INFECTII NOSOCOMIALE

7/21/2019 INFECTII NOSOCOMIALE

http://slidepdf.com/reader/full/infectii-nosocomiale-56e0d40e25f18 1/51

INFECTII NOSOCOMIALE



• se consideră IN, infecţia apărută după 48 deore de la internare.

• Sunt considerate IN, infecţiile câştigate de

nou-născut în urma trecerii prin canalulgenital matern.

• In categoria IN este corect a se introduce şiinfecţiile care apar la personalul medico-

sanitar, în timpul şi din cauze bine definite,legate de anumite activităţi efectuate înservicii spitaliceşti, de ambulatoriu sauunităţi de asistenţă medico-socială



• Termenul de infecţie nosocomială (IN)ese ari!ui infecţiilor c"#i$ae de o%ersoană sănăoasă sau !olna&ă cuoca'ia unor %resaţii efecuae n uniăţimedicosaniare sau medicosociale nafara manifesărilor caracerisice

incu!aţiei sau de!uului !olilor%ree*isene



• Nu sun considerae IN infecţiile ransmiserans%lacenar (ru!eola+ o*o%lasmo'a+sifilisul+ infecţia cu ciome$alo&irus+infecţia cu &irusul ,er%es sim%le*)

• nici infecţia asociaă cu o com%licaţie+ saue*inderea n im%ul s%iali'ării a unei

infecţii %re'ene n momenul inernării.



She as progressing in the neonatal intensivecare unit until she developed a bloodstream

infection related to her umbilical catheter!

"our bab# as born prematurel#!





She has lived ith this unbearableinfection through ( months of relapses!

"our sister contracts Clostridiumdifficile after giving birth!



-our mo,er is !ein$ reaed for cancer • 'nd no has to fight to diseases because

she got )epatitis * from an unsafein+ection



• rin caracterul lor universal, IN reprezintă în prezento problemă ma+oră de sănătate publică cuimportanţă deosebită în plan epidemiologie, clinic şieconomic.

• Cu o incidenţă #i %re&alenă su!e&aluae+ &alorileindicaorilor de mor!idiae #i lealiae la ni&el mondial au#i n %re'en un caracer esimai&.

• Infecţiile nosocomiale nu pot fi complet eliminatedeoarece, în parte, ele reprezintă preţul pe care-l plătim

pentru tehnologia medicală avansată şi tratament; dar,ea poate fi redusă substanţial .



• In SA+ incidenţa IN ese a%reciaă la /012 din oalul ca'urilor s%iali'ae anual+acce%"nduse că fenomenul ese de i%

3ice!er$45 aceasă incidenţă mediemasc,ea'ă diferenţe im%orane nredi&erse s%ecialiăţi medicale #i

c,irur$icale+ de la 02 %enru %si,iarie+ la%ese 61/12 %enru secţiile de era%ieinensi&ă.



• 7re&alena IN n r"ndul %acienţilor s%iali'aţi dinSA+ Ausralia #i ma8oriaea ţărilor euro%ene&aria'ă nre 6 #i 012.

• Or$ani'aţia Mondială a Sănăăţii esimea'ă că n medie 091 milioane de %ersoane din nrea$alume sun s%iali'ae anual+ iar 9 milioane dinace#ia conacea'ă o infecţie nosocomială.

A%ro*imai& un milion de %ersoane decedea'ăanual ca urmare a acesei infecţii



• n :om"nia+ numărul ca'urilor de IN ra%orae a &aria nre 0./11;.111 (09<9)+ %ese =1.111 n 09>> #i /1<1.111 n ;111

• Im%licaţiile %e care le au IN+ a" medicale c" #i socio

economice+ sun muli%le #i com%le*e5 ele deermină%relun$irea duraei de s%iali'are+ a$ra&area !olii de!a'ă+ ncărcarea aci&iăţii medicale+ cresc riscurilee&olui&e %"nă la sec,ele definii&e sau decese+ crescc,eluielile %enru era%ia #i nreţinerea !olna&ilor #i

creea'ă %ericolul unor e%idemii n uniăţile medicale.• 7ese 0?= din oalul ca'urilor de IN %o fi %re&enie %rin%erfecarea #i a%licarea unor %ro$rame mai eficiene deconrol a acesor m!olnă&iri.



tiologie

• tiologia IN este dominată în prezentde microorganismele oportuniste+alăuri de care iner&in #i o serie de

microor$anisme cer %ao$ene+re%re'enae de !acerii+ &irusuri+ fun$i+%ara'iţi.

