INGRIJIREA PLAGILOR

5/24/2018 INGRIJIREA PLAGILOR

1/49

ngrijirea plagilor

Definiie

Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea

continuitii tegumentelor sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea

pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fr leziuni tisulare de profunzime.

Contuziilesunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic,

care produce leziuni tisulare, pastrnd nsa integritatea tegumentelor. n fuctie de

forta de actiune al agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau

mixte

Echimozaeste forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor

sangvine din tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care n cteva zile

si modifica culoarea, devenind vnata, apoi galben-verzuie).


2/49

Hematomuleste o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza

acumularii ntre tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile de snge, prin ruperea

accidentala a unor vase sangvine mai

Clasificare:

Dup tipul de aciune a agentului vulnerant(traumatic):

1. mecanice:

- prin tiere- prin nepare, arme albe, insecte etc.- prin contuzii, prin lovire- prin strivire- prin arme de foc- prin muctura de animale slbatice /domestice- prin muctura de arpe, viper2. termice: - cldur, frig, electricitate

3. ageni ionizani: radiaii

4. ageni chimici: acizi, baze, sruri

Dup circumstanele de producere pot fi:

a) accidentale - de munc, de circulaie, casnice

b) intenionale suicid, agresiuni

c) iatrogene - intervenii chirurgicale, injecii, punciiDup timpul scurs de la producere:

- recente (sub 6 ore)

- vechi - care depesc 6 ore de la producere; acestea se

consider plgi infectate


3/49

Dupprofunzime:- superficiale; profunde

Dup straturile anatomice interesate -pentru caviti naturale(abdomen,

torace, craniu), pot fi:

- nepenetrante - cnd nu depesc nveliul seros

-penetrante- se refer la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur, dura

mater); plgile penetrante pot fi simple sau pot interesa i un viscer

parenchimatos sau cavitar =perforante

Dup evoluie pot fi:

-

necomplicate; complicateCaracteristicile plgilor

prin tiere - au marginile regulate, limitate, se vindec repede; cele

operatorii sunt de obicei aseptice

prin nepare - sunt cele mai frecvente i cele maineltoare, gravitatea lor

este n raport cu adncimea, sediul i gradul de infectare; plgile limitate

adnci favorizeaz dezvoltarea germenilor anaerobi; plgilor prin nepare cu

creion chimic le trebuie acordat o atenie deosebit, mai ales cnd n plag,rmn fragmente de creion, deoarece substana chimic continu s

acioneze i s distrug esuturile; nepturile minii pot produce leziuni

inflamatoare- determin panariii


4/49

prin contuzii - n cazul unor contuzii profunde se pot produce leziunidistructive, deci plgi ale organelor profunde: creier, muchi, ficat, splin,

rinichi, intestin etc., frs existe o plag a pielii

prin muctur de animalese suprainfecteaz cu regularitate; pot fi poartade intrare pentru turbare; mucturile de viper produc fenomene generale

toxice

prin arme de focse caracterizeaz prin distrucii mari , sunt foarte

complexe

Plgi prin nepare cu spini vegetali:

- spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgndu-se la inciziechirurgical

- dac nu s-a extras este posibil dezvoltarea unei infecii (abces, flegmon) Plgile prin nepare plantar(cui, srm)favorizeaz dezvoltarea unor infecii

virulente; se trateaz chirurgical n servicii de specialitate.

Plgile prin neptur de insect(albine, viespi), prin inoculare de venin,

produc fenomene alergice: prurit, hiperemie, edem local sau, uneori, edem glotic

cu crize de sufocare, frisoane, convulsii, oc anafilactic sau colaps.


5/49

Simptomatologia plgilor

Simptome locale:

durerea este variabil ca intensitate, poate ceda spontan sau dup

antialgice; reapariia cu caracter pulsatil atrage atenia asupra dezvoltriiinfeciei

impotena funcional este partial sau total i are drept cauz durerea

sau lezarea elementelor musculo-articulare, osoase sau nervoase

Semne obiective:

prezena unei soluii de continuitate; n plgile mari,aa-numitele plgi

cu mari dilacerri, se pot observa distrugeri mari att de piele, ct i devase, muchi, nervi, fragmente de oase sau diferite o rgane situate n

profunzime; uneori, pri din aceste organe pot s ias prin marginile

plgii; aceasta se numeste evisceraie

hemoragiaeste variabil, ca i abundena sngerrii, n funcie de vasul

lezat.

