32

InfoHALE nr. 4/2011

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Singura revista digitala dedicata constructiilor industriale din Romania. Stiri despre santiere, constructii si proiecte din segmentul industrial. hale metalice, panouri, pardoseala, etc.

Citation preview

Page 1: InfoHALE nr. 4/2011
Page 2: InfoHALE nr. 4/2011

SUMAR

8 lucruri pe care furnizorul de prefabricate din beton nu ti le spune niciodata 4

Cum te fura agentii de vanzari fara sa stii 6

Prima analiza a pietei usilor industriale din Romania 9

Primul sistem de rafturi mobile pentru paleti produsi si instalat in Romania 10

122

9 Prima analiza a pietei usilor

Industriale din Romania

4

8 lucruri pe care furnizorul de prefrabricate din beton nu ti le spune

nicioda

Constructii.bmp | Santiere.jpg

10

Sa faci sau sa nu faci afaceri in constructii 8

Santiere.jpg | Constructii.bmp – santiere cu placute 12

Hale. In cifre si statistici 18

Daca e criza in constructii de ce se mai construiesc

magazine de bricolaj 26

Investitiile din Republica Moldova prin ochii

Intreprizantorilor autohtoni 28

Radiografia unui parc industrial: Parcurile TETAROM 30

Primul sistem de rafturi mobile pentru paleti produs si instalat in

Romania

Page 4: InfoHALE nr. 4/2011

pe care furnizorul de prefabricate din beton nu ti le spune

niciodata

8 lucruri

Exista clienti care dispun de mijloace de transport proprii, si considera ca ar

iesi mai ieftin daca si-ar transporta singuri prefabricatele. Ei nu stiu insa, ca

acestea au un greutonaj extrem de ridicat, costurile suplimentare implicate in

acest caz depasind cu mult valoarea pe care ar fi platit-o companiei de

prefabricate daca ar contracta de la ei, pe langa materia prima efectiva si

transportul.

Nu orice teren suporta asupra sa presuniea aplicata de o constructie din

prefabricate de beton. Beneficiarii omit sa intrebe acest aspect, existand astfel

multe cazuri in care studiul geotehnic aplicat terenului respectiv si lucrarile

pentru consolidare au reprezentat investitii majore, care au generat intr-un cost

suplimentar pentru beneficiar.

1

2

InfoHALE | 4

Page 5: InfoHALE nr. 4/2011

Este obligatoriu sa se puna la

dispozitia beneficiarului un

cub de testare, realizat in

laboratoare agrementate, prin

care se evidentiaza

proprietatile, rezistenta si

durabilitatea prefabricatului, a

betonului si a armaturii.

Foarte putini beneficiari se

bucura de acest privilegiu.

In momentul in care

un beneficiar se decide sa

aleaga structura din beton

versus structura metalica,

ar trebui sa stie va stalpii

de rezistenta sunt mult mai

masivi si voluminosi,

reducand astfel spatiul util.

Fundatiile sunt mai mari decat

la structura metalica, dar asta

nu iti spun decat dupa ce ai

cumparat prefabricatele

La proiectele sub 1000 mp e

mai ieftin cu structura

metalica... dar sper ca nu te-

ai interesat de asta.

In majoritatea cazurilor, cea mai

buna solutie e una mixta (stalpi

beton + traverse metal/lemn) dar

asta nu ti-o vor spune nici

furnizorii de prefabricate din

beton si nici furnizorii de structuri

metalice, din moment ce fiecare

din ei doresc sa-si promoveze

propriul sistem de constructie. Somaco a achiziţionat cu 4 milioane de euro fabrica de elemente

prefabricate din beton G&D Teiuş, judeţul Alba, urmând să investească

în extinderea gamei de produse alte două milioane de euro.

Somaco a lansat la Roman o noua linie de productie, specializata in

elemente prefabricate pentru sisteme de apa si canalizare. Investitia se

ridica la aproximativ trei milioane de euro in prima faza si a implicat

modernizarea unei hale de productie si instalarea unei linii livrate de

furnizori din Germania.

Nou

tati

in p

iata

pre

fab

rica

telo

r

4

5 6

7 8

Protectia la foc este

vitala, de aceea este foarte

important ca distanta de la

armatura la exterior sa fie

cat mai mare. Distanta

uzuala este de cca 3-5 cm,

insa beneficiarii nu sunt

informati in legatura cu

acest aspect. 3

InfoHALE | 5

Page 6: InfoHALE nr. 4/2011

Cum te fura agentii de vanzari fara sa stii?

povestea unui administrator de firma

Un director de firma - furnizor de automatizari – ne spune o poveste

socanta despre cum a fost furat de un angajat, incasand de la clienti dar

fara sa predea mai departe banii catre firma. O lectie din care poate

invata oricine lucreaza in domeniul constructiilor si nu numai… Din motive

de protectie, numele firmei si a persoanelor implicate nu pot fi dezvaluite.

Voi povesti in mare problema

noastra cu unul dintre directorii de la un

punct de lucru. In primul rand, vreau sa

incep prin a spune ca el a fost recrutat

de catre noi dupa referinte si il

cunosteam efectiv din posturile

anterioare unde era director sau chiar

administrator. Prin comportamentul lui,

parea o persoana de incredere si foarte

inteligenta.

Insa dupa o perioada in care a

lucrat la noi, prima surpriza a fost cand

a "pierdut" niste sume incasate de la

client… Din fericire, nu erau valori

foarte mari. Acea suma s-a recuperat

usor la urmatorul salariu, pentru ca

vorbim de un salariu de 3500-4500 de

RON in mana!

A doua surpriza a fost cand a incasat

bani de la un client din Bucuresti, insa

exemplarul rosu al chitantei l-a rupt si nu a

predat banii. Pe o perioada de 3 luni tot

spunea ca e plecat proprietarul firmei din

tara, dar se intoarce si face plata cu OP.

Intr-un final, intr-o seara a venit clientul din

Bucuresti in Brasov (n.r.: orasul unde firma

are sediul) si a achitat datoria, moment care

a coincis cu predarea unei lucrari pentru un

alt client din Mures. In acea zi deja banuiala

noastra era ca a incasat de la clientul din

Mures si i-a predat ca fiind a celui din

Bucuresti. Curios era ca agentul ne-a spus

ca a dat clientului din Mures chitanta sub

pretextul ca e de incredere si ca va plati

numerar a doua zi la noi in showroom. Insa

clientul din Mures nu a mai venit nici astazi,

pentru ca de fapt atunci el facuse deja

plata, insa eu nu stiam.

Si toate acestea erau dupa ce a incasat din Bucuresti de la un alt client o suma

anume pentru un contract, la care efectiv nu a predat nici suma nici contractul. Socul a

fost ca dupa o luna am fost contactati direct de client care ne aducea injurii ca ce fel de

firma suntem ca nu ne respectam termenele de executie. Atunci agentul a simulat ca,

deoarece a dat un pret foarte jos, vroia sa anuleze contractul si sa returneze banii

clientului, dar ca a uitat.

Momentan stiu ca are mai multe dosare la politie

si e dat in urmarire insa nu stiu daca cineva isi va

mai recupera banii.

InfoHALE | 6

Page 7: InfoHALE nr. 4/2011

Dupa toate aceste probleme

eram convinsi ca lucrurile nu sunt in

regula si ca agentul ascundea bani, in

timp ce lucre efectiv la noi, iar pierderea

in timp poate fi mult mai mare . Asa ca

am intrerupt colaborarea cu o datorie a

lui de aproximativ de 1400 de euro

(banii incasati de la clienti si nelivrati

noua) si o multime de bani investiti in

persoana lui pe o perioada de un an.

