Infectiile Cu Drojdii 5

  • Published on
    30-Jul-2015

  • View
    46

  • Download
    3

Embed Size (px)

Transcript

<p>Mecanisme moleculare ale virulentei si patogenitatii la drojdii</p> <p>Genul Candida Peste 200 sp.</p> <p> Cuprinde specii potential patogene: ex. C. albicans, C. glabrata, C. parapsilosis, C. tropicalis, C. krusei, and C. inconspicua, C. dubliniensis Cea mai cunoscuta si studiata C. albicans</p> <p>Caractere generale Microorganisme: eucariote, unicelulare, facultativ anaerobe, conditii de cultivare: 28-37 C, pH neutru Principalii polimeri ai peretelui celular:Glucan si Manan Adaptabilitate ridicata: unele specii de Candida pot suferii unele modificarii: morfologice (str. de suprafata) si biochimice (cresterea intensit. metabolice) Coloniile apar sub mai multe forme: netede, rugoase, fibroase, zbarcite, franjurate fenotipe care apar odata la 10-104 cel. (reglajul SIR2 like).</p> <p>Ex: col. alba neteda care avea capacit sa secrete aspatil proteinazele 1 si 3 a suferit modificari fenotipice devenind rugoasa de culoare gri si avand capacitatea sa secrete aspartil proteinaza 2.</p> <p>Nise ecologice Nise permante: organismul uman si animal- tegumentului: C. parapsilopsis, guillermondii, krusei - tractului digestiv si genital: C. albicans, tropicalis, krusei, glabrata</p> <p> Nise temporale:- ape reziduale: C.albicans, guillermondii, maltosa - soluri poluate: C. albicans, tropicalis, robusta - plante: C. azyma, guillermondii, maltosa, zeylanoides</p> <p>-Tegument -Tract digestiv -Tract uro-genital</p> <p>Infectiile cauzate de CandidaFrecveta - ocupa locul 4 in infectiile nosocomiale cu o mortalitate de 40%. -se constata o morbiditate si mortalitate ridicata in cazul nou nascutilor -75% din femei dezvolta o infectie vaginala iar 45% din cazuri sunt recurente -mortalitate ridicata datorita: diagnosticare tarzie si rezistenta crescuta la</p> <p>compusi cu activitate antifungica</p> <p>Susceptibilitate crescuta - Persoanele cu imunitate scazuta -Persoanele care urmeaza diferite tratamente cu: corticosteroizi, antinoeplazice, antibiotice cu spectru larg, imunosupresoare</p> <p>Puncte tari</p> <p>BacteriiPlasticitatea genetica Rezistenta ridicata la conditii de stres Rata de diviziune ridicata Multirezistenta la antibiotice Ocupa nise variate Mobilitate, sporulare...</p> <p>DrojdiiAsemanare cu cel. umane</p> <p>Aderenta ridicata la dispozitive medicalRata de diviziune ridicata</p> <p>Afectiunile produse de specii din genul Candida Candidoza muco-cutanata Onicomicoza Candidoza orofaringiana Candidoza vulvo-vaginala Candidoza de scutec Candidoza neonatala</p> <p>Candidoza muco-cutanata Zonele afectate: axilara, pliurile submamare, spatiile interdigitale, ombilicul. Caracterizata prin: eritem bazal cu margini solzoase, leziunile sunt inconjurate de eruptii gen pustule care se sparg si produc rani deschise. Predispozitie crescuta: disfunctii metabolice (diabetici, alcoolici, supraponderali)</p> <p>persoane care lucreaza in medii cu risc crescut: spalatorii, pescarii, curatatorii</p> <p>Onicomicoza Infectii ale unghiilor produse de specii din genul Candida in asociere cu o serie de fungi: Trichophyton rubrum determina peste 80% dintre onicomicoze</p> <p>Aspectul unghiei se modifica in functie de locul de patrundere a fungului in lama cornoasa. Unghia devine galbena, alba sau maron inchis, ingrosata si sfarimicioasa in cazul invadarii portiunii terminale a acesteia. In situatia in care invazia fungica se face direct prin suprafata unghiei, pe aceasta apar la inceput pete albe (interpretate de multe ori ca lipsa de calciu), ulterior prezentindu-se moale, cu aspect prafuit, dar fara a se ingrosa sau detasa de patul unghial Transmitere: infectiei fungica se transmite fie prin contact direct, fie indirect prin folosirea in comun a unor obiecte precum unele articole de imbracaminta