ÎNDEPĂRTAREA REZIDUURILOR LICHIDE sI SOLIDE DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

            9.1. Poluarea apei în industria alimentara

Apele care prin folosire si-au modificat proprietatile initiale re prezinta ape reziduale, care reintroduse în circuitul apelor naturale conduce la impurificarea acestora.

Apele reziduale din industria alimentara sunt reprezentate prin apele de transport si spalare a materiei prime, apele tehnologice, apele de condens sau de racire, apele de la spalarea si dezinfectia spatiilor de procesare, a utilajelor si ambalajelor, apele de la instalatiile sani tare. Agentii poluanti ai acestora sunt re prezentati de materii minerale sau organice dizolvate sau în suspensie, de forme de energie (caldura, radioactivitate) si de organisme vii, microorganisme banale sau pato gene (Maria Turtoi, 1998).

9.1.1. Indicatorii de apreciere a poluarii apei

Gradul de poluare al unei ape reziduale se urmareste înainte si dupa epurare, prin determinarea urmatorilor indicatori:

- pH-ul (SR ISO 10523/1997);

- suspensiile solide fixe si volatile si substantele dizolvate (STAS 6953/1981);

- CBO5-ul, consumul biochimic de oxigen la 5 zile, în mg/l, ne cesar pen tru oxidarea biochimica a materiilor organice la  temperatura de 20ºC si în conditii de întuneric (STAS 6560/1982);

- CCO-ul, consumul chimic de oxigen, în mg/l pentru oxidarea sarurilor minerale oxidabile si a substantelor organice, determinat prin metoda cu per manganat de potasiu (STAS 9887/1974) sau cu bicarbo nat de potasiu (STAS 9888/1974). Între cei doi indicatori exista ur matoarele corelatii:

CCO = CBO21

CCO = 1,46 x CBO5

iar pentru prezenta în apa a substantelor nebiodegradabile CCO > CBO21;

            - prezenta azotului (STAS 7312/1983), întâlnit sub forma de amo niac li ber (STAS 8683/1970), azot organic, nitrati (STAS 8900/1/1971) si nitriti (STAS 8900/2/1971);

            - prezenta sarurilor: sulfiti (STAS 7661/1989), sulfati (STAS 8601/1970), cloruri (STAS 8663/1970);

            - prezenta metalelor: cupru (STAS 7795/1980), crom (STAS 7884/1991), nichel (STAS 7987/1967), mercur (STAS 8045/1979), argint (STAS 8190/1968), cobalt (8288/1969), zinc (STAS 8314/1987), sodiu si potasiu (STAS 8295/1969), siliciu (STAS 9375/1973), aluminiu (STAS 9411/1983), cadmiu (STAS 7852/1980) etc.;

            - prezenta substantelor organice greu biodegradabile: cianuri (STAS 7685/1979), toluen (STAS 8484/1969), anilina (STAS 8507/1970), benzen (STAS 8508/1970), naftalina (STAS 8562/1970), furfurol (STAS 8685/1970), chinoleina (STAS 8716/1970), compusi hidroxiarom 23523q1623x atici (STAS 8891/1971) etc.;

            - prezenta microorganismelor, care contribuie la procesul de epu rare sau la îmbolnavirea oamenilor si animalelor. Prezenta mi croorganismelor patogene impune necesitatea dezinfectarii apei la ie sirea din statia de epurare (STAS 3001/1991).

           

9.1.2. Caracteristicile apelor reziduale din industria alimen tara

9.1.2.1.            Apele reziduale din industria de prelucrare a laptelui

Apele reziduale provenite din procesele tehnologice de prelu crare a laptelui contine cantitati importante de proteine, lipide si lac toza. Datorita acestor componente, simpla deversare, fara o prealabila purificare, ar contribui la poluarea mediului înconjurator.

Apele reziduale din întreprinderile de prelucrare a laptelui sunt formate din ape reziduale industriale, poluante; ape reziduale mena jere provenite de la grupurile sanitare si ape reziduale con ventional curate (de racire, încalzire si de condensare), nepoluate.

În întreprinderile de obtinere a laptelui de consum si a produse lor lactate acide, apele reziduale industriale se compun numai din apele de spalare si de curatire rezultate la receptia laptelui materie prima sau la umplerea recipientilor, la igienizarea mijloacelor de transport (cisterne), a pasteurizatoarelor, a vaporizatoarelor etc. Aceste ape contin urme de lapte si substante chimice folosite pentru curatire si dezinfectie.

