Ingijirea Pacietului Cu Enterocolita

MOTO"SĂNĂTATEA ESTE O STARE DE

ECHILIBRU BIO - PSIHO - SOCIAL, CULTURAL sI SPIRITUAL, STARE DE AUTONOMIE sI INDEPENDENŢĂ, FĂRĂ A FI EGALĂ CU ABSENŢA BOLII SAU A INFIRMITĂŢII".

VIRGINIA HENDERSON

CAPITOLUL IROLUL PROPRIU sI DELEGAT

ALASISTENTEI MEDICALE ÎN

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂMEMORIU EXPLICATIV

"PROFESIUNEA DE ASISTENTĂ MEDICALĂ PRESUPUNE DIN TOATE PUNCTELE DE VEDERE, MAI CERINŢE VORBIND DE CALITĂŢILE SALE SUFLETEsTI, SE REFERĂ LA: RENUNŢARE, RĂBDARE, ALTRUISM, DEVOTAMENT, BUNĂ DISPOZIŢIE, AMABILITATE, VOIOsIE, PREZENŢĂ DE SPIRIT sI CONsTIINCIOZITATE.

PENTRU A PUTEA SUPLINI FAMILIA UNUI PACIENT, PUTEREA FIZICĂ, PSIHICĂ sI MENTALĂ CARE ÎL PĂRĂSEsTE VERTIGINOS ÎN MOMENTELE DE SUFERINŢĂ, ASISTENTA MEDICALĂ VA TREBUI SĂ ÎNTRUNEASCĂ MARI CALITĂŢI MORALE sI UMANE, O DEPLINĂ DISPONIBILITATE AFECTIVĂ, DAR sI O BUNĂ sI CONTINUĂ PREGĂTIRE PROFESIONALĂ.

RESPECTÂND sI IUBIND OAMENII, PRIN ACTIVITATEA NOASTRĂ, NE RESPECTĂM PE NOI sI PROFESIA NOBILĂ PE CARE NE-AM ALES-O".

PLANUL LUCRĂRIIMOTO

MEMORIU EXPLICATIV

CAPITOLUL IA.Rolul propriu si delegat al asistentei medicale în

îngrijirea pacientilor cu enterocolita

A1.Aparatul digestiv - notiuni de anatomie si fiziologie

A2.Enterocolita - definitie, etiologie, clasificare

A3.Evaluarea unor semne, simptome si probleme ale pacientilor cu enterocolita

A4.Participarea asistentei medicale la acte de investigatie

A5.Interventii autonome si delegate acordate pacientilor cu enterocolita

A6.Evaluare - evolutie, complicatii, pronosticA7.Educatia pentru sanatate

CAPITOLUL IIB.Planul de îngrijire al pacientilor cu enterocolita

B1.Culegerea datelor

B2.Analiza si interpretarea datelor

B3.Planificarea îngrijirilor

B4.Aplicarea planului de îngrijire

B5.Externarea pacientului

CAPITOLUL IIIC1.Concluzii

C2.Evaluarea Finala

C3.Anexe

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL IAPARATUL DIGESTIV - NOŢIUNI

DEANATOMIE sI FIZIOLOGIE

A1.NOŢIUNI DE ANATOMIEAparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care

realizeaza transformarile fizice si chimice ale alimentelor, adica digestive.

Aparatul digestiv este format dintr-un tub, care se întinde între cavitatea bucala si anus - numit tubul digestiv si dintr-o serie

de organe glandulare care îsi varsa produsii în acesta - numite glande anexe ale tubului digestiv.

TUBUL DIGESTIV

Tubul digestiv sau tractusul digestiv se deschide la exterior prin doua orificii:

- bucal

- anal

El nu este la fel de gros în toata lungimea sa si de aceea i se disting mai multe segmente, care poarta diferite denumiri.

Începând de la orificiul bucal spre cel anal, acestea sunt:

-cavitatea bucala;

-faringele;

-esofagul;

-stomacul;

-intestinul subtire;

-intestinul gros.

Fiecare segment prezinta caracteristici speciale în alcatuirea lor. Cu toate acestea, în general au o structura asemanatoare.

STRUCTURA PEREŢILOR TUBULUI DIGESTIV

Peretii tubului digestiv sunt formati, în general, din patru tunici care, de la exterior spre interior sunt:

a)Tunica musculara - este formata din fibre musculare striate, în regiunea faringiana si în portiunea superioara a esofagului si din fibre musculare netede în tot restul tubului digestiv.

Dupa dispozitia lor, fibrele musculare sunt: longitudinale si circulare. Fibrele musculare longitudinale sunt asezate la exterior si prin contractia lor scurteaza tubul digestiv, iar fibrele musculare circulare sunt asezate în interior si prin contractia lor micsoreaza lungimea tubului digestiv.

Muschii netezi se contracta sub actiunea fibrelor parasimpatice (nervii largi) si se relaxeaza sub actiunea fibrelor simpatice.

b)Tunica submucoasa - este formata din tesut conjunctiv lax si fibre elastice. La nivelul faringelui, ea corespunde tunicii fibroase a acestui segment.

c)Tunica mucoasa - este patura care captuseste tractusul digestiv de la orificiul bucal pâna la orificiul anal, fiind în continuarea tegumentului.

Ea este formata din doua straturi:

1.Epiteliul mucoasei - are o structura variata, depinzând de functiile pe care le îndeplinesc segmentele respective.

Astfel, în cavitatea bucala, faringe si esofag epiteliul este stratificat, iar în restul tractusului digestiv (stomac, intestine) este simplu. Epiteliul da nastere la o serie de glande anexe ale mucoasei tubului digestiv.

Aceste glande pot fi în forma de tuburi simple sau ramificate sau în forma de acini. Ele produc substante necesare pentru unirea particulelor alimentare sfarâmate (bolul alimentar), fie pentru transformarile chimice ale alimentelor.

2.Coreonul mucoasei - este format din tesut conjunctiv lax si are rol de a permite mucoasei sa aiba o oarecare mobilitate.

Tunica mucoasa îndeplineste trei roluri: digestiv (de secretie), de absorbtie si de protectie. Rolul în digestie se manifesta prin secretia unor fermenti necesari transformarilor chimice ale alimentelor.

Alimentele digerate, pentru a ajunge în sânge si în limfa, sunt absorbite prin mucoasa, care îndeplineste prin aceasta functia de absorbtie.

În anumite conditii, tunica mucoasa nu lasa sa treaca prin ea unele substante care ar fi daunatoare organismului. În felul acesta ea joaca un rol de protectie a organismului.

Segmentele tractului digestiv care se gasesc sub diafragm - portiunea abdominala a esofagului, stomacul, intestinele.

d)Tunica seroasa - nu este altceva decât peritoneul visceral, una din fetele peritoneului, care înlesnesc miscarile diferitelor segmente abdominale ale tractusului digestiv sau le fixeaza.

SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIVCAVITATEA BUCALĂ

Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv si comunica cu exteriorul prin orificiul bucal, iar în interior cu faringele.

Orificiul bucal este delimitat de buza superioara si de buza inferioara; ele reprezinta doua repliuri musculomembranoase, având în grosimea lor muschiul orbicular al buzelor.

FARINGELE

Faringele este al doilea segment al tubului digestiv si se afla asezat înapoia cavitatii bucale si nazale si deasupra orificiului superior al laringelui si al esofagului. El este localizat unde se încruciseaza calea respiratorie cu calea digestiva. Se întinde de la baza craniului pâna la esofag.

ESOFAGUL

Esofagul este un organ tubular,lung de 25 - 30 cm. Când este gol are aspectul unui tub turtit, iar când trec alimentele prin el, se largeste si are un diametru de 2 - 2,5 cm. Porneste de la

partea inferioara a laringofaringelui, coborând vertical între coloana vertebrala si trahee, trece prin mediastinul posterior, strabate diafragmul prin orificiul diafragmatic esofagian (hiatusul esofagian) care se afla anterior fata de cel aortic.

STOMACUL

Stomacul este segmentul cel mai larg al tubului digestiv. Se afla în cavitatea abdominala, în partea stânga, sub diafragm. La omul viu are pozitie verticala, iar la cadavru este aproape orizontal.

Raporturi - stomacul se gaseste situat în etajul supramezocolic, având în partea de sus, înainte si la dreapta raporturi cu diafragmul, ficatul si micul epiploon, la stânga cu splina, în jos cu colonul transvers, înainte cu peretele abdominal si înapoi cu pancreasul, rinichiul si splina.

Configuratia externa - are forma de cimpoi, masurând când este plin moderat 25 cmlungime, 10 cm latime si 8 cm grosime; capacitatea mijlocie atinge 1.300 ml.

Prezinta trei portiuni:

-fundul sau tuberozitatea - este partea cea mai larga si priveste spre diafragm;

-corpul - este partea mijlocie;

-portiunea pilorica sau portiunea orizontala - este partea inferioara, cea mai îngusta a stomacului.

Stomacul are doua fete - una anterioara si alta posterioara si doua margini sau curburi:

-mica curbura - care este concava si orientata spre dreapta;

-marea curbura - care este convexa si orientata spre stânga, având o lungime de 40 cm.

Stomacul, prin cele doua extremitati ale sale, este în legatura cu esofagul si intestinul subtire.

Orificiul prin care comunica cu esofagul se numeste cardia si este usor dilatabil, având un muschi sfincter slab dezvoltat, iar orificiul dinspre intestinul subtire ne numeste pilor si este închis printr-un muschi - sfincterul piloric.

La nivelul pilorului, mucoasa stomacala prezinta o prelungire a carei margine libera este îndreptata spre intestin, formând valvula pilorica.

INTESTINUL SUBŢIRE

Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al tubului digestiv, ajungând la 6 - 9 m. Începe de la orificiul piloric al stomacului si se întinde pâna la valvula ileocecala.

Pentru a avea loc în cavitatea abdominala, prezinta un traseu foarte sinuos. Diametrul sau este de 5 cm la pilor si scade la 2 cm la extremitatea terminala.

Intestinul subtire are doua portiuni:

-duodenul - începe la pilor si se termina la unghiul duodenojejunal. Are forma de potcoava, cu o lungime de 25 - 30 cm si este segmentul fix al intestinului subtire, neputând sa-si schimbe pozitia, fiind în cea mai mare parte retroperitoneal si în raport cu peretele posterior al abdomenului.

Cavitatea sa înconjoara capul pancreasului si în ea se deschid: canalul pancreatic (Wirsung) si canalul coledoc, printr-o proeminenta mamelonara papila (caruncula) mare - în grosimea careia se afla ampula Vater.

Deasupra acesteia (circa 2 m) se afla o alta papila, mai mica - papila (caruncula) mica, unde se deschide canalul accesoriu al pancreasului (Santorini).

-jejuno - ileonul - este portiunea cea mai larga a intestinului subtire. Începe de la unchiul duodenojejunal si tine pâna la valvula ileocecala.

Desi din punct de vedere structural portiunea intestinului cuprinsa între duoden si intestinul gros nu prezinta nici o deosebire, totusi, aceste segment a fost împartit în jejun su ileon.

Jejuno - ileonul se deosebeste de duoden prin faptul ca prezinta o mare mobilitate, de aceea se mai numeste intestinul mobil. Mobilitatea se datoreaza suspendarii acestei parti printr-un mezou - mezoul intestinului subtire - de peretele abdominal.

Jejuno - ileonul se mai caracterizeaza prin aceea ca prezinta numeroase îndoituri, anse intestinale, în numar de 14 - 16.

Ultima portiune a intestinului subtire - ileonul - se termina în fosa ileaca dreapta a abdomenului, deschizându-se în intestinul gros prin orificiul ileocecal. Aici se gaseste valvula ileocecala, care se deschide numai dinspre intestinul gros - nu pot trece catre intestinul subtire.

INTESTINUL GROS

Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv. El continua intestinul subtire si se întinde de la valvula ileocecala pâna la orificiul anal.

Are aproximativ lungimea corpului (1,50 - 3 m), iar lumenul este portiunea initiala de circa 7 cm si merge descrescând catre partea terminala, unde ajunge de 3,50 - 4 cm; este asezat pe partile marginale ale abdomenului, în jurul masei formulate de intestinul subtire, luând forma literei "U" rasturnata si alcatuieste cadrul colic.

Intestinul gros prezinta trei portiuni:

-cecul.

Intestinul subtire nu se deschide la capatul intestinului gros, ci putin mai sus, formându-se astfel dedesubtul deschiderii

lui un "fund de sac", care este cecul; acesta se continua în jos si medial (pozitia cea mai frecventa) cu apendicele apendicular, lung de 4 - 10 cm.

-colonul

Colonul este lung de 1,50 m si începe de la valvula ielocecala si se termina la rect. Este împartit în patru portiuni:

-colon ascendent - care începe de la valvula ielocecala si se termina sub fata inferioara a ficatului, unde formeaza unghiul hepatic sau flexura colica dreapta.

-colonul transvers - care începe de la unghiul hepatic al colonului si se continua pâna la splina, unde se îndoaie si formeaza sub acesta unghiul splenic sau felxura colica stânga si este situat orizontal sau în forma literei "V";

-colonul descendent - care începe de la unghiul splenic si se termina la colonul sigmoid, în fosa iliaca stânga.

-colonul sigmoid - este în forma de "S", începe în fosa iliaca stânga si tine pâna în dreptul vertebrei a treia sacrale (S3), unde se continua cu rectul. Colonul sigmoid vine în raport cu oscul sacral si vezica urinara la barbat, iar la femeie si cu uterul.

Din loc în loc, colonul prezinta sugrumari - numite plici semilunare si parti proeminente - numite haustre sau boseluri, dând aspectul unor încretituri largi. Aceasta se datoreaza faptului ca benzile musculare din lungul intestinului - numite tenii musculare, sunt mai scurte decât lungimea sa si din cauza aceasta îl cuteaza .

Pe suprafata intestinului gros se mai observa si un fel de ciucuri - numiti apendici sau ciucuri epiploici, care sunt formatiuni groase, acoperite de peritoneu.

Teniile, haustrele, plicile semilunare si apendicii epiploici dau caracteristica intestinului gros.

Colonul transvers si cel sigmoid, fiind prevazute cu mezou, sunt portiunile mobile ale colonului, pe când celelalte portiuni (colonul ascendent si cel descendent) sunt fixe.

ABSORBŢIA INTESTINALĂ

Absorbtia este un proces fiziologic complex, prin care produsii de digestie, apa, sarurile minerale si vitaminele trec prin mucoasa intestinala si ajung în mediul intern. Un procent de 90% din procesele de absorbtie se desfasoara la nivelul mucoasei intestinului subtire, care are adaptari structurale si functionale importante: epiteliu unistratificat, valvule conivivente, vilozitati intestinale cu irigatie sangvina si limfatica bogata, microvilii la polul apical al celulelor.

Suprafata activa reala de absorbtie intestinala este de peste 250 m 2. Procese de absorbtie reduse la un loc si la nivelul cavitatii bucale, stomacului pentru alcool si unele medicamente si intestinul gros pentru apa, saruri minerale si unele vitamine.

Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt: active si pasive.

a)Mecanismele active sunt mecanisme de transport activ, cu consum de energie, selective, care se desfasoara împotriva grandientului de concentratie (un fel de pompe chimice).

b)Mecanismele pasive sunt:

-difuziunea substantelor de la o concentratie mare la o concentratie mica.