Mai mult, noi am onorat toate

comenzile clientilor, chiar daca banii

aceia noi ca firma nu i-am incasat,

tocmai ca sa ne mentinem prestigiul pe

piata.

La o luna de la plecarea lui au mai iesit o

multime de lucruri la suprafata, cum ar fi un

alt contract din Suceava unde clientul a fost

convins sa achite 500 de euro avans pe contul

lui personal sub forma de DONATIE .

Deci agentul a fost un expert si clientul

un prost ca s-a lasat pacalit si nu a platit pe

contul firmei conform facturii cum ar trebui.

Suma care a delapidat-o de la noi e

mica in comparatie cu aproximativ 40.000 de

euro care le-a luat de la o firma de materiale

de constructii sub pretext ca construieste o

casa si achita cand primeste creditul.

Realitatea era ca a construit o casa care nu

valoreaza mai mult de 10.000 RON si restul

materialelor le-a vandut in Bucuresti la diverse

firme la jumatate de pret.

Sper sa ajute si pe altii aceasta intamplare. Adevarul este ca tot timpul patronii

sunt cei criticati ca noi nu platim si ca noi exploatam personalul si multe altele… insa

adevarul e ca pe noi nu ne protejeaza nimeni de acei angajati care astazi vin cu un CV

fantoma si cu o prestanta deosebita te face sa-i acorzi incredere si un salariu mare ca

apoi sa fure de la tine si sa faca o multime de actiuni pentru care oricand ca raspundere

numai administratorul firme o are. El scapa fara sa poti face nimic contra lui sau sa iti

recuperezi pierderile. Si noi asteptam sa vedem daca vor mai urma surprize sau nu.

Adevarul e ca de ignoranta clientilor nu suntem protejati si in ziua de azi cand o

factura nu mai are serie si numere si o stampila pe ea oricine poate spune ca eu reprezint

firma X sau Y si sa incaseze fara probleme. Sau isi fac carti de vizita cu 2 logo-uri care le iei

acum de pe internet fara probleme si atunci clientul il crede ca e agentul meu. Si la un

control eu trebuie sa ma justific ca nu e asa si cum am putea noi dovedi ca nu il

cunoastem pe acel agent sau pe acea persoana care probabil nici nu va folosi numele lui.

Poate va folosi numele cuiva de la firma, doar pe site sunt persoane de contact sau suna

si intreaba pur si simplu cu cine vorbeste si are un nume. Deci toata situatia e un dezastru

si nu avem ce face pentru a ne proteja numai sa ne rugam sa nu ne aleaga smecherii

aceia pe noi.

InfoHALE | 7

Page 8: InfoHALE nr. 4/2011

? Sa faci sau sa nu faci afaceri in constructii

In primele 5 luni ale lui 2011 noile

firme infiintate in constructii au crescut

cu 65% fata de anul trecut. DA, Statistica

ONRC arata ca dupa comert, romanii au

deschis cele mai multe afaceri in

constructii – 6321 de firme noi infiintate

in ianuarie – mai 2011, fata de 3833

firme infiintate in perioada similara a

anului trecut.

2 din 3 (64%) firme de constructii NU au

raportat profituri in anul 2009. Conform

unei analize asupra firmelor de

constructii inregistrate cu codul CAEN:

„412 Lucrari de constructii a cladirilor

rezidentiale si nerezidentiale” aflam ca

in 2009 erau inregistrate cca 32.000 de

companii dar numai 11.500 din ele au

raportat profituri.

77% dintre directorii din firmele de constructii din Romania au salarii nete sub

echivalentul a 1000 de euro/luna, conform celui mai recent studiu realizat de IBC Focus.

Noi credem ca afacerile in constructii pot aduce bani si pot fi atractive… dar atunci va

trebui sa te diferentiezi fata de concurenta.

Cel mai util mod de a fi inaintea concurentei este sa te abonezi la

www.raportuldeinvestitii.ro Vei afla de proiecte de care altfel nu ai fi stiut si vei putea

oferta inaintea majoritatii concurentilor tai.

Evita falimentul! Doar 2% din clientii IBC Focus au intrat in faliment in perioada de

criza 2009-2010…cum mult sub media din industrie. Oare de ce?

Cere chiar acum un test gratuit si vezi cu ochii tai cum arata cea mai mare baza de

date cu santiere din Romania: www.raportuldeinvestitii.ro.

Vestea buna Vestea rea

InfoHALE | 8

Page 9: InfoHALE nr. 4/2011

La initiativa IBC Focus se realizeaza

primul studiu privind piata usilor industriale

din Romania. Pana in prezent, au raspuns

peste 80 de firme care comercializeaza si

monteaza usi industriale.

40% dintre acestea lucreaza la nivel

national si sunt interesate de vanzari pe

intreg teritoriul Romaniei.

Transilvania este zona cu cea mai

intensa activitate a firmelor de profil,

depasind cu 29% in intensitate activitatea din

zona Bucuresti-Ilfov.

Aceasta din ultima tendinta este

intarita si de cea mai recenta analiza

semestriala a dinamicii proiectelor de

constructii monitorizate de

raportuldeinvestitii.ro prin care aflam ca zona

de sud este printre cele mai slab active din

punct de vedere al investitiilor in noi

constructii.

Surprinzatoare in acest raport este

contributia zonei Bucuresti – Ilfov. Doar 9,9%

din totalul investitiilor din primele 6 luni ale

anului au fost inregistrate in aceasta zona,

ocupand astfel penultima pozitie in topul

numeric al proiectelor realizat pe regiuni. In

paralel, in aceeasi perioada a anului trecut,

zona Bucuresti – Ilfov era lider la acest capitol,

cu aproape 1400 de investitii si putin sub 20%

din total.

Daca sunteti un jucator activ in piata usilor industriale, raspundeti la acest chestionar si veti primi

gratuit: - Sumarul executiv al Studiului usilor industriale 2011

- 5 santiere la alegere din www.raportuldeinvestitii.ro

- TOP 100 Antreprenori Generali din Romania (varianta electronica)

- 30% reducere la achizitionarea Studiului usilor industriale 2011 InfoHALE | 9

Page 10: InfoHALE nr. 4/2011

Primul sistem de

rafturi mobile pentru paleti produs si instalat în România

Primul sistem de rafturi industriale

mobile produs şi comercializat în România a

fost oferit companiei Energobit de către

Dexion Storage Solutions. Compania noastră

a mai livrat sisteme asemănătoare în ultimii

ani, dar acestea erau bazate pe sistemul de

depozitare P90, produs de către colegii noştri

din Germania.

Proiectul Energobit este deosebit prin

faptul ca foloseşte ca bază de depozitare

rafturile industriale din gama Premierack,

produse la Braşov. După cunoştinţele noastre

este primul astfel de proiect produs şi

comercializat în România.

Compania avea un spaţiu limitat de

depozitare şi nu putea extinde clădirea, astfel

încât s-a decis optimizarea acestui spaţiu

preţios. Dexion Storage Solutions au fost

aleşi, datorită vastei lor experienţe în acest

domeniu, pentru a propune cea mai potrivită

soluţie.

În cele din urmă, s-a decis

implementarea soluţiei de rafturi mobile

MOVO care eliminau necesitatea unui culoar

suplimentar şi permiteau o creştere cu 30% a

capacităţii de depozitare.

