INGRIJIREA PACIENTULUI

  • View
    426

  • Download
    14

Embed Size (px)

Text of INGRIJIREA PACIENTULUI

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI

SCOALA TEHNICA POSTLICEEALA SANITARA HENRI COANDA CONSTANTA

PROIECT Ingrijirea bolnavului cu Accident vascular cerebral

INDRUMATOR Sava Corina Daniela Absolvent Barzoi (Ursu) Daniela

CONSTANTA 2012

INGRIJIREA PACIENTULUICU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

CUPRINS

1. MOTTO2. ARGUMENT3. CAP I NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL4. CAP II ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL5. DEFINITIE6. ETIOPATOGENIE7. CLASIFICARE8. EPIDEMIOLOGIE/INCIDENTA9. FIZIOPATOOLOGIE10. DIAGNNOSTIC CLINIC-SIMPTOMATOLOGIE-MANIFESTARI CLINICE-DIAGNOSTIC PARACLINIC11. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL12. EVOOLUTIE13. PROGNOSTIC14. COMPLIICATII15. PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT16. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU AVC ISCHEMIC17. EDUCATIE PENTRU SANATATE18. CAP III DOSARE DE INGRIJIRIE

Motto:

Invinge greutatile profesiunii tale,Stapineste supararea si nerabdarea ta.Gindeste-te ca cel suferind estedezarmat si fara putere si are nevoiede ajutorul si ingrijirea ta.

Masei

ARGUMENT

Sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator; controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor.Sistemul nervos ne controleaza activitatea de la o miscare la alta , totul fara exceptie ; este cea mai complecta si cea mai importanta retea de control si distributie a informatiilor. Fara sistemul nervos nu exista auz si vedere.Nu este durere si bucurie , dar nu sunt nici miscari coordinate ; ar fi de neanchipuit reglarea unor functii fiziologice ca digestia sau respiratia fara sa mai vorbim despre importanta memoriei si a luarii de decizii , despre sentimente , afectivitate , gandire si vorbire Deteriorarea celulei nervoase poate avea consecinte grave deoarece celulele distruse nu se refac niciodata .Pentru sustinerea activitatii SNC este nevoie de mult oxigen si substante nutritive , adica de o bogata circulatie sanguine.

La baza tulburarilor vasculo-cerebrale stau perturbarea in concentratia de oxigen si intreruperea circulatiei prin anoxie . Astfel se produc grave suferinte tisulare cu leziuni mari si deficite motorii.Acestea sunt tranzitorii cand capacitatea de redresarea hemodinamica a creierului se poate restabili. Leziunile devin ireversibile atunci cand aportul celular energetic pentru mentinerea vietii celulare devine insuficienta. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate, sfincteriene , trofice , senzoriale. Factorii determinant sunt : HTA , ateroscleroza , trauma psiho- afective , stari de incomodare , conflictuale si de tensiune emotional , oboseala fizica , excese alimentare si / sau alcoolie bruste de temperature si de presiune . Dorind a sti cat mai mult despre aceasta boala am ales aceasta tema pentru a o prezenta .

CAP. I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

I.1.STRUCTURA SISTEMULUI NERVOS

Sistemul nervos are rolul de a receptiona , transmite si integra informatiile din mediul extern si intern si intern , pe baza carora elibereaza raspunsuri adecvate , motorii si secretorii.

Integrarea este o propietate a tuturor etajelor sistemului nervos , dar organul de integrare propiu-zisa , care subordoneaza si functiile celorlalte etaje , este scoarta cerebral . Se deosebesc : Un sistem nervos vegetativ Un sistem nervos al vietii de relatie , alcatuit din : Sistemul nervos central si Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos vegetativ nu este un sistem autonom , independent. Este o component a sistemului nervos , care isi poate desfasura activitatea si independent de vointa.Activitatea sa este reglata de segmentele superioare ale sistemului nervos central si in mod special de scoarta. Sistemul nervos vegetative coordoneaza activitatea organelor interne : bataile inimii si presiunea sanguine , distributia sangelui , frecventa miscarilor respiratorii , secretia , ect. Cele doua component ale sistemului nervos vegetative simpaticul si parasimpaticul exercita asupra fiecarui organ actiuni antagoniste : unul stimuleaza , celelalt inhiba.