-osmoza - adica trecerea solutiilor de la presiune osmotica mica la presiune osmotica mai mare, prin membrana semipermeabila pe care o constituie mucoasa intestinala;

-pinocitoza - adica înglobarea unor picaturi de lichid si transportul lor prin mucoasa intestinala, sub forma veziculelor de pinocitoza, spre mediul intern.

Absorbtia proteinelor - se face sub forma de aminoacizi în prima parte a intestinului subtire, prin mecanisme pasive de difuziune de la polul extern al acestora în sânge.

Absorbtia glucidelor - se face sub forma de monozaharide la nivelul jejunului, prin mecanisme pasive (pentru pentoze: riboza) si active (pentru hetoze: glucoza, fructoza). Absorbtia glucozei necesita consum de energie provenita din degradarea celulara a ATP-ului.

Absorbtia lipidelor - se face în prima parte a intestinului subtire, sun trei forme:

-prin pinocitoza pentru mici picaturi de grasimi nedigerate;

-prin difuziune pasiva, pentru g 343h75d licerol, care este hidrosolubil;

-prin complexe de micelii hidrosolubile, formate de acizii grasi insolubili si colesterolul cu sarurile biliare care refac trigliceridele si sarurile biliare se reîntorc în ficat prin sistemul port.

Glicerolul urmeaza calea sistemului port hepatic, iar trigliceridele sunt preluate de catre sistemul limfatic.

Absorbtia apei si a sarurilor minerale - se face la nivelul intestinului subtire si a intestinului gros. Apa se absoarbe pasiv, maximul de absorbtie fiind în acolo, Na+, Cl -, Ca 2+ , P 3 , Fe 2+.

Absorbtia vitaminelor - se face în functie de solubilitatea lor: vitamine hidrosolubile (complexul B, vitamina C) se absorb pasiv, iar vitaminele liposolubile A, D, K se absorb similar lipidelor prin formarea de complexe cu saruri biliare si ajung apoi pe cale portala la ficat.

În urma proceselor de absorbtie din intestinul subtire rezulta chilul intestinal, de consistenta lichida, care trece prin valvula ileocecala spre cecul intestinal.

La nivelul intestinului gros se desfasoara activitati secretorii, motorii si de absorbtie. În urma acestora, chilul intestinal lichid este transformat în materii fecale solide, de consistenta moale.

Aici au loc si procese de fermentatie si putrefactie datorate florei bacteriene intestinale, nepatogene, dar nu se desfasoara procese de digestie chimica.

Activitatea secretorie se rezuma la producerea de mucus cu rol în formarea si progresia materiilor fecale de-a lungul colonului.

Absorbtia. La nivelul intestinului gros se absorb: apa si saruri minerale, unele vitamine: vitamina B, vitamina K.

Procesul de fermentatie are loc în prima parte a intestinului gros, datorita florei bacteriene aerobe, formata în principal din bacili coli si lactici, care actioneaza asupra glucidelor nedigerabile (celuloza), scindându-le pâna la monozaharide si apoi la acid lactic.

Procesul de putrefactie se desfasoara în partea a doua a colonului transvers si în colonul sigmoid, prin actiunea florei bacteriene anaerobe asupra compusilor practici nedigerati sub control cortical, determinând decarbogazificarea si dezaminarea acestora.

Materiile fecale rezultate în urma acestor procese contin circa 90% resturi alimentare si 10% mucus, epitelii descuamate, leucocite, corpuri ale bacteriilor de fermentatie si putrefactie.

Din 100 ml kilogram intestinal se formeaza zilnic circa 150 g de materii fecale.

Eliminarea materiilor fecale se numeste defecatie. Defecatia este un act reflex controlat voluntar.

La defecatie participa musculatura tubului digestiv si alte grupe de muschi striati aflati sub control cortical.

RECTUL

Rectul este portiunea terminala a intestinului gros, având o lungime de 15 - 20 cm. Calibrul si traiectul sau nu sunt uniforme.

Prima portiune a sa, care este continuarea colonului sigmoid, este dreapta si are un calibru uniform. Sub aceasta se afla o dilatatie, care are dimensiuni destul de mari - ampula rectala. Aceasta se continua cu o portiune relativ dreapta - canalul anal.

Canalul anal prezinta spre portiunea sa terminala regiunea hemoroidala si sinusurile rectale si apoi se termina cu orificiul anal (anus), care prezinta muschi sfincteri:

-intern - format din muschi circulari, netezi, deci involuntar;

-extern - format din muschi circulari striati, deci voluntar.

La nivelul rectului, tunica musculara nu mai formeaza tenii. Fibrele musculare sunt uniform repartizate în pereti, ca si la intestinul subtire. Pe prima portiune a sa rectul prezinta un mezou (continuarea mezoului de pe colonul sigmoid), ceea ce îi confera o mare mobilitate. Aceasta lipseste pe ultima portiune, iar de aceea portiunea terminala a rectului este imobila.

GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV

Glandele anexe ale tubului digestiv sunt:

Glandele salivare - sunt glande exocrine ale caror canale se deschid în cavitatea bucala;

-produc saliva cu ajutorul careia se realizeaza digestia bucala;

-se pot grupa dupa marime în: glande salivare mici si glande salivare mari.

Ficatul - este cea mai mare glanda din organism;

-se afla situata în cavitatea abdominala în partea superioara dreapta, imediat sub diafragm, iar lobul sau stâng se întinde pâna la epigastru sau în loja hepatica;

-este asezat transversal în abdomen, are lungimea de aproximativ 28 cm, diametrul antero - posterior de 18 cm, înaltimea de 8 cm, greutatea de circa 1.500 g si culoarea rosu - caramiziu (contine o mare cantitate de sânge).

Pancreasul

I.1.b.FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Functiile aparatului digestiv constau în transformarea alimentelor în asa fel încât sa poata fi asimilate de organism. Aceste transformari se realizeaza treptat, de-a lungul tubului digestiv, prin actiunea sucurilor digestive; alimentele astfel transformate sunt absorbite în sânge si limfa la nivelul peretelui acestuia.

DIGESTIAPrin digestie se înteleg toate transformarile fizice si chimice

pe care le sufera alimentele în tubul digestiv, pentru a le face capabile sa strabata mucoasa acestuia si sa ajunga în sânge si limfa.

Substantele alimentare se gasesc în natura împreuna cu unele substante care nu sunt folositoare organismului si care trebuie separate de substantele alimentare si eliminate din organism.

Digestia realizeaza si aceasta separare a substantelor alimentare de cele nealimentare.

a)Digestia fizica a alimentelor consta, în primul rând, în înmuierea acestora.

Alimentele, desi contin întotdeauna o cantitate de apa, au o consistenta care nu permite digerarea. De aceea, ele sunt amestecate cu diferite sucuri digestive (saliva) si înmuiate. Dupa

aceasta, alimentele sufera o transformare fizica, ce consta într-o farâmitare, adica o prefacere a lor în particule cât mai mici.

b)Digestia chimica a alimentelor consta într-o simplificare a moleculelor substantelor alimentare.

Substantele alimentare sunt formate din molecule complexe, care nu pot fi absorbite, dar prin actiunea sucurilor digestive, acestea sunt transformate în molecule mai simple, care pot sa strabata peretele tubului digestiv.

Sucurile digestive sunt produsele de secretie ale glandelor tubului digestiv si ale glandelor anexe ale acestuia. Ele contribuie la transformarea fizica si chimica, actionând prin componentele lor, în special apa si fermenti digestivi.

APA - toate sucurile digestive contin o mare cantitate de apa. Aceasta contribuie la digerarea fizica a alimentelor, întrucât le înmoaie si usureaza astfel sfarâmarea lor.

Apa joaca, de asemenea, un rol foarte important în transformarea chimica a alimentelor, contribuind la fenomenele de dedublare a substantelor alimentare, prin hidroliza. Cantitatea de apa a diferitelor sucuri digestive variaza cu natura sucului, dar chiar la acelasi sub variaza cu natura alimentelor.

FERMENŢII DIGESTIVI - reprezinta componentii principali ai sucurilor digestive. Sunt substante organice proteice, care provoaca transformarea chimica a alimentelor, prin simplificarea moleculelor complexe, cu fixare de molecule de apa. Au actiune specifica, actioneaza numai asupra anumitor substante, provocând anumite transformari.

Unitatea dintre fermentii digestivi sunt produsi de celulele glandelor digestive sub forma inactiva si sunt activate numai în prezenta unor anumite substante si într-un mediu cu o anumita reactie.

Dupa actiunea pe care o au asupra substantelor alimentare, fermentii digestivi se grupeaza în:

-proteze sau fermenti protidici - actioneaza asupra proteinelor, pe care le descompun pâna la aminoacizi; fixeaza elementele apei la produsii de descompunere;

-amilazele sau glucidazele - actioneaza asupra glucidelor complexe (polizaharide sau dizaharide) pe care le hidrolizeaza pâna la monozaharide;

-lipazele sau esterazele -actioneaza asupra lipidelor, pe care le hidrolizeaza, transformându-le în glicerina si acizi grasi; nu pot actiona asupra grasimilor, decât daca acestea se gasesc în stare de emulsie.

Digestia nu se face dintr-o data ci treptat, pe masura înaintarii alimentelor din cavitatea bucala spre intestin.

1.2.ENTEROCOLITA - DEFINIŢIE, ETIOLOGIE. PRONOSTIC

Enterocolita acuta este o inflamatie acuta a intestinului subtire.

ETIOPATOLOGIE

Boala este frecventa si se întâlneste la orice vârsta, putând sa aiba cauze infectioase, chimice sau fizice. Cel mai frecvent este de natura infectioasa, iar germenii care o provoaca sunt: enterobacteriacele (bacili coli patogeni enterococi, Proteus, jioceanici), stafilococii si streptococii sunt introdusi în intestin odata cu alimentele contaminate, care contin toxinele microbiene.

Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite specii de Salmonella, Shighella si Escherichia si fac obiectul de studiu al bolilor contagioase. Cauzele toxico - chimice sunt de natura accidentala sau profesionala: arsenul, fosforul, mercurul, uleiurile volatile, toxinele unor ciuperci, medicamente (abuzul de laxative, salicilate, antibiotice).

Uneori, boala este urmarea actiunii unor factori fizici, ca alimentele excesiv de reci si bauturile fermentate. Enterocolitele acute semnalate dupa tratamente cu antibiotice sunt provocate

de bacteriile rezistente din intestin sau din orofaringe, care se exacerbeaza dupa ce flora sensibila la antibiotice a fost distrusa.

1.COLITELE - sunt afectiuni provocate de inflamatia intestinului gros. Procesul inflamator poate sa intereseze colonul în întregime (colite difuze) sau numai unele parti ale colonului (colite segmentare).

ETIOPATOGENIE

Colitele au cauze multiple: infectioase, toxice, parazitare.

Colitele infectioase sunt cele din dizenteria bacilara, din salmoneloze, colite cu stafilococi, coli, colita din febra tifoida (colotifus), tuberculoza intestinala, precum si colita de antibiotice (enterocolita pseudomembranoasa).

Colitele toxice mai frecvente sunt cele mercuriale, prin intoxicatii alimentare, prin abuz de laxative iritante sau prin intoxicatii endogene, cum ar fi enterocolita premisa.

Colitele parazitare pot fi provocate de amibe, lambrii, Balantidium coli, Trichomonas.

2.ENTEROCOLITELE CRONICE - sunt inflamatii cronice ale intestinului sau sunt urmari ale unor procese patologice intestinale anterioare.

Mare parte din bolnavii cu enterocolita cronica au avut în trecutul mai apropiat sau mai îndepartat si o enterocolita acuta. În acelasi timp, la aparitia unei enterocolite cronice, primitive, pe lânga un teren predispozant, poate contribui nerespectarea unor reguli de igiena alimentara sau administrarea abuziva de antibiotice pe cale bucala.

Un loc destul de important printre enterocolitele cronice al ocupa enterocolitele secundare, cum sunt în special enterocolitele care apar la bolnavii rezectati gastric, enterocolitele la bolnavii cu lipsa de acid clorhidric (aclorhidric), enterocolitele la bolnavii cu alergie alimentara si enterocolitele ce însotesc diferite boli parazitare ca lambrioza, ascardioza, tricocefaloza, etc.

3.ENTERITELE - sunt inflamatii fie partial (jejunite, ileite), fie în totalitate (a intestinului subtire). Poate fi acuta sau cronica.

ETIOPATOGENIE

Enteritele sunt provocate uneori de tulburari functionale, ca urmare a unor dereglari nervoase corticoinfectioase sau pot fi determinate de toxine exogene (arsen, plumb, medicamente) sau endogene (uremia).

Parazitozele intestinale pot fi responsabile de procese enteritice. De cele mai multe ori, enteritele sunt secundare unor afectiuni la nivelul stomacului si al duodenului sau al glandelor anexe (ficat, pancreas).

4.ENTEROPATIA GLUTENICĂ - rezulta dintr-o eroare biochimica înnascuta: deficit eritrocitar de L glutamine - peptidaza.

Faptul ca leziunile mucoasei sunt maxima de duoden si jejunul proximal, acolo unde si concentratia de gluten este mai mare, indica o actiune locala. În acelasi sens pledeaza si producerea de leziuni la orice nivel, daca se instaleaza glutenul prin sonda.

Principala alteratie morfologica este atrofia vilozitatilor. Acestea rezulta dintr-o descuamare epiteliala exagerata, care depaseste capacitatea de regenerare (enteropatie exfoliativa). Gradul atrofiei este variabil. Activitatea enzimatica epiteliala este prabusita, enterocitul prezinta importante alteratii electronomicroscopice. Disctructia celulara pare sa rezulte din permeabilizarea lizozomilor cu eliberarea enzimelor proteolitice. La realizarea leziunilor contribuie si carenta malabsorbtiva de acid folic, factor indispensabil regenerarii celulare.

Tulburarea proceselor absorbtive atrage importante carente nutritive.

1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME sI PROBLEME ALE PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂ

ENTEROCOLITA ACUTĂ

Circumstante de aparitie (semne) - persoane care au consumat alimente alterate sau au ingerat substante toxice.

Simptome:

-inapetenta;

-greata;

-cefalee;

-stare de neliniste;

-dureri abdominale progresive pâna la colici;

-balonare (zgomote hidro - aerice);

-varsaturi alimentare si bilioase;

-scaune subtiri - la început de 5-10-30 ori/zi, explozive - cu eliminari de gaze urât mirositoare;

-febra;

-frisoane.

În cazurile mai grave se instaleaza:

-deshidratare - prezinta sete;

-fenomene de colaps periferic;

-adinamie;

-transpiratie;

-cianoza;

-racire a extremitatilor;

-puls mic;

-hipotensiune;

-hipotermie.

Problemele pacientului:

-oligurie;

-piele uscata;

-ameteli.

ENTEROCOLITA CRONICĂ

Circumstante de aparitie (semne) - persoane emotive sau care au consumat lapte, dulciuri si anumite produse celulozice sau bolnavii cu intoleranta alimentara.

Simptome:

-dureri periombilicale, în fosa iliaca dreapta sau generalizate;

-eructatii;

-balonari;

-barborisme;

-eliminari de gaze;

-scaune neformate, lichide, galbene sau brune-galbui cu mucus si resturi alimentare nedigerate 1- 3 /zi sau 6-8 /zi; poate aparea constipatia;

-febra;

-frisoane.

Problemele pacientului:

-deshidratare;

-discomfort abdominal;

-hipertermie;

-riscul raspândirii infectiei.

