Infectii cu manifestari majore la nivelul tegumentelor si mucoaselor

Aspecte generaleExantem modificari cutanateEnantem manifestari mucoaseAnaliza clinica sistematizataTip de leziune ( macula ,papula, petesie,vezicula, bula, nodul, placard)Caracteristici elementare (dimensiune, culoare, izolate, buchet, confluenta)Dinamica eruptieiDistributia eruptieiSemne particulare ( adenopatie, Koplik)Senzatii de insotire (prurit, durere,arsura)

Clasificare eruptiiCongestiv HemoragicVeziculo-pustulosPatogenie eruptiiMultiplicare ag. patogen la nivel tegument (herpes)Dermotoxine (scarlatina)Imun-alergic (CIC-rujeola)Raspuns inflamator Mecanisme vasculare (ocluzii, necroze)Diseminare microbiana (hematologica sau limfatica)

Relatii eruptie-febraRelatie certa cu ag. patogen ( ambele sant provocate de acelasi agent)Relatie intamplatoare (alergie)Coincidenta intamlatoare ( infectie la o boala dermatologica)

Distihuri Spital ColentinaEruptie plus catar inseamna pojar

Eruptie plus angina egal scarlatina

Eruptie cu vezicule, varicela nenicule

ScarlatinaDefinitieBoala infecto-contagioasa ac., endemo-epidemica, cauzata de tipuri tonxigene de streptococ beta hemolitic grup A (SHGA), manifestata clinic prin febra, enantem ( angina si ciclu lingual) si eruptie ( micropapuloasa eritematoasa) urmata de descuamatie, cu posibile complicatii severe

Istoric Cofundata mult timp cu alte boli eruptive1676- Syndenham: febris scarlatinaePana in 1939- epidemii cu mortalitate 10-20%Actual mortalitate 0,1%

EtiopatogenieSHGA- coc Gram pozitiv, dispus in lanturi, care pe geloza sange produce hemoliza completaSerotipuri toxigene din grupul A (clasificare Lancefield) care sa secrete toxina eritrogena, responsabila de eruptie si sindromul toxic

Antigene capsulareAntigene de pereteProteina M-tipate cele 70 tipuri, Ag. VirulentaProteina T- ac. LipoteicchoicStratul mijlociu- antigenul C- comun cu cel din valvele cardiace, 19 grupe (A-U)Stratul intern (mucopeptid MP, peptidoglican)

Elibereaza substante biologice active2 hemolizine-actiune asupra membranei celulareStreptolizina O stimuleaza producerea Ac.Streptolizina S2 streptokinaze4 ADN-azeToxine eritrogene- SPE, A, B, CInduc activare cel. TSupreseaza productia de AC.Potenteaza socul endotoxinicInduc febraStimuleaza productia de citokine

EpidemiologieRaspandita pe intreg globulFrecvent 1-10 aniAnotimpul receSursa de infectieBolnavii cu angine streptococicePurtatorii sanatosiBolnavi scarlatinaCale de transmitereAerogenaReceptivitate Generala ( sugarul si copilul mic-f. rar)Contagiozitatea Cat timp bolnavul este purtatorImunitatea imunitate antitoxica, dar nu de tip

PatogenieSindrom toxic- datorita toxinei eritrogeneFebra, eruptie, tulburari cardio-vasculareActiune asupra tegumentului-descuamatie la 2-3 sapt.Sindrom septic -la cateva zileOtita, sinuzita, artrite, septicemiiSindrom imuno-alergic- la 15 -20 zileRAAGlomerulonefrita ac.Eritem nodosPetesii, purpura

Tablou clinic

Incubatie : 3-6 zile (1-10 zile)Debut Brusc, febra mare , angina, varsaturi, cefaleePer. de invazie (preeruptiva) 36-48 hEnantem scarlatinosAngina: rosu intens, angina pultacee, false membrane, ulcero-necrotica Henoch, gangrenoasa). Relatie directa cu grav.Limba (ciclul ligual): 1zi incarcata cu depozit cenusiu-albicios, apoi se deepitelizeaza de la virf si margini in 5-6 zile (proemina papilele gustative- limba smeurie). Apoi es reepitelizeaza, culoare rosu-inchis, lucioasa ( limba de pisica)

