NMULIREA FAMILIILOR DE ALBINEnmulirea albinelor prezint dou aspecte: I. nmulirea sexual a indivizilor pentru perpetuarea speciei; II. nmulirea familiilor de albine prin roire, care asigur formarea unei noi uniti biologice, denumit roi. Instinctual de roire constituie un mijloc natural de inmulire a familiei de abine , dar n practica apicol au fost create o serie de metode de roire dirijat direct de apicultor, cunoscute sub denumirea de roire artificial. I. nmulirea sexual a indivizilor pentru perpetuarea speciei; Creterea reproductorilor vizeaz creterea mtcilor (reproductor femel) i a trntorilor (reproductor mascul). Pentru obinerea unor producii ridicate de miere, polen, cear, propolis, lptior de matc sau apilarnil este important ca n stupin s existe material genetic de calitate, mtci tinere, selecionate, mperecheate cu trntori provenii din sue valorase. Regine pot fi procurate de la un cresctor de mtci autorizat (soluia cea mai sigur i recomandat) sau crescute n stupina proprie, cu material selecionat de la familiile cele mai valoroase. n selecie trebuie avut n vedere i calitatea trntorilor cu care matca se mpereheaz. De aceea trebuie acordat o atenie deosebit i creterii speciale a trntorilor ce urmeaz a fecunda mtcile. Calitatea mtcii este un factor decisiv pentru obinerea unor producii ridicate. De aceea achiziionarea sau creterea n sistem propriu de mtci valoroase trebuie s fie prioritar pentru fiecare apicultor interesat s valorifice superior culesurile de producie. CRETEREA MTCILOR Pentru obinerea mtcilor pot fi folosite mai multe metode: obinerea i folosirea mtcilor din roiurile naturale sau a botcilor din familiile orfane sau care i schimb linitit matca, folosirea cutiei Jenter, decuparea fagurilor cu ou i transvazarea larvelor. Obinerea i folosirea mtcilor din roiurile naturale

Atunci cnd familia de albine roiete, albinele lucrtoare construiesc numeroase botci de roire, n special pe marginile laterale i de jos ale fagurilor. Botcile formate de albine n perioada frigurilor roitului pot fi folosite la obinerea mtcilor tinere. Astfel, pe msura formrii botcilor i ajungerii lor la maturitate, acestea sunt tiate cu o bucat de fagure cu o zi sau dou nainte de eclozionarea mtcii (botcile mature, din care mtcile trebuie s eclozioneze n curnd se recunosc dup culoarea lor mai nchis i dup culoarea cpcelului, care este mai deschis la culoare, cu aspect fibros i ros parial). Botca de roire se detaeaz din fagure cu ajutorul unui cuit ascuit, preferabil nclzit, mpreun cu o bucat de fagure lat de 1-1,5cm i se altoiete pe un fagure, cldit, mai nchis la culoare,din care au ieit cteva generaii de puiet, de preferin cu puiet cpcit i coroni de miere n partea superioar , ntr-o familie orfan sau roi artificial nou nfiinat. Pentru a obine botci de la o familie anume se poate folosi metoda intrrii n frigurile roitului a acestei familii de la care se urmrete luararea botcilor. Pentru aceasta coloniei i se asigur primvara devreme cele mai bune condiii de dezvoltare, de cretere a unui numr mare de puiet i albine tinere (hran suficient, cuib strmtorat pe ct mai puini faguri, pentru pstrarea unui regim termic adecvat, matc de 1an, stup protejat de curenii de aer). n a doua jumtate a primverii (n luna mai), cnd familia este n plin dezvoltare, cu multe albine tinere, se sisteaz introducerea ramelor noi folosite la extinderea cuibului i se ine cuibul strmtorat. Adiional se ntrete cu puiet cpcit, gata de eclozionare. Surplusul de albine tinere, nghesuiala n stup, lipsa spaiului de depozitare a mierii i a celulelor goale necesare pontei mtcii vor determina familia de 1