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

ACTE DE INVESTIGAŢIEPentru punerea corecta a diagnosticului de enterocolita si

pentru evidentierea complicatiilor, sunt necesare urmatoarele investigatii:

-tubajul duodenal sau sondajul duodenal - se realizeaza prin introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realizând o comunicare între duoden si mediul exterior;

Scop Explorator - extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila (A,B,C,), suc pancreatic si secretie proprie:

-aprecierea functiei biliare hepatice a cailor extrahepatice;

-descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea si compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj;

-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau ale cailor biliare.

Scop Terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv.

Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali, ajungând prin vena porta în ficat de unde apoi vor fi

excretate împreuna cu bila în caile biliare, urmând calea circulatiei entero-hepatice;

-alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante si alimente lichide în organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de înghitire;

-aspiratie continua în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;

-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator);

-investigatii de laborator.

Recoltarea sângelui pentru examinari hematologice se face numai pe substanta coagulanta uscata de tip EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de Na.

Pentru examinarile hematologice este necesara recoltarea sângelui prin punctie venoasa.

-recoltarea materiilor fecale - materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie spontana într-un recipient perfect curat, din sticla sau din metal, cu capacitate de peste 1 l si cu gura larga, pentru a permite examenul macroscopic în conditii cât mai bune.

Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni mici de materii fecale aduse mai ales în conditii ambulatorii în recipiente improprii (sticlute pentru medicamente, cutii de plastic).

Prezenta urinei în recipientele în care au fost recoltate materiile fecale este nedorita din cauza posibilitatii de a modifica aspectul microscopic sau macroscopic al scaunului. Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sa urineze înainte de defecare.

-recoltarea sângelui pentru examinari biochimice se face prin punctie venoasa - 5-8 ml sânge simplu.

Recoltarea se face dimineata, pe nemâncate.

-recoltarea sângelui pentru hemoleucograma se face prin punctie capilara.

INTERVENŢII AUTONOME sI DELEGATE ACORDATE

PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂINTERVENŢII AUTONOME ACORDATE PACIENŢILOR CU

ENTEROCOLITĂ

-plasez pacientul într-un salon luminos, linistit, fara factori perturbatorii, pe cât se poate izolat - macar cu paravan , daca nu se gaseste o rezerva separata pentru el;

-acopar patul pacientului cu musama si aleza;

-linistesc pacientul, comunicând permanent cu el;

-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate si rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca;

-supraveghez durerile abdominale si caracteristicile lor;

-supraveghez scaunul (frecventa, consistenta);

-asigur repausul fizic si psihic al pacientului;

-reechilibrez pacientul hidro-electrolitic prin regim hidric, apoi regim alimentar de tranzitie;

-mentin igiena tegumentelor si a lenjeriei;

-administrez tratamentul antispastic;

-recoltez produsele pentru examenul bacteriologic;

-încurajez permanent pacientul;

-educ membrii familiei în privinta dietei;

-masor temperatura corpului si notez în foaia de temperatura;

-supraveghez manifestarile de deshidratare (aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, TA, comportamentul pacientului);

-calculez bilantul ingestie - excretie;

-observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta în starea de sanatate a pacientului;

-respect masurile de prevenire a infectiilor nosconiale;

-educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor;

-explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si importanta ei în procesul de vindecare;

-îi explic regimul pe care trebuie sa îl urmeze pentru recuperarea starii de sanatate;

-fac educatie pentru sanatate si pentru membrii familiei;

-la ora de vizita medicul anunta pacientul data externarii;

-fac demersurile necesare externarii;

-însotesc pacientul la garderoba;

-predau pacientul apartinatorilor.

INTERVENŢII DELEGATE ACORDATE PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂ

-recoltez sânge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze si bilirubinemie;

-recoltez materii fecale pentru coprocultura;

-administrez la indicatia medicului:

-Scobutil 1 f.i.m.;

-Papaverina 1 f.i.m. de 40 mg;

-Furazolidon 4x1/zi;

-Algocalmin o fiola f.i.m.;

-Amoxicilina 500 mg/8 ore;

-Piafen o fiola/zi;

-Ercefuril 1-4 capsule/zi;

-administrez tratament infectios recomandat de medic;

-duc pacientul la ecograf pentru a i se face ecografie în scop explorator;

-în caz de infectie se dau: -Cloramfenicol 2-3 g/zi;

-Streptomicina per os 1-2 g/zi;

-Tetraciclina 2 g/zi;

-la indicatia medicului aplic comprese alcoolizate pe abdomenul pacientului si îi administrez aniseptice;

-tot la indicatia medicului se vor face perfuzii cu solutie de clorura de sodiu izotonica si solutie glucozata în caz de deshidratare.

EVALUARE - EVOLUŢIE, COMPLICAŢII, PRONOSTIC

EVOLUŢIE

Enterocolita acuta

Boala evolueaza în functie de agentul patogen. În mod obisnuit simptomele regreseaza în 2 - 3 zile. Boala se poate vindeca spontan, sau rareori, daca este neîngrijita, se poate croniciza.

Enterocolita cronica

Boala reuneste o succesiune de perioade de agravare si perioade de acalmie. Puseurile de exacerbare sunt declansate în majoritatea cazurilor de alimente sau suportate prin experienta anterioara sau binecunoscuta ca generatoare de diaree (fructe, zarzavaturi în exces, ciuperci, dulciuri, lichide reci, lapte, iaurt, bere, must, etc)

În alte cazuri, raspunderea agravarii o poarta curele de antibiotice orale, expunerile la frig, infectiile generale si curele hidrominerale.

Durata episoadelor active este de la câteva saptamâni pâna la 2 - 3 luni.

Permisiunea se obtine prin restrictii alimentare sau prin aplicarea unei terapii active. Persista intoleranta fata de alimente, care solicita eforturi digestive mari, nu au echivalent enzimatic, stimuleaza peristaltismul.

Enterocolita glutenica

Boala evolueaza cronic, cu perioade de agravare si cu ameliorari partiale.

COMPLICAŢII

Enterocolita acuta si enterocolita cronica

Complicatiile sunt:

a.locale

-posibile leziuni inflamatorii, infiltrative, mai frecvent cantonate la nivelul cecului si sigmei;

-manifestari rectosigmoidiene;

-manifestari rectale;

b.generale

-sindromul de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale;

-neuroza secundara;

-deficiente pluriglandulare hipofizosuprarenale si tiroidiene si gonadice.

Enterocolita glutenica

Complicatiile sunt:

-osteomalacie;

-distrofie;

-tetanie;

-hemoragii;

-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic)

PROGNOSTICUL ENTEROLOCITEI ACUTE SI

ENTEROCOLITEI CRONICEPrognosticul este în general bun, bolnavul pastrându-si

capacitatea de munca, cu exceptia perioadelor de exacerbare diareica si a formelor complicate, cu stari pluricarentiale.

Sunt cazuri când bolnavii redobândesc toleranta alimentara care declanseaza instalarea suferintei.

Marea majoritate a bolnavilor cu enterocolita sunt obligati sa respecte cu strictete unele norme igieno - alimentare si utilizarea periodica a medicamentelor.

Susceptibilitatea la accidente diareice ramane definitiva.

Situatia este însa diferita atunci când exista defecte fundamentale ireversibile, ca aclorofidria sau carenta dizaharidica sau atunci când exista inflamatia mucoasei enterale.

Într-un spectru mai larg putem vorbi de vindecare daca bolnavul se simte bine, respectând evitarea unor categorii de alimente. Restrictiile pe care trebuie sa le respecte nu reprezinta contramandari de incapacitate, ci doar solutii adaptive fata de o situatie care este lipsita de progresivitate.

Respectând anumite conditii care se pot stabili de comun acord si recurgerea sistematica la medicamentele necesare, bolnavul devine capabil de o activitate normala.

În enterocolita glutenica, prognosticul se îmbunatateste radical, prin introducerea regimului fara gluten.

În etapa anterioara mortalitatea atinge 5% din bolnavi. În prezent, se poate obtine vindecarea clinica si cea morfologica.

Defectul enzimatic ereditar obliga la respectarea restrictiilor alimentare.

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATEAlimentatia trebuie sa fie cât mai completa, cu interdictii

cât mai putine.

În formele severe, cu scaune numeroase, se aplica un regim hidric de 12 - 14 ore, cu ceaiuri amare sau îndulcite cu zaharina sau cu zahar în proportie de 5 %, zeama de orez, supa de morcovi, supa de zarzavaturi strecurata.

Se impune evitarea fumatului din cauza afectiunii peristatogene a nicotinei.

Evitarea consumului de alimente excesiv de reci si bauturile fermentate.

Regimul hidric poate fi înlocuit de cura de mere rase, indicata la bolnavii inapetenti sau supusi unei alimentatii unilaterale prea multa vreme.

Când exista un dezechilibru al proceselor de fermentatie si putrefactie, se începe o dieta cu un suport redus de glucide, dar cu administrare în exces de proteine.

Pentru a combate diareea se dau produse bogate în:

-tanin -ceai oriental concentrat;

-ceai de coarne;

-suc de gutui;

-suc de afine;

-calciu (brânzeturi);

-mucilagii (orez).

Pentru combaterea constipatiei se dau legume si fructe.

Alimentatia se îmbogateste progresiv cu prudenta, fiecare aliment fiind introdus aîn ratii mici.

Bolnavul trebuie sa respecte anumite conditii de igiena si anume spalarea pe mâini si a fructelor înainte de a consuma alimentele.

Trebuie sa faca cure cu Saprosan sau Mexaform, asociate cu vitamine din complexul B, timp de 5 - 7 zile. Daca dupa ingerarea de alimente apar balonari, senzatie de agitatie abdominala si barborisme, trebuie sa ingere solutie de Novocaina 1- 2 % înainte de masa cu 10 - 15 minute.

CAPITOLUL II

PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂ

PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI A.R. CUENTEROCOLITĂ ACUTĂ

PRIMUL CAZ

PLANUL DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTUL A.R.

CU ENTEROCOLITĂ ACUTĂ1.Culegerea datelor.

1.1.Date privind identitatea pacientului

Date relativ stabile:

Nume: A.

Prenume: R.

Vârsta: 27 ani

Sexul: M

Religia: Catolica

Nationalitatea: Româna

Stare civila: Casatorit

Ocupatie: Profesor

Date variabile:

Domiciliu: Bucov, judetul Prahova

Conditii de viata:

-pacientul locuieste cu familia într-o casa cu 5 camere, salubre, bine încalzite;

-pacientul nu fumeaza si nu consuma alcool;

-dispune de venituri materiale bune;

Conditii de munca: satisfacatoare

Gusturi personale si obiceiuri:

-pacientul prefera carnea de porc, cartofii prajiti si sosuri;

-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamâna si toaleta cavitatii bucale de 2 ori/zi.

Mod de petrecere a timpului liber:

-vizioneaza programele TV, iese în oras cu familia

Relatii cu familia, prietenii si colegii: foarte bune

1.2.Date privind starea de sanatate anterioara

1.2.a)Date antopometrice: -greutate corporala - 79 kg;

-înaltime - 1,81 m

-grup sangvin AB IV

-RH (+)

1.2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;

-acuitate auditiva normala;

-acuitate tactila normala;

-acuitate gustativa normala

-somnul - normal, linistitor, odinitor;

-mobilitate - pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare dificultate din cauza ametelii;

-alimentatia - trei mese principale, doua gustari; lichide ingerate - 1-2 l/zi;

-eliminari - mictiuni fiziologice normale: 1 scaun/zi;

-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase.

Pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vârstei.

-neaga afectiuni infecto - contagioase de tip TBC, SIDA, LUES si hepatica.

1.2.c)Antecedentele hetero-colaterale: fara importanta

1.2.d)Antecedentele personale patologice: apendictomie la 14 ani

1.3.Informatii legate de boala

1.3.a)Motivele internarii:

Pacientul prezinta:

-greturi;

-varsaturi;

-scaune subtiri, lichide - 10/zi;

-crampe abdominale;

-paloare.

1.3.b)Istoricul bolii:

Pacientul în vârsta de 27 ani, fara antecedente patologice, care în urma cu câteva ore prezenta greturi, varsaturi, scaune subtiri, crampe abdominale si paloare.

1.3.c)Diagnosticul de internare: Enterocolita acuta

1.3.d)Data internarii: 17.11.2007, ora 13.30.

1.3.e)Examen clinic pe aparate:

-stare generala alterata;

-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, reci;

-sistem ganglionar limfatic neglijabil;

-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.

-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;

-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia;

-murmur vezicular prezent, bilateral;

-R=18 r/minut

Aparat cardio - vascular:

-matitate cardiaca în limite normale;

-soc apexian în spatiul V intercostal stâng;

-zgomote cardiace ritmice;

-T.A. 120/65 mm Hg; AV - 78/min

-artere periferice pulsatile;

-retea venoasa periferica normala.

Aparat digestiv si anexe:

-dentitie normala, corespunzatoare vârstei, gingii aderente la dinti;

-tranzit intestinal sever afectat;

-dureri abdominale;

-ficat si splina în limite fiziologice;

-scaune diareice multiple.

Aparat uro - genital:

-loji renale libere, nedureroase;

-Giordano (-) bilateral;

-mictiuni fiziologice;

-urini normocrome;

-organele genitale externe normal conformate;

-S.N.C.: OTS; -ROT: prezente bilateral.

ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR

PACIENTULUI A.R.

ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

Nr. crt.

Nevoia

fundamentala

Manifestari de

independenta

Manifestari de

dependenta

Surse de

dificultate0 1 2 3 4

1 Nevoia de a -frecventa respiratorie - -

1

respira si a avea o buna circulatie

normala vârstei 17 r/min, respiratii ritmice, fara zgomote patologice;

-miscari respiratorii libere;

-aplitudine normala, egala, de ambele hemitorace.

22

Nevoia de a bea si

de a mânca

- -greata, varsaturi;

-crampe abdominale;

-lipsa poftei de mâncare

-procesul inflamator

intestinal

3

3

Nevoia de a elimina

- -scaune apoase si multiple;

-transpiratii;

-risc de deshidratare


intestinal

44

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

- -adinamie;

-crampe abdominale;

-varsaturi

-discomfort abdominal

55

Nevoia de a dormi si de a se odihni

-pacientul doarme ore suficiente de somn (6-8 ore) si are somn calm, fara cosmaruri, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit

- -

66

Nevoia de a se îmbraca si

-pacientul se poate îmbraca singur, îsi

- -

dezbraca alege vestimentatia în functie de anotimp si stare psihica

77

Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale

- -usoara hipertermie - 38,3 0 C


intestinal

88

Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele

-par curat, îngrijit;

-urechi de conformitate normala, curate;

-cavitate bucala, nas cu mucoasa umeda si roz, gingii aderente dintilor si roz;

-unghii taiate scurt, îngrijite;

-pacientul are deprinderi igienice normale, prezinta aspect curat, îngrijit

- -

9

9

Nevoia de a comunica

-functionarea adecvata a organelor de simt;

-debit verbal regulat;

-exprimare usoara;

-imagine pozitiva despre sine

- -

110

Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si

-are convingeri fata de realitate;

-pacientul face

- -

valorirugaciuni la masa si seara

111

Nevoia de a fi preocupat în privinta realizarii

-pacientul ia singur decizii;

-uneori îsi manifesta si stari de bucurie

- -

112

Nevoia de a evita pericolele

- -starea generala alterata

-alterarea tranzitului intestinal

113

Nevoia de a învata cum sa-si pastreze sau sa-si recupereze sanatatea

-pacientul prezinta dorinta de a învata despre cum sa-si recapete starea de sanatate cu usurinta, cunostinte medicale

- -

114

Nevoia de a se recrea

- -momentan pacientul nu se poate recrea, fiind preocupat de vindecare

-boala în sine;

-frica de complicatii

2.2.a)Probleme actuale de dependenta:

-durere abdominala;

-dificultatea de a se alimenta si hidrata;

-greturi si varsaturi;

-diaree;

-hipertermie;

-anxietate;

-vulnerabilitatea fata de pericole;

-dificultatea de a se odihni;

-deficit de cunostinte medicale.

