgomotele de propulsie (motor, sistemul de esapament, echipamentul auxiliar si sistemul de transmisie) si zgomotele de deplasare (interactiunea dintre anvelope si drum).

Cercetatorii au concluzionat ca poluarea fonica ar putea fi reduca cu 5 decibeli , folosind tehnologia actuala. Pentru a ajunge la o reducere cu 10 decibeli, este nevoie de mai multe cercetari si imbunatatiri ale anvelopelor si suprafetelor de deplasare.

Acestia au sugerat mai multe masuri care pot fi luate pentru reducerea poluarii fonice, printre care cererea de garantii pentru proprietatile acustice ale suprafetelor de drum sau implementarea la nivel international si in functie de caracteristicile climatice a unui sistem de clasificare acustica a masinilor, anvelopelor si suprafetelor de drum. De asemenea, realizatorii studiului au mai propus limitarea vitezelor si instrumente economice pentru a promova cererea de produse silentioase.

Cercetatorii mai precizeaza ca in tarile nordice, precum Suedia, un obstacol major in reducerea poluarii fonice este folosirea pneurilor cu nituri din cauza carora nu se poate profita de suprafetele silentioase care au fost construite pana acum.

Concluzia studiului este ca exista tehnologie pentru a reduce poluarea fonica, dar ca este nevoie de carcetari mai detaliate si de actiuni politice pentru un progres considerabil.

Zgomotul avioanelor duce la hipertensiune. Personele care traiesc langa aeroport au o tensiune mai ridicata din cauza poluarii fonice, sugereaza un studiu suedez. Cercetatorii au urmarit evolutia a doua mii de barbati care locuiau pe langa un aeroport timp de zece ani.

S-a constatat ca acesti barbati au cu 19% mai multe sanse sa faca hipertensiune decat un barbat normal. Cercetatorii banuiesc ca acest lucru este cauzat de zgomotul constant care duce la o stare de stres cronica. Aceasta stare de stres duce la cresterea tensiunii arteriale.

Oamenii de stiinta au tinut cont si de alti factori ca varsta barbatilor, greutatea, salariul si cat de des fac miscare. S-a observat ca acesti factori nu au schimbat in nici un fel datele si nu au dus la distrugerea legaturii dintre zgomotul avioanelor si a hipertensiunii. (S.C.)"Unul dintre factorii negativi ai dezvoltarii urbane este un tip de poluare tot mai des intalnit si in orasul nostru: poluarea fonica.

Sunetul reprezinta o vibratie a particulelor unui mediu capabil sa produca o senzatie auditiva. Sunetul se propaga sub forma unor unde elastice numai in substante (aer, lichide si solide), dar nu se propaga in vid. In aer, viteza de propagare este de 340 m/s. Zgomotul este o suprapunere dezordonata a mai multor sunete. Este produs din surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace d transport, aparate, oameni. Poluarea fonica sau sonora produce stres, oboseala, diminuarea sau pierderea capacitatii auditive, instabilitate psihica, randament scazut si chiar fisurarea cladirilor sau spargerea geamurilor.

1.3. EFECTELE POLUARII SONORE

Efectele poluarii sonore sunt:

- infrasunetele ce pot aparea la automobile cu viteza mare, elicoptere, la apropierea furtunii si in timpul zborului avioanelor supersonice;

- ultrasunetele ce sunt produse in natura, in industrie, sau de aparatura electrocasnica. La om ultrasunetele distrug globulele rosii din sange, apar migrene, greata sau chiar pierderea echilibrului;

- zgomotul ce actioneaza asupra intregului organism, deoarece senzatia auditiva ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul caruia influenteaza alte organe.

Efectele resimtite de om (reducerea atentiei, a capacitatii de munca) cresc riscul producerii de accidente, traumatisme ca: ameteli, dureri, lezarea aparatului auditiv si chiar ruperea timpanului, scaderi in greutate, nervozitate, tahicardie, tulburari ale somnului, surditate. Zgomotele de intensitate mare pot provoca deteriorarea cladirilor, aparatelor si instrumentelor.

1.4. ACTIUNEA ZGOMOTULUI ASUPRA ORGANISMULUI UMAN.

Cercetarile au arata ca nivelul foarte mare actioneaza negativ, dar si linistea apsatoare produce reactii patiologice. Sunete de o anumita intesitate sunt necesare in special la efectuarea diferitor calcule.

Percepia sunetlor depinde de:

- fiecare individ interpereteaza zgomotul in mod diferit.

- virsta, temperament, starea de sanatate, factori externi.

Sunetele de o intensitate mare afecteaza: aparatul auditiv, centrele nervoase, pot produce reactii dureroase si chiar socul.

Efecte asupra organismului uman

Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o serie intreaga de efecte incepind cu usoare oboseli auditive pina la stari nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv. Sunetele cu o frecventa mai ridicata sunt mai periculoase decit cele cu o frecventa joasa.

- Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea functiilor circulatorii, schimbari ale ritmului inimii si ale presunii sanguine, nevroze stomacale, insomnii.

- Zgomotul poate genera stari de teama si incomoditate, diminueaza atentia si siguranta.

Traumatismele provocate de zgomot se refera la ruperea timpanului, lezarea organului Corti, etc

Durata zgomotului.

Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db, omul poate fi activ doar 2 minute. Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la intensitati de circa 60 db.

Experientele efectuate de catre cercetatori pe maimute au aratat ca zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe.

Zgomotele echivalente cu cele suportate de oameni in activitatea lor cotidiana au produs la maimute o crestere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o crestere a nivelului glucozei in singe. Organele auditive sunt intr-o legatura puternica cu sistemul nervos central, diferite categorii de zgomot pot afecta orice tesut al organismului, orice celula sau formatiune intracelulara si pot provoca diferite forme de imbolnaviri.

Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu doar asupra urechii, dar are si urmari neurologice - ameteli, cefalee, oboseala. Muzica puternica poate crea stari de depresie.

