INFECTIILE NOSOCOMIALE LA PERSONALUL de Medicina... · Categorii Principalele infectii care pot fi considerate profesionale la personalul medical sunt determinate de : virusurile: herpetice, rubeolei, hepatitelor ...

  • Published on
    31-Jan-2018

  • View
    216

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

  • INFECTIILE NOSOCOMIALE LA

    PERSONALUL MEDICAL

  • Definitie

    ORD.MS

    Infecia contractat n spital sau alte uniti sanitare cu paturi, care se refer la orice boal datorat microorganismelor, boal ce poate fi recunoscut clinic sau microbiologic, care afecteaz fie bolnavul, datorit internrii lui n spital sau ngrijirilor primite, fie ca pacient spitalizat sau n tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorit activitilor sale

  • Criterii de recunoastere

    Infectia nosocomiala ca boala profesionala

    Relatia dintre activitatea profesionala si infectie stabilita prin:

    riscul de contaminare ca urmare a tipului de activitate medicala caracterizata prin expunere certa;

    apartia simptomelor dupa trecerea unui interval de timp echivalent cu incubatia bolii de la data posibilei contaminari profesionale;

    simptomele bolii concordante cu tipul de contaminare profesionala

  • Categorii

    Principalele infectii care pot fi considerate profesionale la personalul medical sunt determinate de :

    virusurile: herpetice, rubeolei, hepatitelor virale B, C, D, G, HIV, gripal, Sindromului Respirator Acut Sever (SARS)

    Mycobacterium tuberculosis, Neisseria meningitidis

    oricare agent patogen care provine din mediul de spital si contamineaza personalul in timpul activitatii profesionale

  • Infectiile cu virusurile herpetice

    Circulatia virusurilor herpetice frecventa in populatia generala ( markeri ai infectiei : 80-95% adulti in tarile dezvoltate; 75% in tarile in dezvoltare)

    Contagiozitate crescuta a surselor

    Rata de portaj crescuta inclusiv la personalul medical (ex.9,6% obstetrica)

    Transmiterea agentului patogen in cantitati mari ; pe cale directa (aerogena) si indirecta (maini si suprafete contaminate)

    HSV -1 prin lichidul oral

    HSV- 2 prin secretii genitale

    Expunerea posibil crescuta la personalului din diverse servicii (HSV-1) si obstetrica (HSV-2)

  • VARICELA

    Anamnez pozitiv Anamnez negativ

    Servicii cu risc Alte servicii

    Serologie (ELISA) Fr investigaii serologice

    cu excepia celei din post-

    expunere

    Personal imun Personal neimunizat

    Contact cu pacienii cu infecie 1. Evitarea contactului cu pacienii cu

    cunoscut cu HSV infecie cunoscut cu HSV

    2. ntreruperea activitii n caz de

    expunere (10-21 de zile)

    3. Eventual imunizarea pasiv n caz de expunere (pn la 24-48 h de

    la contact)

    Algoritmul msurilor de prevenie la personalul medical fa de infecia

    cu virusul varicelo-herpetic (dup G. Prodihom)

  • Infectia cu virusul rubeolei

    Riscul contaminarii nosocomiale intr-o populatie imunizata este redus

    Cauzele infectiilor nosocomiale la personalul medical

    lipsa programelor de imunizare in populatia generala

    raspuns anamnestic scazut post vaccinal/postinfectie

    Expunerea posibil crescuta la personalului din servicii de pediatrie

    Preventia : vaccinarea de necesitate epidemiologica a personalului medical (mai ales perosonalul feminin)

  • Infectiile cu virusul hepatitelor virale

    VHA

    - Riscul de infectie profesionala in tarile cu tendinta de adultizare a

    HVA

    - Risc crescut la persoanele peste 30 de ani

    - Preventia :

    masuri generale ;

    masuri specificie prin imunizare activa (vaccinare) si pasiva (imunoglobuline specifice anti VHA)

  • VHB - Risc confirmat de contaminare profesionala

    - ACIP ( Advisory Committee in Immunization Practices) : recomandarea vaccinarii personalului medical (SUA din 1982)

    consecinte (raportari CDC):

    - reducere semnificativa a ratei infectiilor profesionale :

    386 cazuri/100.000 (1983) la 9,1 cazuri / 100.000 (1995)

    - Factorii care cresc riscul infectiei nosocomiale cu VHB :

