127
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA FACULTATEA DE ZOOTEHNIE PROIECT DE INFIINTAREA UNEI FERME CUNICOLE CU CPACITATEA DE 175000 TONE DE CARNE Conducator stiintific: Prof.Dr. Elena Popescu Micloseanu 1

Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI

MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECT DE INFIINTAREA UNEI FERME CUNICOLE

CU CPACITATEA DE 175000 TONE DE CARNE

Conducator stiintific:Prof.Dr. Elena Popescu Micloseanu

1

Page 2: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

CUPRINSIntroducere..............................................................................3Cresterea iepurilor pe plan mondial........................................4Scurt istoric privind cresterea iepurilor in Romania...............6Descrierea proiectului de cresterea iepurilor..........................7Tehnologia de exploatare intensiva a iepurilor.......................9Exploatarea in flux continuu.................................................10Popularea si depopularea totala.............................................11Materialul biologic.................................................................13Constructii si echipament...................................................... 13Custi folosite la cresterea intensiva a iepurilor.......................14Popularea.................................................................................20Inceperea reproductiei.............................................................21Controlul gestatiei...................................................................21Reprogramarea la monta.........................................................22Intarcarea.................................................................................22Organizarea activitatii de reproductie.....................................23Reforma animalelor adulte......................................................23Hranirea iepurilor....................................................................25Masuri profilactice in ferma de iepuri.....................................36Sacrificarea iepurilor...............................................................38Alegerea locului pentru ferma de iepuri..................................40Factori climatici.......................................................................41Desfacerea productiilor............................................................44Rasa din ferma cunicola...........................................................46Determinarea efectivelor..........................................................48Forta de munca si managementul proiectului..........................63Recomandari............................................................................68Concluzi...................................................................................77Biblografie...............................................................................78

2

Page 3: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Introducere

Cresterea iepurilor este o subramura relativ noua a cresterii animalelor, aigurand carne dietetica de calitate superioara, piei frumoase, lana si alte produse secundare.

Pe plan mondial, ea s-a dezvoltat spectaculos in secolul al XIX-lea iar prin introducerea noilor tehnologii in secolul al XX-lea, cresterea iepurilor de casa s-a raspandit si in acele tari care nu aveau traditie in cresterea iepurilor. Anterior celui de-al Doilea Razboi Mondial, in cele mai multe tari cresterea iepurilor avea un caracter extensiv. Dupa razboi, oamenii de stiinta si-au concentrate eforturile si asupr iepurilor. Astfel au fost rezolvate o serie de aspect tehnice si tehnologice, in special cele legate de cresterea si hranirea acestor animale, realizandu-se si primele ratii integrale de furaje granulate. Toate rezultatele au fost obtinute tinandu-se cont de particularitatile biologice ale iepurilor – maturizarea timpurie, fertilitatea deosebita, perioada scurta a sarcinii si viteza mare de crestere a tineretului, caracteristici care fac din iepuri o specie preferata pentru productia de carne. In conditii de crestere intensive, in Italia o iepuroaica are zece nasteri pe an, iar in SUA, in conditii experimentale, s-au realizat unsprezece nasteri pe an. Femele de iepure nasc cate 8-10 pui, cateodata chiar mai multi, procentul de supravietuire pana la intarcare fiind de 80-90%. Fertilitatea este un alt factor determinant, care face preferabila cresterea iepurilor de carne.

Dintre toate mamiferele crescute de om ca surse de hrana, iepurii au cea mai buna rata de crestere. In cea de-a sasea zi de viata ei isi dubleaza volumul de la nastere, la varsta de o luna aceasta devine de 10-13 ori mai mare, iar la 60 de zile volumul iepurior ajunge sa fie de 27-28 de ori mai mare decat la nastere. La varsta de 90-100 de zile, iepurii ating 2,3-2,5 kg greutate in viu.

3

Page 4: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

CAPITOLUL I

1.1 Cresterea iepurilor pe plan mondial

Cresterea iepurilor de casa este foarte bine dezvoltata in Europa, unde se realizeaza, de altfel, 85% din productia mondiala. Cei mai mari producatori de carne de iepure sunt Rusia, Ucraina, Franta si Spania. Iepurii de casa sunt crescuti intensiv si in unele regiuni Africa America Centrala, Coreea si China. Dintre tarile est-europene, cel mai mare producator este Ungaria, unde exsista ferme de stat cu efective de 10000-15000 de female. Productia anuala este de 40000-42000 tone de masa de taiere, care se exporta, in special, in Italia sub forma de animale vii. In restul tarilor central europene, productia de iepuri de casa este concentrate in gospodarii de mici dimnesiuni, unde se cresc intre 3-5 pana la 50 de femele de iepure, ca nucleu de baza.

Cresterea iepurilor de casa in America de Nord este dezoltata diferit. In SUA ea este concentrate, in special, in statele de pe tarmul Oceanului Pacific. In Canada este slab dezvoltata, cresterea iepurilor fiind concentrata in provincial Quebec, o provincie de limba franceza. In aceste doua tari se prefera ca iepurii sa fie sacrificati cand ajung la 1,8-2 kg, fiind preparati sub forma unei delicioase specialitati la gratar.

In Mexic se extind producatorii particulari, iar numarul gospodariilor cu 20-100 de femele de reproductie sau poate chiar mai mult, a crescut in ultimii ani. In aceasta tara se produc anual peste 7000 de tone de carne de iepure. In America de Sud, cei mai mari producatori de carne de iepure sunt Brazilia si Uruguay. Femelele sunt in general de mari dimnesiuni, cu nuclee formate din cateva mii de femele. In America, ca si in Europa, in fermele mari, animalele sunt crescute intensiv si se

4

Page 5: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

hranesc cu ratii integrale de furaje granulate. In fermele mici in schimb, hrana consta din furaje concentrate, uscate sau verzi, in functie de anotimp.

In tarile asiatice, cresterea iepurior de casa este dezvoltata in special in Coreea, China si mai putin in Japonia. In celelalte tari, ea lipseste aproape cu desavarsire. In China, sunt crescuti aproape 20 de milioane de iepuri, in special pentru lana. Ei sunt sacrificati dupa a doua sau a treia naparlire. O caracterisitca importanta a cresterii iepurilor in China este reprezentata de cresterea pentru carne si lana. Din punct de vedere economic, carnea este un produs secundar iar lana de angora este principal si reprezinta 60-70% din castigurile obtinute din cresterea iepurilor de casa.

In Africa, productia de carne de iepure este concentrata in special in Ghanda si Egipt. Ambele tari produc cate 7-8 mii de tone de carne de iepure. Alte tari precum Algerul si Sudanul produc anual cate 1000-2000 de tone de carne de iepure.

In ultimii ani, in tarile din Europa de Rasarit au aparut firme a caror activitate consta in cresterea iepurilor pentru carne, pentru carne si piele sau numai pntru lana/blana, aceste firme fiind implicate si in comertul cu aceste produse pentru piata inerna si externa. La inceputul anilor ’90, pretul unei tone de carne de iepure era cotat pe piata internationala in jurul cifrei de 4000 de dolari. Dintr-un iepure cu o greutate de 2,5 kg se obtin 1,5 kg de carne dupa sacrificare, ceea ce inseamna un venit de aproximativ 5,5 dolari pe cap. Principalii importatori de carne de iepure din Europa sunt Italia, Germania, Franta si Elvetia.

Penru ca producatorii de iepuri de casa din tarile Europei de Rasarit sa poata considera ca efectueaza o activitate eficienta, trebuie ca pretul de vanzare sa nu fie mai mic de 1,5 dolari pe kilogramul de carne in viu. Mai mult de jumatate din aceste venituri sunt cheltuite pentru furaje, medicamente, transport etc.

5

Page 6: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Activitatea de crestere a iepurilor de casa este relativ usoara, putand constitui o indeletnicire placuta chiar, atat pentru copii, cat si pentru maturi. In acelasi timp, prin patrunderea pe piata externa sau prin mici injectii de capital cresterea iepurilor poate sa constituie un domeniu atractiv pentru atragerea somerilor. Cresterea iepurilor este una din cele mai profitabile afaceri din domeniul zootehnic, un domeniu neglijat, dar care a inceput sa se dezvolte din ce in ce mai mult in ultimii ani, in plus, in aceste vremuri de criza economica este printre putinele domenii care vor ramane profitabile. Motivul este simplu, orice afacere care produce va creste exponential in comparatie cu majoritatea afacerilor existente la ora actuala in Romania, afaceri care nu fac altceva decat sa intermedieze banii.

1.2. Scurt istoric privind cresterea iepurilor in

Romania

In Romania, asociatiile de crescatori de pasari de curte si iepuri de casa s-au constituit dupa anul 1880 in special in vestul tarii: Arad, Timis, Resita, Oradea. Cluj, Bistrita, Sighisoara, dar si in locuri in care ulterior cresterea acestora a devenit traditionala: Brasov, Craiova, Braila, Galati, Suceava, Iasi. Aspecte din cresterea iepurilor de casa in Romania, cu 80% populatia taraneasca, cresterea animalelor mici se practica intr-o masura foarte redusa, desi tara noastra ar garanta toate conditiile favorabile pentru o buna propasire a acestei ocupatii incat cresterea iepurilor ar constitui un factor foarte important in cresterea animalelor in general. La noi pana acum nu au fost luate inca masuri decisive pentru a face din cresterea iepurilor de casa o exploatare economica, cum de altfel au fost luate masuri pentru cresterea si exploatarea pasarilor.

6

Page 7: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Cu toate ca iepurii de casa se pot intalni pe tot parcursul tarii, totusi nu se poate vorbi inca la noi de o crestere in scop economic. In cele mai multe cazuri, iepurele de casa este crescut ca un simplu articol de sport, care isi datoreaza existenta capriciului. In centrele mai populate si in special in marile orase, se pot intalni cateodata crescatorii, care practica o crestere mai mult sau mai putin rationala si a carui existenta este conditionata de debuseuri mai favorabile ca la tara. Date statistice sigure despre numarul iepurilor de casa din tara nu exista, prin faptul ca pana acum aceasta specie de animale nu se enumara printre animalele anual recesionate, totusi din evaloraile partiale, numarul iepurilor din tara noastra se ridica aproximativ la un milion din care 84% din animale sunt crescute la tara, iar restul de 16% la oras.

2. Descrierea proiectului de crestere a iepurilor

2.1 Particularitatile iepurilor

Iepurele este un animal deosebit de fertil si naste cate 7-8 pui, cateodata chiar mai multi, la o singura sarcina. Drept rezultat al domesticirii, iepurii de casa nu manifesta character sezonier in privinta inmultirii, insa in lunile de toamna, in conditiile scaderii duratei zilei lumina, se manifesta o reducere usoara a activitatii sexual. Acest fapt da posibilitatea ca, annual, de la o singura femela sa se obtina un numar de 5-6 nasteri, insemnand in medie un numar de 35-48 de pui. Coeficientul ridicat de inmultire la iepure este dat si de perioada scurta de gestatie, proprie acestei specii, de numai 30-32 de zile.

Femelele de iepurepot fi fecundate imediat dupa nastere, deoarece aceasta specie combina in mod fericit sarcina si lactatia. Aceasta

7

Page 8: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

particularitate este exploatata pe scara larga in practica. Fecundarea in termen de 10 zile de la nastere se practica in sistemul de crestere intensive, fecundarea din cea de-a zecea pana in cea de-a douazecea zi pentru sistemul de crestere semi-intensiv, iar dupa a douazecea zi in sistemul de crestere extensiv.

Dezvolatrea embrionara a fatului decurge deasemenea foarte repede. In cea de-a 13-a zi – 15-a zi, embrionii au marimea unei nuci, in cea de-a 20-a zi – 22-a zi, ei sunt aproape formati in intregime si incep sa capete caracterele morfologice (de forma si aspect) specific specie. Femelele de iepure nasc, cel mai adesea in timpul noptii sau in primele ore ale diminetii. Durata nasterii este de 15-20 de minute. Puii se nasc cu o greutate de la 45 la 80 de grame, in functie de rasa din care provin.

O alta caracteristica biologica importanta a iepurilor este maturizarea lor foarte rapida. Puii se nasc goi si orbi. La sfarsitul primei zile de viata apar primele semne ale invelisului pilos initial iar mai tarziu firele tepoase de par ating o lungime de 5-6 mm. Formarea deplina a invelisului de blana se observa la implinirea varstei de o luna.

Puii capata simtul vazului in ziua a 10-a sau a 120-a. La vasta de 16-18 zile puii de iepure incep sa iasa din culcus, iar de la varsta de 18-20 zile incep sa se hraneasca cu furajul femelei-mama. In cea de-a 28-a – 30-a zi dupa nastere, puii de iepure isi maresc de 10-12 ori masa vie in comparatie cu cea de la nastere. Intensitatea ridicata a cresterii la iepuri depinde insa intr-o proportie foarte importanta de calitatile hranitoare ale laptelui. La iepuri, laptele contine 15% albumina, 10-20 % grasimi, 2,2% substante minerale si in jur de 2% glucide. In cazul unei alimentatii si cresteri riguroase, iepurii ajung la 2,5 – 2,8 kg masa vie la varsta de 110 – 120 de zile de la nastere. Cheltuielile pentru furaj, pentru un spor de greutate de un kg incep sa creasca vizibil odata cu inaintarea in varsta. De aceea este mai avantajos din punct de vedere economic ca sacrificarea iepurilor sa se faca la o varsta mai frageda.