Apele reziduale industriale includ si apele de spalare rezultate de la procesarea untului (zara). De obicei, datorita continutului de lipide si de saruri minerale, primele ape de spalare a untului se folosesc în scop furajer.

În anumite situatii, zerul obtinut de la fabricarea brânzeturilor este evacuat cu apele reziduale. Deoarece acesta reprezinta un factor important de poluare, se recomanda utilizarea lui în hrana animalelor sau valorificarea pe alte cai.

Celelalte componente ale apelor reziduale industriale din între prinderile de prelucrare a laptelui sunt aproape exclusiv ape de spalare si curatire a aparatelor, recipientelor si a salilor de fabricatie.

Din punct de vedere igienic, o atentie deosebita se va acorda apelor de spalare a salii de primire a laptelui materie prima si a bidoane lor, cât si sedimentul de la bactofugare, deoarece acestea prezinta ris cul de a contine microorganisme patogene.

Din punct de vedere biochimic, apele reziduale de la întreprinde rile de prelucrare a laptelui ocupa o pozitie deosebita, deoarece pot trece foarte repede în stadiul de fermentatie acida datorita continutului lor în lactoza. În acest proces, lactoza poate fi transformata în acid lactic, acid butiric, acid propionic si gaze (dioxid de carbon, hidro gen). Astfel apele reziduale devin acide, iar scaderea pH-ului sub 3 duce la precipitarea proteinelor. Temperatura de 28-35ºC a apelor re ziduale accelereaza procesele fermentative.

Volumul apelor reziduale industriale, de la întreprinderile de prelucrare a laptelui, este dependent de tipul de produs lactat ce ur meaza a fi prelucrat, de capacitatea de prelucrare, de gradul de reutilizare a apei etc.

Compozitia medie a apelor reziduale rezultate de la o întreprin dere de prelucrare a laptelui este prezentata în tabelul 29.

Tabelul 29

Compozitia medie a apelor reziduale rezultate de la o întreprin dere de prelucrare a laptelui

Tipul de apa rezi du-

ala

Reziduu, mg/l Proteine Lipide Lactoza pH

total fix mg/l mg/l mg/lunitati de pH

Primire lapte

1500-4600 500-1700 200-1000 300-1100 200-1400 8,3-10,1

Fabricare unt

400-7500 300-2100 20-2900 100-600 20-1600 6,5-9,7

Fabricare brânzeturi

1200-16200 400-2900 400-2000 300-500 100-9400 4,3-7,9

Ape rezi du-ale to tale

1200-3100 700-1800 340-380 240-350 350-920 7,4-9,4

Indicatorii medii ai poluarii pe categorii de întreprinderi de in dustrializare a laptelui sunt prezentati în tabelul 30.

Tabelul 30

Indicatorii medii ai poluarii pe categorii de întreprinderi de in dustrializare a laptelui

Tipul de între-

prindere

Indicatorii

Debit, m3/m3

CCO, mg/l

CBO5, mg/l

Suspen sii, mg/l

Lipide, mg/l

Azot mg/l

Fosfor, mg/l

Clo ruri, mg/l

Produse lactate

15,0 8000 4200 2600 720 180 120 400

Lapte si unt 15,7 15100 6500 5200 2600 300 70 680

Brânze turi (te lemea si

produse proas pete)

41,0 62500 30200 31400 4900 1600 650 14700

Prima etapa în epurarea acestor ape reziduale este separarea gra similor (trecerea prin separatoare), urmata apoi de o tratare cu coagu lanti si dezinfectanti. Apele reziduale acide (cu continut de acid lactic) se neutralizeaza cu var pâna la pH = 7,6-7,8.

Epurarea biologica se poate realiza în mod natural (irigatii) sau dirijat, în biofiltre sau bazine de aerare cu namol activ, în care apele reziduale se introduc dupa o prealabila diluare cu ape de racire, daca acestea nu sunt refolosite.

9.2. Epurarea apelor reziduale din industria alimentara

Epurarea apelor reziduale reprezinta ansamblul de procedee prin care continutul de impuritati de natura minerala, organica, chimica si biologica al acestora este redus sub limita tolerata de receptor (reteaua de canalizare care face legatura cu statia de epurare a localitatii, ape curgatoare etc.).

