Infectiile Cu Drojdii 5

Embed Size (px)

Text of Infectiile Cu Drojdii 5

Mecanisme moleculare ale virulentei si patogenitatii la drojdii

Genul Candida Peste 200 sp.

Cuprinde specii potential patogene: ex. C. albicans, C. glabrata, C. parapsilosis, C. tropicalis, C. krusei, and C. inconspicua, C. dubliniensis Cea mai cunoscuta si studiata C. albicans

Caractere generale Microorganisme: eucariote, unicelulare, facultativ anaerobe, conditii de cultivare: 28-37 C, pH neutru Principalii polimeri ai peretelui celular:Glucan si Manan Adaptabilitate ridicata: unele specii de Candida pot suferii unele modificarii: morfologice (str. de suprafata) si biochimice (cresterea intensit. metabolice) Coloniile apar sub mai multe forme: netede, rugoase, fibroase, zbarcite, franjurate fenotipe care apar odata la 10-104 cel. (reglajul SIR2 like).

Ex: col. alba neteda care avea capacit sa secrete aspatil proteinazele 1 si 3 a suferit modificari fenotipice devenind rugoasa de culoare gri si avand capacitatea sa secrete aspartil proteinaza 2.

Nise ecologice Nise permante: organismul uman si animal- tegumentului: C. parapsilopsis, guillermondii, krusei - tractului digestiv si genital: C. albicans, tropicalis, krusei, glabrata

Nise temporale:- ape reziduale: C.albicans, guillermondii, maltosa - soluri poluate: C. albicans, tropicalis, robusta - plante: C. azyma, guillermondii, maltosa, zeylanoides

-Tegument -Tract digestiv -Tract uro-genital

Infectiile cauzate de CandidaFrecveta - ocupa locul 4 in infectiile nosocomiale cu o mortalitate de 40%. -se constata o morbiditate si mortalitate ridicata in cazul nou nascutilor -75% din femei dezvolta o infectie vaginala iar 45% din cazuri sunt recurente -mortalitate ridicata datorita: diagnosticare tarzie si rezistenta crescuta la

compusi cu activitate antifungica

Susceptibilitate crescuta - Persoanele cu imunitate scazuta -Persoanele care urmeaza diferite tratamente cu: corticosteroizi, antinoeplazice, antibiotice cu spectru larg, imunosupresoare

Puncte tari

BacteriiPlasticitatea genetica Rezistenta ridicata la conditii de stres Rata de diviziune ridicata Multirezistenta la antibiotice Ocupa nise variate Mobilitate, sporulare...

DrojdiiAsemanare cu cel. umane

Aderenta ridicata la dispozitive medicalRata de diviziune ridicata

Afectiunile produse de specii din genul Candida Candidoza muco-cutanata Onicomicoza Candidoza orofaringiana Candidoza vulvo-vaginala Candidoza de scutec Candidoza neonatala

Candidoza muco-cutanata Zonele afectate: axilara, pliurile submamare, spatiile interdigitale, ombilicul. Caracterizata prin: eritem bazal cu margini solzoase, leziunile sunt inconjurate de eruptii gen pustule care se sparg si produc rani deschise. Predispozitie crescuta: disfunctii metabolice (diabetici, alcoolici, supraponderali)

persoane care lucreaza in medii cu risc crescut: spalatorii, pescarii, curatatorii

Onicomicoza Infectii ale unghiilor produse de specii din genul Candida in asociere cu o serie de fungi: Trichophyton rubrum determina peste 80% dintre onicomicoze

Aspectul unghiei se modifica in functie de locul de patrundere a fungului in lama cornoasa. Unghia devine galbena, alba sau maron inchis, ingrosata si sfarimicioasa in cazul invadarii portiunii terminale a acesteia. In situatia in care invazia fungica se face direct prin suprafata unghiei, pe aceasta apar la inceput pete albe (interpretate de multe ori ca lipsa de calciu), ulterior prezentindu-se moale, cu aspect prafuit, dar fara a se ingrosa sau detasa de patul unghial Transmitere: infectiei fungica se transmite fie prin contact direct, fie indirect prin folosirea in comun a unor obiecte precum unele articole de imbracaminta si incaltaminte, obiecte folosite in igiena personala (unghiera, forfecuta pentru unghii, pila pentru unghii, prosop), baile publice (dusumeaua, gratarul de lemn din saune, bazine de inot). Persoane predispuse: unghie incarnata, varsnicii, tratament prelungit de antibiotice

Candidoza orofaringiana Candida este prezenta in flora normala a orofaringelui aceasta devine patogena in diferite cazuri: imunitate scazuta: bolnavi varstnici, diabetici, cu neoplasme, antibioterapie de lunga durata, SIDA, alimentatia (deficiente nutritionale ale: riboflavinelor, folatilor, Fe.) insa aceasta poate fi contactata si in urma consumarii unor alimente infestate Candida albicans este cea mai frecventa specie implicata in aparitia candidozei bucale poate fi si asociata si cu infectii bacteriene cu: streptococi, stafilococi, enterococi Clinic, se prezinta sub forma unei zone triunghiulare aspre, eritematoase si/sau edematoase, localizata la nivelul ambelor si, mai rar, a uneia dintre comisurile bucale. La copii aceast afeciune este frecvent asociat cu defecte genetice i disfuncii ale glandelor endocrine

Candidoza vulvo-vaginala determinata de Candida albicans in proportie de 90-85% sau Candida glabrata, krusei, inconspicua. Factorii care favorizeaza aparitia candidozei vulvovaginale sunt reprezentati de: administrarea pe o perioada mai lunga a antibioticelor, contraceptivelor, sarcina, diabetul, si anumite boli endocrine, poate fi transmisa sexual

Approximativ 75% din femei dezvolta infectia odata in viata si 4050% sunt recurente. Este frecvent intalnita in cazul femeilor insarcinate in trimestrul al treilea de sarcina si poate determina complicatii ale fatului.