8

Page 9: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Maturizarea sexuala a iepurilor din rase cu maturizare rapida are loc in jurul varstei de 3 – 3,5 luni, iar la cei cu crestere rapida spre medie sau cu o maturizare mai tarzie, la varsta de 4,5 – 6,5 luni. Maturizarea economica, respective timpul in care ajung la varsta de inmultire este cu 1-1,5 luni mai lunga in cazul speciilor cu maturizare mai lenta, comparative cu datele mentionate mai sus. La aceasta varsta este necesar ca animalele sa ajunga la o masa vie de peste 80% din standardul rasei respective. Iepurii inceteaza sa mai creasca dupa varsta de 8-10 luni. Durata naturala de viata este de 7-10 ani iar in unele cazuri rare, poate ajunge chiar la 12 ani. Practic, iepurii se folosesc pentru reproductive pana la varsta de 3 ani, varsta dupa care fertilitatea lor se reduce vizibil.

2.2 Proiectarea tehnologiei si a parametrilor de productieTehnologia de exploatare intensiva a iepurilor

Tehnologia de crestere a iepurilor este diferita in functie de fluxul de populare si depopulare aplicat si starea sanitara a animalelor.

Animalele pot avea o stare stare sanitara normala (animale holoxenice) sau pot fi animale ortoxenice, libere de germeni patogeni, sau anumiti germeni patogeni (SPF). Pentru a obtine iepuri SPF, se incepe cu animale conventionale (holoxenice), care sunt apoi decontaminate, prin toate metodele cunoscute, reproduse intre ele timp de minim 5 generatii, la adapost de orice contaminare (parazitara, bacteriana, virala etc) si orice agresiune a mediului (chimica, fizice, psihica) prin masuri de profilaxie igienica, cu excluderea totala a oricarei prfilaxii medicale. Sunt necesare ferme izolate, cu adaposturi speciale, cu ventilatie prin suprapresiune, prevazute cu filtre sanitare pentru circulatia aerului, foarte fine de maxim 10 microni.

9

Page 10: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

La noi in tara nu sunt astfel de animale. In alte tari exista iepuri SPF, problema se pune mai mult decat la pasari.

Dupa fluxul de populare si depopulare, tehnologia de crestere poate fi: in flux continuu, cu populare si depopulare totala sau combinata; cu populare si depopulare totala in flux continuu.

Exploatarea in flux continuu

In acest caz fiecare femela se monteaza continuu (la intervalul stabilit dupa fatare). In aceeasi hala se asigura custi pentru animale adulte (femele si masculi) si custi pentru tineret.

Puii intarcati se trec in custi de crestere alaturate custii mamei, in aceeasi hala. Numarul de custi pentru tineret este de 120-200%, fata de cele pentru adulte, in functie de prolificitate, ritm de reproductie, insusirile materialului biologic, durata de crestere.

Inlocuirea animalelor de reporducite se face continuu, cu un procent de reforma ce tine seama de varsta, stare fiziologica, de intretinere si de sanatate. Astfel, se pot reforma anula pana la 33% din femele (exploatate 3 ani) sau se pot schimba trimestrial 255, atunci cand animalele se exploateaza numai un an.

10

Page 11: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Exploatarea cu populare si depopulare totala

Se poate face cu animale holoxenice sau ortoxenice. In acest caz se monteaza toate femelele din hala in interval de 2 saptamani, acestea vor fata grupat (in 6 saptamani), iar la intarcare (dupa 12 saptamani), maternitatea se depopuleaza. Tineretul intarcat se trece in hala de crestere, care va fi si ea depopulata dupa 12 saptamanai. Aambele hale se vor repopula dupa o perioada de odihna de 3 saptamani. Raportul spatiilor dintre tineret si adulte este de 1,5:1 :

Animale adulte – 2 s. Monta, 4+2s. Gestatia, 4 s. Alaptarea, 3 s. Vidul sanitar = 15 saptamani.

Tineret – 6-7 s. Crestere + 3 s. Vidul sanitar = 9-10 saptamani15 s. : 10 s. = 1,5 : 1Exista unitati cunicole cu diferite specializari, integrate pe produs

finit. Astefl sunt si unitatile integrate pentru producerea carnii (carcasa) de iepure.

O astfel de unitate de crestere a iepurilor este formata din urmatoarele tipuri de subunitati (ferna, hala, compartiment).

1. O subnunitate de crestere unde se face selectia individuala a liniilor, se testeaza capacitateav combinativa, si se reproduc liniile (se retin animalele de linii pure pentru inlocuirea efectivului in selectie). Se livreaza linii pure pentru inmultire.

2. Subunitati de reproductie de minim 2 tipuri:2.a. subunitatea care primeste linii de ambele sexe, in proportie diferita dupa schema de hibridare, la varsta de 3-4 luni. Se face imultirea liniilor si livrarea acestora sub numele de bunici.2.b subunitatea care primeste bunici, diferentiat pe sexe (din linii paterne numai masculi, din liniile materne numai femele),

11

Page 12: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

in varsta de 3-4 luni. Efectueaza hibridarea I (de tip AXB si BXC ) din care rezulta parinti simpli hibrizi.

3. Se ajunge astfel la subunitatea de productie, care are doua sectoare:

3a sector de reproductie, care fac hibridarea a doua, inrucisand simpli hibrizi paterni cu simplii hibrizi materni (de tip ABX CD); 3.b sector de crestere a hibridului comercial ABCD..

Integrarea se completeaza cu cu abator. La noi in tara se poate reaziza abator doar pentru iepuri sau se taie pe linie specializata din abatorul de pasari.

Corelarea intre sectoare. La o astfel de tehnologie integrata combinata caracteristica multor intreprinderi din vestulEuropei, corelerea se face in raport de 1:4 – 1:5.

Astfel, maternitatea esteocupata cu un ciclu de productie de 14 luni (420 zile). Ea se populeaza cu femele in varsta de 84 de zile (12 saptamani) si masculi in varsta de 120 zile (17 saptamani). Urmeaza oluna de acomodare, cand femelele stau fara masculi, in acest timp animalele ajung la greutatea care permite efectuarea primei monte. In luna urmatoare incepe reproductia (se obtine 50% fecunditate). Urmeaza 11 luni de reproductie intensiva (fecunditatea este de minim 70-80%). Ciclul se incheie cu depopularea totala a intregii unitati de maternitate, urmata de vid sanitar, care dureaza o luna.

Sectia de crestere si ingrasare cuprinde 4 unitati, fiecare ocupata pentru crestere in medie 12 saptamani (84 de zile, intre 75-87 zile), dupa care urmeaza depopularea si adihna timp de 3 saptamani (21 zile). In total ciclul este format din 12+3=15 saptamani (105) si se ria dupa depopulare. Astfel, in timpul cat dureaza ciclul maternitatii, se pot popula 4 unitati de crestere (420:105 zile = 4)

12

Page 13: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Tehnologia cresterii industriale combinate a iepurilor(cu populare si depopulare totala in flux continuu)

Tehnologia combinata, prevede populare si depopulare totala si exploatarea in flux continuu, incheiata cu depopulare totala (pe ferma, hala,sau celula). Fiecare femela se monteaza continuu, la intervalul stabilit dupa fatare. Puii intarcati se trec in alte custi, de crestere, din alt compartiment al halei. Inlocuirea animalelor de reproductie se face continuu, cu un procent de reforma ce tine seama de varsta, stare fiziologica, de intretinere si sanatate.

Materialul biologicMaterialul biologic pentru cresterea industriala a iepurilor consta in

hibrizi tetraliniari formati din linii sintetice, create pe baza de Marele Berbec, cu aport la mai multe rase.

Constructii si echipament. Flux tehnologicIepurii sunt intretinuti in hale oarbe, cu ventilatie in subpresiune si

prelucrare termica a aerului (incalzire si uscare pe timp rece, cu sau fara climatizare vara).halele sunt dotate cu baterii, mai ales orizontale (flat-deck)amplasate pe randuri de cate 2 custi alaturate, deasupra unei fose de acumularea a dejectiilor.

Bateriile orizontale asigura o incarcatura redusa pe unitatea de suprafata, dar o supraveghere si manipulare usoara a animalelor, ventilaie simpla si confort pentru animale si crescatori. Sunt recomandate mai ales pentru maternitati, la ingrasare folosinduse baterii suprapuse partial sau total.

13

Page 14: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Ventilatia de obicei sunt suprapresiune extrage fortat aerul viciat direct din fosa, prin orificii de evacuare, in canale orizontale de evacuare, amplasate sum aleile de acces dintre doua randuri alaturate de baterii. Din aceste canale aerul evacuat la exteriorul halei.

Halele sunt impartite in doua compartimente (celule) egale care sunt independente din punc de vedere al prizei de aer, instalatiei de prelucrare si evacuare a aerului si evacuarii dejectiilor:o celula de reproductie si o celula de crestere a tineretului. La intarcare tineretul este trecut in celula (compartimentul) de crestere.

Fermele se organizeaza in module de cate 4 hale, cu aceleasi amenajari si dotari, astfel incat sa fie ferme de inmultire sau ferme de productie de carne, in care pot fi cazate aproape 3500 femele de reproductie (775 femele in celule de reproductie + 77 femele in asteptare x 4 hale, 3408 femele).

Hala are 1200 mp, din care SAS-ul median ocupa 200 mp. Fiecare celula este ocupata cu 860 custi. In celula de reproductie, 85 decusti sunt ocupate de masculi si 775 sunt ocupate cu femele. In celula de crestere, 775 custi sunt ocupate cu tineret, iar 85 de custi cu femele si masculi de reproducie in asteptare. La prolificitatea actuala numarul de custi de tineret este suficient. Unde prolificitatea este mai buna, o celula de reproductie se poate transforma in celula de tineret.

Custi folosite la cresterea intensiva a iepurilor :a) Custi etajate  ( acestea sunt folosite mai rar in microferme). Custile etajate reprezinta baterii la care custile individuale sunt dispuse pe 2 nivele (uneori chiar 3). Sub fiecare nivel exista tavite de colectare a dejectiilor.        Hranirea si adaparea iepurilor se poate face semiautomat.  

14

Page 15: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

 

 Avantaje:- spatiul disponibil in adapost este folosit la maxim.

 Dezavantaje :- iluminatul fiecarei custi nu este uniform, datorita etajarii;- exista o suprafata mare de evaporare a urinei pe multiplele tavite de colectare, ceea ce conduce la o umiditate mare in adapost si la imbolnaviri;- observare tuturor iepurilor se face cu dificultate. b) Custi pe un singur nivel (flat-deck) (utilizarea lor este considerata la ora actuala cea mai profitabila)        Aceste custi sunt confectionate din panouri de sarma zincata (sudate prin puncte, cu ochiuri de 20x20 mm), acestea fiind asamblate intre ele prin cleme din tabla care se inchid cu un cleste special.       Fiecare cusca are sistem separat de hrana si adapare.       Custile sunt pozitionate cu ajutorul unor suporti metalici peste fose de adancime (fosa = un sant betonat, adanc de aproximativ 1 - 1,5 m ,lat de 1,5 - 2 m si intins pe toata lungimea adapostului) in care se colectioneaza de-a lungul unui an toate dejectiile rezultate.       Gunoiul adunat in fose fermenteaza mai repede datorita faptului ca fundul santului este betonat si nu permite scurgerea lichidelor in sol ,rezultand un excelent ingrasamant natural.

15

Page 16: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

         Temperaturi datorate fermentatiei gunoiului mentin un climat caloric optim pentru efectivele din adapost.Datorita umezelii si temperaturii ce se formeaza, adaposturile in care sunt situate custile necesita ventilatie.  Aceasta ventilatie se realizeaza printr-o gura libera de intrare a aerului (prevazuta cu sita impotriva insectelor) si o gura de evacuare (prevazuta cu ventilator electric si sita).         Dar despre microclimat si indepartarea dejectiilor , vom discuta mai multe la pagina privind igiena efectivelor de iepuri.

    Avantajele custilor pe un singur nivel:- iluminat uniform in fiecare cusca;- crescatorul poate observa cu usurinta efectivele;- operatiunile de hranire,adapare,evacuare dejectii necesita un efort minim;  Indiferent daca folosim custi etajate sau nu, in orice crescatorie vor exista custi individuale (pentru iepuroii de prasila, iepuroaicele gestante sau exemplarele aflate in carantina) precum si custi comune (in care se vor caza cate 6-8 sau 3-5 exemplare tinere/cusca in functie de varsta, sex si volum corporal).       In nici un caz nu vom tine impreuna masculii dupa implinirea a 90 de zile intrucat acestia vor incepe sa se bata si se pot castra intre ei). 

16

Page 17: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

CUSTI PENTRU IEPURI

  Sistemelor de intretinere a iepurilor de casa pot fi diferentiate si clasificate luand in considerare densitatea animalelor pe unitatea de suprafata, ritmul de reproductie, tipul de adapost, tipul de hranire, etc.           Pe baza acestor criterii, sistemele de intretinere se impart in:1. Sistemul de intretinere extensiv (semilibertate)    Acest sistem este unul de tip familial.    Este foarte vechi ( a fost practicat inca din istoria antica ).    El solicita un volum mic de munca deoarece hranirea animalelor se face cu resursele vegetale din flora spontana (pe care iepurii le au la indemana ,adica le pasc direct de la sursa) iar pentru perioada rece se procedeaza la hraniri suplimentare cu fibroase si suculente .    In acest sistem, iepurii sunt crescuti in adaposturi simple (soproane, grajduri) sau pur si simplu sub cerul liber.     Reproducerea lor nu este dirijata in nici un fel.    Dezavantajul este ca acest gen de crestere expune efectivul la intemperii (ploaie,ninsoare) iar prevenirea si controlul bolilor sunt foarte reduse.

Cresterea extensiva se realizeaza in 2 modalitati : Cresterea in tarcuri

     Iepurii cresc intr-un tarc (confectionat din plasa sau scanduri) in sprafata de 50 - 60 de metrii patrati si au posibilitatea de a se adaposti intr-un sopron.     In afara de iarba care creste in interiorul tarcului, iepurii mai primesc

si suplimente de masa verde, fan , paie , coceni, suculente si concentrate.