După trecerea cu succes a testelor de

rezistenţă şi stabilitate şi după realizarea

proiectului, s-a început instalarea propriu-

zisă. Aceasta a fost realizată de una dintre

echipele partenere Dexion, cu o bogată

experienţă în instalarea de sisteme

industriale de de depozitare, asistată de

specialişti Dexion din Germania, obişnuiţi cu

astfel de sisteme şi cu orice dificultaţi ar fi

putut apărea în timpul instalării.

În ciuda faptului că a reprezentat un

sistem complet nou, instalarea a decurs fără

probleme şi MOVO şi-a intrat cu uşurinţă în

rolul său de verigă majoră în fluxul logistic al

companiei Energobit.

Astfel am instalat, în ultimul an, mai multe sisteme de densitate ridicată,

cum ar fi sisteme cu tunele de tip Drive-In şi Drive-Through, sisteme automatizate

cu navete de tip satelit, sisteme de manipulare dezvoltate pe înalţime, atât

multietajate cât şi de tip mezanin cât şi sisteme de depozitare gravitaţionale cu

role. Un astfel de proiect deosebit îl constituie si proiectul de rafturi mobile de la

Energobit, ales pentru a eficientiza depozitarea în hala din Cluj.

- Sistemul foloseşte la maxim suprafaţa podelei, deoarece este necesar un singur culoar de acces. - Oferă un grad de ocupare bun al suprafeţei de depozitare. - Acces 100% la fiecare palet. - Este potrivit, mai ales, pentru depozitele cu temperatură controlată. - Nu este nevoie de echipament special de manevrare. InfoHALE | 10

Page 11: InfoHALE nr. 4/2011

Particularităţi proiect Energobit:

_-_ Energobit aveau o hală gata amenajată şi echipată dar cu un

spaţiu redus pentru depozitare. Pentru a optimiza la maximum

spaţiul disponibil, cei de la Energobit au ales sistemul de rafturi

Premierack de la Dexion, pe baze mobile MOVO. Alegerea

acestui sistem a dus la un câştig de 72 poziţii de paleţi, adică

30% din capacitatea sistemului iniţial.

_-_ Sistemul cuprinde o serie de componente electronice de

atenţionare cu ar fi lampa specială de avertizare şi goarna de

avertizare sonoră.

_-_ Instalaţia este prevăzută cu un set de stâlpi echipaţi cu

senzori care blochează automat sistemul când detectează

apropierea periculoasă a unei persoane sau a unui

motostivuitor, pentru a preveni orice accidente.

_-_ Rafturile fixe din exteriorul instalării sunt prevăzute cu plasă

de protecţie anticolaps specială de la Garantell, care previne

accidentarea lucrătorilor în cazul în care diferite produse cad de

pe paleţii pe care sunt depozitate.

Stelajul mobil Dexion MOVO este un sistem specific pentru densităţi mari proiectat în general pentru

depozitarea pe termen lung a paleţilor sau a altor bunuri grele.

Stelajele sunt montate pe cadre mobile, care se pot deplasa pe şine în interiorul depozitului. Cadrele sunt

ghidate electronic şi în general sunt ţinute închise, păstrându-se un culoar pentru acces.

Page 12: InfoHALE nr. 4/2011

Santiere.jpg | Constructii.bmp

Fotoreporterul IBC Focus Mai jos va prezentam 10 santiere cu poza santierului si a placutei de santier identificate de fotoreporterii nostrii pe parcursul lunii iunie.

Beneficiar: RAMAC PLAST Proiectant: AXA PROSPECT Antreprenor: CONSTRUCT STEEL MARKET Obiectiv: Hala industriala P si hala P+E Locatie: Coseri, judetul Arges,

Stadiul la 14.06.2011: se lucreaza la partea

de structura. Oferte pentru panouri

sandwich pot fi lasate direct pe santier.

Constructiile au o amprenta la sol de

1870mp. In incinta se va realiza o platforma

betonata pe o suprafata de 1086mp.

Beneficiar: HIGH TECH CLIMA Proiectant: ATTICO BARTER CLUB Antreprenor: DAC ANTREPRIZA CONSTRUCTII Obiectiv: Hala depozitare si birouri

P+2E Locatie: Sos. Berceni, comuna

Popesti-Leordeni, judetul Ilfov

Stadiul la data 14.06.2011: In ceea ce

priveste pardoselile, acestea vor fi realizate

de catre antreprenor. Pardoselile vor fi

elicopterizate.

InfoHALE | 12

Page 13: InfoHALE nr. 4/2011

Stadiul la 01.06.11: s-a turnat placa, nu au

inceput inca lucrarile la structura. Instalatiie

vor fi realizate de catre cei de la Clima

Therm. Cea mai mare parte a materialelor

este contractata, insa companiile interesate

de colaborari pot transmite pe adresa de e-

mail prezentari de firma. Sd=2510,53 mp. AC

din 4/1/2011.

Beneficiar: CLIMA THERM CENTER Proiectant: BINAR EXE Antreprenor: GCK Obiectiv: Extindere hala existenta, construire corp birouri - showroom Locatie: Sos. Pacurari 139, Iasi, judetul Iasi

Stadiul la 20.06.11: structura este realizata.

Beneficiarul este producator de volane din

lemn si piele, schimbatoare de viteza,

ornamente lemn pentru autovehicule.

Constructia de 2600 mp ar urma sa fie

finalizata pana in 01.08.2010.

Beneficiar: QUIN ROMANIA Proiectant: MEDIAN Antreprenor: FAT CONSTRUCT Subcontractor: IMSAT CUADRIOPOL Obiectiv: Extindere hala de productie Locatie: DE 301 - Km 0+200, Ghimbav, judetul Brasov

Stadiul la 01.07.11: lucrarile au inceput de

curand. S-au ridcat stalpii pentru structura.

AC din 25.05.2011. Lucrarile urmeaza sa fie

finalizate pana in data de 13.11.11.

Beneficiar: TOAMNA Proiectant: TELESTIL Antreprenor: CONSTRUCTIL DUMITRA Obiectiv: Spatiu comercial si birouri P+2E Locatie: Str. Crisan Nr. 42, Slatina, judetul Olt

InfoHALE | 13

Page 14: InfoHALE nr. 4/2011

Fabrica IAC din Romania va dispune de o

suprafata de 15.000 metri patrati si va fi un

centru de competenta pentru IAC. Va

include echipamente de formare prin

injectie cu capacitati intre 500 si 3200 de

tone si noi tehnologii de formare prin

suspensie si cu spuma.

Beneficiar: INTERNATIONAL AUTOMOTIVE COMPANY Proiectant: HOCHTIEF CONSTRUCTION AG Antreprenor: HOCHTIEF CONSTRUCTION Subcontractor: ASA CONS, CAM SERV Obiectiv: Fabrica de componente auto pentru Ford Locatie: Str. Nicolae Balcescu, Bals, Olt

Investitia prevede constructia unei hale de

aproximativ 400mp, pe structura metalica,

cu inchideri din panouri sandwich si a unui

sediu administrativ pe structura clasica cu

inchideri din BCA.

