58
Îngrijirea pacientului cu obezitate

Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

Embed Size (px)

DESCRIPTION

obezitate

Citation preview

Page 1: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

Îngrijirea pacientului cu obezitate

Motto:“În esență, alimentația rațională a bolnavului nu se

deosebește de a unui om sănătos care se hrănește rațional”

Page 2: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

I. Gontea

1

Page 3: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

Cuprins

I. ARGUMENT.............................................................................................................2II.PARTEA TEORETICĂ.............................................................................................5II.1. NOŢIUNI GENERALE DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE................................................5

II.2. PREZENTAREA GENERALA A OBEZITĂȚII...............................................................7

Definiție............................................................................................................................7

Clasificare.........................................................................................................................7

Etiologie............................................................................................................................9

Simptomatologie...........................................................................................................10

Diagnostic.......................................................................................................................10

Diagnostic diferential....................................................................................................12

Evoluție și prognostic....................................................................................................12

Tratament.......................................................................................................................13

Complicatii......................................................................................................................16

II.3. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU OBEZITATE.....17

III. PARTEA PRACTICĂ.................................................................................19III.1. Interviu...............................................................................................................19

III.2. Nevoile fundamentale dupa V. Henderson........................................................21

III.3. Rolul asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu obezitate.........................22

Rolul autonom al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu obezitate.........22

Fișa tehnică nr.1 – Comunicarea terapeutică......................................................22

Fișa tehnică nr.2 – Alimentația bolnavului cu obezitate.....................................22

Rolul delegat al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu obezitate............24

Fișa tehnică nr.3 - Măsurarea și notarea funcțiilor vitale................................24

Fișa tehnică nr.4 - Recoltarea sângelui pentru examene hematologice şi biochimice...................................................................................................26

III.4. Plan de îngrijire..................................................................................................28

IV.EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE A PACIENTULUI CU OBEZITATE..............32V. BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................34VI.ANEXE.........................................................................................................................35

2

Page 4: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

I. ARGUMENT

Obezitatea este o stare patologică - din grupul bolilor de nutriție - sau fiziologică cu potențial patologic, care se referă la persoanele suprapoderale, (greutatea corporală raportată la înălțime). Domeniul medical care se ocupă de obezitate se numește „bariatrie”. După Gabriela Roman, obezitatea este o boală cronică cu etiopatogenie multifactorială și risc global crescut, ceea ce presupune un management clinic structurat, precoce și intensiv, cu strategii terapeutice eficiente adresate cât mai multor mecanisme fiziopatologice implicate.

În țările dezvoltate incidența obezității este mai ridicată decât în țările mai puțin dezvoltate. În Statele Unite obezitatea este endemică. Profesia și modul de viață (tradiție, obiceiuri, facilități) joacă un rol important. Două treimi din populația SUAconstă din supraponderali. O treime din populația SUA constă din obezi. În anul 2007, în Marea Britanie 1203 certificate de deces menționau obezitatea ca fiind unul dintre factorii care au contribuit la deces.

Conform rapoartelor OMS România este pe locul trei în Europa în privința obezității la copii. Potrivit Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Infecțioase, un român din patru este obez, iar fiecare al doilea român este supraponderal.

Am ales acest subiect pentru sustinerea proiectul de absolvire datorita incidentei obezitatii in randul populatiei si, mai ales a cresterii morbiditatii acesteia, fenomen social ce poate fi catalogat ca un flagel economico-social.

Scopul prezentului proiect este un prilej de a pune în practică cunoştinţele dobândite pe parcursul anilor de studiu prin identificarea problemelor specifice de ingrijire la un pacient obez.

Parcurgând etapele proiectului, coroborat cu practica din instituţiile sanitare, am ajuns la concluzia că fiecare pacient trebuie tratat ca un tot unitar, ca o entitate, mai precis ca o fiinţă umană care are 14 nevoi fundamentale, unele dintre ele satisfăcute, altele nesatisfăcute, iar îngrijirile îndreptate către el trebuie să fie personalizate, in cazul de fata, acestea fiind adresate ingrijirii unui pacient obez.

Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu obezitate şi de care trebuie să ţină seama asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire sunt:

stimă de sine scăzută - o persoană supraponderală sau obeză va avea o imagine de sine negativă şi va fi înclinată să-şi elimine disconfortul printr-un consum şi mai mare de alimente. De asemenea, eşecurile repetate ale unor regimuri de slăbire accentuează imaginea negativă făcând şi mai dificilă aplicarea strategiilor de scădere ponderală;

3

Page 5: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

probleme afective - stările de stress psihic, anxietate sau afecţiunile de tipul depresiei sau durerii cronice, persoană tinde să se sustragă de la rezolvarea problemelor şi ale emoţiilor negative prin refugierea în mâncare;

traume psihice - evenimente traumatizante precum abuzul fizic sau sexual în timpul copilăriei, decesul unui părinte în perioada adolescenţei sau probleme de cuplu (violenţă domestică) pot avea un impact important în etiopatogenia obezităţii;

consumul de alcool - berea sau cocktail-urile conțin multe calorii și predispun la apariția obezității de tip androgin;

consumul unor medicamente (antidepresivele sau medicația glucocorticoidă) sau prezența unor afecțiuni precum sindromul Cushing și hipotiroidia.

diversele patologii asociate obezității (hipertensiunea arterială, diabetul zaharat tip II, hiperlipoproteinemiile, ateroscleroza coronariană, accidente vasculare cerebrale, afecțiuni locomotorii, sindromul de apnee in somn)Obiectivele prezentului proiect sunt:

noţiunile generale de anatomie şi fiziologie a tesutului adipos; descrierea afecţiunii studiate (obezitatea); modalităţile de tratament şi complicaţiile posibile ale

pacientului cu obezitate; rolul asistentului medical generalist în îngrijirea pacientului cu

obezitate; elaborarea planului de îngrijire a bolnavului cu obezitate, după

conceptele Virginiei Henderson; prezentarea cazului unui pacient internat în cadrul Spitalului

“Sf. Spiridon”, Iaşi.Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele

competenţe profesionale:1. Acumularea de cunoştinţe despre anatomia si

fiziologia organului afectat şi rolul lui în funcţionalitatea organismului uman.

2. Cunoaşterea simptomatologiei si recunoaşterea bolii.

3. Cunoaşterea tabloului de analize specific obezitatii.

4. Cunoaşterea principiilor de tratament in obezitate.5. Capacitatea elaborarii, aplicarii si respectarii

planului de îngrijire a pacientului cu obezitate.6. Învaţarea acordarii îngrijirilor igienice şi dietetice.7. Învaţarea acordării îngrijirilor terapeutice.

4

Page 6: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

8. Planificarea acţiunii de educaţie pentru sanatate la un pacient obez.

9. Învaţarea cîştigarii încrederii şi respectului pacientului .

10. Colaborarea cu familia în vederea îmbunataţirii calitaţii vieţii pacientului.

Aplicarea procesului de îngrijire la pacienţi cu obezitate s-a finalizat prin analiza unui caz pentru care s-a elaborat un interviu. Pe baza interviului realizat s-au evidenţiat problemele de dependenţă specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale – conform principiului Virginiei Henderson.

În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu obezitate respectând obiectivele generale ale proiectului. Pe plan au fost evidenţiate problemele de dependenţă, obiectivele de îngrijire, intervenţiile autonome şi delegate aplicate, precum şi evaluarea intervenţiilor aplicate.

5

Page 7: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

II. PARTEA TEORETICĂ

II.1. NOŢIUNI GENERALE DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

Țesutul adiposDatorită conținutului mare în grăsimi, tesutul adipos constituie o

rezervă a organismului care poate fi mobilizat la nevoie.Anatomia și fiziologia țesutului adipos Adipocitul este o celulă complexă și metabolic activă care stă la baza

dezvoltării obezitatii. Astăzi adipocitul este vazut ca o glandă endocrină cu anumite peptide și metaboliți care sunt importanți pentru controlul greutății corporale.

Printre enzimele importante implicate în metabolismul adipocitelor se număra şi lipaza lipoproteica derivată din endoteliu (are rol în stocarea lipidelor), lipaza hormon-sensitiva (are rol în elaborarea de lipide şi eliberarea acestora din depozitele adipocitare), acetilcoenzima A, sintetazele (rol în sinteza acizilor graşi) şi o cascadă de enzime cu rol în beta-oxidare şi metabolismul acizilor graşi.

Încă din copilărie există o deosebire în ceea ce priveşte cantitatea de grăsime şi repartiţia între cele două sexe, prevalând la fetiţe. Diferenţa se menţine şi în ceea ce priveşte numărul de adipocite (celule cu grăsime), care este mai mare la femei. Numărul de celule adipoase, odată fixat (posibil ereditar), rămâne definitiv.

Raportul dintre numărul şi volumul celulelor adipoase determină o formă hipertrofică şi o alta hiperplazica de obezitate. Acest raport este controlat de unii hormoni care influenţează repartiţia. Hormonii androgeni (testosteronul) şi glucocorticorticoizii influenţează depunerea grăsimilor în partea superioară a corpului, iar estrogenii în partea inferioară.