albine s intre n frigurile roitului i s construiasc un numr mare de botci pe care apoi apicultorul le poate folosi dup necesiti. Din familia intrat n frigurile roitului pot fi luate botcile cu ntreaga ram, nemaifiind necesar tierea lor, pentru formarea unui roi artificial, lsndu-se pe ram doar o botc sau dou, bine crescute de albine, restul botcilor distrugndu-se. Din botcile de roire se pot obine mtci cu abdomenul foarte bine dezvoltat i prolifice ns sunt roitoare, ca i familiile din care au fost crescute, caracterele ereditare motenindu-se din generaie n generaie. De aceea folosirea acestora n nmulire nu este recomandat, producia de miere sau polen putnd fi compromis de intrarea n frigurile roitului a familiilor ce folosesc astfel de mtci. Obinerea mtcilor din botcile familiilor orfane Atunci cnd i pierd matca n mod subit, pentru a-i crete o nou matc, albinele iau n cretere larve de vrst tnr i construiesc, de obicei pe mijlocul fagurilor, botci. Mtcile care eclozioneaz din aceste botci au, de obicei, abdomenul triunghiular i sunt mai mici dect mtcile provenite din botcile de roire. Albinele, atunci cnd i dau seama c au rmas fr regin, se nelinitesc, se panicheaz, i hrnesc abundent larve alese din cuib, dar sunt luate n cretere i larve de vrst mai naintat dect cea optim pentru creterea unei regine (mai mari de 12 ore). Din aceste larve se vor dezvolta mtci inferioare din punct de vedere al calitilor urmrite (prolificitate, productivitate, etc.) care, avnd o vrst mai mare atunci cnd au fost luate n cretere, vor ecloziona i mai repede i i vor omor rivalele, adic mtcile cu vrsta potrivit, relativ de calitate. Apicultorul poate s detaeze cele mai frumoase botci de pe fagure, folosind un cuit ascuit i s le altoiasc pe ali faguri din alte familii orfane sau nuclee sau s ia ramele pe care aceste botci apar i s formeze roi artificiali, iar la familia orfan din care a prelevat botcile de salvare s lase doar o botc, cea mai dezvoltat. Matca care va iei din aceast botc va avea rezultate satisfctoare pentru un an, dup care trebuie schimbat. Obinerea mtcilor din botcile de schimbare linitit Cnd matca este btrn, epuizat sau cnd este mutilat n urma unui accident sau a interveniei apicultorului, albinele cresc maximum 2-3 botci, mari, pe partea central a fagurilor din care vor iei mtci de calitate. n lumea apicol se consider c aceste mtci, provenite din botci de schimbare linitit, sunt cele mai bune. Apicultorul poate obine botci de schimbare linit n trei faze: 1. Stabilirea familei sau a familiilor de albine recordiste cu caliti biololgice i productive deosebite. 2. Amputarea cu ajutorul unei forfecue a aripilor anterioare sau a unui picior din fa a mtcii care trebuie schimbat din cauza vrstei naintate, dar fr s se provoace rnirea sau strivirea unei alte pri anatomice vitale (cap, torace, abdomen) astfel nct matca s-i poat continua ouatul n condiii normale. Din cauza acestei infirmiti aparente (matca nu se folosete de aripi pentru depunerea oulor) albinele din familia respectiv hotrsc nlocuirea ei prin schimbare linitit. Ele construiesc 2-3 botci pe mijlocul fagurilor n care matca va depune ou, silit de lucrtoare, apoi vor hrni din abunden,cu lptior de matc, larvele din aceste botci ca viitoarele mtci s beneficieze de condiii optime de dezvoltare nc de la nceputul creterii. La 10-12 zile de la amputare se face un control la care se urmrete prezena, numrul i poziia botcilor. Cnd botcile ajung la maturitate (12-14 zile) se procedeaz la scoaterea (decuparea) botcilor i se formeaz tot atia roi cte botci sau rame cu botci sunt, la care se mai repartizeaz nc doi faguri cu puiet cpcit, gata de eclozionare i miere, din aceeai familie n care au crescut botcile, precum i o ram cu fagure artificial destinat clditului. 2