• ;?= din ca'urile de IN sun %roduse de!acerii+ dinre care (./ sun germeni0ram-negativi+ iar 1./ 0ram-pozitivi.



• Cele mai frec&ene im%licae !acerii sun@E. oli, !. aureus, "seudomonasaeruginosa, ! coagolazo-negativ,enterococul, #lebsiella "neumonie,Enterobacter, "roteus, !erratia,

$cinetobacter, al căror caracer u!ic&iar+

%recum #i endinţa ra%idă de a c"#i$are'isenţă la muli%le ani!ioice leransformă n ad&ersari redua!ili.



• Emer$enţa re'isenţei !aceriene la ani!ioicere%re'ină o %ro!lemă ma8oră+ conduc"nd la unade&ăra im%as era%euic+ %refi$ur"nd a%ariţia

3erei %osani!ioice4.• ili'area %e scară lar$ă a &ancomicinei a dus la

creşterea enterococilor rezistenţi la vancomicină, n"lniţi o mai frec&en n INpostoperatorii, urinare şi cu alte localizări



• %#cobacteriile re%re'ină un al $ru% de!acerii %ao$ene care nre$isrea'ă ofrec&enţă crescuă n ulimii ani.

• Infecţii se&ere cu %&cobacterium avium,%. Intracellulare, ca #i M 'uberculosis, audevenit e2trem de frecvente la pacienţicu imunosupresie severă datoratăinfecţiei cu )I3!





• Infecţiile cau'ae de &irusuri diseminae %e cale san$&ină(virusurile hepatitelor virale, )I3, citomegalovirus,herpes virus) domină s%ecrul eiolo$ic al IN n am!eledirecţii a" %rin afecarea %acienţilor cu eren imun

deficiar+ induc"nd un risc crescu+ c" #i %rinconaminarea %ersonalului medicosaniar.

• în ultimii ani s-au descris cazuri de transmiterenosocomială a )I3+ )43, )*3, fie la pacienţi operaţide chirurgi purtători ai acestor virusuri, fie printransmitere încrucişată între pacienţi+ %rin materialinsuficient sterilizat sau %rin inermediul %rocedurilorin&a'i&e@ hemodializâ, endoscopie, cateterismevasculare



• 5ungii cu %ao$eniae demonsraă ca r&ptococcusneoformans, (istoplasma capsulatum, $spergillus, sunres%onsa!ili de cre#erea moraliăţii la ca'urile deconaminare nosocomială. Be#i aspergilozanosocomială a%are mai %uţin frec&en dec" infecţiilecau'ae de andida, ea reprezintă cea mai frecventăcauză de pneumonie nosocomială+ %recum #i aa%ariţiei unor forme invazive, în anumite circumstanţeparticulare, legate de transplantul de măduvă osoasă.O mare %ro%orţie a infecţiilor fun$ice nosocomiale sun

ari!uie uili'ării noilor a$enţi ani!acerieni+ mai eficienţi+a %rocedurilor c,irur$icale a$resi&e+ rans%lanelor deor$ane sau de mădu&ă osoasă+ era%iei imunosu%resi&e#i ciosaice+ %recum #i emer$enţei acualei %andemii deinfecţii cu I.







Transmiterea

• %odul direct de ransmiere se reali'ea'ă%rin contactul nemi+locit nre %acienţi #i

nre ace#ia #i %ersonalul din s%iale.

• %odul indirect de ransmiere ese%redominan n IN+ deoarece+ n cele maimule ca'uri+ sun &e,iculaţi de la surse la

rece%i&i agenţi rezistenţi în mediulambiental!



• Transmierea se mai %oae reali'a %rinaer+ a%ă (i'!ucniri e%idemice dele$ionelo'ă+ as%er$ilo'ă+ infecţii cu

mico!acerii ai%ice)+ %rin inermediulalimenelor+ medicamenelor+ %roduselor!iolo$ice+ a unor o!iece conaminae

(mo!ilier+ len8erie+ &eselă+ ec)+ a &ecoriloranimaţi din mediul de s%ial ec.