    - rata crescuta a infectiei in populatia generala (program vaccinal absent, introdus recent, ineficient);

    - prevalenta crescuta a purtatorilor nedepistati

    - masurile preventionale generale partial aplicate

    - specificul prestatiilor medicale si a serviciului medical

  • Hepatita virala B la personalul medical (dupa M.Sabau, 2002)

    Autorul Categoria investigata Rata de atac (%)

    Madsen Medici si personal mediu 10,4

    Frieberger Medici 16,8

    Mannback Personal mediu 0,7-4,3

    Anghelescu Medici si personal de ingrijire 15,5

    Calomfirescu Medici si personal mediu 11,5

    Garibaldi Personal unitati dializa 3,4

    Marmion Personal unitati dializa 47,0

    Lo Grippo Personal laborator 7,4

    Berris Medici stomatologi 6,3

    Williams Personal unitati dializa 15,5

    Feldman Medici stomatologi 6,7

    Mosley Medici stomatologi 4,5

    Trepo Medici 15,0

    Snydman Medici si personal tehnic 19,0

    Tzuket Medici stomatologi 20,0

    Pantelick Medici si personal auxiliar 1,2

    Trepo Medici 13,9-14,1

    Callemder Personal unitati hepatologie 29,6

    Hanson Personal laborator 33,5-34,6

    Personal unitati dializa 12,0-25,4

    Personal unitati reanimare 3,5-4,3

    Pardo Medici si personal mediu 6,6

    Osterholm Medici si personal mediu 0,08-0,12

    Helcl (2000) Medici 17-23

  • Expunere

    Msuri de urgen i declarare

    Personal nevaccinat Personal vaccinat

    Nivel cunoscut de Nivel necunoscut de

    anticorpi anticorpi

    < 10 UI/l > 10 UI/l

    - nceperea schemei - vaccinare-rapel ; rapel - rapel i vaccinare la 5 ani

    de vaccinare dup nivelul anticorpilor - dozarea anticorpilor n

    - imunoglobuline urgen

    specifice - imunoglobuline specifice

    (naintea rezultatelor)

    Algoritmul procedurilor n cazul expunerii personalului medical la

    contaminarea nosocomial cu virusul hepatitei B

  • Recomandari privind preventia anti-HVB dupa expunerea

    accidentala (percutana) (dupa ACIP, CDC, 1992) Statusul persoanei

    expuse Recomandari pentru sursa Ag-HBs pozitiva

    Recomandari pentru

    sursa Ag-HBs negativa

    Nevaccinata Ig anti-VHB x 1 doza +

    se incepe vaccinarea HVB

    Fara tratament

    Vaccinata anterior

    avand titruri

    protective de Ac

    anti-HBs

    Da Fara tratament,

    se ia in calcul revaccinarea

    Fara tratament

    Nu Ig anti-VHB x 2 sau Ig anti-VHB x 1

    + 1 doza vaccin anti-HVB

    Fara tratament

    Raspuns necunoscut

    la vaccinare

    Testarea persoanei expuse pt.Ac anti-HBs

    1) raspuns inadecvat anti-VHB x 1

    +revaccinare

    2) raspuns adecvat fara tratament

    Fara tratament

    Fara tratament

  • VHC - Nivelul de risc pentru contaminarea profesionala in functie de

    prevalenta infectiei in populatia generala ( in medie 2,1% cu extreme de 0 10%)

    - Factorii care cresc riscul infectiei nosocomiale cu VHC:

    - profilul serviciului medical si al prestatiilor

    - vechimea in practica medicala

    - marimea inocului

    - nivelul viremiei surselor

    - Preventia :

    masuri generale care limiteaza transmiterea prin sange si dervate;

    masuri specifice prin imunizare artificial pasiva (imunoglobuline) dar eficienta incerta

  • VHD - Caracteristicile epidemiologice de raspandire si ale structurii

    procesului epidemiologic similare cu ale VHB

    Expunerea posibil crescuta la personalului din servicii de dializa, chirurgie, laboratoare

    Preventia :

    masuri generale

    imunizarea activa cu vaccin anti-HVB

    VHG - VHG agent patogen recent identificat (1995)

    - demonstrarea transmiterii (pacienti dializati/transfuzati personal)

    insuficient argumentata

  • Infectia cu virusul imunodeficientei umane

    Virus

    Risc de transmitere Risc dupa tipul lichidului biologic

    Expunere cutanata Contact cu mucoase si

    tegument lezat Dovedit Posibil Absent

    HIV

    0,32%

    (IC 98% # 0,18-0,45)