Beneficiar: MOTORKAPPA Proiectant: SOFTPROIECT Antreprenor: REGIE PROPRIE Obiectiv: Hala reparatii auto cu zona administrativa P-P+1 Locatie: Str. G-Ral . Stefan Ispas nr. 96A, Craiova, judetul Dolj

Stadiul la 25.06.2011: este inceputa partea

de fundatie. Vor fi construite 1800 de locuri

de parcare, deschiderea mall-ului este

programata in 2012. Cora va ocupa 12.100

m2 si Adora Mall, cu o suprafata totala

inchirabila de 59.000 m2, va avea 190 de

magazine.

Beneficiar: MICROCOM DOI, SONAE SIERRA Proiectant: ALPHA STUDIO Antreprenor: ACMS Subantreprenori: POLYSTART IMPEX, MOTA ENGIL, APOLODOR COMIMPEX, COMPORSA Obiectiv: Adora Mall/Craiova Mall 2S+P+2E Locatie: Str. Caracal 146, Craiova, Dolj

Page 15: InfoHALE nr. 4/2011

Beneficiar: CORAMET IMPORT EXPORT Proiectant: JEWELL DESIGN Antreprenor: COSTA V.O.C. Obiectiv: Spatii depozitare si sediu firma Locatie: Str. Ogorului, Oradea, judetul Bihor

Stadiul la 20.06.2011: se lucreaza la mai

multe segmente ale constructiei. Proiectul

va fi realizat in doua etape, pentru prima

faza fiind alocate fonduri de 18 milioane de

euro. Se estimeaza ca fabrica va fi

inaugurata in a doua jumatate a anului

viitor desi termenul de finalizare este

pentru luna septembrie a.c. AC din

29.03.2011.

Beneficiar: FAIST MEKATRONIC Proiectant: ASTECCO Antreprenor: FLODOR TRANSCOM Obiectiv: Hala de productie echipamente electronice Locatie: in parcul industrial Eurobusiness, Calea Borsului, Oradea, judetul Bihor

Stadiul la 13.07.11: structura si inchiderile

sunt realizate. Se lucreaza la acoperis.

Lucrarile au fost demarate la mijlocul lunii

aprilie si urmeaza sa fie finalizate pana in

data de 20 septembrie 2011.

Toate aceste santiere sunt disponibile cu date de contact prin serviciul Promoveaza-te unde se lucreaza!

InfoHALE | 15

Page 16: InfoHALE nr. 4/2011

Agentii nostri de teren conduc lunar aproximativ 10.000 km si „ard” in medie

20l/combustibil pe zi in cautare de investitii si santiere in lucru. Printre santierele gasite sunt

uneori simple imprejmuiri de teren, fara nicio informatie despre ce se va face acolo. Te-ai

intrebat vreodata: „unde e placuta de santier sa vad si eu ce se construieste, cine lucreaza

aici, cine e antreprenor, beneficiar, proiectant, cu cine trebuie sa vorbesc daca vreau sa fac o

oferta?”.

In multe din cazuri, vei observa cu stupoare, ca si noi, ca nu vei obtine informatiile

acestea, nici poate dupa ce intri pe santier sa cauti pe cineva. Iar daca placuta exista, poate

uneori vei avea ocazia sa-ti fortezi pleoapele si calitatile de grafolog, pentru ca scrisul nu e

citet, complet sau corect ortografic.

Dar legea spune asa: datele vor fi inscrise obligatoriu intr-un panou de minimum 60x90

cm (literele avand o inaltime de cel putin 5cm), confectionat din materiale rezistente la

intemperii si afisat la loc vizibil pe toata perioada lucrarilor. Sigur ca da! In ultima luna, din 55

de santiere industriale abordate de agentii nostri, la 29 dintre acestea nu s-a gasit o placuta

de santier disponibila sau la vedere dintr-un loc public, desi legea te obliga. Astfel, peste 50%

dintre ele nu aveau informatii despre ce se va construi si cu cine...

Ce ar putea inseamna asta pentru tine? 50% mai putine contacte, 1 din 2 potentiali

clienti pierduti, 50% targetul pe luna aceasta ... cu toate acestea, noi am reusit sa avem un

procentaj de 100% in ceea ce priveste informatiile despre santierele in lucru la care nu exista

placuta? Esti curios cum ? ... contacteaza-ne si iti vom face cunostinta cu agentul nostru de

vanzari PromoSantier.

Page 18: InfoHALE nr. 4/2011

Industrial

17%Retail

3%

Cladiri rezidentiale

private13%

Hotel & Relaxare13%

Birouri/Comercial5%

Constructii sociale si Comunitate

20%

Medical & Stiintific

5%

Infrastructura14%

Utilitati 10%

In cifre si statistici

Ha

le

1 din 5 santiere din tara este o hala!

La inceputul lunii iulie, IBC Focus a realizat analiza

semestriala Construct Intelligence, privind evolutia pietei

constructiilor pe toate domeniile si toate zonele. Extras din

aceasta analiza am putut observa, ca dupa sectorul

constructiilor sociale si de comunitate, cladirile industriale,

au fost cladirile cu cel mai prolific parcurs in primele 6 luni

ale lui 2011.

Acesta a reprezentat 17,4% din totalul santierelor

analizate. Daca e sa coroboram acest procent cu cel de

3,1% al constructiilor de Retail (tot constructii de tip hala),

realizam ca

1 din 5 constructii analizate in primul semestru, au

fost constructii de tip hala.

Cu 12% mai multe hale ca in 2010

Comparativ cu aceeasi perioada a anului

trecut, in 2011 s-au anuntat cu 12,1% mai multe

investitii industriale si de retail. Daca in 2010, pentru

prima parte a anului inregistram pe

www.raportuldeinvestitii.ro 1489 astfel de obiective,

in 2011 am raportat cu aproape 200 mai multe

investitii – 1671.

80% dintre acestea au fost informatii despre noi investitii, neanuntate pana la acel moment, in timp

ce diferenta de 20 de procente a fost ocupata de santiere urmarite anterior in analize. Exceptand lunile

ianuarie si iunie, privind evolutia lunara a acestor santiere, observam ca in medie, pe luna, in 2011,

consultantii IBC Focus au oferit informatii despre 279 investitii.

249

217232

187

236

368

218

286

360

273 269 265

0

50

100

150

200

250

300

350

400

ian feb mar apr mai iun

2010

2011

Page 19: InfoHALE nr. 4/2011

Nord - Vest

19%Centru

14%

Vest9%

Sud - Vest11%

Sud

18%

Bucuresti6%

Sud - Est13%

Nord - Est10%

Cele mai multe investitii impartite intre Nord – Vest si Sud

Ca si distributie geografica, zona de

Nord – Vest si zona de Sud au fost zonele cele

mai atractive pentru investitori.

Ca si regiuni istorice, Transilvania detine 42% din procentul proiectelor, sudul tarii 35%, iar Moldova

23%. Proportiile nu s-au modificat semnificativ comparativ cu 2010. Cea mai mare diferenta a fost in zona

Transilvaniei, unde in 2010 se inregistrasera cu 3% mai multe proiecte ca in 2011.

In regiunea de Nord – Vest au fost raportate 324 de obiective, in timp

ce in zona de sud 298. Cele mai putine hale au fost inregistrate in zona

Bucuresti – Ilfov, de unde analizei noastre au fost supuse 106 obiective.

Cele mai prodigioase judete au fost Cluj – 55 de investitii noi

anuntate, Ilfov 52 de proiecte, Constanta si Timis cu cate 51 de investitii noi

si Bihor si Prahova cu 50 de noi obiective.