17

Page 18: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

     Acest sistem foloseste cu un randament mic suprafete intinse de teren, motiv pentru care nu este recomandabil pentru cresterea de efective mari.     Putem creste in acest mod un efectiv de pana la 50 de capete maxim.

Cresterea la sol          Se realizeaza in grajduri sau soproane cu pardoseala din pamant si compartimentate.          In fiecare compartiment vom caza cate 7 - 9 iepuroaice si un iepuroi (sistem"harem").

         Pentru fiecare iepuroaica si puii ei va trebui sa repartizam cam 10-15 metri patrati.          In aceste conditii , iepuroaicele gestante isi sapa cuiburi subterane in care vor fata si vor creste puietul.          Dupa iesirea din cuibul subteran, puii se obisnuiesc repede cu hrana folosita de adulti.          In cadrul acestui gen de crestere ,vom obtine anual de la fiecare iepuroaica urmasi care cantaresc in total 40 - 50 de kilograme masa vie.

18

Page 19: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

2. Sistemul de intretinere semiintensivAcest sistem de intretinere este tot un sistem de tip familial, fiind folosit pe o scara larga in tara noastra. Sistemul consta in cresterea iepurilor in custi individuale sau grupate in "baterii" dispuse pe unul sau mai multe nivele (simple sau etajate). Custile pot fi amplasate direct sub cerul liber ,sub copertine, in soproane sau in alte genuri de adaposturi existente in curtea gospodariei.

19

Page 20: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Popularea

Lunar se populeaza cate o celula reproductie cu tineret in varsta de 14 saptamani ( cu 860 capete din care 775 femele si 85 masculi). O data cu acestia, in celula de tineret se populeaza animale de reproductie in asteptare (85 capete din care 77 femele si 8 masculi).

Tineretul cu care se face popularea trebuie sa indeplineasca anumite cerinte de calitate: sa aiba o greutate corporala de 2.5-2.7 kg la 14 saptamani, astfel incat sa poata ajunge la 3-3.1 kg la 17-18 saptamani,

20

Page 21: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

sa aiba un exterior corect, fiecare animal, fiind examinat individual din acest punct de vedere. Animalele trebuie sa fie individualizate prin crotaliere si trebuie sa fie insotite de certificat de sanatate.

La introducerea in cusca a tineretului, fiecare animal (individual), se face localizarea adapatorii (prin ducerea fortat la adapare, punerea repetata in functiune a acesteia), se administreaza 50-80 g nutret combinat (restrictionat, datorita lacomiei cu care consuma cand este flamand) si un manunchi de paie. In acest caz iepurele stresat poate prelua un surplus de celuloza, care sa ajute digestia. Pentru reducerea stresului de 4-5 zile. In bazinul de alimentare cu apa se administreaza 1 g vinamina C la 10 l apa..

O data introdus in cusca, iepurelui nu i se mai schimba locul decat la nevoie.

Inceperea reproductiei

Inceperea reproductiei, se face la varsta de 17-18 saptamani (greutatea corporala 3-3.1 kg), prin tatonare, astfel incat, dupa 2 saptamani (15-20 zile) de la inceperea montei (maxim 4-6 saptamani de la populare ), toate fenelele sa fie montate.

Cele care nu se monteaza in acest interval, se schimba cu femele montate din custile de asteptare.

Controlul gestatiei

Controlul gestatiei se face prin palpare la 10-12 zile de la monta. Iepuroaicele negestante fac schimb de cusca cu cele gestante din custile de asteptare.

21

Page 22: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Pregatirea cuibului

Pregatirea cuibului, cu 4-5 zile de la fatare, consa in tasarea unui strat de paie de 3-5 cm, in sistem sandwich, intre cele doua parti ale grilajului dublu de pardoseala al cuibului. Deasupra acestuia se formeaza cuibul propriu-zis, prin umplerea cu paie, cuib care il imita pe cel din vizuina iepuroaicei salbatice.

Reprogramarea la monta

Reprogramarea la monta dupa fatare , initial stabilita la 6-7 zile dupa aceasta, in prezent prevede monta a doua zi dupa fatare, obligatoriu pentru femelele cu pui putini (sub 6 pui) si facultatuv pentru cele cu pui multi, care se pot monta la 6-12 zile dupa fatare.

Desfiintarea cuibului

Desfiintarea cuibului se face la varsta de 21 zile prin scoaterea paielor, puii raman pe grilaj.

Intarcarea

Intarcarea puilor are loc la 28-35 zile, pentru toti puii din cuib deodata, prin trecerea in custile de tineret in celula de crestere.

Din lisa de spatiu, pentru scurta vreme, puii pot fi intarcati in cusca mamei, prin intoarcerea cuibului de fatare cu 180 grade astfel incat iepurasii din aceasta sa nu aiba acces la cusca mamei.

22

Page 23: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Organizarea activitatii de reproductie

Datorita tratarii individuale a animalelor, fiecare femela luandu-se in mana de 4 ori pe luna (monta, control gestatie, fatare, intarcare) si in cazuk unui numar mare de animale in ferma , este necesara o organizare riguroasa a activitatii de reproductie, evidenta clara, urmarita cu multa constiintiozitate si meticulozitate.

Pentru urmarirea activitatii se poate folosi calendarul de reproductie, fiecare ingrijioare de fosa raspunzand de efectivul ei. Totusi rezultatele nu sunt destul de bune si de aceea trebuie sa se treaca la un program pe calculator care a fost studiat si testat separat in intreprinderi avicole de stat cu ferme de iepuri si I.C.P.C.P.A.M. –Balotesti.

Principalele instrumente de evidenta a activitatii de reproductie sunt: fisa de activitatea a custii, fisa de reproductie maternitate, fisa de lot pentru tineret, diagrama utilizarii masculilor la monta si registrul de evidenta a reproductiei.

Reforma animalelor adulte

Reforma animalelor adulte este determinata la femele de starea sanitara, in procent considerat normal de 2.4 % pe luna sau de nivelul de productie scazut (3 monte infecunde consecutiv, repetare de abandon pui, agalaxie, canibalism, pierderi mari de pui sugari) in proportie de 2-4 % pe luna.

La masculi reforma are drept cauza starea de sanatate, dorinta de imperechere, fertilitatea slaba (sub 70%).

Animalele reformate sunt imediat trimise la sacrificare.

23

Page 24: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Cresterea tineretului cunicol

Popularea celulelor de crestere se face prin introducerea a 6-08 iepurasi/cusca, de la aceeasi mama. Cei care nu ajung sau prisosesc se introduc in cusca cu cei de la alta mama, de astfel incat sa fie omogeni (cu greutate uniforma).

In prima saptamana dupa populare este necesar sa se asigure o temperatura mai ridicata in compartimentul de tineret, 23-24 grade C.

Cresterea este urmarita prin cantariri de control saptamanale, individuale, ale iepurilor din aceleasi custi, cu calculul statistic pentru determinarea variabilitatii.

Este necesar sa se actioneze astfel incat in primele doua saptamani dupa intarcare sa se obtina un demaraj cat mai bun, astfel incat greutatea de valorificare sa se obtina mai devreme, la 8-10 saptamani.

Climatizarea

Climatizarea trebuie sa se faca conform normelor, care prevad ca necesara asigurarea unei temperaturi de 18-20 grade C in compartimentul maternitate si 15-18 grade C in compartimentul de crestere a tineretului. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 60-65 %, iar schimbul de aer cuprins intre 1-3.2 mc.ora so per greutate vie.

Regimul de lumina este de 16 ore/zi si 3-4 W/mp pentru femele si daca se poate, de 10 ore/zi su de 2W/mp pentru masculi (greu, practic de realizat). Pentru tineretulin crestere se asigura 8 ore/zi si 1W/mp.

24

Page 25: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Hranirea iepurilor

Hranirea iepurilor este unul din principalii factori prin care fermierul poate actiona pentru obtinerea unei productii mai bune, din punt de vedere cantitativ si calitativ. Numai in cazul unei hranirii organizate, iepurii isi maniferta pe deplin calitatile biologice – capacitatea de maturizare rapida, fertilitatea ridicata si o viteza de crestere dupa fatare.

In cazul cresterii industrial aceste cheltuieli reprezinta 70-80% din pretul de cost al productiei obtinute.

O alimentatie corecta poate fi realizata numai cu furaje care contin toate substantele biologice active necesare pentru evolutia corecta a proceselor vitale din organism. Acestea sunt proteinele, grasimile, substantele minerale, vitaminele, hidratii de carbon si apa.

ApaEste de o mare importanta pentru desfasurarea corespunzatoare a

aproceselor vitale, a cresterii si dezvoltarii iepurilor. Este cunosut faptul ca corpul puilor contine 71 – 79% apa, iar cel al adultilor in jur de 60-70%. In aafara de acest lucru, organismul pierde in permanenta apa, prin piele si respiratie. Insuficienta apei de baut duce la diminuarea consumului de furaje si scaderea greutatii. In cazul in care animalele nu sunt adapate o perioada mai lunga de timp, este foarte posibil sa apara chiar si mortalitatea datorita deshidratarii organismului.

Nevoile de apa se schimba in functie de tipul furajului, de temperature mediului inconjurator si de starea fiziologica a iepurilor.

In cazul hranirii cu furaje verzi, nevoia de apa este mai scazuta insa ea creste vizibil in cazul alimentatiei cu furaje granulate combinate. Iepurii au nevoie de 200% apa in raportul cu substanta uscata a furajului consumat. Iepurii aflati in perioada de crestere, cu varste intre 9 si 26 de

25

Page 26: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

saptamani, consuma circa 1,7 – 2,4 litri de apa la 1 kg substanta uscata din furaj.

Femelele gestante au nevoie, in functie de anotimp, de 0,8 – 1 litru de apa iar cele care alapteaza, in functie de numarul si varsta puilor au nevoie de 2 – 2,5 litrii de apa zilnic. Lipsa apei de baut in timpul nasterii este de multe ori cauza aparitiei canibalismului.

Apa destinata iepurilor, trebuie sa fie curate, fara gust sis a corespunda cerintelor zooveterinare.

Hranirea diferitelor categorii de iepuri

Iepurii pot fi hraniti in mai multe feluri : cu furaje concentrate, simple si suculente pe timpul iernii, cu furaje concentrate si verzi in timpul verii, cu tain integral din furaje concentrate in tot timpul anului si cu furaje concentrate cu adios de fan in timpul iernii sau de lucerna sau iarba verde, in timpul verii.

Hranirea iepurilor adultiIn cazul exploatarii intensive a iepurilor, se obtin anual mai mult

de 3 – 4 nasteri de la o femela. In pauzele de reproducere, animalele de reproducere trebuie intretinute in aceleasi conditii ca si animalele din lotul de sacrificare, adica intr-o stare de intretinere normala. Tainul lor include, in functie de anotimp, furaje concentrate, simple sau suculente. Dintre cele simple pot fi folosite lucerna, ovazul sau fanul de livada. Aceste furaje trebuie sa fie de buna calitate, sa nu fie mucegaite, deoarece iepurii sunt foarte sensibili. Furajele mucegaite provoaca cel mai adesea diaree, avorturi, otraviri sau inrautatiti ale sanatatii generale ale iepurelui.

26

Page 27: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

In cazul tipului combinat de hranire a iepurilor cu o greutate de 4.5 – 5 kg, in afara perioadelor de inmultire, pot fi folosite tainurile indicate in tabelul de mai jos. Daca iepurii au o greutate mai mica sau mai mare, tainul respective se va micsora sau mari cu 15-20%.

Norme exprimate in UN si PBD sunt in medie urmatoarele:- necesarul de intretinere pe un kg greutate vie : 0,03 UN si 3 g

PBD;- in perioada pregatirii pentru monta necesarul de intretinere se

suplimenteaza cu 0,05 UN si 6 g PBD;- in perioada de gestatie necesarul de intretinere se suplimenteaza

cu 0,06 UN si 9 g PBD;- in perioada de lactatie necesarul de intretinere se suplimenteaza

cu 0,16 UN si 22 g PBD.Ratiile de baza iarna sunt constituite din 200 – 300 g fan si 200 – 300 g suculente, iar vara din 1000 – 1800 g masa verde, din care frunze de morcovi, varza, maxim 500 g.

Cu 14 zile inainte de monta si in perioada montei, masculii trebuie sa primeasca nutreturi de volum de buna calitate, la care se adauga 40 – 50 g concentrate.

Femelele, in prima parte a gestatiei, primesc aceesi ratie din perioada de repaus fara nutret insilozat, fara frunze de sfecla sau varza. In a doua parte a gestatiei, ratia se suplimenteaza cu 40-50 g concentrate. Spre sfarsitul gestatiei, suculentele se reduc treptat, apoi se exclud.

In primele zile dupa fatare sensibilitatea femelelor creste si se recomanda folosirea unor nutreturi de calitate superioara, pentru a se evita tulburarile digestive (constipatie, balonari). Cantitatile de nutreturi din ratie cresc treptat pentru satifacerea cerintelor pentru productia de lapte (100 – 250 g lapte/zi). In acelasi scop se suplimenteaza ratia cu 50 pana la 200 g concentrate.

27

Page 28: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Iepurii adulti pot primii in ratie maximum : 140 g graunte de cereale, 100 g boabe de leguminoase, 70 g tarate, 30 g sroturi, 10 g fainuri animaliere. Laptele smantanit poate ajunge la 100g/iepure/zi.