Perioada eruptivaExantemul scarlatinos- dupa 24-36 ore de la debutEritem difuz punctat cu mici papule rosii, usor pruriginos, aspru la palpareCuloare rosu-intensIncepe la gat si torace si se generalizeaza in 24h (respecta fata)La nivelul plicilor de flexie a cotului- linii hemoragice care persista cateva zile dupa disparitia eruptiei ( semnul Pastia-Grozovici)Fata- congestie intensa a obrajilor, paloare circumorala, facies palmuit (facies Filatov)

Perioada de descuamatieDupa 7-15 zile de la debutInitial pe gat si subunghial, la pulpa degetelorAspect fainos pe trunchi si in lambouri la extremitatiDurata 2-3 saptDiscreta in formele tratate

Descuamare stafilococica

Aspecte particulare ale exantemuluiForma veziculoasa (miliaris)Forma hemoragica (forme severe)Scarlatina albastra,cianotica , eruptie pala, (forme hipertoxice)

Forme cliniceForme benigne ( fara eruptie, fruste)Gravitate medie-descrisa clasicForma maligna- colaps, eruptie hemoragicaForma septica- angina necrotica,sepsis,peritonitaForma toxico-septicaForma stafilococica

ComplicatiiToxiceMiocarditaHepatitaArtralgieSepticeDacriocistitaSinuzita, otitaMeningita, abces cerebralAdenoflegmonSepsisAlergiceRAAGlomerulonefrita ac (tipuri 2,4,12,49,55,60)Eritem nodos

Diagnostic pozitivEpidemiologicClinicLaboratorHemograma-leucocitozaCulturi faringiene-SHGA, test rapid latex- aglutinareDiagnostic diferentialRujeola, rubeolaAlergiiDescuamatii

Tratament Internare obligatorie 7 zileRepaos la pat 7-10 zile, regim lacto-hidro-zaharatTratament etiologicDe asigurat o penicilinemie eficienta 10 zilePenicilina G 1.6 mil./zi 6 zile apoi Moldamin 0.6-1.2milAlergie-eritromicina,azitromicina,claritromicina-10 zileDispensarizare 3 luni, cu control lunarLupta in focar-bolnav, contacti, dezinfectieProfilaxie triaj epidem. colectivitati, depistare purtatori

Rujeola (pojarul)Boala infectioasa acuta, endemo-epidemica,produsa de un virus din familia Paramyxoviridae, caracterizata clinic prin febra, catar oculo-nazal si traheo-bronsic, exantem maculopapulos si enantem caracteristic

IstoricMedicul arab Rhazes (860-932)Syndenham- 1670 a separat rujeola de variola si scarlatina1918- introducerea serului de convalescentGammaglobuline1963- vaccinare antirujeoloasaConstitue inca o promlema majora de sanatate publica Mortalitate 12%( Africa)-0,02 (anual 1.5 mil. decese)Comlicatii pulmonare si nervoase in special la copiii cu imundepresie (malnutritie, HIV, neoplazii)

Etiologie

Virusul rujeolic- ARNGen MorbilivirusFam. Paramyxoviridae (v. jigodiei canine, v. pestei bovine, v. pestei rumegatoarelor mici)Potential de dezvoltare boli SNC (PESS)-slow virusesInvelis extern lipoproteicNucleocapsida internaProteine structuraleProteina M (matriceala)-rol in maturizarea virusuluiProteina H (hemaglutinina), nu are neuraminidazaInactivat la caldura (56 gr.C in 30 min., UV, solventi lipidici, pH extreme (10) conservare la -70 gr.C ani de zile)

PatogeniePoarta de intrareNazofaringe si conjuctivaMultiplicareTesuturi limfoide (in perioada de incubatie)Invadarea organelor si a sangeluiApar primele semne de boalaIn sange este localizat indeosebi in leucocite =>leucopenie , modificari cromozomialeModificari imunologiceImunosupresie in formele severe cu stingerea cutireactiei + la tuberculina, scaderea rezistentei la infectii bacterieneIncetarea viremieiAparitia anticorpilor neutralizantiCrestere progresiva a titrului (max la 7-10 zile)Imunitate antirujeolica pe toata durata vietii