Luand in contorizare si numarul proiectelor la care s-au facut

actualizari o data cu modificare stadiului sau cu adaugarea de contacte noi,

judetul cel mai atractiv a fost Bihor cu 78 de proiecte, Timis cu 76, Ilfov cu

74, Cluj cu 73 si Constanta cu 65. Astfel, observam ca 5 judete se afla in

fruntea clasamentului in ambele situatii.

La polul opus se enumera judetele Vaslui, Harghita, Teleorman,

Botosani, Caras – Severin si Covasna.

Bihor 78 proiecte

Timis 76 proiecte Ilfov 74 proiecte ……………… Botosani Caras-Severin Covasna

Cele 2 zone singure au conglomerat

37% din totalul halelor monitorizate.

InfoHALE | 19

Page 20: InfoHALE nr. 4/2011

Centru

Vest

Sud - Vest

Sud

Bucuresti

Nord - Vest

Nord - Est

Sud - Est

0 20 40 60 80 100 120

investitii in executie

Centru

Vest

Sud - Vest

Sud

Bucuresti

Nord - Vest

Nord - Est

Sud - Est

0 50 100 150 200 250 300

investitii inainte de executie

hale la care nu s-au demarat lucrarile! 1201

Timing-ul conteaza foarte mult in realizarea ofertei atat pentru

antreprenori cat si pentru furnizorii de materiale de constructie. Am analizat

situatia pe zone a proiectelor aflate in etapa de executie (constructie sau

amenajare) dar si situatia proiectelor aflate in faza premergatoare

constructiei (intentie, proiectare, licitatie).

Cum era de asteptat, zonele cu cele mai multe investitii (Nord – Vest

si Sud) au avut si cele mai multe proiecte atat in faza premergatoare

constructiei, cat si in cea in care efectiv se lucra la santier. Mai interesanta

este proportia in fiecare zona a proiectelor pe stadii. InfoHALE | 20

Page 21: InfoHALE nr. 4/2011

50

39

64

82

51

84

42

58

181

118

110

216

55

240

125

156

Centru

Vest

Sud - Vest

Sud

Bucuresti

Nord - Vest

Nord - Est

Sud - Est

In executie Inainte executiei

Zona Bucuresti – Ilfov are cea mai

echilibrata distributie a proiectelor ca si

stadii. Putin sub 50% din obiectivele analizate

din aceasta zona erau efectiv in lucru la

momentul la care ele au fost contactate de

catre consultantii IBC Focus. La polul opus,

zona de Centru inregistra pentru acelasi

stadiu de executie, putin peste 20% din

totalul proiectelor.

Numarul halelor aflate in executie a scazut cu 8%

470 de hale contactate in primele 6 luni

ale anului 2011, se aflau in stadiu de executie

in momentul in care consultantii IBC Focus au

luat legatura cu persoanele si companiile

implicate in realizarea lor, in timp ce in faza de

proiectare, se inregistrasera 1271 de obiective.

Analiza facuta de IBC Focus in 2010, pentru

primele 6 luni ale anului privind domeniile

Industrial si Retail, releva faptul ca 36% din

santierele analizate se aflau in executie, in timp

ce in faza premergatoare constructiei erau

64%.

In executie

28%

Inainte executiei

72%

2011 In executie36%

Inainte executiei

64%

2010 InfoHALE | 21

Page 22: InfoHALE nr. 4/2011

251

411

548

665

872

413

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

2011

2010

peste 3000 mp

intre 1000 si 3000 mp

sub 1000 mp

Peste

8,6 milioane de mp construiti analizati in 12 luni

Din cele 1201 de investitii aflate in faza

premergatoare constructiei, consultantilor IBC

Focus le-au fost comunicate informatii despre

suprafetele construite a 482 de obiective. Cele

482 de obiective insumeaza 2.358.000 mp

construiti.

Ca diferenta, in primele 6 luni ale lui 2010, cele 451 de hale la care am obtinut informatii referitoare la

suprafete, insumau cu aproximativ 800.000 mp mai mult, mai precis 3.189.000 mp.

Suprafata cumulata a investitiilor aflate in executie pe parcursul anului 2011, arata o scadere

considerabila a suprafateleor construite. Astfel, cele 183 de investitii din primul semestru al 2011, la care ne-au

fost comunicate suprafetele construite au totalizat 1.097.000 mp. In aceeasi perioada analizata in 2010, 299 de

investitii cu suprafete construite cunoscute, au totalizat 2.040.000 mp.

Constructii industriale, sustinute de constructiile de sub 1000 mp

Astfel ne confruntam cu o situatie paradoxala: numarul

santierelor a crescut, dar suprafata cumulata a acestora a scazut.

Explicatia sta in dimensiunile individuale ale santierelor anuntate.

Acest aspect a fost surprins si pe parcursul analizei semestriale

Construct Intelligence, lansate la inceputul lunii iulie.

Numarul santierelelor de peste 1000 mp a scazut in 2011 cu

peste 25%, fata de aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce numarul

santierelor de sub 1000 mp a crescut cu peste 110%.

Totodata, putem sesiza si ponderea ocupata de santiere pe dimensiuni. In

2010 proiectele de peste 3000 mp reprezentau aproape 30% din totalul constructiilor

de tip hala, in timp ce in 2011, procentul acestora se invarte undeva in jurul a 15%.

Proiectele de dimensiuni mici reprezinta in prima parte a anului 2011, 1 din 2

investitii industriale, in timp ce in 2010 ele erau sub 30%.

InfoHALE | 22

Page 23: InfoHALE nr. 4/2011

33

95

405

429

265

61

219

555

379

202

0 100 200 300 400 500 600

ALTELE(SPALATORIE AUTO)

ATELIERE, SPATII RECICLARE

DEPOZITARE (SPATII LOGISTICE, PARCURI LOGISTICE)

SPATIU PRODUCTIE

ZOO/BIO TEHNIE (FERMA, ABATOR,GRAJD)

Impartirea constructiilor industriale2011

2010

31

30

14

48

60

19

57

35

5

5

108

49

14

36

0 20 40 60 80 100 120

ALTELE

BRICOLAJ

HYPERMARKET

MAGAZIN

MALL / CENTRU COMERCIAL

SHOWROOM (AUTO, MATERIALE)

SUPERMARKET

Impartirea constructiilor de tip retail

2011

2010

In 2011 am supus analizei 7 investitii de peste 80.000 mp construiti: Centrul comercial

Electroaparataj, ce se intentioneaza a se realiza in Bucuresti de catre Magnum Investitii si Real4You

Immobilien – o investitie care in momentul in care va fi finalizata va cumula 190.000 mp. Europolis Park

Bucharest din Chiajna, a fost o alta investitie majora recontactata de catre IBC Focus pe parcursul anului

2011. Am luat legatura si cu reprezentantii firmei To Do European care intentioneaza sa ridice in Galati un

ansamblu rezidential ce va fi insotit si de un mall 85000 mp. Suplimentar, pe www.raportuldeinvestitii.ro

au fost publicate informatii despre Centrul comercial Park Lake Plaza, fabrica de extractie uleiuri vegetale

realizata in Lehliu-Gara, complexul comercial Corall din Constanta, dezvoltat de Cora Romania, si fabrica

productie produse electronice din Darmanesti, judetul Dambovita.

In 2010, putem aminti de centru comercial Esplanada, finalizarea complexului comercial Sun Plaza,

a 2a fabrica de prelucrare a lemnului realizata de Prolemn in Reghin, centrul logistic Kaufland realizat in

judetul Cluj dar si de planurile firmei Avrig 35 care intentioneaza sa ridice Pallady Shopping Center in zona

Pallady din Bucuresti.