Ratii de hranire a femelelor si masculilor de iepuri in afara perioadei de inmultire

Furaj , g Anotimpiarna vara

Furaje cerealiereTarate de grau Srot Fan (lucerna)Plante radacinoaseLucerna sau iarba verdeSare

70-7510-1515-2080-100290-300

-1,5

65-7010-1510-15

--

800-8501,5

28

Page 29: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Hranirea iepurilor in perioada reproducerii

Iepurii trebuie sa beneficieze de cele mai bune conditii de crestere in aceste perioade. Atat iepurii prea grasi , cat si cei prea slabi se inmultesc greu, nasc pui slabi, si cu o rezistenta redusa. Pentru a avea o cantitate indeajuns de mare si de buna calitate de sperma, hrana masculilor de prasila trebuie sa contina o cantitate optima de protein, vitamine A, E si D3, precum si substante minerale. Partea de furaje concentrate din aceasta perioada se mareste. Nu se dau sau se micsoreaza cantitatile unor furaje care duc la ingrsare, cum ar fi porumbul orzul, cartofii care contin o cantitate mai mare de hidrati de carbon. Pentru hranirea iepurilor in perioada de reproducere pot fi folosite exemplele de ratii, mentionate in tabelul urmator.

Ratii pentru iepuri (femele si masculi) in perioada de inmultire

Furaj , g Anotimpiarna vara

Furaje cerealiereTarate de grau Srot Fan (lucerna)Plante radacinoaseLucerna sau iarba verdeSare

75-8015-2020-2590-110350-400

-1,5

70-8010-1510-15

--

800-8501,5

29

Page 30: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Hranirea femelelor gestantePentru cresterea si dezvoltarea normala a puilor si pentru

asigurarea unor provizii suficiente de substante nutritive pentru apropiata lactatie, femalele gestante au nevoie de mai multe substante nutritive si in special de protein, substante minerale si vitaminele A, D, E si K. in tain sunt incluse sroturi sau turte oleaginoase, care sunt bogate in proteine.

Exemple de ratii pentru hranirea femelelor gestante sunt date in tabelul urmator :

Ratii pentru femele gestante

Furaj , g Anotimpiarna vara

Furaje verziTarate de grau Srot Fan (lucerna)Plante radacinoaseLucerna sau iarba verdeCreta Sare

80-9020-2520-25

100-120400-450

-1,0-1,5

1,5

70-9015-2015-20

--

850-9001,0-1,5

1,5

Hranirea femelelor in perioada de alaptare

Pentru as mentine greutatea si a aloca o cantitate maxima de lapte asigurand puilor o viteza ridicata de crestere, femela aflata in perioada de alaptare trebuie sa fie hranita cu furaje de cea mai buna calitate. Furajele concentrate trebuie sa reprezinte, in aceste conditii, 60 – 65% din ratia

30

Page 31: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

alimentara.Ele trebuie sa fie diversificate, cu proteine de calitate superioara, substante minerale si vitamine.

Ratii pentru femelele aflate in perioada de alaptare

Furaje Anotimp

iarna varaFuraje cerealiere Tarate de grauSrotFan (lucerna)Plante radacinoaseLucerna sau iarba verde Sare

100-12030-4020-30

180-250350-400

-2

85-10020-3015-20

--

1000-14002

Hranirea puilor

Iepurii cresc cu cea mai mare viteza pana la varsta de 3,5 – 4 luni. Atunci ei folosesc cel mai bine furajele. Aciditatea sucului gastric a iepurelui pana la varsta de 2 luni este mai scazuta iar acest fapt ii miscoreaza capacitatea digestive si, prin urmare, cel mai bine este sa primeasca furaj combinat sub forma de amestec. In aceasta perioada cantitatea de tarate se limiteaza la 10-15 grame pe zi, iar daca se poate, pot fi chiar scoase din ratie, deoarece pot provoca diaree.

Iepurii in crestere si cei pentru ingrasare pot fi hraniti cu ratiile indicate in tabelul urmator.

31

Page 32: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Ratii pentu puii de iepure in perioada de crstere

Varsta,zi

Iarna VaraFuraj

concentratg

Fang

Furaj suculent

g

Fuaj concentrat

g

Lucerna/Iarba verde

g30-6061-9091-120

40-5050-6060-70

40-5050-6060-70

200-250250-300300-400

30-4040-5050-60

250-300350-400400-450

Alimentatia tineretului

Norme : necesarul de intretinere este mai ridicat la iepurii tineri si la 1 kg greutate vie acesta este in medie de 0,04 UN si 4 g PBD. Iepurii tineri relizeaza normal sporuri de 20-30 g/zi, iar pentru 1 kg spor sunt necesare 2,5 – 3 UN si 300 – 350 g PBD.

In primele 3 saptamani de viata hranirea se bazeaza exclusiv pe laptele matern, foarte bogat in grasimi si alti nutrienti, fapt ce determina un consum specific mic, 1,8 kg lapte/ 1 kg spor. In continuare pe langa laptele matern se introduc in hrana si alte nutreturi, usor digestibile si asimilabile, cele mai utilizate sunt laptele smantanit (20 – 50 g/zi), uruielile de ovaz si alte cereale, nutreturi combinate, fanuri de leguminoase la discretie.

Intarcarea se face la 35 de zile, treptat, incepand cu iepurii cei mai vigurosi, iar in urmatoarele 45 de zile hranirea se face cu celesi furaje, la

32

Page 33: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

care se pot adauga morcovi, cartofi fierti, cantitati mici de sfecla si frunze de varza.

Dupa varsta de 80 zile se pot utiliza si alte furaje, dar printr-o acomodare treptata, timp de 5-6 zile.

La varsta de 1 – 3 luni, ratiile pot fi alcatuite dupa sezon, din 50 – 100 g fanuri si 100 g suculente sau 100 – 300 g nutreturi verzi, la care se adauga 40 –50 g concentrate.

Intre 3 –5 luni, ratiile de baza se majoreaza cu 100 – 150 g fan si 150 g suculente sau 300 – 700 g masa verde, iar concentratele cu 20 – 30 g.

Alimentatia iepurilor crescuti in sistem industrial

Cresterea iepurilor crescuti in sistem industrial presupune un system tehnologic unitar, care sa asigure conditii favorabile exprimarii potentialului productive al acestora. Se urmareste obtinerea unor productii mari de carne si unei bune eficiente economice raportata la cheltuielie totale.

Cerintele nutritionale pe stari fiziologice nu sunt suficient studiate si exista diferente mari intre recomandarile diferitilor autori privind caracteristicile pe care trebuie sa le aiba nutreturile combinate. Cele recomandate de Lebas F. sunt redate in tabelul de mai jos.

Nivelul proteic este de 15% PB la tineret, 18% la femelele in lactatie, 15% la femelele gestante si 17% PB in cazul unui nutret unic, ce poate fi folosit la toate categoriile, dar in primuk rand la tineretul la ingrasat.

33

Page 34: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Recomandarile privind caracteristicilenutretului combinat pentru iepuri(ghidu de crestere)

Nutreturi UM Tineret 4-12 saptamani

Femele in lactatie

Femele gestante si reproucatori

Nutret unic

Energie metabolizabila

Kcal/kg 2400 2600 2600 2400

Proteina bruta % 15 18 15 17Lizina % 0,60 0,75 - 0,70Metionina % 0,50 0,60 - 0,60Arginina % 0,90 0,80 - 0,90Treonina % 0,55 0,80 - 0,60Triptofan % 0,18 0,22 - 0,20Celuloza bruta % 14 12 14 14Grasimi % 3 5 3 3Calciu % 0,50 1,10 0,80 1,10Fosfor % 0,30 0,80 0,50 ,0,80Sodiu % 0,40 0,40 0,40 0,40Magneziu % 0,03 0,04 0,04 0,04Sulf % 0,04 - - 0,04Cobalt ppm 1 1 - 1Cupru ppm 1 5 - 5Zinc ppm 50 70 70 70Fier ppm 50 50 50 50 Mangan ppm 0,50 2,50 2,50 2,50Vitamina A UI/100g 600 1200 1200 1000Vitamina D UI/100g 35 35 35 35Vitamina E ppm 50 50 30 50Vitamina K ppm - 2 2 2

34

Page 35: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Furajele iepurilor cu nutreturi produse in gospodarii

Este cea mai veche metoda de alimentatie a iepurilor. Prin aceasta metoda se valorifica diferite surse furajere suculente si grosiere, precum si nutreturile concentrate. O parte din aceste nutreturi se folosesc in stare naturala, altele sunt prelucrate. In acest sistem de furajare trebuie sa tinem seama de urmatorii factori:

- asigurarea, prin combinarea surselor, a cerintelor nutritionale;- palatabilitatea (gustul) componentelor;- inlaturarea furajelor toxice prin natura lor sau devenite toxice

prin depozitare necorespunzatoare (mucegaite, carbonizarea etc.);

- modul fizic de pregatire, transportarea lor la data consumului;- asigurarea corespunzatoare cu apa.

Atentie deosebita se va da deseurilor culinare. Resturile de carne sau deseuri mucegaite ori rancezitele se inlatura. Se pot administra resturi de varza, morcovi, paine, orice fel de verdeturi, coji de cartofi (dar obligatoriu fierte) etc. Dezavantajele pe care trebuie sa le inlaturam la acest tip de furaje sunt urmatoarele:

- conservarea furajelor trebuie sa fie corespunzatoare, iepurele este specia cea mai sensibila la aflatoxine, care provin din orice surse de mucegaiuri;

- rsturile de furaje trebuie inlaturate cat mai des posibil si curatate locuri de hranire;

- sa existe in permanenta mai multe feluri de nutreturi, pentru a echilbra ratiile furajere;

- trebuie asigurata forta de munca, pentru a manevra aceste surse;

35

Page 36: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

- este necesar un supliment vitamino – mineral. In acest supliment, in functie de conditiile de crestere, se vor adauga si coccidiostatice.

Sursele de nutreturi produse in gospodarie pot fi clasificate astfel: Nutreturi concentrate cultivate cerealiere: ovaz, grau, orz, porumb Nutreturi concentrate leguminoase: mazarea, fasolea, bobul, lintea, soia reprezinta surse proteice si energetice cu valoare deosebit de ridicata. Nutreturi suculente (este sursa care pune baza hraniri iepurilor): sfecla furajera, de zahar, guliile, morcovii, patrunjelul cu radacina, varza, silozul de plante verzi, fanurile sau gramineele si leguminoasele.

Depopularea totala

Depopularea totala se face la 1-3 ani o data, factorul limitativ constituindu-l nivelul dejectiilor. Atunci cand acesta ajnge la nivelul orificiilor de aerisire, trebuie facuta depopularea, durata ciclului de productie depinzand si de adancimea foselor

Masuri profilactice in ferma de iepuri

Masurile profilactice cuprind, inainte de orice, asigurarea unei alimentatii complete, care sa tina cont de varsta, sex si conditita lor fiziologica. Alimentatia completa stimuleaza anticorpii din organism, care pot face fata astfel diferitilor agenti patogeni. Orice greseala in alimentatia iepurelui provoaca disfunctionalitati ale sistemului digestive si cauzeaza imbolnaviri.

In cazul cresterii iepurilor trebuie pastrate cu strictete normele de igiena zootehnica. Concentratia unor gaze daunatoare nu ar trebui sa

36

Page 37: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

depaseasca nivelurilr admisibile. Ventilatia aerului trebuie sa tina cont de temperatura mediului inconjurator si de umiditatea aerului. In cazul nerespectarii acestor factori pot aparea diverse imbolnaviri ale iepurilor – de exemplu boli respiartorii, intoxicatii generate de concentratiile ridicate ale unor gaze nocive.

Indiferent de modul de crestere a iepurilor, in spatiu deschis sau in spatiu inchis, in custile lor se aduna fire de par de la naparlire, praf,resturi de furaj, excremente sau urina, toate aceste resturi au reziduuri constituind un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor, parazitilor si altor categorii de agenti patogeni.

Ca si la om, o infinitate de varietati de bacterii se intalnesc, in mod normal, la iepurii sanatosi, fiind eliminati prin urina, excremente sau alte lichide biologice. Pentru a evita raspandirea acestora, spatiile de crestere a iepurilor trebuie curatate si dezinfectate, la fel ca si tot inventarul folosit la cresterea acestora.

Pentru aa evita aparitia unor boli infectioase, infermele pentru cresterea animalelor, se practica combaterea sistematica a rozatoarelor, prin deratizare, care poate fi biologica, chimica sau prin folosirea unor capcane sau alte mecanisme de prindere.

Alti cauzatori de boli infectioase unt insectele, impotriva carora trebuie purtata o lupta sistematica. Pentru a evita raspandirea infectiilor in fermele de iepuri este necesar sa se tina cont de unele cerinte fundamentale si elementare – inconjurarea fermei cu un gard sigur, construirea unei suprafete de dezinfectie la intrare, pentru masinile care intra si ies, construirea unui bazin de dezinfectie, existenta unei ladite pentru dezinfectia incaltamintei, un spatiu pentru depozitarea hainelor de lucru, care nu trebuie scoase din ferma, asigurarea unui spatiu schimbarea hainelor, baie, spalator pentru hainele de lucru, precum si spatiu pentru calcarea acestora. Este interzisa vizitarea fermei de catre personae straine, care nu au legatura cu activitatea de crestere. Scoaterea

37

Page 38: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

si aducerea iepurilor are loc numai dupa un control medico-veterinar si eliberarea unui carnet de sanatate. Iepurii trebuie adusi numai din fermele unde sunt crescute animale care nu sufera de paraziti si boli infectioase.

Iepurii cumparati sunt tinuti in carantina timp de 30 de zile. Camera de carantina trebuie sa se afle la distanta de cladirea principala si de ea trebuie sa aiba grija un ingrijitor special. Toti iepurii nou sositi vor fi supusi unui control clinic, pentru a putea fi separate , intr-un isolator, toate animalele bolnave sau suspecte, urmand ca acestea ramana isolate pana la elucidarea situatiei lor. Daca este necesar, toti iepurii vor fi vaccinati inpotriva bolilor infectioase si vor fi parazitati periodic.

La fiecare lot de furaj cumparat se realizeaza, in mod obligatoriu, o analiza bacteriologica si toxicological. Se poate face si o proba biologica prin hranirea , timp de cateva zile, cu acest furaj, a unui mic grup de iepuri de valoare scazuta.

