În secolul al XX

  • Published on
    11-Jul-2015

  • View
    133

  • Download
    1

Embed Size (px)

Transcript

Secolul XX

n secolul al XX lea ideea dacic prinde consisten i devine obiect de studiu pentru istorici, filosofi ai culturii i ai religiei, geografi, sociologi, folcloriti. Lucrrilor unor istorici precum Vasile Prvan, Hadrian Daicoviciu, li se adaug studii, articole cu rezonana puternic n perioada interbelic semnate de Lucian Blaga, Mircea Eliade, Simion Mehedini. Mircea Eliade in Destinul culturii romanesti din revista Destin se intreaba daca ,, printr-un miracol samanta Romei nu s-a pierdut dupa parasirea Daciei de catre Aurelian afirmand ca in timpul acela doar romani au parasit tara deoarece aacestia nu faceau parte trupeste si spiritualiceste din Dacia si ca aceasta retregere nu s-ar mai putea face in zilele noastre. Bogdan Petriceicu-Hasdeu in studiul Peri-au dacii? combate tendintele de a exagera componenta latina sau slava din limba romana. Acesta dovedeste ca nationalitatea noastra s-a format din cateva eleminte, din cari nici unul n-a fost predomnitor Lucian Blaga in articolul Revolta fondului nostru nelatin combate exclusivismullatin in fonfigurarea componentei spirituale a poporului roman: se poate spune in spiritul romanesc e dominanta latinitatea, linistita si prin excelenta culturala.Avem insa si un bogat fond slavo-trac, exuberant si vital care oricat ne-am impotrivi se desprinde uneori din corola necunoscutului rasarit puternic in constiinte. Simetria si armonia latina ne e adeseori sfarticata de furtuna care fulgera molcom in atancimile oarecum metafizice ale sufletului romanesc. E o revolta a fondului nostru nelatin, Vasile Parvan considera ca ideea-mama a intregii culturi romanesti e ideea romana. Mircea Vulcanescu identifica in Dimensiunea romaneasca a existentei , ispita tracica, ispita launtrica, reziduala, care ne cufunda treptat in orizontul metaforic al poeziei si al misterului sau deschide romanului prspectiva eroica, a naturii , a codrului, a haiduciei , a culmilor inalte si a spatiilor cosmice , a eternitatii spiritului in aceste vaste vecinatati.