    0,04%

    (IC 95% # 0,006-0,18)

    Sange

    Lichide

    biologice ce

    contin sange

    Sperma, secretii

    vaginale, LCR,

    lichid pleural,

    amniotic

    Saliva

    Urina

    Fecale

    VHB

    2-10% si AgHBe

    10-40% si AgHBe+

    Necuantificat (risc

    probabil crescut)

    Sange

    Lichide

    biologice

    continand

    sange

    Urina

    Fecale

    VHC

    2,1-10% Necuantificat

    (nedocumentat dar

    plauzibil)

    Sange Lichide biologice:

    sange, sperma,

    secretii vaginale,

    saliva

    Urina

    Fecale

  • Factori predictivi de transmitere a virusului

    HIV prin accident percutan (dupa Pilly)

    Factor de risc Risc relativ p < 0,01 pentru toti

    factorii Interval de `ncredere 95%

    Leziuni profunde 16,1 6,1 44,6

    Sange vizibil pe instrumentul care a

    realizat accidentarea 5,2 1,8 17,7

    Ac utilizat pentru punctie venoasa

    sau arteriala 5,1 1,9 14,8

    Pacientul care reprezinta sursa de

    HIV aflat in stadiul terminal a bolii

    SIDA 6,4 2,2 18,9

    Preventie cu AZT dupa accident

    prin expunere la sange si produse

    de sange 0,2 0,1 0,6

  • Expunere

    Msuri de urgen

    Pacient cunoscut HIV+ Pacient necunoscut HIV+

    Factor de risc Prevalena crescut a pacienilor HIV+

    Nu Posibil Da Nu

    Personal medical i Debutul - Analiza serologic Personal: lipsa testrii

    pacient: lipsa testrii preveniei - Personal: testare la

    0, 3, 6 luni

    - Prevenie

    Pacient:

    test

    Pozitiv Negativ

    - declarare - ntrerupere AZT

    - continuare prevenie - personal: lipsa testrii

    - personal: teste la 0, 3, 6 luni

    Algoritmul aciunilor n cazul expunerii profesionale i contaminarea cu snge de la un pacient HIV+ (sau suspect)

  • Criterii de decizie in preventia postexpunere la personalul medical posibil contaminate cu virusul HIV

    (dupa E.Pilly) AZT(Retrovir ) ; 3TC(Epivir ) ; IDV(Crixivan )

    Risc si natura expunerii

    Pacient sursa

    SIDA sau primo-infectie cu

    `ncarcatura virala crescuta

    HIV pozitiv cu incarcatura

    virala scazuta

    Important : intepatura profunda, ac

    traumatizant de calibru mare,

    dispozitiv i.v. AZT + 3TC + IDV

    (durata 4 saptamani)

    AZT + 3TC + IDV

    (durata 4 saptamani)

    Intermediar : leziunea prin

    bisturiu, intepatura superficiala cu

    ac de calibru redus

    AZT + 3TC sau

    AZT + 3TC + IDV

    (durata 4 saptamani)

    Preventie posibila cu AZT + 3TC

    (durata 4 saptamani)

    Minim : eroziuni superficiale, ac

    plan, contact cutaneo-mucos Preventie posibila cu : AZT + 3TC

    (durata 4 saptamani)

    Nu se recomanda preventie

    Posibil dar inca controversat

  • Sindromul Respirator Acut Sever

    (Severe Acute Respiratory Syndrome SARS)

    Infectie emergenta nosocomiala

    grava maladie semnalata pentru prima data noiembrie 2002, in provincia Guangdong

    s-a rspandit in Hong Kong si ulterior in alte 30 de state de pe patru continente

    epidemia de pneumonie atipica 2002-2003 : 305 cazuri si 5 decese

    30% dintre imbolnaviri diagnosticate la personalul medical.

    primele masuri urgente : carantinarea spitalelor

    distributia unui echipament special de protectie pentru personalul de ingrijire

  • Eficienta masurilor de preventie a infectiilor nosocomiale

    in SARS la personalul medical (dupa W.H.Seto, 2003)

    Masuri de protectie

    Personal

    contaminat

    (n # 13)