Tablou clinicIncubatiaIn medie 10 zile (8-11)Per. de invazie3-4 zileFebra, cefalee, fenomene cataraleCatar conjunctival- conjuctive rosii, pleoape umflateCatar cai respiratorii-rinoree, laringita, tuseCavitate bucala Pete congestive, hemoragice (picheteuri hemoragice)Semnul KoplikMicropapule albe pe mucoasa jugala la ultimii molari, exceptional caruncula lacrimala, mucoasa nazala, gingii, palat apare in a 2-a zi de invazie si persista 2-3 zile dupa eruptie

Perioada eruptivaEruptia apare in cursul noptiiInapoia urechilor si pe ceafa, frunte si obrajiA 2-a zi torace si radacina membrelorA 3-a zi trunchiul si extremitatileEruptiaMaculecongestive ,micro sau macro (1mm-3cm)Usor reliefate si catifelate, conflueaza, mai putin regiunea fesiera unde lasa portiuni neconfluateDispar in 2-3 zile in ordinea in care au aparut, lasand in locul lor pete galbui-cafenii

Variatii ale eruptieiMorbili elevati (reliefata)Morbili vesiculosi (vezicule miliare)Morbili bulosiHemoragicaCianoticaMitigataMorbili sine morbili (eruptie absenta)

Forme clinieDupa aspectul eruptiei ( vezi anterior)Dupa intensitatea simptomatologieiRujeola atipicaInvazie mai lunga, Koplik tardivRujeola atipica la imunizati cu vaccin inactivatRujeola severa, atipicaRujeola la malnutritiSevera, cu mortalitate >50%, complicatii bacterieneRujeola la imundepresatiEruptie atipica, evolutie severa, complicatii nervoaseEncefalita subacuta mioclonica rujeoloasa (DD)Rujeola hipertoxicaCopiii

Complicatii Aparat respiratorPneumonia interstitiala rujeolica, grava la copii exitusCrupul rujeolic

Sistem nervosConvulsii la copii miciReactii meningiene, fara semne clinice, cu modificari LCRAfectare tranzitorie a encefalului cu modificari pe EEG la 1%, secheleEncefalita rujeolicaCea mai grava complicatie, sechele neuropsihice 30%Rara 1/1000, mortalitate 15-30% special la sugari si copii miciApare la sfarsitul perioadei eruptive sau la inceputul convalescenteiDebut brusc: delir, inconstienta , coma, convulsii, paralizii, afaziePatogenicEncefalita acuta cu incluzii-imunodepresati, cu virus rujeolic in encefalEncefalita acuta alergica- fara virus rujeolic in encefalPESS cu virus, dupa 7-14 ani , 5-10 cazuri dupa 1 mil. Cazuri rujeolaScleroza multipla (SM)?

Alte complicatiiOculare- conjunctivite, iridocicliteOtita medie supuratMiocarditaTuberculozaMalformatii congenitale (50% in prima luna de sarcina)

DiagnosticAnticorpi serici Ig MPCR celule epiteliale bucale

ClinicEpidemiologicLaborator

TratamentSimptomaticeAntibiotice pentru complicatii bacteriene (nu profilactic)IG ?Cortizon- forme specialeProfilaxie vaccinare cu virus viu atenuat ( tulpina Edmonston sau Schwartz)12 luni7 ani

Catar si eruptie faciala

Eruptie la nivel toracic si abdominal

Rubeola Boala infectioasa, cu mare contagiozitate, provocata de virusul rubeolic, caracterizata clinic prin catar respirator usor, adenopatii, eruptie micromaculoasa si evolutie benigna.