Semne generale:

pulsul poate fi rapid - tahicardic - n plgi nsoite de hemoragii externe

sau interne sau de oc traumatic.

tensiunea arterial - dac scade - denot prezena unei hemoragii sau a

unui oc traumatic

febra poate avea semnificaia debutului infeciei sau resorbia unor

hematoame

Vindecarea plagilor

Vindecarea plgilor se poate realiza prin:

vindecare primar vindecare secundar vindecare teriar


6/49

Vindecarea primar(per primam sau per primam intentionem)- este vindecarea ce se obine de la nceput, fr complicaii; este vindecarea

ideal pentru orice plag operatorie; vindecarea se produce n 6 -8 zile

Vindecarea secundara (per secundam" sau per secundam intentionem"):- n acest tip de vindecare este ntotdeauna prezent infecia, spre deosebire

de vindecarea primar

Vindecarea tertiar (per tertiam intentionem"):

- se produce atunci cnd o plag evolueaz un timp pe linia vindecrii

secundare i apoi se sutureaz n scopul scurtrii evoluiei

Vindecarea este un proces interactiv, care se desfoar n trei faze:

Faza 1: faza inflamatorie -- apare ntre ziua 0 i 3

n aceast faz apar hemostaza i inflamaia.

Faza 2: faza de granulaie -- apare ntre ziua 3 i 14

n aceast faz se formeaz esutul de granulaie i restaurarea vascular.

Faza 3: faza de regenerareeste cel mai lung proces i se ntinde pe durata a 3

sptmni.


7/49

Contracia plgilor este mecanismul fiziologic care diminueaz dimensiunile plgii

i vindec zona n care rana este prezent. Aceasta reprezint o faz-cheie n

procesul de vindecare i ncepe la aproximativ o saptmn din momentul apariiei

rnii.

Tratamentul local al plgilor

Tratamentul variaz n funcie de nivelul la care se acord asistena (locul

accidentului, la cabinet medical sau la spital). Indiferent de nivelul la care se

intervine, pentru a ngriji oplag n mod corespunztor se cere ca:

ngrijirea s se fac n condiii de asepsie s se asigure, prin pansament, o bun absorbie a secreiilor plaga s fie protejat de factorii nocivi termici, infecioi din mediul

nconjurtor

s fie asigurat un repaus al regiunii lezate tratamentul local al plgilor s se fac cu ajutorul pansamentelor.

Prim ajutor la locul accidentului :

hemostaza provizorie

aplicarea unui pansament protector

transportul accidentatului la o unitate sanitar

nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument nu se scot fragmente osoase nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata(pericol de

hemoragie)

Ingrijirea plgilor recente care nu au depit 6 ore de la accident

calmarea durerii

toaleta si dezinfectia tegumentului

o dac plaga este ntr-o regiune cu pr, se rade prul n jurulplgii


8/49

pn la o distan de 6 cm de margineaplgii

o se spal pielea nelezat din jurul plgii cu apa ,apoicu serfiziologic

o se dezinfecteaz cu alcool sau cu tinctur de iod,prin miscaricirculare din jurul plagii spre exterior

toaleta plagii:

o curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila,serfiziologic,antiseptice neiritante(apa oxigenata 3%,cloramina 0,2-

0,4%);acestea au rol de a indeparta cu ajutorul jetului,in mod

mecanic impuritatile din plaga,antisepticele de a dezinfecta plagao tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile ;nu se

face tamponare cu vata;nu se toarna nici un fel de antiseptic in

plagile penetrante,perforante in organe si cavitati naturale

dezinfectia din nou a tegumentului

o dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu tincture de iod apoi cualcool

acoperirea plagii

o acoperirea plagii se face cu comprese sterile,care trebuie sadepaseasca marginile plagii cu 2-3 cm

fixarea pansamentului

o se face cu leucoplast,galifix sau prin infasare,in functie deintinderea ei si de eventualele complicatii

profilaxie antitetanica

o anatoxina tetanica (ATPA )im,0,5ml im.


9/49

Plgile vechi

Plgile care depesc 6 ore de la accident se consider infectate; li se face acelaitratament descris mai sus, ns plaga nu se sutureaz primam.

Plgile septice-pielea din jurul lor se cur circular, de la exterior spre interior.