Sacrificarea iepurilor

Pentru obtinerea de carne se folosesc mai ales iepuri din rasele de carne. O conditie obligatorie este aceea ca ei sa nu provina din locuri unde au fost inregistrate boli infectioase. Iepurii pentru sacrifcare trebuie sa aiba o greutate de 2,5 kg si se impart in doua categorii. In prima categorie intra iepurii care au o forma rotunjita a corpului. Escrescentele coloanei vertebrale nu ies in relief si nu sunt usor de palpat. Musculatura la pipait este bine dezvoltata. Coapsele si soldurile sunt bine rotunjite si bine umplute. In regiunea labelor si a vintrelor se simte, usor, niste grasime sub piele.In cea de-a doua categorie intra iepurii cu o forma ascutita a corpului. Escrescentele coloanei vertebrale ies usor in relief si sunt usor de palpat.

38

Page 39: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Musculatura in cazul pipaitului este dezvoltata multumitor. Soldurile sunt netede si coapsele sunt rounjite multumitor. Straturile de grasime depuse sub piele nu pot fi pipaite.

Nu este permisa sacrificarea femelelor gestante, aflate in cea de-a doua parte a gestatiei. Fiecare iepure ce va fi sacrificat trebuie sa aiba un certificat medico-veterinar, emis de organelle veterinare abilitate.Transportul iepurior de la producator la abator se realizeaza dupa un grafic stabilit anterior, intr-o anumita zi din saptamana. Pentru transportul animalelor se folosesc mijloace de transport echipate cu casete metalice speciale, cel mai adesea de dimensiuni 100/60/30 cm. In fiecare cusca se pun cate 6 – 10 iepuri, in functie de rasa si marime si li se lasa spatiu liber pentru a se intinde.

Custile se curata si se dezinfecteaza in prealabil. In timpul transportului se urmareste mentinerea unei bune conditii a iepurilor, se asigura ventilatia, se evita supraincalzirea sau racirea excesiva a spatiului in care sunt transportati. Incarcarea si descarcarea iepurilor se face in asa fel incat sa nu se raneasca animalele.Mijloacele de transport folosite pentru transportului iepurilor sunt curatate, spalate si dezinfectate in prealabil.

Loturile de iepuri sositi pentru sacrificare sunt examinate de un medic veterinar. Ei sunt descarcati pentru a se odihni inaintea taierii si sunt pusi, spre asteptare, intr-un spatiu care trebuie sa fie aerisit si uscat. Iepurii sunt asezati in boxe, care reprezinta un spatiu ingradit, fara jgheaburi sau adapatori, in grupuri de cate 20 – 30 de animale, fara a fi impartiti pe sexe, in cazul in care sunt sacrificati imediat. Daca se impune sa ramana mai mult , iepurii se impart in functie de sexe, iar in boxe se pun jgheaburi pentru mancare si apa. In aceasta perioada animalele primesc fan de buna calitate, combinate cu furaj de cereale si suficienta apa de baut. De obicei, cu 10 –12 ore inaintea taierii, iepurilor nu li se mai da de mancare, iar de baut cu o ora inainte de sacrificare. Animalele ranite in timpul transportului sunt sacrificate in functie de necesitati.

39

Page 40: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

CAPITOLUL II

1. Alegerea locului pentru ferma de iepuri

Pentru ferma de iepuri se alege un teren neted sau usor inclinat, cu ape freatice la suprafata, ferit de vanturi puternice, pe un sol care sa nu fie argilos sau morcilos.In alegerea loculi pentru construirea fermei este necesar sa se aiba in vedere posibilitatea aprovizionari cu apa, cu curen electric si existenta legaturilor rutiere. Terenul ales trebuie sa fie inconjurat de un gard solid care sa nu permita accesul oamenilor si animalelor. Ferma de iepuri trebuie sa fie asezata la departare de alte frme de crestere a animale, precu si de calea ferata sau de sosea, pentru ca zgomotele ii afecteaza in mod deosebit.In cazul construirii unor ferme mari de iepuri, cu peste 500 de femele, este necesar sa se construiasca cladiri de productie pentru diferite categori de iepuri o sectie de furaje, depozite, un spatiu adecvat de dezinfectie, un punct veterinar, abator, un garaj, etc Ferma va fi amplasata in Comuna Peris, Judetul Ilfov.

Ferma de iepuri avand in vedere conditiile favorizante pentru cresterea acestei specii, va fi amplasata in provincia Peris a judetului Ilfov, in partea sud – est a Romaniei, la 35 km de Bucuresti pe un teren cu o suprafata de 10 ha.

40

Page 41: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Factori climatici

2.2.1 Clima

Zona in care se va amplasa ferma de iepuri, din punct de vedere al climei, se incadreaza in coordonatele climatice ale Campiei Romane, adica are o clima temperat – continentala.

2.2.2 Temperatura

Temperatura medie lunara cea mai sczuta se inregistreaza in luna ianuarie, cu o valoare medie de – 20 C. Vara este foarte cald, in iulie temperatura medie este de 25 C, uneori atinge chiar 35 – 40 C.

2.2.3 Vanturile

In general comuna Peris este inconjurata de paduri, beneficiaza de o circulatie normala a maselor de aer, deosebit de favorabila mentinerii unei atmosfere relativ stabile. Vanturile dominante, resimtite in toate anotimpurile, sunt cele de est (21,2%), urmate de cele de vest (16,3%), nord este (14,2) si sud – vest (11,2). Numarul zilelor cu vant tare (peste 16 m/s) este in medie de 14 pe an.

2.2.4 Regimul precipitatiilor

41

Page 42: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Precipitatiile sunt scazute, in medie de 585 mm pe an, dar au debitul mai ridicat vara: cele mai mari cantitatii lunare de precipitatii ca in luna iunie (circa 85 mm), iar cele mai sczute in martie (15 mm). In medie pe teritoriul comunei Peris cad precipitatii in 130 zile/an.

2.2.5 Panza freatica

Dintre studiile efecuate reiese ca adancimea apei freatice are o mare variatie. Panza freatica se afla la o adancime de 20 – 30 m.

2.2.6 Ape curgatoare si lacuri

Din punct de vedere hidrografic, comuna este situata intre lacul Ialomita si lacul Snagov. Datorita diferentei mici de nivel pe care curg raurile, s-au format un numar mare de lacuri, majoritatea natural

Surse de nergie Comuna Peris este complet electrificata, cu retele de inalta si joasa tensiune. Ferma va fi lega la reteaua de tensiune electrica, amplasata la o distanta de 500 m, aceasta fiind distanta dintre ferma si drumul comunal si va avea un transformator propriu in unitate, de unde apoi curentul electric este distribuit la adaposturi. Pentru eventualele intreruperi se va asigura un grup electrogen de mica capacitate; acesta va fi mentinut in permanenta in stare de functionare, astfel atunci cand linia de inalta tensiune iese din functiune sa poata produce energie electrica.

2.5 Sursa de apa

42

Page 43: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Comuna Peris are un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila si canalizare. Alimentarea cu apa potabila a gospodariilor se face prin racordarea la sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila din comuna Peris. In general, apa potabila pentru consumul biologic in ferme provine din apele subterane, prin forarea de puturi. Alimentarea cu apa se stabileste pe baza unui calcul privind consumul zilnic de apa de baut si pentru nevoile tehnologice, la care se adauga si un procent de 5 – 10% pentru eventualele pierderi pe retea. Cunoscandu – se consumul de apa, se stabileste numarul de puturi ce trebuie forate si debitul pompelor necesare pentru asigurarea necesarului de apa, luandu – se in calcul o durata maxima de functionare 20 din 24 de ore. Pentru ferma in cauza se vor fora 2 puturi cu tuburi de beton, la o adancime de 35 – 40 de metri. De la puturi apa este pompata cu pompe submersibile adecvate, pana la rezervorul suspendat (castel de apa) la aproximativ 10 m inaltimea adaposturilor. Presiunea apei este realizata prin inaltimea bazinului de stocare, la 10 m presiunea apei este de 1 atmosfera, la o inaltime de 20 m presiunea apei este de 2 atmosfere, la 30 m presiunea apei este de 3 atmosfere si asa mai departe. De regula, nu se folosesc bazine amplasate peste 40 metri, deoarece presiunea apei pe conducta (de peste 4 atmosfere) poate duce la deteriorari ale instalatiei. Din rezervorul de apa, prin conductele principale si apoi secundare, apa este adusa la gurile de distributie, respectiv la adapatorile amplasate in boxe, la robinetii pentru spalat interiorul adapostului, la robinetii din curtea fermei pentru spalat aleile, la puncte de prevenirea a incendiilor, la filtru, la dezinfectoare etc. Pentru fermele de animale, periodic, se face analize ale calitatii apei si se reannoieste avizul de folosire a apei din sursele de aprovizionare. Puritatea apei in ceea ce priveste incarcatura microbiana si mai ales a celei patogene. Pentru aceasta periodic se recolteaza probe de apa atat de la nivelul sursei, mai ales, de la adapatori si se fac determinarile respective.

43

Page 44: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

2.6 Caile de transport Situarea satului de resedinta fata de principalele localitati ale judetului si fata de caile de comunicati rutiere si feroviare se prezinta astfel:35 km fata de Municipiul Bucuresti;27 km fata de Municipiul Otopeni;20 km fata de Municipiul Buftea;50 km fata de Municipiul Ploiesti; 2 km fata de cea mai apropiata statie C.F.R si autobuze Peris.

2.7 Desfacerea producţiilor

Clienţii:

- vanzarile se vor face catre abatoare din tara;- vanzari catre magazine alimentare;- vanzari catre clienti externi (alta tara, regiune).

44

Page 45: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

45

Page 46: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

46

Page 47: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Rasa din ferma cunicola Marele berbec

Se considerea ca rasa Berbec francez a aparut in anul 1830. In anul 1873, crescatorii Mayer, Hochstetter si Woner, din Tubingen, care sau ocupat de cresterea si raspandirea rasei, publica o carte in care se mentioneaza greutatea iepurilor (4,5 – 5 kg), lungimea urechilor (15 – 18 cm). Dimensiunile actuale a urechilor sunt de cca.38 – 45 cm, insa masuratoarea se face pe ambele urechi peste cap. In anul 1869, crescatorii germani efectueaza primele importuri din Franta. Aparitia uriasului de Flandra in Belgia, intre anii 1880 si 1890, a cunoscut un mare interes, berbecul fiind lasat oarecum in umbra. Dupa 1900, aceasta rasa cunoaste o mare dezvoltare. La noi, rasa berbecata este cunoscuta inca inainte de cel de al doilea razboi mondial. In cursul anilor ce au urmat, amatorii au facut numeroase achizitii in strainatate. Tipul rasei: Corpul este masiv, in forma de cilindru, fara a avea aspect greoi, grosolan. Ceafa este scurta si puternic, fara un gat proeminent. Membrele sunt scurte si puternice. Capul tipic de berbec, scurt, cu o frunte lata, ochii mari, maxilarele bine dezvoltate si cu dezvoltarea tipica a nasului. Urechile puternice, carnoase si bine acoperite cu par, capetele libere, bine rotunjite. Lungimea lor, masurata pe urechile intinse una in continuarea celeilalte, deasupra capului, intre varfuri, este de 38 – 45 cm. Blanita si culoarea: Puful blanitei nu este deosebit de des. Spicul nuiform, destul de gros, iar lungimea parului 3,5 – 4 cm. Culoarea de acoperire si cea de baza (fond), este valabila descrierea culorilor la raselor similar colorate si la rasele cu desen de fluture. La rasele Marele Berbec, Berbec pitic, Berbec englez este de dorit asa numitul ,,desen in manta” si nu desenul clasic al pestritilor. Capul si urechile, inclusiv coroana, sunt colorate puternic. Nasul si botul trebuie sa fie colorate in totalitate. Pe mijlocul fruntii trebuie sa existe o linie alba sau o pata mica (oglinda), dar si marginea mandibulei si a

47

Page 48: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

buzei inferioare poate sa fie alba, desi buza inferioara colorata nu prezinta un defect. Desenul corpului acopera trunchiul ca o manta intinsa (care trebuie sa fie regulat pe ambele parti ale corpului si neaparat simetric), de la ceafa si pana la coada, inclusiv flancurile, precum si partea superioara a cozii. Pieptul si membrele anterioare trebuie sa fie albe, membrele posterioare si abdomenul complet sau aproape albe.