Dac dorim s producem n continuare botci crescute n condiii de schimbare linitit, lsm matca infim mai departe n stupul su. Cuibul se completeaz cu 2-3 faguri cldii de la rezerv i 2-3 faguri numai cu puiet cpcit de la alte familii de albine . Conform aceluiai ciclu de 12-14 zile, situaia se repet, n cuib sunt 2-3 botci mature, aproape de eclozionare cu care se procedeaz la formarea roiurilor sau a nucleelor. Repetarea acestor operaii se face pn se obine ntregul necesar de mtci de care este nevoie pentru nlocuirea mtcilor necorespunztoare i pentru dezvoltarea efectivului de familii de albine din stupin. La ultimul ciclu, cnd nu se mai dorete obinerea de botci, n familia respectiv se las o ram cu o botc, urmnd ca matca care eclozioneaz s o nlocuiasc pe mama ei vrstnic i infim. Roii astfel formai, cu mtci crescute prin schimbare linitit, se stimuleaz din dou n dou zile cu cte 300400g sirop de zahr n concentraie de 1:1 pn ce matca ncepe s depun ou. Dup ce roii cu mtci tinere i-au dobndit autonomia necesar unei familii n dezvoltare, se procedeaz la unificarea familiilor ale cror mtci trebuie s fie nlocuite cu aceste mtci tinere, astfel: Varianta 1. ntr-o diminea linitit se nltur din stup matca veche ce urmeaz s fie schimbat i familia de albine se las n starea de orfanizare pn ctre sear. Acest interval de timp permite dispariia total a orcrei urme de feromoni, ceea ce face ca populaia familiei respective s accepte cu uurin prezena altei mtci sau chiar s o prefere. Se procedeaz apoi la transvazarea ramelor cu faguri i populaia de albine din stupul organizat n familia-roi cu matc tnr, intercalnd, dup ncetarea zborului, ntre cele dou grupe de rame un hrnitor cu 500g sirop de zahr n concentraie 1:1. n ziua urmtoare se scoate hrnitorul i se apropie ramele transvazate de cele din familia primitoare. Varianta 2. Treptat, zilnic, se iau n cursul dimineii cte 1-2 rame cu puiet i albina acoperitoare din familia cu matca veche ce trebuie nlocuit i se introduce dup ultima ram din familia nou cu matca tnr. n felul acesta culegtoarele (care sunt mai agresive i accept mai greu matca nou) se ntorc n familia de la care au fost luate iar doicile, care sunt albine tinere, blnde, rmn s creasc puietul de pe fagurii respectivi. Cnd familia care urmeaz s fie desfinat prin unificare nu mai are dect 4-5 rame cu populaie, tot n cursul dimineii, se nltur matca veche, epuizat, lsndu-se familia orfan pn dup-masa, seara, cnd se transvazeaz n familia primitoare dup acelai procedeu ca n varia Folosirea cutiei Jenter Cutia Jenter este un dispozitiv format din mai multe piese din plastic, ce permite creterea mtcilor n botci artificiale, din plastic, fr a mai fi necesar transvazarea larvelor, matca ound direct n botcile fixate n bloc, n fia de plastic sub form de fagure. Este o metod bun, avnd n vedere c mtcile obinute sunt de calitate, fiind obinute devreme, oule fiind depuse direct de matc n botci, ns este o metod costisitoare de timp i operaii, fiind preferat mai puin de productorii de mtci n sistem comercial. Decuparea fagurilor cu ou A doua zi dup ce familia doic a fost pregtit (orfanizat, hrnit stimulativ cu sirop de zahr i turte proteice), din cuibul familiei de prsil (donatoare de ou sau larve) se scoate un fagure ce conine larve n celule de lucrtoare, n vrst de 1-2 zile, care se duce ntr-o camer nclzit. Pe o mas, cu ajutorul unui cuit bine ascuit i nclzit se taie fii de fagure, care s conin fiecare cte un rnd de celule. Pentru creterea mtcilor se folosesc doar celulele din partea superioar i de mijloc a fagurelui. Fiile de fagure se aeaz pe mas i fiecare se taie la jumtate din nlimea celulelor. Apoi fiile se taie n buci separate, astfel ca fiecare bucic de fagure s aib o celul cu larv. Celula este lrgit la gur, mai apoi, cu un beior de lemn gros de 6mm, rotunjit la vrf, cu atenie, fr a atinge i rni larva. Apoi, cu ajutorul cerii topite, celulele se lipesc de suporturi n care se scufund repede baza celulei. n cazul folosirii directe a botcilor se pot folosi diferite forme de suporturi (pene, coad de rndunic, ptrate cu tije, etc). Pentru a pregti fagurele n care se vor fixa suporturile cu celulele naturale retezate i lipite cu cear, este bine ca acest fagure s fie introdus n cuibul familiei doici cteva ore, ca s se nclzeasc (se poate folosi, n acest sens, i o camer bine nclzit), fixarea suporturilor cu botci fcndu-se astfel mult mai uor. Ei trebuie s fie mai 3