Importanta actuala: rubeola materna- rol teratogen

Istoric 1881- recunoscuta ca entitate nosologica separata: German Measles, Rubella1941- Gregg a descris malformatiile congenitala dupa rubeola

EtiologieFamilia TogaviridaeGenul RubivirusARNSe cultiva pe culturi de celule umane si simiene unde produce fenomenul de interferenta (nu permite multiplicarea unor enterovirusuri in cultura respectiva)Sensibil la caldura, solventi organiciRezistent la frig

PatogeniePoarta de intrare nazofaringeInvadeaza epiteliul respirator de unde disemineaza in gg. limfatici regionali (viremie primara) de unde virusul este preluat de limfocite si monocite (a doua viremie). In gg. Marire de volum, sinteza plasmociteIntre zilele 8-14 de la expunere, virusul se replica activ in tot organismul ( ap. Respirator, gg., urina, LCR, lapte matern)Anticorpi neutralizanti, inhibitori ai Hemaglutinarii si fixatori de complement Imunitate pe viata

EpidemiologieSursa de infectie- numai omul la sfarsitul perioadei de incubatie si 4-6 zile dupaTransmitere- aerogen, (rar indirect prin obiecte) si tranplacentarReceptivitate universala, in special copiii si adolescentiiImunitatea- solida si durabila

Tablou clinicIncubatia -17-18 zile (14-21 zile)Perioada prodromala 2-4 zileDebut insiduos, febraAdenopatia- cu 4-10 zile inaintea eruptiei si dispare dupa 2-6 saptamani (primul si ultimul semn al bolii)Ganglionii- occipitali,mastoidieni, laterocevicali, submaxilariGg. usor sensibili, nu supureaza niciodataFaringe- hiperemic, picheteuri hemoragice

Perioada de stareExantemul micro macule , palide, nu conflueazaApare pe frunte si retroauricularVine si pleaca in 2-3 zileLa adult (in special la femei)- artralgiiExista si rubeola fara exantem (rubeola sine exanthemate)

Rubeola

Rubeola - adenopatie

Evolutie In general o boala usoaraForme cliniceLa copii- forme usoare, absenta eruptieiLa adulti- eruptia mult mai frecventa, prodrom suparator, artralgiiComplicatiiArtritaPurpura trombocitopenicaEncefalita f. rarPanencefalita rubeolica progresiva-f. rar

DiagnosticClinic, epidemiologicLaboratorLeucopeniePlasmocite si limfocite atipice in frotiul perifericAc. IgM prin ELISAIzolare virus din secretii nazofaringiene

Rubeola congenitalaGrupul ToRCHS ( tor-e-) al infectiilor congenitaleToxoplasmozaRubeolaCitomegalovirusHerpesvirusuri (VHS, VVZ)Sifilis30% din copiii proveniti din mame infectate in primul trimestru au malformatii (100% in prima luna)

PatogenieVirusul trece placentaAvortNastere prematuraDiseminare fetusInhiba mitozele celulareInhiba dezvoltarea organelorPosibil leziuni cromozomialeEfectul persista si dupa nastere

Manifestari clinice1-Prezente la nastere

OculareCataracta GlaucomMicrooftalmieRetinopatieCardiacePersistenta canal arterialStenoza artera pulmonara, defect septal interventricularAuditivHipoacuzie bilaterala cu evolutie spre surdomutitateNervosMicrocefalieParaliziiRetard mentalHematologicTrombocitopenieAnemie hemoliticaAlteleMalformatii osoase, musculare, digestive, urogenitale, metabolice

Manifestari clinice2- infectia persistenta

Eruptii cutanatePneumonie interstitialaEncefalitaMiocarditaHepatitaHipogamaglobunemieTardivMiopieDiabet zaharat

DiagnosticGravidaIgM antirubeolaNou nascut IgM antirubeolaIzolare virusProfilaxieVaccinare antirubeolica la adolescenta sau copilarie (1969)Determinarea statusului imunologic al gravidei

Roseola infantum(Exantemul subit)EtiologieHHV6 si HHV7Afecteaza 90% din copiii mici (2-3 ani)Incubatie-5-7 zileClinicFebra in platou 3 zile , catar, convulsii, iratibilitateEruptie dupa scaderea febrei ( maculo-papuloase la nivelul toracelui , abdomenului si membrelor)-3-4 zile

Varicela Boala infectioasa, extrem de contagioasa, produsa de virusul varicelo-zosterian (VVZ), caracterizata clinic prin eruptie veziculoasa, care apare in mai multe valuri eruptive.