9.2.1. Conditii de deversare a apelor reziduale în cursuri de apa

Deversarea apelor reziduale în cursurile de apa receptoare tre buie sa nu pericliteze flora si fauna acvatica a acestora sau sa faca apa improprie pentru industrie sau pentru consum (ca apa potabila).

În tara noastra, apele de suprafata receptoare se împart în trei categorii de bazine:

I – bazine naturale pentru alimentari centrale cu apa potabila;

II – bazine pentru alimentarea cu apa a industriei alimentare si a centrelor piscicole;

III – bazine numai pentru agrement sau scopuri arhitectonice.

Conditiile de deversare ale apelor reziduale în cursuri de apa re ceptoare naturale, pe categorii, conform STAS -ului 4706/1988 sunt prezentate în tabelul 37.

Tabelul 37Conditiile de deversare ale apelor reziduale în cursuri de apa

IndicatoriUnitate de masura

Categoria apelor de suprafataI II III

1 2 3 4Conditii pentru regimul oxigenului

Oxigen dizolvat, mg/l 6 5 4CBO5, mg/l max. 5 7 12

CCO-Mn, mg/l max. 10 15 25CCO-Cr, mg/l max. 10 20 30

Conditii de mineralizareCloruri, mg/l max. 250 300 300Sulfati, mg/l max. 200 400 400Calciu, mg/l max. 150 200 300

Magneziu, mg/l max. 50 100 200Reziduu uscat la 105ºC, mg/l max. 750 1000 1200

Tabelul 37 (continuare)

1 2 3 4

Materii în suspensie în apele reziduale înaintea deversarii – functie de gradul de dilutie

Gradul de di lutie

0-20 mg/l max. 20-40 25-60 30-10020-50mg/l max. 40-100 60-150 100-250

50-150 mg/l max. 100-300 150-450 250-750150-500mg/l max. 300-1000 450-1500 750-2500

Conditii senzoriale si bacteriologice

Culoare Fara culoare

Miros Fara miros

Coliformi, nr./l max. 100.000 Nu se normeaza

Indicatorii chimici

pH, unitati de pH 6,5-8,5

Amoniac liber, mg/l max. 0,1 0,3 0,5

Clor rezidual liber, mg/l max. 0,005

Cupru, mg/l max. 0,05

Detergenti anionici, mg/l max. 0,05

Dioxid de carbon liber, mg/l max. 50

Fier total, mg/l max. 0,3 1 1

Fenoli antrenabili cu vapori de apa (monofenoli), mg/l max.

0,001 0,02 0,05

Fluor, mg/l max. 0,5

Fosfor, mg/l max.

Furfurol, mg/l max. 5 5 5

H2S si sulfuri, mg/l max. Lipsa

Mangan, mg/l max. 0,1 0,3 0,8

Nitrati, mg/l max. 13 30 -

Pesti-cide

erbicide, mg/l max. 0,001insecticide, mg/l max. 0,0001

Plumb, mg/l max. 0,05

Ţitei si produse derivate, mg/l max. 0,1 0,1 0,1

Pentru a corespunde acestor conditii de deversare, apele rezidu ale provenite din industria alimentara trebuie mai întâi sa fie supuse procesului de epurare. De cele mai multe ori însa, în industria ali mentara se practica doar o preepurare a apelor reziduale, care apoi sunt deversate în reteaua de canalizare.

9.2.2. Procedee si instalatii pentru epurarea apelor reziduale

9.2.2.1. Preepurarea apelor reziduale

Se realizeaza prin procedee de pretratare care constau în retine rea materi ilor în suspensie de dimensiuni mari si medii, retinerea gra similor si/sau uleiu rilor si uniformizarea debitului si concentratiilor.

         Îndepartarea materiilor grosiere în suspensie

Materiile grosiere în suspensie sunt reprezentate de resturi ve getale si animale, de bucati de lemn si/sau hârtie. Îndepartarea aces tora se realizeaza prin trecerea apelor reziduale prin gratare metalice cu spatii adecvate între bare, care permit retinerea suspensiilor respec tive. De obicei se folosesc gratare fine, cu spatii între bare de 10-25mm si gratare rare, cu spatii între bare de 51-64mm. În functie de ne cesitati, se pot folosi si gratare cu spatii mai largi, de 100-150mm. Pentru suspensii de dimensiuni mai mari se pot folosi si site rotative, site plane vibratoare, instalatii de predecantare etc.