Plgile vechi, infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaz prin splri cu soluii

antiseptice, pansamente locale umede cu cloramin i rivanol sau soluie de

antibiotic conform antibiogramei. Compresa umed va fi acoperit cu una-dou

comprese uscate, apoi se fixeaz pansamentul, fie prin nfurare (bandajare), fiefixnd compresa care acoper pansamentul cu leucoplast sau cu galifix; plgile

vechi se panseaz i se controleaz zilnic.

La nivelul toracelui-se face n functie de tipul plagii si localizare.

n cazul plagilor penetrante (adnci) aflat la nivelul toracelui folosimcomprese de dimensiuni mai mari dect plaga si-l vom fixa cu benzi de

leucoplast pe trei laturi.

A patra latura se lasa liber, nefixata, permitnd pansamentului safunctioneze ca o supapa.

n timpul inspirului, cnd toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi detorace nepermitnd intrarea aerului.

n timpul expirului, cnd toracele revine, pansamentul se departeaza deperetele toracelui, permitnd iesirea aerului si la acest nivel.


10/49

Daca avem o plaga abdominalavom folosi pansament pe care de aceastadata l vom fixa pe toate cele patru laturi. Daca plaga este complicata cu

evisceratia (iesirea organelor abdominale n exterior) vom folosi un

pansament umed.

ngrijirea unei plgi operatorii

Plaga suturat neinflamat se trateaz prin pansare steril.

- se dezinfecteaz cu betadine, tinctur de iod, alcool iodat sau alcool, pe odistan de 6-7 cm, folosind, la fiecare tergere, alt tampon

- plaga suturat se dezinfecteaz, de asemenea, printr-o singur tergere cutamponul mbibat n tinctur de iod sau alcool

- apoi se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul plgii- se acoper plaga cu compres steril pansamentul se fixeaz dup

metoda cunoscut


11/49

Toate plgile produse n mediu i cu ageni traumatici suspeci trebuietratate n mod special.

Atenie deosebit se va acorda plgilor nepate cu achii, spini, cuie, prinmuctur de animale, fracturi deschise, avort, arsuri sau orice plagmurdrit cu pmnt, praf de stradetc.

Pansamentul

Definitie=act chirurgical de aseptizare,tratare si protejare a plagilor

Obiective:

favorizarea vindecrii rnilor

prevenirea infeciei

aprecierea procesului de vindecare

protecia plgii impotriva factorilor mecanici

Condutiile unui bun pansament:

a) S fie fcut in condiii aseptice

se folosesc materiale de protecie i instrumente sterile se spla i dezinfecteaza mainile, se imbrca mnui sterile se servesc materialele folosind pense


12/49

nu se introduc in casolet sau in trusa de instrumente pensa cu care selucreaza in plag;

nu se folosesc aceleai instrumente la alti pacienib) S fie absorbant

sa asigure absorbia secreiilor pentru a favoriza cicatrizarea se folosesc comprese de tifon i vat hidrofil

c) S fie protector

se acopera plaga cu comprese sterile i vat se asigura c dimensiunile compreselor depesc marginile plgi cu cel

puin 1-2 cm dac zona este expus microbilor,se protejeaza plaga cu un strat mai gros

de tifon i vat;

d) S nu fie dureros

se acioneaza cu blandee i rbdare se administreaza un calmant la recomandarea medicului dac situaia o

cere

se spla plaga prin turnare i se absorbe surplusul de lichid i secreiileprin tamponare

nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaia i a nuproduce durere

se asigura limitarea micrilor in acea zon dac exist indicaii in acestsens

e) S fie schimbat la timp

se verifica indicaia medical cu privire la schimbarea pansamentului; se schimba cat mai rar pansamentul la plgile chirurgicale atunci cand se

menine curat i uscat


13/49

in cazul plgilor secretante schimbai pansamentul ori de cate ori estenevoie;

se anunai medicul i controlai plaga dac pacientul acuz durere sauprezint febr fr alt cauz, schimbai pansamentul cuaceast ocazie.