Zgomotul e foarte periculos, actiunea sa se manifesta cu timpul, pe nesimtite. Tot mai frecvent in lumea medicala se vorbeste despre maladia zgomotului, cu afectarea sistemului nervos si auditiv.

Urechea este un mecanism fin, mic si minunat. Cu ajutorul ei putem auzi numeroane sunete frumoase din lumea inconjuratoare. In mod sigur,merita sa fie ocrotita.

CAPITOLUL 2. IMPACTUL POLURII FONICE ASUPRA MEDIULUI

Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului.Sunetul s-a integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale.El ne ofera momente de distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor.

Ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostii prin intermediul vorbirii.Tot sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil,ne atrage atentia atunci cand suna telefonul,cand bate cineva la usa,cand suna sirena unui vapor.

Zgomotul, un sunet nedorit,consista intru-un amestec de multe frecvente diferite intr-un anumit interval; este astfel comparabil cu lumina alba,care consta intr-un amestec de lumini de culori diferite.Zgomotele diferite sunt distinse prin diferente distribuitii ale energiei in mai multe intervale de frecventa.

2.1. CARACTERISTICILE SUNETELOR

Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este VIBRATIA unei surse sonore. Sunetul se propaga sub forma de unde elastice numai in substante (gaze,lichide si solide) ,dar nu se propaga in vid.

Ele se propaga cu viteza de 331,/s in aer.Caracteristicile lui sunt:

1: Inaltimea - exprimata in frecventa vibratiei;

2: Intensitatea - exprimata in energia vibratiei

Orice sunet simplu,cum ar fi o nota muzicala, poate fi deschisa in totalitate, specificand trei caracteristici perceptive:

1: Inaltimea;

2: Intensitatea;

3: Calitatea.

Aceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici fizice:

1: Frecventa;

2: Amplitudine;

3: Constitutia armonica.

Zgomotul este un sunet complex,o mixare de multe diferente frecvente,sau note care nu sunt legate armonic.Sunetul de propaga din aproape in aproape sub forma de unde sonorre.

Propagarea sunetului se face cu viteza constanta,fiecare strat de aer vibrand cu frecventa egala cu cea a sursei sonore.

Sunetul se mai caracterizeaza in functie de trei factori:

1: Durata - se refera pur si simplu la intervalul de timp in care urechea este expusa la un sunet.

2: Frecventa sau Tonalitatea - este exprimata in cicluri pe secunda sau hertzi.Gama de frecvente pentru un auz sanatos si normal este de 20 pana la 20000 de cicluri pe secunda.

3: Amplitudinea sau Intensitatea - se masoara in dB .

2.2. LIMITE ADMISIBILE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT

Directive europene referitoare la sursele de zgomot

Pentru zgomotul traficului rutier

- autovehicule - 70/157/EEC

- motociclete - 97/24/EC

- anvelope pentru autovehicule - 2001/43/EC

Pentru zgomotul avioanelor

- avioane subsonice - 80/51/EEC

- avioane cu reacie subsonice - 89/629/EEC

- limitarea operrii avioanelor - 92/14/EEC

- restricii de operare la aeroporturile comunitare - 2002/30/EC.

Pentru zgomotul feroviar

- interoperatibilitatea sistemului feroviar de mare viteza trans-european -96/48/EC

- interoperatibilitatea sistemului feroviar convenional trans-european -

2001/16/EC

n UE cca. 40% din populaie este expusa zgomotului traficului rutier la un nivel de presiune sonora depind 55 dBA n timpul zilei si 20% la niveluri depind 65 dBA (Lambert si Vallet/1994). n Romnia acest procentaj este mai redus datorita unei intensiti mai mici n timpul nopii si faptului ca un mare procentaj din populaie (45%) locuiete n zone rurale unde traficul rutier este foarte redus.

2.3. LIMITE NORMALE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT

Pentru ascultarea unor mesaje mai complicate (la coal, la locul de munc, nvarea unei limbi strine, conversaii telefonice) trebuie ca rata semnalului s fie de cel puin 15dB peste un nivel vocal de 50dB.

Acest nivel al sunetului corespunde mediei nivelului vocal al unei conversaii normale, att la brbai ct i la femei, situai la 1 m distana unul de cellalt. Pentru o percepie clar sunetul de fundal nu trebuie s depeasc 35dB(A).

n slile de clas sau sli de conferine, unde percepia este foarte important, sunetul de fundal trebuie sa fie ct se poate de redus. Pentru o buna inteligibilitate n camere mici este nevoie de reverberaii sub 1 s. Medii specifice.

Msurtorile efectuate pentru stabilirea nivelului de zgomot ambiental exprimate printr-un singur indicator - Leq - nu sunt ntotdeauna suficiente pentru caracterizarea corect a nivelului de expunere. Este la fel de important s se msoare valorile maxime i fluctuaiile zgomotelor, preferabil combinate cu msurarea numrului evenimentelor sonore.

Dac zgomotul include o proporie mare n frecvene joase, msurtorile n ponderare A nu sunt suficiente, fiind indicate msurtorile n ponderare C. Dac diferenele ntre cele dou tipuri de ponderare sunt mai mari de 10dB este indicat analiza de frecven.

Trebuie reinut c n cazul zgomotelor n care proporia de frecvene joase este mare, efectele negative asupra sntii sunt considerabil crescute.

n interiorul locuinei. Efectele zgomotelor n interiorul locuinelor sunt: deranjarea somnului, enervare i interferen verbal. Pentru dormitoare efectul critic este deranjarea somnului, iar valorile normale sunt 30dB LAeq pentru zgomot continuu i 45 LAmax pentru evenimente singulare. n timpul nopii, zgomotele msurate la 1 metru de suprafaa locuit nu trebuie s depeasc 45 dB LAeq, astfel nct oamenii s poat dormi cu ferestrele deschise.