DEZVOLTAREA LUNA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 kg 0,7 1,65 2,5 3,5 4,0 4,6 5,1 5,5 5,8 6,0

48

Page 49: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

3. Determinarea efectivelor

3.1 Stabilirea efectivelor de productie

1. Efectiv teoretic tineret carneEtc = Pc / g = 175000/2.5 = 70000 capete

2. Efectiv iepuri carne necesar / anEpc = Etc + m/100 Etc = 70000 + 7/100 70000 = 74900 capete

3. Stabilirea efectivelor de tineret de inlocuire animale adulte de reproductie

- tineret destinat reproductiei (femele şi masculi) în varsta de 14 – 18 saptamaniNr. custi reproductie = 860 + 85 = 945: - femele 775 + 77 = 852 - masculi 85 +8 = 93- pierderi tineret reproductie acomodare în luna a II-amasculi: 93 capete 5,8% = 6 masculifemele: 852 capete 5,8% = 49 femeleTotal luna a II-a în hala nr. 2: - femele 852 +49 = 901 capete - masculi 93 +6 = 99 masculi- pierderi tineret reproductie în luna a III-a

- în hala 1 - masculi: 93 3,7% = 4 capete - femele: 852 3,7% = 32 capete

- în hala 2 – masculi: 6 capete - femele: 49 capete- Pierderi lunare animale reproductie lunile V-XIIImasculi: 14 capete / lunafemele: 126 capete / luna4. Efectivele de tineret

49

Page 50: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

- 70000 capete: 2 hale = 35 000 capete / hala / an- capacitate semihala = 775 custi / hala cu 8 pui / cusca 775 = 6200 locuri pui / hala- capacitate ferma = 6 200 2 = 12 400 locuri / ferma- numar serii / an = 365:49 = 7,45 serii / an- efectiv mediu = (74900 + 70000)/2 = 72450 capete

3.2 Determinarea spatiilor de productie

Spatiile de productie sunt realizate din cele 4 hale de crestere si exploatare a iepurilor si din cladirile anexe ale fermei. O hala de iepuri este formata din 2 semihale reproductie + 2 semihale tineret. 1 hala are suprafata de 1200 m2 cu SAS de 200 m2 la mijloc

Fiecare compartiment are suprafata de 500 m2 si cuprinde 860 custi dispuse pe 5 randuri (5 baterii 172 cuşti)

1. Compartiment de tineret cuprinde:- 775 custi tineret- 85 custi femele şi masculi in asteptare

2. Compartimentul de adulte cuprinde:- 860 custi (775 pentru femele si 85 pentru masculi)

3.3 Proiectarea fluxului tehnologic

Procesul tehnologic se realizeaza in flux continuu. Fluxul tehnologic al animalelor din ferma este destul de simplu.

Iepurii sunt introdusi în ferma la achizitie. Animalele adulte sunt cazate în custile din maternitate unde incep activitatea de reproductie. Dupa fatare iepurasii sunt tinuti cu mamele lor pana la intarcare dupa care sunt trecuti în compartimentul de crestere si îngrasare a tineretului. La varsta

50

Page 51: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

si greutatea de 2,5 kg acestia sunt transportati catre abator. Animalele adulte reformate sunt transportate la abator pentru sacrificare.

Fluxul furajelor. Materiile prime ajung în ferma la sectorul de receptie. Dupa efectuarea recepturii nutreturile sunt trecute în sectorul de morarit. Aici sunt macinate si amestecate si se depoziteaza în magazia din unitate. De aici se preia zilnic cantitatea de furaje necesare pentru o anumita perioada. In hala distributia furajelor se face potrivit programului de furajare.

Fluxul dejecţiilor. Acestea se acumuleaza in fosele de sub tronsonul de custi. Evacuarea acestora se face la interval de 1 – 3 ani în functie de durata de crestere a iepurilor. Evacuarea dejectiilor se face cu o lopata mecanica dupa ce s-a facut demontarea custilor.

Necesarul de hrana

1. Necesar furaje pentru tineretNecesar furaje zilnic pe ferma = 72450 0,13 kg/zi/cap = 9418.5 kg/zi/capNecesar furaje lunar pe ferma = 9418.5 30 = 282555 kg / luna = 282.5 t / lunaNecesar furaje anual pe ferma = 9418.5 365 = 3437752.5 kg /an = 3437.7 t / an

2. Necesar furaje pentru iepuroaice cu puiZile furajate din total an = 6,6 fătări / an 28 zile = 184,8 zile furajate / an / capZile furajate pe total an = 1 414 femele 184 zile = 260 176 zile furajate / an /cap

51

Page 52: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Necesar furaje lunar pe ferma = 98 866.8 kg: 12 = 8238.9 kg / cap / luna = 8.2 t / luna / fermaNecesar furaje anual pe ferma = 260 176 0,38 kg / zi = 98 866.8 kg = 98.86 t / an / ferma

3. Necesar furaje pentru iepuroaice fara pui si masculi în aşteptareEfectiv total animale în asteptare pe total ferma = (77♂ + 8♀) 2 hale = 170 capeteZile furajate anual = 170 365 zile = 62 050 zile furajateNecesar furaj lunar = 7 446 kg / an : 12 = 620.5 kg / luna / ferma =0.62 t/luna/fermaNecesar furaj anual = 62 050 0,12 kg / cap = 7 446 kg NC / an =7.44 t / an.

4. Necesar furaje pentru masculi de reproductieEfectiv total masculi reproductie = 85 capete 2 hale = 170 capeteZile furajate anual = 170 365 = 62 050 zile furajateNecesar furaj lunar =8 687 kg / an : 12 = 723.9 kg / luna / ferma = 0.72 t/luna/fermaNecesar furaj anual = 62 050 0,14 kg / zi = 8 687 kg / an = 8.68 t / an

5. Necesar furaje pentru femele gestanteZile gestatie anual = 365 – 184,8 zile lactatie = 180,2 zile gestante teoretic Zile furajate anual = 1414 capete 180,2 = 254 802 zile furajateNecesar furaj lunar = 38 220.4 kg / an : 12 = 3182 kg / luna = 3.1 t / lunaNecesar furaj anual = 254 802 0,15 kg / zi = 38 220.4 kg / an = 38.2 t / an

52

Page 53: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

TOTAL NECESAR FURAJE LUNAR = 282.5 t / luna + 8.2 t /luna / ferma + 0.62 t / luna / ferma + 0.72 t / luna / ferma + 3.1 t / luna = 295.1 t / luna / total ferma

TOTAL NECESAR FURAJE ANUAL = 3 437.7 t / an + 98.86 t / an + 7.44 t / an + 8.68 t / an + 38.2 t / an = 3590.8 t / an /total ferma

3.4 Costul unitar al retetelor folosite

Principalele materii prime cumparate de ferma pentru realizarea nutretului concentrat au la achizitionare preturi dupa cum urmeaza:

- nutreturi fibroase: 0,2 – 0,3 lei / kg- orz: 0,35 lei / kg- porumb: 0,3 lei / kg- srot floarea – soarelui: 0,4 – 0,6 lei / kg- premix: 0,8 – 1 lei / kgPretul final al nutretului combinat final este de: 350 lei /tona.

3.5 Consumul de alte resurse

53

Page 54: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Materialul biologic

Total necesar material biologic = 2132 ♀ şi 244 ♂

Nutreţuri

1. Necesar furaje pentru tineretNecesar furaje anual pe ferma = 3437.7 t / an

2. Necesar furaje pentru iepuroaice cu puiNecesar furaje anual pe ferma = 98.86 t / an / ferma

3. Necesar furaje pentru iepuroaice fara pui şi masculi în asteptareNecesar furaj anual = 7.44 t / an.

4. Necesar furaje pentru masculi de reproductieNecesar furaj anual = 8.68 t / an

5. Necesar furaje pentru femele gestanteNecesar furaj anual = 38.2t / an

TOTAL NECESAR FURAJE LUNAR = 282.5 t / luna + 8.2 t /luna / ferma + 0.62 t / luna / ferma + 0.72 t / luna / ferma + 3.1 t / luna = 295.1 t / luna / total ferma

TOTAL NECESAR FURAJE ANUAL = 3 437.7 t / an + 98.86 t / an + 7.44 t / an + 8.68 t / an + 38.2 t / an = 3590.8 t / an /total ferma

Apa

Necesarul de apa1. Stabilirea necesarului de apa pentru femele cu pui

1,5 l / cap / zi

54

Page 55: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Necesarul de apa anual pe ferma = 260 176 zile furajate 1,5 l / cap = 390 264 l /an / ferma

Necesarul de apa zilnic pe ferma =390 264: 365 = 1 069.2 l / zi

2. Stabilirea necesarului pentru femele gestante şi masculi 0,7 l / cap / zi

Zile furajate ale categoriei = 254 802 femele + (157 masculi / ferma 365 ) = 312 107 zile furajate

Necesarul de apa anual pe ferma = 6312 107 0,7 l / cap = 218 474 l / an / fermaNecesarul de apă zilnic pe ferma = 218 474 : 365 = 598.5 l / zi / ferma

3. Stabilirea necesarului pentru animale de reproductie în asteptare de două ori cantitatea de nutret consumata

Necesarul de apa zilnic / cap de animal = 0,12 2 = 0,24 l / zi / cap Necesarul de apa anual pe ferma = 62 050 0,24 = 14 892 l / an / fermaNecesarul de apa zilnic pe ferma = 14 892 : 365 = 40.8 l / zi

4. Stabilirea necesarului pentru tineret întarcat la ingrasat de două ori cantitatea de nutret consumata

Necesarul de apa zilnic / cap de animal = 0,13 2 = 0,26 l / cap / ziNecesarul de apa anual pe ferma = 3 437 752.5 0,26 = 893 815 l / an / fermaNecesarul de apa zilnic pe ferma =893 815: 365 = 2448.8 l / zi

5. Necesarul de apa pentru curatenie, dezinfectie si P.S.I.

55

Page 56: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

0,25 l / cap / zi tineret întarcat 0,5 l / cap /zi animale adulte

Necesar apa pentru tineretul întarcat = 72 450 capete 0,25 l / cap = 18 125 l / cap / ferma x 365 = 6 615 625 l /ferma/an Necesar apa pentru adulte = (1414 + 157 + 157) 0,5 l / cap / zi = 227.5 l / cap /zi x 365 = 83 037.5 l/ferma/an

Necesar apa pe total ferma = 6 615 625 + 83 037.5 = 6 698 662.5 l

CONSUM APA ANUAL = 390 264 + 218 472 + 14 892 +893 815 + 6 698 662.5 =8 216 105.5

Energie, combustibili

Consum energie electrica pentru ventilatie- consum energie / compartiment = 2 ventilatoare 0,8 KW / h 14,5 h / zi = 23,2 KW / zi- consum energie / ferma = 4 compartimente 23,2 KW / zi = 92.8 KW / zi- consum energie / an = 92.8 KW / zi 365 zile = 33 872 KW / an

Consum energie pentru iluminat- consum energie maternitate /zi = 14 h / zi 0,4 KW 100 lampi = 560 KW / zi- consum energie / an = 560 KW 365 = 2047 400KW /an - consum energie tineret /zi = 8 h / zi 0,2 KW 100 lampi = 160 KW- consum energie tineret / an = 160 KW 365 = 58 400 KW

Consum incalzire ferma- incalzire ferma = 91.9 KW / an

56

Page 57: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Consum combustibil solid- necesar anual = 1414 femele 4,5 kg / cap / an = 6363 kg lignit / an

Productia de dejectii

Productia de dejectii = consum furaj zilnic 1,5 155 iepuroaice complexe (femele reproductie + masculi +

tineret crestere) → 60 kg fecale + 120 l urina / zi, respectiv 1 m3 în 5 zile;

numar femele reproductie = 3 100;Productie fecale pe zi=1414 x 60 kg/155 = 547.35 kg fecale/ziProductie fecale / an = 547.35 365 zile = 199 782kg fecale / anProductie urina pe zi = 1414 x 120/155 = 1095 kg urina/ziProductie urina / an = 1 095 365 zile = 399 675 l urina Total dejectii pe ferma =199 782 +399 675 = 599 457 l / an /ferma

Productia dejectii în m3 = 1414 femele : 155 femele complexe = 9.12 m3 in 5 zileTotal dejectii / an = 9.12 365/5= 665.7 m3 dejectii / an / fermă

3.6 Necesarul de echipament tehnic şi dotari specifice

Necesarul de echipament este alcătuit din: instalatia de incalzire, instalatia de furajare, instalatia de adapare, instalatia de iluminat si instalatia de ventilatie.

Instalatia de incalzire se poate realiza din:

57

Page 58: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

- aparate de încalzire locala in interiorul compartimentelor (radiator)

- încalzire de la un generator cu aer cald impins fortat care poate deservi mai multe compartimente

- preincalzirea cu aer intr-o încapere anexata compartimentelor si preluarea acestui aer cald distribuit prin impingere în diferite celule. In acest caz, aerul preincalzit se distribuie prin conductele de ventilatie ale compartimentului.

Instalatia de furajare este alcatuita din hranitori semiautomate din material zincat. Acestea se gasesc cate una pentru fiecare cusca de iepuri. Pe langa hranitori mai sunt necesare si echipamente de distribuire a hranei. Acestea sunt alcatuite dintr-un carucior si o galeata pentru fiecare semihala.

Instalatia de adapare este alcatuita din adapatori cu picatura, cate una pe cusca. La fiecare rand de custi exista un bazin de rupere a presiunii cu o capacitate de 20 – 100 l, din material plastic, opac prevazut cu capac. Pe langa acestea mai sunt necesare o conducta de distributie a apei din plastic cu Ø de ½`` sau ¾``si sectiune rotunda si un rezervor apa 100 m3 cu statie de hidrofor

Instalatia de iluminat. In mod normal intensitatea luminii trebuie să fie de 3 – 5 W / m2 in maternitate si 1 – 2 W / m2 in semihala de tineret. Pentru aceasta se folosesc lampi fluorescente de 40 W la maternitate si 20 W la compartimentul de tineret. Sursele de lumina se amplaseaza deasupra custilor cu animale.

Instalatia de ventilatie. Norma de ventilatie este cuprinsa intre 1 – 4 m3 / h / kg greutate vie vara si 1 – 1,5 m3 / h / kg greutate vie iarna. In compartimentul de maternitate este necesar o norma de ventilatie de 2 – 3 m3 / h / kg greutate vie iar la tineret 1 – 1,5 m3 / h / kg greutate vie. Se aleg ventilatoare cu viteza variabila treptata si minimul de putere trebuie sa se situeze la circa 1/6 din valoarea ventilatiei de vara.

58

Page 59: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Evacuarea dejectiilor si a asternutului se face la sfarsitul perioadei de exploatare si este necesara o lopata mecanica.

S-a prevăzut solutie de rezerva pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor vitali (instalatiile de ventilatie, alimentare cu apa) in caz de avarie.