Tipuri de pansamente

Pansament protector

acoperirea unei plgi care nu secret, nu prezint tub de dren (plagoperatorie, locul unei injecii sau puncii, locul unde este montat un

cateter venos) pentru a realiza protecie fa de mediul inconjurator

Pansament absorbant

acoperirea plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i unstrat de vat

dac medicul monteaz tub de dren notai cantitatea de lichid eliminatPansament ocluziv

acoperirea cu comprese i vat a plgilor insoite de leziuni osoase pestecare se aplica aparatul gipsat pentru imobilizare

pentru ingrijirea plgii se poate face fereastrPanasment compresiv

acoperirea unei plgi sangerande in scop hemostatic, pentru imobilizareaunei articulaii in caz de entors sau pentru reducerea unei caviti

superficiale dup puncionarepeste comprese se aplica un strat mai gros de vat astfel incat s se

acopere reliefurile osoase i compresiunea s fie repartizat uniform pe

toat suprafaa regiunii, s nu impiedice circulaia de intoarcere


14/49

Pansament umed

se folosesc cu scop antiinflamator este contraindicate in plagile care secreta abundant,deoarece favorizeaza

secretia si provoaca dermite,piodermite,foliculite

Mater ial e necesare pansamentelor

tava medical/crucior pentru tratamente, msua pentru pansamente; trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci

chirurgicale, stilete butonate, sonde canelate;bisturiu

casoleta cu comprese sterile,tampoane,mese

tuburi de dren sterile mnui sterile muama, alez soluii antiseptice:pentru tegument(tinctura de iod,alcool

iodat,betadine,alcool medicinal);pentru plaga(apa oxigenata3%,rivanol

1%o,cloramina,acid boric2-4%)

medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas adeziv, soluie

adeziv, ace de siguran

tvia renal


15/49


16/49

Pean Kocher

Port AcMathieu pensa chirurgicala pensa anatomica

Sonda canelata sti let butonat


17/49

port ac Hegar

Bistur iu+lame ace chirurgicale

Pregatirea pacientulu i

a) psihica

se informeaza pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului se explica modul de desfurarea al procedurii se obinei consimmantul

b) fizica

poziionarea pacientului in funcie de segmentul ce trebuie pansat se alege poziia de decubit pentru a evita lipotimia se asigura intimitatea pacientului dac este cazul

Executia pansamentului

spalare pa maini,dezinfectie,imbracarea manusilor


18/49

se iau din trus 2 pense sterileprimul timp

indeprtarea pansamentului vechi fr a produce durere. dac estelipit se inmoaie cu ap oxigenat sau ser fiziologic; se observa

plaga

se dezinfecteaza tegumentul din jurul plgii folosind tampoane imbibatecu alcool sau alcool iodat .tergerea se va face de la plag spre periferie

schimband des tampoanele pentru a evita contaminarea

al doilea timp-tratarea plagii

se splai plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una dinsoluiile dezinfectante recomandate;

se absorb secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon

pentru o singur manevr i se terge apoi cu un tampon uscat

se efectueaza in continuare tratamentul plgii in funcie de natura ievoluia acesteia, aplicand medicamente dac sunt recomandate;

al treil ea timp

se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaeasca margineaplgii cu 1-2 cm i aplicai desupra un strat subire de vat dac este

necesar

se fixeaza prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind unprocedeu adaptat regiunii (circular, in spiral, in evantai, cu fa rsfrant,

in spic)


19/49

Ingrijirea pacientul

se aeza pacientul in poziie comod i se pune regiunea lezat in repaus se observa faciesul i comportamentul la durere se observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze

circulaia

Reorganizarea locului de munca

deseur il e infectioase-comprese, mnui, tuburi de dren, fei se colecteazala locul de producer in recipiente pentru infectioase-recipiente de culoare

galbenaprevazut in interior cu saci galbeni

deseur il e taietoarese colecteaza in recipiente pentru taietoare-intepatoare-cutii galbenedin plastic,specific de unica folosinta

deseur il e nepericuloase(ambalajele materialelor sterile,ghips,ambalajedin material plastic-se colecteaza la locul de producer in saci de

polietilena de culoare neagra

instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare


20/49

fectuarea tipurilor de bandaje

Bandajarea=metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi deb tifon de

lungimi si latimi diferite in functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in care

este situata.