si incaltaminte, obiecte folosite in igiena personala (unghiera, forfecuta pentru unghii, pila pentru unghii, prosop), baile publice (dusumeaua, gratarul de lemn din saune, bazine de inot). Persoane predispuse: unghie incarnata, varsnicii, tratament prelungit de antibiotice</p> <p>Candidoza orofaringiana Candida este prezenta in flora normala a orofaringelui aceasta devine patogena in diferite cazuri: imunitate scazuta: bolnavi varstnici, diabetici, cu neoplasme, antibioterapie de lunga durata, SIDA, alimentatia (deficiente nutritionale ale: riboflavinelor, folatilor, Fe.) insa aceasta poate fi contactata si in urma consumarii unor alimente infestate Candida albicans este cea mai frecventa specie implicata in aparitia candidozei bucale poate fi si asociata si cu infectii bacteriene cu: streptococi, stafilococi, enterococi Clinic, se prezinta sub forma unei zone triunghiulare aspre, eritematoase si/sau edematoase, localizata la nivelul ambelor si, mai rar, a uneia dintre comisurile bucale. La copii aceast afeciune este frecvent asociat cu defecte genetice i disfuncii ale glandelor endocrine</p> <p>Candidoza vulvo-vaginala determinata de Candida albicans in proportie de 90-85% sau Candida glabrata, krusei, inconspicua. Factorii care favorizeaza aparitia candidozei vulvovaginale sunt reprezentati de: administrarea pe o perioada mai lunga a antibioticelor, contraceptivelor, sarcina, diabetul, si anumite boli endocrine, poate fi transmisa sexual</p> <p> Approximativ 75% din femei dezvolta infectia odata in viata si 4050% sunt recurente. Este frecvent intalnita in cazul femeilor insarcinate in trimestrul al treilea de sarcina si poate determina complicatii ale fatului.</p> <p> Scurgeri albicoase, discomfort</p> <p>Candidoza neonatala Candidoza neonatal este transmis nou- nscutului in momentul nasterii in urma tranzitarii tractului vaginal i se constat prezena acesteia la 5% din nou- nscui; apare de cele mai multe ori n cavitatea bucal sau mai rar sub forma unei infecii a pielii n jurul anusului i n jurul organelor genitale. La nou-nascui , candidoza generalizata se dezvolt doar n mod excepional n condiii de imunitate precar. Infectarea copilului n timpul naterii, poate duce la apariia candidozelor pulmonare, care i poate produce moartea mai ales dac nou- nscutul este preamatur</p> <p>Candidoza de scutec Candidoza de scutec apare la puin timp de la natere i este determinat de invadarea speciilor genului Candida datorit umiditii crescute. Acest lucru este posibil exclusiv din motive de igien, n mod special prin neschimbarea scutecului bebeluului. Leziunile care se dezvolta la nivelul tegumentelor acestuia sunt leziuni eritematoase tip satelit (pustule</p> <p>satelit), cu eroziuni ale tegumentelor.</p> <p>Reguli generale administrarea tratamentelor antifungice evitarea toxicitatii asigurarea dozelor optime monitorizarea complicatiilor</p> <p>Mecanismele de virulenta la speciile din genul Candida Aderena Adezinele Dimorfismul celular (blastospori, pseudohife, tubi de germinaie, hife) Modificarea fenotipica</p> <p> Producerea unor enzime extracelulare- proteinaze, fosfolipaze, lipaze, esteraze, DN-aze, Formarea biofilmului</p> <p> Rezistenta la substante antifungice</p> <p>C. albicans patogena/nepatogena</p> <p>Figure 1. Tesut inainte de infectie</p> <p>Figure 2. Infectiia cu tulpini de C. albicans nepetogena</p> <p>Figure 3. infectia cu C. albicans dupa 48h drojdiile destabilizeaza tesutul</p> <p>Etapele procesului infectios</p> <p>Aderenta</p> <p>Aderenta celulara este esentiala in procesul de colonizare a celulele epiteliale si de</p> <p>formare a biofilmelor. Adezinele se leaga la componente ale matricei extracelulare cum ar fi laminina,</p> <p>fibrinogenul si fibronectina</p> <p> Adezinele Als, Ala si Hwp1 fac parte din grupul de proteine din peretele celularglicozilfosfatidilinozitol dependente. Expresia genelor care codifica aceste proteine este reglata de factori transcriptionali ca Bcr1, Tec 1, Nrg 1, Tup 1.