Istoric 1553- descrisa de Ingressiass1767- denumire data de VogelSeparata ca entitate de variola1911,1917- Aragao si respectiv Paschen- au descris corpusculii elementari in lichidul veziculelor sugereaza etiologia virala

EtiologieVirusul varicelo-zosterian-produce varicela si herpesul zosterADN, familia herpesviridaePutin rezistent in mediul exteriorSensibil la acyclovir

PatogeniePoarta de intrare-nazofaringe, multiplicare in gg. regionali, viremie primara, apoi o viremie secundara prin monocite prin care ajunge la nivel tegumentar unde determina eruptiaRamane cantonat la nivelul in gg. dorsali ai nervilor senzitiviReactivare in conditii de scadere a imunitatii celulare: herpes zoster

EpidemiologieSursa de infectieOmul bolnav, cu 1-2 zile inainte de eruptie si 6 zile dupaIndice de contagiozitate= 95%Mecanisme de transmitereSecretii nazofaringieneIndirect sau prin curentii de aer (varsat de vant)Receptivitatea- generalaImunitate- toata viataEpidemii iarna si primavara

Tablou clinicIncubatie- 10-20 zile (15 zile)Perioada de invazie- 1-2 zileDebut treptat cu febra,astenie, cefaleePerioada de stare (eruptiva)- 7-10 zileEruptia universala (tegumentul- inclusiv pielea capului- plus mucoasele) . Localizata in special pe torace, abdoben si radacina membrelor (axila)- aspect centripetMacula papula vezicula- evolutie in cateva oreVeziculele cu continut clar, superficiale (picatura de roua) care dupa 12-24h se tulbura (aport PMN) iar centrul se deprima ( ombilicare), apoi se usuca (crusta)- persista 10-20 zilePolimorfism (pe aceiasi regiune: macule, papule, vezicule, cruste) datorat valurilor eruptive + febra (3-5) care survin la 1-2 zileMucoase- bucal, conjunctival, genital- veziculele ulceratii

Evolutie- benignaForme cliniceUsoare, abortiveMedie (descrisa anterior)Severe la persoane cu imundepresieBuloasaGangrenoasa (suprainfectie cu anaerobi)Hemoragica

Varicela

Varicela neonatala- varicela declarata la mama in ziua precedenta sau urmatoare nasteriiBronhopneumonieMeningitaHepatitaVaricela congenitalaSNC-microcefalie, hidrocefalie, atrofie corticalaLeziuni oculareVaricela la adulti- stare generala grava, complicatiiVaricela la imundepresati- complicatii

ComplicatiiPneumonia variceloasa primaraVaricela congenitala, imunodepresati, adulti2-6 zile dupa aparitia eruptieiEncefalita variceloasa4-7 zile dupa eruptieForma cerebeloasa- nistagmus,ataxie, mers nesigurSindrom ReyeEncefalopatie ac.Degenerscenta grasa a ficatuluiTratament aspirinaComplicatii bacteriene( abcese, flegmoane, pneumonii, septicemii)

DiagnosticClinic, epidemiologicLaborator-culturi, IF, ELISA, citodiagnostic prin coloratie Giemsa pt. pentru celule gigante polinucleate si cu incluzii intranucleare eozinofileTratamentIzolare ( la domiciliu) 6 zile de la aparitia eruptieiFara baie generala pana la uscarea veziculelor (dus?)Acyclovir in formele severe. In SUA se recomanda in formele comuneNu se administreaza aspirinaPrurit -antihistaminice , tratament local?, taiatul unghiilor

Boli infectioase cu manifestari cutanate localizateErizipelulHerpes zosterInfectii cu herpes simplex