2.2.b)Probleme potentiale:

-risc de deshidratare;

-risc de transmitere a infectiei.

2.3.Stabilirea gradului de dependenta: (11)

-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent în satisfacerea nevoilor fundamentale pentru o perioada de timp, recurgând la ajutorul unei alte persoane;

-dependenta este temporara, independenta va surveni atunci când pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales când este pregatit sa urmeze întocmai prescriptiile medicului (când poseda cunostintele necesare).

PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR PACIENTULUI A.R.1.OBIECTIVE:

-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore;

-pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile;

-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii;

-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul internarii;

-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;

-pacientul sa aiba o stare de confort fizic, iar disparitia diareei în 1- 2 zile;

-pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile;

-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile;

-pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor în decurs de 2 zile.

2.INTERVENŢII ZILNICE:

-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit, temperatura si umiditate optime (22 0 C), lipsa curentilor de aer;

-schimb lenjeria de pat si de corp;

-supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative;

-administrez medicatia prescrisa de medic;

-efectuez toaleta de regiuni (daca este cazul);

-colaborez cu echipa de îngrijire;

-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;

-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si pentru examenele de laborator;

-supraveghez comportamentul bolnavului;

-întocmesc bilantul ingera - excreta;

-pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii;

-sustin educatia pentru sanatate;

-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor primite.

4.APLICAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRI A

PACIENTULUI A.R.

APLICAREA ÎNGRIJIRILORProbleme de

dependenta

Obiective INTERVENŢII EvaluareAutonom

eDelegate

1.Durere

abdominala

-pacientul sa beneficieze

de conditii de microclimat

si mediu securizat;

-pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator diagnosticului si zilei de boala;

-amplasez pacientul în salon, în functie de starea sa, afectiune receptionate;

-asigur conditii de mediu

adecvate, fara curenti de aer, surse de infectie, zgomote deranjante;

-masor functiile vitale ale pacientului (P, R, T, T.A), diureza, scaun, greutate corporala;

-calculez bilantul ingesta-excreta;

-observ orice modificare aparuta în starea bolnavuluila F.O.;

-pregatesc pacientul pentru orice explorare;

-pregatesc materialele, instrumentele, solutiile pentru explorari;

-transport probele

-se efectueaza ecografie abdominala în scop explorator;

-recoltez produse biologice de la pacient;

-recoltez sânge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze bilirubinemie;

-examen coprocultura si coproparazitologic;

-însotesc bolnavul la explorari;

-administrez medicamente prescrise de medic.

17.11.2007

T.A=125/70 mm Hg

R=18 r/min

T=38,3 0 C

Ficat cu dimensiuni usor marite.

Colecist moderat, destins, cu pereti hiperecogenici, ciudat, septat incomplet.

-Glicemie 105 mg/dj

-Sidermie 59,0 micrograme %

-VSH 76 mm/h

-Timp de protombina 14 sec

-Fibrinogen 850 mg %

Amilazemie 9 U/l

-Uree 38,4 mg/dl

de laborator în sectorul clinic;

-aduc rezultatele probelor la F.O.

2.Dificultate de a se alimenta si hidrata - risc de deshidratare

-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24-48 ore;

-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata perioada internarii;


-pacientul sa aiba o alimentatie completa în circa 10 zile

-reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert în apa, brânza de vaci, carne fiarta;

-observ instalarea unor reactii adverse la administrarea medicamentelor

Administrez la indicatia medicului:

-Scobutil 1x2 f/zi;

-Algocalmin 1x2 f/zi;

-Papaverina 1x2 f/zi;

-Amoxicilina 500 mg la 8 ore

-Metoclopramid 1x2 f/zi

17, 18.11.2007

-pacientul încearca sa se adapteze la noul sau rol, declara ca durerea nu mai este chiar asa de evidenta.

19,20.11.2007

-pacientul îsi reia încet-încet functia digestiva

21,22.11.2007

-stare generala ameliorata

T Hewell = 230 sec

-pacientul sa fie alimentat conform diagnosticului si zilei de boala, pe tot parcursul spitalizarii

-explorez nivelul de cunostinte al pacientului despre alimente, modul lor de preparare si despre respectarea meselor;

-permit pacientului sa-si aleaga alimentele în functie de preferinte, dar sa respecte indicatiile medicului


-Scobutil 1x2 f/zi;

-Algocalmin 1x2 f/zi;

-Papaverina 1x2 f/zi;

-Amoxicilina 500 mg la 8 ore

-Metoclopramid

TGO=25U/L

TGP=30U/L

Chol=161 mg/dl

TRG=100 mg/dl

Creatinina=0,93 mg/dl

Na=132 mmol/l

K=3,9 mmol/l

Cl=203 mmol/l

(regimul);

-reechilibrez hidroelectrolitic pacientul prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale, dupa 8-10 zile se pot introduce laptele si mezelurile

1x2 f/zi Ex. Urina:

Densitate=1015

Ph=5

Leu=neg

Nitrati=steril

Rare epitelii, rare oxalatii de calciu

3.Greturi si varsaturi

-pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diarei în timp de 1-2 zile;



-mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei;

-administrez tratamentul antispastic

- 17.11.2007

-pacientul prezinta greturi si varsaturi

18,19.11.2007

-pacientul declara o îmbunatatire a starii generale

20, 21.11.2007

-pacientul nu mai prezinta greturi sau varsaturi

23.11.2007

-stare generala buna-servesc pacientul cu alimente la temperatura acceptabila, prezentate atragator si la ore fixe;

-calculez ratia

calorica 24 ore în functie de activitate si vârsta

4.Diaree -pacientul sa-si recapete echilibrul hidric si nutritional

în 1-2 zile

-recoltez produsele pentru examen bacteriologic (coprocultura);

-mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului;

-încurajez permanent;

-educ membrii familiei în privinta dietei

17.11.2007

-pacientul prezinta stare de sanatate alterata, cu diaree

18, 19.11.2007

-pacientul simte o ameliorare, nu mai prezinta scaune

20,21, 22.11.2007

-stare de sanatate buna

5.Hiper-termie -pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1-2 zile


-supraveghez manifestarile de deshidratare, aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului

-administrez tratament antiinfectios recomandat de medic

17.11.2007

-pacientul prezinta hipertermie (38,3 0 C)

18, 19, 20.11.2007

temperatura în limite normale

21, 22.11.2007

temperatura în limite normale

6.Anxietate -pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile;

-sustin permanent pacientul, încurajându-l;


-observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta

în starea de sanatate a pacientului;

-încurajez pacientul sa-si exprime temerile si ai dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede

7.Vulnerabilitate fata de pericole. Risc de transmitere a infectiei


-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii

-respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale;

-educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor

17.11.2007

-pacientul respecta regulile de igiena

18, 19.11.2007

-pacientul se conformeaza regulilor de igiena

20, 21, 22.11.2007


8.Dificultate de a se odihni.

9.Deficit de cunostinte medicale

-pacientul sa doarma ore suficiente de somn si sa se trezeasca odihnit în decurs de 2-3 zile

-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate;

-rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca;

-la ora de vizita a pacientilor de catre medic va fi externat

17.11.2007

pacientul nu prezinta interes pentru cunostinte medicale18,19.11.2007

-pacientul întreaba despre tratament, modalitati de recuperare a sanatatii

20, 21, 11.2007

-pacientul a demonstrat ca a acumulat cunostintele medicale din spital

SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI A.R.

1.Denumire 2.Doza unica

3.Doza pe 24 ore

4.Actiune si indicatii

5.Reactii adverse

6.Contraindicatii

ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate antibacteriana larga, cuprinzând microroganismele enteropatogene pentru om, Campylobacter jejuni, Shigella, Salmonella si E coli;

-efectul se manifesta numai la nivelul lumenului intestinal, medicamentul fiind neresorbabil - ca urmare nu apar efecte secundare.

Indicat în:

-diaree acuta si cronica;

-colite acute si cronice;

-diareea reziduala dupa dizenterie

- -

METOCLOPRAMID 1 fiola 2fiole -varsaturi de etiologie variata, preventiv în chimioteraia antitumorala, gastropareza diabeticilor, adjuvant în explorarea functionala a stomacului si duodenului, profilaxia greturilor

-poate produce efecte extra piramidale, mai frecvent la copii, tineri si batrâni;

-poate simula secretia de prolactina,

-nu se administreaza imediat dupa interventii chirurgicale pe abdomen

si vomelor postoperatorii, usurarea intubarii interstinale când pilorul este dificil de trecut, sughit, migrena

producând galactoree

-poate produce dureri abdominale diaree

PIAFEN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de dureri, inclusiv post-operatorii, colici renale si biliare

-efecte alergice cutanate, leocupernie si noduli cutanati

-leucopernie, alergie la pirazoli

PAPAVERINĂ 1 fiola 2 fiole -antispastic în litiaza biliara, colecistita, colangita, litiaza renala, pielita, cistita

-adjuvant în ulcer gastric si duodenal, gastrita, enterita, colita, colon iritabil, pancreatita, dismenorice, anexita

- -glaucom, aritmii cardiace, hipertensiune intracraniana

ALGOCALMIN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de dureri, inclusiv post-operatorii, colici renale si biliare

-efecte alergice cutanate, leucopenie, noduli cutanati

-leucopenie, alergie la pirazoli

SCOBUTIL 1 fiola 2 fiole -antispastic predominant pe aparatul digestiv, cai urinare, uter

Hiposali-vatie, somnolen-ta, diminu-area reflectivi-tatii

-glaucom;

-abdomen acut

PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI A.R.

Numele probei Tehnica de recoltare

Valori normale Valorile pacientului

1.Timp Quick Punctie venoasa

9 ml sânge + 1 ml oxalat

T.Q.=12 - 14 11 12 11

2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml oxalat

T.H. =1 1 30 11 -21 30 11

160 11

3.Colesterolemie Punctie venoasa, vacutainer cu dop rosu

1,80 - 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00

4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml sânge + 0,4 ml citrat de Na

1 - 10 mm/ora

7 - 13 mm/2 ore

10 mm/1 ora

5.Ionograma serica Punctie venoasa 10 ml sânge pe sticlute heparinate

Na=135-152 m Eq/l

K + =3,5-5,4 m Eq/l

Cl - =94-111 m Eq/l

Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l

Fe 3+ =80-120 y%

I 1 =3-8y%

P + =2-4 MG

Mg=1,8-3,4 mg %

Cu + =80-107 %

Na=137,7 m Eq/l

K + = 4,10 m Eq/l

Ca 2+ = 4,7 m Eq/l

Fe 3+ =100 m Eq/l

6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml sânge sau 2 ml sânge + 4 ml florura de Na uscat

0,80-1,20 mg % 94 mg %

7.Fibrinogen Punctie venoasa 4,5 ml sânge + 0,5 ml citrat de Na

200 - 400 mg 241 mg %

8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge

600 - 800 mg 815 mg %

9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge

TGO=2 - 20 U.I.

TGP = 2 - 16 U.I.

17,8 U.I.

19,60 U.I.10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10

ml sânge0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %

11.Hemocultura Recoltarea sângelui prin punctie venoasa pe mediu de cultura

Negativa Negativa

12.Uree sanguina Se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 10 ml sânge

0,20 - 0,40 g %0 0,40 g %0

13.Examen de urina Sumar de urina Culoare galben citrin

Ph acid

Densitate 1010 - 1025

Urdulinogen: normal

Sedimente: rare epitelii

Leucocite: foarte rare

Glucoza: absenta

Pigmenti biliari: absenti

-rare epitelii

-frecvente leucocite

-numeroase hematii

14.Urocultura Dupa toaleta riguroasa a organelor genito - urinare, se recolteaza urina din mijlocul jetului urinar într-o eprubeta sterila

-negativa -negativa

15.Coprocultura Se recolteaza scaun în recipiente sterile speciale, din trei locuri diferite

-negativa -negativa

EXTERNAREA PACIENTULUI A.R.Data externarii: 22.11.2007

Numarul de zile de spitalizare: 6

Diagnostic la externare: enterocolita acuta

Starea pacientului la externare: pacientul în vârsta de 27 ani, internat pentru stare de sanatate alterata, greata, varsaturi, crampe abdominale si scaune apoase, multiple si paloare, se externeaza cu stare de sanatate buna.

BILANŢUL AUTONOMIEI

-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal;

-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;

-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;

-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;

-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia, murmur vezicular prezent bilateral, R=10 r/min;

-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca în limite normale, soc apexian în spatiul V intercostal stâng, zgomote cardiace ritmice;



RECOMANDĂRI LA EXTERNARE

-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;

-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata;

-sa spele ouale înainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu consume mai ales oua de rata;

-fierberea carnii înainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate;

-evitarea consumului de conserve;

-evitarea afumaturilor;

-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice corespunzatoare;

-respectarea tratamentului medicamentos;

-control periodic la medicul de familie;

-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai familiei impune, de urgenta, prezentarea la medic

PROBLEME LA EXTERNARE

-inapetenta;

-sindrom de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale.

PROBLEME DE RECUPERARE

-va respecta regimul alimentar conform indicatiilor medicului;

-va evita consumul de alimente reci;

-va evita bauturile fermentate;

-va respecta conditiile de igiena (spalarea mâinilor, spalarea fructelor);

-va continua tratamentul ambulatoriu cu: Saprosan, Mexaform asociate cu vitamine din complexul B timp de 5-7 zile.

În caz de borborisme, ingerarea de solutie de Novocaina 1-2% înainte de masa cu 5-10 minute.

PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTUL

UI R.S. CU ENTEROCOLITĂ ACUTĂ

CAZUL II

PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTUL R.S. CU ENTEROCOLITĂ ACUTĂ

1.Culegerea datelor

1.1.Date privind identitatea pacientului

a)Date relativ stabile:

Nume: R

Prenume: S

Vârsta: 49 ani

Sexul: M

Religia: Ortodoxa

Nationalitate: Româna


Ocupatia: Administrator

b)Date variabile

Domiciliu: Baicoi - Prahova

Conditii de viata: Pacientul locuieste împreuna cu familia într-un apartament cu 3 camere, baie, bucatarie, salubre, bine încalzite; are trei copii.

Dispune de venituri materiale decente.

Pacientul consuma alcool ocazional; nu e fumator

Conditii de munca: Satisfacatoare


-pacientul prefera carnea de porc, pui, legumele si fructele;

-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamâna, toaleta cavitatii bucale de 2 ori pe zi

Mod de petrecere a timpului liber: Pacientul pleaca cu familia la munte din 2 în 2 saptamâni.