Pentru a proteja majoritatea oamenilor mpotriva deranjului, n timpul zilei, sunetul continuu din exterior nu trebuie s depeasc 55 dB LAeq pe balcon, teras etc.

coli i n instituii de nvmnt precolar. Pentru coli, efectele critice sunt interferena vocal, deranjarea n extragerea informaiilor, comunicarea mesajelor etc. Pentru a fi capabil de a nelege mesajele transmise in timpul unei ore de curs, sunetul de fundal nu trebuie s depeasc 35 dB LAeq.

Reverberaia n clas ar trebui s se situeze in jurul valorii de 0,6 s, i preferabil mai sczut n cazul copiilor cu deficiene auditorii. Pentru precolari sunt aceleai.

Dac zgomotul include o proporie mare n frecvene joase, msurtorile n ponderare A nu sunt suficiente, fiind indicate msurtorile n ponderare C. Dac diferenele ntre cele dou tipuri de ponderare sunt mai mari de 10dB este indicat analiza de frecven. Trebuie reinut c n cazul zgomotelor n care proporia de frecvene joase este mare, efectele negative asupra sntii sunt considerabil crescute.

n interiorul locuinei. Efectele zgomotelor n interiorul locuinelor sunt: deranjarea somnului, enervare i interferen verbal. Pentru dormitoare efectul critic este deranjarea somnului, iar valorile normale sunt 30dB LAeq pentru zgomot continuu i 45 LAmax pentru evenimente singulare. n timpul nopii, zgomotele msurate la 1 metru de suprafaa locuit nu trebuie s depeasc 45 dB LAeq, astfel nct oamenii s poat dormi cu ferestrele deschise.

Pentru a proteja majoritatea oamenilor mpotriva deranjului, n timpul zilei, sunetul continuu din exterior nu trebuie s depeasc 55 dB LAeq pe balcon, teras etc.

coli i n instituii de nvmnt precolar. Pentru coli, efectele critice sunt interferena vocal, deranjarea n extragerea informaiilor, comunicarea mesajelor etc. Pentru a fi capabil de a nelege mesajele transmise in timpul unei ore de curs, sunetul de fundal nu trebuie s depeasc 35 dB LAeq.

Reverberaia n clas ar trebui s se situeze in jurul valorii de 0,6 s, i preferabil mai sczut n cazul copiilor cu deficiene auditorii. Pentru precolari sunt aceleai valori ca n cazul colilor, iar in dormitoare trebuie aceleai condiii ca n zonele locuite, n case, respectiv dormitoare.

Spitalele sunt locuri pretenioase aa c valorile trebuie s fie adaptate condiiilor particulare ale bolnavilor. Valorile LAmax n timpul nopii nu trebuie s depeasc 40dB(A). Pentru camere de gard n spitale valorile limit se situeaz sub 30 dB LAeq. Din moment ce muli pacieni sunt stresai i nu au abilitatea de a-i reveni uor, n saloanele unde bolnavii sunt inui sub observaie nivelul LAeq nu trebuie s depeasc 35 dB.

Ceremonii, festivaluri, evenimente de divertisment. n multe ri exist ceremonii regulate, festivaluri i evenimente de divertisment pentru a celebra anumite perioade din via. Aceste evenimente produc sunete puternice, incluznd muzic i sunete impulsive. La astfel de ocazii nivelul sunetului ajunge la 100 dB LAeq sau chiar mai mult. Astfel de zgomote pot duce la diminuarea auzului, i daca au un caracter permanent pot induce chiar surzirea. ntr-o comunitate numrul de evenimente care produc zgomote peste 100 dB trebuie limitat sever, la cteva evenimente anuale.

Cti audio. Pentru a evita diminuarea auzului de la muzica ascultat n cti, att la adulii ct i la copii, nivelul sonor nu trebuie s depeasc 70 dB (A).

Jucrii, focuri de artificii, arme de foc. Pentru a evita leziuni mecanice ale urechii interne din cauza unor sunete puternice provenind de la jucrii, arme de foc, artificii, adulii nu trebuie s fie expui la mai mult de 140 dB. Pentru a ine seama de vulnerabilitatea copiilor ei nu au voie sa depeasc 120 dB, msurat lng ureche (100mm).

Parcuri, zone protejate. Astfel de zone au un specific aparte i trebuiesc conservate iar semnalele audio (efect antropic) trebuiesc meninute la valori foarte mici.

2.3.1. NIVELUL APROXIMATIV DE DECIBELI AL UNOR SUNETE OBISNUITE:

Respiratia - 10 dB

Soapta - 20 dB

Conversatia - 60 dB

Traficul la orele de varf - 80 dB

Mixerul de alimentare - 90 dB

Un tren in miscare - 100 dB

Ferastraul cu lant - 110 dB

Un avion in miscare - 120 dB

Zgomotul produs de o pusca - 140 dB

2.4. SURSE DE POLUARE FONIC

Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase i diferite astfel:

-circulatia sau transporturile;

-industria;

-constructiile si montajele;

-comertul;

-copiii in terenurile de joaca (tipetele lor inregistreaza 70-80 dB)

-terenurile sportive si stadioanele (zgomotele fiind de peste 100 dB)

-animalele pot tulbura linistea,mai ales noaptea.Latratul unui caine inregistreaza intentitati sonore de 7080 dB.

Masurile de combatere a zgomotelor se impun ca o necesirare de prin ordin si ele sunt foarte numeroase.Astfel prntru a diminuarea zgomotului produs de traficul rutier,perdelele forestiere constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10 dB.

2.5. ZONE I LOCURI AFECTATE DE POLUAREA FONIC

Cele mai poluate fonic orase din Romania sunt:

1: Comarnic;

2: Azuga;

3: Valenii de Munte.

Ele sunt poluate din cauza traficului rutier care tranziteaza centrul civil. De exemplu n Arad cea mai poluat fonic zon este zona Podgoria.

Pentru reducerea nivelului de zgomot ar trebui create niste rute ocolitoare in orasele afectate pentru autovehiculele de peste 3,5 tone.

In plus ar trebui amplasate niste perdele din arbori in jurul surselor de zgomot si a cartierelor de locuit.