Testul adipos nu este un ţesut inert deoarece el reglează capacitatea acizilor graşi şi a trigliceridelor circulante, sinteza endogenă a gliceridelor plecând de la glucoză, catabolismul acizilor graşi, eliberarea acizilor graşi în circulaţie, etc.

Țesutul conjunctivAnatomia si fiziologia tesutului conjunctiv Ţesutul conjunctiv cuprinde un grup de ţesuturi care îndeplinesc rol

trofic şi mecanic în organism. El intră în alcătuirea tuturor organelor, constituind elementul de unire al părţilor componente ale acestora şi ale organelor între ele.

Embriologic se dezvoltă din mezoderm. Ţesutul conjunctiv este format din:

celule substanța fundamentală

6

Page 8: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

fibreȚesutul conjunctiv are proprietatea de a se metaplazia sau de a-și

modifica structura. De exemplu, în anumite condiții, țesutul conjunctiv lax se poate transforma în țesut osos sau cartilaginos (ex.-Formarea calusului într-o fractură este un proces de metaplazie osoasă).

Clasificarea țesuturilor conjuctive, în funcție de rolul îndeplinit în organism, se face în:

țesuturi trofice țesuturi mecanice

Țesuturile conjunctive trofice au rol in nutritia organismului. Din acest grup fac parte:

țesutul conjuctiv lax țesutul adipos țesutul sanguin

Țesutul conjunctiv lax este distribuit în toate organele corpului. El însoțește vasele sanguine și nervii în traiectul lor spre organe și în interiorul acestora. Este localizat sub tegument, formând hipodermul, sub mucoasele și seroasele corpului în mușchi.

Fiziologia alimentației. Sistemul nervos central primeşte numeroase semnale neurale privitor

la ingestia de alimente. Acestea cuprind semnalele vizuale, auditive, olfactive, care sunt procesate înaintea ingestiei. Aceastea contribuie la faza cefalică a ingestiei alimentare, care constă în creşterea secreţiei de salivă şi hormoni gastrointestinali. În această fază au fost observate modificări între o persoană obeză şi una sănătoasă, cum ar fi creşterea secreţiei salivare şi hormonale.

În ceea ce privește senzațiile de foame și sațietate, reglarea se face prin:

glicemie (senzație de foame, în hipoglicemie și senzație de sațietate în hiperglicemie);

factori digestivi (introducerea glucozei în duoden este urmată de scăderea senzației de foame);

factori neurologici; acestia acționează la nivelul hipotalamusului și cortexului.

Obezitatea endogenă este expresia unei boli neuroendocrine.

7

Page 9: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

II.2. PREZENTAREA GENERALA A OBEZITĂȚII

Definiție Cuvântul ”obez” în latină a”obesus” înseamnă gras, vorace, corpolent.� Histologic, obezitatea descrie o stare de creştere anormală de grăsime

la nivelul ţesuturilor adipoase Prin obezitate se înţelege depăşirea greutăţii ideale cu 15-20%.

Obezitatea nu este numai o problemă estetică ci în primul rând o tulburare de nutriţie caracterizată prin sporirea greutăţii corporale mult peste nivelul greutăţii ideale, cu ample consecinţe asupra stării de sănătate. Apariţia obezităţii influenţează aspectul fizic al persoanei dar şi starea ei psihică. Excesul ponderal generează numeroase complicaţii: diabet zaharat, afecţiuni cardiace şi cerebro-vasculare, hipertensiune arterială, apnee de somn, tulburări locomotorii. Deşi obezitatea este considerată o afecţiune complexă nutriţional-metabolică există numeroase modalităţi de tratament.

Este considerată obeză acea persoană al cărui Indice de Masă Corporală (IMC) depăşeşte 30. IMC este un instrument de evaluare a greutăţii raportată la înălţime. Un IMC crescut reprezintă un factor de risc pentru obezitate. De asemenea, pentru aprecierea excesului ponderal este utilizată circumferinţa abdominală.

Aprecierea obezităţii se poate face după raportul dintre greutate şi înălţime, sau după măsurarea pliului cutanat.

După indicele Broca, greutatea ideală este: G = T-100

in care G este greutatea in kilograme, iar T inaltimea in centimetri.De exemplu: un individ înalt de 1,70 m trebuie să aibă o greutate de

70 de Kg. Se accepta mici variații care nu trebuie sa depașească 10-15%. Mai exact este formula propusă de Lorentz:

G = T - 100[(T-150) x 0,25]T si G au aceeasi semnificație ca mai sus. Formula este

complicată, de aceea în practică nu se prea folosește.

ClasificareObezitatea poate fi:

simplă - prin ingerare calorică excesivă și o activitate normală sau slab deteriorată (obezitatea „sumo”);

morbidă - care limitează activitatea normală, respirația, circulația sangvină și impune pacientului perioade îndelungate de odihnă în urma unor exerciții ușoare (sindromul Pickwick);

8

Page 10: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

hipotalamică Cea mai folosită clasificare a obezitatii este cea care utilizeaza IMC-

ul (indice de masă corporală): Subponderal (slab); <18,5 risc de comorbidități asociate obezității

scazut, risc crescut pentru alte afecțiuni, sub 53,5-60kg. Greutate normală, 18,5-24,9, 60-81kg. Supraponderal; >25, Stadiul pre-obez (supraponderal), 25-29,9 risc de comorbidități

crescut, 81-97kg. Obez clasa I (obez), 30-34,9 risc de comorbidități moderat crescut,

97-113kg. Obez clasa II (obez), 35-39,9 risc de comorbidități sever, 113-130kg. Obez clasa III (obezitatea morbida), >40. 0, risc de comorbidități

foarte sever, >130kg. Indicele de masă corporală (IMC) sau indicele Quetelet reprezintă o

măsuratoare statistică care compară greutatea și înălțimea unei persoane. Deși nu măsoară procentul de țesut adipos este util pentru a estima greutatea corporală normală în funcție de cât de înaltă este persoana. Datorită ușurinței calculării și a măsurării sale IMC-ul este cea mai folosită metodă de diagnostic a problemelor de greutate dintr-o populație, incluzând:

subponderabilitatea, supraponderabilitatea și obezitatea.

Se poate calcula după o formula: greutatea în kg/înălţimea în m2 sau după o hartă care cuprinde linii orizontale corespunzătoare greutăţii şi linii verticale corespunzătoare înălţimii şi linii conturate pentru diferitele valori ale IMC.

Pentru copii IMC-ul se calculează la fel dar este comparat cu valorile tipice pentru vîrsta respectivă.

Distribuţia ţesutului adipos în corp este identificată după două tipuri de obezitate:

androidă si ginoidă.

Tipul android de obezitate este legat de forma „ca de mar” a corpului. Este tipul masculin în care umerii, braţele, gîtul, pieptul şi abdomenul superior sunt mărite de volum. La aceste persoane organele interne cele mai afectate sunt inimă, ficatul, rinichii şi plaminii. Tipul android de obezitate are un risc crescut de afectare pulmonară şi cardiacă prin nivelul înalt de colesterol.

Tipul ginoid de obezitate este cel caracterizat de forma „ca de para” a corpului, în care grăsimea se depozitează mai ales în partea inferioară a corpului. Este întîlnit la ambele sexe dar cele mai afectate sunt femeile.

9

Page 11: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

Organele cele mai afectate sunt rinichii, uterul, intestinele, vezica urinară şi colonul.

Al treilea tip de obezitate. Unele persoane nu se încadrează nici în tipul android şi nici în cel ginoid de obezitate. Întregul corp de la cap pînă la picioare este mărit de volum prin depunere de grăsimi.

Etiologie Etiologia obezităţii este foarte complexă implicînd genetica şi mediul

înconjurător, aportul şi consumul energetic, comportamentul personal şi factorii sociali. Genele joacă un rol important în determinarea dezvoltării sau nu a obezităţii. Există gene care conferă organismului rezistenţă la obezitate.

Un număr crescut de adipocite este un risc crescut de obezitate. Obezitatea hiperplazica cu un număr crescut de adipocite, depinde de alimentaţia primită în copilărie. Numărul adipocitelor la adult este fix. El se stabilizeaza în jurul vârstei de 20-23 de ani.

Cu înaintarea în vârstă se reduce activitatea fizică şi surplusul caloric se transformă în trigliceride de rezervă mărind volumul adipocitelor. Scăderea în greutate înseamnă scăderea volumului, nu a numărului de adipocite, care este o valoare fixă.

Aceasta este obezitatea hipertrofica, care apare la adult datorită reducerii activităţii fizice, fără o reducere proporţională a alimentaţiei. Pe lângă obezitatea hiperplazica şi hipertrofică există şi o obezitate de tip mixt, în care se asociază o creştere a numărului de adipocite din perioada copilăriei cu creşterea volumului care apare oricând în timpul vieţii. Această este mai frecventă la femei.