Relatia cu familia, prietenii si colegii: buna

c)Date privind starea de sanatate anterioara

1.Date antopometrice:

Greutate corporala: 86 kg

Înaltime: 1,79 m

Grup sangvin A2

RH (+)

2.Limite senzoriale:

-pacientul vede foarte bine;


-acuitate gustativa normala;


-somnul normal, linistitor, odihnitor;

-mobilitate: pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare grija din cauza ametelii;

-alimentatia: -doua mese principale, doua gustari;

-lichide ingerate: 1-1,5 l/zi;

-eliminari: mictiuni fiziologice normale, 1 scaun/zi;

-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase;

-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vârstei;

-neaga afectiuni infecto-contagioase de tip LUES, TBC, SIDA, hepatica, etc.

3.Antecedente heredo-colaterale:

-fara importanta.

4.Antecedente personale patologice:

-apendictomie la vârsta de 8 ani


a)Motivele internarii:

Pacientul prezinta:

-greturi;

-varsaturi;

-scaune diareice lichide de 10 ori/zi;

-durere abdominala difuza;

-paloare;

-adenomie.

b)Istoricul bolii:

Pacientul în vârsta de 49 ani, fara antecedente patologice, care în urma cu câteva ore prezenta greturi, varsaturi, scaune diareice, paloare, durere abdominala difuza.

c)Diagnostic de internare:

Enterocolita acuta de cauza neprecizata

d)Data internarii: 20.11.2007, ora 14.45

e)Examen clinic pe aparate:

-stare generala alterata;

-tegumente si mucoase palide, reci, tegumente integre;

-turgor normal;

-sistem ganglionar limfatic nepalpabil;

-sistem osteo-articular integru, articulatii mobile;

-sistem musculo-adipos bine reprezentat;

-aparat respirator: -torace normal conformat, mobi, cu respiratie;

-murmur vezicular prezent bilateral;

-R=20 r/min

-aparat cardio-vascular: -matitate cardiaca în limite normale



-T.A. =130/65 mm Hg,

-A.V. =75/min

-retea venoasa periferica;

-artere periferice pulsatile.

APARAT DIGESTIV sI ANEXE:


-tranzit intestinal sever afectat;

-durere abdominala;


-scaune diareice multiple

APARAT UROGENITAL:

-lojii renale libere, nedureroase;

-GIORDANO (-) bilateral;


-urini normocrome;

-organe genitale externe normal conformate;

-SNC iritabilitate;

-ROT prezente bilateral;

2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI R.S.

2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

Nr.

crt.

Nevoia

fundamentala

Manifestari de

independenta

Manifestari de

dependenta

Surse de dificultate

1 -Nevoia de a respira

si de a avea o buna circulatie

-frecventa respiratorie vârstei 20 r/min;

-respiratii ritmice,

- -

fara zgomote patologice;


-amplitudine normala, egala de ambele hemitorace.

2 -Nevoia de a bea si a mânca

- -greata;

-varsaturi;

-dureri abdominale;


-proces inflamator intestinal

3 -Nevoia de a elimina - -scaune apoase si multiple;

-transpiratii;



4 -Nevoia de a misca si a avea o buna postura

- -adinamie;


-varsaturi

-discomfort abdominal

5 -Nevoia de a dormi si a se odihni

-pacientul doarme ore suficiente de somn 6-9 ore si are somn calm, fara cosmaruri, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit

- -

6 -Nevoia de a se -pacientul se poate - -

îmbraca si dezbraca îmbraca singur;

-îsi alege vestimentatia în functie de anotimp, stare psihica si mai ales adecvata vârstei

7 -Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale

- -usoara hipertermie, 37,8 0C


8 -Nevoia de a fi curat, îngrijit, a-si proteja tegumentele si mucoasele



-cavitate bucala, nas, cu mucoasa umeda si roz, gingii aderente la dinti si roz;


-pacientul are deprinderi normale, prezinta aspect curat, îngrijit;

- -

9 -Nevoia de a comunica

-functionarea adecvata a organelor de simt;

-debitul verbal regulat;

-exprimare usoara;

-imagine pozitiva

- -

despre sine10 -Nevoia de a actiona

conform propriilor convingeri si valori

-are convingeri personale fata de realitate;

-foloseste obiecte religioase personale;

-pacientul face rugaciuni seara

- -

11 -Nevoia de a fi preocupat în privinta realizarii

-pacientul ia singur decizii;

-uneori îsi manifesta starile sufletesti;

-este singur ca se va face bine si-si va duce viata normal

- -

12 -Nevoia de a evita pericolele



13 -Nevoia de a învata sa-si pastreze sau sa-si recupereze sanatatea

-pacientul prezinta dorinta de a învata despre cum sa-si recapete starea de sanatate;

-acumuleaza cu usurinta cunostintele medicale

- -

14 -Nevoia de a se recrea - -momentan pacientul nu se poate recrea, fiind preocupat de vindecare

-boala în sine, frica de complicatii

a)PROBLEME ACTUALE DE DEPENDENŢĂ

-dificultatea de a se alimenta si hidrata;


-diaree;


-hipertermie;

-anxietate;

-vulnerabilitatea fata de pericole;

-dificultatea de a se odihni;

-deficit de cunostinte medicale

b)PROBLEME POTENŢIALE

-risc de deschidratare;

-risc de transmitere a infectiei

c)STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENŢĂ A PACIENTULUI R.S.

-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent în satisfacerea nevoilor fundamentale, pentru o perioada de timp recurgând la ajutorul unei alte persoane;

-dependenta temporara - independenta va surveni atunci când pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales când este pregatit sa urmeze întocmai prescriptiile medicului (când poseda cunostintele necesare, dar mai ales când constientizeaza gradul de risc al bolii).

d)DIAGNOSTIC NURSING

1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata difuz, uneori si sub forma de colici.

2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute în urma infectiei intestinale.

3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.

4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.

5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea temperaturii corporale.

6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.

7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si de anemiere.

8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii.

9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel de probleme.

3.PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR PACIENTULUI R.S.

OBIECTIVE:


-pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în aproximativ 1-2 zile;

-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane, pe toata durata internarii;

-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizat pe tot timpul internarii;

-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului, pe tot timpul internarii;

-pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe tot timpul inernarii;

-pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 ziler, si disparitia diareei în timp de 1-2 zile;





INTERVENŢII:

-shimb lenjeria de pat si de corp;


-asigur conditiile de microclimat si mediu securizant, salon aerisit, temperatura si umiditate optima - 22 0 C;

-administrez medicatia prescrisa de medic.

4.APLICAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRI

A PACIENTULUI R.S.Probleme de

dependenta

Obiective INTERVENŢII EvaluareAutono

meDelegate

1.Durere

abdominala

-pregatirea conditiilor de îngrijire;

-pacientul sa prezinte disparitia durerii în câteva zile;

-amplasez pacientul într-un salon luminat, linistit, fara factori perturbatori - pe cât se poate de izolat, macar cu un paravan;

-recoltez sânge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze, bilirubinemie;

-examen coprocultura si coproparazitologi

20.11.2007

-pacientul prezinta stare alterata de sanatate, dar colaboreaza cu echipa de îngrijire

21, 22.11.2007

-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala, pe tot timpul internarii;

-pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator diagnosticului pe timpul internarii

-acopar patul pacientului cu musama si aleza;


-asigur mediu securizant si conditii de microclimat;

-supraveghez scaunul, frecventa, consistenta;

-supraveghez durerile abdominale

c -pacientul prezinta o ameliorare a starii de sanatate, scaunele diareice s-au rarit

23.11.2007

-starea de sanatate a pacientului s-a îmbunatatit

24.11.2007

-pacientul prezinta stare de sanatate buna


-pacientul sa aiba o stare de comfort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareei în timp de 1-2 zile;

-pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile




- 20.11.2007


21, 22.11.2007

-pacientul declara o îmbunatatire a starii generale

23.11.2007


24.11.2007

-stare generala buna3.Diaree -pacientul sa-si

recapete echilibrul

-recoltez produsele pentru examen

- 20.11.2007

-pacientul prezinta

hidric si nutritional în 1-2 zile

bacteriologic;


-recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor

stare de sanatate alterata, cu diaree

21, 22.11.2007

-pacientul simte o ameliorare, nu simtitor;

-scaunele sunt de consistenta semisolide;

23.11.2007

-stare de sanatate buna





-pacientul sa aiba o alimentatie completa în circa 10 zile

-reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de orez);

-regim alimentar de tranzitie, orez fiert în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou fier moale; dupa 8-10 zile se pot introduce laptele si mezelurile


-Scobutil, Algocalmin Papaverina câte o fiola din fiecare în injectie, intramuscular;

-Furazolidon 4x1 /zi

20.11.2007


21, 22.11.2007

-pacientul înca nu se poate alimenta normal, se simt slabit

23.11.2007

-pacientul începe sa manânce în cantitati mici, respectând indicatiile medicului; mai prezinta scaune apoase

24.11.2007

-stare de sanatate

buna5.Hipertermie -pacientul sa

prezinte temperatura corporala în limite normale în 1-2 zile




20.11.2007

-pacientul prezinta hipertermie (38 0

C)

21, 22.11.2007

-termperatura în limite normale

23, 24.11.2007

-temperatura în limite normale


-sustin permanent pacientul, încurajându-l;


-observ permanent starea pacientului si raportez meidcului orice modificare aparuta în starea de sanatate a acestuia;


- 20.11.2007

-pacientul este anxios

21, 22.11.2007

-pacientul începe sa-si revina, nu mai este speroat

23, 24.11.2007

-stare generala buna

7.Vulnerabilitate fata de pericole. Risc de transmitere a infectiei



20.11.2007




21, 22.11.2007


23, 24.11.2007






-la ora de vizita a pacientului de catre medic, acesta din urma îl anunta ca în ziua urmatoare va fi externat

- 20.11.2007

-pacientul prezinta scaune diareice, ceea ce îl împiedica sa se odihneasca

21, 22.11.2007

-pacientul se simte mai linistit, spune ca a reusit sa doarma

23, 24.11.2007

-pacientul doarme normal

9. Deficit de cunostinte medicale

-pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor


-îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii

- 20.11.2007

-pacientul nu prezinta interes pentru cunostinte medicale

21, 22.11.2007


de sanatate;

-fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei;



-predau pacientul apartinatorilor

23, 24.11.2007

-pacientul a demonstrat ca a acumulat cunostinte medicale din spital

5.EXTERNAREA PACIENTULUI R.S.

Data externarii: 24.11.2007

Numar zile spitalizare: 5

Diagnostic la externare: Enterocolita acuta de cauza neprecizata

Starea pacientului la externare:

Pacientul în vârsta de 49 ani, internat cu stare de sanatate alterata, greta, varsaturi, durere abdominala difuza, scaune diareice multiple si paoare, se externeaza cu stare de sanatate foarte buna.

BILANŢUL AUTONOMIEI:

-tegumente si mucoase normal colorate, turgor normal;

-sistem ganglionar - limfatic: nepalpabil;

-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile;

-sistem musculo - adipos: normal reprezentat;

-aparat respirator: torace normal conformat, mobil, cu respiratie, murmur vezicular prezent bilateral R=18r/min;

-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca în limite normale, soc apexian în spatiul V intercostal stâng, zgomote cardiace ritmice, artere periferice pulsatile, retea periferica normala.

RECOMANDĂRI LA EXTERNARE:


-evitarea consumului de afumaturi;

-respectarea regulilor de igiena atât personal cât si alimentar;

-evitarea consumului de oua care nu au înscrise pe ele termenul de valabilitate;

-revenirea si acutizarea simptomelor impune prezentarea de urgenta la medic;

-prezentarea periodica la medicul de familie.

PROBLEME LA EXTERNARE:

-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic);

-inapetenta;

-infectie urinara;

-risc de transmitere a infectiei.

PROBLEME DE RECUPERARE:

-respectarea regimului hidrio-electrolitic conform indicatiilor medicului;

-consumul de lichide de la surse autorizate;

-va evita fumatul din cauza actiunii patogene a nicotinei;

-va respecta masurile de prevenire a infectiilor (spalarea mâinilor);

-evitarea unor categorii limitate de alimente;

-respectarea regimului hiposodat;

-va continua tratamentul ambulatoriu cu: vitamine din complexul B1, B6, B12, Saprosan, administrarea antibioticelor - Biseptol.

SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI R.S.1.Denumire 2.Doza

unica3.Doza pe

24 ore


5.Reactii adverse

6.Contraindicatii

ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate antibacteriana larga, cuprinzând microroganismele enteropatogene pentru om, Campylobacter jejuni, Shigella, Salmonella si E coli;


Indicat în:

-diaree acuta si

- -

cronica;



METOCLOPRAMID 1 fiola 2fiole -varsaturi de etiologie variata, preventiv în chimioteraia antitumorala, gastropareza diabeticilor, adjuvant în explorarea functionala a stomacului si duodenului, profilaxia greturilor si varsaturilor postoperatorii, usurarea intubarii intestinale când pilorul este dificil de trecut, sughit, migrena

-poate produce efecte extrapirami-dale, mai frecvent la copii, tineri si batrâni;

-poate simula secretia de prolactina, producând galactoree;

-poate produce dureri abdominale, diaree


PIAFEN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de dureri, inclusiv postoperatorii, colici renale si biliare

-efecte alergice cutanate, leucopenie si noduli cutanati


PAPAVERINĂ 1 fiola 2 fiole -antispastic în litiaza biliara, colecistita, colangita, litiaza renala, pielita, cistita

-adjuvant în ulcer gastric si duodenal, gastrita, enterita, colita, colon


iritabil, pancreatita, dismenoree, anexita

ALGOCALMIN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de dureri, inclusiv postoperatorii, colici renale si biliare



SCOBUTIL 1 fiola 2 fiole -antispastic predominant pe aparatul digestiv, cai urinare, uter

-hipersaliva-tie, tahicardie, somnolenta, diminuarea reflectivita-tii

-glaucom;

-abdomen acut

PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI R.S.Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile

pacientului1.Timp Quick Punctie venoasa

9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu

T.Q.=12 - 14 11 12 11

2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu

T.H. =1 1 30 11 -21 30 11 160 11


1,80 - 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00

4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml sânge + 0,4 ml citrat de Na fara staza

1 - 10 mm/ora

7 - 13 mm/2 ore

10 mm/1 ora

5.Ionograma serica

Punctie venoasa 10 ml sânge pe sticlute heparinate

Na=135-152 m Eq/l

K + =3,5-5,4 m Eq/l

Cl - =94-111 m Eq/l

Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l

Fe 3+ =80-120 y%

I 1 =3-8y%

P + =2-4 MG

Na=137,7 m Eq/l

K + = 4,10 mEq/l

Ca 2+ = 4,7 mEq/l

Fe 3+ =100 m Eq/l

Mg=1,8-3,4 mg %

Cu + =80-107 %6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml sânge sau 2

ml sânge + 4 ml florura de Na uscat0,80-1,20 mg % 94 mg %


200 - 400 mg 241 mg %

8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 600 - 800 mg 815 mg %9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge TGO=2 - 20 U.I.

TGP = 2 - 16 U.I.

17,8 U.I.

19,60 U.I.10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge

simplu0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %


Negativa Negativa

12.Uree sanguina Se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 10 ml sânge simplu

0,20 - 0,40 g %0 0,40 g %0

13.Examen de urina

Sumar de urina Culoare galben citrin

Ph acid


Urolulinogen: normal



Glucoza: absenta


-rare epitelii


-numeroase hematii


-negativa -negativa


-negativa -negativa

PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI M.T. CUENTEROCOLITĂ ACUTĂ

CAZUL IIIPLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU

PACIENTUL M.T. CUENTEROCOLITĂ ACUTĂ:

1.CULEGEREA DATELOR

2.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI

DATE RELATIV STABILE:

Nume: M.