Bucataria este spatiul cel mai zgomotos din casa pentru peste jumatate din respondenti. Asta este o problema, deoarece din ce in ce mai multi oameni "traiesc" in bucatarie, folosind-o si pentru alte activitati decat gatitul sau mancatul. Unul din zece participanti la un sondaj de opinie spun ca aparatele electrocasnice zgomotoase au reprezentat o problema in propria casa.

Activitatile din bucatarie sunt variate, de exemplu: o mare parte din populaie asculta muzica in bucatarie, privesc la televizor in bucatarie, unii chiar lucreaza in propria bucatarie.

Astfel s-a constatat ca zgomotul modifica felul in care oamenii folosesc bucataria. De exemplu, o parte din cei care au hote si masini de spalat rufe aleg sa nu le foloseasca aceste aparate in anumite momente, iar alii ar alege o varianta mai scumpa, dar mai silentioasa, indiferent daca este vorba despre aspiratoare, masini de spalat rufe sau masini de spalat vase.

2.5. EVALUAREA I GESTIONAREA ZGOMOTULUI AMBIENTAL

n cadrul luptei mpotriva polurii fonice, Uniunea European definete o abordare comun menit s evite, s previn i s reduc, cu prioritate, efectele duntoare ale expunerii la zgomotul ambiental. Aceast abordare se bazeaz pe metode comune de cartografiere a expunerii la zgomot, pe informarea populaiei i pe punerea n aplicare a unor planuri de aciune la nivel local. De asemenea, directiva trebuie s serveasc drept fundament pentru elaborarea unor msuri comunitare privind sursele de zgomot.

2.5.1. ACTE NORMATIVE EUROPENE

Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 25iunie2002 privind evaluarea i gestiunea zgomotului ambiental.

Aceast directiv vizeaz s controleze zgomotul la care sunt expui oamenii n zonele cu construcii, n parcurile publice sau n alte zone de linite din aglomeraii, n zonele linitite din spaiile deschise, n apropierea colilor, a spitalelor i a altor cldiri sau zone sensibile la zgomot. Aceasta nu se aplic zgomotului provocat de nsi persoana expus, zgomotului din activitile casnice, zgomotului provocat de vecini, zgomotului de la locul de munc sau zgomotului din interiorul mijloacelor de transport i nici zgomotului provocat de activitile militare desfurate n zone militare.

REFERINE

Act

Intrarea n vigoare

Termen de transpunere n legislaia statelor membre

Jurnalul Oficial

Directiva 2002/49/CE

18.7.2002

18.7.2002

JO L 189din 18.7.2002

Act(e) de modificare

Intrarea n vigoare

Termen de transpunere n legislaia statelor membre

Jurnalul Oficial

Regulamentul (CE) nr. 1137/2008

11.12.2008

-

JO L 311din 21.11.2008

Acte conexe

Raport al Comisiei ctre Parlamentul European i Consiliu din 1 iunie 2011 referitor la punerea n aplicare a Directivei privind zgomotul ambiental n conformitate cu articolul 11din Directiva 2002/49/CE [COM (2011) 321 final Nepublicat n Jurnalul Oficial].

Raport al Comisiei ctre Parlamentul European i Consiliu din 10martie2004 referitor la msurile comunitare existente cu privire la sursele de zgomot ambiental, n temeiul articolului 10alineatul (1) din Directiva 2002/49/CE privind evaluarea i gestiunea zgomotului ambiental [COM(2004) 160 final Nepublicat n Jurnalul Oficial]).

2.5.2. NORME DIN ROMNIA PENTRU POLUAREA FONIC

Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strzi, msurate la bordura trotuarului ce mrginete partea carosabil, stabilite n funcie de categoria tehnic a strzilor (respectiv de intensitatea traficului).

STAS 10009-88 este actul normativ care reglementeaz limitele admisibile ale nivelului de zgomot n mediul urban, difereniate pe zone i dotri funcionale, pe categorii tehnice de strzi, stabilite conform reglementrilor tehnice specifice n vigoare privind sistematizarea i protecia mediului nconjurtor.

Prevederile prezentului standard se aplic la:

sistematizarea zonelor funcionale din mediul urban (locuine, dotri social-culturale, zone de recreere, odihn i sport, zone de producie, zone pentru transporturi etc.);

amplasarea de surse de zgomot n cadrul sau n vecintatea zonelor urbane protejate; restructurri n zone urbane existente.

n ansamblurile urbane se stabilesc limite admisibile pentru:

nivelul de zgomot pe strzi i n pasajele rutiere subterane;

nivelul de zgomot la limita zonelor funcionale din mediul urban

nivelul de zgomot n interiorul zonelor funcionale din mediul urban;

indicii de izolare de zgomot aerian pentru ferestre i ui prevzute n elementele de faad care delimiteaz diferite uniti funcionale (situate n cldiri amplasate pe artere de circulaie cu trafic).

Nivelele de zgomot interior sunt reglementate prin STAS-ul 6156-86 care stabilete limitele admisibile ale nivelului de zgomot n cldirile de locuit, tehnico-administrative i socialculturale, precum i parametri de izolare acustic pentru elementele de construcie, n vederea asigurrii proteciei i confortului acustic.

Unitile funcionale din cldirile civile i social-culturale se consider cu ferestrele i uile nchise.

2.6. INDICATORII DE ZGOMOT I METODE DE EVALUARE AI ACESTORA

Lden este indicatorul nivelului general de zgomot din timpul zilei, serii i nopii utilizat pentru a cuantifica disconfortul cauzat de expunerea la zgomot. Lnight este indicatorul nivelului sonor din timpul nopii care cuantific perturbrile somnului. Indicatorii de zgomot Lden i Lnight sunt utilizai la elaborarea hrilor acustice strategice.

Se pot folosi i ali indicatori pentru planificarea i zonarea acustic, precum i pentru cazurile speciale semnalate n anexa I la directiv.