Factorii etiologici ai obezității sunt în ordinea frecvenței și importanței următorii:

supraalimentația; reducerea sau lipsa activității fizice, raportat la consumul alimentar

nemodificat. Profesiunile sedentare, renunțarea la sporturi sau diferite exerciții fizice, comoditatea transportului auto, sunt tot atâția factori care contribuie la obezitate;

factorii psihologici în sensul refugierii în satisfacția alimentară, pentru o nereusită în viață, diferite deziluzii efective etc.

alcoolismul mediu urban unde acesti factori sunt mai evidenti; modificari endocrine (cauze endogene), mult mai rare: sarcina, boala

Cushing, sindromul adiposogenital, hipotiroidia etc.

10

Page 12: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

SimptomatologieA fi obez este un lucru mult mai serios decât a avea ceva mai multe

kilograme peste greutatea normală. Cele mai importante simptome în cazul obezității sunt:

Deformarea corpului datorată depunerilor excesive de grăsime. Majoritatea grăsimii în exces va fi în jurul taliei și pe piept (forma de măr) sau pe șolduri și fese (forma de pară). Barbații obezi au talii foarte groase, femeile în schimb au mai multă grăsime pe solduri Unele femei dobândesc forma de măr, în special după menopauză.

Respirație greoaie - grăsimea în exces îngreunează circulația aerului înăuntrul și înafara plămânilor.

Oboseala – dificultățile de respirație generează oxigenarea insuficientă a sângelui determinând astfel apariția stării de oboseală permanentă.

Articulații și musculatură dureroase datorită greutății suplimentare ce trebuie suportată de sistemul osos și cel muscular.

Probleme dermatologice datorate umidității și fricțiunii aparute în cutele de grăsime ce sporeste riscul de infecții cutanate

Vene varicoase cauzate parțial de greutatea în exces. Menstruație neregulată - grăsimea în exces poate tulbura exchilibrul

hormonal din corp.

DiagnosticDiagnosticul de obezitate şi gradul acesteia se poate stabili prin mai

multe metode de investigaţie. Obezitatea prin tulburări ale alimentaţiei (cea mai frecventă) trebuie

diferenţiată de alte cauze ale acesteia cum ar fi cele farmacologice, acromegalia, sindromul Cushing, insulinomul, hipotiroidismul, bulimia, lipodistrofia, hiperlipidemia, deficienţa de hormon de creştere.

În timpul controalelor medicale de rutină, se poate monotoriza starea de sănătate a unei persoane, cu ajutorul unor examene paraclinice:

măsurarea glicemiei, pentru depistarea DZ tip II; măsurarea nivelului hormonilor tiroidieni; enzimele hepatice; nivelul colesterolului și al trigliceridelor.

Măsurarea tensiunii arteriale şi anamneza din care să iasă în evidenţa medicaţia luată, istoricul familial, prezenţa sedentarismului, a consumului de alcool (cantitatea zilnică ingerată), istoricul creşterii în greutate cât şi eforturile pe care le-a întreprins persoana supraponderală pentru a slăbi. Măsurarea IMC şi al dimensiunilor poate ajuta la stabilirea riscului de apariţie a DZ tip II şi a bolii coronariene aterosclerotice.

Stabilirea parametrilor antropologici

11

Page 13: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

Circumferinţa taliei şi cea a coapselor pot estima grăsimea viscerală. Circumferinţa gitului este predictivă pentru aprecierea riscului apneei de somn, iar măsurarea acesteia seriata estimează stratificarea riscului.

Raportul talie/coapse se calculează prin măsurarea circumferinţei taliei împărţită la valoarea circumferinţei coapselor. Valorile normale pentru femei şi bărbaţi sunt de 0. 7 şi respectiv 0. 9, fiind corelate strîns cu starea de sănătate generală şi fertilitatea. Femeile cu valoarea 0. 7 prezintă nivele optime de estrogen şi sunt mai puţin succeptibile la boli majore precum diabetul, afecţiunile cardiovasculare şi cancerul ovarian. Bărbaţii cu valoarea 0. 9 au un risc mai scăzut de cancer la prostată şi cancer testicular.

Diametrul abdominal sagital. Măsoară obezitatea viscerală şi reprezintă distanţa dintre spate şi abdomenul superior la nivelul ombilicului. Se măsoară în poziţie de supinaţie.

Indexul volumului corporal. Este o alternativă la indexul masei corporale. În timp ce IMC-ul calculează masa corporală totală, fără localizarea acesteia, indexul volumului corporal se bazează pe relaţia dintre masă şi distribuţia corporală.

Metoda pliului cutanat. Se bazeaza pe măsurarea pliului cutanat în anumite zone ale corpului

pentru a determina grosimea stratului de grăsime subcutanată. Valorile sunt convertite pentru a estima procente de grăsime printr-o ecuație.

Tehnologii aplicate pentru măsurarea grăsimii corporale. Procentul de grăsime corporală reprezintă cantitatea totală a grăsimii

persoanei împarțită la greutatea acesteia reflectând grăsimea esențială și cea de depozitare. Grăsimea esețială este cea necesară pentru menținerea vieții și a funcției reproductive. Acest procent este mai mare la femei decât la bărbați, datorită cererilor maternității. Grăsimea esențială este 2-3% la bărbați și 10-13% la femei. Grăsimea de depozitare reprezintă acumularea grăsimii în țesutul adipos care protejează organele interne.

Cantitatea exactă de grăsime în procente a unei persoane poate fi estimată prin:

Testarea la infrarosu prin care se transmite o lumină infraroșie în mușchiul biceps, aceasta este reflectată și absorbită de către grăsime. Metoda este rapidă și ușor de folosit.

Absorbțiometria cu raze X (DEXA) este metoda standard de testare a compoziției corporale. Doua tipuri diferite de raze X scanează corpul, una care detectează toate țesuturile și cealaltă care nu detectează grăsimea. Un computer va substrage doar fracția de țesut adipos.

Măsurarea mediei densității corporale. Deoarece țesutul gras are o densitate scăzută față de mușchi și oase se poate estima conținutul în grăsime. Se folosesc apoi una dintre formulele Brozek sau Siri pentru a calcula procentul de grăsime.

12

Page 14: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

Analiza prin impedanța bioelectrică. Principiul acțiunii sale presupune aplicarea a doi conductori pe corp și trimiterea unui curent electric prin corp. Rezistența dintre conductori va permite măsurarea grăsimii corporale, deoarece rezistenșa electricității variază între țesutul adipos, muscular și scheletic. Țesuturile fără grăsime sunt bune conducătoare de electricitate, deoarece conțin apă multă față de cele grase care sunt anhidre și nu conduc electricitatea.

Diagnostic diferentialÎn diagnosticarea obezității trebuesc eliminate:

Graviditatea . S/P (status post) tratament cu corticoizi. Boli de excreție (insuficiență renală). Boli cardio-limfo-vasculare (ascita). Boli parazitare (Elefantiasis - bilharzia/schistosomiasis, chisturi

hidatice). Boli endocrine. Sindromul Cushing. Creșteri tisulare mari, maligne sau benigne, etc. Sindromul Pickwick - o formă de obezitate care este asociată și

cu o anumită stare de retardare intelectuală.

Evoluție și prognosticObezitatea nu este o patologie, ci o stare cu un înalt potențial

patologic. Persoanele obeze prezintă o predispoziție la o serie de patologii: boli cardiovasculare: hipertensiune, ischemie cardiacă,

ateroame; hernii; varice; osteoartrite - ale sistemului ortostatic și locomotor, ale

articulațiilor, ale coloanei vertebrale suprasolicitate; endocrine - diabet tip II (non-insulin-dependent); litiază urinară; frecvente complicații postoperatorii

Menţinerea pe termen lung a greutăţii reduse este extrem de dificilă. Implementarea şi menţinerea unui regim de viaţă şi a unei diete echilibrate poate constitui factorul determinant spre o evoluţie favorabilă a obezităţii, prin diminuarea greutăţii excesive.

Dacă pacientul nu este motivat, reducerea greutăţii nu se va produce. De accea, pacientul trebuie încurajat să respecte noile reguli de viaţă şi mai ales pe cele alimentare pentru a putea obţine rezultatul scontat.

13

Page 15: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

După unele statistici numai 30% dintre obezi ajung la vârstă de 70 de ani. Se înţelege că prognosticul formulat după cunoscuta expresie populară “cu cât este mai lungă cureaua, cu atât mai scurtă viata”, este foarte reală.

Tratament Scăderea în greutate a unui obez începe prin stabilirea de la început a

unei bune colaborări între medic şi pacient. Într-o primă etapă se va pune accentul pe îmbunătăţirea stării de

sănătate şi nu pe obţinerea unei greutăţi corporale ideale Dieta reprezintă elementul de bază al tratamentului. Cura de slăbire propriu-zisă (dietă şi schimbarea modului de viaţă), trebuie să dureze aproximativ 6 luni. Când dieta hipocalorica, schimbările în stilul de viaţă nu au dat rezultatele scontate şi sănătatea este în pericol se pot prescrie medicamente antiobezitate sau tratament chirurgical care se adresează numai cazurilor de obezitate severă sau morbidă, ale cărei complicaţii diminuează speranţa de viaţă.