1 din 3 proiecte industriale este un depozit

Subdomeniul constructiilor din zoo/bio – tehnie si spatiile de productie au inregistrat scaderi ale

numarului de proiecte realizate, in timp ce spatiile de depozitare, atelierele si spatiile de reciclare si

spalatoriile auto au castigat teren in 2011. In impartirea pe subdomenii a constructiilor din domeniul

Industrial, observam ca spatiile logistice si de depozitare au luat un avans de peste 100 de investitii in

prima parte a anului 2011 in comparatie cu aceeasi perioada a anului 2010.

InfoHALE | 23

Page 24: InfoHALE nr. 4/2011

40 82 109 66 56 630

20

40

60

80

100

120

ian feb mar apr mai iun

2011

Constructiile majore din sectorul de Retail, au „picat pe capete” in 2011 – am inregistrat scaderi la

numarul de supermarket-uri, hypermarket-uri, showroom-uri, centre comerciale, magazine de bricolaj.

In schimb, in cazul constructiior de tip magazin (lucrari de dimensiuni reduse in general) am putut

observa o crestere considerabila fata de aceeasi perioada a anului 2010. Proiectele de retail ramase

„moarte” pe parcursul 2009 – 2010 nu au dat semnale de revenire, nu, cel putin in prima parte a anului

2011. Partea a 2a anului ar putea aduce un flux nou de astfel de investii, o data cu planificarea investitiilor

pentru 2012 – multe din investitiile din retail incepute in acest an au ca date de finalizare momentul

prielnic deschiderii de noi centre de retail – luna decembrie.

1671 hale industriale

1671 hale industriale

3180 beneficiari 525 proiectanti 718 antreprenori 242 subantreprenori

698 proiecte fara antreprenori stabiliti

19 caiete de sarcini 416 cu cereri de materiale si servicii in constructii

Asa au aratat primele 6 luni industriale ale anului, conform datelor inregistrate de catre echipa IBC

Focus.

Luand in calcul cererile de materiale de constructii si a serviciilor conexe pentru constructiile

industriale, in primele 3 luni ale anului s-a inregistrat o crestere constanta a numarului de cereri de acest

tip. In al doilea trimestru, numarul acestora s-a temperat, fiind unul chiar foarte echilibrat. Per ansamblu,

pe sectorul industrial si de retail, in primele 6 luni ale anului, la 1 din 4 proiecte au fost inregistrate cereri

de oferte.

InfoHALE | 24

Page 26: InfoHALE nr. 4/2011

Daca e criza in constructii… de ce se mai construiesc magazine de bricolaj?

Magazinele de bricolaj se adreseaza in special celor care construiesc sau isi renoveaza casa.

Dar daca piata constructiilor a scazut consecutiv in ultimii 2 ani… cum se explica faptul ca doar in

ultimile 6 luni de zile, conform celei mai mari baze de date cu santiere din Romania –

www.raportuldeinvestitii.ro aflam ca:

5 mari magazine de bricolaj sunt in constructie

12 sunt in proiectare

5 si-au deschis portile in ultimile 6 luni.

Cel mai activ investitor in ultimele 12 luni, in noi

magazine de bricolaj, este

Dedeman.

Poate parea ciudata decizia marilor lanturi de bricolaj de a investii in noi unitati de vanzare…dar mai jos

veti vedea ca decizia de a deschide noi magazine este perfect justificata. Iata 3 argumente solide care le sustine

decizia:

1 2 In primul rand, nevoia de spatii locative este

imensa. Romania sta foarte prost la acest capitol,

avand in vedere ca 55% din totalul stocului de

DAR…cel mai mare potential nu vine de aici…

ci din durata de viata a materialelor de

constructii. Aproximativ 60% din stocul total

locativ al Romaniei este reprezentat de locuite sunt supra-aglomerate iar suprafata locativa pe

cap de locuitor este printre cele mai mici din Europa –

14,1 mp. Aceste date justifica nevoie de noi

locuite…care normal ca vor avea nevoie si de

materialele din marile magazine de bricolaj.

constructii realizate inainte de anul 1977. Asta

inseamna ca majoritatea acestor locuinte vor avea

nevoie in viitorul apropiat de renovari serioase. La

Bienala de Arhitectura din Venetia chiar am gasit si

un studiu de caz similar…in care erau prevazute

durata de viata a materialelor de constructii folosite

in anii 60-70 in constructii si durata lor de viata.

Marea lor majoritate au durata de viata mica sau

sunt demodate. In graficul de mai jos este

prezentata durata de viata a diferitelor materiale de

constructii folosite in anii 70-80.

InfoHALE | 26

Page 27: InfoHALE nr. 4/2011

3 Celibatarii cresc si ei cererea de noi locuinte. Ai citit bine… celibatarii nu doar ca pot… dar

chiar influenteaza piata constructiilor. Si inca intr-un mod pozitiv. Aproximativ 40% dintre

suedezi locuiesc singuri. In Franta, numarul oamenilor care locuiesc singuri s-a dublat fata de

cel din anul 1968.

Pana in anul 2012, 40% din locuinte vor apartine unor celibatari. Peste 50% din locuintele din Munchen,

Frankfurt si Paris contin doar o persoana, in timp ce in Londra, aproape 4 din 10 oameni locuiesc singuri.

Ai prins ideea? Oamenii sunt mai singuri. Casatoriile sunt mai rare iar divorturile mai dese. Si se

intampla si in Romania…asa cum arata si graficul urmator:

Asadar, oamenii traiesc mai mult timp singuri, ceea ce inseamna o cerere si mai mare pentru noi

locuinte.

Avand in vedere argumentele de mai sus, decizia marilor lanturi de a investi in dezvoltarea de noi

centre de bricolaj pare extrem de logica si argumentata.

InfoHALE | 27

Page 28: InfoHALE nr. 4/2011

Investiţii în active materiale pe termen

lung - total

clădiri de locuit

clădiri (exclusiv de locuit) şi edificii

utilaje şi maşini

mijloace de transport

altele

Investitiile in

Republica Moldova prin ochii intreprinzatorilor autohtoni

Cine s-a interesat vreodata de posibilitatile de

investire in Republica Moldova, cu siguranta stie ce

situri sa acceseze, la ce pagina sa deschida ziarul de

profil, iar acolo unde nu crede in cuvinde, apeleaza la

datele statistice, pentru o pictura impecabila in cifre a

situatiei economice din tara.

In acest numar am plecat de la acelasi cadru:

am bani, vreau sa investesc in Republica Moldova, si

ma aflu in fata unui mare semn de intrebare. Doar ca

datelor statistice si declaratiilor expertilor am

suprapus experienta si destainuirea unui producator

de materiale de constructii autohton (care pentru

moment a decis sa-si pastreze anonimatul). Exista

lucruri pe care un ministru al economiei n-o sa ti le

spuna niciodata, si pe care n-o sa le gasesti in niciun

grafic. Deci, intreprinzator in Republica Moldova, a fi

sau a nu fi?

In urma discutiei cu unul dintre antreprenorii

din Republica Moldova s-a reusit o schitare a situatiei

economice si a climatului investitional. Doar ca

perspectiva este cu totul alta, o viziune din interior,

focalizata pe 4 aspecte cheie:

Contextul socio-economic

Dupa cum s-a mai specificat, Republica

Moldova a uimit printr-o revenire economica vizibila la

sfarsitul lui 2010 (avem o crestere economica de 8,4%

in primul trimestru al lui 2011). Expetii au inceput sa

vorbeasca despre semne evidente de maturizare si

stabilizare economica. Motivati probabil atat de

relansarea afacerilor autohtone cat si de cresterea cu

32% fata de anul precedent a investitiilor in active

materiale pe temen lung.

