of 29 /29
Fronda î n literatur a interbelic a Doctrine si manifeste avangardiste în literatura europeana si româna

în literatura interbelica

Embed Size (px)

Text of în literatura interbelica

FrondaSensurile termenului frond Direc ii ale frondei n literatura interbelic

AvangardismDefinirea avangardismului si curente:Avangardismul romnesc Constructivismul Suprarealismul Dadaismul Expresionismul Integralismul

Manifestul Futurist - 20 februarie 1909 (Filippo Tommaso Marinetti) Manifest activist c tre tinerime (Ion Vinea) Reprezentanti

Sensurile termenului frond Fronda a fost o mi care social-politic de la mijlocul secolului al XIIlea, din Fran a, ndreptat mpotriva absolutismului monarhic. Prin extindere de sens a ajuns s nsemne r zvr tire, uneori batjocorire, la adresa conven iilor, formelor prestabilite dintr-un anumit domeniu. Perioada interbelic a nsemnat pentru literatura romn o nnoire fundamental , n primul rnd prin refuzul modelelor traditionale i, n al doilea rnd, prin multiplicarea tendintelor estetice, fiind epoca n care s-au manifestat numeroase curente: simbolismul, futurismul, suprarealismul, constructivismul etc. Toate acestea s-au n scut dintr-o frond fat de tiparele consacrate si din nevoia afirm rii libert ii de crea ie. Directii ale frondei n literatura interbelic Proza. Dintr-o revolt fa a de tematica idilic-rural si fat de lipsa de intelectualitate a constructiei poeziei, n perioada interbelica s-a impus romanul ca specie care a concentrat aten ia publicului i a criticii. Modelele sau diversificat i a a au ap rut marii no tri prozatori. Fronda extrem a fost reprezentat de fronda lui Urmuz considerat un precursor absolut al avangardismului. n 1922 public primele scrieri: Plnia si Stamate si Ismail si Turnavitu. Celelalte scrieri apar postum, Sa a Pan fiind acela care a editat, n 1930, un volum cu antumele amintite si cu alte titluri: Algazy i Gumer, Plecarea n str in tate, Cotadi si Dragomir, Dup furtun , Fuchsiada. nc din opera Plnia si Stamate subintitulat ironic roman n patru p rti, Urmuz dinamiteaz toate structurile romnesti consacrate. Poezia. Poezia interbelic a reprezentat poate cel mai bine fronda literar fiindc modernismul care domin epoca este o expresie a revoltei fata de modele. Toate marile nume ale perioadei interbelice George Bacovia, Lucian Blaga Tudor Arghezi, Ion Barbu - sunt tot attea exemple de refuz al vechiului model literar. Poezia avangardist a fost ns acea voce prin care, pragmatic, s-a produs o disolutie a formelor literare, stergndu-se granitele dintre arte, exaltndu-se libertatea, exacerbndu-se ludicul. Caracterul cosmopolitan al avangardei a marcat nu numai o sincronizare a curentului cu misc rile europene, ci chiar prioritatea unor programe estetice, asa cum este cazul dadaismul.

Teatru. Teatrul romnesc interbelic a fost si el marcat, fiind influentat de misc rile artistice ale vremii. Camil Petrescu a fost creatorul dramei romnesti prin piese ca Act venetian, Jocul ielelor, Suflete tari, dar si prin scrieri teoretice precum Modalitatea estetic a teatrului, lucrare despre modernitatea artei spectacolului . Lucian Blaga va impune drama expresionist , o dram de idei, care a mutat accentul de pe actiune pe exprimarea unor concepte sau simboluri, lectura unor piese precum Mesterul Manole, Zamolxe, Arca lui Noe, Anton Pann f cndu-se si dintr-o perspectiv poetic . Comedia a reprezentat de asemenea o desprindere de modelele traditionale ap rnd tipuri noi precum comedia tragic inventat de Mihail Sorbul . Mihail Sebastian a creat o comedie liric influentat de conceptiile dramaturgului francez Jean Giraudoux, pentru care teatrul este iluzie. Piesele sale sunt un amestec de comic si duios, usor lirice si imaginnd situatii n care personajele pot evada un timp din lumea lor, asa cum se ntmpl n Jocul de-a vacanta, Steaua f r nume, Ultima or . F r o inventivitate deosebit ctiva dramaturgi ai perioadei interbelice vor impune n comedie tipul omului comun ,cinstit si simpatic. Este vorba de Tudor Mu atescu autor al pieselor Titanic vals, Escu..; Victor Ion Popa prin comedia Take, Ianke si Cadr; Gheorghe Ciprian prin Omul cu mr oaaga. Dar piesa care a reprezentat cu adev rat o frond n peisajul teatral romnesc al epoci a fost Capul de r oi a lui Gheorghe Ciprian , o fars burlesc n trei acte care este rezultatul orient rilor avangardiste .