Materiale necesare

o Fese de tifon de mrimi diferite (limi intre 5 i 25 cm, lungimi intre2 i 5 m)

o Fee elasticeo Foarfeceo Ace de siguran, plas, leucoplast

Reguli pentru o infasare corecta

o Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stangao Se deruleaza de la stanga la dreaptao Turele de fasa nu trebuie sa faca cuteo

Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana darnici prea larga

o Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacinain sensul circulatiei venoase

o Se evita miscarile inutile


21/49

o Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu sporisuferinta bolnavului

o Fixarea prin nod nu trebuie sa jenezeo Se incepe si se termina cu ture de fixare

Caracterele unui bun bandaj

o sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizareao sa fie elastic,suficient de stranso sa fie esthetic

Realizarea turelor de fixare

ose aplica oblic sub pansament

o se intersecteaza cu o tura circularao se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circularaoprimele ture de fasa se incep la o distant apreciabila de leziune,la 10-

15 cm(in afara cazurilor cand nu este posibil acest lucru)

o terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cmde pansament

Tipuri de bandajare:

circulara, in spirala, in forma cifrei 8,


22/49

in spic de grau in evantai

Infasarea circulara

Se supapun turele de fasa una peste alta Este indicate in regiunile cilindrice:gat,torace,articulatia pumnului acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei

Infasare in spirala

se conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand fasa pealocuri prin tehnica numitasemnul policelui

se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea tureiprecedente la 2/3

este indicata pentru membre( gamba,antebrat)regiuni tronconice si suprafeteintinse

Infasare in forma cifrei8

Se incepe cu ture circulare sub articultieSetrece oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture

circulare

Se revine oblic sub articulatie,intersectand prima diagonalSe continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra articulatiei cu ture

circulare


23/49

Este indicate pentru infasarea regiunilorarticulare:articulatiacotului,piciorului,pumnului

Infasarea in spic de grausau spica

Se foloseste pentru regiuni articulare: scapulo-hueral, inghino-abdominal,cot, picior, pumn

Se incepe cu ture circulare deasupra articulatiei Fasa se conduce in forma cifri 8,fiecare tura acoperind pe ce de dinainte

cu 1/3 sau 2/3

Se termina cu ture circulare

Infasarea in evantai

Se foloseste pentru articulaii (cot, genunchi, clcai) Se incepe cu dou ture circulare deasupra articulaiei Se continua cu ture oblice descendente in aa fel incat faa s se suprapun


24/49

la distane mai mici in plic i mai mari in partea expus ajungand circular la

nivelul liniei articulare i apoi oblice sub articulaie

Se incheie cu dou ture circulare i se fixeaza cu ac de siguran, leucoplast

Bandajarea pe regiuni

Infasarea capului- capelina

Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fixand cu manastanga coltul fesii,iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul capului,lasand libere

pavilioanele auriculare.

Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circularpentru a-l fixa.

Se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu tureoblice,fixate cu ture circulare,pana la infasarea complete a capului

Se incheie cu doua ture circulare Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea

opusa regiunii pansate


25/49

Bandajarea plagilor gtului.

a. Plasa]i o compresa peste plaga.

b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opuss


26/49

Infasarea nasului-prastia

Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune deaproximativ 5cm nedespicata,ce va servi la acoperirea nasului

Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in

regiunea occipital

Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe celesuperioare si se fixeaza in partea posterioara a capului,realizand astfel o

prastie

Infasarea barbiei-capastrul

se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune deaproximativ 5cm nedespicata

se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in

regiunea fruntii

se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand libereurechile


27/49

Infasarea ochilor (monoocular,binocular)-prin ture successive oblice si circulare

Bandajarea gatului-circular

Ceafa-circular

Bandajarea toracelui si abdomenului-circularSaniibandaj in spica

Membrul superior-umarul si axial bandaj in 8;bratul si antebratul in spirala;cotul

in evantai,palma in 8,degetele in spic


28/49


29/49

Membrul inferior-coapsa si bazinul in spica simpla sau dubla,genunchiul in

evantai sau in 8,glezna in 8


30/49


31/49

La nivelul acestor regiuni, bandajul este in form de spic. Fixarea iniial seface prin 2-3 ture trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliacese

trece oblic peste regiunea inghinal, pe faa intern, posterioar i extern aradacinii coapsei de unde urc iar oblic, peste regiunea inghinal realiznd

prima spic ce se continu printr-un nou circular pe abdomen dus apoi oblic

peste regiunea inghinal pn se acoper.

Infasarea perineului-bandajare in T

se efectuaza cu ajutorul a dou fee. prima se trece n jurul abdomenului, deasupra cresteloriliace nnodndu-se. ea va servi ca sprijin pentru a doua faa care se trece dublu ntre coapse,

Bandajul bontului de amputaie


32/49

Pentru bandajul bontului de amputaie se folosete tehnica nfrii recurente cu2 fei sau nfaarea cu o fa.