Erizipelul

DefinitieInfectie ac. a pielii produsa de streptococul beta hemolitic din grupul A (SHGA) , caracterizata clinic prin placard de dermita extensiva in context febrilEtiologieOrice tip serologic de streptococ hemolitic grup A (83 tipuri de streptococ)Foarte rar streptococi grup B sau C

Epidemiologie Aparitie sporadicaRaspandit pe tot globul, in special zone temperateIncidenta sezoniera (toamna si primavara)Mai frecvent la adulti, barbati si batraniSursa de infectieBolnavi si purtatori de SHGABolnavi cu erizipel prin secretiiTransmitere directa sau indirecta(aerian sau obiecte)

Poarta de intrareSolutii de continuitate la nivel de mucoase sau tegumenteMicoze interdigitaleUlcere varicoaseEscoriatiiImunitateNu da imunitateChiar da predispozitie

Patogenie si anatomie patologicaPatrund la nivel de solutie continuitate sau propagare de la o infectie a mucoaseiMultiplicare la nivel limfatic si spatiu limfatic al dermului provocand o dermitaDermitavasodilatatie, edem, infiltratie celularaMai acentuate catre marginile dermiteiIn centru, modificari diminuate, cu putini SHGA Serozitatea acumulata clivaj al dermuluiflictenaArii de necroza, edeme hipodermice, abces,flegmon

Clinica Incubatie- 1-3 zile (8)Debut brusc- febra (38-39), frisonAdenita loco-regionalaPlacardul erizepelatos (dermita)UnicTendinta la extensie rapidaCaracter inflamator (rubor, tumor, calor, dolor)Margini reliefate (chenar, burelet)Culoare rosie, nuanta inchisa. Pielea capului-albDurerea tensiune durerosa cu exceptia urechii si pielii capului- durere ac.

Placardul erizepelatos (dermita)Flictene la suprafata placardului+/- necroza, gangrenaExtindere centrifugaCentru palid La fata- bilateral (fluture, cu buza sup. Neafectata)Frecventa mareFataExtremitatile membrelor

Forme cliniceErizipelul feteiRaspunde cel mai bine la tratamentErizipelul membrelor inferioareEvolutie dificila RecidiveComplicatii supurativeErizipelul nou nascutului- forme gravePeriombilicalPerigenital Erizipelul recidivant (15%)Lipsa de imunitateDeficiente de aparareFactori locali

Complicatii LocaleNecroze, gangrene,abcese, flegmoaneGeneraleSepsis, limfangite, adenite supurate, nefrite in focarGlomerulonefrita ac, RAA

DiagnosticDebut brusc cu febra si frisonPlacard unic de dermita cu burelet si extindereTratamentPenicilina G 1-3mil/zi 10 zile Chirurgical pentru complicatiiProfilaxie Tratarea leziunilor locale

HERPES ZOSTERBoala infectioasa si contagioasaDeterminata de virusul varicelozosterianCaracterizareInflamatia unui sau unor ganglioni spinali (sau omolog cranian) si a radacinilor nervoase senzitiveEruptie eritematoveziculoasa, unilaterala, cu topografie limitata la teritoriul cutanatDureri viiIstoricRemarcata in antichitate de catre PliniusIn evul mediu cunoscuta ca ignis sacer (focul sacru)Von Bakay stabileste in sec XIX relatia cu varicela

Etiologie si patogenie

Agent cauzal: virusul varicelozosterian (acelasi ca in varicela)Virusul persista toata viata in organismul celor care suferit de varicela => infectie persistenta localizata in ganglionii spinali sau cranieniInfectia se poate reactiva cand imunitatea scade sub un prag criticHerpes zoster simptomaticLa persoane varstnice, terapie cu imunosupresive, neoplasme, etcVaricela = raspuns clinic primar (de obicei in copilarie)Herpes zoster = manifestarea tardiva a infectiei latente (la varsta adulta sau varsta a III-a)