Lista de utilaje

- 1720 custi tineret si 1 414 custi maternitate si 157 custi pentru masculi reproductie- termosuflante cu aer cald = 1 / semihala 4 semihale = 4 termosuflante- centrala termica pentru apa calda- 3 440 hranitori tip buncar zincate- 4 carucioare şi 4 galeti pentru distribuirea furajului- 3 440 adapatori cu picatura - 20 bazine de rupere a presiunii cu capacitatea de 20 – 100 l, din plastic opac si cu capac- conducta de distributie a apei din plastic cu Ø de ½`` sau ¾``, sectiune rotunda- rezervor apa 100 m3 cu statie de hidrofor- 100 lampi de 40W pentru animale adulte- 100 lampi de 20W pentru tineret- 4 ventilatoare cu puterea de 11 000 m3 / h pentru halele de tineret- 4 ventilatoare cu puterea de 11 000 m3 / h pentru halele de maternitate- lopata mecanica- 2 buncare exterioare pentru furaj cu capacitatea de 5 t

59

Page 60: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

- electrogenerator

Instalatia de incalzire

- necesarul de incalzire global este de 50 – 60 W / cusca mama in zona foarte temperata, 60 – 70 W / cusca mama in zona medie si 70 – 85 W / cusca mama in zona de munte.- coeficientul de izolare = 0,8 la pereti si 0,5 la plafon- numar custi mama = 1414- necesar incalzire global = 1414 65 W / cusca = 91 910 W/ ferma = 91.9 KW- necesar incalzire global / hala = 775 65 W / cusca = 50 375 W / hala

Instalatia de adapare

- adapatori cu picatura = 1 / cusca- necesar adapatori / hala = 1 860 custi 2 compartimente = 1 720 adapatori - necesar global adapatori = 1 720 2 hale = 3 440 adapatori / ferma- necesar bazine / semihala = 1 bazin de rupere a presiuni/ 1 rand custi 5 randuri custi = 5 bazine / semihala- necesar global bazine = 5 4 semihale = 20 bazine / ferma

Instalatia de furajare

60

Page 61: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

- 1 hranitoare tip buncar si jgheab / cusca - necesarul de hranitori / hala = 860 custi / compartiment 2 compartimente = 1720 hranotiri- necesarul global de hranitori = 1 720 hranitori 2 hale =3 440 hranitori- necesar echipamente distribuire furaj = 1 carucior + 1 galeata / compartiment- necesar global echipamente distribuire furaj = 4 carucioare + 4 galeti

Instalatia de ventilatie

- greutatea vie maxima in maternitate = 4 kg femela + (6 pui 0,5 kg) = 7 kg / cusca- greutatea vie pe semihala = 7 kg 775 custi femele = 5 425 kg- necesar ventilatie maternitate = 5 425 kg 3 m3 / h = 16 275 m3 / h- pierderile prin ventilatie = 0,3 16 275 = 4 882,5 m3 / h- necesar total ventilatie = 21 157 m3 / h- numarul de ventilatoare / semihala = 21 157 m3 / h : 11 000 m3 / h (puterea ventilatorului) = 2 ventilatoare - necesarul de ventilatoare pentru maternitate = 2 ventilatoare 2 hale = 8 ventilatoare - greutate vie pe semihala tineret carne = 6 capete 2,5 kg 775 custi = 11 625 kg- greutate vie pe semihala animale reproductie in asteptare = 3,5 kg 85 custi = 297,5 kg- greutate vie totala in semihala de tineret = 11 922,5 kg- necesar ventilatie tineret = 11 922,5 kg 1,5 m3 / h = 17 883,75 m3 / h- pierderile prin ventilatie = 0,3 17 883,75 m3 / h = 5 365,12 m3 / h- necesar total ventilatie = 23 248,87 m3 / h

61

Page 62: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

- numarul de ventilatoare / semihala = 23 248,87 m3 / h : 11 000 m3 / h = 2 ventilatoare- necesarul de ventilatoare pentru tineret = 2 ventilatoare 2 hale = 4 ventilatoare

Consumul de energie pentru ventilatie = 8 ventilatoare 453 W / h 3 600 ore = 13 046.4 KW

Instalatia de iluminat

- necesar putere iluminat maternitate / semihala = 500 m2 4 W / m2 = 2 000 W / semihala- necesar lampi iluminat maternitate / semihala = 2 000 W : 40 W / lampa = 50 lampi / semihala- necesar lampi pe rand maternitate = 50 lampi / hala : 5 randuri baterii = 10 lampi / rand- necesar putere iluminat tineret / semihala = 500 m2 2 W / m2 = 1 000W- necesar lampi iluminat tineret / semihala = 1 000W : 20 W / lampa = 50 lampi / semihala- necesar lampi / rand = 50 lampi : 5 randuri = 10 lampi / rand- necesar lampi maternitate global = 50 lampi / semihala 2 hale = 100 lampi- necesar lampi tineret global = 50 lampi / semihala 2 hale = 100 lampi Consum energie electrica pentru iluminat- consum in maternitate = 50 lampi 40 W / h 15 h / zi = 30 000 W = 30 KW/zi

62

Page 63: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

- consum in compartimentul tineret = 50 lampi 20 W / h 8 h / zi = 8 000 W = 8 KW / zi- consum ferma / zi = 38 KW / zi- consum ferma / an = 13 870 KW

3.7 Organizarea teritoriului fermei. Amplasarea generala a constructiilor si amenajarea interioara a spatiilor construite

Tehnologia de crestere a iepurilor are la baza principiul circuitul inchis, depopularea si popularea totala pe hala realizandu-se o data la 1 – 3 ani.

Cresterea iepurilor se face in hale parter, formate din doua compartimente. Fiecare compartiment de hala este echipat cu 860 custi montate deasupra a 5 fose pentru dejectii, dispuse longitudinal peste care sunt montate custile pentru iepuri, cate o linie de 172 custi asezate pe 2 randuri deasupra fiecarui rand de fose (172 custi 5 randuri = 860 custi). Unul din compartimentele halei este destinat sa adaposteasca efectivele matca, iar celalalt compartiment este destinat pentru cresterea tineretului.

Capacitatea de adapostire simultana a halei difera in functie de tipul de ferma. Cand hala face parte din cadrul unei ferme de parinti de reproductie, capacitatea halei este de:

a. in compartimentul de adulti:- 775 locuri femele, inclusiv sugari 0 – 4 saptamani- 85 locuri masculi

b. in compartimentul de tineret:- 4650 locuri tineret de carne 29 – 77 zile- 85 locuri tineret reproductie in asteptare 15 – 16 saptamani

63

Page 64: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Utilajul tehnologic de baza al halei este cusca de iepuri care pentru femele este specifica (cusca maternitate) avand atasat un compartiment special destinat sugarilor, denumit cuib de fatare.

Furajarea iepurilor din fiecare cusca si respectiv pe custi o face ingrijitorul distribuind furajul cu caruciorul intre randurile de custi si distribuindu-l cu galeata in jgheabul de furajare. Depozitarea furajului combinat se face in saci, pe platforma, in camera tampon. Furajarea se face cu nutret combinat sub forma de granule.

Alimentarea cu apa a custilor pentru adaparea iepurilor se face prin sistemul: „rezervor – conducte – adaposturi”. Fiecare cusca este prevazuta cu cate o adapatoare. Cantitatea consumata este de: 29 m3/zi.

Dejectiile cad liber in fosa sub custi de unde se evacueaza la intervale de 1 – 3 ani, cu lopata mecanica dupa demontarea custilor.

3.8. Forta de munca si managementul proiectului

Necesarul de personal

Lista angajatilor permanenti este urmatoarea:- 1 crescator / semihala = 4 persoane / ferma- 1 mecanic si electrician / schimb = 2 persoane pe ferma- 1 paznic noapte / ferma = 1 persoana- 1 persoana in filtru si spalatorie = 1 persoana / ferma- 1 sef de ferma

Cu contract de colaborare sunt urmatoarele persoane:- contabil (economist): 1 zi / luna 8 h / zi 12 luni / an = 96

ore

64

Page 65: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

- medic veterinar: 4 zile / luna 2 h / zi 12 luni / an = 96 ore

Evolutia structurii personalului si previziuni legate de acestaIn fermele specializate de animale structura personalului este foarte

bine definita. In functie de imbunatatirile care vor avea loc in anii urmatori in fermele de iepuri pentru productia de carne cat si in cele de reproductie, structura personalului poate inregistra unele modificari. Vor ramane neschimbate posturile necesare pentru asigurarea managementului fermei si cele ale sectorului de asistenta mecanica si electrica. Sunt posibile modificari ale numarului de operatoare, in sensul micsorarii, datorita modernizari procesului de productie.

Calificarea fortei de munca, program de pregatire a fortei de munca

Fermele cunicole beneficiaza de o forta de munca mult mai calificata decat in cazul celorlalte specii de animale. Pregatirea personalului se evalueaza in momentul angajarii. Perfectionarea este necesara pentru ca in cunicultura tehnologia avanseaza foarte repede iar muncitorii trebuie sa foloseasca corect instalatiile si utilajele pe care le au în ferma. Pregatirea angajatilor se poate realiza si cu ajutorul unor cursuri periodice de specialitate realizate de catre firmele de echipamente si consultanta agricola.

3.9 Costuri

Estimarea costurilor de productie

65

Page 66: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materiale si marfurile aprovizionateCost constructie hala si achizitie echipamenteCost hala = 70 000 euro 2 hale =140 000 euro 4,1 = 574 000 leiCost custi = 3 440 custi 6 euro / cusca = 20 640euro 4,1 = 84 624 leiCost echipamente hala (ventilatoare, flapsuri, suflante, instalatie iluminat, instalatie adapat, buncar exterior) = 95 000 euro 4,1 = 389 500 lei Cost total constructie si echipamente = 574 000 + 84 624 + 389 500 = 1 048 124 lei

Amortismentul Amortizare cladiri = 574 000 : 40 ani = 14 350 lei / anAmortizare echipament =389 500 : 10 ani = 38 950 lei / anAmortizare anuala = 53 300 lei / an

Cost material biologicCost material biologic anual femele = 2 132 ♀ 40 lei = 85 280Cost material biologic anual masculi = 244 ♂ 50 lei = 12 200Cost material biologic anual = 97 480lei

Cost furaj Cost furaj pentru animalele adulte / an = 340 lei / t 153.18 t / an = 52 081 leiCost furaj pentru animalele tinere / an = 340 lei / t 3437.7 t / an = 1 168 818leiCost furaj / an = 1 220 899lei

66

Page 67: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Estimarea cheltuielilor cu forta de munca

- 4 operatori + 1 muncitor filtru = 5 persoane 700 lei 12 luni = 42 000 lei- 2 mecanici + 1 paznic de noapte = 3 persoane 800 lei 12 luni = 28 800 lei- 1 sef de ferma 1800 lei 12 luni =21 600lei- contracte colaborare = 192 ore 22 lei / ora = 4 224 lei /an - Total costuri cu salariile = 96 624 lei

Estimarea cheltuielilor cu utilitatile

-consum energie electrica = 33 872 kw ventilatie + 58 400 KW iluminat + 91.9 KW incalzire

=92 363.9 KW-cost energie electrica = 92 363.9 KW x 0.3 lei KW = 27 709.17 lei- cost combustibil solid = 6.36kg/ an x 89 lei =566 lei-total costuri cu utilitatile =27 709.17 + 566 = 28 275.17 lei

Total cheltuieli =2 544 702 lei

Estimarea altor cheltuieli-valoare categorie ale cheltuieli(3% din total cheltuieli) = 2 544 702 x 3% = 76 341.06 lei

67

Page 68: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

3.10 Venituri obtinute din vanzari

Productia estimata

-productia carne in viu =nr tineret carne produs anual x 2.5 kg greutate vie/cap = 70 000 x 2.5 kg = 175 000 kg-randament la taiere = 60-70%-blanite = nr animale sacrificate x 0.8 (procent de folosire) = 70 000 x 0.8 = 56 000 bucati

-dejectii = 599 330 l / an /fermă

- codite si labute utilizate in artizanat= 5 buc. X nr. animale sacrificate = 5 x 70 000 = 350 000 bucati

Structura si dinamica veniturilor

-productie carne in carcasa = nr. animale sacrificate x 2.5 kg x 0.7 x 15 lei/kg = 70 000 x 2.5 kg x 0.7 x 15 lei/kg = 1 837 500 lei -blanite = nr. de bucati x 0.8 x 6 lei/buc. = 56 000 x 0.8 x 6 = 268 800 lei-dejectii = l/an x 0.8 x 0.6 lei/kg =599 457 l / an x 0.8 x0.6 = 287 739.36 lei

68

Page 69: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

-codite si labute de iepure = bucati x 0.8 x 0.6 lei/buc = 350 000 buc x 0.8 x0. 6 = 168 000 lei

Total venit = 2 562 039.36 lei

3.11 Profitul realizat

-profit brut = venituri totale – cheltuieli totale =2 562 039.36 – 2 544 702 = 17 337.36 lei

profitul net = 17337.36 – 2773.97 = 14563.38 leirata profitului = 5,7%

Recomandari privin cresterea iepurilor

in gospodariile taranesti

Caracterisitcile fiziologice ale iepurilor (prolificitate ridicata, o buna adaptabilitate la conditiile de mediu, capacitate de a digera cu un bun randamen furajelor ieftine, grosiere) recomanda aceasta specie pentru crestere in gospodariile taranesti cu costuri minime si randament maxim. Carnea de iepure este totusi, spre deosebire de cea de pasare, o carne de lux, iar utilizarea acesteia ca aliment in turismul rural este indispensabila. Trebuie totusi imbunatatite conditiile actuale de ingrijire si hranire pentru aceasta activitate sa devina in mod real profitabila,

69

Page 70: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

pentru ca in prezent micii crescatori nu stiu nici cat cheltuiesc, nici care este valoarea productiei, mai ales cand aceasta se adreseaza autoconsumului.

a). Conditiile de cazare

Experienta acumulata in anii 80 in cresterea industriala a iepurilor trebuie, extinsa, intre oarecare limite si in cresterea extensiva Astfel, cresterea in aer liber trebuie inlocuita cu una in spatiu inchis, cel putin pe perioada anotimpului friguros, folosind doua tipuri de cust: de maternitate si crestere, si asezandu – le pe acestea pe un cadru metalic. Desigur, acest sistem necesita unele investitii, dar acestea sunt minore deoarece:

- spatiul de crestere va reprezenta o constructie existenta, din cadrul gospodariei, caruia i se vor opera modificari neesentiale pentru realizarea unei bune inertii termice, alaturi de o ventilatie naturala;

- custile vor putea fi realizate pe plan local;- dimensiunile crescatoriei vor fi prevazute dupa necesarul de

carne care trebuie obtinuta, in ideea ca reproductia poate fi realizata inclusiv in anotimpul rece, realizand cca. 20 de iepuri pentru carne de la fiecare iepuroaica.