Excitatia simpatica , mareste catabolismul , deci creste caldura , glicemia , accelereaza bataile inimii , diminua circulatia periferica si crste circulatia central . Parasimpaticul are actiune antagonista: creste anabolismul . Sistemul nervos periferic, alcatuit din fibre nervoase si organe terminale , deserveste informatia .La modificari corespunzatoare de mediu extern sau intern , deci la stimuli diferiti , se produc excitatii (in organelle terminale sensitive) , transmise prin fibre nervoase spre centru .Excitatiile mediului extern si excitatiile pornite de la muschi, tendoane , articulatii periost se transmit prin intermediul sistemului nervos al vietii de realtie , iar excitatiile placate de la viscera se transmit pe calea sistemului nervos vegetative .Aceste senzatii sunt receptionate de organe specializate , numite receptori , care pot fi:Exteroceptori , care culeg exitatiile pornite de la mediul extern, Propioceptori , care culeg excitatiile de la muschi , tendoane , articulatii, interceptor , care culeg excitatiile visceral .Nervii periferici pot fi : senzitivi sau senzoriali , motori si vegetative . Pe calea lor vin informatiile de la periferia corpului sau din oraganismele interne , care vor merge prin intermediul neuronului senzitiv spre centru , influxul nervos retransmitandu-se spre organelle efectoare pe calea neuronului motor , a nervilor motori.In general , nervii periferici sunt micsti, leziunea lor provocand tulburari vlinice motorii si sensitive .Din nervii periferici fac parte nervii cranieni , in numar de 12 perechi , si nervii rahidieni. Sistemul nervos central este alcatui din encefal , care este format din cele doua emisfere cerebrale , formatiunile de la baza creierului , trunchiul cerebral ,cerebel si maduva spinarii. Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai dezvoltata a sistemului nervos .Fiecare emisfera cerebral are trei fete care sunt brazdate de numeroase santuri , unele mai adanci iar altele superficial.Structural emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta cenusie dispusa la suprafata formand scoarta cerebral si substanta alba la interior , iar in profunzime nuclei centrali.Fiecare dintre ele cuprinde cate patru lobi: frontal , parietal temporal si occipital .Acestia sunt impartiti prin santuri in circumvolutii.Encefalul este format din substanta cenusie si substanta alba .Substanta cenusie prezinta numeroase cellule de diferite forme si dimensiuni , alcatuind la suprafata scoarta cerebrala care este segmental cel mai dezvoltat al SNC la om. La nivelul cortical ajung toate informatiile si de aici pornesc comenzile pentru activitatea motorie .Scoarta cerebral reprezinta segmentul superior de integrare al organismului ca tot unitar in echilibrrului dinamic cu mediul inconjurator .In scoarta se gasesc 14 milioane de celule.Substanta alba a emisferelor cerebrale este formata din fibre nervoase care realizeaza legatura intre diferite zone corticale ( fibre de asociatie) , legatura intre cele doua emisfere ( fibrele comisurale corpul calos ), si legatura intre diferite etaje ale sistemului nervos central ( fibre de proiectie).

Scoarta cerebral cuprinde paleocortexul si neocortexul. Paleocortexul intervine si in reglarea aportului alimentar prin controlul centrilor hipotalamici ai formei si satietatii , reglarea activitatii sexual , mentinerea atentiei , coordonarea functiilor emotionale si a comportarii instinctuale ( frica , furie). Coordonand functionarea sistemului nervos , scoarta cerebral controleaza intreaga activitate a organismului.Ea detine in primul rand functia de reprezentare si selectionare , de elaborare a ideilor gandirea ( rationamentul), denumita de Pavlov activitatea nervoasa superioara.Spre deosebire de reflexele neconditionate , care sunt innascute , reflexele conditionate sunt dobandite , aparand in cursul existentei individului , determinate de conditii diferite si variate ale mediului extern. La nivelul scoartei se realizeaza integrarea superioara , cu alte cuvinte , adaptarea organismului la schimbarile mediului extern, inregistrate cu finite si precizie , precum si legatura dintre diferite parti ale organismului. Lobul frontal , care corespunde circumvolutiei frontale ascendente , este sediul neuronului motor central , deci sediul miscarilor voluntare.Leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii (paralizii) tulburari in articulatia vorbirii (disartrie sau anartrie), tulburari de comportament. Lobul parietal este sediul cortical al analizorului sensibilitatii generale.La acest nivel se realizeaza sinteza tuturor tipurilor de sensibilitate.Leziunile lobului parietal se vor insoti deci de tulburari privind aprecierea volumului si a formei obiectivelor(stereognozie) , a greutatilor( barastezie), privind aprecierea distantei dintre doua atingeri ale pielii ( discriminarea tactile ).etc. Distrugerea totala duce la agnozie tactile