Valorile Lden i Lnight se determin cu ajutorul metodelor de evaluare definite n anexa II la directiv. Comisia stabilete metode comune de evaluare pentru determinarea Lden i Lnight. Pn la adoptarea lor, statele membre pot utiliza propriile metode pentru determinarea indicatorilor comuni, cu condiia ca acestea s fie conforme cu anexa II.

Relaiile doz-efect vor fi introduse n anexa III cu ocazia revizuirilor ulterioare, pentru a evalua efectele zgomotului asupra populaiei.

Pn cel trziu la 18iulie 2005, statele membre trebuiau s comunice Comisiei informaii cu privire la orice valori-limit relevante n vigoare sau prevzute, exprimate ca Lden i Lnight, sau, dup caz, ca Lday i Levening, pentru zgomotul produs de traficul rutier, aerian, feroviar, precum i pentru zgomotul industrial.

FORMULE DE CALCUL PENTRU Lden i Lnight

CAPITOLUL 3. MATERIAL SI METODE DE EVALUARE A POLURII FONICE

3.1. CARTOGRAFIEREA ACUSTIC STRATEGIC

Hrile acustice strategice permit evaluarea global a expunerii la zgomot ntr-o zon supus diferitelor surse de zgomot, precum i stabilirea unor previziuni generale pentru zona respectiv. Hrile acustice strategice trebuie s ndeplineasc condiiile minime descrise n anexa IV la directiv.

Pn cel trziu la 18 iulie 2005, statele membre trebuiau s pun la dispoziia publicului informaiile privind autoritile i organismele responsabile cu realizarea i, dup caz, cu aprobarea hrilor acustice strategice.

Pn cel trziu la 30 iunie 2005 i, dup aceast dat, din cinci n cinci ani, statele membre trebuie s informeze Comisia cu privire la drumurile principale cu un trafic mai mare de ase milioane de treceri ale vehiculelor anual, la cile ferate principale cu un trafic mai mare de 60000de treceri ale trenurilor anual, la aeroporturile principale i la aglomerrile cu peste 250000de locuitori de pe teritoriile lor respective. Pn cel trziu la 30iunie 2007, trebuiau s se elaboreze i, dup caz, s se aprobe hri acustice strategice care s indice situaia din anul precedent n vecintatea infrastructurilor i n cadrul aglomerrilor menionate.

Pn cel trziu la 31 decembrie 2008, statele membre trebuiau s informeze Comisia cu privire la toate aglomerrile cu peste 100 000 de locuitori i cu privire la toate drumurile i cile ferate principale de pe teritoriile lor respective. Pn cel trziu la 30 iunie 2012 i, dup aceast dat, din cinci n cinci ani, trebuie s se elaboreze i, dup caz, s se aprobe hri acustice strategice care s indice situaia din anul precedent pentru aglomerrile i drumurile/cile principale menionate.

Hrile acustice strategice trebuie s fie evaluate i, dup caz, revizuite la fiecare cinci ani.

3.2. PLANURILE DE ACIUNE

Planurile de aciune sunt menite s gestioneze problema zgomotului i a efectelor acestuia, inclusiv reducerea zgomotului, dup caz. Acestea trebuie s ndeplineasc cerinele minime din anexa V la directiv.

Autoritile competente au libertatea de a stabili msurile din cadrul planurilor de aciune, dar trebuie, n principal, s abordeze prioritile identificate prin depirea oricrei valori limit relevante sau prin alte criterii alese de statele membre, iar aceste msuri se aplic, n special, celor mai importante zone stabilite prin cartografierea acustic strategic.

Pn cel trziu la 18 iulie 2005, statele membre trebuiau s pun la dispoziia publicului informaiile privind autoritile i organismele responsabile cu realizarea i, dup caz, cu aprobarea acestor planuri de aciune.

Pn cel trziu la 18 iulie 2008, trebuiau s se elaboreze planuri de aciune pentru drumurile principale cu un trafic mai mare de ase milioane de treceri ale vehiculelor anual, pentru cile ferate principale cu un trafic mai mare de 60 000de treceri ale trenurilor anual, pentru aeroporturile principale i pentru aglomerrile cu peste 250000de locuitori. Pn cel trziu la 18iulie 2013, trebuie s se elaboreze planuri de aciune pentru toate marile aglomerri, aeroporturi, drumuri i ci ferate.

Planurile de aciune trebuie s fie revizuite atunci cnd survine un eveniment important care afecteaz situaia existent n materie de zgomot i, n orice caz, cel puin din cinci n cinci ani.

3.3. INFORMAREA PUBLICULUI

nainte de a aproba planurile de aciune, statele membre se asigur c se organizeaz o consultare public, iar rezultatele acesteia trebuie s fie luate n calcul.

Statele membre se asigur c hrile acustice strategice i planurile de aciune sunt puse la dispoziia publicului, n conformitate cu anexele IV i V la directiv i cu dispoziiile Directivei privind liberul acces la informaii privind mediul.

3.3.1. RAPOARTE PRIVIND DIRECTIVA

La 10 martie 2004, Comisia a transmis Parlamentului European i Consiliului un raport privind msurile comunitare existente cu privire la sursele de zgomot ambiental (a se vedea Actele conexe de mai jos).

Statele membre colecteaz hrile acustice strategice i planurile de aciune. Acestea transmit Comisiei informaiile coninute de hrile acustice i o sintez a planurilor de aciune. Din cinci n cinci ani, Comisia public un raport de sintez a datelor coninute de hrile acustice strategice i de planurile de aciune. Primul raport urma s fie prezentat pn la 18iulie 2009.

Pn cel trziu la 18 iulie 2009, Comisia trebuia s prezinte Parlamentului European i Consiliului un raport privind punerea n aplicare a directivei. Raportul urma s evalueze nevoia unor aciuni comunitare viitoare n ceea ce privete zgomotul ambiental i, dup caz, s propun strategii pentru punerea n aplicare a acestora. Raportul urma s cuprind o analiz a calitii mediului acustic din Comunitate. Acesta trebuie revizuit la fiecare cinci ani.