Sa admitem ca dorim sa infiintam (sau sa modernizam) crescatoria unei familii de patru persoane, care practica turismul rural si gazduiesc in gospodaria proprie inca patru persoane. In aceste conditii, necesarul de carne de iepure va fi urmatorul:

- 4 membrii ai familiei x 10 kg pe an: 40 kg- 4 turisti x 20 kg pe an: 80 kg Total: 120 kg

70

Page 71: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Intrucat carcasa fiecarui iepure dupa taiere este de cca. 1,2 kg, sunt necesari 100 iepuri pentru taiere, care pot fi realizati de la o matca de numai sase reproducatori (5 femele si 1 mascul). Acesta este cea mai profitabila crescatorie rurala de iepuri, care cu greu poate fi considerata extensiva, pentru ca se folosesc tehnologii moderne, intensive de crestere.

b). Materialul de reproductie

Asa cum s-a aratat mai inainte, este necesar ca acestui crescator sa i se ofere un material de reproductie corespunzator, performant, iar acest lucru poate fi posibil numai prin organizarea unor ferme zonale de reproductie, care sa furnizeze micilor crescatori tineretului de reproductie necesar. O prima solutie ar reprezenta-o importul unui material biologic, care necesita insa efort valutar insemnat. A doua solutie ar fi utilizarea de material de reproductie SUPERCUNI, care mai exista inca in tara si este oferit adesea spre cumparare prin anunturi de mica publicitate. Printr – o munca de selectie condusa de specialisti avizati, inclusiv prin folosirea populatiei autohtone de iepuri din rasele Californian si Neozeelandez, poate fi realizata o matca de valoare genetica medie, de la care pot fi obtinuti cei 20 produsi livrabili pe cap de femela de reproductie pe an. Pentru realizarea centrelor zonale de difuzare reproducatori este nevoie de interventie satului, pentru ca aceasta actiune presupune investitii relativ mari.

c). Furajarea

In cresterea intensiva se folosesc granule, in care sunt cuprinsi toti principii nutritivi necesari. In conditiile micului crescator trebuie folosite insa resursele locale, in primul rand pentru ca in Romania nu se mai produc nutreturi combinate granulate pentru iepuri.

71

Page 72: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Pentru atingerea normelor nutritive, vor fi administrate seminte de cereale si leguminoase, fan de lucerna, paie si suplimente minerale. Aceasta nu se recomanda a se macina pentru ca praful din fainuri este cauzator de boli pulmonare, prin inhalarea acestuia.

d) Costuri de productie, economicitate Abordand principalii trei factori din activitatea de crestere a iepurilor, spatii de crestere, reproducatori, nutritie – vom cuantifica participarea acestora in ceea ce priveste costurile de productie, pentru o micro – ferma de dimensiunile de mai jos:

1. Cazarea Cinci custi de maternitate, o cusca pentru mascul si patru custi pentru cresterea tineretului; total 10 custi x 300 mii lei/cusca: Amenajarea constructiei existente (inclusiv aprovizionarea cu apa si curent electric:

3000 mii lei

2300 mii lei

TOTAL INVESTITII 5300 mii lei Perioada de amortizare 10 ani Amortizarea anuala 530 mii lei2. Material de reproductie 6 tineret de reproductie x 300 mii lei 1800 mii lei3. Furaje necesare (in echivalent furaj combinat)

Matca de reproductie:6 capete x 80 kg/an = 480 kg Iepuri in crestere: 100 capete x 4,2 kg/cap = 420 kg Total consum furaje = 900 kg x 5000 lei/kg 4500 mii lei Total costuri de productie anuale (1+2+3) 6830 mii lei Total venituri: 120 kg carne de iepure x 100 12000 mii lei

72

Page 73: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

mii lei kg 80 pielicele x 20 mii lei bucata 1600 mii lei TOTAL VENITURI 13600 mii lei PROFIT BRUT 6770 mii lei RATA PROFITULUI 49,7 %

In costuri nu s-au calculat cheltuielile salariale, munca fiind prestata de membrii familiei, nici impozite si taxe, de care micii crescatori sunt de regula scutiti, iar carnea autoconsumata este cuprinsa, de asemenea, cu valoarea echivalenta acesteia, daca ar fi cumparata de pe piata. Avantajele cresterii iepurilor in gospodariile taranesti, insa cu utilizarea unor tehnologii superioare de crestere sunt evidente si pe aceasta linie trebuie sa actionam. Cei care au deja crescatorii si nu vor sa faca noi investitii pentru modernizarea – retehnologizata acestora sau pentru schimbarea matcii de reproductie, trebuie totusi sa intreprinda doua masuri:

1. sa asigure un climat favorabil in timpul iernii, pentru ca sa fie prelungita reproductia iepurilor si pe aceasta perioada;

2. sa aplice norme rationale de furajare. Mentinerea sistemului traditional de crestere a iepurilor nu este contra – indicata, mai ales daca micul crescator desfasoara aceasta activitatea din pasiune si se adreseaza raselor valoroase de iepuri, conservand pe aceasta cale fondul genetic national de iepuri, crescut in mediu natural, in masura sa dezvolte rezistenta la imbolnaviri si sa asigura o diversitate genetica, pe care comunitatea umana – nationala si mondiala are datoria morala sa o mentina si sa o dezvolte.

Recomandari privind cresterea semi – intensiva

73

Page 74: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

In conditiile aderarii tarii noastre la structurile europene, micul producator agricol este din ce in ce marginalizat si in final inlaturat, facand loc producatorilor semnificativi, care realizeaza o productivitate competitiva pe plan european. Organizarea unei crescatorii semi – industriale se adreseaza tot producatorului agricol, care insa va trebuie sa investeasca sume semnificative si sa realizeze o crescatorie in care va angrena, de asemenea, membrii familiei, dar sa se integreze intr-un grup impreuna cu care sa – si asigure baza materiala din amonte si prelucrarea – livrarea produselor realizate in aval. Redam, in continuare, caracteristicile si dimensiunile unei astfel de crescatorii, ca si economicitatea acesteia:

a. Constructii, amenajarea, echiparea

Se are in vedere o crescatorie compusa din 50 femele de reproductie si 5 masculi, adica de 10 ori mai mare decat precedenta. Asadar, noua hala de productie va trebui sa fie echipata cu:

- 50 custi maternitate;- 5 custi masculi de reproductie;- 50 custi pentru cresterea tineretului.

Hala de iepuri va trebui sa aiba o suprafata totala de cca. 126 mp (21,0 x 6 m), cu doua Sali (una pentru maternitate si cealalta pentru cresterea tineretului) de 108 mp in total, si un SAS median (3 x 6 m = 18 mp). Intreaga lucrare va necesita investitii de cca:

- 13 mii euro, pentru constructie:- 5 mii euro, pentru echipamente tehnologice (custi, retele

electrice, respectiv, un total de 18 mii euro (cca. 738 milioane lei), amortizabila astfel:

- pentru constructie: 13 mii euro = 533 mil. : 50 ani = 10,7 mil/an

- pentru echipamente: 5 mii euro = 205 mil : 10 = 20,5 mil/an Total amortisment anual: 31,2 mil lei

74

Page 75: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

b. Costul materialului de reproductie

Schimbarea anuala a celor 55 reproducatori va costa: 55 x 300 mii lei = 16,5 mil lei

c. Furajele

Necesarul de furaje pentru ferma va fi: Reproducatori: 55 capete x 80 kg = 4400 kg Iepuri in crestere: 1250 capete x 4,2 kg = 5250 kg Total = 9650 kg Furajele trebuie sa fie obligatoriu administrate sub forma de granule, aprovionate de la o fabrica de nutreturi combinate specializate, la un pret de cca. 6000 lei pe kg, in suma totala de 57,9 milioane lei.

d. Salariile si contributii

Se are in vedere ca in afara de familie, sa fie platite prestatii de serviciu pentru asistenta de specialitate (mecanica, electrica, sanitar – veterinar) in valoare totala anuala de cca. 12 milioane lei. Total costuri: (a+b+c+d) = 117600 mil lei

Total venituri 1250 capete iepuri x 1,2 kg carne = 1500 kg carne (pentru sistemul semi – industrial, sunt prevazuti 25 iepuri livrati pe femele matca) 1500 kg carne x 100 mii lei kg = 150000 mii lei 1000 bucati pielicele x 20 mii le = 20000 mii lei Total = 170000 mii lei Profitul brut: 170000 – 117600 = 52400 mii lei Rata profitului: 52400 : 117600 = 44,5%

75

Page 76: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Profitul brut de cca. 47,2 milioane lei (sau cca.3,9 mil.lei pe luna) este relativ mic pentru o familie din mediul rural, insa poate fi majorat prin desfasurarea si a altor activitati (ex turismul rural, alte specii de animale, agricultura etc.).

Recomandari privind cresterea industriala

Practica cresterii industriale a iepurilor presupune reluarea activitatii din fermele organizate de cate 4 hale x 1200 mp, care s-a intrerupt in mod dramatic in ani de dupa 1989. Intrucat multe dintre fermele existente in anul 1989 pot fi repuse in functie, se ia in consideratie preluarea unei astfel de ferme, repararea si retehnologizarea acestora si punerea in functiune respectand vechile tehnologii de crestere, cu o singura imbunatatire; practicarea insamantarilor artificiale a femelelor, in loc de monta controlata, conform tehnologiei anilor 80.

a. Costuri de productie

Am introdus in calcul costul constructiilor actuale, la amortizarea reala de 50%, precum si repararea – retehnologizarea acestora, costuri in care cheltuielile investitionale vor fi urmatoarele:

- costul unei hale: 50000 euro/hala- pentru repararea – modernizarea halelor: 10000 euro/hala- pentru retehnologizarea halelor: 50000 euro/halaTotal investitii pe hala: 110000 euro, respectiv 4510 mil leiTotal investitii pe 4 hale: 440000 euroRevine in lei: 18,04 miliarde leiPerioada de amortizare (constructii + reparatii) = 20 aniRetehnologizarea: = 10 ani

76

Page 77: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Amortismentul anual:- pentru constructii: 492 mil lei (2460 mil x 4: 20)- pentru echipamente: 820 mil lei (2050 mil x 4: 10)Total amortisment: 1312 mil lei

b. Costul materialului biologic

3400 capete x 400 mii lei = 1360 mil lei (3250 tineret femel + 150 tineret mascul)

c. Costul furajelor

- adulte 3400 x 80 kg = 272 tone- tineret 97500 capete x 4,2 kg = 409,5 toneTotal nutreturi combinate: 681 tone681 tone x 8000 lei/tona = 5448 mil lei

d. Salarii si contributii

10 salariati x 84 mil/an = 840 mil lei

Total costuri (a+b+c+d) = 8960 mil lei Topuri venituri 97500 capete iepuri x 1,2 kg carne = 1170000kg (pentru sistemul industrial, sunt prevazuti 30 iepuri livrabili pe femela matca).

117000 kg 100 mii lei kg = 11700 mil lei 80000 blanite x 20 mii lei = 1600 mil lei Total venituri = 13300 mil lei

77

Page 78: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Profit brut: 13300 – 8960 = 4340 mil lei Rata profitului: 4340 : 8960 = 48,4%

Concluzii

O sintza privind derularea fluxului de productie, scoate in evidenta urmatorii parametrii de productie, realizati pe femela in cele trei sisteme de crestere:

Sistem de crestere

Nr. fataripe an

Produsi fatati

Produsiintarcati

Produsi livrati

Nr.produsilivrati pe an

Greutatea medie kg

Greut.totala kg

Gospoda 5 6,0 4,8 4,0 20 2,4 48Semi-int 6 6,5 5,0 4,25 25 2,4 60Intensiv 6 7,0 5,7 5,0 30 2,4 72

In cele trei sisteme, conform calculelor facute, realizarea urmatoarelor profituri:

SISTEMUL DE CRESTERE

CHELTUIELI VENITURI PROFIT BRUT

RATAPROFITULUI

Gospodaresc 6,83 13,6 6,77 100,8

78

Page 79: Infiintarea Unei Ferme Cunicole

Semi-intensi 117,6 170,0 52,4 44,5 Intensiv 8960,0 13300,0 4340,0 48,4

In oricare dintre sistemele recomandate pentru cresterea iepurilor, dimensiunile pot fi altele decat cele luate in calcul si prezentate mai sus, in functie de puterea materiala a investitorului, inclusiv posibilitatea de valorificare a produselor cunicole.

BIBLOGRAFIE

1. Fratila. N., Cofas. Vl., Voicu, N., Stanescu. V. Cresterea industriala a iepurilor. Ed. Ceres. Bucuresti. 1985.

2. Sandu. Gh. Genetica si ameliorarea iepurilor. Ed. Ceres. Bucuresti. 1986.

3. Stanescu. Vlaicu. Tehnologia cresterii industriale a iepurilor. Editata de Centrala pentru Productia Avicola. 1982 – 1987. Bucuresti.

79