         Separarea grasimilor si/sau a uleiurilor

Grasimile si uleiurile influenteaza defavorabil procesul de de cantare al apelor reziduale. Prin separare, acestea pot fi recuperate si superior valorificate. Separatoarele de grasimi sunt bazine în care se asigura o circulatie lenta la par tea superioara, unde datorita diferentei de densitate grasimile si uleiurile se se para.

Separarea grasimilor si/sau a uleiurilor se impune mai ales pen tru apele reziduale de la abatoare, de la fabricile de conserve de carne si peste, de la fabri cile de ulei, margarina etc.

         Uniformizarea debitelor si concentratiei

Uniformizarea debitelor si concentratiei apelor reziduale se rea lizeaza în bazine de distributie si colectare a apei prevazute cu: con ducte perforate de dis tributie, sicane, compartimente, sisteme de ae rare mecanica (aeratoare de su prafata, agitatoare cu elice etc.) cu vi teze de cca 15 rot/min. sau sisteme de ae rare pneumatica cu un debit specific de aer de cca 6 m3/m2/h, dispozitive pentru curatirea eventua lelor depuneri, sistem de evacuare a apei uniformizate.

Epurarea apelor reziduale din industria alimentara se realizeaza mecanico-chimic si biologic. În cazul apelor puternic poluate, însa, se aplica si o postepurare.

9.2.2.2. Epurarea mecanico-chimica a apelor reziduale

Epurarea mecanico-chimica reprezinta treapta primara de epu rare, care are ca scop eliminarea materiilor în suspensie. Aceasta me toda, în functie de ne cesitati, cuprinde urmatoarele etape: coagularea chimica, decantarea, neutraliza rea si clorinarea, iar în anumite situatii si extractia, adsorbtia si flotarea.

Coagularea chimica se aplica pentru îndepartarea suspensiilor fin disper sate si a coloizilor de natura anorganica si/sau organica cu diametrul cuprins în tre 1 si 100 nm, din apele reziduale. Coagulantii produc destabilizarea coloizi lor, urmata de floculare, care genereaza particule de dimensiuni mari ce pot fi îndepartate prin sedimentare, flotare sau filtrare. Ca si coagulanti, cei mai utili zati sunt sulfatul fe ros, clorura ferica, varul si sulfatul de aluminiu. În functie de compo zitia apelor se aplica doze de 100-1000 mg/l. Prezenta unor saruri sau detergenti anionici necesita doze mai mari.

Decantarea se aplica apelor reziduale pentru îndepartarea mate riilor în suspensie cu sau fara coagulare. Se face în decantoare care pot fi orizontale, verticale, radiale sau multietajate.

În decantor, viteza cu care circula apa este de 5-15 m/s, iar tim pul de tre cere, în functie de natura suspensiilor, este de 1-2 ore.

Neutralizarea apelor reziduale decantate este obligatorie pentru apele care contin cantitati mari de acizi sau baze.

Se realizeaza prin:

-          amestecarea apelor reziduale cu caractere diferite (acid + baze) înain tea deversarii;

-          amestecarea apelor cu caracter acid cu apa de la retea;

-          adaosul de agenti de neutralizare (var).

            Clorinarea apelor reziduale se aplica atunci când exista riscul pre zentei mi croorganismelor patogene si a unor larve. În acest caz doza de clor lichid este de 1-30 mg/l.

            Extractia se bazeaza pe diferenta de solubilitate a poluantilor din apele rezi duale în doua lichide nemiscibile aflate în contact intim. Se foloseste în spe cial pentru îndepartarea fenolului din apele reziduale.

            Adsorbtia se foloseste pentru îndepartarea substantelor organice în concen tratii scazute, cum sunt detergentii si unele substante hetero ciclice, care sunt dificil sau imposibil de îndepartat prin tratament bi ologic conventional.

            Flotarea se foloseste pentru îndepartarea materiilor solide din apa, dupa sa turarea acesteia cu aer sub presiune.

9.2.2.3. Epurarea biologica a apelor reziduale

            Epurarea biologica reprezinta treapta secundara de epurare, care urmareste reducerea continutului de substante usor degradabile cu ajutorul microorganis melor prezente natural sau introduse în acest scop.

            Datorita continutului mare în substante organice, apele reziduale din indus tria alimentara se supun epurarii biologice. Procesele bio chimice ale epura rii apelor reziduale din industria alimentara sunt aceleasi ca în cazul epurarii apelor menajere, dar viteza de degradare este mai mica.