Prenume: T.

Vârsta: 54 ani

Sexul: M

Religia: Ortodoxa

Nationalitatea: Româna


Ocupatie: Inginer

DATE VARIABILE:

Domiciliu: Plopeni, judetul Prahova

Conditii de viata:

-pacientul locuieste cu sotia si cei doi baieti într-un apartament cu 3 camere, bucatarie si baie, salubre, bine încalzite;

-dispune de venituri materiale bune;

-pacientul consuma putin alcool, dar nu este fumator.

Conditii de munca: bune


-pacientul prefera ciorbele de orice fel, carnea de pui;

-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamâna si toaleta cavitatii bucale de 2 ori pe zi.

Mod de petrecere a timpului liber:

-pacientul asculta muzica, îi place desenul tehnic

Relatii cu familia, prietenii si colegii: bune

1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ:

a)Date antopometrice: -greutate corporala - 90 kg;

-înaltime - 1,83 m

-grup sangvin O (I)

-RH (+)

2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;


-acuitate gustativa normala


-somnul: normal, linistitor, odinitor;

-mobilitate - pacientul nu are nici un fel de probleme de mers;

-alimentatia - trei mese principale, doua gustari;

-lichide ingerate - 1, 5 - 2 l/zi;

-eliminari - mictiuni fiziologice normale;

-1scaun/zi;

-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase;

-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vârstei;

-neaga afectiuni infecto - contagioase de tip LUES, SIDA TBC, hepatita, etc

c)Antecedentele hetero-colaterale: mama diabet de grad II

d)Antecedentele personale patologice: fara importanta


a)Motivele internarii:

Pacientul prezinta:

-greturi;

-varsaturi;

-scaune subtiri, lichide - 10/zi;

-durere abdominala colicativa;

-paloare.

b)Istoricul bolii:

Pacientul în vârsta de 54 ani, fara antecedente patologice de 12 ore, prezinta greturi, varsaturi, durere abdominala colicativa si paloare.

c)Diagnosticul de internare: enterocolita acuta de cauza neprecizata

d)Data internarii: 24.11.2007

e)Examen clinic pe aparate:

-stare generala alterata din cauza simptomatologiei;

-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, turgor normal;

-sistem ganglionar limfatic neglijabil;

-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.

-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;

-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia;

-murmur vezicular prezent, bilateral;

-R=22 r/minut

Aparat cardio - vascular:

-matitate cardiaca în limite normale;



-T.A. 130/70 mm Hg; AV = 78/min



Aparat digestiv si anexe:


-tranzit intestinal alterat;



-scaune diareice multiple.

Aparat urogenital:

-loji renale libere, nedureroase;

-Giordano (-) bilateral;


-urini normocrome;

-organele genitale externe normal conformate;

-S.N.C.: OTS;

-ROT: prezente bilateral.

2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI M.T.

2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

Nr. crt.

Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de

fundamentala independenta dependenta dificultate0 1 2 3 4

1 Nevoia de a respira si

a avea o buna circulatie

-frecventa respiratorie normala vârstei 22 r/min, respiratii ritmice, fara zgomote patologice;


-aplitudine normala, egala, de ambele hemitorace.

- -

2 Nevoia de a bea si

de a mânca

- -greata, varsaturi;




intestinal

3 Nevoia de a elimina

- -scaune apoase si multiple;

-transpiratii;



intestinal

4 Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

- -adinamic;


-varsaturi

-disconfort abdominal

5 Nevoia de a dormi si de a se odihni

-pacientul doarme ore suficiente de somn (8 ore) si are somn calm, fara cosmaruri, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit

- -

6 Nevoia de a se îmbraca si dezbraca

-pacientul se poate îmbraca singur, îsi alege vestimentatia în functie de

- -

anotimp si stare psihica7 Nevoia de a-si

mentine temperatura corpului în limite normale

- -T=37,9 0 C masurata sub axila

-posibil proces infectios

8 Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele



-cavitate bucala, nas cu mucoasa umeda si roz, gingii roz, aderente dintilor;


-pacientul are deprinderi igienice normale

- -

9 Nevoia de a comunica

-functionarea adecvata;

-debit verbal regulat;

-exprimare usoara;

-imagine pozitiva despre sine

- -

10 Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori

-are convingeri personale, pe care si le respecta;

-citeste carti, poarta discutii cu colegii de camera si cu echipa;

-pacientul îsi respecta valorile religioase

- -

11 Nevoia de a fi preocupat în privinta realizarii

-pacientul este optimist în privinta vindecarii;

-uneori îsi manifesta si stari de bucurie;

- -

-el spune ca boala lui este ceva trecator

12 Nevoia de a evita pericolele



2.3.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENŢĂ AL PACIENTULUIM.T.

-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent în satisfacerea nevoilor fundamentale si de aceea este internat în spital;

-dependenta este temporara, independenta va surveni atunci când pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales când este pregatit sa urmeze întocmai prescriptiile medicului (când poseda cunostintele necesare).

2.4.DIAGNOSTICUL NURSING:

1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata olicativ.






7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si alte complicatii

8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii.

9.Deficit de cunostinte medicale deoarece pacientul nu a fost interesat de acestea.

3.PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR PACIENTULUI M.T.

3.1.OBIECTIVE:

-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore;

-pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile;

-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii;

-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizant pe tot timpul internarii;

-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul internarii;


-pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareei în timp de 1- 2 zile;




3.2.INTERVENŢII ZILNICE:

-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit, temperatura si umiditate optime (22 0 C), lipsa curentilor de aer;

-schimb lenjeria de pat si de corp;


-administrez medicatia prescrisa de medic;

-colaborez cu echipa de îngrijire;

-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;

-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si pentru examenele de laborator;

-supraveghez comportamentul bolnavului;

-întocmesc bilantul ingera - excreta;

-pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii;

-sustin educatia pentru sanatate;

-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor primite.

4.APLICAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRI A PACIENTULUI M.T.

APLICAREA ÎNGRIJIRILORProbleme de

dependenta

Obiective INTERVENŢII EvaluareAutonome Delegate

1.Durere

abdominala

-pregatirea conditiilor de îngrijire;

-pacientul sa prezinte disparitia durerii în câteva ore;

-pacientul sa beneficieze

-plasez pacientul într-un salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe câte se poate izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el;

-acopar patul pacientului cu musama

-recoltez sânge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze bilirubinemie;

-examen coprocultura si coproparazitologic

24.11.2007

Pacientul prezinta stare alterata de sanatate, dar colaboreaza cu echipa de îngrijire.

De un mediu confortabil si securizant pe tot timpul internarii;

-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si a zilei de boala pe tot parcursul internarii;

si traversa;


-asigur mediu securizant si conditii de microclimat;

-supraveghez scaunul, frecventa, consistenta;

-supraveghez durerile abdominale;

-recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor

25.11.2007

Pacientul prezinta o ameliorare a starii de sanatate, scaunele diareice s-au rarit.

26.11.2007

Starea de sanatate s-a îmbunatatit

Scaunul de 2/zi, de consistenta aproape normala

27.11.2007

Stare generala buna





-pacientul sa aiba o alimentatie completa în circa 10 zile, pe tot timpul internarii;

-pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe timpul internarii

-reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.


-Scobutil +Algocalmin + Papaverina câte o fiola din fiecare în injectie intramusculara;

Furazolidon 4x1/zi

24, 25.11.2007


26.11.2007

-stare generala buna simtitor;

-scaunele sunt de consistenta semisolida


-pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareei în timp de 1-2 zile;





- 24.11.2007


25.11.2007

-pacientul declara o îmbunatatire a

starii generale

26.11.2007


4.Diaree -pacientul sa-si recapete echilibrul hidric si nutritional în 1-2 zile

-recoltez produsele pentru examen bacteriologic (coprocultura);


-încurajez permanent pacientul;

-educ membrii familiei în privinta dietei

24.11.2007

-scaune diareice multiple

25, 26.11.2007

-frecventa scaunelor s-a mai redus

5.Hipertermie -pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1-2 zile




24.11.2007

-hipertermie (37,90 C)

25, 26.11.2007

-termperatura corporala în limite normale


-sustin permanent pacientul, încurajân-du-l;


-observ permanent starea pacientului si raportez medicului

- 24.11.2007

-pacientul este anxios

25, 26.11.2007

-pacientul începe sa-si

orice modificare aparuta în starea de sanatate a pacientului;


revina, nu mai este speriat

7.Vulnerabili-tate fata de pericole.

Risc de transmitere a infectiei





- 24.11.2007


25.11.2007


26.11.2007






-la ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta îl anunta ca mâine va fi externat

- 24.11.2007

-pacientul prezinta scaune diareice, ceea ce îl împiedica sa se odihneasca

25.11.2007

-pacientul se simte mai linistit, spune ca a reusit sa

doarma

26.11.2007

-pacientul doarme normal

9.Deficit de cunostinte medicale

-pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor în decurs de 2 zile


-îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate;

-fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei;



-predau pacientul apartinatorilor

- 24.11.2007

-pacientul nu prezinta interes pentru cunostinte medicale

25.11.2007


26.11.2007

-pacientul a demonstrat ca a acumulat cunostinte medicale din spital

II.EXTERNAREA PACIENTULUI M.T.

Data externarii: 27.11.2007

Numarul de zile de spitalizare: 3

Diagnostic la externare: enterocolita acuta

Starea pacientului la externare: pacientul în vârsta de 54 ani, internat pentru stare de sanatate alterata, greata, voma, durere

abdominala si scaune apoase, multiple si paloare, se externeaza cu stare de sanatate foarte buna.

BILANŢUL AUTONOMIEI:

-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal;

-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;

-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;

-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;

-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia, murmur vezicular prezent bilateral, R=20 r/min;

-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca în limite normale, soc apexian în spatiul V intercostal stâng, zgomote cardiace ritmice;



RECOMANDĂRI LA EXTERNARE:


-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata;

-sa spele ouale înainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu consume mai ales oua de rata;







-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai familiei impune, de urgenta, prezentarea la medic

PROBLEME LA EXTERNARE:

-infectii noscomiale dobândite pe parcursul spitalizarii;

-inapetenta.

PROBLEME DE RECUPERARE:

-educarea pacientului cu privire la masurile de prevenire a infectiilor, spalarea mîinilor înainte de consumul alimentelor;

-evitarea consumului de alimente reci;

-evitarea bauturilor fermentate;

-respectarea regimului alimentar echilibrat conform indicatiilor medicului;

-va continua tratamentul ambulatoriu cu:

Antibiotice: Amoxicilina 500 mg/8 ore;

Scobutil

Vitamine din complexul B.

SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI M.T.1.Denumire 2.Doz

a unica

3.Doza pe

24 ore


5.Reactii adverse

6.Contraindicatii

1.ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate - -

antibacteriana larga, cuprinzând microroganismele enteropatogene pentru om, Campylobacter jejuni, Shigella, Salmonella si E coli;


Indicat în:

-diaree acuta si cronica;



2.METOCLOPRAMID

(fiole)

1 fiola 2fiole -varsaturi de etiologie variata, preventiv în chimioterapia antitumorala, gastropareza diabeticilor, adjuvant în explorarea functionala a stomacului si duodenului, profilaxia greturilor si vomelor

-poate produce efecte extrapiramidale, mai frecvent la copii, tineri si batrâni;

-poate simula secretia de prolactina, producând galactoree;

-poate produce dureri


postoperatorii, usurarea intubarii intestinale când pilorul este dificil de trecut, sughit, migrena

abdominale, diaree

3.PIAFEN

(fiole)

1 fiola 2 fiole -toate tipurile de dureri, inclusiv postoperatorii, colici renale si biliare

-efecte alergice cutanate, leucopenie si noduli cutanati


4.PAPAVERINĂ 1 fiola 2 fiole -antispastic în litiaza biliara, colecistita, colangita, litiaza renala, pielita, cistita

-adjuvant în ulcer gastric si duodenal, gastrita, enterita, colita, colon iritabil, pancreatita, dismenoree, anexita


5.ALGOCALMIN

(fiole)

1 fiola 2 fiole -toate tipurile de dureri, inclusiv postoperatorii, colici renale si biliare



6.SCOBUTIL

(fiole)

1 fiola 2 fiole -antispastic predominant pe aparatul digestiv, cai urinare, uter

-hipersaliva-tie, tahicardie, somnolenta, diminuarea reflectivita-tii

-glaucom;

-abdomen acut

PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI M.T.

Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile pacientului

1.Timp Quick Punctie venoasa

9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu

T.Q.=12 - 14 11 12 11

2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu

T.H. =1 1 30 11 -21 30 11 160 11


1,80 - 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00

4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml sânge + 0,4 ml citrat de Na fara staza

1 - 10 mm/ora

7 - 13 mm/2 ore

10 mm/1 ora

5.Ionograma serica

Punctie venoasa 10 ml sânge pe sticlute heparinate

Na=135-152 m Eq/l

K + =3,5-5,4 m Eq/l

Cl - =94-111 m Eq/l

Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l

Fe 3+ =80-120 y%

I 1 =3-8y%

P + =2-4 MG

Mg=1,8-3,4 mg %

Cu + =80-107 %

Na=137,7 m Eq/l

K + = 4,10 m Eq/l

Ca 2+ = 4,7 m Eq/l

Fe 3+ =100 m Eq/l

6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml sânge sau 2 ml sânge + 4 ml florura de Na uscat

0,80-1,20 mg % 94 mg %


200 - 400 mg 241 mg %

8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 600 - 800 mg 815 mg %9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge TGO=2 - 20 U.I.

TGP = 2 - 16 U.I.

17,8 U.I.

19,60 U.I.10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge

simplu0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %


Negativa Negativa

12.Uree sanguina Se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 10 ml sânge simplu

0,20 - 0,40 g %0 0,40 g %0

13.Examen de urina

Sumar de urina Culoare galben citrin

Ph acid


-rare epitelii


-numeroase hematii

Urolulinogen: normal



Glucoza: absenta



-negativa -negativa


-negativa -negativa

CAPITOLUL IIIIII.1.CONCLUZII

Enterocolita este o inflamatie simultana a intestinului subtire si a colunului.

Am avut sub îngrijire trei pacienti:

1.Pacientul A.R. prezenta la internare:

-greturi;

-varsaturi;

-scaune diareice (lichide 10/zi);

-durere abdominala;

-paloare;

-adinamie;

-crampe abdominale.

2.Pacientul R.S. prezenta la internare:

-greturi;

-varsaturi;

-scaune diareice (lichide 10/zi);


-paloare.

3.Pacientul M.T. prezenta la internare:

-greturi;

-varsaturi;

-scaune subtiri (lichide 10/zi);


-paloare.

Cei trei pacienti au fost internati cu simptomele descrise mai sus.

Li s-au efectuat examene clinice si paraclinice si li s-a fixat diagnosticul de enterocolita acuta.

Acestia s-au externat dupa câteva zile în stare foarte buna.

III.2.EVALUAREA FINALĂ1.Pacientul A.R.:

Vârsta: 27 ani

Sexul: M

Ocupatia: profesor

Antecedente heredo - colaterale: fara importanta

Antecedente personale patologice: apendictomie la 14 ani

Diagonostic: enterocolita acuta

2.Pacientul R.S.:

Vârsta: 49 ani

Sexul: M

Ocupatia: administrator


Antecedente personale patologice: apendictomie la 8 ani


3.Pacientul M.T.:

Vârsta: 54 ani

Sexul: M

Ocupatia: inginer


Antecedente personale patologice: fara importanta


DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: Pacientul nr. 1 (A.R.):

1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat colicativ sub forma de crampe.