nchii la culoare (n care s-au crescut cteva generaii de puiet, s conin predominant celule de lucrtoare i s aib n partea superioar o coroni de miere. Celulelele cu larve se pot fixa pe suporturi triunghiulare (pene) din pacaj sau lemn construite din scnduri subiri, lungi de 35mm, cu o grosime de pn la 2mm, limea la captul unde se lipesc celulele de 15mm iar vrful ascuit. Penele se nfing pe ambele fee ale fagurelui n form de zig-zag. Vrful ascuit trebuie s ajung n peretele din mijloc al fagurelui (foia artificial pe care s-a construit). Distana dintre pene este de 3mm iar dintre rnduri 5mm, astfel c pe o fa de faguri se pot fixa 4 rnduri de 10-12 pene fiecare. Rama cu pene se aeaz n mijlocul cuibului familiei doici, ntre dou rame cu puiet cpcit. Dac exist mai multe rame cu larve de mtci la cretere, ntre aceste rame se pun, intercalai, faguri cu puiet cpcit. Atunci cnd, n locul penelor, se recurge la fixarea celulelor de larve pe suporturi de lemn (25/25mm, cu grosimea de 5,25mm), lipirea se face ca i pe penele triunghiulare. Suporturile se fixeaz pe 3-4 speteze de lemn care se introduc n rama de cretere pe nite canale tiate n corpul ramei, cu celulele ndreptate n jos. La o familie cresctoare se pot da ntre 40 i 60 celule cu larve din care vor rezulta ntre 30-40 botci de bun calitate, botci care apoi se vor folosi dup necesiti (formare de nuclee, roi artificiali, recuperarea unei familii orfane, etc.). Metoda are dezavantajul c fagurele cldit din care se taie fiile nu se mai recupereaz. Transvazarea larvelor Aceast metod este folosit, datorit eficienei, rapiditii i bunelor rezultate obinute n urma aplicrii ei, n stupinele mari i majoritatea cresctoriilor comerciale de mtci i are dou variante: mutarea larvelor n botci fr hran larvar, lptior (transvazare uscat sau simpl) i mutarea larvelor n botci n care exist lptior (transvazare umed sau dubl). Pentru executarea lucrrilor este nevoie de rame de dimensiunea celor din cuib, cu lateralele groase (limea de 20-30mm), prevzute cu anuri n care vor intra ipcile cu botci. Acestea sunt prevzute cu guri n care vor intra picioruele botcilor artificiale, suporii pentru botci sau de care se vor lipi botcile confecionate din cear. Pe o ipc de cretere se pot monta pn la 14 botci. ntr-o ram de cretere se pot pune, la distane egale, 3 leauri cu botci. Distana dintre leauri (ntre 5 i 8 cm) permite scoaterea i introducerea acestora cu uurin n rama de cretere i ngduie albinelor s cldeasc botcile fr a fi nghesuite. Apicultorii care doresc s obin doar cteva mtci pe an pot folosi botcile din cear. Acestea se confecioneaz n felul urmtor: ceara se topete ntr-un vas, pe aburi sau ntr-un vas nconjurat de ap foarte cald, ca s nu se ard, apoi, cu un ablon de lemn sau de sticl, se trece la confecionarea botcilor. ablonul se construiete din lemn de tei strunjit, are o lungime de 10 cm, unul din capete este uor rotunjit i puin conic, avnd un diametru de 8,5mm. Pentru scurtarea timpului necesar confecionrii botcilor, pe un suport pot fi montate mai multe abloane (beioare) de acest fel. Alturi de vasul cu cear topit se pune un vas cu ap rece n care se introduce vrful beiorului, s se umezeasc, astfel c ceara nu va adera de ablon. Dup ce ceara s-a topit, se cufund n ea vrful beiorului, de 3-4 ori. De fiecare dat cnd se introduce beiorul n cear se scufund din ce n ce mai la suprafa astfel ceara de pe beior se ngroa sub form de cup. Cnd stratul de cear de pe beior este destul de gros se scoate afar din cear, se introduce n apa rece ca ceara s se ntreasc i, nvrtind beiorul ntre degete, se detaeaz nceputul botcii, cupa. Cnd s-au strns mai multe cupe, se lipesc cu cear topit de suporturile de botci din lemn care apoi se monteaz pe ipcile port-botci. Ramele cu ipci se introduc pentru 24 de ore n familia doic, ntre ramele cu puiet. inerea ramelor cu botci din cear n familia de cretere face ca albinele s modeleze i s curee aceste potirae, s le pregteasc pentru primirea larvelor. Botcile de cear nu sunt potrivite pentru cresctorul de mtci ce lucreaz n sistem comercial. Acesta folosete botci artificiale, din plastic, care se monteaz direct pe ipci prin intermediul unui picioru sau a unui sistem de prindere format dintr-o alt pies. 4

