Indexarea pe subiecte : Ghid metodic pentru bibliotecari

5/10/2018 Indexarea pe subiecte : Ghid metodic pentru bibliotecari - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/indexarea-pe-subiecte-ghid-metodic-pentru-bibliotecari 1/43



Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Colecţia Profesionalizare

Taisia ACULOVA, Natalia CULICOV

Indexarea

pesubiecte

Ghid metodic

pentru bibliotecari

Bălţi, 2010



2

CZU 025.4.06A 16

Autori:Taisia Aculova Natalia Culicov

Redactor responsabil:Elena Harconiţa

Redactor coordonator:Lina Mihaluţa

Lector:Galina Mostovic

Traducere din limba engleză:Marina Şulman

Coperta / design / tehnoredactare:Silvia Ciobanu

@ Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo”din Bălţi, 2010

http://libruniv.usb.md

Descriere CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Aculova,Taisia. Indexarea pe subiecte : Ghid metodicpentru bibliotecari / T. Aculova, Natalia Culicov ; red. resp. :Elena Harconiţa ; red. coord. : Lina Mihaluţa ; lector: GalinaMostovic ; trad. din lb. engleză : Marina Şulman ; coperta / desing / tehnoredactare : Silvia Ciobanu. - Bălţi : Bibl.Şt.,2010. - 42 p. - (Colecţia Profesionalizare)

ISBN: 978- 9975 – 50 – 030 - 2

CZU 025.4.06

http://libruniv.usb.md/

http://libruniv.usb.md/



3

Cuprins

Introducere................................................................................... 5

Capitolul 1 Indexarea pe subiecte - metodă bibliografică de prelucrare a documentelor.................................... 7

Capitolul 2 Documente pasibile indexării..................................... 12

2.1 Aspectele documentului ca obiect al indexării................. 132.1.1 Conţinut......................................................................... 132.1.2 Subiect......................................................................... 132.1.3 Destinaţie..................................................................... 152.1.4 Suport........................................................................... 152.1.4 Formă........................................................................... 15

2.2 Etapele indexării pe subiecte.......................................... 15 2.2.1. Analiza documentului................................................. 152.2.2 Construirea vedetei de subiect.................................... 15

2.3 Abordarea diferenţiată a documentelor î n procesul indexării....................................................... 16

2.3.1 După tip...................................................................... 162.3.2 După caracter............................................................. 17

Capitolul 3 Vedeta de subiect. Concept şi funcţie..................... 18

3.1 Principiul construirii vedetei de subiect......................... 18 3.1.1 Principiul pertinenţei.................................................. 19 3.1.2 Principiul terminologic............................................... 19

3.2 Limbajul vedetei de subiect.......................................... 19

3.3 Forma şi structura vedetei de subiect.......................... 233.3.1 Vedeta de subiect simplă.......................................... 233.3.2 Vedeta de subiect dezvoltată.................................... 23

3.4 Intrarea-vedetă şi primul cuvânt principal alvedetei de subiect. Inversiunea................................... 25

3.5 Subdiviziunile vedetei de subiect. Categorii................ 28



4

3.5.1 subiect (tematice).................................................... 283.5.2 geografice................................................................ 283.5.3 cronologice.............................................................. 293.5.4 de formă.................................................................. 30

Capitolul 4 Particularităţile indexării unor genuri specificede documente....................................................... 31

Glosar..................................................................................... 37Bibliografie............................................................................ 41



5

INTRODUCERE

Necesitatea prelucrării consistente a informaţiei a apărut concomi-tent cu scrierea primelor cărţi şi construirea primelor biblioteci. Perma-nent a existat necesitatea de a acorda cititorului strategii variate decăutare şi regăsire a informaţiei. O modalitate modernă de căutare ainformaţiei este după cea tematică sau vedetă de subiect.

Succesul î n căutarea şi identificarea informaţiei necesare depinde î n mare măsură de calitatea indexării. Problema alegerii şi determinăriicriteriilor de reflectare cât mai exactă şi mai completă a conţinutuluidocumentului capătă î n aceste circumstanţe o valoare semnificativă.

Calitatea indexării, metodele de analiză a documentelor, selecta-rea noţiunilor corespunzătoare, legăturile dintre ele şi aspectele organi-zatorice ale creării tezaurului sunt reflectate î n STAS 12598-87 Infor- mare şi documentare. Metode de analiz ă a documentelor, de determinre a con ţ inutului lor şi de selectare a termenelor de indexare, Stan- dardele na ţ ionale î n vigoare referitoare la biblioteconomie, informare,documentare şi SR ISO 2788 Documentare. Reguli generale pentru elaborare şi dezvoltarea tezaurelor monolingve.

Actualmente aproape toate bibliotecile au trecut la catalogarea

automatizată. Chiar şi acei care nu acceptau idexarea pe subiecte adocumentelor au conştientizat şi au simţit necesitatea elaborării fişie-relor de autoritate pe subiecte. Această metodă de prelucrare tematică este actuală, deoarece odată cu implimentarea catalogului electronic î nbiblioteci, fişierele de autoritate pe subiecte nu mai sunt nişte sistemeizolate care deservesc un cerc concret de cititori, ci oferă posibilitateade a identifica şi a regăsi uşor informaţia necesară şi utilizatorilorInternetului.

Necesitatea elaborării acestui ghid este dictată de lipsa unui teza-ur naţional, material didactic pe tema respectivă, de divergenţele careapar î ntre bibliotecarii-practicieni, de necesitatea de a asigura biblio-tecarii cu unele decizii metodice, acceptate de noi după generalizareaexperienţei proprii de lucru, după o cercetare şi comparare temeinică a

recomandărilor oferite de cele mai mari biblioteci contemporane: Bib-lioteca Congresului SUA, Biblioteca Naţională a Franţei, Biblioteca Na-ţională a Rusiei.

Scopul acestui ghid este de a oferi bibliotecarilor - indexatori uninstrument de lucru î n procesul indexării pe subiecte, de a-i familiarizacu metodele şi regulile universale de indexare pe subiecte, pentruoptimizarea şi evitarea unor greşeli ce pot fi comise î n construcţia ve-detelor de subiect. După părerea noastră, este necesar să se menţină



6

balanţa î ntre actualizarea permanentă a listei de vedete de subiect şistabilitatea ei, pentru a nu duce cititorul î n eroare, dar şi pentru a folositerminologia ştiinţifică accesibilă tuturor categoriilor de cititori ţinândcont şi de profilul bibliotecii.

Prin conţinutul şi maniera de expunere a acestuia, prin definireaclară şi ordonarea conceptelor cu care s-a operat, cât şi a problemelorabordate, ghidul urmăreşte câteva obiective fundamentale:- asigurarea suportului teoretic necesar fundament

ăriişi î nţelegerii

diversilor, aspecte ale indexării pe subiecte;- familiarizarea bibliotecarilor-indexatori cu metodele şi regulile uni-

versale de indexare pe subiecte;- formarea abilităţilor şi tehnicilor de indexare pe subiecte.

Ghidul este structurat î n patru capitole, dezvoltat pe principiul de lageneral la particular, devenind un instrument de lucru uşor de î nţeles,mai ales că î n fiecare caz sunt prezentate definiţiile terminologice şisunt oferite exemple de vedete de subiect. Include, de asemenea, unglosar, o bibliografiei a surselor utilizate. Î n acest ghid ne-am referit la problemele generale ale indexării pe

subiecte, la regulile şi principiile de alcătuire a vedetelor de subiect.Lucrarea nu pretinde să fie considerată un ghid complet care să includă

î ntregul material ce se referă la această temă precum şi î ntregul spec-tru de probleme ce pot apărea î n procesul indexării. Este un ghid pro-pus bibliotecarilor-indexatori din Biblioteca noastră, ca fiind un instru-ment de lucru î n scopul facilitării procesului de indexare. Î n elaborarealui ne-am orientat spre experienţa unora dintre cele mai mari bibliotecidin lume, am preluat de la ei anumite idei, cerinţe, aplicându-le laindexarea pe subiecte î n Biblioteca noastră, dar ne-am orientat şi cătrecerinţele utilizatorilor noştri, nivelul lor de cultură informaţională, intro-ducând, î n anumite cazuri, şi unele reguli aplicate numai de către noi.

Tot aşa precum pentru sistematizarea documentelor tipărite există tabele de clasificare, şi pentru indexarea pe subiecte ar fi bine să existeliste de vedete de subiect controlate, după care să ne putem orienta î nprocesul indexării. Până î n prezent î n ţara noastră nu sunt elaborat ast-

fel de liste, î nsă putem apela la experienţa celor mai mari biblioteci dinlume: Biblioteca Congresului din SUA, Biblioteca Naţională a Franţei,Biblioteca Naţională a Rusiei, care au elaborate fişiere de autoritate pesubiecte fiind accesibile pentru un public larg. Noi am putea să neorientăm după aceste liste şi să preluăm aceea ce este mai important,orientându-ne spre publicului nostru.



7

NOT Ă: Limba î n care se costruiesc vedetele de subiect (cazul Bib-liotecii Ştiinţifice universitare). Pentru publicaţiile î n limba ro-mână se vor construi vedete î n limba română; pentru cele î n lim-ba rusă – vedete î n limba rusă şi română; pentru cele î n ucrai-neană – vedete î n limba ucraineană şi română; pentru publicaţiile î n celelalte limbi străine – vedete numai î n limba română.

CAPITOLUL 1. INDEXAREA PE SUBIECTE CA METODĂ BIBLIOGRAFICĂ DE PRELUCRARE A DOCUMENTELOR

Indexarea pe subiecte constituie o metodă de dezvăluire aconţinutului unui document prin scoaterea î n evidenţă a subiectului debază tratat î n lucrare a aspectelor principale ale acestui subiect şi arelaţiilor cu alte subiecte, î n vederea simplificării identificării lui.

Eficacitatea unei indexări pe subiecte ca mijloc de identificare adocumentelor depinde de calitatea limbajului de indexare. Conceptele / noţiunile / termenii utilizaţi pentru a reprezenta conţinutul documentelorşi a cererilor de informare alcătuiesc vedeta de subiect ( î n continuareVS).

Spre deosebire de clasificarea bibliografică, indexarea reparti-zează documentele după subiecte şi noţiuni şi nu stabileşte corelaţii cudomeniile ştiinţei. Această deosebire oferă principii de organizare adocumentelor după domenii (CZU) şi după tematică (VS) indepen-dentă. Aceasta, desigur se completează una pe alta, intersectându-seundeva, dar fiind destinate căutării informaţiei după diferiţi criterii. In-dexarea pe subiecte oferă oportunitatea de a reuni î ntr-un singur locdocumentele după conţinut, proprietate, subiect, fenomen al naturii sausocietăţii etc., incluzând î ntr-o vedetă de subiect un complex î ntreg decunoştinţe, indiferent cărui domeniu de ştiinţe aparţin.