• Receptivitatea - ese cel mai im%oran facor %rimarcondiţionan al IN.

• IN %re'ină o incidenţă #i o se&eriae deose!iă lagrupurile cu risc crescut+ deseori inr"nd n cae$oria

3$a'delor com%romise4@ nou-născuţi, prematuri,distrofici, marii traumatizaţi (c,irur$ical+ accidenal)+arşii etc, beneficiarii de transplante, hemodializaţii,diabeticii, bolnavii cu maladii cronice, bolnavii cuimunodeficienţă umorală, celulară sau mi2tă,

primară sau secundară6 cu depresie imunitară prinimunoterapie, iradiere, tratament cortizonic sau cuSI7'!

Facorii %rinci%ali care deermină



Facorii %rinci%ali care deerminărăs%"ndirea !aceriilor re'isene n

s%ial@• m"inile %ersonalului de s%ial

• inernarea #i reinernarea !olna&ilor cu afecţiuni%ree*isene sau sare de %urăor

• %resiunea ani!ioicelor care disru$ flora sla! re'isenă

• re'isenţa faţă de un ani!ioic %oae fi ransformaă n%olire'isenţă de căre %lasmida :

• a%ar a$enţi re'isenţi@ $eneraţia I+ II+ III n ra%or #i cu$eneraţiile de ani!ioice

• mediul am!ienal de s%ial• mecanisme #i cau'e necunoscue (%ese ;12 dinre

sursele de !acili Dram sun necunoscue #i oae căile%o fi im%licae



IN5*8II9 :&IN'&N;S;*;%I'9 <I:N=

• I:N sun cele mai frec&ene IN (>.-?./=

• 7eşi aceste infecţii nu sunt grave, determinâapariţia bacteriemiei în @->/ din cazuri,

• mortalitatea atribuită strict infecţiilor urinarefiind de 0,1%,

• consecinţele medicale (com%licaţii locale #i

$enerale) #i economice sun considera!ile <%o%relun$i duraa de s%iali'are n medie cu ;6'ile=!



Facorii de risc im%licaţi n IN

e)trinseci*

• sonda8 &e'ical (>12 din ca'uri)

• duraa sonda8ului• e,nica a%licării sondei

• di&erse meode insrumenale

(endosco%ie+ cisosco%ie+ c,irur$ieurolo$ică ;12 din ca'uri)



intrinseci*

• se*ul feminin

• &"rsa %ese /1 de ani

• Bia!eul• ani!ioera%ia anerioară

• %aolo$ie su!adiacenă (&e'ică neurolo$ică)+

• e*isenţa diareei nosocomiale+• raumaisme+

• susce%i!iliaea $a'dei



Crieriile de dia$nosic

• uroculuri caniai&e %o'ii&e (01.111$ermeni?ml)+ cu cel mul două s%ecii!aceriene i'olae+

• %re'enţa manifesărilor clinice(fe!ră=>C+ disurie+ %olaGiurie+ enesme&e'icale)+ asociaă uroculurilor %o'ii&e cu

cel mul două s%ecii !aceriene #ileucociuriei 01H ?ml.



A$enţii %ao$eni care %o induceI:N

• ! coli <>.-?./= re'isen la amino%eniciline #ila in,i!iori de !ealacama'e+

• "roteus mirabilis (002)+

• "s! #eru$inosa,• lebsiella,• nterobacier• &erratia!

• Sun semnalae infecţii #i cu Candida albicans -+ ,cu stafilococ rezistent la meticilină şi custafilococi coagulazo-negativ %"nă la =2 dinca'uri n unele secţii.



revenirea I:N

• limiarea indicaţiei de sonda8 al căilor urinare

• respectarea unei tehnici aseptice n ca'ul insalăriisondei+ sau n ca' de endosco%ie urolo$ică+

• reducerea duratei sonda+ului• utilizarea unui sistem închis de drena+• respectarea regulilor de întreţinere ale unei sonde• sc,im!area sisemului sondăsisem de drena8 n ca' de

disfuncţii sau de a%ariţie a unei infecţii urinare conirmae

• respectarea regulilor de igienă locală şi generală



N:%;NII9 N;S;*;%I'9<N=

• 7neumoniile nosocomiale re%re'ină adoua cau'ă de IN (@.-1./=,

• afec"nd 1+/02 dinre !olna&ii s%iali'aţi+constituind prima cauză de deces încadrul IN <1.-(./=, mai ales la%ersoanele la care se asocia'ă cei mai

mulţi facori de risc.