Avangardismul romnesc s-a sincronizat cu cel european, manifestndu-se n cteva formule artistice identificabile prin ini ierea unor curente literare ca: futurismul, constructivismul, dadaismul,integralism,expresionism suprarealismul.Avangardismul se define te printr-un modernism de frond , fiind promovat de mai multe reviste ap rute anume: Contimporanul (1922-1932), Punct (1924-1925), Integral (1925-1927), Urmuz (1928), unu (1928-1932), Alge (1930-1931) ,75 H.P (1924, cu un singur num r), LICEU (1932), VIA A IMEDIAT (1933, num r unic), etc. . Reprezentanti din literatura romana: Tudor Arghezi, Macedonski, Davidescu, Aderca. Revista Unu, ap rut la Dorohoi n aprilie 1928 i transferat apoi la Bucure ti, este cea mai tenace. Conduc torul ei este medicul Sa a Pan , asistat de Moldov. Colaboreaz la ea : Geo Bogza, Stephane Roll, Ilarie Voronca, Ion C lug ru, Virgil Gheorghiu, B. Fundoianu, pictorii Victor Brauner, M. H. Maxy, Mili a Petra cu, S. Perahim, B. Herold, etc Constructivismul s-a grupat n jurul revistei Contimporanul , publica ie condus de Ion Vinea, sus inea coresponden a perfect dintre tehnologia modern n plin dezvoltare i art . Ion Vinea a solicitat ca si colaboratorii ai revistei pe scriitorii Arghezi, Ion Barbu, Felix Adelca, Boris Fundoianu, Ilarie Voronca, Camil Petrescu, dar si pictori si sculptori dintre care Constantin Brncusi. Sunt si alte reviste constructiviste ca "Integral" si "Punct". Constructivistii subliniau necesitatea unei corespondente intre arta si spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaza forme noi, conturand natura

Suprarealismul , sus inut de revistele unu , Urmuz , Alge promoveaz ideea visului, a delirului ca singur stare de crea ie, n care arta se produce n subcon tient, de aceea este form pur , autentic .La acest curent au aderat:Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Marcel Iancu, Geo Bogza, Gellu Naum, Aurel Baranga, Sa a Pan i chiar Tudor Arghezi, Gherasim Luca, Dolgi Trost, Virgil Teodorescu . Tr s turi: crearea unei alte lumi, propune un sistem de cunoa tere continund expresionismul i opunndu-se dadaismului. Termenul suprarealism presupune ceva ce transcende realitatea (visul), fiind influen a i de psihanaliza lui Freud.Poeziile suprarealiste ilustreaz atotputernicia visului i puterea de crea ie a autorului. Cele dou direc ii, constructivismul i suprarealismul, se unesc n Integralism sau Sintetism (n denumirea lui Ilarie Voronca), ilustrat prin revista INTEGRAL, ap rut n 1925 i condus de Ilarie Voronca.

Dadaismul- Manifestarea cea mai puternic a avangardei literare romne ti se reg se te n mi carea Dada (curentul se va numi dadaism ), ini iat n 1916 la Zrich de c tre studentul romn. Tristan Tzara, devenit ulterior poet de limb francez . Dadaismul refuz conven iile de orice fel, c utnd noul, fiind obsedat de autenticitate n Romnia, dadaismul este vizibil, par ial, n unele produc ii poetice sau a unora din domeniul artelor plastice, publicate n reviste de avangard a a cum ar fi: unu , Contimporanul , Integral , Punct , 75 H.P. unde al turi de elemente suprarealiste se recunosc i cele futuriste etc.. Caracteristica misc rii romne ti de avangard literar este chiar eclectismul. Un dadaism mai marcat este vizibil n textele lui Sa a Pan . Dadaistii isi exprimau dispretul fata de o lume incapabila sa opreasca barbaria si crima. Ei cultivau antiliteratura, antimuzica, antipictura, ajungand in domeniul absurdului. Din acest curent decurg curentele de avangarda: constructivismul si suprarealismul. Expresionismul-La "Gandirea" s-a constituit primul cerc expresionist, reprezentat de Nichifor Crainic, care cultiva tradi ionalismul i ortodoxismul. n literatura romn , Lucian Blaga a fost teoreticianul expresionismului n lucrarea Fe ele unui veac, elogiind vitalismul transpus n imagini nest vilite i respingnd oripilant civiliza ia tehnic .