Implementarea dietelor: Dieta prin aport caloric redus și fixat este slab calorică, între 1200-

1500 calorii pe zi la femei și 1500-1800 calorii la bărbați; Dieta prin aport caloric foarte redus - 800-1200cal/zi. Acest tratament

este rezervat pentru cazurile de obezitate extremă care au nevoie de o scădere a greutății rapidă și este aplicat doar sub stricta supraveghere medicală. Această dietă se poate aplica pe o perioadă scurta de timp, de regula de 3 luniÎntr-un regim hipocaloric sunt permise următoarele alimente:

lapte smântânit, iaurt degresat, brînăa de vaci dietetică, urdă carne slabă de vacă, vițel, pasăre (pui) pește slab ouă fierte tari, albușul de ou legume: roșii, ridichi, salată verde, ardei grași, castraveți, conopidă,

dovlecei, varză albă, fasole verde, preparate ca: salate, sote, fierte înbăușite.

fructe: mere crețesti, lămâi, greapfruit, portocale, mandarine, vișine, cireșe.

grăsimi: uleiuri vegetale, margarină, unt în cantitate redusă băuturi: sifon, sucuri de legume, fructe, lapte ecremat sare: în medie 5 g/zi.

Se vor da 5-6 mese/zi,asigurându-se astfel o metabolizare mai buna a caloriilor realizate, împiedicând acumularea lor sub forma de țesut adipos.

Regim pentru o zi: (cca 100 calorii, 75g proteine, 100g glucide, 35g lipide)

Dimineața:

14

Page 16: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

200g lapte rece sau caldOra 10:

o chifla (50g) sau o felie de paine (50g) cu branza de vaci o cafea neagra cu zaharina

Prânz:Felul I:

salate de crudități din 200g varză albă sau rosie sau ridichi de lună sau andive, salata verde sau castraveți, salată de roșii, ardei grași, praz cu o linguriță de ulei, lămâie sau oțet

se pot folosi 1-2 farfurii de supă sau ciorbă, preparate din aceleasi legume și aceleași cantități ca cele indicate pentru salată. Neputând folosi ridichiile și andivele, legumele pentru supe sau ciorbe se vor completa cu lobodă, spanac, dovlecei sau conopidă.

Felul II: 100g carne slabă de vacă, mânzat, pasare fiartă, friptă, tocată și fiartă

sau friptă, înăbușită, conserve de carne slabă preparată rasol sau 150g peste slab, stravid, cod, stiuca, salau (congelat sau proaspat)

fiert, fript la cuptor, conserve de peste slab, rasol sau 150g branza de vaci

Felul III: un mar (100g)

Seara: 150g cartofi fierti inabusiti sau 200g soteuri din fasole verde si 200g

dovlecei cu 2 lingurite iaurtFelul I:

100g carne slaba fripta sau 150g peste slab (adica sortul care s-a consumat la pranz)

Felul II: Un mar (100g)

Tratament medicamentos Majoritatea medicamentelor antiobezitate actionează prin diminuarea

senzației de foame și inducerea rapidă a senzației de sațietate. Indicațiile tratamentului medicamentos sunt pentru pacienți cu:

IMC mai mare de 30 IMC mai mare de 27 cu comorbidități asociate (hipertensiune

arterială, hipercolesterolemie, boala coronariană, DZ de tip II si apnee de somn).Opțiuni medicamentoase:

Sibutramina acționeaza asupra creierului reducând apetitul (senzația de foame și dorința de a ingera alimente) și induce rapid senzația de sațietate

15

Page 17: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

Orlistat este un medicament care nu reduce apetitul ci este un inhibitor potent, specific și cu durata lungă de acțiune a lipazelor gastrointestinale. Enzimele inactivate nu pot hidroliza grăsimile alimentare, fiind astfel posibil ca aproximativ 30% din grăsimile consumate la o masa sa treaca prin intestin nedigerate

Fentermin produce o scădere a apetitului și se recomandă să fie folosit pentru o scurtă perioadă de timp.Tratament chirurgicalTratamentul chirurgical al obezității este indicat atunci când:

IMC depaseste 40 IMC este mai mare de 35 cu comorbidități asociate (obezitatea este

asociată cu o complicație metabolică, precum dibetul zaharat sau afecțiuni osteo-articulare).Proceduri chirurgicale în obezitate:

proceduri restrictive: prin care se realizează o diminuare a capacității gastrice, limitând astfel ingestia de alimente solide și inducand o senzație de sațietate mult mai rapidă (badaj gastric prin inel de silicon ajustabil și gastroplastia verticală calibrată cu ajutorul unui stapler liniar);

proceduri malabsorbtive (by-pass-ul gastric a Roux cu ansa in "Y" și diversia biliopancreatica cu sau fara switch duodenal).

Alte tehnici chirurgicale (by-pass-ul jejuno-ileal, fixarea maxilo-mandibulara "jaw wiring", liposuctie) au fost folosite în încercarea de a trata obezitatea morbidă, însă rezultatele pe termen lung au fost nesatisfacatoare. Ele nu sunt recomandate de specialiști datorită ratei de succes scăzute și a numeroaselor efecte secundareDupă realizarea intervenţiei chirurgicale cantităţile de lichide şi

alimente solide ingerate sunt mici. În primele două săptămâni este permisă doar o dietă lichidă, după care se va trece la alimente solide sub formă de pireu. De asemenea, va fi evitat comsumul anumitor alimente: băuturile cu conţinut caloric crescut (băuturile dulci) şi laptele. Este absolut necesară o modificare, o adaptare a comportamentului alimentar. Vor fi învăţate noi "tehnici de a mânca": alimentele vor fi mestecate bine şi înghiţite încet, în caz contrar vor apărea vomismente sau dureri abdominale.

Complicatii Dintre complicațiile obezității cele mai frecvente sunt urmatoarele:

Diabetul zaharat este o complicatie majora. Peste 80-90% dintre diabetici au fost sau sunt obezi. Boala evolueaza progresiv pana la stadiul clinic manifest de diabet.

Hiperlipoproteinemiile (cresterea valorilor trigliceridelor si colesterolului

16

Page 18: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

Complicații cardio-vasculare severe: hipertensiune arterială, insuficiența cardiacă, ateroscleroza coronariană, accidente vasculare cerebrale

Complicații pulmonare: bronșita acută și cronică, emfizemul pulmonar, dispneea de efort datorită scăderii capacitatii vitale, uneori hipertensiunea pulmonară și nu rareori sindromul Pickwich (somnolența si obezitatea).

Complicații digestive sunt: hipotonia biliară, litiaza biliară, constipația cronică, hepatita cronică prin steatoză hepatică (infiltrație grasă a ficatului).

Complicații cutanate: intertrigo, piodermite, seboree. Tulburari de statica: cifoza dorsală, lordoza cervicală, picior plat,

spondiloze, artroze ale soldului, poliartroze sau numai durerea articulară semnalată la 70% dintre obezi.

Complicatii ginecologice; amenoree, tulburari de ciclu ovarian. Varicele reprezintă una dintre cel mai des intalnite complicații

localizate la nivelul membrelor inferioare. Sindromul de apnee in somn.

17

Page 19: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

II.3. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU OBEZITATE

Asistenţii medicali au patru responsabilităţi esenţiale: să promoveze păstrarea sănătăţii; să prevină îmbolnăvirile; restaurarea sănătăţii; înlăturarea suferinţei.

Responsabilitatea primordială a asistentului medical constă în a acorda îngrijiri persoanelor care au nevoie în această privinţă. El trebuie să creeze o ambianţă în cadrul căreia valorile, obiceiurile, religia şi credinţa individului să fie respectate.

Avantaje pentru pacient: beneficiază de îngrijiri de calitate în funcţie de nevoi; are asigurată continuitatea îngrijirilor – planul fiind accesibil

echipei de sănătate care are nevoie de un reper de informaţii pentru fiecare problemă;

determină pacientul să participe la îngrijiri şi să se preocupe de obţinerea unei mai bune stări de sănătate.

Rolul asistentei medicale generaliste este acela de: suplinire a dependenţei, adică ceea ce nu poate face persoana şi

de a încerca să înlocuiască necesitatea în aşa fel încât persoana să-şi poată satisface cerinţele mai uşor;

să se ocupe de aspectele psiho-somatice şi psihosociale care afectează sănătatea, boala şi moartea; de aceea nursingul foloseşte cunoştinţe şi tehnici de ştiinţe fizice, sociale, medicale, biologice şi de umanitate (arta şi ştiinţa);

Individul, şi unde este cazul, familia sa, se vor implica în toate aspectele pentru menţinerea unei bune sănătăţi.

În activitatea sa asistenta medicală se poate confrunta cu surse de dificultate. Acestea sunt reprezentate de lipsa de forţă, voinţă sau cunoştinţe ale pacienţilor.