7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si de adinamie.



Pacientul nr. 2 (R.S.):

1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat difuz, uneori sub forma de colici.






7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin cresterea temperaturii corporale.



Pacientul nr. 3 (M.T.):

1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat colicativ.





6.Anxietate din cauza bolii, manifestata uneori prin teama.

7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si alte complicatii.

8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii.

9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu a fost interesat de acestea.

OBIECTIVE PERMANENTE:

1.Pacientul sa beneficieze de conditii de microclimat si mediu securizant.

2.Pacientul sa fi supravegheat atent si permanent.

3.Pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator diagnosticului si zilei de boala.

4.Pacientul sa fie alimentat conform diagnosticului si zilei de boala.

5.Pacientul sa beneficieze de îngrijiri de igiena pe toata perioada bolii.

OBIECTIVE SPECIFICE:Pacientul nr. 1 (A.R.):

-Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii.

-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii în timp de 1 - 2 zile.

-Pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile.

-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile.

-Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului, pe toata durata internarii.


-Pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor în decurs de 2 zile.


-Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore.

-Pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile.

-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii.






-Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore.

-Pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile.

-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii.

-Pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizant pe tot timpul internarii.

-Pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul internarii.

-Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe toata durata internarii.

-Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii.





INTERVENŢII AUTONOME:Pacientul nr. 1 (A.R.):

-Amplasez pacientul în salon, în functie de starea sa, afectiune, receptivitate.

-Asigur conditii de mediu adecvate, fara curenti de aer, surse de infectie, zgomote deranjante.

-Masor functiile vitale ale pacientului (P,R, T 0 , T.A.), diureza, scaun, greutate corporala.

-Calculez bilantul ingesta - excreta.

-Observ orice modificare aparuta în starea bolnavului.

-Pregatesc pacientul pentru orice explorare.

-Pregatesc materialele, instrumentele, solutiile pentru explorare.

-Transport probele de laborator în sectorul clinic.

-Aduc rezultatele probelor la foaia de observatie.

-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.

-Observ instalarea unor reactii adverse la administrarea medicamentelor.

-Explorez nivelul de cunostinte al pacientului despre alimente, modul lor de preparare si despre respectarea meselor.

-Permit pacientul sa-si aleaga alimentele în functie de preferinte, dar sa respecte indicatiile medicului.

-Asigur repausul fizic si psihic al pacientului.

-Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.

-Administrez tratamentul antispastic.

-Servesc pacientul cu alimente la temperatura acceptabila, prezentate atragator si la ore fixe.

-Calculez ratia calorica pe 24 ore, în functie de activitate si vârsta.

-Recoltez produsele pentru examen bacteriologic.

-Mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului.

-Încurajez permanent pacientul.

-Educ membri familiei în privinta dietei.

-Masor temperatura corpului si notez în foaia de temperatura.

-Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului.

-Sustin permanent pacientul, încurajându-l.

-Calculez bilantul ingesta - secreta.

-Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta în starea de sanatate a pacientului.

-Încurajez pacientul sa-si exprime temerile si îi dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede.

-Respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.

-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.

-Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate.

-Rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa procedeze asemanator,, pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca.

-La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta îl anunta ca mâine va fi externat.


-Amplasez pacientul în salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe cât se poate de izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el.

-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.

-Linistesc pacientul, comunicând permanent cu el.

-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.

-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.

-Supraveghez durerile abdominale si consistenta lor.

-Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor.

-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert moale în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.



















-Explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si importanta ei în procesul de vindecare.

-Îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate.

-Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.

-Fac demersurile necesare externarii.

-Însotesc pacientul la garderoba.

-Predau pacientul apartinatorilor.


-Amplasez pacientul în salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe cât se poate de izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el.

-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.

-Linistesc pacientul, comunicând permanent cu el.

-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.

-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.

-Supraveghez durerile abdominale si consistenta lor.

-Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor.








-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie,

orez fiert moale în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.












-Explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si importanta ei în procesul de vindecare.

-Îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate.

-Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.

-Fac demersurile necesare externarii.

-Însotesc pacientul la garderoba.

-Predau pacientul apartinatorilor.

EVALUARE LA EXTERNARE

Pacientul în vârsta de 27 ani, internat pentru stare de sanatate alterata, greata, voma, paloare.

În urma consultului clinic se fixeaza diagnosticul

Pacientul în vârsta de 49 ani internat pentru stare de sanatate accentuat alterata, greata, voma, durere abdominala difuza, scaune apoase multiple si paloare.

În spital se efectueaza examene clinice si paraclinice în urma carora se fixeaza diagnosticul.

Pacientul în vârsta de 54 ani internat pentru stare de sanatate alterata, greata, voma, durere abdominala colicativa, scaune apoase multiple si paloare.

În spital se efectueaza examene clinice în urma carora se fixeaza diagnosticul.

RECOMANDĂRI:


-consumul de apa numai de la surse sigure, este posibil apa plata;

-sa spele ouale înainte de a le sparge, cu apa, detergent si sa nu consume mai ale oua de rata;



RECOMANDĂRI:

-respectarea regulilor de igiena atât personala cât si alimentara;

-evitarea consumului de afumaturi;


-evitarea consumului de oua care nu au pe ele data expirarii;

-prezentarea periodica la medicul de familie;

-revenirea si acutizarea simptomelor impune prezentarea de urgenta la medic.

RECOMANDĂRI:


-consumul de apa numai de la surse sigure, este posibil apa plata;




-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice



-respectarea tratamentului medicamentos, control periodic la medicul de familie, revenirea, acutizarea si prezenta si la alti membri ai familiei, impune de urgenta prezentarea la medic

corespunzatoare;



-revenirea, acutizarea si prezenta si la alti membri ai familiei, impune de urgenta prezentarea la medic

Stare generala ameliorata

Stare generala buna Stare generala buna

III.3.ANEXE1.TUBAJUL DUODENAL sau SONDAJUL

DUODENAL consta în introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realizând o comunicare între duoden si mediul exterior.

SCOP

-explorator - extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila (A, B, C), suc pancreatic si secretie proprie;

-aprecierea functiei biliare hepatice, a cailor extrahepatice;

-decoperirea unor modificari anatomopatologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj;

-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare.

-terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali, ajungând prin vena porta în ficat, de unde apoi vor fi excretate împreuna cu bila în caile biliare, urmând calea circulatiei entero - hepatice;

-alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante si alimente lichide în organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de înghitire;

-aspiratie continua - în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;

-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator).

GENERALITĂŢI

-se verifica totodata si permeabilitatea cailor biliare;

-se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de cea cu continutul sucului duodenal;

-analiza sucului pancreatic urmareste dozarea fermentilor din continutul lui;

-recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal

PREGĂTIRI

-material de protectie;

-musama si aleza;

-sort de cauciuc sau alt material impermeabil;

-prosoape sterile;

-sonda Einhorn;

-2 seringi de 20 ml;

-manusi de cauciuc sterile;

-pensa hemostatica;

-medii de cultura;

-eprubete.

Nesterile:

-tavita renala;

-tava medicala;

-stativ pentru eprubete;

-pahar cu apa aromata;

-perna cilindrica dura sau patura rulata;

-hârtie de turmensol rosie si albastra.

Medicamente:

-sulfat de magneziu 33%;

-ulei de masline;

-novocaina;

-solutii necesare hidratarii si alimentarii (materialele se vor alege în functie de scopul sondajului);

-pregatirea psihica a pacientului - se informeaza pacientul;

-i se explica necesitatea tehnicii;

-pregatirea fizica a pacientului:

-pacientul va fi nemâncat;

-se izoleaza patul cu un paravan;

-se protejeaza cu musama si aleza;

-se aseaza pacientul în pozitie sezând la marginea patului;

-se protejeaza cu sortul din material plastic;

-i se îndeparteaza proteza (dupa caz);

-i se da tavita renala sa o tina sub barbie.

EXECUŢIAIntroducerea sondei:

-asistenta se spala pe mâini;

-îmbraca manusi sterile;

-prinde sonda (umezita) cât mai aproape de oliva si o introduce cu blândete prin cavitatea bucala sau nazala pâna în faringe;

-cere pacientului sa respire adânc, cu gura deschisa si sa înghita de câteva ori pâna când oliva trece în esofag;

-cu miscari blânde ajuta înaintarea sondei pâna la marcajul 45 cm la arcada dentara, moment în care se considera ca sonda a trecut de cardia si a patruns în stomac;

-se aseaza pacientul în decubit lateral drept, cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos, coapsele flexate pe bazin;

-se împinge usor sonda spre pilor pâna la marcajul 60 cm;

-se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie concomitent cu actiunea de înghitire a ei de catre pacient (1 - 2 cm la 3 - 5 minute);

-când diviziunea de 75 cm se afla la arcada dentara oliva sondei a ajuns în duoden (dupa circa 1 - ½ ore de la patrunderea ei în stomac);

-verificarea pozitiei sondei;

-daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifica daca sonda a ajuns în duoden sau s-a încolacit în stomac;

-se insufla 60 ml aer prin sonda cu seringa si dupa un minut se aspira, iar daca sonda a ajuns în duoden se recupereaza mai putin de 20 ml;

-se introduc 10 ml lapte care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns în duoden, dar poate fi extras daca ea se afla în stomac;

-se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de plumb;

-captarea bilei;

-dupa 1 - ½ ore de la patrunderea sondei în stomac, la capatul liber al sondei apare bila A, coledociana de culoare galben - aurie, care se colecteaza într-o eprubeta;

-se verifica reactia sucului duodenal cu hârtia de turmensol;

-se introduc prin sonda 40 ml solutie sulfat de magneziu 33%sterila, încalzita la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare;

-se închide extremitatea libera a sondei prin înnodare sau cu o pensa;

-dupa 15 - 30 minute se deschide sonda si se colecteaza 30 - 40 ml bila vâscoasa de culoare închisa castanie - bila B, veziculare;

-la indicatia medicului se pot recolta 3 - 5 ml bila B într-o eprubeta sterila sau pe medii de cultura pentru examen bacteriologic;

-dupa evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care provine direct din ficat - bila C, hepatica (este în cantitate mai mare si se capteaza într-un recipient corespunzator);

-extragerea sondei se face dupa ce se insufla câtiva ml de aer si se închide capatul liber cu o pensa;

-extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pacientului pentru a împiedica scurgerea continutului ei în faringe sau în cavitatea bucala;

-se goleste continutul sondei si se aseaza în tavita renala.

Îngrijirea ulterioara a pacientului:

-i se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii;

-i se sterg mucozitatile de pe fata si barbie;

-i se îndeparteaza sortul din material plastic;

-se aseaza pacientul în pozitie comoda;

-pregatirea produsului pentru examen de laborator;

-se determina cantitatea de bila detinuta;

-se eticheteaza recipientele;

-se trimit probele la laborator.

ACCIDENTE:-înnodarea sondei datorita contractiilor peretilor stomacali

în timpul senzatiei de varsatura;

-încolacirea sondei în stomac;


-imposibilitatea drenarii bilei, cauzata de un obstacol functional (spasmul sfincterului Oddi) sau anatomic (coagularea bilei vâscoase);

-sunt situatii când sonda nu patrunde în duoden datorita unui spasm piloric, închiderea si deschiderea duodenului fiind reglata de reactia continutului gastric, se încearca neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de Na, solutie 10 % - 20 - 40 ml;

-relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de medicamente antispastice;

-în cazul înnodarii sondei în stomac, extragerea se face cu atentie, pe cale bucala, cu ajutorul unei spatule linguale si a unei pense (chiar daca a fost introdusa pe cale endonazala);

-relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5 - 10 ml novocaina, solutie 1 - 2 %;

Nu trebuie:

-aspirat continutul sondei la extragerea ei;

-prelungita durata sondajului peste 3 ore;

-grabita intrarea sondei;

-depasita durata de executie (3 - ½ ore).

2.RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU

EXAMINĂRI HEMATOLOGICEExaminarile hematologice se fac numai pe substanta

coagulanta uscata de tip: EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de Na.

Eprubetele sau flacoanele pentru examinarile hematologice se pregatesc în laborator, iar dupa recoltare se rastoarna de 8 - 9

ori eprubeta sau flaconul, avându-se grija sa nu se formeze spuma în timpul rasturnarii flaconului.

Pentru examinarile hematologice este necesara recoltarea sângelui prin punctie venoasa.

ETAPELE DE EXECUŢIE ALE PUNCŢIEI VENOASE SUNT:

A.Pregatirea materialelor si a instrumentelor:

Pe o tava medicala acoperita cu un câmp steril se aseaza seringi de diferite marimi, ace pentru punctionarea venei ceva mai groase si mai scurte decât cele folosite pentru injectia intra-musculara, tampoane sterile îmbibate în alcool sau iod, comprese urgo, pense post - tampon.

Alaturi se pregatesc eprubetele sterile sau cu medii de cultura, flacoane cu diverse substante anticoagulante, manusi sterile, garou, creion dermatograf alb pentru notarea recipientilor sau eprubetelor.

Pentru protectia patului se foloseste musamaua si aleza, iar pentru sustinerea cotului pacientului ne sunt necesare: pernite, musamaua si aleza.

În cazul în care pacientul este copil sau adult cu venele sclerozate, se vor folosi ace de calibru mai mic decât la alte persoane.

B.Pregatirea fizica si psihica a pacientului:

I se explica pacientului ca în dimineata recoltarii nu va trebui sa manânce sau sa bea.

De asemenea, asistenta medicala trebuie sa convinga pacientul de importanta probei pentru diagnosticarea si urmarirea evolutiei bolii.

I se explica pacientului faptul ca punctia venoasa nu este prea dureroasa si timpii de executie ai probei si i se descrie amanuntit pozitia în care trebuie sa se faca punctia.

De obicei, punctia venoasa se face cu pacientul stând întins pe pat în decubit dorsal, însa daca pacientul este adult si starea de sanatate este oarecum buna, acesta poate sta si pe scaun.

Recoltarea se face cu manevre blânde si cât mai putin dureroase sau traumatizante pentru pacient.

C.Pregatirea asistentei la tehnica:

Asistenta medicala se spala pe m

Ini cu apa sterila si sapun, fara a se usca pe mâini, se face badijonarea mâinilor cu alcool de 70%, apoi asistenta medicala sta cu mâinile la aer pâna se evapora alcoolul si îmbraca manusile sterile.

În timpul punctiei venoase pacientul este pozitionat în functie de starea sa generala si în functie de spaima pe care o are fata de mediul sanitar.

Daca pozitia pacientului în timpul punctiei va fi pe scaun, el se va aseza cu bratul sprijinit pe speteaza scaunului, iar sub cot va avea o pernita acoperita cu musama.

Bratul ales pentru punctie va sta în extensie si supinatie si abductie îndepartat de corp.

Asistenta medicala va face controlul plicii cotului pentru a stabili locul punctiei.

Daca la plica cotului nu se poate aborda vena, asistenta medicala controleaza vizibilitatea venei pedioase, a jugularei, sau anunta medicul, ce va face denudare sau deschidere chirurgicala pe vas.

Se face toaleta locala a plicii cotului cu apa calda si sapun, apoi se degreseaza cu alcool si se dezinfecteaza cu tinctura de iod.