Eiolo$ia N

• bacilii 'ram ne$ativ ()0%*+

"seudomonas aeruginosa (=12 din 7N)+

$cinetobacter (010;2)+

#lebsiella (>2).

stafilococii (peste >./=A

-S. aureus ese %re%onderen (=12)+ n s%ecialmeicilinore'isen+ urma de S. e%idermidis (012).

Candida spp reprezintă cauza a B./ din N, iar #sper$illus fumi$atus devine tot mai frecventimplicată în etiologia N!





Facorii de risc

• 2trinseciA mane&rele de inu!are

uili'area di&erselor e,nici (inu!aţiaendora,eală #i ra,eosomia sun%rinci%alii facori de risc)

duraa de menţinere a &enilaţiei asisae

uili'area aniacidelor %enru %re&enireaulcerului de sres (ce fa&ori'ea'ă%roliferarea $ermenilor)



• Intrinseci+ facori de $a'dă@ &"rsa %ese J1 ani o!e'iaea fumaul

alcoolismul malnuriţiaimunosu%resia erenul aner$ic

insuficienţă res%iraorie cronică sare de #oc iner&enţii c,irur$icale recene %enru %roe'areendora,eală ec.



• Bia$nosicul de ceriudine al 7N ese dificil#i ese susţinu de asocierea

• crierii clinice (use+ fe!ră+ e*%ecoraţie

muco%urulenă)

• crierii radiolo$ice (a%ariţia unui infilra saumodificarea recenă a unei ima$ini &ec,i)

• crierii !aceriolo$ice+ cu e&idenţiereaa$enului %ao$en n %rele&aele 3in siu4.



"revenţia $enerală

• educaţia %ersonalului medical #i aderenţa laa%licarea corecă a măsurilor de conrol (inclusi&s%ălarea m"inilor+ folosirea mănu#ilor #iec,i%amenelor %roecfi&e)

• su%ra&e$,erea e%idemiolo$ică a IN• nreru%erea ransmierii inerumane %rin

res%ecarea circuielor din s%ial (%acienţi+&i'iaori+ %ersonal medical+ alimenele+ len8eria+

medicaţia)• limiarea iner&enţiei facorilor de risc %enru

infecţii.



• 7enru e&iarea infecţiilor induse!ron,osco%ic ec,i%amenul re!uie curăţaaen n deer$en+ imedia du%ă uili'are+

apoi tratat cu glutaraldehidă / şi + n final+cu apă sterilă sau alcool pentruevitarea contaminării cu micobacterii

oportuniste din mediu!



IN5*8II N;S;*;%I'9;S$;&'$;&II <IN;=!

• IN ale plăgii operatorii• Infecii a%ărue la disanţă de locul iner&enţiei

c,irur$icale (infecţii urinare+ res%iraorii+ de

caeer+ !aceriemii).• re%re'ină 0/2 din oae cau'ele de IN #i au oincidenţă &aria!ilă du%ă i%ul de c,irur$ie (6/2)+ cresc"nd semnificai& n ca'ul s%iali'ării

!olna&ului n ser&iciile de reanimare(92).• Frec&enţa IN7O de%inde de %re'enţa facorilor

de risc e*rinseci #i inrinseci.



IN5*8II N;S;*;%I'9 7*'$$& <IN*=!

• INC re%re'ină ;1;/2 din oalul IN+ fiind res%onsa!ilede cel %uţin =12 din ca'urile de !aceriemii nosocomiale.

• :e%re'ină a =a cau'ă de IN la %acienţii din ser&iciile dereanimare+ unde moraliaea %oae ain$e &alori de <

;12.• 5actorii dependenţi de cateter @ e,nica defecuoasă+

i%ul de maerial (caeer de eflon+ sau clorură de %oli&inil+cu risc mai mare dec" cel de %oliurean)+ caeermuli%lu+ siusul de im%lanare (caeere &enoase cenrale

im%licae n 912 din ca'uri)+ im%lanare n siuaţii deur$enţă (risc crescu) faţă de im%lanare de elecţie+duraa menţinerii caeerului (%ese J; ore).