Se incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plag, dup care se rasfrngefaa antero-posterior, ca i n cazul calotei craniene, pna se acoper tot

pansamentul fixnd turele rasfrnte cu ture circulare

Alte mijloace de fixare a pansamentului

o Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturio Esarfao Tesaturi tubular elasticeo Material adezive

Bandajareasi fixarea unui obiect penetrant


33/49

Nu incercati ss mobilizati obiectul penetrant. Stabilizati obiectul cu comprese.

Plasati bandajul peste comprese

HEMORAGIILE si hemostaza provizorie

hemoragia

Scurgerea sangelui in afara vaselor sangelui se numeste hemoragie.

Clasificare

I n functie de vasele care au fost sectionate


34/49

arteriala: n care sngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat sitsneste ritmic, sincron cu bataile inimii;

venoasa: sngele de culoare rosu nchis (mai putin oxigen, mai multCO2), se exteriorizeaza cu presiune constanta, relativ modesta;

capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibrumai mare ca sursa principala a hemoragiei;

Dupa locul unde se scurge sangele:

externe,in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase de sange.

interne,in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (ex:cavitatea abdominal,toracica etc).

exteriorizate-intr-un organ care comunica cu exteriorul,caracterizataprin hemoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminarea

sngelui la exterior pe cai naturale

-epistaxis: hemoragia mucoasei nazale;

-otoragie-hemoragie din urechi

-hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de snge amestecat

cu cheaguri si eventual resturi alimentare;

n hemoragii puternice poate fi snge rosu, proaspat, nealterat, sau n

sngerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea (cnd

sngele stagneaza n stomac).

-melena: exteriorizarea sngelui acumulat n tubul digestiv, prin

defecatie. Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea


35/49

pacurei.

-rectoragie-hemoragie din rect

-hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar,

exteriorizat prin mictiune

-hemoptizie-sangele se scurge prin gura provenind din caile

respiratorii,rosu deschis,spumos,aerat

I n f unctie de canti tatea de sange pierduta putem distinge :

mica: se pierde o cantitate de snge pna la 500 ml medie: se pierde 500-1000 ml de snge si apar urmatoarele semne:

agitatie, ameteli nortostatism;

mari: cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunturmatoarele: paloare, tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune

arteriala, tahipnee;

cataclismice: pierderi de snge de peste 1500-2000 ml, TAnemasurabila, pacient inconstient;


36/49

Hemostaza provizorie

Hemostaza =oprirea hemoragiei Hemostaza poate fi :

-spontana

-provizorie

-medicamentoasa

-definitiva

Hemostaza provizori e,realizabil, pe mai multe ci:

compresiune manual sau digital,pansament compresiv, flectareaputernic a extremitii, aplicarea garoului,pensarea vasului sangerand

Compresiunea manual saudigital

Artera rnit va fi comprimat numai dac apsarea se exercit nregiunile n care ea trece n apropierea unui plan osos. n funcie de c ali-

brul vasului i de profunzimea la care se afl, apsarea va fi executat cu

degetul mare, cu celelalte degete ale minii sau cu pumnul.

Compresiunea digital se folosete n prima urgen pn ce s -auprocurat materiale necesare pentru obinerea hemostazei provizorii prin alte

tehnici: cu ajutorul pansamentului compresiv, garoului sau aplicarea unei


37/49

pense pe vasul care sngereaz.

Locurile de elecie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizareacompresiunii trebuie bine cunoscute de cel care aplic metoda.

cnd rana se afl pe frunte, compresiunea se face pe artera temporalsuperficialcare trece imediat inaintea urechii

cnd rana se afl pe cretetul capului, compresiunea se face de o parte

i de alta partea marginilor rnii

in rnile din regiunea temporal (prile laterale ale craniului),

compresiune imediat deasupra i n spatele pavilionului urechii

n rnile de la obraz, buze, pe suprafaa exterioar a nasului;

comprimarea arterei faciale (la mijlocul mandibulei)

n hemoragiile din regiuneagtului i a feei: comprimarea arterei carotide,

anterior de muchiul sternocleidomastoidian


38/49

pentru hemoragiile din regiunea umrului a articulaiei umrului sau a

axilei se va comprima artera subclavicular deasupra claviculei, pe

prima coast (g, h, i);

g h i

n rnile sngernde ale braului, antebraului: comprimarea arterei

humeralepe faa inter a braului , ntre muchii biceps (anterior)

i triceps (posterior). n funcie de nivelul la care se afl rana,

apsarea se face n axil, pe faa intern la jumtatea braului sau la plica cotului ;