Procesul indexării cere o î nţelegere clară a conceptului „subi-ect”. Fără această î nţelegere este imposibilă î nsuşirea metodicii in-dexării. Subiectul reprezintă tot ce poate constitui obiect al unei cer-

cetări. Subiecte ale cercetării pot fi nu numai obiectele materiale alelumii obiective, dar şi reflectarea acestor obiecte î n conştiinţa noastră (senzaţii, percepţii, idei, concepte, judecăţi, concluzii etc.). Î n logică aceste obiecte se numesc obiecte ale gândirii.

Pentru indexator este important să î nţeleagă subiectul ca unobiect al cunoaşterii, ca subiect al cercetării. Pentru a determina subi-ectul documentului, indexatorul trebuie să studieze documentul indexat,



8

să ia act de conţinutul lucrării, identificând subiectul principal al docu-mentului.

Documentele indexate pot reflecta atât subiecte din categoriigenerale, cât şi subiecte din categorii speciale şi particulare, acesteafiind legate î ntre ele.

Categoriile generale se utilizează la indexarea documentelor cu otematică generală, largă, de ex. documente despre lumea materială,gândire, despre plante şi animale, ca formă de existenţă a lumiimateriale, despre elemente chimice etc.

Ex.: FILOZOFIE ФИЛОСОФИЯ GÂNDIRE МЫШЛЕНИЕ CHIMIE ХИМИЯ NATURA (ESTETICĂ) ПРИРОДА (ЭСТЕТИКА)

Categoriile speciale se utilizează la indexarea literaturii care re-flectă studierea unui obiect sau grup de obiecte aparte, unite prin anu-mite semne caracteristice aceastei grupe. De exemplu , din această ca-tegorie poate face parte literatura despre un grup separat de elemente

chimice, având proprietăţi comune sau literatura despre anumite tipuride maşini sau aparate, unite prin scopuri comune; sau literatura despreanumite grupuri de limbi care sunt similare după structură şi origine,etc.

Ex.: ANIMALE DE PRADĂ LIMBI SLAVEHALOGENIДЕРЕВООБРАБАТЫВАЮЩИЕ СТАНКИ

Categoriile particulare se aplică la indexarea documentelor carese referă la o anumită personalitate (BRÂNCUŞI CONSTANTIN (1876 -

1957) – SCULPTOR ROMÂN; EMINESCU MIHAI (1850 - 1889) – POET ROMÂN, despre un anumit colectiv (ACADEMIA DE ŞTIINŢE AMOLDOVEI; „JOC”, ANSAMBLU DE DANSURI POPULARE), despreun obiect geografic sau geologic (CODRII, REZERVAŢIE ŞTIINŢIFICĂ (MOLDOVA); NISTRU, RÂU (MOLDOVA)); despre o construcţietehnică (HIDROCENTRALA ELECTRICĂ DIN DUBĂSARI (MOLDO-VA)), o construcţie arhitecturală (MUSEE DU LOUVRE (PARIS)); o eră geologică (ERA MEZOZOICĂ), etc.



9

Indexatorul trebuie să cunoască că î n fiecrare ramură a ştiinţei şipracticii există noţiuni specifice anume acestei ramuri. Introduse î n sfe-ra indexării, aceste noţiuni capătă statut de subiect sau tema prin-cipală a lucrării. Î n construcţia vedetei de subiect aceste noţiuni suntreflectate prin termeni standard, specifici ramurii din care face partedocumentul indexat. Această tehnologie de indexare este numită prin-cipiul terminologic.

De ex: Categorii tipice de noţiuni standardizate pentru medicină

§ Domenii ale medicinei (pediatrie, traumatologie, neurologie);§ Sisteme şi organe anatomice (sistem nervos, sistem cardio -

vascular, inimă);§ Boli (boli infecţioase, bronşită);§ Metode de diagnosticare (radioscopie, gastroscopie)

Categorii tipice de noţiuni standardizate pentru biologie:§ Organisme (microorganisme, plante, animale, om);§ Specii şi familii de organisme (foioase, protozoare, feline);§ Comunitate, grup de organizme (fitocenoză, zoocenoză, planc-

ton) ;§ Ştiinţe biologice (botanică, genetică, zoologie) etc.Categorii tipice de noţiuni standardizate pentru tehnică:§ Dierecţiile de bază ale progresului tehnic (automatizare, meca-

nizare);§ Industrie (construcţia de maşini, industria lemnului);§ Procese industriale şi anumite tipuri de activităţi (prelucrarea

metalelor, aşchierea materialelor);§ Î ntreprinderi industriale (fabrici textile, rafinărie de petrol)§ Utilaje, echipamente (turbine cu gaz, calculatoare) etc.

Mai este important să ţinem cont de faptul că unul şi acelaşi obiectal lumii reale de multe ori devine obiect de studiu î n diferite ramuri aleştiinţei (de ex.: elementele chimice î n chimie, fizică, geochimie, astro-

fizică etc.; plantele, animalele şi omul î n diferite discipline biologice,agricole, medicale etc.; personalitatea omului ca obiect de studiu pentrudiferite ştiinţe socioumane – sociologie, istorie, etică, drept, psihologieetc.) Aceste obiecte se vor trata î n măsură egală î n fiecare dintre ra-muri ale ştiinţei şi practicii din punctul de vedere al ştiinţei respective.

De ex.: Ø FIER – PROPRIETĂŢI CHIMICE



10

Ø FIER – PROPRIETĂŢI FIZICEØ OM (SOCIOLOGIE)Ø OM (FILOZOFIE)Ø OM (ETICĂ)

Noţiunea de „obiect particular” se referă î n primul rând la oriceobiect din lumea reală, fiecare fiind considerat ca un î ntreg – fie acestaobiect material (lucru) ca un î ntreg, fie fenomen sau proces ca un î n-treg.

Obiectul ca un î ntreg trebuie privit î n toată complexitatea sa: de-finirea unui obiect ca un î ntreg necesită studierea tuturor laturilor sale, aelementelor, a părţilor sale care şi ele, la r î ndul lor pot avea particu-larităţi specifice, adică a unei părţi din î ntreg.

Prin urmare, î n procesul indexării, suntem î n drept să considerămca subiect şi acele obiecte care se consideră parte a î ntregului, dacă ele reprezintă interes aparte / separat. Î n practica indexării documentelor, subiecte independente, ca par-

te a î ntregului devin:§ parte distinctă a obiectului material: atomului, organismului,

mecanismului, maşinii, instalaţiei, construcţiei, clădirii, teritoriu-

lui etc.§ parte a unei organizaţii: de stat, publică, î ntreprindere (labora-tor, secţie); agenţie (filială, sector, facultate);

§ proprietatea unui obiect: duritate, elasticitate, rezistenţa (mate-rialului); v î scozitatea lichidelor, rezistenţa la căldură a aliajelor;rezistenţa la secetă a plantelor, temperamentul omului;

§ starea unui obiect: saturaţia soluţiei, imponderabilitate, depre-sie economică;

§ funcţia unui obiect: a oricărui organ ca sistem de organe so-matice (văz, auz, simţ etc.); funcţii ale organelor de stat saupublice (securitatea ordinii publice, asistenţă medicală prima-ră); etc.

§ acţiunea unui obiect: presiunea luminii; efectele biologice ale

razelor X; efectul terapeutic al veninului de albine; efectulestetic al literaturii şi artei;§ atitudinea, relaţia, interacţiunea obiectului cu alte obiecte:

munca fizică î n relaţie cu munca intelectuală, relaţia dintreştiinţă şi industrie, interacţiunea cataloagelor speciale î n sis-temul de cataloage al bibliotecilor.

§ parte a unui fenomen, stări: simptom de boală; puterea şi vi-teza vântului; intonaţia vorbirii; stilul î n artă;



11

§ parte a unui proces (fază, etapă, eveniment, perioadă): etapade creştere a plantelor sau dezvoltarea embrionară a orga-nismelor vii; faza procesului fizic sau chimic; perioada pro-cesului geologic; etapa procesului instructiv - educativ.

Pentru a selecta modul de indexare a literaturii ce se referă la oparte din î ntreg, trebuie să fim ghidaţi de valoarea ştiinţifică şi practică aobiectului şi a părţilor sale individuale, să luăm î n calcul profilul bib-liotecii şi cerinţile utilizatorilor.

Cerinţele indexării:

v Analiza complexă a subiectului şi reflectarea tuturor aspectelor şipunctelor de vedere, ţinând cont şi de legăturile reciproce alesubiectului;

v Formularea cât mai concretă a temei şi reflectarea ei î n VS;v Relevarea legături de orice tip ale a subiectelor (directe, indirecte,

ascendente, descendente)

Indexatorul trebuie:

Ø să posede cunoştinţe aprofundate î n domeniul ştiinţei din care fa-ce parte documentul indexat; să se orienteze bine î n tematica, pro-blematica şi metodologia ştiinţei respective; să cunoască termino-logia ştiinţifică proprie acestei ştiinţe;

Ø să posede cunoştinţe bibliografice şi biblioteconomice.Ø să poată utiliza ştiinţific şi logic corect instrumentele limbii î n pro-

cesul de construire a VS, precum şi categoriile gramaticale ale cu-vintelor.

Reguli de indexare ce trebuie respectate:

v Complexitate. Analiza complexă a subiectului şi reflectarea lui din

toate punctele de vedere;v Concizie. Vedeta va avea un caracter laconic. Vedetele desubiect trebuie să exprime esenţialul din conţinutul documentului.Printr-o vedetă de subiect se exprimă o singură idee. Pentrudescrierea conţinutului documentului, se vor construi una sau maimulte vedete de subiect. Vor fi evidenţiate interacţiunile posibileale subiectului cu alte subiecte.