Scurgeri albicoase, discomfort

Candidoza neonatala Candidoza neonatal este transmis nou- nscutului in momentul nasterii in urma tranzitarii tractului vaginal i se constat prezena acesteia la 5% din nou- nscui; apare de cele mai multe ori n cavitatea bucal sau mai rar sub forma unei infecii a pielii n jurul anusului i n jurul organelor genitale. La nou-nascui , candidoza generalizata se dezvolt doar n mod excepional n condiii de imunitate precar. Infectarea copilului n timpul naterii, poate duce la apariia candidozelor pulmonare, care i poate produce moartea mai ales dac nou- nscutul este preamatur

Candidoza de scutec Candidoza de scutec apare la puin timp de la natere i este determinat de invadarea speciilor genului Candida datorit umiditii crescute. Acest lucru este posibil exclusiv din motive de igien, n mod special prin neschimbarea scutecului bebeluului. Leziunile care se dezvolta la nivelul tegumentelor acestuia sunt leziuni eritematoase tip satelit (pustule

satelit), cu eroziuni ale tegumentelor.

Reguli generale administrarea tratamentelor antifungice evitarea toxicitatii asigurarea dozelor optime monitorizarea complicatiilor

Mecanismele de virulenta la speciile din genul Candida Aderena Adezinele Dimorfismul celular (blastospori, pseudohife, tubi de germinaie, hife) Modificarea fenotipica

Producerea unor enzime extracelulare- proteinaze, fosfolipaze, lipaze, esteraze, DN-aze, Formarea biofilmului

Rezistenta la substante antifungice

C. albicans patogena/nepatogena

Figure 1. Tesut inainte de infectie

Figure 2. Infectiia cu tulpini de C. albicans nepetogena

Figure 3. infectia cu C. albicans dupa 48h drojdiile destabilizeaza tesutul

Etapele procesului infectios

Aderenta

Aderenta celulara este esentiala in procesul de colonizare a celulele epiteliale si de

formare a biofilmelor. Adezinele se leaga la componente ale matricei extracelulare cum ar fi laminina,

fibrinogenul si fibronectina

Adezinele Als, Ala si Hwp1 fac parte din grupul de proteine din peretele celularglicozilfosfatidilinozitol dependente. Expresia genelor care codifica aceste proteine este reglata de factori transcriptionali ca Bcr1, Tec 1, Nrg 1, Tup 1.

Capacitatea de aderenta este dependenta de starea celulelor, astfel in stare germinativa

(hifa) aderenta este de 5 ori mai mare decat in faza de blastospori. Factorii care contribuie la cresterea aderentei formelor hifale include schimbari calitative ale adezinelor si exprimarea unor adezine specifice.

Testarea capacitatii de aderenta la substrat inert si la linii celulare

A. B. C. D. E. F. G. H. I. J. K. L.

Candida albicans ATCC 10231 Candida parapsilosis CBS 604 C. albicans CMGB 318 C. albicans CMGB 319 C. albicans CMGB 320 C. albicans CMGB 321 C. albicans CMGB 322 C. parapsilosis CMGB 323 C. parapsilosis CMGB 324 C. albicans CMGB 325 C. albicans CMGB 326 C. albicans CMGB 327

FORMAREA DE BIOFILME

Enzimele hidrolitice produse de speciile din genul Candida

Proteinaze Fosfolipaze Lipaze Esteraze Fosfataze DN-aze

Rolul enzimelelor hidrolitice Achizitia de nutrienti

Distrugerea membranei celulare Diseminare Inactivarea moleculelor implicate in apararea organismului gazda

Proteinazele produse de specii din genul Candida

Aspartil proteinaze Serin proteinaze Cistein proteinaze Metalo proteinaze

Aspartil proteinazele Codificate de gene SAP [SAP 1-10] Proteinele Sap functie similara si cu proprietati diferite (masa molec., pH izoelectric)

Proteina matura dimensiuni 35-48kDa si contine doua regiuni conservate care interactionaza cu resturile de acid asparticSap 1-8 secretate extracelular iar 9 si 10 sunt ancorate de membrana prin GPI (glicozilfosfatidilinozitolul) Molecule scindate de aspartil proteinaze sunt: - matrixul extracelular si prot. de supafata ex.: colagenul, laminina, fibronectina mucinul sunt degradate cu o rata mai mare de Sap2. -diferite proteine ale gazdei implicate in aparare precum: lactoferina salivara, alphamacroglobulinele, precursori ai factorilor de coagulare, macrofagele, majorit imunoglabulinelor inclusiv IgA care e rezistent la majoritatea proteinazelor bateriene. -componente cheie ale sitemului imunitar precum: citokinele proinflamatorii interleukina 1beta, lactoperoxidaze, catepsina D, comp. complement

Astfel proteinele Saps au rol in mentiner