In acelasi timp, desi sunt atrasi de localizarea

strategica a tarii si de tratamentul preferential, atat

din partea UE cat si CSI, investitorii straini se abtin sa

faca investitii voluminoase in Republica Moldova.

Una dintre piedici este subdezvoltarea

infrastructurii investitionale si informationale. O alta

bariera, dupa cum se va vedea, se contureaza la nivel

politic si legislativ. E de mentionat faptul ca economia

Moldovei ramane sub semnul companiilor mici. E

nevoie de o investie de amploare, de succes si cu

rezistenta in timp, care sa deserveasca drept exemplu

si “nada” pentru alte investitii de gen.

Daca ne referim strict la sectorul

constructiilor, in viziunea intreprinzatorilor autohtoni,

in anul curent s-a observat o revigorare a segmentului

rezidential. Exista cerere pentru locuinte noi, dar mai

ales pentru lucrari de reabilitare. Intr-o analiza pe

ultimii 3 ani se poate observa ca dupa scaderea din

2010, inceputul lui 2011 promite revenirea la nivelul

lui 2008.

Conform datelor statistice, cel mai mare

volum al constructiilor de locuinte s-a inregistrat in

municipiul Chisinau. Pana la acest moment, in aceasta

regiune au fost date in folosinta 3799 de apartamente

cu o suprafata totala de 425 mii mp, marcand o

crestere de 12,6% fata de aceeasi perioada a anului

precedent. Anul trecut, din mijloacele proprii ale

populatiei au fost construite 1668 de case individuale

cu o suprafata totala de 257 mii mp (47,1% din

suprafata totala a locuinţelor date in folosinta in 2010

si 100,7% fata de anul 2009).

InfoHALE | 28

Page 29: InfoHALE nr. 4/2011

In ceea ce priveste investitiile industriale, in

timpul discutiilor s-a mentionat ca exista tendinta de a

investi in reabilitari mai degraba, decat in constructii

noi. Avem si exemplul producatorului de textile Icatex,

care a optat pentru reabilitarea unui spatiu inchiriat si

in nicun caz constructia unui spatiu de productie nou.

Contextul politic si legislativ

O adevarata surpriza politica, asa s-ar putea

numi situatia in care se afla Moldova la momentul

actual. Acesta este lucrul care “sperie” investitorii atat

autohtoni, dar cel mai mult pe cei straini. Alegerile

repetate, vin cu autoritati politice noi si cu viziuni

politice noi. Cum a reiesit din discutia purtata cu

antreprenorul autohton, cel mai grav este cand la

putere ajunge cineva cu o viziune de tip comunista -

de ce unuia e mai bine decat celuilalt: ceea ce sfideaza

insasi legile pietei libere. De aici si inconsistenta

legilor, care sporeste gradul de risc al economiei si

forteaza toti investitorii sa adopte pozitia de

asteptare.

Investitorii autohtoni vorbesc despre o inalta

politizare a tuturor proceselor. “Sunt persoane

interesate concret, care in orice mod, prin orice

mijloace incearca sa blocheze activitatea”. Se incearca

fragmentarea sau desfiintarea intreprinderilor mari,

puternice din punct de vedere financiar.

“Companiile mici sunt mai usor de manipulat”.

Iar atunci cand se incearca oprirea activitatii se

recurge “la un atac total”, la nivelul tuturor

departamentelor. Antreprenorul povesteste despre 3

inspectii de la 3 institutii diferite, iar atunci cand nu s-

au identificat iregularitati, s-a recurs la presiuni prin

alte mijloace. (La momentul actual, cazul este rezolvat

prin curtea internationala in favoarea

antreprenorului). Toate demersurile au fortat totusi

comania sa-si stopeze activitatea pe aproximativ un

an.

In acelasi context, expertii in domeniu,

atentioaneaza asupra nivelului ridicat al coruptibilitatii

institutiilor legislative si recomanda investitorilor sa

paseasca peste procesele la nivel national, si sa se

adreseze direct curtilor internationale.

Mentalitatea „afaceristului” autohton

Investitorii autohtoni sunt localnicii care au

lucrat o perioada de timp in strainatate, iar reintorsi in

tara incearca sa infiinteze afaceri. Inca se mai poate

vorbi despre mentalitatea castigului de peste noapte. In

lipsa unei viziuni pe termen lung, in cazul in care

intreprinzatorul nu obtine castiguri imediate, se

observa o reorientare spre comert si castiguri din

specula.

Investiile autohtone vs investitiile straine

E gresit totusi “sa se picteze” doar in negru

tabloul investitional al Republicii Moldova. Am

prezentat o piata vazuta din perspecriva unui

intreprinzator autohton, context in care nu s-a putut

evita o nota de subiectivitate (si am asumat acest lucru

inca de la inceputul articolului). Tot dupa parerea

afaceristilor autohton, firmele cu capital strain, care

intentioneaza sa investeasca in Republica Moldova se

bucura de un altfel de tratament. S-a mentionat ca aici

intra in joc imaginea tarii.

Dincolo de viziunea intreprinzatorilor nationali

exista semne clare de ameliorare a climatului

investitional. Cu toate ca zelul autoritatilor in

implementarea reformelor nu se poate compara cu

talentul in jocul politic, Moldova a reusit totusi sa

ocupe un loc in primii zece reformatori din lume

conform raportului „Doing Business 2010”. Nu pot

trece neobservate nici incercarile de a dezvolta un

parteneriat strategic cu Romania si regimul fiscal

preferential de care se pot bucura investitorii straini

precum: cota zero la impozitul pe profit, o rata de 15%

a impozitului pe dividende (perceputa doar la

momentul platii), TVA diferentiata (20%, 8%, 6% sau

0%) si TVA rambursabila pentru investitii efectuate in

anumite localitati.

InfoHALE | 29

Page 30: InfoHALE nr. 4/2011

Nokia, Emerson dar si BMW au facut pe

parcursul ultimilor ani ca numele Tetarom sa fie

asociat cu companii internationale. Investiile

Nokia si Emerson au pus judetul Cluj pe harta

internationala a parcurilor industriale, insa multe

investitii au ramas doar la stadiul de “stiri soc”

aparute in articole de presa.

Istoria recenta a parcului industrial

Tetarom este legata de companiile de talie

mondiala ca Nokia sau Emerson, insa prima data

numele Tetarom a aparut in 2001. Mai exact, in

noiembrie 2001 s-a infiintat societatea TETAROM

S.A., cu obiectul principal de activitate

administrarea Parcurilor Industriale, avand

urmatorii actionari: Consiliul Judetean Cluj,

Consiliul Local Campia Turzii, Consiliul Local Cluj-

Napoca, Consiliul Local Dej, Consiliul Local Gherla,

Consiliul Local Huedin, Consiliul Local Turda.

Numele este o abreviere pentru Transilvania

Echipamente si Tehnologii Avansate produse in

Romania.

investitii de 110.000.000 €

Succesul a inceput cu parcul industrial

Tetarom I ce se desfasoara pe o suprafata de 32,7

ha in Cluj – Napoca, pe strada Taietura Turcului.