12

v Obiectivitate. Indexarea trebuie să reflecte conţinutul documen-tului, fără a emite judecăţi de valoare. Imparţial subiectul trebuieexprimt, fără menţiuni orientative sau de tendinţe. Informaţia utilă pentru cititor va fi exprimată printr-o selecţie pertinentă a vedeteloradaptate la profilul respectiv, fără a influenţa sau orienta lectura.

v Specificitate. Vedeta de subiect nu se va indexa î n acelaşi timp şila subiectul generic şi la subiectul specific. Se va utiliza doar ve-deta cea mai precisă. Totuşi această regulă poate comporta ex-cepţii, dacă, de exemplu, o lucrare evidenţiază suficient de binedouă părţi distincte şi dezvoltate, din care una este un suban-samblu al celeilalte. Pe de altă parte, o lucrare poate trata un con-cept î n general şi actualizarea sa î ntr-un cadru particular geo-grafic, istoric, etc. Î n acest caz se va indexa atât noţiunea genera-lă, cât şi noţiunea specifică. Specificitatea va fi redată î n funcţie despecializarea bibliotecii, de tipul de cititori şi de numărul de lucrăride referinţe adunate la acelaşi subiect. Indexarea nu trebuie să servească la divizarea subiectului pe porţiuni. Se va constitui ca ocale de mijloc î ntre selecţia conceptelor indexate, aşteptările utili-zatorilor şi vedetele existente.

Metoda universală

de indexare presupune un set de metode deanaliză a documentului utilizate pentru identificarea şi determinareasubiectului (temei) tratate î n document şi aspectele lui; pentru determi-narea acelor relaţii care pot fi stabilite î ntre subiectul (tema) unui docu-ment cu alte lucrări tematic similare pentru caracterizarea propriu-zisă adocumentului (caracter, natură, formă, scop).

CAPITOLUL 2. DOCUMENTELE PASIBILE INDEXĂRII

Indexarea se aplică la toate tipurile de documente, indiferent desuportul pe care se află. Se supun indexării atât documentele pe suport

hârtie, cât şi documentele audiovizuale, electronice, etc. Tipurile dedocumente care se indexează: cărţi (monografii, culegeri, publicaţii î nmai multe volume ca un tot î ntreg); broşuri, albume, atlase, dicţionare,cataloage, standarde etc. De asemenea se indexează articolele din pe-riodice, din culegeri etc.

Î n principiu, operele de ficţiune nu se indexează. Totuşi fron-tiera dintre ficţiune şi documentar nu este atât de bine delimitată, î nc î tsă nu fie indexate niciodată opere de ficţiune, mai ales că valoarea do-



13

cumentară a operei artistice poate interesa publicul cititor î n mod deo-sebit.

Indexarea temelor reprezintă o alegere, o politică documenta-ră. Pentru reducerea redundanţelor, se vor adăuga subdiviziuni de for-mă corespunzătoare indexării.

Î n general, textele din patrimonu universal, aşa - numite “clasi-ce”, nu se mai supun indexării pe subiect, dat fiind că pentru acestelucrări este suficient semnalarea pentru cititori, prin identificare î n ca-talogul pe autori. Cu toate acestea noţiunea de clasic nu este unanimacceptată, datorită evoluţiei cunoaşterii şi culturii publicului, precum şi apreocupărilor educative ale instituţiilor de resort.

2.1 ASPECTE ALE DOCUMENTULUI CA OBIECT AL INDEXĂRII

2.1.1 Conţinutul – textul integral al documentului, ansamblul de idei,mesaje, date şi informaţii cuprinse î n lucrare.

2.1.2 Subiectul – tema, problema tratată î n lucrare. Î ntr-un documentpot fi tratate unul sau mai multe subiecte (teme):

a) tratarea î n egalitate a unui sau mai multe subiecte (ex.: „Bazele

automaticii şi telemecanicii”);b) un subiect se tratează ca unul de bază, iar altul ca fiind secun-

dar, dar care este î n legătură cu subiectul de bază al lucrării. Î naceste cazuri atribuirea vedetelor de subiect rămâne pe seamaindexatorului şi depinde de importanţa şi actualitatea subiectelortratate. Fie că indexatorul va atribi numai subiectul de bază, fiecă va atribui şi o VS suplimentară reflectând subiectul secundar(кн.: «Спектральные приборы и техника спектроскопии»).

c) un subiect este tratat după mai multe aspecte, î nsă unul din as-pecte se va evidenţia şi trata ca un subiect aparte. (ex.: Starea de imponderabilitate şi Problema comportamentului uman î n spa ţ iul cosmic şi explorarea spa ţ iului cosmic .

Un subiect poate fi tratat din mai multe aspecte şi puncte devedere î n publicaţii. Categoriile tipice ale aspectelor şi punctelor tema-tice de cercetare ale subiectelor:

1) Istoria subiectului la general pentru î ntreaga perioadă de exis-tenţă (MATEMATICĂ – ISTORIE; OM - EVOLUŢIE).



14

2) Originea subiectului – apariţia, formarea, inventarea (MOTORCU ABURI – INVENTARE; PĂMÂNT – ORIGINE; ŞOC TRAU-MATIC, GAZE NATURALE)

3) Evoluţia subiectului, anumite etape ale evoluţiei şi dezvoltării, fe-nomenele şi schimbările specifice evoluţiei (ADOLESCENŢI – MATURIZARE; ANIMALE - EMBRIOGENEZĂ)

4) Caracteristica generală a subiectului – din ce aspect sau punctde vedere al ştiinţei se tratează subiectul: (ADAPTARE (PSIHO-LOGIE) sau ADAPTARE (BIOLOGIE))

5) Caracteristica externă a subiectului – formă, mărime, volumetc. (CRISTALE – FORME; MEGAPOLIS)

6) Structura subiectului – compoziţie, construcţie, design, or-ganizare (AUTOMOBILE – CONSTRUCŢIE; CELULA (BIOLO-GIE) – COMPOZIŢIE; МОЛЕКУЛЫ МНОГОАТОМНЫЕ; ПОЛИ-МЕРЫ КРИСТАЛЛИЧЕСКИЕ )

7) Componenţa subiectului – material, componenţa chimică (FOS-FAŢI – COMPONENŢĂ CHIMICĂ; SOCIETATE – COMPONEN-ŢĂ SOCIALĂ; MOBILĂ DIN MASĂ PLASTICĂ)

8) Proprietatea subiectului (LICHIDE – CONDUCTIBILITATEELECTRICĂ; SÂNGE – COAGULARE; ГЛИНЫ ЛЕЧЕБНЫЕ;

ТРАВЫ ТЕНЕЛЮБИВЫЕ

;ЧУГУН

ВЫСОКОПРОЧНЫЙ

)9) Starea subiectului – caracteristica stării generale, a unor procese

interne, condiţiile lor, regimul şi fenomenele î nsoţitoare (PLANTE – FOTOSINTEZĂ; AER COMPRIMAT; APĂ – EVAPORARE;)

10) Aspectul subiectului – tipul, specia, genul, categoria (VIŢĂ DEVIE – SOIURI, CÂINI – RASE, ОВЦЫ ТОНКОРУННЫЕ; КЛЕ-ВЕР КРАСНЫЙ; ПШЕНИЦА ВЕТВИСТАЯ)

11) Destinaţia subiectului – destinaţia de bază, utilizarea, etc. (LA-SERE – APLICARE Î N MEDICINĂ; ULEI DE MĂSLINE – APLICARE Î N COSMETICĂ; АЛМАЗЫ ТЕХНИЧЕСКИЕ; СКА-ФАНДРЫ ВОДОЛАЗНЫЕ; СКАФАНДРЫ АВИАЦИОННЫЕ).

12) Acţiunea, activitatea subiectului – tipul şi natura activităţii, con-diţiile şi modul acţiunii (SISTEM RADICULAR – RESPIRAŢIE)

13) Interacţiunea subiectului cu alte subiecte – relaţiile, legăturile lui(MATEMATICĂ ŞI LITERATURĂ; MOLDOVA, REPUBLICA – RELAŢII INTERNAŢIONALE - ITALIA)

14) Influenţa asupra subiectului, metodele şi mijloacele de influenţă – dobândire, sortare, prelucrare, reparare, î ngrijire, deservire,creştere, protecţie, conducere, control, educare, instruire, tratareetc. (AUR – DOBÂNDIRE; FLORI DECORATIVE – CULTIVARE;ПРОМЫШЛЕННЫЕ ОТХОДЫ – ПЕРЕРАБОТКА;)



15

15) Cercetarea, studierea subiectului, metodele de cercetare – ob-servaţia, descrierea, experimentul, analiza etc. (СОЛНЦЕ – РА-ДИОЗОНДИРОВАНИЕ; ORGANE DE MAŞINI - CALCULARE)

16) Evaluarea subiectului – din punct de vedere al calităţii, rolului,imporatnţei lui (FOLCLOR – FACTOR EDUCATIV; Î NVĂŢĂ-MÂNT SUPERIOR - CALITATE).

Î n afară de aspectele tipice enumerate mai sus stabilite pentru ungrup standardizat de subiecte, un interes deosebit au acele aspecte alesubiectelor care sunt specifice doar unui subiect sau unor subiecteseparate.

2.1.3 Destinaţia documentelor – generale şi destinate unei categoriide cititori.

a) generale – ghiduri, manuale şi materiale didactice, materiale in-structive, culegeri etc.

b) destinate unor categorii de cititori – literatura pentru copii şiadolescenţi, literatură ştiinţifico - populară, literatură pentru ama-tori.

2.1.4 Suportul documenelor – tipărită (carte, broşură, publicaţie speci-ală), electronică (CD, DVD, microfişe, AV),

2.1.5 Forma prezentării şi expunerii materialului (lecţie, referat, teză,autoreferat, literatură artistică, memorii, jurnal etc.)

2.2 ETAPELE INDEXĂRII PE SUBIECTE

2.2.1. Analiza documentului. Analiza documentară constă î n identi-ficarea informaţiei conţinute î n document / detalierea (determina-rea prealabilă a numărului VS). Identificarea conceptelor princi-pale nu se poate face doar prin citirea cuvintelor din titlu: titlul şiconţinutul nu au nimic comun. Este important să se respecteprincipiul pertinenţei, mai î ntâi se va indexa documentul î n î n-

tregime, şi numai după aceea se determina cantitatea VS ceurmează a fi atribuite.

2.2.2 Construirea VS. Pentru a determina subiectul principal al lucrăriiise valorifică toate elemente documentului – elementele in-dexării. Sursa de bază este î nsăşi textul lucrării care trebuieanalizat î n linii generale. Drept surse suplimentare pot servi:



16

v Î n cărţi – foaia de titlu, adnotarea, cuprinsul, introducerea, pre-faţa, postfaţa, cuvântul autorului, rezumatul sau î ncheierea, cu-vinte - cheie, bibliografia, anexele.

v Î n articole – titlul şi informaţia la titlu, introducerea, abstractul,bibliografia, adnotarea.

O deosebită atenţie se acorda prefeţei, cuvântului introductiv,concluziilor autorului, postfeţei. Mai puţină atenţie se atrage – cu-

prinsului şi foii de titlu. Aceasta din urmă oferă mai curând o ideedespre natura şi caracterul lucrării decât despre conţinutul ei - tipulpublicaţiei, forma prezentării materialului, locul şi data publicării, pre-cum şi cui î i este adresată această publicaţie.