39/49

n rnile sngernde ale minii, palmeicomprimarea arterei radiale

se face cu un deget, pe partea externa plicii pumnului, i cu un al

doilea deget pe partea intern a aceleeai plici a pumnului, pe

artera cubital

Cnd rana se afl la membrul i nf eri or:

n sngerarea rnilor din regiunea inghinal comprimarea vasului se face

pe pliul inghinal

Comprimarea digitala a arterei femurale

cnd hemoragia se afl la coaps, comprimarea arterei femurale pe

traiectul ei, proximal de plag, se face (n funcie de locul plgii) n treimea


40/49

mijlocie a coapsei, pe faa intern a acesteia

dac rana se afl la nivelul genunchiului sau gambei : comprimarea

se face pe faa posterioar a coapsei n apropierea pliului

genunchiului; sau comprimarea arterei poplitee n faa posterioar a

genunchiului

cnd sngerarea provine dintr-o ran situat n regiunea pelvisului,

comprimarea aortei abdominale se face prin apsarea peretelui

abdominal cu pumnul sub ombilic. Artera este (teoretic) turtit pe planul

osos al coloanei vertebrale lombare


41/49

Locur i unde se poate face hemostaza arterial provizorie prin comprimare

digital sau manual:

aorta abdominal;

iliac extern;

artera axilar;

artera hurneral;

artera radial;

artera ulnar;

artera subclavicular;

artera carotid comun;

artera mentonier;

artera temporal;

artera retroauricular;


42/49

artera femural;

artera poplitee;

artera pedioas.

Alte sisteme de comprimare a aortei: Se poate executa o hemostaz provizorie

i prin comprimarea cu degetul nfurat ntr-o compres steril chiar n plag,

astupnd orificiul arterial.

Aciunea de prim ajutor nceput prin compresiunea digital sau manual are

dezavantajul c nu poate fi prea mult prelungit, deoarece intervine oboseala

celui care o aplic i dificulti de a manevra rnitul, iar n timpul transportului


43/49

este greu de aplicat.

Pansamentul compresiv

in hemoragiile care intereseaz vasele mici, hemostaza poate fi fcut

cel mai simplu cu ajuturul pansamentelor compresive.

dup executarea toaletei plgii, se acoper regiunea cu o mare

cantitate de comprese sterile, paste care se nfoar strans o fa.

in funcie de locul plgii, al hemoragiei i nfuncie de vasul lezat,

dac este posibil (dup msura de prim ajutor nceput princompresiune digital sau manual, sngerarea fiind astfel oprit), se va

executa toaleta plgii i se va aplica pansamentul compresiv.

Pentru c aplicarca garoului implic i riscuri (mai ales cnd garoul

este aplicat incorect), se recomand ca hemostaza pentru perioada

transportului se fie fcut cu ajutorul pansamentelor compresive.

Acestea au avantajul c nu brutalizeaz vasul i n alt regiune det nzona afectat de traumatism ipermit irigarea membrului prin vasele

care au rmas intacte.

pansamentul compresiv este util n hcmoragiile venoase icapilare de

la extremiti, plgile prilor moi buco-faciale, precum i n toate

plgile peretelui toracic sau abdominal.


44/49

Flectarea puternic a extremitii

Se utilizeaz cnd plaga este localizat n regiunile axilare, inghinale, faa

anterioar a cotului sau posterioar a genunchiului.

n plgile arterei humerale, dup ce se introduce n axil o fa rulat (sau

un alt corp dur nvelit n vat i tifon sau poriuni din rufriabolnavu-

lui), se flecteaz antebraulpe bra i se aplic braulpe torace. n aceast

poziie membrul superior se fixeaz solid la torace cu o fa, centur,

buci din rufriabolnavului etc.

Pentru hemostaza arterelor antebrauluisau n plgi ale plicii cotului se

aeaz un sul nplica cotului i se flecteaz antebraulpebra fixndu-sen aceast poziie .

n cazul hemoragiei de la rdcina coapsei (n regiunea inghinal) se pot

utiliza urmtoarele metode de hemostazprovizorie: - una, prin aplicarea

unui sul la baza triunghiului Scarpa, care se fixeaz cu o fa,curea etc.