Competenţa asistentei rezidă tocmai în cunoaşterea sursei de dificultate şi în adaptarea îngrijirilor acordate în această situaţie. Ea trebuie să fie o iniţiativă proprie a asistentei, nefiind determinată de recomandarea medicului.

În urma procesului nursing, se tinde să se obţină ameliorarea dependenţei, iar ideal ar fi câştigarea independenţei pacientului.

Rolul profesional al asistentului medical îi oferă abilitatea de a comunica eficient cu pacientul şi cu familia acestuia, de a fi un bun educator, furnizor de îngrijire, manager al îngrijirilor dar şi mediator, găsind modul cel mai corespunzător de îngrijire de care pacientul are nevoie.

18

Page 20: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

În cazul alimentaţiei inadecvate prin surplus, nursa: va avea grijă ca pacientul să aibă greutatea corporală în funcţie

de înălţime, vârstă, sex; învaţă pacientul valoarea energetică a alimentalor şi necesarul

în funcţie de activităţile fizice şi vârstă; alcătuieşte un regim hipocaloric; urmăreşte periodic greutatea corporală. nursa calculează necesarul de calorii pe zi, în funcţie de

activitate,de vârstă; calculează raţia alimentară echilibrată; asigură echilibru între elementele energetice şi cele

neenergetice ( apă, vitamine, săruri minerale); asigură echilibru între principiile nutritive fundamentale: 50-

55% hidraţi de carbon, 10-15% proteine, 30-40% lipide; asigură echilibru între produsele de origine animală şi vegetală; asigură echilibru între aciditate şi alcalinitate; calculează numărul de calorii pentru sportivi, în sarcină şi

alăptare; are grijă ca raţia alimentară să cuprindă : glucide 4,1 cal. pentru

metabolizarea unui gram, lipide 9,3 cal, şi proteine 4.1 cal; cercetează gusturile şi deprinderile alimentare ale individului; alege alimentele ţinând seama de preferinţele, deprinderile şi

nevoile individului; înlocuieşte la nevoie un aliment cu altul.

Obiectivele de îngrijire - vor arăta clar şi precis care sunt rezultatele pe care pacientul, familia, colectivul şi asistenta medicală speră să le obţină, dar şi care sunt intervenţiile intreprinse de asistentă şi pacient pentru a atinge scopul dinainte fixat.

Obiectivele urmărite de către asistentul medical, în cazul unui pacient cu obezitate sunt:

consolidarea rezultatelor terapeutice obtinute deja şi prevenirea cronicizării unor imbolnăviri.

stabilirea unei diete conforme cu situația medicală a pacientului;

respectarea strictă a medicației și dieteti stabilite de medicul diabetolog;

educația pentru sănătate în vederea motivării și sprijinirii pacientului supraponderal să-și schimbe stilul de viată și să-și îmbunătățescă astfel starea de sănătate.

19

Page 21: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

III. PARTEA PRACTICĂ

PROCESUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI CU OBEZITATE

III.1. Interviu

Informații generale:

Nume şi prenume: C.E Vârstă: 64 ani Sex: feminin Starea civilă: căsătorită Ocupația: pensionară Copii: 3 Relaţia cu familia: bună Persoane care pot fi anunţate: soţul, copiii Adresa: jud. Iaşi Diagnostic la internare:

o Diabet zaharat tip II recent descoperito Obezitate grad Io Hipertensiune arterială stadiul I

Obișnuințe de viață:

Consumator ocazional de alcool, cafea Dietă/regim alimentar: conform afecțiunii

diabetice: dieta = 200 g HC (hidrat de C) hiposodată Alergii cunoscute: nu se știe alergică. Repaos: somn 8-10h/zi. Exprimare: conformă cu nivelul de educaţie Grad de informare: este interesată de boală şi de

vindecarea ei.

Probleme de

sănătate:

Antecedente heredo-colaterale: apendicectomie la 17 ani

Tratament în curs: antidiabetice orale: Siofor 500 mg 2 tb/zi

Motivele internării: astenie, ameteli, cefalee, palpitatii.

Istoricul bolii: Bolnava in varsta de 64 de ani aflată în evidența din 2011 cu diabet zaharat tip II în prezent tratat cu dieta = 200gHC (hidrat de C) hiposodata si Sifor 500mg 2tb/zi, se interneaza pentru astenie, ameteli, cefalee, palpitatii.

Alte probleme cu sănătatea: o Diabet zaharat tip IIo Hipertensiune arteriala

Examen Stare generală: alterată

20

Page 22: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

clinic general:

Stare de nutriție: supraponderală Stare de constiență: prezentă Greutate: 103 kg Înălţime: 1.64 Aparat respirator: torace normal conformat,

sonoritate normală, murmur vevicular fiziologic, 18 respirații/minut

Aparat cardio-vascular: o zona precordială de aspect normal;o TA = 150/90mmHg; Puls 75b/min, ritm

cardiac regulato artere pulsatile;

Aparat digestiv: abdomen moale Sistem osteoarticular: aparent integru și mobil

morfofuncțional Aparat urogenital:

o loje renale suple, nedureroase la percuție și palpare

o urini clare Sistem nervos si organe de simt: normale Tegumente și mucoase: tegumente integre,

normal colorate , calde, elastice, țesut subcutanat celular bine reprezentat, în excesul adipos;

Sistem ganglionar: nepalpabil superficial

Investigații:

Examenul sângelui:o GR = 4,5x106mm3o GA = 5,8x103mm3o Glucoza = 150mg%o Hb = 13g‰ o Ht = 41 %o VSH = 5mm/ho Uree = 0,40‰

Examenul urinei: o Albumină absento Glucoză absento Rare celule epiteliale.

21

Page 23: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

III.2. Nevoile fundamentale dupa V. Henderson

Nr. Crt.

Nevoia fundamentală Manifestări de dependenţă Cauze

1A respira și a avea o buna circulație

Creșterea tensiunii arterialeTulburari de ritm cardiac

Jugulare turgescente

Obezitatea Hipertensiune

arterială

2 A bea şi a mâncaAlimentația inadecvata prin

surplusGreseli în alegerea alimentelor

Diabetul zaharat

Obezitatea 3 A elimina - -

4A se mişca şi a avea o bună postură

Deplasare cu dificultateFatigabilitate

Scaderea tolerantei la efortAmeteli

Obezitatea Sedentarismul Hipertensiune

arterială

5 A se odihniOdihnă insuficientă,Slăbiciune, oboseală

Anxietate

6A se îmbrăcaA se dezbraca

Dificultatea de a se îmbraca și dezbraca

Obezitatea

7A fi curat, îngrijit şi a avea tegumentele protejate

Deficit de autoîngrijireObezitatea Slabiciune

8A păstra temperatura corpului în limite normale

- -

9 A evita pericolelePrezintă risc de accidenteAmețeli cu risc de cădere

Hipertensiunea arterială

Obezitatea 10 A comunica - -11 A se realiza - -

12 A se recreaDificultatea de a indeplini

activitati recreativeObezitatea

Sedentarismul

13 A învăţaAnxietate cauzata de necunoasterea bolii

Vârsta

14 A practica religia Dificultate de a participa la

activitati religioase

Obezitatea Hipertensiunea

arterială

22

Page 24: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

III.3. Rolul asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu obezitate

Rolul autonom al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu obezitate

Fișa tehnică nr.1 – Comunicarea terapeutică

Definiție

Este o activitate planificată, efectuată pentru a obţine relaţii interpersonale între nursă şi bolnav.Comunicarea se manifestă prin toate expresiile, verbale şi non-verbale, prin caracteristicile individului din punct de vedere comportamental şi sexual.

ScopRolul nursei este acela de a ajuta pacientul în a se exprima cu scopul realizării unei comunicări adecvate

Tehnică

Pentru a se obţine acest lucru, trebuie respectate câteva reguli, cum ar fi :- pacientul va fi respectat, indiferent de gradul de cultură sau de pregătire profesională;- vocabularul utilizat trebuie să fie pe înţelesul acestuia;- adresarea se face cu „ dumneavoastră”;- tonul utilizat este adecvat situaţiei;- nursa îşi va menţine echilibrul necesar;- toate tehnicile se aplică atunci când pacientul este cooperant;- mimica şi gesturile trebuie să completeze informaţia medicală.

Incidente

Comunicarea este ineficientă în următoarele situaţii:- nursa îşi afirmă părerea contradictorie cu cea a pacientului;- nursa dă asigurări false, inducând în eroare pacientul;- când pacientul nu este lăsat să aibă păreri proprii,- nursa foloseşte o atitudine de aprobare sau dezaprobare excesivă faţă de cele relatate de bolnav;- când se folosesc stereotipurile şi nu se ţine cont că fiecare bolnav este o persoană aparte;- nursa schimbă subiectul conversaţiei, ceea ce reprezintă o impoliteţe, sau poate duce la inhibiţia bolnavului.