Titlul cărţii – î n cea mai mică măsură reflectă conţinutul ei. Există î nsă publicaţii care prin titlul său intră î n rândul celor cu titlu - standardce reflectă conţinutul publicaţiei. Acestea sunt: dicţionarele, enciclope-diile, ghidurile, atlasele, cataloagele, manualele, standardele. Pentruastfel de publicaţii există o schemâ standard de construire a VS. De ex: subiectul publicaţiei ( î n cazul acesta de multe ori subcoincide cu titlulpublicaţiei) – tipul şi destinaţia lucrării „Dicţionar de matematică” – VS:MATEMATIC

Ă- DIC

ŢIONARE.

Bibliografia de la sf î rşitul cărţii sau articolului – o sursă supli-mentară pentru o mai bună orientare î n determinarea tematicii lucrării.

Anexele – pot fi surse suplimentare de alcătuire a VS, transfor-mând publicaţia î n una cu tematică variată.

Adnotările - pot fi utilizate numai după o confruntare critică cuconţinutul publicaţiei, î nsă nu merită să le atragem o atenţie deosebită.

2.3 ABORDAREA DIFERENŢIATĂ A DOCUMENTELOR

Î N PROCESUL INDEXĂRII PE SUBIECTE

Abordarea diferenţiată presupune tipul şi caracteristicile publicaţiei î n î ntregime.

2.3.1 După tip:- publicaţiile î n serie. Acest tip de publicaţii nu se indexează ca

un tot î ntreg şi nu li se atribuie VS nici după tema seriei, nici



17

după profil. Indexării se supune fiecare serie î n parte;- ediţiile î n mai multe volume sunt analizate şi caracterizate, î n

primul rând, ca un tot î ntreg (cu excepţia operelor alese şi ope-relor complete); volumele separate (părţile) sunt caracterizatedupă tematica fiecărui volum î n parte.

La unele tipuri de publicaţii, VS se alcătuiesc prin folosirea titluluipublicaţiei care reflectă tematica, iar titlul lor este VS gata construită.De ex.: AUSTRALIA – HĂRŢI ŞI ATLASE.

- surse de referinţe (enciclopedii tematice, dicţionare, ghiduri,bibliografii etc.) lor li se atribuie VS identice cu denumirea do-meniilor de ştiinţă, disciplinei ştiinţifice din care fac parte prinindicarea tipului de publicaţie.

De ex.: BOTANICĂ – DICŢIONARETEHNICĂ – ENCICLOPEDIIMEDICINĂ – GHIDURI

- manualele se indexează după conţinutul lor. VS se construiescconform domeniului de ştiinţă din care fac parte, disciplinei de

î nvăţământ etc. Caracterul instructiv al publicaţiei se indică cuajutorul subdiviziunilor de tipul: MANUALE (PRIMAR), MANUA-LE (SUPERIOR).

De ex.: MATEMATICĂ – MANUALE (SUPERIOR)

- culegeri de articole (atunci când nu se efectuează descriereaanalitică şi indexarea fiecărui articol î n parte) se examinează caun tot î ntreg şi se indexează î n corespundere cu subiectul de ba-ză abordat î n culegere.

Indexarea analitică extinde posibilităţile informaţionale ale catalo-

gului electronic. Regulile de indexare a articolelor sunt identice cu celede indexare a cărţilor. Î nsă descrierea analitică a articolelor îşi are spe-cificul său, cere o detaliere mai amănunţită a VS. Deseori î n articole seabordează probleme noi sau tematica lor este î ngustă, nu au o ter-minoligie stabilă, acest fapt complică procesul de indexare.

2.3.2 După caracter prin care se subânţelege aprecierea relevanţei şiimportanţei nu numai a subiectului de bază a documentului, dar



18

şi a î ntregului conţinut, a scopului şi actualităţii materialului ex-pus: după volum, după bogăţia bibliografiei utilizate, valoareaanexelor etc.

Î n fine, problema constă î n profunzimea indexării şi depindenumai de competenţa indexatorului, deoarece anume el stabileşte ac-tualitatea documentului, cui î i este destinat şi dacă acesta merită a fireflectat î n mai multe vedete de subiect, î n cazul când are mai multe

subiecte principale.

CAPITOLUL 3. VEDETA DE SUBIECT.CONCEPTULŞI FUNCŢIILE VEDETEI DE SUBIECT

Vedeta de subiect este reprezentată de „un cuvânt sau ungrup de cuvinte, un simbol sau un grup de simboluri (litere, semne) evi-denţiate / stabilite de catalogator î n scopul orânduirii lor după un sistemstandard. Ea este partea cea mai importantă a descrierii şi determină orânduirea descrierilor bibliografice î ntr-un sistem de catalogare (on-line/tradiţionale) şi constituie puncte de acces la informaţiile cuprinse î ntr-un catalog de bibliotecă.

Funcţiile vedetei de subiect:Ø Euristică - ajută utilizatorul î n identificarea şi găsirea informaţiilor

necesare.Ø Complexă - include î n cadrul unei vedete de subiect toate publi-

caţiile, le combină î ntr-un set semnificativ de publicaţii şi dă aces-tui set un titlu comun care duce direct şi rapid spre utilizator. Un roldeosebit î l are î n acest caz primul cuvânt din structura VS.

Ø Terminologică - reflectă cu exactitate subiectul publicaţiei. Co-rect, utilizând terminologia modernă VS informează utilizatorulasupra noţiunilor acceptate de ştiinţa din care fac parte.

Ø Comunicativă - apare odată cu catalogarea electronică atunci

c î nd listele de vedete de subiect au î ncetat să fie izolate, devenindaccesibile pentru un cerc mult mai larg de cititori.

3.1 METODICA CONSTRUIRII VEDETEI DE SUBIECT

3.1.1 Principiul pertinenţei. Termenul ales trebuie să fie adecvat do-cumentului care se indexează şi trebuie să fie adaptat nivelului



19

publicului căruia se adresează catalogul. Subiectul trebuie formu-lat clar, exact şi accesibil. Principiul pertinenţei impune să nu fiefolosiţi termeni prea savanţi pentru un public nespecializat şi,deasemenea, să fie evitaţi termenii prea familiari. VS nu trebuiesă aibă un sens mai larg decât subiectul tratat î n document.

De ex.: FENOMENE ATMOSFERICE, nu va fi adecvată pentru publi-caţiile care tratează aşa fenomene ale naturii ca: ploaie, polei,

v ânt etc. Acestor publicaţii li se vor atribui vedete de tipul: PLOI,POLEI etc.

3.1.2 Principiul terminologic. Î n construirea VS trebuie respectată orientarea către termenii şi noţiunile din dicţionare şi enciclopedii,acceptate de sursele primare. Nu se utilizează cuvinte vechiieşite din uzul vorbirii, precum şi sinonime. Nu se admiteabrevierea termenilor, schimbarea lor cu locul, diferite modificăride la sine. Deasemenea nu se admite utilizarea profesiona-lismelor î n construcţia VS, doar î n cazuri când ele suntcunoscute şi se utilizează de rând cu termenii acceptaţi. VStrebuie să conţină cât mai puţine cuvinte; să fie cât mai restrânsedupă formă dar bogată după conţinut laconică, comodă pentruutilizatori.

Corectitudinea construirii VS î n toate bibliotecile lumii serealizează după un anumit model – VS se citeşte invers, de lacoadă la î nceput. Astfel, î n regulamentul Bibliotecii Congresuluicitim: „Corectitudinea VS poate fi verificată prin construirea uneifraze î n care elementele VS pot fi aranjate î n ordinea inversă”. Î nmanualul „Теоретические основы предметизации и предмет-ного каталога” de R. F. Grinina citim „Elementele î n VS dezvol-tată ar trebui să fie orânduite astfel, î ncât traduse (citite) î n lim-bajul natural să nu se denatureze sensul temei de bază a do-cumentului. VS se citeşte î ncepând de la coadă, adică de la sub-diviziune spre intrarea - vedetă (excepţie fac subdiviziunile geo-

grafice şi cele cronologice). Această regulă o vom numi regulaverificării prin inversare.”

3.2 LIMBAJUL VEDETEI DE SUBIECT

Limbajul vedetei de subiect – este un limbaj artificial, condiţio-nat formal care include cuvintele limbajului natural, cifre arabe şi semne



20

de punctuaţie. Cuvintele şi expresiile sunt selectate din limbajul naturalpentru a construi VS. Î n construcţia VS sunt utilizaţi atât termenii din limba română, cât

şi termeni dintr-o limbă străină. Î n cazul î n care pentru exprimarea unuisubiect există atât termen î n limba română cât şi termen î ntr-o limbă străină, cunoscuţi şi utilizaţi î n egală măsură, prioritate î nsă i se acordă celui î n limbă română:

De ex.: CALCULATOARE nu COMPUTERE

Excepţie vor face termenii străini care sunt mai acceptaţi î n vor-bire. Astfel î n prezent se preferămai mult termenul

MANAGEMENT nu GESTIONARE / CONDUCERE, sauMASS-MEDIA nu MIJLOACE DE COMUNICARE Î N MASĂ.

Pentru VS exprimate printr-un singur cuvânt sunt preferabile sub-stantivele, care denumesc obiecte independente (LUNĂ, CHIŞINĂU,AER) şi obiecte colective sau fenomene (PLANETE, FRUCTE, BLĂ-NURI)

Adjectivele şi participiile se utilizează î n cazurile î n care ele au va-loare substantivală (ORBI, BĂTRÂN Î , РАБОЧИЕ, УЧАЩИЕСЯ).

Î n cazurile când VS nu pot fi exprimate printr-un singur cuvânt, sevor utiliza expresii de cuvinte. Ele pot fi formate din:A. substantiv şi adjectiv sau participiu:

v BOLI PROFESIONALEv INSTITUŢII DE Î NVĂŢĂMÂNTv VORBIRE SCRISĂ v COMPORTAMENT NONVERBALv ЗАПОМИНАЮЩИЕ УСТРОЙСТВА

B. substantiv cu numeral:v PRIMUL AJUTOR MEDICALv RĂZBOIUL AL DOILEA MONDIAL (1939-1945)v

ВТОРАЯ СИГНАЛЬНАЯ СИСТЕМА (ФИЗИОЛ.)