Virusul se multiplica intens in ganglionul senzitiv afectatNevralgie puternicaPropagare nervoasa, centrifuga spre tegument => eruptie veziculoasa, cu topografie caracteristicaSe poate propaga si la coarnele anterioare => paraliziiIn 4% din cazuri apar elemente variceloase = forma de herpes zoster varicelloususInvazia sangelui de catre virusLa bolnavi cu neoplasm forme diseminateUn studiu de 416 bolnavi cu neoplasm 25% au facut herpes zoster din care 12% forma diseminata8,2% din persoanele cu transplant renal in decurs de 2 ani

Grupul bolilor virale caracterizate prin infectie persistenta, latenta, cu reactivari posibileHerpes simplexBoala incluziilor citomagaliceVaricelaHerpes zosterCrestere a incidentei in populatieCresterea duratei medii de viataFolosirea de medicamente imunsupresive

Epidemiologie

Contagiozitate siguraUn bolnav poate declansa o epidemie de varicela in caz de contac cu copiiApare sporadic la adulti si la batrani ( >90% dupa varsta de 20 ani) 5% la copii

Anatomie patologicaLeziuni cutanate similare cu cele din varicelaTopografie radiculara circumscrisa la dermatomIn sistemul nervosLeziuni in ganglionii spinali sau cranieni si in radacinile posterioare corespunzatoareProces inflamator cu infiltratii de limfocite si plasmocite, degenerescente ale celulelor ganglionareExtinderea procesului inflamator realizeaza tabloul de meningita, mielita, encefalita sau extinderea la nivelul coarnelor anterioare determinand paraliziiLeziuni de nevrita periferica (degenerescenta axonala si demielinizare)

Tablou clinicIncubatia Nu se cunoaste3-7 zile cand urmeaza unui factor declansator evident (traumatism)Debutul VariatProdroame ( cateva zile): oboseala, cefalee, febra (1/3 cazuri)Durerea Foarte intensaSenzatie de arsura sau intepaturiHiperestezie puternicaAdenopatie regionala (precede eruptia)

Perioada de stareEruptiaCircumscrisa unei arii cutanate inervata de nervii unei sau unor radacini nervoase (distributie radiculara- in forma de benzi, in centura, in chinga)Leziuni unilaterale (se opreste la linia mediana)Macule rosii, infiltrate, aproape nodulare care se transforma in vezicule. Continutul se tulbura, se usuca, apar crustele (persista 10-14 zile) Pot ramane o cicatrici persistente, depigmentate central si hiperpigmentate perfericUneori caracter hemoragic, necrotic sau gangrenos

DurereaExtrem de puternice sub forma de nevralgii cu caracter fulgurant sau arsuri la nivelul leziunilorPersista saptamani sau chiar luniDirect proportionala cu varsta ( moderate la copii si tineri)Hiperestezii si parestezii la nivelul eruptieiPersista dupa disparitia eruptieiUneori hipoestezie cu senzatie dureroasa persistenta mai ales la modificari de temperatura = anestesia dolorosa)Tulburari vegetative (vasomotorii si secretorii) sau trofice (depigmentare si caderea parului)Semne motorii (cand leziunile se produc la nivelul coarnelor anterioare)

In LCR modificari usoare (mononucleare si proteinorahie crescute)Evolutia2-4 saptamaniNevralgia postzosteriana poate persista saptamani sau luni mai ales la batrani

Forme cliniceHerpesul zoster toracicLocalizat la cateva radacini senzitive toracaleCel mai frecvent (> 50%)Herpes zoster cervicalHerpes zoster cervico-occipitalHerpes zoster cervico-brahialHerpes zoster abdominalHerpes zoster al membrelor

Herpes zoster cranianSe localizeaza pe una din ramurile trigemenului cel mai frecvent oftalmic => herpes zoster oftalmicAfectarea corneei (Keratita)Alta localizare ganglionul geniculat in nervul intermediarul lui Wrisberg (perechea a VII-a)=> sindromul Ramsay-HuntEruptie zosteriana in pavilionul urechii si timpan Paralizie faciala de tip periferic Sindroame auditiveTulburari de gust in 2/3 ant.ale limbiiLacrimare in timpul masticatieiHipoacuzie, ameteli, tulburari de echilibru care pot ramane permanente