3.4. MASURI PENTRU REDUCEREA POLURII FONICE

Masurile pentru reducerea poluarii fonice necesita:

- Investitii noi

- mmateriale noi

- tehnici performante in constructiile civile, industriale, in constructia de masini,

- regandirea unor procedee, instalatii, mijloace si sisteme de trafic si nu in ultimul rand,

- un comportament civilizat al oamenilor intre ei.

Un mare rol in combaterea poluarii sonore ca si al altor forme de poluare, o are comunitatea locala. Membrii ei pot determina autoritatile sa elaboreze o legislatie care sa influenteze pozitiv factorii poluanti de orice fel, carora le spunem: "Nu poluati orasul!."

Este nevoie de aproximativ un euro pe cap de locuitor pentru ca fiecare autoritate locala in parte sa intocmeasca aceste harti.

Conform regulilor Uniunii Europene, Romania este obligata sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane, dar si de pe portiunile cu trafic mare de pe caile ferate si drumurile nationale.

Printre masurile de protejare a mediului se numara:

reducerea expunerii la zgomot,

- planificarea traficului,

- bariere si un design special al cladirilor.

Realizarea hrilor de zgomot.

Nu va fi vorba de niste harti in forma grafica, vorbim practic despre un soft de computer care arata, in timp real, nivelul zgomotului din zonele monitorizate.

Cu ajutorul hartilor, autoritatile pot stabili ce masuri se impun pentru a reduce nivelul de zgomot.

Nivelul maxim admis de poluare fonica este de 50 de decibeli. Conform datelor publicate in harta acustica, in Bucuresti sunt peste 10 zone in care poluarea fonica depaseste 70 de decibeli.

Traficul este principala sursa de poluare. Analistii imobiliari avertizeaza, insa, ca din cauza acestor harti, pretul imobilelor din zonele cele mai linistite ar putea creste.

Hartile de poluare fonica vor influenta preturile terenurilor si locuintelor.

Primariile din marile orase mai au doar doua saptamani pana la data la care trebuie sa realizeze hartile de poluare fonica. Conform regulilor Uniunii Europene, Romania este obligata sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane, dar si de pe portiunile cu trafic mare de pe caile ferate si drumurile nationale.

In prima etapa, harti acustice vor fi realizate pentru noua orase mari: Bucuresti, Iasi, Cluj - Napoca, Timisoara, Constanta, Craiova, Galati, Brasov si Ploiesti. Nivelul maxim admis de poluare fonica este de 50 de decibeli.

Conform Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Arad, in zonele cu trafic intens, cum ar fi : zona Grii, zona Podgoria, zona Intim, Calea Victoriei unde valorile de zgomot depasesc insa chiar si 70 de decibeli.

Hartile acustice vor fi realizate pentru drumurile si caile ferate de pe teritoriul Romniei.

3.5. SOPUL REALIZRII HRILOR DE ZGOMOT

Directiva 49/2002 - Acustica ambientala in Romnia

ntruct zgomotul este o problema de care nu se mai poate face abstracie, s-a transpus in

legislaia romneasca, prin Legea proteciei mediului195/2005 si H.G.321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental.

Aceasta are ca scop definirea unei abordri unitare la nivel naional, pentru evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor duntoare, inclusiv a disconfortului, provocate de zgomotul ambiental si implementarea urmtoarelor masuri:

Determinarea expunerii la zgomotul ambiental, prin ntocmirea harilor de zgomot;

Punerea la dispoziia publicului a informaiilor privind zgomotul ambiental si efectele sale;

Adoptarea, pe baza datelor din hrile de zgomot, a planurilor de aciune, avnd ca scop prevenirea si reducerea zgomotului ambiental.

Planurile de aciune se elaboreaz pentru prevenirea creterii sau reducerea nivelurilor zgomotului ambiental.

Parlamentul si Consiliul European au adoptat Directiva 2002/49/EC in 25 iunie 2002 si a fost transpusa in legislaia romneasca prin H.G.321/14.04.2005 privind evaluarea si administrarea zgomotului ambiental.

Conform Directivei, toate aglomerrile urbane cu mai mult de 250.000 locuitori, drumurile naionale importante, precum si magistralele de cale ferata si aeroporturile mari vor trebui s aib ntocmite, hri de zgomot, care s oglindeasc situaia zgomotului urban.

De asemenea, se vor realiza hari de zgomot si pentru aglomerrile cu peste 100.000 locuitori pana in iunie 2012.

Pe baza acestora urmeaz s se ntocmeasc planuri de aciune pentru controlul i reducerea zgomotului urban, pentru minimizarea efectelor lui asupra populaiei.

Principala sarcina a Directivei este aceea de a crea o baza comuna pentru administrarea urbana a zgomotului ambiental, prin:

Monitorizarea problemelor de mediu prin solicitarea autoritilor competente ale statelor membre, sa realizeze hari strategice de zgomot pentru drumurile principale, cile ferate principale, aeroporturile mari si aglomerrile urbane, zonele industriale utiliznd indicatori de zgomot armonizai precum: Lden si Lnight. Aceste hari vor fi utilizate att pentru evaluarea numrului de persoane afectate de zgomot in ntreaga UE, cat si pentru realizarea planurilor de aciune pentru gestionarea zgomotului si a efectelor acestuia.

Informarea si consultarea publicului despre expunerea populaiei la zgomot, efectele sale asupra populaiei, si masurile ce se pot lua pentru limitarea nivelului de zgomot. Lansarea de teme locale prin solicitarea autoritilor publice locale si a unitilor prevzute la art.4 alin.(3) din HG 321/2005 de a realiza planuri de aciune pentru gestionarea zgomotului ambiental si a efectelor acestuia, inndu-se cont de hrile strategice de zgomot.

3.5.1. PRINCIPALELE AVANTAJE PE CARE LE OFER REALIZAREA DE HRI DE ZGOMOT

Principalele avantaje:

- dezvoltarea de noi zone rezideniale

- stabilirea amplasamentelor va ine cont i de nivelul de zgomot al vecintilor.