C. două substantive, primul fiind la cazul nominativ, al doilea lacazul genitiv:v ZIUA PRESEI ДЕНЬ ПЕЧАТИ v TEHNICA SECURITĂŢII ТЕХНИКА БЕЗОПАСНОСТИ v VITEZA LUMINII СКОРОСТЬ СВЕТА v SEMNE DE PUNCTUAŢIE ЗНАКИ ПРЕПИНАНИЯ



21

v LIBERTATE DE EXPRIMARE СВОБОДА СЛОВА

D. substantiv urmat de o construcţie prepoziţională (pentru, din,la, î n, cu… (за, у, в, для…))

v LUPTA PENTRU EXISTENŢĂ БОРЬБА ЗА СУЩЕСТВОВАНИЕ v EMOŢIILE COPIILOR ЭМОЦИИ У ДЕТЕЙ v FEMEILE Î N LITERATURĂ ЖЕНЩИНЫ В ЛИТЕРАТУРЕ v FILTRE PENTRU AER ФИЛЬТРЫ ДЛЯ ВОЗДУХА

v CONFECŢIONARE DIN MATERIALE NATURALE

E. substantiv + conjuncţia „ŞI” + substantiv:v VIAŢĂ ŞI MOARTE ЖИЗНЬ ВНЕ ЗЕМЛИ v BISERICĂ ŞI STATv ŞTIINŢĂ ŞI RELIGIE НАУКА И РЕЛИГИЯ v FORMĂ ŞI CONŢINUT ФОРМА И СОДЕРЖАНИЕ

De regulă noţiunile incluse î n VS se formulează la pluralDe ex.:

Ø AUTOMOBILEØ VITAMINEØ Î NVĂŢĂTORI DE CLASE PRIMAREØ УЧИТЕЛЯ НАЧАЛЬНЫХ КЛАССОВ

Excepţie făcând termenii, care nu au forma de plural.De ex.:

Ø RESPIRAŢIE ДЫХАНИЕ Ø GÂNDIRE МЫШЛЕНИЕ Ø TRANSPORT ТРАНСПОРТ

Î n construirea VS la singular se vor utiliza denumirile unor institu ţii,organizaţii, obiectelor individuale, numelor proprii etc.De ex.:

Ø ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEIØ SOARE

Î n cazurile î n care există diferenţe semantice î n folosirea terme-nilor la singular şi la plural, î n construcţia VS se vor folosi ambele for-me; la singular - atunci când denumeşte un concept abstract şi la plural- când denumeşte noţiuni concrete.De ex.:

Ø TEATRU (pentru a denumi arta dramatică)Ex.: TEATRU MUZICAL, TEATRU DE PĂPUŞI.



22

Ø TEATRE (ca organizaţii teatrale)Ex.: TEATRE - CHIŞINĂU

Ø VIŞIN (pom)Ø VIŞINE (fructe)Ø ЦЕРКОВЬ (как тип религиозной организации)Ø ЦЕРКВИ (как архитектурные сооружения)Uneori, unul şi acelaşi termen î n unele domenii ale ştiinţei este

utilizat numai la plural, î n altele numai la singular. Astfel î n construcţiaVS, substantivul va fi utilizat la forma care corespunde cu terminologiadocumentului care se indexează.De ex.:

Ø APĂ Ø APĂ POTABILĂ şi Ø APĂ GREA

Ø APE SUBTERANEØ APE DE SCURGEREØ APE TERITORIALE

O deosebită importanţă î n construcţia VS are alegerea formei de-pline sau prescurtate a subiectului. De regulă este preferată forma de-plină (MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE şi nu MAE). Î nsă, dacă forma abreviată a intrat î n uz şi este utilizată mai frecvent, atunci î nconstruirea VS se include forma abreviată a subiectului (UNESCO,SIDA / HIV, ЭВМ). Î n prezent există multe abrevieri, cunoscute numaiunui cerc î ngust de specialişti, deaceea se recomandă alături de formascurtă să fie indicată î n paranteze rotunde şi forma deplină asubiectului:

• PISA (PROGRAMME FOR INTERNATIONAL STUDENT AS- SESSMENT).

• IFLA (ITERNATIONAL FEDERATION OF LIBRARY ASSOCIA- TIONS AND INSTITUTIONS)

• OPAC (ON - LINE PUBLIC ACCESS CATALOGUE)

• ТРИЗ ( ТЕОРИЯ РЕШИЯ ИЗОБРЕТАТЕЛЬСКИХ ЗАДАЧ ) Î n procesul construcţiei VS şi î n faza alegerii termenilor potriviţi

adesea î ntâlnim sinonime. Sinonimele sunt specifice nu numai limbajului literar, ci şi terminologiei specializate. Deoarece soft-ul TinLib, uti-

lizat î n Biblioteca noastre, nu permite să se facă trimiteri de la unsubiect preferat la unul nepreferat şi invers, suntem obligaţi să atribuimdocumentului indexat practic toate sinonimele cunoscute, pentru ca uti-lizatorii să găsească informaţiile necesare indiferent ce VS vor accesa.De ex.:

Ø CADRE DIDACTICE = PROFESORI = PEDAGOGI = Î NVĂŢĂTORI

Ø HAZARDURI NATURALE = CATASTROFE NATURALE =



23

CATACLISME NATURALE = CALAMITĂŢI NATURALEØ ARII NATURALE = REZERVAŢII NATURALEØ ЯЗЫКОЗНАНИЕ = ЛИНГВИСТИКА Ø ГНОСЕОЛОГИЯ = ПОЗНАНИЯ ТЕОРИЯ

Dacă un termen are sensuri diferite, este necesar să se precizezeomonimele. Cazurile de omonimie sunt puse î n evidenţă prin adău-garea unui calificativ î ntre paranteze. Termenul î mpreună cu califica-

tivul său constituie o unitate.De ex.:

Ø LAMA (RELIGIE)Ø LAMA (ZOOLOGIE)Ø HIPERBOLĂ (LITERATURĂ)Ø HIPERBOLĂ (MATEMATICĂ)Ø PLASMA (BIOLOGIE)Ø PLASMA (FIZICĂ)Ø НЕФРИТ (ГЕОЛ.)Ø НЕФРИТ (МЕД.)

3.3 FORMA ŞI STRUCTURA VEDETEI DE SUBIECT

3.3.1 Vedeta de subiect simplă. VS simplă este exprimată printr-unsingur cuvânt sau printr-o expresie ( î n continuare Intrarea -vedetă - primul element al vedetei de subiect care exprimă esen-ţialul subiectului). Intrarea - vedetă se aplică la indexarea docu-mentelor conţinutul cărora poartă un caracter general, şi com-plex.

• BIOSFERĂ

• RADIOELECTRONICĂ

• MANAGERI

• КИНЕСКОПЫ

Deseori aceste VS sunt temporare, deoarece odată cu apariţiaunor documente noi cu tematică mai î ngustă, care reflectă diferite as-pecte ale subiectului, intrarea-vedetă se completează cu subdiviziuni,aducând precizări asupra intrării-vedetă şi respectiv asupra subiectuluitratat î n lucrare.

3.3.2 Vedeta de subiect dezvoltată poate fi:



24

a) multinucleară (din câteva elemente) – include ansamblul“Intrare - vedetă + subdiviziuni” (pot fi una, două, mai rar trei), şipoartă numele de vedeta de subiect construită. Intrarea -vedetă şi subdiviziunea sunt separate prin punctuaţie o liniuţă (-).Intrarea-vedetă - primul element al vedetei de subiect, exprimă esenţialul subiectului şi poate fi formată dintr-un cuvânt sau o î mbinare de cuvinte. Ea poate exista independent sau să fieurmată de subdiviziuni. Subdiviziunile - completează intrarea -

vedetă, aducând precizări asupra subiectului, locului, timpului şiformei (subdiviziuni de subiect, subdiviziuni geografice,subdivizuini cronologice şi de form ă).

De ex.: ACTIVE MATERIALE - CONTABILITATE

b) descriptivă – formularea acesteia se apropie de limbajul na-tural, de sintagmele uzuale ale limbii literare şi include denu-mirea subiectului î ntr-un context coerent, fără a separa intra-rea - vedetă de subdiviziunea acesteia.

De ex.: MARELE RĂZBOI PENTRU APĂRAREA PATRIEI(1941-1945) Î N LITERATURĂ

c) combinată – alipirea subdiviziunii către vedeta de subiect des-criptivă. De obicei aceasta este o subdiviziune geografică, iaruneori subdiviziune de formă şi de subiect.

De ex.: Ø INSTRUIRE – BAZELE PSIHOLOGICEØ PREŞCOLARI – PREGĂTIRE PENTRU ŞCOALĂ – DIAG-

NOSTICĂ Ø ARTĂ – GRECIA – SEC. 20

Un tip de VS care se deosebeşte de celelalte şi nu are o denumirespecială, sunt vedetele care leagă două subiecte prin conjuncţia „şi”.Se atribuie lucrărilor care tratează două subiecte principale şi ele sunt î n relaţie strânsă.De ex.:

Ø FORMĂ ŞI CONŢINUTØ ЦЕНА И ЦЕНООБРАЗОВАНИЕ – МАРКЕТИНГ Ø ОСНОВАНИЯ И ФУНДАМЕНТЫ

Acestea pot fi atât simple, cât şi dezvoltate.

Un alt tip de vedete care diferă de celelalte, sunt vedetele care se



25

leagă prin punct (.), de obicei acestea se referă la parlament, guvern,ministere şi alte organe de conducere ce reprezintă o ţară anume:

De ex: MOLDOVA, REPUBLICA. PARLAMENT;MOLDOVA, REPUBLICA. MINISTERUL EDUCAŢIEI.

3.4 INTRAREA-VEDETĂ ŞI PRIMUL CUVÂNT

PRINCIPAL AL VEDETEI DE SUBIECT. INVERSIUNEA

Pe primul loc î n construcţia vedetei de subiect se va afla cuvântulcare denumeşte subiectul principal al lucrării ( î n continuare intrarea -vedetă). Cuvântului care se află pe primul loc i se mai poate spune„lider”, deoarece î ndeplineşte sarcina de bază î n procesul căutării ve-detei necesare î n lista vedetelor de subiect (fie î n format electronic saupe fişe) şi sunt aranjate î n ordine alfabetică. Deci, primul cuvânt al VS î ndeplineşte atât funcţia euristică cât şi complexă.