Herpes zoster visceralAfectarea fibrelor simpatice si parasimpaticeSimptoame gastrointestinale (ileus) si genitourinare (spasme dureroase, pareza vezicala)Alte forme: h.z. hemoragic si necrotic, h.z. frust, zona fara eruptie (zoster sine herpete), h.z. atipic (bilateral, simetric sau asimetric)

Herpes zoster

Herpes zoster oftalmic

Herpes zoster pacient cu imunodepresie severa (HIV)

Herpes zoster suprainfectat cu Staphylococcus aureus

ComplicatiiManifestari visceralePneumonie zosterianaLaringotraheitaManifestari digestiveComplicatii nervoaseParaliziiMielitaEncefalitaComplicatii infectioaseSuprainfectarea cu coci piogeni aspect de erizipel care mascheaza eruptia tipicaSecheleKeratitaNevralgii postzonale, parestezii reziduale

DiagnosticDiagnostic pozitivEruptie si durere cu topografie radicularaDureri puterniceExamenul citologic frotiu din leziunile eruptive (coloratie Giemsa)Biopsie cutanataCultura virusuluiDiagnosticul diferentialDificil in cazurile atipice sau h.z. suprainfectatH.z. diseminat diferentiat de varicela, eritem polimorf, eruptiile alergice, dermatoze liniare

PrognosticFavorabil mai ales la copil si adultLa varstnici dureri persistenteHerpes diseminat la persoane cu neoplasmRecidive rar (1%)

TratamentAcyclovir po 800mg X 5/zi (7-10 zile)Imunodeprimati Acyclovir iv 10mg/kgcorp/zi X 3Valacyclovir po 100mg X 3/zi (7 zile) prednison reduce durerile 30 mg X 2/zi prima saptamana, 15 mg in a doua saptamana si 7,5 mg in a treia saptamanaTratament eficace inceput in primele 72 hTerapia in nevralgia postherpeticaAntidepresive triciclice (amitriptilina, nortriptilina)Anticonvulsivante (fenitoina, carbamazepina)

Infectiiile cu herpes simplexEtiologieHSV-1 si HSV-2ADNCu celula gazda- relatie LiticaSimbiotica ( integrare in celula gazda cu efect transformant)

PatogenieReplicare minima la poarta de intrare (mucoase si tegumente)Migreaza de-a lungul axonilor in ganglioni senzitivi unde sintetizeaza virioni infectiosiVirionii se reintorc la locul de intrare via nervii senzitivi periferici si au efect litic asupra celulelor epiteliale; apar veziculeCand gazda nu poate controla multiplicarea virala se produce viremie cu invazie multiorganica (nou-nascut si persoane cu imunodeficienta)Infectie latenta pe viata V.H.S-1-gg trigemenV.H.S.-2- g.sacral

EpidemiologieRaspandire universalaV.H.S.-1 nou nascut si prima copilarieV.H.S.-2 dupa inceperea vietii sexualeRezervor de virus-omulSursa infectiei :bolnav cu infectie primara sau recurentaTransmiterePe cale orala (sarut)Pe cale genitala (sexuala)Transplant de organeIn uteroSecretii genitale

Manifestari clinice

Infectia cu V.H.S.1Herpesul orolabial: leziuni veziculoulcerative, senzatie de arsura, localizare: gingii, buze, bolta palatina, fataAngina herpetica leziuni exudative sau ulcerative pe amigdale si faringeKeratoconjuntivitaEncefalita herpeticaInfectia cu V.H.S.2Herpes genitalInfectia congenitala: corioretinita, microcefalie, microoftalmie

Herpes simplex

Herpesul recurentPopulatia infectata in stadiul latent 99%Recurente; expunere la soare, imunodepresie, infectii bacteriene, gripa, ciclu menstrual, stressV.H.S.1: buze, nas, gura (partea superioara)V.H.S.2: mucoasa genitala, fese (partea inferioara)Clinicvezicule grupate in buchet pe o baza eritematoasaEroziuni policiclice pe baza eritematoasa

Tratament

Acyclovir de electie 15-30 mg/kgcorp/zi