În cazul în care pozitia pacientului în timpul punctiei va fi pe pat, se va proteja patul cu musama si aleza, apoi se pozitioneaza pacientul în decubit dorsal, cu bratul în extensie, supinatie si cu cotul sprijinit pe pernita acoperita cu musama.

Pentru a face punctia se elibereaza membrul superior ales de îmbracaminte si în tot acest timp de pozitionare si pregatire a materialelor, se face pregatirea psihica a pacientului.

Dupa controlul venelor, asistenta medicala aplica garoul la nivelul treimii mijlocii a bratului si degreseaza din nou locul punctiei cu alcool.

Sunt cazuri când nici dupa aplicarea garoului venele nu se observa si atunci se recurge la metoda de evidentiere a venelor - se aplica o compresa calda pe plica cotului sau se bate energic cu degetele pe plica cotului.

Se prinde garoul de capete, se întinde si se fac miscari dinspre articulatia pumnului înspre cot spre sensul circulatiei de întoarcere.

Dupa aceste metode de evidentiere a vaselor de sânge se face o noua degresare larga a plicii cotului.

Se desface plicul seringii, se monteaza acul si se punctioneaza vena aleasa, astfel: mâna stânga a asistentei medicale va cuprinde antebratul pacientului pe partea dorsala si va întinde pielea, fixându-se astfel vena în momentul punctionarii.

Seringa se tine cu patru degete de dedesubt si cu policele pe deasupra.

Indexul fixeaza acul pe amboul seringii si se punctioneaza cu bizoul acului în sus.

Se punctioneaza întâi perpendicular pe vena cu miscari usoare, pâna se simte senzatia de cadere în gol, apoi se îndreapta acul paralel cu vena si se introduce aproape tot acul în lumenul vasului; apoi asistenta medicala recolteaza sânge numai dupa desfacerea garoului si dupa ce a asteptat 10 - 20 secunde pentru ca hematiile sa nu se distruga.

D.Îngrijirea pacientului dupa tehnica:

Imediat dupa punctionarea venei vine sânge în seringa si se desface garoul cu miscari lente, pentru a nu scoate acul din vena.

Pacientul desface apoi usor pumnul.

Dupa punctie, dupa ce s-a extras acul din vena, se aplica la locul punctiei un tampon îmbibat cu alcool stors si se roaga pacientul sa faca compresie pe locul punctiei timp de 1 minut.

Peste tamponul aplicat pe locul punctiei se va aplica o banda foarte subtire de romplast.

E.Reorganizarea locului de munca:

Sângele recoltat se pune în recipiente pregatite anterior recoltarii.

Daca se fac probe serologice, sângele se recolteaza pentru fiecare proba în recipient separat si se eticheteaza cu toate datele complete: nume, prenume, sectie, salon, numele probei, data.

Se lipesc aceste etichete pe recipient si se duc cât mai repede la laborator.

Obiectele de munca foarte folosite se vor arunca, apoi asistenta medicala îsi va spala mâinile cu apa calda si sapun si îsi va badijona apoi mâinile cu alcool de 70 %.

În cazul în care recoltarea sângelui se face cu vacutainer, tehnica de recoltare va fi aceeasi ca si la recoltarea clasica, cu deosebirea ca se vor utiliza ace speciale ce se introduc pe un

cilindru de plastic, iar eprubetele sunt special pregatite în fabrici si contin anticoagulant în functie de necesitati.

Cilindrul alb al vacutainerului se numeste conductor de recipiente.

ACCIDENTELE PUNCŢIEI VENOASE:1.Infiltrarea sângelui în tesutul periferic venos cu formare

de hematom - se aplica punga cu gheata sau bucati de gheata pe locul hematomului pâna la disparitie.

2.Trecerea acului dincolo de peretele venos posterior - se va retrage putin acul si se observa locul punctiei - sa nu se formeze hematom.

3.Pacientul face lipotimie, este palid si îsi pierde constienta:

-punctia se va întrerupe, se acorda primul ajutor prin aerisirea camerei;

-i se da pacientului sa miroasa saruri, i se dau palme peste fata, i se stropeste cu apa rece fata;

-în caz de colaps se pozitioneaza pacientul în decubit dorsal direct pe podea.

Precautii:

-punctia venoasa se face în conditii de perfecta asepsie;

-la sfârsitul punctiei este interzisa flexia bratului, deoarece favorizeaza revarsarea sângelui n tesutul perivenos.

Valori normale ale probelor hematologice si recoltarea acestora

a)Hemoglobina si hematocritul - se recolteaza strict 2 ml sânge pe 4 mg EDTA si se agita pâna când se obtine culoarea rosie de cireasa inima porumbelului.

-valori normale Ht:

Barbati 46+ 6 g%

Femei 41+6 g%

-valori normale Hb:

Barbati 15+2 g%

Femei 12+2 g%

b)Viteza de sedimentare a hematiilor - se recolteaza prin punctie venoasa 1,6 ml sânge+0,4 citrat de Na, fara staza.

-Valori normale VSH

Barbati 1 - 10 mm/1 h

7 - 13 mm/2 h

Femei 2 - 13 mm h/1 h

12 - 17 mm/2 h

3.RECOLTAREA MATERIILOR FECALEMateriile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie

spontana într-un recipient perfect curat, din sticla sau din metal, cu capacitatea de peste 1 l si cu gura larga, pentru a permite examenul macroscopic în conditii cât mai bune.

Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni mici din materiile fecale, aduse mai ales în conditii ambulatorii în recipiente improprii (sticlute pentru medicamente, cutii din plastic sau cutii de chibrituri).

Prezenta urinei în recipientul în care au fost recoltate materiile fecale este nedorita din cauza posibilitatii de a modifica aspectul macroscopic al scaunului.

Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sp urineze înainte de defecare.

Este recomandabil ca examenul complex al materiilor fecale sa fie facut imediat dupa ce acestea au fost emise, pentru a evita eventualele modificari fermentative susceptibile de a falsifica si ele rezultatele.

Ocazional, pentru obtinerea de materii fecale, pot fi recoltate prin tuseu rectal sau cu ajutorul rectosigmoidoscopului.

REGIMUL DE PROBĂScaunele emise spontan, fara vreun regim pregatitor, pot fi

considerate ca un material asupra caruia un examen coprologic poate furniza date de o deosebita importanta în practica curenta.

Pentru ca metoda sa câstige într-adevar valoarea unei probe functionale digestive, este necesar ca bolnavul sa respecte un regim de proba.

În principiu, regimul de proba va trebui sa contina alimente cu produsi de digestie identificabili în scaun, care pot furniza repere în aprecierea unor etape digestive principale: carne (fibre musculare) de preferinta în stare de prelucrare termica redusa (tesut conjunctiv), cartofi si fainoase (amidon si celuloza), grasimi de origine animala si vegetala (grasimi neutre).

Pentru uzul practic au fost întocmite regimuri timp în care figureaza aceste categorii de alimente si care, pe de alta parte, sunt echilibrate sub aspectul caloric si al principiilor alimentarii.

Un astfel de regim este cel propus de Schmidt si Strassburger.

REGIMUL SCHMIDT si STRASSBURGER

MASA COMPOZIŢIE CANTITATEDimineat

a-lapte

-pâine prajita

-500 ml

-50 g

Ora 10.00 Supa din:

-fulgi de ovaz

-unt

-lapte

-apa

-ou

-40 g

-10 g

-200 g

-300 ml

-1 buc

Prânz -perisoare prajite

-piure de cartofi

-unt

-lapte

-125 g

-200 g

-10 g

-100 mlOra 16.00 -lapte

-pâine prajita

-500 ml

-50 gCina Supa din:

-fulgi de ovaz

-unt

-lapte

-apa

-ou

-40 g

-10 g

-200 g

-300 ml

-1 buc

EXAMENUL MACROSCOPIC AL SCAUNULUIScaunul normal este format în proportie de 2/3 din

produsele elaborate la nivelul tubului digestiv (flora microbiana, produsi de secretie, celule nedigerate).

Aproximativ 1/3 din greutatea uscata a scaunului este formata din bacteriile ce alcatuiesc flora intestinului gros normal.

În conditiile unui regim echilibrat se elimina de regula odata pe zi aproximativ 100 - 200 gde materii fecale de culoare galben - brun, datorita prezentei stercobilineiu, de o consistenta pastoasa, suprafata neteda si cu o forma care reproduce mulajul filierei ano - rectale ca un calibru cu diametru de 2, 5 - 5 cm.

Mirosul materiilor fecale normale este caracteristic, nu prea intens, PH-ul variaza între 6,8 - 7,3.

RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMINĂRI BIO - CHIMICE

Aceste probe se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 8 ml de sânge simplu.

Recoltarea se face dimineata, pe nemâncate.

1)Glicemia - se recolteaza prin punctie venoasa 5 ml de sânge simplu sau 2 ml sânge + 4 ml florura de Na uscat;

-valori normale: 0,8 - 1,20 g%

2)Calcemia - se recolteaza prin punctie venoasa 10 ml sânge simplu cu seringa de plastic;

-valori normale: 9 - 11 mg %, 4,5 - 5,5 ml Eq/l

3)Transaminaze - se recolteaza prin punctie venoasa 10 ml sânge;

-valori normale: TGO 2 - 20 U.I.

TGP 2 - 16 U.I.

4)Uree sangvina - se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 10 ml sânge;

-valori normale: 0,20 - 0,40 g % 0

5)Timpul de protrombina - se recolteaza prin punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu;

-valori normale: timpul Quick 12 - 14 secunde

Timpul Howell 1 1 30 11 - 21 30 11

6)Timpul de sângerare si timpul de coagulare - se face prin punctie capilara în lobul urechii, respectiv în degetul inelar si avem nevoie de ceas cu secundar, hârtie de filtru, lame de sticla.

7)Sumar de urina - se recolteaza 150 - 200 ml urina din prima misciune a zilei, într-o sticluta sterila;

Valori normale:

-culoare galben citrin;

-Ph acid;

-densitate 1010 - 1025;

-urobilinogen normal;

-sedimente - rare epitelii;

-leucocite - foarte rare;

-albumina - absenta;

-glucoza - absenta;

-pigmentii biliari - absenti.

8)Recoltarea sângelui pentru hemoleucograma - aceste recoltari se fac prin punctie capilara.

ETAPE DE EXECUŢIE:a)Pregatirea materialelor si instrumentelor - pe o tava

acoperita cu câmp steril se aseaza: seringi si ace de diferite marimi, tampoane sterile îmbibate cu alcool sau iod, comprese

uro, manusi sterile, lame de sticla sterile, hârtie de filtru si ceas cu cronometru, eprubete sterile.

b)Pregatirea fizica si psihica a pacientului - i se explica pacientului ca în dimineata recoltarii nu va trebui sa manânce sau sa bea.

I se va explica pacientului importanta probei, faptul ca nu este dureroasa si ca va simti doar o mica întepatura, ca de tântar.

Punctia capilara se va face cu pacientul sezând pe scaun în cazul în care acestuia nu îi este teama de ceea ce i se va face, sau pe pat, când starea de sanatate nu este tocmai favorabila.

c)Participarea asistentei la tehnica - începe cu spalarea atenta pe mâini cu apa calda si sapun, apoi asistenta va sta cu mâinile la aer pentru a se usca si le va badijona cu alcool de 70 0.

Dupa uscarea mâinilor la aer, asistenta va îmbraca manusile sterile.

Când se recolteaza sânge capilar este foarte important sa avem temperatura constata de 18 - 20 0 C pentru a se evita vasoconstrictia periferica.

Înteparea degetului se face dupa degresarea cu alcool si stergerea sau uscarea naturala a lui si se face printr-o miscare sigura a degetului în partea laterala externa a degetului, iar la sugari si la copiii mici se înteapa calcâiul sau fata plantara a halucelui-

TEHNICA PROPRIU - ZISĂ:Daca extremitatile pacientului sunt reci, încalzim mâna lui

într-un vas cu apa calda sau masam usor locul de punctie.

Urmeaza o degresare cu alcool , dezinfectarea cu iod si se asteapta uscarea.

Se alege un ac cu bizou lung si bine ascutit, care va intra pe o adâncime de 2 - 3 mm. Aceasta ajuta la venirea spontana a sângelui, fara a fi necesar sa se stoarca zona.

Prima picatura de sânge aparuta se sterge cu o compresa sterila sau sugativa.

Urmatoarele picaturi vor fi recoltate si se vor face frotiuri pe lame, se aspira în pipete pregatite sau cu hârtia de filtru.

Lamele pentru frotiu vor fi sustinute numai de margine pentru a nu le murdari sau a le contamina cu microbii nostri.

Cu coltul acestei lame se recolteaza picaturile de sânge, se aseaza pe lama principala, apoi pe o alta lama asezata pe prima, înclinata la un unghi de 45 0 , se face o miscare rapida spre capatul opus al lamei orizontale, dar nu se va apasa pentru a nu distruge elementele figurate.

Se lasa lama cu frotiul la uscat si se noteaza pe marginea libera initialele numelui pacientului sau un numar de ordine.

9)Îngrijirea pacientului dupa tehnica:

Imediat dupa terminarea punctiei capilare se va aplica un tampon îmbibat cu alcool, pentru care se aplica un pansament urgo.

Pacientul va ramâne în pat 5 minute, apoi este condus în salon.

Lamele de sticla, frotiurile ce contin picaturile de sânge recoltate vor fi trimise imediat la laborator.

1.Hematiile -se recolteaza prin punctie capilara;

Valori normale:

-barbati 4,5 - 5,5 milioane/ml;

-femei 4 - 4,5 milioane/ml.

2.Trombocitele -se recolteaza prin punctie capilara;

Valori normale: 150.000 - 400.000/mm

3.Valoare globulara -se recolteaza prin punctie capilara;

Valoare normala: 1

4.Leucocitele -se recolteaza prin punctie capilara;

Valoare normala: 4.000 - 8.000/mm

Forma leucocitara:

-neutrofile nesegmentate 0 - 5%

-neutrofile segmentate 45 - 70 %

-limfocite 20 - 40 %

-bazofile 0 - 1 %

-monocite 1 - 3 %

5.Timpul de sângerare -se recolteaza prin punctie capilara;

Valori normale: 2 1 30 11 - 4 1

6.Timnpul de coagulare -se recolteaza prin punctie capilara;

Valori normale: 6 1 - 8 1 - 12 1

BIBLIOGRAFIE:1.Anatomia si fiziologia omului - I.C. Voiculescu, I.C. Petricu,

Ed. IV Bucuresti - Editura Medicala

2.Biologie - Manual pentru clasa a XI-a, Aurel Ardelean, Ionel Rosu, Calin Istrate, Editura Leda - Grupul Editorial Corint nr. 3883/31.05.2002

3.Explorari functionale si îngrijiri specifice ale bolnavilor, Lucretia Titirica

4.Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si îngrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale, Lucretia Titirica - Editura Viata medicala româneasca

5.Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editia a III-a, All Medical, Corneliu Borundel - Bucuresti - Bic All 2000

6.Boli digestive. Notiuni practice, I. Gherman

7.Bolile intestinului, O. Porges - Editura Stat, Bucuresti, 1976

8.Tratat de dietetica, I. Micu - Editura medicala, Bucuresti, 1974

9.Urgente medicale, Ioan Adrian Rivis

10.Atlas de anatomie, Steaua Nordului

11.Fiziologia tractului digestiv, Prof. Dr. Petru P. Groza - Editura Academiei, Bucuresti.

Documents

Ingijirea Pacietului Cu Enterocolita