Intrarea-vedetă – poate fi alcătuită dintr-un cuvânt sau mai multecuvinte. Cea formată din mai multe cuvinte include mai multe variante:

• Două substantive alăturate PIULIŢĂ-FLUTUREMAŞINI-UNELTEАВТОМОБИЛИ-САМОСВАЛЫ

• Două substantive - determinat şi determinant SECURITATEA MUNCII

• Două substantive şi o prepoziţie:VIOLENŢA Î N ŞCOALĂ КРОВЬ ПРИ ТУБЕРКУЛЕЗЕ;

• Două substantive unite prin conjuncţia „şi”VIAŢĂ ŞI MOARTEЖИРЫ И МАСЛА

• Substantiv urmat de adjectiv EDUCAŢIE ESTETICĂ

LITERATURĂ ARTISTICĂ ЗЕРНОВЫЕ КУЛЬТУРЫ АТМОСФЕРНЫЕ ЯВЛЕНИЯ

• Substantiv şi două adjective sau un substantiv un adjectiv şiun numeral CODUL CONVENŢIONAL EUROPEANPRIMUL RĂZBOI MONDIAL (1914-1919)SISTEM NERVOS CENTRAL



26

КРУПНЫЙ РОГАТЫЙ СКОТ ЦЕНТРАЛЬНАЯ НЕРВНАЯ СИСТЕМА;ПЕРВАЯ МИРОВАЯ ВОЙНА (1914-1918);

• Două substantive şi un adjectiv (se referă î n special la vedetele î nlimba rusă)КАБЕЛЬНЫЕ ЛИНИИ СВЯЗИ

Î n procesul indexării pe subiecte, î n fiecare caz particular se va

hotăr î care cuvint este mai important şi trebuie să constituie primulelement al VS. Anume pentru acesta se va aplica inversiunea,deoarece cu ajutorul ei pot f i grupate tematic VS similare.

Inversiunea - schimbarea cuvintelor cu locul î n construcţia VS, ca-re perturbă ordinea lor naturală, dar care nu modifică volumul şi sensulexpresie.

Inversiunea este obligatorie î n privinţa termenilor „teorema”, „le-gea”, „реакция”. Deasemenea î n denumiri geografice, denumiri de boli,care provin de la un nume propriu, adică nu se va aplica VS de tipul:

Ø TEOREMA PITAGORA PITAGORA, TEOREMAØ ТЕОРЕМА ПИФАГОРА ПИФАГОРА ТЕОРЕМА Ø HOLL, EFECT ХОЛЛА ЭФФЕКТ Ø MANU, LEGILE МАНУ ЗАКОНЫ Ø BOTKIN, BOALA БОТКИНА БОЛЕЗНЬ Ø CUNOAŞTERE, TEORIE ПОЗНАНИЯ ТЕОРИЯ

Inversiunea nu se aplică î n cazul î n care o expresie este accepta-tă, cunoscută ca un termen î ntreg, constituie denumirea unei disciplineştiinţifice, teorie, metodă, eveniment istoric, perioadă, sărbătoare, datespeciale (principiul terminologic)

De ex.: Ø REZISTENŢA MATERIALELORØ MANAGEMENT FINANCIARØ ТЕОРЕТИЧЕСКАЯ МЕХАНИКА Ø СОПРОТИВЛЕНИЕ

МАТЕРИАЛОВ

Nu se aplică inversarea adjectivelor î n cazul când adjectivul ca-racterizează subiectul. Adjectivul va căpăta caracter de „lider” deoarecesubstantivul are un î nţeles semantic prea larg şi deci el va căpăta ca-racter secundar (regulă ce se aplică numai î n construirea vedetelor î nlimba rusă). De ex:



27

Ø АТОМНАЯ ЭНЕРГИЯ Ø ЛИТЕЙНОЕ ОБОРУДОВАНИЕ

Î n limba română aceste vedete nu-şi schimbă forma, substantivulfiind pe primul loc urmat de adjectiv:

Ø ENERGIE ATOMICĂ Ø APARATE ELECTRICE.

Inversiunea adjectivelor se va aplica numai î n acele expresii î ncare adjectivul are un caracter nespecific pentru substantivul pe care î ldetermină (regulă ce se aplică numai î n construirea vedetelor î n limbarusă), adică normal expresia ar trebui să sune ТВЕРДЫЙ БЕНЗИН, î nsă deoarece adjectivul din această expresie nu este specific pentrusubstantivul pe care î l determină se va construi astfel:

Ø БЕНЗИН ТВЕРДЫЙ Ø ВОЗДУХ ЖИДКИЙ

Excepţie fac acele cazuri când adjectivul nespecific este o parteintegrată î n definirea subiectului, a conceptului sau unor denumiri geo-grafice.

De ex.: „Внешняя торговля”, „Малые планеты”, „Легкая про-мышленность”, „ Дальний Восток”.

Î n genere inversarea adjectivelor î n intrarea - vedetă este opţio-nală, adică indexatorul decide singur asupra cuvântului „lider” ce se vaplasa pe primul plan î n VS, şi decide să aplice sau nu inversia. Trebuiede reţinut, că inversiunea nu schimbă volumul şi sensul expresiei, adică VS va rămâne adecvată limbei, dar î n acelaşi timp mult depinde descopurile sistematizării, deoarece din unul şi acelaşi conţinut pot fi con-struite diferite VS.

Inversarea numeralelor nu se va aplica dacă ele intră î n compo-nenţa termenului, sau evenimentului istoric (regula se aplică şi la in-dexarea î n limba română şi î n limba rusă).

De ex.: Ø ВТОРАЯ СИГНАЛЬНАЯ СИСТЕМА Ø PRIMUL AJUTOR MEDICAL



28

Inversarea numeralelor se aplică numai atunci când ele exprimă numărul de rând al subiectului (regula se aplică la indexarea î n limbaromână şi î n limba rusă).

De ex: Ø JOCURI OLIMPICE, A 20-a EDIŢIEØ ОЛИМПИЙСКИЕ ИГРЫ, 27-e

3.5 SUBDIVIZIUNILE VEDETEI DE SUBIECT

Subdiviziunile î ndeplinesc două funcţii legate reciproc î ntre ele:a) aduc precizări, dezvăluie conţinutul lucrării, indică diferite as-

pecte ale subiectului de bază, exprimă punctul de vedere dincare este tratat subiectul, precizează forma şi tipul documentuliindexat;

b) organizează şi distribuie materialul pe subvedete î n limita uneivedete din catalog.

Sunt patru categorii de subdiviziuni: tematice sau de subiect,geografice, cronologice şi subdiviziuni de form ă.

3.5.1 Subdiviziunile de subiect (tematice) – precizează unele aspec-te al subiectului, domeniul din care face parte subiectul sau unpunct de vedere din care este examinat.

De ex.: Ø CEREALE – USCAREØ FAMILIE – PROTECŢIE SOCIALĂ Ø SOLURI – PRELUCRARE – TEHNOLOGII NOI

Subdiviziunea de subiect poate reflecta unele por ţiuni aparte alesubiectului de bază, î n cazurile când î n lucrarea indexată se tratează anume o porţiune a subiectului.

De ex.: Ø BIBLIOTECA ŞTIINŢIFICĂ A U. S. „A. RUSSO”. SERVICIU

REFERINŢE BIBLIOGRAFICEØ MĂR – SISTEM RADICULĂRØ LUNA – CRATERE



29

Deasemenea, subdiviziunea de subiect reflectă o secţiune asubiectului.De ex.:

Ø ARHITECTURĂ – ISTORIEØ PICTURĂ – TEHNICĂ

Sau arată relaţiile directe ale subiectului cu alte subiecte.De ex.:

Ø CLIMĂ – INFLUENŢĂ ANTROPOGENĂ Ø CHIMIE – RELAŢII INTERDISCIPLINARE

Opţional, pot fi alcătuite liste de subdiviziuni de subiect tipice,care sunt unice pentru toate bibliotecile.

De ex.:

• Subdiviziuni Intrarea-vedetă Ø PROFILACTICA --- bolilorØ CONSTRUIREA ŞI PROIECTAREA --- maşinilor,

mecanismelorØ CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA --- organismelorØ PROTECŢIA ŞI RESTAURAREA --- monumentelor de artă Ø PROIECTRAEA ŞI CONSTRUIREA --- oraşelorØ CREŞTEREA, IRIGAREA --- culturilor de c î mp

• Subdiviziuni de subiect (tematice) universale – nu sunt prea mul-te la număr şi au conţinut mai puţin concret. Acestea se aplică pen-tru diferite subiecte din diferite ramuri ale ştiinţei:Ø ISTORIEØ INFLUENŢA FACTORILOR EXTERNIØ CALITATEØ ORGANIZAREØ GENEZĂ Ø RĂSP Î NDIREØ STRUCTURĂ etc.

3.5.2. Subdiviziunile geografice - exprimă localizarea geografică pen-tru un anumit subiect, relaţia subiectului cu un oarecare obiectgeografic. Sunt utilizate denumirile spaţiilor fizico-geografice, re-giunilor şi zonelor, unităţilor administartiv-teritoriale, locurilor po-pulate, zonelor economico-geografice, raioanelor geologice,obiectelor istorico-geografice etc.

De ex.: INDUSTRIE – MOLDOVA, REPUBLICA



30

3.5.3. Subdiviziunile cronologice – se utilizează pentru a exprimasecţiunea cronologică sau perioada de timp la care se referă evenimentul sau fenomenul studiat. Sunt utilizate atât date, cât şidenumiri de perioade predominante î n domeniile ştiinţei (geolo-gice, istorice, arheologice etc.). Pentru arătarea unei perioade detimp „deschise”, adică când evenimentul î ncă nu s-a sfârşit, seva indica anul când s-a î nceput evenimentul şi cratimă („1990-”).

Se disting subdiviziuni cronologice specifice locurilor: numede state: se regăsesc cu numele statului (sau cetăţii - stat ca Atena,Veneţia, etc.) sau cu numele anumitor regiuni constituite ca o entitatepolitică autonomă, tranşe cronologice specifice. Vedeta construită vainclude: intrarea - vedetă „numele statului” – subdiviziunea de subiect„ISTORIE” – subdiviziunea cronologică „SEC. 19”.

De ex.: MOLDOVA, REPUBLICA – ISTORIE – SEC. 20.La fel şi pentru numele de oraşe.

Subdiviziuni cronologice specifice subiectului exprimă perioada cronologică specifică subiectului.

De ex: LITERATURA ROMÂNĂ – SEC. 19-20

3.5.4 Subdiviziunile de formă („subdiviziunile tipice, standardiza-te”) – indică forma sau natura î n care este prezentat materialulsau ne indică tipul documentului indexat.