Pentru a efectua transvazarea, apicultorul trebuie s folosesc o lanet de transvazare. Aceasta este un instrument, din metal (lanet german) sau bambus i material plastic (lanet chinezeasc). Lanet chinezeasc Lanet german, din metal Transvazarea simpl (uscat) se realizeaz prin depunerea direct a larvelor n vrst de cel mult 12 ore n botca artificial. Pentru ca lptiorul s aib acelai coninut specific cu al larvelor transvazate (larve n diferite stadii de dezvoltare sunt hrnite cu lptior diferit ca i compoziie, specific vrstei) i acceptarea s fie, deci, mai bun, unii apicultori recurg la dubla transvazare: iniial se face o transvazare simpl, uscat, iar dup acceptarea larvelor, la 12-24 ore de la introducerea acestora n familiile cresctoare, larvele transvazate uscat se nltur i n locul locul lor se transvazeaz alte larve. n felul acesta larvele puse a doua oar n botci beneficiez nc de la nceput de lptior din abunden, specific vrstei, ceea ce permite obinerea unor mtci de o calitate foarte bun. Pentru nlturarea larvelor transvazate prima dat n botci recomand folosirea lanetei germane, de metal, deoarece este rigid i permite luarea cu uurin a larvei din lptior. n cresctoriile comerciale sunt folosite doar botcile artificiale, din material plastic. Dup transvazare, ramele cu botci artificiale se introduc n familiile doici, familii orfanizate cu multe albine tinere, productoare de lptior. Acestea vor lua n primire larvele din botci i le vor hrni din abunden cu lptior de matc. n continuare larvele pot rmne n aceste familii i vor fi crescute n lipsa mtcii pn la recoltare sau pot fi mutate n compartimente separate prin gratii Hanneman de cuibul famiilor cu matc n ziua a 10-a sau a 11-a de la transvazare botcile se recolteaz din familiile cresctoare, se pun ntr-un incubator portabil (sau n lipsa acestuia ntr-o lad frigorific cu pereii termoizolani, nclzit de la o pung de cauciuc cu ap cald) dac nucleele sunt la distan mare de familiile cresctoare sau n buci de burete prevzui cu guri n care vor intra botcile crescute, acoperii de o bucat de material textil pentru protejarea botcilor de aciunea razelor solare, dac nucleele sunt n imedata apropiere a familiilor cresctoare. La introducerea botcilor nucleele se hrnesc cu sirop de zahr n concentraie 1:1 la care se adaug FumidilB pentru prevenia nosemozei. La 16 zile de la introducerea botcilor n nuclee se recolteaz mtcile, care se introduc n cutiue cu erbet. Cutiuele se aeaz ntr-o ram de stup ce este prevzut cu suporturi din lemn. Rama se introduce mai apoi n banca de mtci (o familie orfan, cu multe albine tinere, ce hrnete i ngrijete mtcile pentru o perioad de timp, pn ce acestea vor fi vndute sau folosite n stupin, dup necesiti). Albinele din banca de mtci se hrnesc din abunden cu sirop de zahr i turt proteic iar sptmnal se introduce o ram cu puiet cpcit ca s existe, n permanen, albine tinere, productoare de lptior de matc. Regulile cresterii matcilor

Reguli de baza Roii artificiali se formeaza numai atunci cand dispunem de familii puternice, cu opopulatie mare si mult puiet, temperatura exterioara fiind cat mai ridicata si constanta (lunile mai-iulie fiind cele mai recomandate).

