INFECIILE NOSOCOMIALE

DEFINIIE

Infectii dobndite n cursul spitalizarii/ngrijirilor medicale acordate bolnavului si care, la admiterea sa n serviciul medical nu se afla n perioada de incubatie a bolii sau la debut.

PREVALENA - SECTOARELE MEDICALE CU RISC - SECII DE TERAPIE INTENSIV- SECII DE CHIRURGIE/ ARSURI- SECII HEMATOLOGIE -ONCOLOGIE

PREVALENA DUP FORMA CLINIC INFECII URINARE- 40%;INFECII PRIN CATETER - 25%PNEUMONII- 20%INFECIILE PLGII OPERATORII - 15%

agentii patogeni care contamineaza mediul destinat activitatilor medico-sanitare -supraveghere sistematica( laborator)

Clasificarea infeciilor

-COMUNITARE

Germeni cu sensibilitate la AB posisbil pstrat

-INFECII ASOCIATE G-neg/poz posibil MDR/ ESBL ASISTENEI MEDICALE

-INFECII NOSOCOMIALE MRSA BGN MDR: + non-fermentativi: -piocianic -acinetobacter

Etiologia IN

-conditiile generale dintr-o unitate medico-sanitara, -natura gazdelor umane particularitatile agentilor patogeni circulanti specificul manevrelor medicale efectuate, situatia din populatia generala

Etiologiebacterii -plurirezistenta la antibiotice Stafilococcus spp., E. coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas aeruginosa, Yersinia, Campylobacter Virusuri :

hepatitice, HIV, virusurile cu poarta de intrare respiratorii

PREVALENA AGENILOR PATOGENI- BGN - 60% (E. coli = 25%; Pseudomonas = 15%)- Coci GP - 30% (S. aureus = 15%)- Agenti patogeni multirezistenti (Staphilooccus, Klebsiella, Enterobacter, Acinetobacter, Pseudomonas, fungi)

1. INFECII URINARE NOSOCOMIALE (IUN)

IUN - 40% din IN; INCIDENA - 2,5% SPITALIZAI; PRELUNGEsTE SPITALIZAREA > 1 zi

ETIOLOGIE: E. coli, enterococ, P. aeruginosa, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Candida multirezistente

FACTORI DE RISCEXTRINSECI sondaj vezical (80%) = creste riscul proportional cu durata mentinerii sondei - 5-10% pentru fiecare zi endoscopie, citoscopie/ chirurgie urologicaINTRINSECI sex feminin (riscul X 2) antibioterapie prelungita vrsta > 50 ani diabet diaree nosocomiala + sonda

Preventia 1. Limitarea indicatiilor pentru cateterizare urinara2. Respectarea regulilor generale de igiena3. Aplicarea sondei n conditii de asepsie4. Sistem nchis de drenaj5. Mentinerea sistemului nchis de drenaj6. Reguli de ntretinere a sondei7. Examen clinic periodic (febra, secretie purulenta, inflamatia meatului)8. Consum crescut de lichide9. Schimbarea sistemului de cateterizare (inf. urinara, distrugere, obstruare)

2. PNEUMONII NOSOCOMIALE (PN)PN - 20% din IN; INCIDENA - 0,5 - 1% SPITALIZAI (Reanimare:9-60%, Asistati respirator 20-40%); MORTALITATE - 30-60%

ETIOLOGIE- BGN - 60% (Pseudomonas - 30%, Acinetobacter - 10%, Klebsiella - 8 %);- Staphylococcus aureus - 30%; S. epidermidis - 10%;- Candida - 10%; S. pneumoniae; H. influenzae = rar;- Legionella, virusuri - epidemie; - Aspergillus, Pneumocystis - imunodepresie;- Flora multimicrobiana - 30-40%

FACTORI DE RISC EXTRINSECI- manevre de intubare dupa diverse tehnici (orala/ nazala);- durata ventilatiei asistate;- preventia anti-ulceroasa (modificarea pH. acid)INTRINSECI- vrsta > 70 ani,stare de soc, sedare;- anergie, interventie chir. Recenta;- detresa respiratorie, insuficienta respiratorie cronica, traheotomie, reintubari