Subdiviziuni de formă standard:

AlbumeArhiveAtlaseBibliografiiBiobibliografiiCataloageCataloage editorialeCercetări de laboratorComentariiConcursuriCondiţii tehniceCrestomaţii

CronologieCulegeriDevizeDiagrameDicţionareDocumente şi materialeEnciclopediiEseeExerciţiiExpoziţiiFormuleGhiduri



31

Hărţi şi atlaseHărţi şi atlase geograficeHărţi tehnologiceIndexuriIndicatoareLegi şi hotărâriLucrări de laboratorManuale

Materiale pentru...Memorii şi noteMonografii regionaleNomenclatură Norme şi preţuriPaşapoarte de proiectePractica de producere

Programe şi proiecte deinstruireProiecteProiecte şi schiţeReţeteRepertoriuScenariiScheme

Scheme, deseneSemne convenţionaleStandardeStatisticiStatute, regulamenteTăbliţeTezele comunicărilorTrasee

CAPITOLUL 4. PARTICULARITĂŢILE INDEXĂRII UNOR GENURISPECIFICE DE DOCUMENTE

Î n practica indexării universale, există un grup de publicaţii maispecifice, iar indexarea lor necesită o tratare mai specială. Specifici-tatea lor constă fie î n caracterul specific al subiectul tratat î n lucrare, fiede genul sau forma literară.

Specifice, fără î ndoială, sunt publicaţiile, subiectul cărora exprimă denumiri de obiecte geografice (CHIŞINĂU, ORAŞ (MOLDOVA); numede persoane (EMINESCU MIHAI (1850 - 1889) – POET ROMÂN); grupde persoane (SCRIITORI ROMÂNI); o colectivitate (ACADEMIA DEŞTIINŢE DIN MOLDOVA); monumente ale culturii materiale şi spirituale(arheologice, istorice) (STONEHENGE); opere de artă (LEONARDODA VINCI – „GIOCONDA”), opere literare etc.

Din această grupă fac parte şi documentele, subiectul cărora con-stituie o ramură a cunoaşterii, o ştiinţă sau o disciplină ştiinţifică (FI-LOZOFIE - ISTORIE), operele artistice sau folclorice (MIORIŢA, BALA-DĂ POPULARĂ).

Deosebit de controversată este problema indexării documentelorsubiectul cărora se referă la o anumită ţară. Î ntrebarea este, î n ce ca-zuri denumirea ţării trebuie să constituie intrarea - vedetă şi î n ce cazurisă reprezinte subdiviziunea VS?



32

Trebuie de menţionat că termenul şi cuvântul „ţară” are două sen-suri de bază, legate reciproc î ntre ele: ţară ca teritoriu şi ţară ca stat.

Ţara, ca parte a teritoriului planetei se caracterizează prin parti-cularităţile specifice ale naturii (geografice, geologice, resurselor natu-rale); componenţa populaţiei (etnică, socială, după v î rstă, după sex).

Ţara ca stat se caracterizează printr-o organizare social - politică,prin frontiere de stat, divizare administrativ - teritorială, precum şi auto-rităţile care realizează politicile sale interne şi externe (excepţie făcând

politica de î nvăţământ, care î n construcţia VS va fi introdusă astfel: Î NVĂŢĂMÂNT ŞI STAT – MOLDOVA, REPUBLICA). Economia ţării,economia geografică, organizarea guvernamentală, istoria (economică,civilă, militară), constituie deasemenea principalele aspecte comune aleţării î n ansamblu. Î n lista ce urmează am inclus subdiviziunile obligatorii, care trebuie

incluse î n construirea VS după denumirea ţării:

Subdiviziuni de subiect:

APĂRAREA NAŢIONALĂ ARMATA NAŢIONALĂ CĂLĂTORII

CARTOGRAFIECIVILIZAŢIECLIMĂ CONDIŢII RURALECONDIŢII SOCIALECONSTITUŢIACULTURĂ ECONOMIEFRONTIEREGEOGRAFIE ECONOMICĂ GEOGRAFIE FIZICĂ GEOGRAFIE GENERALĂ GEOGRAFIE ISTORICĂ GEOLOGIEIMIGRARE ŞI EMIGRAREISTORIEISTORIE ECONOMICĂ ISTORIE MILITARĂ ISTORIE RELIGIOASĂ ISTORIOGRAFIE

ORGANIZAREADMINISTRATIV -TERITORIALĂ

POLITICĂ CULTURALĂ POLITICĂ ECONOMICĂ POLITICĂ EXTERNĂ POLITICĂ MILITARĂ POLITICĂ SOCIALĂ POLITICĂ ŞI GUVERNARE(politica internă)POPULAŢIERĂZBOAIERECENSĂMINTERELAŢII COMERCIALERELAŢII ECONOMICERELAŢII EXTERNERELAŢII INTERETNICERELAŢII INTERNAŢIONALERELAŢII MILITAREREVOLUŢIISTATISTICĂ TRADIŢII ŞI OBICEIURIVIAŢA INTELECTUALĂ



Subdiviziuni de formă (vezi lista subdiviziunilor de form ă standard 3.5.4)

Din altă grupă de documente fac parte documentele care au o te-matică apropiată după conţinut. Există cazuri când unul şi acelaşi ter-men utilizat pentru construirea vedetelor de subiect poate căpăta statutatât de intrare - vedetă cât şi de subdiviziune de subiect.

De ex: CONSILIERE PSIHOLOGICĂ – METODE

FAMILIE – CONSILIERE PSIHOLOGICĂ nu

CONSILIERE PSIHOLOGICĂ - FAMILIE

TIMP LIBER – ORGANIZARE

STUDENŢI – TIMP LIBER – ORGANIZAREnu

TIMP LIBER – ORGANIZARE - STUDENŢI

MANAGEMENT – METODE MATEMATICE

Î NVĂŢĂM Î NT – MANAGEMENTnu

MANAGEMENT - Î NVĂŢĂM Î NT

ASISTENŢĂ SOCIALĂ – ISTORIE – MOLDOVA, REPUBLICĂ

OAMENI Î N ETATE – ASISTENŢĂ SOCIALĂ nu

ASISTENŢĂ SOCIALĂ - OAMENI Î N ETATE

COMPORTAMENT DE CONSUM

COPII – COMPORTAMENT DE CONSUMnu

COMPORTAMENT DE CONSUM - COPII



34

МЕТОД ПРОЕКТОВ (ПЕД.)МАТЕМАТИКА – МЕТОДИКА ПРЕПОДАВАНИЯ В НАЧАЛЬНОЙ ШКОЛЕ – МЕТОД ПРОЕКТОВ

ВЯЗКОСТЬ

НЕФТЕПРОДУКТЫ – ВЯЗКОСТЬ

nu ВЯЗКОСТЬ - НЕФТЕПРОДУКТЫ

Experienţa ne demonstrează că utilizatorii nu prea cunosc regu-lile de construcţie a VS. De obicei ei formulează ecuaţia de căutare î nlimbajul natural şi de faptul care cuvânt î n VS va fi introdus primul vadepinde rezultatul căutării. De acea, luând î n consideraţie acest lucru şide faptul că î n catalogul nostru lipsesc trimiteri de la un subiect la altul,noi vom atribui două variante de VS:

De ex:

CONTABILITATE – AUDIT

AUDIT CONTABILnu

AUDIT – CONTABILITATE

BĂNCI – AUDIT = AUDIT BANCAR nu

AUDIT – BĂNCI

INSTRUIRE – MOTIVAŢIE = MOTIVAŢIA Î NVĂŢĂRII nu

MOTIVAŢIE - Î NVĂŢARE

CUNOŞTINŢE – EVALUARE = EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR nu

EVALUARE - CUNOŞTINŢE

Î NTREPRINDERI (ORGANIZAŢII, INSTITUŢII) – MANAGEMENT =MANAGEMENT ORGANIZAŢIONAL

nu



35

MANAGEMENT – Î NTREPRINDERI (ORGANIZAŢII, INSTITUŢII)

BĂNCI – MANAGEMENT = MANAGEMENT BANCARnu

MANAGEMENT – BĂNCI

Î NVĂŢĂM Î NT – MANAGEMENT = MANAGEMENT EDUCAŢIONAL

nu MANAGEMENT – Î NVĂŢĂM Î NT

COMERŢ – CONTABILITATE; AGRICULTURĂ – CONTABILITATE;CONSTRUCŢII – CONTABILITATE.... = CONTABILITATE Î N RA-MURI

Î n unele cazuri această variantă nu se recomandă:De ex: PAŞTI – OBICEIURI ŞI TRADIŢII

nu OBICEIURI DE PAŞTI sau OBICEIURI - PAŞTI

OM – EVOLUŢIE (PLANTE – EVOLUŢIE; ANIMALE – EVOLUŢIE)nu

EVOLUŢIA OMULUI (PLANTELOR, ANIMALELOR) sau EVOLUŢIE -OM

COPII ORFANI – SOCIALIZARE nu

SOCIALIZARE – COPII ORFANI

Nu î n toate cazurile ne putem orienta către utilizator, construindVS de tipul: INTERPRETAREA TEXTULUI (VISURILOR), DEZVOLTA-REA VORBIRII, CALITATEA Î NVĂŢĂMÂNTULUI, DEFICIENŢE DEAUZ, PLANIFICAREA BUGETULUI, CLASIFICAREA SOLURILOR,

METODE DE INSTRUIRE (CERCETARE), PREGĂTIREA COPIILOR PENTRU ŞCOALĂ, FAMILIARIZAREA PREŞCOLARILOR CU NA-TURA, UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA – 1918, RELAŢII – PRO-FESORI – PĂRINŢI, PREGĂTIREA CADRELOR DIDACTICE, RE-LAŢII – FAMILIE – ŞCOALĂ, CONTINUITATE - GRĂDINIŢĂ DECOPII – ŞCOALĂ PRIMARĂ etc.



36

Regula cere ca cuvântul cheie să fie scos î n faţă, constituind in-trarea - vedetă:

Ø TEXT – INTERPTETAREØ VORBIRE – DEZVOLTAREØ Î NVĂŢĂMÂNT – CALITATEØ AUZ – DEFICIENŢEØ BUGET – PLANIFICAREØ SOLURI – CLASIFICARE

Ø INSTRUIRE – METODEØ PROFESORI ( Î NVĂŢĂTORI, CADRE DIDACTICE) – PREGĂ-

TIRE PROFESIONALĂ Ø PREŞCOLARI – PREGĂTIRE PENTRU ŞCOALĂ Ø PREŞCOLARI – FAMILIARIZAREA CU NATURĂ Ø BASARABIA – UNIRE CU ROMÂNIA - 1918Ø PĂRINŢI ŞI PROFESORI – RELAŢII Ø FAMILIE ŞI ŞCOALĂ Ø GRĂDINIŢĂ DE COPII – RELAŢII – ŞCOALA PRIMARĂ

Este incorect să se atribuie VS de tipul FIZICĂ – ISTORIE, artico-lului «От многообразия к единству . Интегрированный урок ма- тематики , физики , истории , философии », deoarece se denaturea-

ză sensul VS, ea poate fi interpretată ca istoria fizicii, dar de fapt evorba de relaţia interdisciplinară dintre fizică şi istorie. Deacea corect vafi:

Ø FIZICĂ – RELAŢII INTERDISCIPLINAREØ FIZICĂ – STUDIU ŞI Î NVĂŢĂMÂNT (SECUNDAR)Ø ISTORIE – RELAŢII INTERDISCIPLINAREØ ISTORIE – STUDIU ŞI Î NVĂŢĂMÂNT (SECUNDAR) etc.Ø INTERDISCIPLINARITATE Î N Î NVĂŢĂM Î NT

Alt caz analog de construire greşită a VS este vedeta VIOLENŢĂ – COPII, din care nu este clar, ori copii sunt violen ţi, ori asupra copiilorse răsfr î nge violenţa. Pentru a delimita aceste noţiuni, î n primul caz seva construi o VS de tipul: VIOLENŢA LA COPII, iar î n al doilea caz:

VIOLENŢA FAŢĂ DE COPII.