Desi termenul final pentru ocuparea integrala a

celor 32,7 ha, conform Raportului de Fezabilitate

intocmit de UE, era 2015, la data inaugurarii,

Parcului Industrial de Inalta Tehnologie TETAROM

I era in intregime contractat. In 11 octombrie

2002 TETAROM SA obtine primul titlu de "Parc

Industrial". In 22 februarie 2003 incep, in mod

oficial, lucrarile de constructie a Parcului

Industrial, lucrari care tin pana in 17 noiembrie

2005, data inaugurarii oficiale a Parcului

Industrial TETAROM I.

Printre cele mai notabile investitii si

companii care au ajuns in Tetarom I se afla A & A

Medical, Energobit, Inter Grup, Net Brinel sau

Sistec Sbsol.

Valoarea totala a investitii de la Emerson.

Tetarom SA ofera in Parcul industrial

Tetarom I o hala multifunctionala, cu spatii de

birouri si de productie si un Incubator de afaceri,

in care sunt birouri, sediul Tetarom SA, un centru

de informare si comunicatii, o sala de conferinta,

un spatiu expozitional, o sala de protocol, spatii

polivalente si spatii anexe. Incubatorul de afaceri

functioneaza ca si spatiu pentru birouri, care sunt

si vor fi inchiriate firmelor nou infiintate (de start-

up) cu obiect de activitate IT&C si care, dupa o

perioada de crestere economica - maximum 3

ani, vor parasi incubatorul pentru a face loc altora

aflate la inceput.

Cu o suprafata totala de 12 ha, din care

11 ha fac obiectul contractului de asociere in

participatiune cu Emerson SRL, numele Tetarom II

coincide in proportie de aproape 100% cu

compania americana, inclusiv strada pe care este

localizat – strada Emerson. Reprezentantul in

Romania al gigantului american din industria

motoarelor, concernul american EMERSON

ELECTRIC, a ridicat deja patru cladiri in care

functioneaza 5 firme si sediul social Emerson SRL,

iar in acest an au inceput constructia celei de-a

V-a cladiri - P+4E+ET - un nou Centru de

Engineering pentru circa 600 de absolventi cu

studii superioare. Valoarea investitiilor firmei

Emerson, conform contractului, se ridica la peste

75 milioane euro, iar numarul locurilor de munca

care vor fi create la final depaseste 3500.

75.000.000

euro

InfoHALE | 30

Radiografia unui parc industrial PARCURILE INDUSTRIALE TETAROM

Page 31: InfoHALE nr. 4/2011

o hala de productie si spatii de depozitare a

companiei Supremoffice, un imobil de birouri pentru

Banca Transilvania, o investitie de 1 milion de euro in

realizarea unei cladiri pentru compania Krisia West,

un ansamblu de agrement, dar si lucrari de extindere

a spatiilor aferente parcurilor si realizarea de noi

cladiri cu functionalitate de incubator de afaceri. De

asemenea, de la inceputul anului 2010, IBC Focus a

furnizat informatii si despre investitiile Energobit, CBC

Laboratories, Plantextrakt si Agressione – investitii

verificate si confirmate de catre beneficiarii

proiectelor.

Cu toate acestea, au fost si nenumarate

zvonuri potrivit carora “colosi” ai industriilor

farmaceutice sau auto ar urma sa-si faca prezenta in

parcurile Tetarom – General Motors cu o unitate de

asamblare finala a autoturismelor Opel, Daimler-

Chrysler Automotive cu o unitate de productie de

masini Mercedes, A Klasse si B Klasse, Warner Chilcott

cu o fabrica de produse farmaceutice, dar si BMW

Motor AG cu unitati de productie pentru motoare

BMW. Unele au fost pur si simplu zvonuri, insa

conform directorului general al Tetarom, Viorel

Gavrea , au fost si situatii cand sosirea acestor

investitori a fost compromisa din cauza articolelor

aparute in presa sau a “scurgerilor de informatii”.

Intr-un interviu oferit pentru ziarulfaclia.ro, Viorel

Gavrea a precizat care sunt motivele pentru care

discutiile avute cu investitorii sunt confidentiale: “1.

aproape toti investitorii majori sint cotati la burse de

valori, orice anunt al unei noi investitii afecteaza

cotatiile; 2. va exista o reactie imediata a sindicatelor

(se inchide fabrica la noi si se relocheaza in alta tara,

ne vom pierde locurile de munca etc?); 3. va exista o

reactie a pietei ( OK, deci de la anul produsele vor fi

fabricate in Romania, vom mai avea oare aceesi

calitate? etc.); 4. va exista o reactie a furnizorilor.”

Ales pe 2 iulie 2011, presedinte executiv al

Asociatiei Parcurilor Industriale, Tehnologice,

Stiintifice si a Incubatoarelor de Afaceri din Romania

(APITSIAR), Viorel Gavrea a precizat in acelasi interviu

ca planurile Tetarom includ si dezvoltarea de parcuri

logistice prin intermediul Tetarom, iar ca si investitie

suplimentara, sa pregateste sosirea unui client pe

masura Nokiei, dar din alt domeniu.

Daca Tetarom II se leaga de Emerson, “chiriasul

de lux” din Tetarom III, dar totodata si principalul brand

care are stabilita o colaborare cu Tetarom , este Nokia.

Investitia gigantului finlandez, inaugurata la inceputul lui

2008 a atras peste 60 mil euro. Alte 60 mil de euro au

fost atrase prin investitiile furnizorilor cu care a venit

compania finlandeza: BYD, Hansaprint & Elander si Stora

Enso, investitii care au creat aproximativ 6000 de locuri

de munca. Succesul companiei a fost confirmat si in

cifre, care la 3 ani de la startul productiei, plasau Nokia

ca al doilea exportator al Romaniei.

Pe o suprafata de 154 de ha, situat in comuna

Jucu, Tetarom III este cel mai mare parc industrial

operational din tara.

Lista cu actualii chiriasi ai parcurilor industriale

Tetarom poate fi consultata pe www.tetarom.ro.

Planurile de viitor ale Tetarom SA prevad realizarea parcurilor

industriale Tetarom IV si Tetarom V.

Surse | Raportul de investitii | TETAROM | Ziarul Faclia

Consiliul Judetean Cluj intentioneaza sa

infiinteze 2 noi parcuri industriale: Tetarom IV si

Tetarom V, pe o suprafata totala de 185 hectare situate

in comuna Feleacu. Costurile totale estimate de realizare

a acestor proiecte se ridica la aproximativ 110 milioane

de euro.

Pentru Tetarom IV, comisia de urbanism a

Consiliului Judetean Cluj a aprobat PUZ-ul la inceputul

anului 2011. Viabilizarea terenului pe care urmeaza sa

fie desfasurat acest proiect este sustinuta prin fonduri

europene. Proiectul va fi dezvoltat impreuna cu

administratia comunei Feleacu, care s-a angajat sa

cedeze pentru Tetarom IV aproximativ 87 ha. Din acest

teren, 15 hectare vor fi folosite pentru realizarea unui

parc fotovoltaic.

Dinamica investitiilor din parcurile industriale

Tetarom este una remarcabila. Pe langa companiile deja

existente, Consiliul Judetean Cluj impreuna cu Tetarom

au dezvoltat in permanenta strategii de extindere si de

atragere de noi chiriasi. Conform raportuldeinvestitii.ro,

in ultimele 6 luni au fost anuntate 5 investitii:

InfoHALE | 31