Epurarea biologica poate fi naturala sau artificiala.

A.                 Epurarea biologica naturala

Foloseste capacitatea naturala de autoepurare a solului si apelor, care asigura un grad de epurare de peste 90%. Se realizeaza prin câm puri de irigare, câmpuri de infiltrare si iazuri biologice. Dato rita su prafetelor mari de teren necesare, epurarea biologica naturala are apli catii restrânse.

Câmpurile de irigare sunt terenuri pe care apa este distribuita prin pom pare sau curgere naturala, dispersarea acesteia fiind realizata prin santuri de iri gare sau tuburi de drenaj perforate îngropate în sol la 0,5 m adâncime.

Câmpurile de infiltrare necesita sisteme de drenaj prin care apa ajunge în sol. Acestea, de obicei, se amenajeaza împreuna cu câmpu rile de irigare în situ atiile în care irigarea la suprafata, din motive igie nice, nu este permisa. În am bele situatii, degradarea poluantilor din apele reziduale se realizeaza de catre microorganismele existente în sol.

Iazurile biologice (Fig.13) sunt lacuri naturale sau artificiale de 0,5-1,5 m adâncime, care nu necesita aerare artificiala si previn impu rificarea apelor subte rane. Degradarea substantelor organice, în acest caz, se datoreaza microorga nismelor existente în apa si se realizeaza prin procese de autoepurare naturala.

Fig.13 Iaz biologic:

1-alimentare cu apa reziduala; 2-fund impermeabilizat; 3-evacuare apa tra tata.

B.  Epurarea biologica artificiala

Se realizeaza în conditii controlate si folo seste culturi de mi croorganisme. Descompunerea substantelor organice se poate realiza pe cale aeroba, anaeroba sau mixta.

Epurarea biologica aeroba se realizeaza în prezenta oxigenului de catre microorganismele aerobe (bacterii, drojdii si mucegaiuri).

Epurarea biologica anaeroba se realizeaza în prezenta unor bacterii fa cultative si anaerobe, care în prima etapa descompun substantele organice pâna la acizi organici, ca apoi în etapa urmatoare sa transforme acesti acizi cu obti nere de biogaz (metan si dioxid de carbon).

Epurarea biologica aeroba se realizeaza în instalatii cu biomasa fixa (bio filtre sau contactoare rotative) si în bazine cu namol în care biomasa este distri buita în toata apa supusa tratarii.

Biofiltrele sunt filtre cu material filtrant (piatra sparta, mase plastice etc.) pe care microorganismele adera si formeaza un strat activ biologic (biofiltru).

Instalatiile de aerare cu namol activ realizeaza epurarea biolo gica în pre zenta unui amestec de microorganisme (bacterii, proto zoare, metazoare si muce gaiuri), în care rolul principal îl au bacteriile. Aerul este asigurat folosind dife rite procedee de aerare.

Schema unei instalatii de epurare a apelor reziduale folosind un bazin de aerare cu namol activ este prezentata în Fig.14.

Fig.14 Instalatie de epurare cu bazin de aerare cu namol activ:

1 - alimentare cu apa reziduala; 2 - bazin de egalizare; 3 - bazin de amestecare ape reziduale cu solutii de saruri nutritive; 4 -bazin de aerare cu namol activ; 5 - agitator; 6 - evacuare apa tratata; 7 - decantor de namol; 8 - evacuare namol; 9 - raclor pentru evacuarea namolului din decantor; 10 - vas preparare

solutii nutri tive.

Contactoarele rotative sunt instalatii de epurare cu biomasa fi xata pe dis curi rotative la care aerarea se realizeaza alternativ.

Epurarea biologica anaeroba se realizeaza în aparate închise, care nu permit accesul aerului, numite fermentatoareanaerobe. Proce sul de degradare anaeroba este mai lent comparativ cu cel aerob si cu prinde doua etape.

În prima etapa, denumita etapa acetogena, microorganismele anaerobe care participa la degradare secreta enzime care transforma mo leculele organice com plexe, prezente în apele reziduale, în compusi mai simpli ca: acizi (acetic, propionic, butiric), aldehide, cetone etc.

În etapa a doua denumita etapa metanogena, compusii simpli re zultati sunt transformati de celulele bacteriene în apa, dioxid de car bon si metan.

Cantitatea si compozitia gazului rezultat din fermentare este de pendenta de compozitia organica a apei reziduale supuse epurarii si de natura microorga nismelor.