5

CRETEREA TRNTORILOR Pentru obinerea unui material biologic valoros este necesar ca n stupinele de mperechere s existe un numr suficient de trntori de calitate, selecionai din familii recordiste, cu origine cunoscut. Pentru realizarea acestui deziderat este necesar s se ia o serie de msuri cum ar fi dotarea familiilor furnizoare de trntori (familii-tat) cu mtci selecionate, care au caractere valoroase, precum i planificarea lucrrilor de cretere a trntorilor n funcie de perioada n care se cresc mtci i momentul din sezon. Pentru ca trntorii s fie api pentru mperechere n momentul n care primele mtci produse n stupin ies la zborul de mperechere, este necesar ca nceperea lucrrilor de cretere a trntorilor s se devanseze cu doutrei sptmni fa de lucrrile de cretere a mtcilor. Aceast perioad coincide cu nflorirea pomilor fructiferi. Stabilirea acestui decalaj de timp se face lund n considerare ciclul de metamorfoz al mtcilor, 16 zile de la stadiul de ou pn la eclozionare, i pe cel al trntorilor, care este de 24 de zile, durata maturizrii sexuale care este de 7-10 zile la matc i 10-14 zile la trntor. n afar de aceste perioade apicultorul mai trebuie s ia n calcul i timpul necesar pentru pregtirea de ctre lucrtoare a fagurilor n vederea ouatului (23 zile). Pentru creterea trntorilor, cuiburile familiilor-tat se reduc la maximum (prin aceast msur se oblig matc s depun un numr ct mai mare de ou de trntor i se protejeaz termic mai bine cuibul, albinele acoperind n totalitate fagurii din cuib), se stimuleaz cu sirop de zahr i turt proteic dup care, ntre doi faguri cu puiet tnr, se introduce un fagure artificial cu celule de trntor, un fagure cldit, cu celule majoritar de trntori sau o ram clditoare (o ram goal, doar cadrul de lemn, albinele construind n aceasta fagurii cu celule de trntori). La o sptmn dup introducerea fagurilor se controleaz cuiburile familiilor respective dac n aceti faguri matca a depus ou. Cei care nu au fost ouai se iau i se schimb cu faguri cu ou, luai de la alte familii. n acest fel se asigur att creterea larvelor de trntori n familiile n care s-au introdus fagurii ouai ct i ouarea tuturor fagurilor goi, cu celule de trntori. ntr-o familie-tat pot fi meninute doi-trei faguri cu celule de trntori. Matca poate fi pus i n izolator pentru ca s depun oule de trntor n rama aezat n cuib, iar familia se ntrete punndu-i o ram cu puiet cpcit matur aproape de eclozionare, luat de la o alt familie puternic i productiv. Pentru a limita creterea trntorilor n familiile de albine din stupin i a favoriza astfel mperecherea mtcilor doar cu trntorii produi n familiile-tat apicultorul are la dispoziie mai multe metode: folosirea doar a fagurilor de calitate, cu celule predominant de lucrtoare, tierea fagurilor cu celule de trntori (din ramele clditoare sau de pe marginile ramelor cldite, din stup), descpcirea celulelor cu puiet de trntor, folosirea la urdini a gratiilor Hanneman, a capcanelor pentru trntori sau a colectoarelor de polen. Pentru a asigura mperecherea unui numr de 50-70 mtci este necesar creterea de trntori ntr-o singur familie. Prin creterea special a trntorilor NU se asigur o mperechere controlat 100%, se obine doar un procent destul de ridicat de mperecheri cu trntori selecionai. Sigurana mperecherii mtcilor cu trntorii dorii, din familii selecionate, se obine doar prin folosirea inseminrii artificiale. nainte cu circa 3 sptmni nainte de data la care este planificat creterea ultimei serii de mtci creterea trntorilor n familiile special destinate acestui scop poate nceta.

6

Regulile acceptarii matcilor Conditii obiective Acceptarea noilor matci tine de o multime de factori, de conditiile interne si externe, favorabile sau nefavorabile, de care apicultorul trebuie sa tina seama. Conditii favorabile

matcile sunt imperecheate, in natura exista cules (ori sunt create conditii specifice unui cules, continuand stimularea si dupa acceptarea matcii), orfanizarea nu a fost prea lunga, albinele nu au botci sau albine ouatoare, matca a depus oua o vreme mai indelungata in nucleu. cu cat vremea este mai buna cu atat albinele vor primi mai usor matca si invers. Pentru o buna reusita este bine sa nu deranjam familia de albine cel putin 4 zile dupa introducerea matcii. daca dam o matca unei familii de albine care are o matca in stare fiziologica deosebita de aceea pe care o adaugam, matca noua va fi primita mai usor. daca matca veche este inlaturata cu cateva zile inainte, matca noua va fi mai bine primita decat daca matca veche este inlaturata in aceeasi zi cu incercarea de inlocuire

Conditii vitrege Incepand cu aparitia trantorilor (primavara tarziu) si pana la disparitia lor (toamna tarziu), matcile sunt primite cu mare greutate. In aceste conditii albinele sunt dusmanoase la orice interventie, mai ales la introducerea unei matci noi, iulie fiind luna cea mai nefavorabila acceptarii. Anotimpul Primavara si toamna matcile sunt acceptate foarte usor, motiv pentru care se poate actiona cu mai multa lejeritate in aceste perioade, in actiunile de inlocuire a matcilor necorespunzatoare sau pentru unificarea unor familii. Acceptarea se mentine pana la aparitia si stingerea fenomenului de roire naturala. Matca ce urmeaza sa fie schimbata este bine sa se afle in aceeasi stare fiziologica cu cea care o schimba si acest lucru nu se poate intampla decat primavara si toamna, ori in timpul culesurilor abundente cand cuibul este blocat cu nectar. Conditii subiective Acestea se refera la calitatea matcii, starea ei fiziologica, vreme, cules, dispozitia familiei care primeste matca etc. Mirosul reginei, firea ei blajina si nu prea sperioasa, deschiderea stupului abia dupa 6-7 zile de la introducere, contribuie la acceptarea tinerei matci. Pe timpul culesului albine sunt asa de preocupate de acesta incat nu mai sunt atente la ceea ce se petrece imprejurul lor. In astfel de imprejurari, albinele vor accepta cu usurinta o regina daca stupul e orfan. Nu acelasi lucru se va intampla in lipsa culesului si mai ales toamna, cand sunt atente la tot ce misca. Pe o vreme frumoasa albinele sunt mai dispuse sa primeasca o matca. Cand e furtuna si trasnete albinele devin nervoase si artagoase. O introducere facuta spre seara va reusi cu mult mai bine decat una facuta pe timpul amiezii, cand albinele sunt in fierbere. Pe timpul furtisagului sau bezmeticirii introducerea matcii este mult ingreuiata. In cazul in care colonia este orfana doar de cateva zile, primirea tinerei matci va fi mult usurata. Albinele 7