</p> <p>Capacitatea de aderenta este dependenta de starea celulelor, astfel in stare germinativa</p> <p>(hifa) aderenta este de 5 ori mai mare decat in faza de blastospori. Factorii care contribuie la cresterea aderentei formelor hifale include schimbari calitative ale adezinelor si exprimarea unor adezine specifice.</p> <p>Testarea capacitatii de aderenta la substrat inert si la linii celulare</p> <p>A. B. C. D. E. F. G. H. I. J. K. L.</p> <p>Candida albicans ATCC 10231 Candida parapsilosis CBS 604 C. albicans CMGB 318 C. albicans CMGB 319 C. albicans CMGB 320 C. albicans CMGB 321 C. albicans CMGB 322 C. parapsilosis CMGB 323 C. parapsilosis CMGB 324 C. albicans CMGB 325 C. albicans CMGB 326 C. albicans CMGB 327</p> <p>FORMAREA DE BIOFILME</p> <p>Enzimele hidrolitice produse de speciile din genul Candida</p> <p>Proteinaze Fosfolipaze Lipaze Esteraze Fosfataze DN-aze</p> <p>Rolul enzimelelor hidrolitice Achizitia de nutrienti</p> <p> Distrugerea membranei celulare Diseminare Inactivarea moleculelor implicate in apararea organismului gazda</p> <p>Proteinazele produse de specii din genul Candida</p> <p> Aspartil proteinaze Serin proteinaze Cistein proteinaze Metalo proteinaze</p> <p>Aspartil proteinazele Codificate de gene SAP [SAP 1-10] Proteinele Sap functie similara si cu proprietati diferite (masa molec., pH izoelectric)</p> <p>Proteina matura dimensiuni 35-48kDa si contine doua regiuni conservate care interactionaza cu resturile de acid asparticSap 1-8 secretate extracelular iar 9 si 10 sunt ancorate de membrana prin GPI (glicozilfosfatidilinozitolul) Molecule scindate de aspartil proteinaze sunt: - matrixul extracelular si prot. de supafata ex.: colagenul, laminina, fibronectina mucinul sunt degradate cu o rata mai mare de Sap2. -diferite proteine ale gazdei implicate in aparare precum: lactoferina salivara, alphamacroglobulinele, precursori ai factorilor de coagulare, macrofagele, majorit imunoglabulinelor inclusiv IgA care e rezistent la majoritatea proteinazelor bateriene. -componente cheie ale sitemului imunitar precum: citokinele proinflamatorii interleukina 1beta, lactoperoxidaze, catepsina D, comp. complement</p> <p>Astfel proteinele Saps au rol in mentinerea raspunsului inflamator la nivelul epiteliului in vivo. Aspartil proteinazele sunt inhibate de pepstatin A, un hexapeptid izolat din tulpini de Streptomyces</p> <p>Expresia genelor SAP reglajul SAP are loc la nivel transcriptional se sintetizeaza o prepropeptida care e cu aprox 60 de aa mai mare decat enzima matura si este alcatuita din molecula semnal si propeptida Scindarea are loc la nivelul RE si este realizata de o proteinaza, dupa care este transportata de o proteinaza Kex2-like iar capatul carboxi e procesat la nivelul AG pentru a obtine enzima activa. Exprimate constititiv: SAP9 si SAP10 sau in functie de conditiile de mediu (restul proteinelor)</p> <p>Expresia este influentata de: pH, ( Sap 1 si 3 actioneaza la pH acid, iar Sap 2,4 si 6 sunt stabile la pH neutru) temperatura, (la 250 C, creste rata transcrierii genei Sap8 ) sursa de N, (albumina serica bovina Sap 2) forma morfologica (Sap 4-6 exclusiv formele de hifa si Sap 1-3 secretate de formele blastospori) un alt factor care este implicat in reglajul expresiei genelor Sap este localizarea infectiei cu Candida si interactiunea cu celulele gazdei</p> <p>Evidenierea activitii proteinazelor</p> <p>Serin proteinazele Active pH 5-7.2 Hidrolizeaza mai multe substraturi cel inclusiv matrixul extracel. si dif. prot serice</p> <p>Metalo proteinazele Fam Rbt5 sunt implicate in acumulare de Fe de la niv hemoglobinei Fe necesar in metab cel. drojd In timpul infectiei cel de drojdii sunt supuse riscului actiunii sp. reactive de O2 care apartin sistemului de aparare al gazdei (catalaza, SOD, p. soc termic)</p> <p>FosfolipazeleFosfolipaza A (hidrolizeaza leg. acil dintre esterii AG)</p> <p>Fosfolipaza B (hidrolizeaza leg. acil din pozitia 1 si 2 de la nivelul glicerolului)Fosfolipaza C (hidrolizeaza leg. fosfodiesterice de la niv. scheletului fosfolipidic producand 1,2- aacil-lizofosfolipid sau 1-acil-lizofosfolipid) Fosfolipaza D (scindeaza leg. fosfodiesterica obtinandu-se acid fosfatidic si colina sau etanol amina.