Fișa tehnică nr.2 – Alimentația bolnavului cu obezitate

DefinițieAsigurarea necesităţilor calorice şi calitative in funcţie de varsta şi starea organismului.

ScopFavorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice obtinute deja şi prevenirea cronicizării unor imbolnăviri. Stabilirea unei diete conforme cu situatia medicala a pacientului.

Tehnica Asistenta va asigura: calcularea necesarului de calorii pe 24 de ore in functie de

activitate, varsta calcularea ratiei alimentare echilibrata asigurarea echilibrului intre produsele de origine animala si

vegetala inlocuieste la nevoie un aliment cu altul conform

23

Page 25: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

echivalentelor cantitative si calitative ale diferitelor principii alimentareRegimul alimentar va fi hipocaloric cu un aport de cca 1200-1300cal. in conditii de activitate obisnuita. In spital sau in conditii de repaos absolut, aportul caloric poate fi si mai redus, la 800, 600 sau 400 calorii si uneori se poate recurge chiar la postul absolut.In cazul regimului hipocaloric, proteinele vor fi date in proportii de 1,5-2 g/kg corp.Ratia lipidica va fi redusa la 40-50 g/zi si intrucat ele furnizeaza un aport caloric crescut, dezavantajos intr-un astfel de regim.Regimul va fi sarac in glucide, stiut fiind faptul ca factorul principal in consumarea obezitatii, il constituie dezechilibrul alimentar in sensul unui consum exagerat de glucide sub forma de dulciuri concentrate, fainoase, paine.

Regim pentru o zi: (cca 100 calorii, 75g proteine, 100g glucide, 35g lipide)Dimineața:

200g lapte rece sau caldOra 10:

o chifla (50g) sau o felie de paine (50g) cu branza de vaci o cafea neagra cu zaharina

Prânz:Felul I:

salate de crudități din 200g varză albă sau rosie sau ridichi de lună sau andive, salata verde sau castraveți, salată de roșii, ardei grași, praz cu o linguriță de ulei, lămâie sau oțet

1-2 farfurii de supă sau ciorbă, preparate din aceleasi legume și aceleași cantități ca cele indicate pentru salată.

Felul II: 100g carne slabă de vacă, mânzat, pasare fiartă, friptă, tocată și

fiartă sau friptă, înăbușită, conserve de carne slabă preparată rasol sau 150g peste slab, stravid, cod, stiuca, salau (congelat sau

proaspat) fiert, fript la cuptor, conserve de peste slab, rasol sau 150g branza de vaci

Felul III: un mar (100g)

Seara: 150g cartofi fierti inabusiti sau 200g soteuri din fasole verde si

200g dovlecei cu 2 lingurite iaurtFelul I:

100g carne slaba fripta sau 150g peste slab (adica sortul care s-a consumat la pranz)

Felul II: Un mar (100g)

24

Page 26: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

Rolul delegat al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu obezitate

Fișa tehnică nr.3 - Măsurarea și notarea funcțiilor vitale MĂSURAREA PULSULUI

Definiție Determinarea numărului de bătăi cardiace pe minut.Scop Evaluarea funcţiei cardiovasculare. Elementele de apreciat sunt:

ritmicitatea, frecvenţa, celeritatea şi amplitudinea.Materiale necesare

Ceas cu secundar şi un creion roşu.

Loc de elecție Pulsul poate fi măsurat la nivelul oricărei artere accesibile palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos: artera femurală, humerală, carotidă, temporală, superficială, pedioasă.

Tehnică Se va asigura pacientului un repaus fizic şi psihic de 10-15 minute, după care se va repera artera şi se vor fixa degetele palpatoare pe traiectul arterei, exercitând o presiune asupra peretelui arterial cu vârful degetelor. Se vor număra pulsaţiile timp de 1 minut.Se va consemna valoarea obţinută printr-un punct pe foaia de temperatură, ţinând cont că fiecare linie orizontală a foii reprezintă patru pulsaţii. Unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie va genera curba pulsului.

MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALEDefiniție Determinarea presiunii sistolice şi diastolice la internare pentru a

compara starea curentă cu valorile normale.Scop Evaluarea funcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii,

rezistenţa determinată de elesticitatea şi calibrul vaselor). Elementele de evaluat sunt: tensiune arterială sistolică (maxima) şi tensiune arterială diastolică (minima).

Materiale necesare

Aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale (cu manometru), stetoscop biauricular, tampon de vată, alcool, creion roşu.

Loc de elecție Bratul pacientului, deasupra incheieturii cotului.Tehnică Metoda de determinare poate fi ascultatorie sau palpatorie.

Intervenţiile asistentei pentru metoda ascultatorie sunt: pregătirea psihică a pacientului asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 15 minute spălarea pe mâini se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului,

sprijinit şi în extensie se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală,

sub marginea inferioară a manşetei se introduc olivele stetoscopului în urechi se pompează aer în manşeta pneumatică, cu ajutorul

perei de cauciuc, până la dispariţia zgomotelor pulsatile se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin

deschiderea supapei, până când se percepe primul zgomot arterial (care reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime)

se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi consemnată

25

Page 27: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice

se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau de acul manometrului, în momentul în care zgomotele dispar, aceasta reprezentând tensiune arteriala minimă

se notează în foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare roşie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur

se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat; în alte documente medicale se înregistrează cifric

se dezinfectează olivele stetoscopului şi membrana cu alcool.

La indicaţia medicului, se pot face măsurători comparative la ambele braţe.

MĂSURAREA ȘI NOTAREA MASEI CORPORALE Definiție Prin măsurarea masei pacientului obez se apreciaza starea de nutriție,

stabilirea necesităților calorice ale organismului si scaderea ponderală în raport cu obiectivele tipului de regim alimentar prescris de medic.

Scop Determinarea raportului de masa corporala.Materiale necesare

taliometru banda metrica cantar antropometric pix foaie de temperatura

Tehnica Măsurarea înălțimii: Bolnavul este descaltat, este asezat in ortostatism, cu spatele lipit de perete, se plaseaza o linie pe vertex si se marcheaza locul de inaltime. Apoi cu o banda metrica se masoara distanta de la sol pana la locul marcat. Se noteaza in foaia de temperatura si in carnetul propriu.Masurarea greutatii: Asistenta medicala va masura masa corporala zilnic dimineata a jeune. Ea va pregati fizic si psihic pacientul: acesta este anuntat sa nu manance; isi goleste vezica urinara; se verifica imbracamintea si incaltamintea care se scade

din masa totalaEfectuarea tehnicii:

verifica functionalitatea balantei se echilibreaza la nevoie se imobilizeaza acul indicator se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului se solicita pacientului sa se aseze pe cantar se deschide bratul balantei si se echilibreaza greutatile se citesc valorile obtinute pe scara cantarului se imobilizeaza bratul balantei, se coboara pacientul si se

conduce la salon se noteaza valorile in carnetul propriu cu numele,

prenumele, salonulSe noteaza în foaia de observație zilnic.

26

Page 28: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

Fișa tehnică nr.4 - Recoltarea sângelui pentru examene hematologice şi biochimice

Definiție Recoltarea sangelui, in conditii de siguranta, prin intermediul unui ac introdus in pulpa degetelui sau in traiectul venos.

Scop Recoltare de sange in siguranţă pentru determinarea glicemiei.Materiale necesare:

tavă medicală acoperită cu câmp steril, două seringi de 10 cm sterilizate, trei ace de puncţie venoasă cu mandren sterilizate, uscate şi verificate, alcool, tinctură de iod, tampoane de vată, garou de cauciuc, casoletă cu compuse sterile, leucoplast, muşama, pernă tare elastică pentru articulaţia cotului, recipienţi de recoltare, eprubete şi flacoane sterile, uscate, goale sau cu substanţe chimice, anticoagulante sau de altă natură în funcţie de felul analizei pentru care se face recoltare, numerotate cu creion, medii de cultură, tăviţă renală.

Tehnica Recoltarea se face prin înţepare (la adult pulpa degetului sau lobul urechii, la copil faţa plantară a halucelui sau călcâi) prin puncţie venoasă, puncţie arterială.

Tehnica punctiei venoase:Etapa de executie Timpi de executie

Pregătirea instrumentelor şi a materialelor necesare

- se aleg materialele necesare şi se aşează pe tavă;se transportă tava cu materialele în apropierea bolnavului.

Pregătirea fizică şi psihică a bolnavului

- se anunţă bolnavul şi i se explică necesitatea tehnicii- se aşează bolnavul în poziţia necesară (în funcţie de locul puncţiei);- se dezbracă braţul ales astfel ca hainele să nu împiedice circulaţia de întoarcere;- se aşează sub braţul bolnavului perna elastică şi apoi muşamaua;- se solicită bolnavului să menţină braţul în poziţia necesară.

Stabilirea locului puncţiei:

- se stabileşte braţul la care se face puncţia;- se examinează calitatea şi starea venelor de la plica cotului;- se stabileşte locul de executare a puncţiei.