- se poate simula anterior demersurilor de construire, efectul apariiei acestei zone (cu traficul rutier asociat estimat) din punct de vedere al acusticii zonale;

- pentru zonele urbane deja existente, realizarea hrii acustice permite informarea populaiei (a tuturor celor interesai) asupra nivelurilor de zgomot n zonele de interes (prin intermediul Internet, panouri electronice locale, publicaii periodice, e.t.c.). Aceasta reprezint o alt cerin a legislaiei europene. Cunoaterea acestor parametri are implicaii n stabilirea ct mai corect a preului terenului sau construciilor ;

- zonele de recreere - amplasarea acestora poate fi fcut inndu-se cont de datele oferite de harta acustic, astfel nct s ndeplineasc o dubl menire: s fie ntradevr zone de linite, dar n acelai timp s contribuie la diminuarea nivelului global de zgomot (perdele de copaci, zone verzi, e.t.c);

- trafic - cunoaterea hrii acustice, bazat de altfel pe studiul de trafic, permite stabilirea de concluzii privind zonele cel mai intens poluate, precum i simularea efectelor diferitelor metode de diminuare ce pot fi implementate, alegndu-se metoda optim.

3.5.2. METODE DE DIMINUAREA POLURII FONICE:

redirecionarea traficului pentru obinerea unei distribuii uniforme din punct de vedere al emisiei de zgomot, stabilirea de sensuri unice, sincronizarea ntre semafoare pentru stabilirea undei verzi, restricii de vitez, etc;

interzicerea total a circulaiei unor categorii de vehicule n intervale orare puternic poluate acustic;

interzicerea circulaiei anumitor categorii de vehicule pe anumite artere;

preluarea traficului din/n anumite zone prin pasaje supraterane i subterane;

amplasarea local de panouri fonoabsorbante i/sau zone verzi.

Dup cum se tie, traficul rutier reprezint o puternic surs de poluare n general: poluarea chimic a aerului, poluare acustic, etc. Utiliznd metodele de mai sus, se pot constata efecte benefice, prin reducerea ambelor tipuri de poluare.

3.5.3. METODE DE REALIZARE A HRII DE ZGOMOT

Romnia nu are metode de calcul naionale pentru calculul indicatorilor de zgomot, ca urmare, prin utilizarea metodelor interimare de calcul recomandate de Comisia European i n conformitate cu prevederile H.G. 321/2005, ncepnd cu anul 2006 se realizeaz hrile strategice de zgomot pentru drumurile principale, cile ferate principale, aeroporturile civile mari i aglomerrile urbane.

In conformitate cu prevederile H.G. 321/2005 indicatorii de zgomot folosii pentru

realizarea hrilor strategice de zgomot sunt Lzsn (Lden n limba englez), Lnoapte i dup caz Lzi i Lsear.

3.6. APARATE I PROGRAME [22],[23]

Sonometrele sunt aparate pentru msurarea presiunii sonore sau acustice, msurarea nivelului de zgomot.

Sonometrul este destinat msurrii nivelului sonor in sectorul civil si in cel industrial, igiena muncii, protecia muncii, pentru analiza statistica, pentru verificarea respectrii legislaiei privitoare la poluarea sonora, etc.

De regula sonometrul are disponibile doua curbe de presiune acustica, notate "A" sau "C". Curba "A" este utilizata in determinrile standard de presiune acustica, care corespunde presiunii acustice raportata la urechea umana, altfel spus nivel sonor compensat. Pentru msurtori ale sunetelor cu frecventa joasa trebuie utilizata curba de tip "C". Sonometrul are de regula doua moduri de msura: Fast si Slow. Un sonometru poate avea funcii de MAX sau NIN prin care afieaz valorile maxime sau minime intr-un interval de timp. Pentru monitorizare continua se utilizeaz Sonometru cu memorie de date ce au posibilitatea de transfer a datelor pe calculator.

Pentru a reproduce funcia urechii umane (care este mai puin sensibila la frecvente foarte joase sau foarte nalte, spre deosebire de frecventele situate intre 1000 si 4000 Hz) s-au construit 3 sisteme electroacustice (A, B si C). In momentul activrii acestor sisteme asupra frecventelor joase si foarte nalte se exercita o presiune difereniata. Indicatorii presiunii acustice astfel obinute sunt desemnai cu dB(A), dB(B) si respectiv dB(C). Daca aceti indicatori sunt folosii pentru caracterizarea aceleiai unde sonore, avem urmtoarea relaie: dB(A) dB(B) dB(C).

Sonometrul 2250 (figura 3.1)

Analizorul - sonometru tip 2250 face parte din generaia a IV-a inovatoare de analizoare portabile Brel & Kjr.

Utiliti Evaluare si monitorizare a zgomotului ambiental

Evaluarea zgomotului la locul de munca

Selecia proteciei auditive

Reducerea zgomotului

Controlul calitii produciei

Analiza de frecventa in benzi de octava si 1/3-octava

Analiza semnalului in timp si a parametrilor de band

Figura 3.1.

Sonometrul 2250(http://www.envi.ro/?view=page&categoryid=9&subcatid=67&tabid=161,)

accesat n data de 18.06.2013)

CONCLUZII I RECOMANDRI

Astzi se caut soluii pentru a evita producerea i transmiterea zgomotelor. Mainile sau motoarele ce vor fi construite este de dorit s produc un zgomot minim. Blocurile care se vor construi trebuie s posede un strat fonoabsorbant antiimpact. Ideal ar fi introducerea unor perdele izolante de arbori n jurul surselor industriale de zgomot i n jurul cartierelor de locuit.