PREVENIA SERVICII ATI - PACIENI CU RISC EXOGEN1. Spalarea minilor dupa fiecare contact cu pacientul 2. Purtarea de manusi dupa ngrijirea pacientilor asistati respirator + aspiratie3. Utilizarea sistemelor de umidificare cu apa sterila (oxigenoterapie, aerosoli, umidificare)4. Sterilizarea circuitelor de ventilatie dupa utilizare la fiecare bolnav

SERVICII ATI - PACIENI CU RISC ENDOGEN

PREVENIREA INHALRII DE SECREII GASTRICE + SECREIILOR ORO-FARINGIENE

PREVENIREA COLONIZRII CILOR AERIENE INFERIOARE1. Pastrarea reflexului de tuse prin evitarea unei sedari energice2. Aspirare bronsica la ancombrati/ respectarea asepsiei3. Schimbarea canulei de traheotomie/ respectarea asepsiei

3. INFECII ALE PLGILOR OPERATORII (IPO) Infectii superficiale: aparute n 30 de zile de la interventie; cuprind pielea, tesutul subcutanat, deasupra aponevrozelor Infectii profunde: aparute n 30 de zile de la interventie 1 an; la nivelul tes. sau spatiilor subaponevrotice + febra > 38oC, durere localizata, sensibilitate la palpare, dehiscenta Infectii de organ sau ale unei zone anatomice: aparute n 30 de zile dupa interventie 1 an, afectnd un organ sau o zona deschisa n timpul interventiei.IPO - 15% DIN IN; INCIDENA - 5% SPITALIZAI (CHIRURGIE), - 9% SPITALIZAI (REANIMARE); MORTALITATE - 0,6 - 4,6%;

ETIOLOGIEcoci GP - 75% din IPO- polimorfism microbian = frecvent;- depinde de: tipul interventiei, localizare, antibioprofilaxie, epidemie de spital, conditii ecologice locale

FACTORI DE RISC EXTRINSECI1. tipul interventiei chirurgicale;2. durata spitalizarii pre-operatorii;3. pregatirea pre-operatorie;4. caracteristicile interventiei (tipul cmpurilor, experienta echipei, hemostaza, durata, hematoame, drenajul plagii, cronologia timpilor operatori, marimea echipei din sala de interventie, rezolvarea n urgenta)INTRINSECI1. vrste extreme, malnutritie, DZ, imunosupresie;2. antibioterapie prelungita;3. infectii anterioare/ concomitente

PREVENIAPRE-OPERATORIE1. Scaderea duratei (explorare n ambulator)2. Depistarea si tratarea infectiilor preexistente3. Pregatirea tegumentelorBLOC OPERATOR1. PACIENT: decontaminarea zonei de tegument, antiseptice2. OPERATOR: decontaminarea minilor3. SALA sI MATERIALELE: ntretinere (fisa tehnica, verificarea contaminarii aerului, circuite4. ANTIBIOPREVENIE: diferentiat dupa tipul de interventie = curata, curata contaminata, contaminata, intens contaminataPOST-OPERATORIE1. Asepsia drenurilor, pansamentelor

INFECII PRIN CATETER (IC)

IC - 18-25% DIN IN; INCIDENA - 30% din bacteriemiile nosocomiale; MORTALITATE - 6% (20% N SECIA ATI)

ETIOLOGIEo Stafilococ - 30-50%o BGNo Acinetobacter, Micrococcus, Bacillus, Corynebacterium (imunosupresati)

FACTORI DE RISC EXTRINSECImediu:- modificarea florei cutanate- absenta masurilor de igiena- manipularea sistemelor de perfuzie- alimentatia parenterala cateter:- tehnica defectuoasa- structura materialului (PVC > poliuretan)- catetere multiluminale- localizare (femurala risc >) INTRINSECI- vrste extreme, tratament cu imunosupresoare- neutropenie, leziuni cutanate- chimioterapie prelungita- infectii la distanta