y y y y y y

Integralismul este un curent literar romnesc de avangard din epoca interbelic bazat pe constructivism ce con inea i elemente de dadaism, suprarealism sau futurism. Ideile integralismului se reg sesc, de pild , n paginile revistei Integral . Teoretizat de poetul Ilarie Voronca, integralismul proclam eliberarea de sub autoritatea oric ror dogme estetice, logice, etice sau sociale i promoveaz o art a imediatului i a autenticit ii totale. Reprezentan i: Ilarie Voronca Stephan Roll Filip Brunea-Fox Benjamin Fondane Mihail Cosma Ion C lug ru

Pe 20 februarie 1909 ziarul francez Le Figaro publica in paginile sale un manifest artistic suprinzator pentru acea epoca, Manifestul Futurist, care avea sa devina textul de baza pentru definirea unui nou curent artistic. Opera scriitorului si artistului Filippo Tommaso Marinetti, care incepuse sa fie cunoscut in Italia pentru stilul si ideile sale avangardiste, manifestul anunta aparitia in forta a unui nou stil artistic. In locul frumusetii clasice, Marinetti este fascinat de frumusetea masinii, de aeroplanesi trenuri, de goana autovehiculelor. Sunt preferate praful si mizeria din fabrici, metalul, miscarea automatizata. Iar gruparea, prin vocea lui Marinetii, anunta intreaga lume : "Iata ca in Italia lansam acest manifest de o violenta incendiara si ruinatoare, prin care astazi fondam Futurismul, pentru ca vrem sa salvam Italia de cangrena sa de profesori, arheologi, ghizi turistici si anticari. Italia a fost pentru prea multa vreme o piata pentru arta de mana a doua. Vrem sa scapam de nenumaratele muzee care o acopera cu nenumarate cimitire". Textul este violent si a socat atunci enorm, starnind furia celor care iubeau arta clasica, iar acuzele de anarhism, inconstienta, fals, au venit din nenumarate surse. Dar autorul anticipase totul si nu ezita sa isi provoace criticii.

"Manifest activist catre tinerime", aparut in revista "Contimporanul" in anul 1924, prezinta protestul violent al avangardei fata de vechile modele poetice, vinovate, in conceptia constructivismului, de toate esecurile artistice, sociale si politice ale vremii. "Jos Arta/ caci s-a prostituat!" proclama insurectional poetul, facand o trecere metaforica in revista a sucombarii tuturor artelor, care mai de care mai vinovate de criza sensibilitatii si a constiintei omului. Pe aceasta linie a negatiei absolute, poezia nu e decat un fetis, "un teasc de stors glanda lacrimala/ a fetelor de orice varsta", teatrul, "o reteta pentru melancolia negustorilor de conserve", literatura, "un clistir rasuflat", iar dramaturgia "un borcan de fetusi fardati", forme literare deci false, obosite, muribunde. Nici celelalte arte nu sunt scutite de calificari ce le vizeaza deprecierea iremediabila sau inutilitatea: pictura este "un scutec al naturii", sculptura e "stiinta pipairilor dorsale", arhitectura, "o antrepriza de mausoleuri inzorzonate", servind, prin kitsch, trecutul, moartea, comemorarile anonimilor lipsiti de insemnatate. Politica, cea mai decazuta manifestare umana, este "indeletnicirea cioclilor si samsarilor." Peste toate, ca o nefasta aureola, luna este "o fereastra de bordel", care hraneste in promiscuitate pe toti "intretinutii banalului" si pe "flamanzii din furgoanele artei". "Manifestul" proclama disparitia formelor traditionale de arta, "moartea romanului-epopee si a romanului psihologic", cerand innoirea radicala a sensibilitatii estetice, "minunea cuvantului nou si plin de sine", "teatrul de pura emotivitate", "artele plastice libere de sentimentalism", "starpirea individualismului ca scop", prin eliberarea de orice canoane de creatie. Ion Vinea exalta, in contrapondere, "marea faza activista industriala", care va da o noua fata civilizatiei romanesti, prin inlaturarea "bizantinismului", a anacronismelor de tot felul. Pentru aceasta, el cere gesturi radicale: "Sa starpim prin forta dezgustului propagat, stafiile care tremura de lumina./ Sa ne ucidem mortii!"