Avioanele aduc mari prejudicii sonore faunei i florei regiunilor pe care le survoleaz, datorit undelor de oc, fenomenului de reflexie i de difracie produs de denivelrile terenului. Avioanele supersonice produc detuntura balistic i bangul sonic care lovete solul cu un covor de zgomote extrem de chinuitoare pentru populaie. Efectele suprapresiunii sonice sunt extrem de duntoare pentru cldiri i pentru persoanele din zona mturat de bang ce atinge lrgimi de 80-100 km2. Manifestrile fiziologice negative ale organismului uman sunt cele menionate anterior.

Se constat c nivele de zgomot sunt continuu depite pentru valorile de vrf i n proporie de 80% pentru nivelele de zgomot echivalent. Acest fapt se justific prin urmtoarele considerente:

-cunotine insuficiente privitoare la poluarea sonor i ignorarea efectelor;

-norme pentru limitele de zgomot prea largi i ignorarea legislaiei conexe;

-disfunciunii n traficul rutier, inexistena pasajelor, starea carosabilului i a parcului

de autovehicule inadecvat;

-acceptarea n zona urban de activiti industriale productoare de zgomote intense;

-inexistena spaiilor tampon i preocupri foarte modeste privind dotarea cu structuri

fonoizolante;

Recomandri privind metodele de reducere a zgomotului:

-reglementarea circulaiei rutiere cu stabilirea unor trasee difereniate pe categorii de

vehicule, care s evite zonele compacte de locuine - planificarea traficului;

-limite de viteza;

-folosirea materialelor speciale pentru turnarea suprafeei de rulare a strzilor.

Exemple de materiale: Asfalt poros PA 11 proiectat in Austria in conformitate cu

RVS 8.06.28; asfalt piatra-mastic SMA 11;

-promovarea pneurilor a cror profiluri ajuta la reducerea zgomotului de rulare;

-restricii de trafic pentru anumite zone si in anumite intervale;

-construcia de culoare pentru biciclete

-interzicerea claxonrii n centrele populate;

-folosirea unor paravane fonoabsorbante;

-remedierea defeciunilor suferite de mijloacele de transport n comun: tramvaie,

autobuze i al celor de mrfuri, camioane grele, ale utilajelor agricole, tractoare;

-proiectarea i cercetarea unor utilaje i maini ct mai silenioase ;

-ntreinerea reelei stradale;

-interzicerea traseelor avioanelor supersonice deasupra centrelor populate;

-insonorizarea cldirilor i n special a locuinelor prin utilizarea de materiale

fonoabsorbante, cu caliti de izolare fonic superioare.

BIBLIOGRAFIE

1. Roca, D. Introducere n ingineria mediului, Editura Universitaria, Craiova, 2002.

2. VISAN, S., ANGELESCU, A., CIOBOTARU, V. Ecotehnologii,

http://www.dreptonline.ro/introduceri/introducere_ecotehnologii.php,

3. Mateescu, Oana-Marina, Nita, Andreea, Miruna, Iamandoiu, D., Seicaru, P. Omul si mediul, http://www.e-referate.ro/

4. Prof. univ. dr. Bran F., Lect. Univ. dr. Ioan, I. Ecologie general, http://www.ase.ro/biblioteca/pagina.asp?id=cap2.

5. Prof. univ. dr. Negrei, C., Economia i politica mediului, capitolul I Economia mediului n sistemul tiinelor economice i ambientale,

http://www.ase.ro/biblioteca/pagina.asp?id=cap1.

6. Prof. univ. dr. Negrei, C., Economia i politica mediului, capitolul 3 Relaia mediu -economie, http://www.ase.ro/biblioteca/pagina.asp?id=cap1.

7. Teodorescu, I., Gavril, L,. i colab Biologie, manual clasa a VIII-a, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1997.

8. prof. univ. dr. Rojanschi, V., prof. univ. dr. Bran, F., dr. ec. Diaconu, S. Abordri economice n protecia mediului, capitolul 2 Componenta economic n politica global de mediu, http://www.ase.ro/biblioteca/pagina.asp?id=cap2.

9. Nicoar, M., Universitatea Al.I Cuza , Formele de agresiune asupra mediului, http://www.e-scoala.ro/ecologie/agresiune.html

10. www.referat.ro - Deteriorarea_mediului;

11. Ionescu C, Politici de management de mediu, curs, 2003

12. Ghid pentru Politici i probleme de mediu

13. Sunetele, Infrasunetele, Ultrasunetele, Zgomotul si efectele sale nocive, Intensitatea, Durata, Frecventa, Oboseala auditiva, Traumatismul sonor, Surditatea profesionala

referat.htm

14. Pumnea, C., Grigoriu, G. Protecia mediului ambiant, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994.

15. Manu, P. Medicina muncii, Editura Medical, Bucureti, 1983.

16. Carsium,M.A., Postelnicu M.- Indreptar de cultura generala,Editura Porto-Franco,1993.

17. Dorobont, A., Costin, A. Poluarea sonor i civilizaia contemporan, Editura Tehnic, Bucuresti, 1982

18. Ursoniu, C., Dumitrescu, C. Poluarea sonora si consecinele ei, Editura Faclia, 1976.

19. Cristea, Gh., Ardelean, I. Elemente fundamentale de fizic, vol. I, Editura Dacia, Cluj,1980

20. Viteanu, D. Circulaia i poluarea sonor a mediului urban, Editura Tehnic, Bucureti, 1983

21. Manual de utilizare pentru sonometrul Solo-Slm-Metravib

22. *** http://www.sonometru.ro/sunetul/Despre-Sonometre.html

23. *** http://www.recentonline.3x.ro/024/Deliu_R24.pdf

24. *** http://www.xs4all.nl/~rigolett/ENGELS/vlgcalc.htm#explain - calcul on line zgomot

25. *** http://hs.environmental-expert.com/STSE_resulteach_product.aspx?cid=33189&id Product 65548&lr=1 - despre CADNA

26. Manual CadnaA_3_7_Manual_EN`

27. *** http://www.noiserus.com/augsburg/index.php4?lang=en - Hari on line Germania

28. *** http://www.eea.europa.eu/ro/themes/noise/about-noise - date statistice.

PAGE

1