* * *



37

GLOSAR

Analiză de conţinutParte a analizei documentare care prezintă î ntr-o formă concisă şiprecisă elementele esenţiale ce caracterizează conţinutul unuidocument.

Analiză documentară.Operaţie destinată prezentării, sub formă concisă şi exactă, a datelorcare caracterizează conţinutul unui document / detalierea (determina-rea prealabilă a numărului vedetelor de subiect).

Catalog electronicCatalog pe suport informatic, î n care accesul utilizatorilor se efectuează î n mod direct, prin intermediul unui terminal.

Catalog pe subiecteCatalog î n care descrierile bibliografice sunt organizate î n ordinea alfa-betică a vedetelor de subiect

Cuvânt-cheie

Cuvântul (sintagma) ales din titlul sau din textul unui document pentru acaracteriza conţinutul acestuia, utilizat atât la indexare, cât şi la regăsi-rea acelui document.

Cuvânt „lider” Cuv î ntul care se află pe primul loc î n vedeta de subiect construită, şi î ndeplineşte sarcina de bază î n procesul căutării vedetei necesare î nlista vedetelor de subiect ( î n format electronic sau pe fişe), aranjate î nordine alfabetică.

DocumentInformaţie î nregistrată care poate fi tratată ca o unitate î ntr-un procesdocumentar, indiferent de caracteristicile

şi forma ei fizic

ă.

Fişier de autoritateListe de cuvinte sau sintagme (nume, titluri, subiecte) supuse controlu-lui unei autorităţi profesionale, ce desemnează entităţi de un anumit tip(autorizate), folosite ca puncte de acces î n cataloage (vedeteuniforme).



38

Indexare coordonată Metodă de indexare postcoordonată bazată pe utilizarea cuvintelor-cheie ce desemnează conceptele care caracterizează un document

Indexare pe subiecteMetodă de dezvăluire a conţinutului unui document prin scoaterea î nevidenţă a subiectului principal al unui document a aspectelor princi-pale ale acestui subiect şi a relaţiilor cu alte subiecte, î n vederea simpli-

ficării identificării lui.

Indexare postcoordonată Metodă de indexare fără ordinea prestabilită a termenilor sau indicilor.

Intrare-vedetă Primul element al vedetei de subiect, exprimă esenţialul subiectului. Eapoate să fie alcătuită dintr-un cuvânt sau să fie urmată de subdiviziuni.

Inversiune Metodă de schimbare a cuvintelor cu locul î n construcţia VS, carepermite de a aşeza termenul cel mai semnificativ ca prim element alVS. Inversiunea perturbă ordinea lor naturală, dar nu modifică volumul

şi sensul expresiei.

Limbaj al vedetei de subiect Limbaj artificial, condiţionat formal care include cuvintele limbajului na-tural, cifre arabe şi semne de punctuaţie. Cuvintele şi expresiile s î ntselectate din limbajul natural pentru a construi VS.

Prelucrarea documentelorAnsamblul de operaţii efectuate î n bibliotecă pentru a face documentulachiziţionat accesibil utilizatorului.

SubdiviziuneSet de noţiuni care aduc precizări, dezvăluie conţinutul lucrării, indică diferite aspecte ale intrării-vedetă, exprimă punctul de vedere din careeste tratat subiectul, precizează forma şi tipul documentuli indexat;organizează şi distribuie materialul pe subvedete î n limita unei vedetedin catalog. Se disting subdiviziuni de subiect, subdiviziuni geografice,subdivizuini cronologice şi de formă.



39

Subdiviziune cronologică Exprimă secţiunea cronologică sau perioada de timp la care se referă evenimentul sau fenomenul studiat. S î nt utililizate at î t date, c î t şi denu-miri de perioade predominante î n domeniile ştiinţei (geologice, istorice,arheologice etc.).

Subdiviziune de formă („subdiviziunile tipice, standardizate”) Indică forma sau natura î n care este prezentat materialul sau indică tipul do-

cumentului indexat.

Subdiviziune de subiect (tematică)Precizează unele aspecte al subiectului, domeniul din care face partesubiectul sau un punct de vedere din care este examinat

Subdiviziune geografică Exprimă localizarea geografică pentru un anumit subiect, relaţia subiec-tului cu un oarecare obiect geografic. S î nt utilizate denumirile spaţiilorfizico-geografice, regiunilor şi zonelor, unităţilor administartiv-teritoriale,locurilor populate, zonelor economico-geografice, raioanelor geologice,obiectelor istorico-geografice etc

SubiectOrice noţiune sau combinaţie de noţiuni considerate ca un tot, repre-zintă tot ce poate constitui obiect al unei cercetări. Subiecte ale cerce-tării pot fi nu numai obiectele materiale ale lumii obiective, dar şi reflec-tarea acestor obiecte î n conştiinţa noastră (senzaţii, percepţii, idei, con-cepte, judecăţi, concluzii etc.). Î n logică aceste obiecte se numescobiecte ale gândirii.

Vedeta de subiectVedeta care reprezintă subiectul sau subiectele conţinute î ntr-un docu-ment. Constituie conceptele/noţiunile/termenii utilizaţi pentru a repre-zenta conţinutul documentelor şi a cererilor de informare. Ea este re-prezentată de „un cuvânt sau un grup de cuvinte, un simbol sau un

grup de simboluri (litere, semne) evidenţiate/stabilite de catalogator î nscopul or î nduirii lor după un sistem standard.

Vedeta de subiect compusă Vedeta de subiect formată din câteva elemente include ansamblul“Intrare-vedetă + subdiviziuni” (pot fi una, două, mai rar trei subdivi-ziuni).



40

Vedeta de subiect simplă Vedeta de subiect simplă este exprimată printr-un singur cuv î nt sauprintr-o expresie ( î n continuare Intrarea-vedetă - primul element al ve-detei de subiect care exprimă esenţialul subiectului). Intrarea-vedetă se aplică la indexarea documentelor conţinutul cărora poartă un ca-racter general, şi complex.



41

BIBLIOGRAFIE:

1. STAS 12598-87. Informare şi documentare Metode de analiză adocumentelor, de determinre a conţinutului lor şi de selecta atermenelor de indexare Î n : Standarde naţionale î n vigoare refe-ritoare la biblioteconomie, informare, documentare. Ch., 1996. P.222-227

2. SR ISO 2788. Documentare. Reguli generale pentru elaborare şidezvoltarea tezaurelor monolingve : Aprobat la 10 dec. 2002.Bucureşti, 2002. 56 p.

3. Ghid de indexare Lives-Ro. In: [on-line] [citat 1.10.2009].Disponibil pe Internet: URL http://www.bibnat.ro/GHID-DE-INDEXARE-LIVES-RO-s125-ro.htm

4. Madan, Ion. Dicţionar rus-român de bibliologie si biblioteco-nomie = Русско-румынский словарь по книговедению и библиотековедению. Ch. : BN a RM, 1990. 136 p.

5. Mandeal, Rodica. Limbajele documentare: tipologie şi perfor-manţe. In : [on-line] [citat 16.10.2009] Accesibil pe Internet: URL :http://www.lisr.ro/7-mandeal2.pdf

6. Olteanu, Virgil. Din istoria şi arta cărţii : lexicon : vademecumpentru editori, ziarişti, tipografi, bibliotecari, librari, documen-

tarişti, arhivişti, muzeografi, profesori şi studenţi. Bucureşti : Ed.Enciclopedică, 1992. 399 p.

7. Principles of Heading Constraction. In : [on-line] [citat 16.06.2009].Disponibl pe Internet : www.itsmarc.com/crs/shed0023.htm

8. Regneală, Mircea. Dicţionar explicativ de biblioteconomie şi şti-inţa informării : î n 2 vol. Ed. a 2-a rev. şi adăugită. Bucureşti :FABR (Constanţa : S.C.INFCON), 2001

9. T î rziman, Elena. Catalogul pe subiecte. Î n : Biblioteca : rev. debibliologie şi şt. inform., 2000, Nr. 7 - 8, P. 228 - 229.

10. T î rziman, Elena. Fişierul de autoritate pe subiecte. Î n : RevistaBibliotecii Naţionale a României, 1999, Nr. 1 - 2, P. 32 - 34

11. Гринина, Р. Ф. Теоретические основы предметизации и пред-метного каталога . Л., 1989. 73 р.

12. Жлобинская, О. и др. Качество предметизации: эффектив-ность предметизации и адекватность отражения содержания документа . In: Библиотечное дело, 2005, Nr 4, Р. 21 - 23

13. Кругликова, В. П. Предметизация произведений печати. Об-щая методика. М. : Книга, 1967. 173 р.

14. Предметный каталог. Общая методика предметизации. Орга-низация и ведение каталога : Пособие для библиотекарей /

http://www.bibnat.ro/GHID-DE

http://www.lisr.ro/7-mandeal2.pdf

http://www.itsmarc.com/crs/shed0023.htm

http://www.itsmarc.com/crs/shed0023.htm

http://www.lisr.ro/7-mandeal2.pdf

http://www.bibnat.ro/GHID-DE



42

ред. кол. : А. В. Богомолова, Л. Г. Волгарь, С. М. Маневич, Э.З. Соболевская. М. : Книга, 1973 . 125 р.

15. Призмент, Э. Л., Динерштейн, Е. А. Вспомогательные указа-тели к книжным изданиям. 2-е изд., испр. и доп. М. : Книга,1981. 208 р.

16. Суворова, В. От манускрипта – к национальному файлу. In :Библиотечное дело, 2003, Nr 9, Р. 29 - 33

Documents

Indexarea pe subiecte : Ghid metodic pentru bibliotecari