primesc mai usor o regina fecundata, care incepe sa depuna imediat oua, decat una virgina. Reginele virgine vor fi primite mai usor in primele 6 ore de la eclozionare. Prezenta puietului si a oualor mai mici de trei zile va ingreuia mult primirea unei noi regine, pe cand la o colonie lipsita cu totul de puiet larvar sau chiar capacit, va fi primita mai usor. O familie ramasa orfana de mai mult timp, chiar daca nu a ajuns sa fie bezmetica, va primi mai greu o regina decat o familie orfanizata de cateva zile. II. nmulirea familiilor de albine prin roire Roirea naturala Denumirea de "roire" vine de la una din fazele procesului de inmultire care se desfasoara sub forma multitudinii de albine in zbor, cu una sau mai multe matci si trantori care formeaza in aer o formatie globulara "roiul" in drumul de la stup la locul de popas provizoriu sau definitiv. Folosind mierea luata in gusa la plecare si rezervele de proteine acumulate, in cateva zile albinele roiului cladesc in locul ales ca locuinta multi faguri noi, in care matca incepe sa-si depuna ouale. Este bine a folosi din plin aceasta energie sporita si sa dam roilor prinsi cat mai multi faguri artificiali, roii naturali avand avantajul sanatatii si posibilitatii tratarii de varroa in conditii ideale (lipsa puietului). Roirea este o insusire ereditara variabila a coloniilor influentata de o serie de conditii de ordin intern si extern, care pot fi modificate sau chiar inlaturate de apicultor. Printre conditiile interne se numara si stimularea indelungata facuta de apicultor, lipsa spatiului, predominarea albinei tinere, aparitia somajului etc. La factorii externi putem mentiona: supraincalzirea stupilor, aerisirea necorespunzatoare, ploi dese si scurte urmate de culesuri moderate (nectarul diluat avand nevoie de mai multi faguri in cuib - pentru rasfirare) etc. De mentionat ca asezarea prea apropiata a stupilor face ca zumzetul caracteristic roitului sa devina un excitant pentru intreaga stupina.

Roirea are loc atunci cand primele botci cu larve luate in crestere au fost capacite (la 9-10 zile de la depunerea oualor. Majoritatea roiurilor ies atunci cand soarele bate direct in urdinis, la o temperatura de 2025 grade Celsius. Sub 16 grade Celsius albinele nu roiesc niciodata. O umbrire a urdinisurilor sau o asezarea a urdinisurilor catre nord-est scade procesul roirii. Preintampinarea roirii

la producerea de roiuri artificiale sa nu se foloseasca familii roitoare; matcile din stupina sa fie tinere; cuibul cu puiet sa fie largit la timp, astfel ca matca sa nu inceteze ouatul; albinele sa aiba faguri artificiali (2-3 in mijlocul cuibului) si rame claditoare; ventilatia sa fie suficienta; 8