    Personal

    necontaminat (n #

    241)

    p

    (IC # 95%) OR

    Masca 2 169 0,0001 13

    Masca de hartie 2 26 0,511

    Masca chirurgicala 0 51 0,007

    Manusi 4 117 0,364 2

    Pelerine protectoare 0 83 0,006

    Spalare frecventa a

    mainilor

    10 227 0,047

    Alte masuri 0 69 0,022

  • Infectia cu Mycobacterium tuberculosis

    Premise : evolutia particulara, ascendenta a endemiei toberculoase, in

    paralel cu cresterea fondului de imunosupresati, in special HIV+

    Grupuri profesionale in mod particular expuse:

    pneumologi, ftiziologi, infectionisti, personal mediu care desfasoara

    activitatea o perioada lunga de timp in contact cu pacientul,

    personalul din sectiile de urgente

  • Contact recent

    Intradermoreacia anterioar

    11 mm < 11 mm

    Fr investigaii PPD 2 U

    48-72 h

    < 11 mm 11 mm

    7 zile

    PPD 2 U

    (booster)

    < 11 mm 11 mm

    3 luni

    PPD 2 U Evaluarea

    individual

    Creterea semnificativ Fr creterea

    > 6 mm semnificatv a diametrului

    Evaluarea individual Fr alte msuri

    (chimioprofilaxie)

    Algoritmul aciunilor n cazul unei contaminri profesionale cu Mycobacterium tuberculosis

  • Infectia cu Neisseria meningitidis Frecventa cazurilor secundare in anturajul pacientilor contaminati cu

    N.meningitidis este redusa (1-3%) fata de riscul existent in

    populatia generala

    Expunerea profesionala, prin contactul direct cu pacienti neidentificati ca purtatori sau nediagnosticati cu infectie meningococica face posibila

    aparitia unor cazuri de infectie nosocomiala: pacient personal

    Cazurile raportate au fost intalnite mai ales in sectiile de terapie intensiva

    Preventia(chimiopreventia) in cazul contactului posibil contaminant : Rifampicina (600 mg x 2/zi timp de 2 zile) sau Minociclina (200 mg doza unica, ulterior cate 100 mg/zi x 5 zile).

    Studii recente au demonstrat eficacitatea administrarii :

    Ciprofloxacinei sau Ceftriaxonei la personalul medical in contact direct cu pacientii contaminati cu N.meningitidis

  • Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice

    Definitie :

    Accident prin expunere la sange (AES) a orice expunere accidentala la sange, la

    un lichid biologic contaminat cu sange

    sau la un fluid care poate sa contina

    agenti patogeni transmisibili prin sange

    care presupune :

    - lezarea tegumentelor (intepatura, taietura)

    - proiectarea pe mucoase sau pe tegumente lezate

    NB: sange a sange integral, plasma, ser, componente din

    sangele uman

  • Frecventa cauzelor de accidente din total AES:

    * prelevari a 25%

    * injectii a 15%

    * indepartarea deseurilor a 15%

    60% din AES se produc la sfarsitul manevrelor

    20% din AES nerespectarea Precautiilor universale

    Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice

    Epidemiologie

  • Principalii agenti patogeni transmisi prin sange

    HIV

    VHB

    VHC

    alti : Plasmodium (malarie, flaciparum, vivax),

    Mycobacterium tuberculosis, M.leprae, leptospire, rickettsii,

    Treponema spp.,Toxoplasma gondi, Staphylococcus aureus,

    Brucella, Citomegalovirus, Hepres virus simplex,

    Cryptococcus neoformans

    Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice

    Epidemiologie

  • Factori de gravitate pentru AES

    Manevre asociate mai frecvent cu AES

    1. Accidente percutane

    - montarea si intreruperea perfuziilor

    - sutura chirugicala

    - cateterismele arteriale si venoase

    - recapisonarea acelor

    - manipularea recipientilor pentru deseuri

    2. Accidente prin proiectare

    - efectuarea analizelor de laborator

    - intubatia oro-traheala

    - ventilatia mecanica

    - fibroscopia

    - dializa

    Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice

    Epidemiologie

  • 1. Precautii universale

    (ord.984/1994)

    2. Utilizarea materialelor de

    securitate

    3. Vaccinarea anti-HVB

    Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice

    Preventia AES

  • Precautii universale

    a) Masuri aplicate de personal - spalarea mainilor

    - echipament de protectie

    b) Masuri care se aplica pacientilor...