45/49

- sau prin aplicarea unui sul n regiunea inghinal, urmat de flectarea

i fixarea coapsei peabdomen i a gambei pe coaps

Hemostaza provizorie n leziunile arterei poplitee se obine prin

aezarea sulului n regiunea poplitee i flectarea puternic a

gambei pe coaps, cu fixarea ei n aceast poziie

Aplicarea garoului

garoul este indicat n plgile arteriale sau venoase de calibru mare i

mijlociu de la membre.

pentru hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se vor folosi tuburile de

cauciuc, banda Esmarch, maneta pneumatic a aparatului de tensiune

arterial .

la nevoie pot fi utilizate buci de pnz, batist, sfoar.

garoul se poate aplica peste mbrcminte sau peste pansament i

se va strnge pn la dispariia sngerrii

este bine ca ntre garou i tegument s se fixeze pe traiectul

arterei, acolo unde sunt simite btile arterei, un rulou de fa

sau din alt material, peste care se strnge garoul. n felul acestase ob ine hemostaza fr comprimarea excesiv a esuturilor .

tubul se aplic bine ntins, nconjurndu-se cu el membrul interesat cel

pu in de dou ori , apoi capetele se nnoad sau se prind cu o pens

hemostatic. Peste pense se trece o tur de fa, ca s nu fie


46/49

smulse.

aplicarea garoului se face naintea toaletei i pansrii rnii.

dac rana continu s sngereze, nseamn c garoul nu a fost aplicat

corect, fapt care oblig s fie desfcut i s se ncerce o nouaplicare

garoul va fi plasat deasupra rnii cnd hemoragia provine dintr-o

arter rupt i subran, cnd este secionat o ven.

in realitate, n practic, aceast difereniere ntre hemoragia arterial

i hemoragia venoas nu este foarte important, pentru c n cazul n

care garoul este aplicat corect la rdcina membrului, se oprete atthemoragia de origine arterial, ct i hemoragia de origine venoas;in

hemoragiile venoase sngerarea continu pn se scurge sngele aflat

n membru n momentul aplicrii garoului.

dezavantajul principal al aplicrii garoului const n faptul c nu poate fi

meninut mai mult de 2 ore

dac garoul este meninut peste acest interval de timp, exist riscul

apariiei, n teritoriul tisular lipsit de aportul de oxigen, a unor leziuni

ireversibile, fapt care se poate solda cu amputarea membrului.din cauza ischemiei sub ligatura circular, nervii ncep s sufere,

fibrele musculare degenereaz, aparvicieri ale metabolismului, cu

acumulare de catabolii, substane toxice, se instaleaz vasoplegiecu

creterea permeabilitii capilare.


47/49

din aceste motive se consider c atitudinea cea mai corect estefolosirea garoului numai pentru pcrioada de timp n care se face

toaleta rnii, dup care este preferabil, pentru perioada transportului,

ca garoul s fie nlocuit cu pansament compresiv.

aplicarca garoului rmne oricum unica posibilitate de a obine o

hemostaz provizorie n cazul accidentelor soldale cu amputarea

traumatic a membrelor superioare i inferioare.

garoul este aplicat corect, dac n poriunea aflat sub el membrul

devin e alb, pali d.

este obligator s se noteze pe un bilet data i ora aplicrii garoului ibiletul s se prind cu un ac de pansament sau de haina bolnavului,

la vedere.

in cazul n care bolnavii la care s -a aplicat hemostaza cu garou nu

ajung la spital nainte de o or - o or i jumtate, va trebui s se

desfac garoul la interval de 20 -30 de minute, pentru 2-3 minute,

comprimnd rana cu comprese sterile apsate cu for.

la reaplicare, garoul se pune ceva mai sus.

manevra se execut sub strict supraveghere, pentru c n timpul

decompresiunii vasculare poate s apar ocul .

De aceea, n cazul ndeprtrii unui garou vor fi luale unele msuri,

pentru c scoaterea garoului poate fi urmat do colaps circulator,

care poate s duc la moartea bolnavului.

Pensarea vasului sngernd

Pensarea provizorie a vaselor sau forcipresura se face cu pense Pean sau

Kocher.


48/49

Capetele vaselor secionate, sngernde se prind n vrful penselor. Pensa va fi lsat n plag pe vasul prins, aplicndu-se peste ea un

pansament aseptic i se transport bolnavul la unitatea chirurgical cea

mai apropiat, unde se va face hemostaza definitiv prin ligature sau

suturarea vasului.

Se verific s nu derapeze pensele (s nu se desfac).


49/49

Documents

INGRIJIREA PLAGILOR