Executarea puncţiei - se aplică garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a braţului;- cu indexul mâinii stângi se palpează locul pentru puncţie;- se dezinfectează locul puncţiei;- se cere bolnavului să închidă şi să deschidă pumnul de câteva ori şi să rămână cu el închis ;- având seringa în mâna dreaptă între police şi celelalte degete, cu indexul se fixează amboul acului ataşat;- cu policele mâinii stângi fixează vena la 4-5 cm sub locul puncţiei şi execută o compresiune şi o tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine;- se introduce acul în mijlocul venei în direcţia axului longitudinal al venei şi se împinge de-a lungul ei la o adâncime de 1-1,5 cm;- cu mâna stângă se trage încet pistonul, aspirând sânge ( sângele trebuie să apară în seringă);

27

Page 29: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

- se continuă aspirarea sângelui în seringă până se extrage cantitatea de sânge necesară;- se desface garoul şi bolnavul deschide pumnul;- se aplică un tampon de vată uscat peste locul unde este acul şi se retrage acul printr-o mişcare rapidă;- se dezinfectează locul puncţiei cu un tampon cu alcool sau tinctură de iod care va fi menţinut la bolnav timp de 5-10 minute, pentru hemostază;- se scoate acul de la seringă şi sângele recoltat se goleşte în recipientul pregătit;- spălare pe mâini cu apă curentă şi săpun.

Îngrijirea bolnavului după tehnică

- se aplica un tampon cu alcool pe locul punctiei pentru a opri hemoragia.

Pentru pacientul obez, la indicația medicului se recoltează sânge pentru:

I. Teste ce se refera la metabolismul lipidic: lipemia colesterol trigliceride lipidograma

Pentru determinarea lipemiei se recoltează 2 – 4 ml sânge.Valoarea normală 500 – 700 mg%.Pentru determinarea colesterolului se recoltează 2 ml de sânge.Valoarea normală 140 – 200 mg%Lipidograma se face din aceleasi sânge.Valoarea normală: - lipidograma alfa = 25 – 30%

- lipidograma beta = 40 – 60%- lipidograma beta lent = 3 – 10%

Trigliceridele (1,6 + 0,6 g‰)Colesterolul total = 1,80 – 2,4 g‰

II. Teste ce se refera la metabolismul glucidelor: glicemia 0,80 – 1,20 g%; lipemia 600 – 800 mg%; glicozuria acid uric 2 – 6 mg% eritrocite B.: 4,5 – 5,5 mil/mm3 , F.: 4,2 – 4,8 mil/mm3 reticulocite: 10 - 15‰ hematocrit B.: 46 + 6%; F.: 41 + 5% hemoglobina B.: 15 + 2 g/100 ml; F.: 13 + 2 g/100 ml leucocite: 4200 – 8000/mm3 din care:

o polinucleare neutrofile: 230/mm3 (0 – 5%)o polinucleare eozinofile: 200/mm3 (1 – 3%)o polinucleare bazofile: 40/mm3 (0 – 1%)o trombocite: 150 – 400000/mm3

28

Page 30: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

III.4. Plan de îngrijire

Nr.crt.

Diagnostic de îngrijire

Obiectiv de îngrijire

Intervenții Evaluare

1. Dificultate în a menține o bună circulație și respirați datorită greutății

Pacienta să aibă o bună circulație și o bună respirație

- Stabilesc o relație terapeutică cu pacienta, bazată pe încredee, acceptare- amplasez pacienta în salon, în poziție semișezândă, în funcție de starea, afecțiunea și receptivitatea sa- Invat pacienta sa foloseasca diferite aparate de sustinere (scripetele de deasupra patului, care o va ajuta să coboare mai usor din pat)- Asigur conditiile de mediu adecvate, pentru a a evita pericolele prin accidentare;- Solicit bolnavei sa stea linistita la pat, să nu se agite, pentru că există posibilitatea creșterii tensiunii arteriale mai mult decât este deja- Aerisesc salonul și umezesc aerul din încăpere.- Învăț pacienta să utilizeze diferite tehnici de relaxare si de gimnastică respiratorie. - Învăț pacienta să evite schimbările bruște de temperatură- Am pregatit materialele necesare masurarii tensiunii arteriale, pulsului, respiratiei si temperaturii. La indicația medicului masor si notez in foia de observatie functiile vitale: TA, puls, respirație, temperatură

- T.A.= 150/90 mmHg- Puls 75b/min- G = 103kg

- după 2-3 zile TA se restabilește la o valoare constantă

- respirația este în continuare deficitară

2. Perturbarea modului de a se alimenta (alimentație în exces)

Pacienta să-și urmeze regimul dietetic

- Explorez preferintele pacientei asupra alimentelor permise alcatuind o alimentatie echilibrata cu evitarea grasimilor animale, reducerea cantitatii de hidrocarbonati si alegerea de alimente benefice pentru sănătate;- Invat pacienta categoriile de alimente din ghidul alimentar al pacientului diabetic si echivalentele cantitative si calitative ale principiilor alimentare, in vederea inlocuirii unui aliment cu altul;- Monitorizez pacienta pentru a consuma numai alimentele cuprinse in

- pacientei îi este greu să renunțe la o serie de alimente contraindicate de regimul alimentar

- pacienta acceptă treptat regimul alimentar

29

Page 31: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

regimul alimentar impus de medicul diabetolog;- In functie de toleranta la glucide regimul va cuprinde alimente cantarite (paine, lapte, cartofi, paste fainoase, legume uscate, fructe) si necantarite (peste, carne, mezeluri, oua, supe de carne, sosuri fara faina, ulei)- Asigur un regim alimentar variat, bogat în proteine şi vitamine: carne, legume şi fructe;- Calculez necesarul de calorii pe 24 de ore in functie de activitate, varsta;- Urmaresc orarul si distributia meselor;- Sfătuiesc pacienta să consume circa 2 litri lichide pe zi sub forma de: ceai, compot, sucuri naturale, lapte;- Incurajez pacienta şi o asigur de contribuţia alimentelor în procesul de vindecare;- Asigur un climat liniştitor în timpul mesei;- La indicația medicului cântăresc zilnic pacienta. Invit bolnava la cantar, verific funcționalitatea acestuia, rog bolnava să se urce pe cantar, echilibrez greutățile și notez valoarea obținuta: Ajut bolnava sa coboare și o condc la salon. Stimulez pacienta să-și reducă din masa corporală, atât pentru sănătatea ei, cât și pentru un aspect fizic placut.

- pacienta înțelege și își însușește informațiile cu privire la regimul alimentar

- pacienta face eforturi să mămânce numai alimentele permise

- pacienta acceptă și respectă dieta impusă

G = 102kg

3 Dificultate în a se mobiliza din cauza greutații corporale

Pacienta să prezinte mobilitate și postură adecvată

- Ajut bolnava sa se plimbe prin salon si holul sectiei, executand cateva sau chiar mai multe exercitii de gimnastica respiratorie.- Aticipez necesitățile pacientei la nevoie;- Amplasez pacienta in salon in functie de starea, afectiunea si receptivitatea sa; - Asigur conditiile de mediu adecvate, pentru a a evita pericolele prin accidentare;- Orientez pacienta in timp, spatiu si anturaj;- Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu;- Instalez pacienta in pat respectand pozitiile anatomice ale corpului;- Folosesc utilajele auxiliare si de confort pentru mentinerea pozitiei anatomice;

- Pacienta începe să facă mici deplasări

- Pacienta se deplasează singură cu mai multă încredere

- Pacienta se deplasează singură și face câteva exerciții de gimnastică

30

Page 32: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

- Invat pacienta sa foloseasca diferite aparate de sustinere.- Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, servindu-i la pat cele necesare- Redau increderea pacientei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare;- Se incurajeaza pacienta sa faca mici plimbari zilnice, eventual ajutandu-se de un baston.- Planific un program de exercitii in functie de capacitatea pacientului;

4. Potențial risc de lezare a tegumentelor

Pacienta să fie curată, ăngrijită și să aibă tegumentele intergre și protejate

-Planific un program de igiena in functie de activitatile pacientei;-Invat pacienta masuri de igiena personala;-Ajut pacienta sa sa isi faca baia totala sau partiala;-Pregatesc materialele pentru baie;-Pregatesc cada in care apa va avea temperatura de 37-38°C-Pregatesc salonul si materialele necesare pentru efectuarea toaletei pe regiuni;-Protejez pacienta cu un paravan pentru a beneficia de intimitatea necesara toaletei;- Ajut bolnava sa-si realizeze toaleta pe regiuni.-Masej și pudrez cu talc regiunile predispuse escarelor datorita pozitiei.-Identific, impreuna cu pacienta cauzele si motivatia preocuparii pentru aspectul fizic si ingrijirile igienice;-Ajut pacienta sa isi schimbe atitudinea fata de aspectul sau fizic si fata de ingrijile igienice;-Informez pacienta cu privirea la mentinerea curateniei tegumentelor si mucoaselor pentru prevenirea imbolnavirilor