Schema unui fermentator anaerob cu încalzire printr-un schim bator de caldura extern este prezentata în Fig.15.

Fig.15 Fermentator anaerob cu încalzire printr-un schimbator de caldura extern:

1 - alimentare cu apa reziduala concentrata sau cu namol; 2 - robinet cu mai multe cai; 3 - schimbator de caldura; 4 -fermentator anaerob; 5 - biogaz; 6 - sistem de reglare a presiunii; 7 - decantor

secundar; 8 - evacuare apa tratata; 9 -evacuare namol excedentar spre valorificare; 10 - pompa recirculare namol; 11 - namol recirculat; 12 - pompe recirculare pentru mentine rea temperaturii în fer

mentator.

9.2.2.4. Epurarea tertiara si postepurarea

Epurarea tertiara este necesara numai în cazul apelor reziduale puternic poluate si consta în eliminarea substantelor minerale si orga nice nebiodegradabile. Exemplu: apele reziduale provenite de la fabri cile de valorifi care a reziduurilor din industria laptelui – obtinerea ca zeinei clorhidrice si a cazeinatilor.

Postepurarea consta în operatii suplimentare de filtrare pe nisip, postaerare sau dezinfectie pentru reducerea numarului de microorga nisme sub anumite limite.

Aceste operatii se introduc în schema de epurare în functie de caz (Maria Turtoi, 1998).

9.3.            Îndepartarea reziduurilor solide

În spatiile de productie, reziduurile solide sunt colectate în reci piente de capacitate mica, confectionate din materiale impermeabile, care se închid etans, cu capace proprii ce pot fi ridicate cu o pedala de picior. Acestea vor fi golite în containere metalice, transportate cu mijloace auto speciale, sau în lipsa acestora, în recipiente mai mari sau bazine din ciment pentru depozitarea pâna la evacuare. Dupa golire, recipientele, bazinele si containerele trebuie bine spalate si apoi bine dezinfectate cu o solutie de clorura de var 15-20%.

Amplasarea recipientelor sau bazinelor pentru recipiente solide trebuie sa se faca la o distanta de cel putin 25 de metri de spatiile de productie.

Întreprinderile mari de industrie alimentara, datorita volumului mare de reziduuri solide, rezultate din procesul tehnologic, trebuie sa fie prevazute cu crematorii; incinerarea fiind un mijloc radical si sigur de distrugere a reziduurilor în conditii igienice.

Dupa colectare, deseurile vor fi transportate cu autovehicule speciale la gropile de gunoi, indicate si aprobate de organele sanitare.

Depozitarea controlata reprezinta mijlocul cel mai simplu si cel mai avantajos din punct de vedere economic de debarasare de deseuri.

La stabilirea unui astfel de amplasament se va lua în considerare distanta fata de centrele populate, care trebuie sa fie de 6-10 km; di rectia dominanta a vântului; adâncimea si sensul de scurgere al apelor freatice si de relieful terenului, recomandându-se gropi, rampe etc.

În depozitarea controlata, deseurile sunt întinse în straturi de 20-40cm grosime si apoi compresate cu utilaje corespunzatoare (buldo zere). Dupa ce s-a realizat grosimea dorita, aceste gramezi sunt acope rite cu pamânt.

Compostarea consta în transformarea deseurilor solide menajere, organice de origine vegetale sau animale, printr-un proces natural de macerare (fermentare), într-un produs inofensiv folosit ca îngrasamânt agricol.

Incinerarea este mijlocul cel mai radical, de mare randament, pentru distrugerea reziduurilor solide în conditii igienico-sanitare co respunzatoare, dar are dezavantajul ca necesita investitii mari pentru constructia respectiva si pentru instalatiile de retinere a fumului si ga zelor emanate.

O atentie deosebita trebuie acordata recuperarii, reutilizarii si transformarii deseurilor, fiind cunoscute rezultatele obtinute prin re cuperarea hârtiei, sticlei, metalelor si reutilizarea acestora ca materii prime, a regenerarii uleiurilor arse, a transformarii deseurilor din in dustria carnii în furaj pentru animale etc.

Pentru o valorificare superioara, aceste deseuri vor fi depozitate separat, vor fi pastrate cât mai putin timp, pentru a se evita alterarea si vor fi transportate în conditii corespunzatoare la întreprinderile de prelucrare sau direct la consumatorii animali (borhotul de la fabricile de zahar, de bere, de spirt etc.).