PREVENIAA. CATETER PERIFERIC1. Protocol stabilit cu timpi de functionare si pauze2. Preferabil material metalic/teflon3. Asepsia riguroasa n perioada de pauza4. Pansament ocluziv steril5. Schimbarea abordului venos la fiecare 72 de oreB. CATETER VENOS CENTRAL1. Limitarea indicatiilor2. Protocol stabilit cu timpi de functionare si pauze3. Perioada de pauza programata de operator experimentat4. Asepsia timpilor operatori5. Abord sub-clavicular fata de cel jugular6. Decontaminare cu polividone-iodat 10%, clorhexidina 2%7. Fixarea eficienta a cateterului8. Pansament ocluziv9. Preparate aseptice de perfuzie10. Schimbarea totala a tubulaturii de perfuzie la fiecare 48-72 h n caz de alimentatie parenterala

IN - PERSONALUL MEDICAL - ORD.MS nr. 984/23.06.94Infectia contractata n spital sau alte unitati sanitare, care se refera la orice boala datorata microorganismelor, boala ce poate fi recunoscuta clinic sau microbiologic, care afecteaza fie bolnavul, datorita internarii lui n spital sau ngrijirilor primite, fie ca pacient spitalizat sau n tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorita activitatilor sale.Principalele infectii care pot fi considerate profesionale la personalul medical :- virusurile: herpetice, rubeolei, hepatitelor virale B, C, D, G, HIV, gripal, Sindromului Respirator Acut Sever (SARS) - Mycobacterium tuberculosis, Neisseria meningitidis - oricare agent patogen care provine din mediul de spital si contamineaza personalul n timpul activitatii profesionale

Procesul epidemiologicSurse de agenti patogeni

forme atipice de boala purtatori de agenti patogeni;forme tipice - personalul medico-sanitar de baza, stagiari (medici, studenti, elevi), personalul auxiliar (ntretinere, bucatarie, spalatorie, magazii) si vizitatori.

Modurile si caile de transmitereModul direct

transmiterea agentilor patogeni ntre bolnavi, Pacienti-personalul medico-sanitar, Caracteristicile serviciului medical

Modul indirect aer, apa, pulberi de sol, obiecte (inclusiv instrumentar medico-chirurgical, mobilier, elementele bailor si WC-urilor, termometre spatule), medicamente, minile bolnavilor, si diferitelor categorii de personal

Receptivitateabolnavii sunt receptivi n grade diferite

STATUS IMUN

Preventia- preocupari pentru ca proiectare si realizarea constructiilor pentru asistenta medico-sanitara sa dispuna de circuite multiple si alte facilitati care, sa evite diseminarea agentilor patogeni;- asigurarea unor operatiuni corecte de igienizare cotidiana, decontaminare, dezinsectie si deratizare periodica;- triajul bolnavilor la internare si n timpul spitalizarii pentru depistarea precoce a unor riscuri de infectie;- controlul starii de sanatate a personalului de toate categoriile;- evitarea aglomeratiilor, spitalizarii prelungite, abuzului de antibiotice;- controlul periodic al nivelului si naturii contaminarii spatiilor, precum asistenta pacientilor, cu agenti patogeni;- folosirea corecta a circuitelor pentru persoane si materiale;- reglementarea cu caracter preventional al accesului vizitatorilor;- asigurarea unor operatiuni corecte de pregatire si efectuarea sterilizarii instrumentarului si a altor materiale;- pastrarea n rezerva a unor antibiotice cu spectru larg pentru interventia de urgenta n caz de infecti nosocomiala produsa de agenti rezistenti la antibioticele utilizate;- preventia infectiilor nosocomiale este organizata si realizata prin programe de catre o comisie special organizata n fiecare unitate de asistenta medico-sanitara;

Combaterea INcaracter de urgenta: -ancheta epidemiologica -interventii epidemiologice clinice si de laborator pentru depistarea si izolarea bolnavilor, -raportarea va fi numerica dar urgenta; -masuri de protectie a celorlalti bolnavi- se suspenda internarile; - investigatii complexe pentru depistarea si corijarea cauzelor care au determinat mbolnavirile; -se suspenda total sau partial activitatea serviciului, -n cazul repetarii unor episoade epidemice, unitatea va fi desfiintata