- pacienta prezintă o mică leziune în zona pliului submamar drept

- pacienta are tegumente curate și integre

5. Dificultate în a se îmbraca și dezbraca

Pacienta sa se poata imbraca si dezbraca singura

Educ pacienta cu privire la importanta vestimentatiei in identificarea personalitatii;Explic pacientei legaturile dintre tinuta vestimentara, imagine si stima de sine;Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei;Ii acord timp suficient pentru a se imbraca si dezbraca;

- pacienta capata usurinta in procesul de imbracare / dezbracare

31

Page 33: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

Asez obiectele din camera in aceasi ordine tot timpul, iar hainele in ordinea folosirii lor si solicit pacientei, la dezbracare sa le puna in ordine inversa;

6. Dificultatea de a indeplini activitati recreative

Pacienta sa prezinte o buna dispozitie si o stare de optimism cu privire la evolutia boliiPacienta sa isi recapete increderea in propriile forte

Explorez activitatile recreative care ii produc placere pacientei;Analizez si stabilesc daca acestea sunt in concordanta cu starea sa psihica si fizica;Incurajez pacienta sa isi exprime emotiile si sentimentele;Supraveghez pacienta in timpul recreerii pentru a nu se produce agravari ale starii fizice si psihice;Apreciez impactul activitatii recreative asupra pacientei;Antrenez pacienta in activitati recreative in limita impusa de capacitățile proprii.Am in vedere ca activitatile sa nu suprasolicite pacienta si sa nu o oboseasca, ci sa ii creeze o stare de buna dispozitie;Notez reactiile si manifestarile pacientei cu referire directa la starea de plictiseala si tristete.

Pacienta prezinta o stare de bine și de încredere în sine

7. Deficit de cunoștințe despre obezitate

Pacienta va dobândi cunoștințe despre obezitate

- Explic pacientei riscurile obezității și o constientizez asupra propriei responsabilitati privind sanatatea;-Explic pacientei care sunt regulile obligatorii de igiena ce trebuie respectate de un obez, precum si regulile de igiena alimentara.- Explorez cunostintele pacientului cu privire la boala- Furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor programate;- Introduc pacienta într-un grup de sprijin cu alte persoane ce sufără de obezitate- Explic pacientei necesitatea schimbarii stilului de viață și a celui alimentar și continuarea acestora acasaOfer exemple de alti pacienti care au aceasi problema medicala si care au o evolutie favorabila; - Încurajez pacienta să aibă un jurnal cu meniuri pe zile și ore, să scrie zilnic ceea ce a mâncat.

- TA = 150/90mmHg- G 102,8kg- P = 68b/min

- pacienta dobândește cunoștințele necesare despre obezitate, necesitatea schimbării stilului de viață, a regimului alimentar și continuarea tratamentului antidiabetic.

32

Page 34: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

IV. EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE A PACIENTULUI CU OBEZITATE

Educatia pentru sanatate are trei laturi: - cognitiva, care consta in comunicarea si insusirea de noi cunostinte

necesare apararii si mentinerii sanatatii; - motivationala, adica asigura convingerea populatiei privind

necesitatea prevenirii si combaterii bolilor si a dezvoltarii armonioase a organismului, prin respectarea regulilor de sanogeneza; 

- comportamenta-volitionala, care consta in insusirea deprinderilor si obisnuintelor sanogenice, cu aplicarea lor in practica cotidiana.

Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste educatie pentru sanatate drept arma cea mai eficace a sanatatii populationale, ceea ce impune "sa fie asigurata educatia pentru sanatate a populatiei si sa fie determinate castele sectoare in care aceasta sa participe la aplicarea tuturor programelor de sanatate publica, pentru a marca astfel raspunderea personala si colectiva a tuturor membrilor societatii in ocrotirea sanatatii umane".

Sublinez importanta celor trei principii de baza ale educatie pentru sanatate.

Primul este cel al prioritatii: cu cat interventia in "cariera sanatatii" este mai timpurie, cu atat educatia pentru sanatate va fi mai eficace.

Al doilea principiu, al specificitatii si autoritatii, considera ca opinia celor cu autoritate legitima este mai credibila, mai cu seama daca acestia constituie un exemplu graitor de comportament sanogenic.

Al treilea se refera la integrarea educatiei pentru sanatate in obiectivele politicii social-sanitare a statului; educatia pentru sanatate trebuie sa fie strans legata de conditiile concrete ale societatii si sa fie compatibila cu statutul social-economic si cultural al acesteia, percum si cu progresele inregistrate in domeniul stiintelor medicale.

Obezitatea este o problemă de sănătate pentru fiecare individ afectat, iar costurile suportate de societate sunt foarte mari.

Rolul educatiei terapeutice este de a motiva persoana sa faca schimbarile de stil de viata necesare controlului ponderal, de a o invata cum sa le faca si de a o ajuta sa le faca pe o perioada cat mai lunga de timp. Educatia terapeutica are practic doua dimensiuni: cea terapeutica, specifica, referitoare la dieta (numar de calorii, cantitati, meniu, alimente mod de preparare, orar) sau actitate fizica (tip de exercitiu, timp si perioada de desfasurare) si cea educationala, referitoare la modul in care aceste detalii terapeutice sunt receptionate, asimilate si aplicate de persoana.

Obiectivele educatiei pentru sanatate a pacientului cu obezitate sunt:

33

Page 35: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

• Informarea şi educarea pacientului despre riscurile excesului ponderal pentru starea de sănătate şi despre importanţa adoptării unui stil de viaţă sănătos, care include atât o alimentaţie echilibrată, cât şi mişcarefizică eficientă.• Motivarea şi sprijinirea pacientului supraponderal să facă schimbările necesare în stilul de viată pentru a ajunge la o greutate normală şi astfel să îsi îmbunătătească starea de sănătate.

Profilaxia în obezitate, urmăreşte încă din copilărie, educarea în vederea unui comportament adecvat de viaţă. Profilaxia, a devenit astfel o concepţie atotcuprinzătoare în domeniul sănătăţii, impunându-se definitiv pe plan internaţional.

Obişnuirea cu o alimentaţie echilibrată şi sănătoasă completată cu activarea organismului (sport) începând cu primul an de viaţă. Consumul de dulciuri şi de alcool sunt obiceiuri proaste şi nu necesităţi ale organismului.

Depistarea din timp şi tratarea cauzelor tratabile ale obezităţii (hipotiroidismul, etc.), educaţia spre o nutriţie corectă, sănătoasă, completată cu o activitate fizică moderată la toate vârstele este unul din factorii cheie in ceea ce priveste abordarea obezitatii ca si afectiune medicala.

Dietele hipocalorice preluate de pacient din literatură, fără controlul, pregătirea și asistența specialiștilor, cu toate eforturile depuse, duc la rezultate nedorite, dezamăgiri, evoluții „în acordeon”, un lanț descurajant de scăderi și creșteri alternative în greutate.

Factori psiho-emotionali multipii pot fi implicati in geneza si mentinerea obezitatii, si se pot constitui in bariere ale optimizarii stilului de viata si reducerii ponderale. De aceea, educatia terapeutica depaseste cadrul pur educational si se adreseaza si acestor factori prin consiliere si terapie comportamentala.

34

Page 36: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

V. BIBLIOGRAFIE

1. Corneliu Borundel– Manual de medicină internă pentru cadre medii, Editura All, Bucureşti, 1995

2. Gheorghe Mogoş– Mică enciclopedie de boli interne, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986

3. Gheorghe Mogoş– Urgenţe în medicină internă, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983

4. Carol Mozeş– Tehnica îngijirii bolnavului – Editura Medicală, Bucureşti, 1997

5. Radu Păun– Tratat de medicină internă - Editura Medicală, Bucureşti, 1992

6. Roman, Gabriela: Abordarea obezității în practica medicală: managementul clinic, (http://medic.pulsmedia.ro/article--x-Tratament-Abordarea_obezit%C4%83%C5%A3ii_%C3%AEn_practica_medical%C4%83:_managementul_clinic--5619.html

7. Titircă L. – Ghid de nursing, Editura Viaţa Românescă, Bucureşti, 1995

8. Lucretia Titirca - Manual de ingrijiri special acordate pacientilor, Editura Viata Romaneasca, 2001

 

35

Page 37: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

VI. ANEXE

Tesut adipos

36

Page 38: Ingrijirea Bolnavului Cu Obezitate

Curba greutatii functie de inaltime

Vârsta Bărbați FemeiBMI 25–30 > 30 25–30 > 30

18–29 28,9 3,7 16,2 4,030–39 46,4 13,9 26,4 11,040–49 53,1 19,9 32,3 15,350–59 53,2 25,3 42,0 25,460–69 62,1 22,8 46,3 33,0≥ 70 58,2 22,8 45,7 32,2

Pregătire Bărbați Femei

BMI 25–30 > 30 25–30 > 30

școala primară 51,7 24,3 40,9 31,4

școala profesională 48,8 16,7 34,2 17,3

bacalaureat 48,9 11,9 28,1 10,1

37