Eiolo$ia

• safilococul coa$ula'one$ai& (=1612)

• !. aureus (/012)

• !aceriile Dram ne$ai& (012092)

• fun$i (/2)• enerococi (%ese /2).

• Crieriile de dia$nosic se referă la %re'enţasemnelor locale sau $enerale de infecţie+ lacultura cantitativă pozitivă a e2tremităţiicateterului+ ,emoculuri %o'ii&e n ca' de!aceriemie de caeer.





'genţii patogeni implicaţi înetiologia IN sau prin alogrefă

• 4acteriisafilococisre%ococi #i enerococienero!acerii-"seudomonas fluorescens-1ersiniaenterocolitica-2orrelia, isteria %&coplasma, E.oli.!erratia,anaero!

• rotozoare 'o)oplasma, "lasmodium, eishmania,-'r&panosoma

• 5ungi le&uri

• 3irusuri&irusurile ,e%aielor@ A+ K+C+B+E+D+TT

%ar&o&irus K09+,er%es&irusuri@ CM+ EK+ S+ +<+>+ rero&irusuri limforo%e@ I+ TLl+TL;+adeno&irusuri

• rioni şi alţi agenţi neconvenţionali





• 7MS ese e*%us #i alor a$enţi %ao$enicum ar fi@ virusul gripal, infecţiilecauzate de streptococi şi stafilococi, v!

varicelo-zosterian, tu-erculosis. nSA sau descris e%idemii nosocomiale cuul%ini %lurire'isene de K)

* d i î d id d ă



*onduita în caz de accident dupăe2punere la )I3

• Be'infecţia %lă$iiBe'infecţia %lă$ii (alcool ioda+ alcool eilic J12+ !eadine) /01 minue/01 minue

• 7eclararea accidentului imediat după e2punere #i nre$israrea daelor idenificare ale %acienului sursă (dacă e%osi!ilă idenificarea)

• fectuarea serologiei după accident, ulterior se repetă la( săptămâni, la 1 şi ( luni!

• E&iarea donărilor de s"n$e #i a acelor se*uale ne%roe8aeim% de < luni de 'ile (riscul ese ma*im n %rimele <0;să%ăm"ni)

• himioprofila)ia recomandată asociază 3 antiretrovirale, 4săptăm0ni, începută prompt - preferabil în 1 ./ ore poste2punere, ma2 până la 1( de ore! ('ido&udinălami&udinaindina&ir)(sa&udinalami&udinaa!aca&ir)



• 7enru %ersonalul medical %roe8a %rin&accinare ani,e%aiă K nu se ado%ăaiudini imuno%rofilacice %ariculare (faţă

de K)+ dacă titrul de anticorpi estecunoscut şi este de peste B. m:I Dml.7ersonalul medical %roe8a %rin &accinare+

dar cu saus imun necunoscu+ &a fi%roe8a %rin re&accinare ani,e%aiă K #i?sau KID.



• 7ersonalul medical ne%roe8a %rin &accin+ e*%us%ercuan (e*. nţe%ăură cu ac) sau %ermucos las"n$e %ro&eni de la %ersoane infecae cu K+

de&ine %roe8a %rin administrare de )4I0 <.,.(mlDEg sau ? ml pentru adult= administrate înprimele @> h şi prin vaccinare antihepatită 4cu > doze la ., B, @ şi B@ luni <prima vaccinare

este concomitentă cu )4I0, dar în alt situsanatomic=!



n %roecţia %ose*%unere (nţe%ăuri accidenale)foare im%orană ese #i aiudinea locală@

se fa&ori'ea'ă s"n$erarea

spălarea din abundenţă cu apă (foareim%orană %enru sro%irile oculare)

de'infecţie im% de 0/ minue 4n %loaiede'inf ecţie im% de 0/ minue 4n %loaie4 de@

a%ă o*i$enaă =2+ $luaralde,idă ;2+ alcooleilic J12+ iodofori ;+/2+ acid !oric =2

colir anise%ic %enru sro%iri con8unci&ale.



• revenirea infecţiilor prin e2punereprofesională la agenţii patogeni cutransmitere sanguină este posibilă+ dar

ese dependentă de ado%area a 1strategiiA

• evitarea e2punerii

• imunizarea

• profila2ia post-e2punere!

Documents

INFECTII NOSOCOMIALE