</p> <p>FOSFOLIPAZELE Expresie ridicata in timpul invaziei datorita scind legaturilor esterice dintre glierofosfolipidele mb. cel. Prezente si la alte microorganisme: Aspergillus fumigatus, Cryptococcus, neoformans, Listeria monocytogenes, Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus, Mycobacterium tuberculosis, Toxoplasma gondii;</p> <p> Difera modul de actiune si legaturile pe care la scindeaza; in ultimii ani au fost puse in evidenta si la late specii de Candida precum: glabrata, parapsilosis, tropicalis, krusei;</p> <p> Prima gene identificata a fost PLB1 care se afla pe cromozomul 6 si care prezinta o omologie de secventa de 45% cu gena PLB1 de la S. cerevisiae</p> <p>Expresia fosfolipazelor Genele PLC sunt exprimate in ambele forme morfologice</p> <p> Expresia genei PLB1 este reglata de factori nutritinali, de temperatura de pH, cat si de faza de crestere Secretia fosfolipazei B a fost evidentiata in timpul invaziei tractului gastrointestinal la soareci dar nu si in cazul infectiei vaginale</p> <p>Evidenierea activitii fosfolipazice</p> <p>(incubare de 48 de ore)</p> <p>Lipazele Codificate de genele LIP 1-10 (1965) prot. Prezinta o similaritate in aa de pana la 80%</p> <p>Hidrolizarea TAG in glicerol si AGSunt reglate si exprimate diferit Evidentiate prin cultivarea cu tween ca unica sursa de C Stabilitate termica ridicata, rezistenta la solventi organici si la actiunea unor proteinaze Rol: digestia lipidelor pt acumulare de nutrienti, aderarea la cel gazdei, initierea proc inflamatorii si competenta cu alte microorganisme, Actineaza asupa gr. esterice de la niv mona di si triacizi glicerolilor si de la niv fosfolipidelor</p> <p>Expresia genelor LIP Au fost evidentiate si la speciile: C. tropicalis, parapsilosis, krusei si glabrata</p> <p>Tote genele LIP contin secvente conservate 4 resturi de Cys, un situs N-glicozilat siacelasi grad de hidrofobicitate. Gena LP7 mai contine la capatul N-terminal o secv semnal. Genele LIP3LIP6 au fost evidentiate in diferite medii si in toate fazele de crestere. Genele LIP1, LIP3, LIP4, LIP5, LIP6 si LIP8 sunt exprimate atat in mediu cu Tween 40 ca unica sursa de C dar si in mediu fara lipide. Expresia genelor LIP a fost studiata si pe model animal si s-a constatat ca genele LIP4LIP8 sunt exprimate la toate animalele. LIP1, LIP2, LIP3 si LIP9 au fost detectate in infectiile gastrice insa nu sunt exprimate in infectiile mucoasei orale.</p> <p>Hemolizinele Tulpinile de Candida prezinta hemoliza de tip a si b</p> <p> Insuficiente date obtinute pana la ora actuala, hemoliza a fost asociata cu maimulti factori: prezenta unei mananproteine, producerea de fosfolipaze, lipaze, proteinaze extracelulare Expresia factorilor implicati in hemoliza este dependenta de forma unicelulara sau hifala, de conditiile de mediu (sursa de carbon, temperatura</p> <p>Evidenierea activitii hemolitice</p> <p>Evidenierea activitii hemolitice (incubare de 24/48 de ore)</p> <p>DN-azele Rol in degradarea Neutrophil extracellular traps (NETs)</p> <p> Inhibarea unor mecanisme de generare a speciilor reactive de oxigen in cazul neutrofilelor</p> <p>Diseminarea in organismCandida albicans invadeaza tesutul cu ajutorul pseudohifelor Poate patrunde in sange pe la nivelul epiteliilor lezate dar si pe la nivelul mucoasei intestinale. Dispozitivele medicale (catetere, endoproteze, implanturi dentare, art...</p>