in cazul existentei golurilor dintre culesuri suprapopularea va fi franata prin scoaterea de faguri cu puiet si albina, formand roi artificiali din 2-3 familii, suficient de puternici pe 5-6 rame, fagurii scosi fiind inlocuiti cu faguri artificiali. In situatia in care familia a intrat in frigurile roitului: o facem un roi cu matca batrana, pe trei rame cu puiet capacit si 2 rame cu provizii; o din ce a ramas mai facem doi roi lasand in fiecare 2-3 botci din cele mai frumoase (acestea putand participa cu succes la culesul de floarea soarelui); o daca roiul a iesit, sa-l asezam in locul stupului din care a plecat, stupul de baza fiind mutat in alt loc; o cea mai simpla metoda de iesire din frigurile roitului este mutarea stupului pe alt loc si lasarea pe vechiul loc a matcii, a doi faguri cu de toate, intr-un stup nou completat cu faguri artificiali. DEZAVANTAJELE ROIRII NATURALE: - Diminueaz producia de miere, prin apariia frigurilor roitului n lunile mai iunie; - Prinderea roiurilor reclam prezena permanent a apicultorului n stupin; - Nu se poate face o planificare asupra numrului de roi i a puterii acestora; - O roire repetat duce la epuizarea familiei: - Roiesc de obicei familiile cu o nclinaie deosebit pentru roire, care sunt slab productive.

Roirea artificiala Roirea artificiala dirijata inlatura neajunsurile roirii naturale si sporeste productia de miere. Reguli generale de respectat la formarea roiurilor

fiecare categorie de roi se formeaza cat mai timpuriu, dupa salcam (pentru a nu diminua productia de miere de la familiile de productie); nu se ia material biologic pentru roi din familiile bolnave; instalarea roilor se va face pe o vatra situata la cel putin 2 km de cea de baza; in cazul formarii pe aceeasi vatra roiului i se da mult mai multe albine tinere (prin scuturarea a 1-2 rame cu puiet larvar; se vor folosi cu precadere matci tinere imperecheate cu exceptia celor la care tehnologia de formare cere altfel (cazul botcilor capacite de schimbare linistita sau crescute in familii recordiste); se asigura un cules de intretinere sau in lipsa se hranesc (atentie la furtisag) seara; pentru intarirea roilor, acestia se ajuta periodic cu rame cu puiet capacit (fara albine) luat de la familiile puternice din stupina, numai dupa inceperea pontei matcii (altfel exista riscul ca matca sa fie omorata); se va urmari cu precadere indeplinirea normelor de calitate.

Daca dorim sa efectuam lucrari de inmultire la un numar mare de familii, trecem fagurii alesi pentru formarea roilor dupa gratia Hannemann, intr-un stup furnizor, dupa ce in prealabil i-am scuturat de albina pentru ca nu cumva sa ramana matca pe ei. Fagurii pot ramane dupa gratie si cateva zile.

9

METODE DE ROIRE 1. Metoda divizarii Familia de albine se imparte in doua parti egale sau de puteri diferite. Divizarea simpla Metoda inmultirii prin divizare nu este considerata a fi buna intrucat colonia ramasa orfana ia in crestere larve mai mari de 24 de ore. Daca vom lasa insa familia fara matca pe vechiul loc, in vederea preluarii culegatoarelor, si daca vom distruge primele botci capacite lasand pe cele necapacite, si aceasta metoda poate fi considerata acceptabila, intrucat vor iesi matci de calitate. Roirea artificiala prin divizare simpla este procedeul cel mai simplu de formare a unui roi si consta din divizarea unei singure familii de albine puternice. Se va cauta in care diviziune este matca iar diviziunea ramasa orfana va primi o noua matca imperecheata sau o botca capacita. Lucrarea se recomanda a se efectua imediat dupa culesul de salcam si apicultorul poate realiza o dublare a efectivului. Varianta canadiana (Schaffer) Coloniile de albine se stimuleaza puternic cu 7 kg de miere cu pastura astfel incat la jumatatea lui aprilie fiecare colonie sa ocupe complet cate 2 corpuri. Spre sfarsitul lui aprilie coloniile foarte puternice se divizeaza, dand roiurilor fara matca matci pastrate in afara ghemului sau pastrate in stupii pepinieri. Roiul fara matca va fi format cu 4 faguri cu puiet capacit in eclozionare si cu albina tanara acoperitoare. Pentru a avea siguranta ca pe acestia nu se afla si matca, albina de pe ei va fi scuturata pe o panza in fata stupului, corpul cu fagurii cu puiet capacit fiind asezat deasupra corpului cu matca, izolat cu gratie Hannemann. A doua zi, seara, cand toti fagurii de sus sunt ocupati cu albina, albina si fagurii din cuibul de sus va fi transvazata in alti stupi care se vor deplasa pe o noua vatra unde vor primi noile matci in colivii automate. 2. Metoda stolonarii Roiul stolon se formeaza pe un corp intreg si un magazin de recolta, cu fagurii cu albina si puiet in exces de la coloniile ce risca sa roiasca (mentinandu-le active), colonia nou formata putand valorifica din plin culesul care urmeaza. Prevenirea roitului se poate face prin diverse metode de roire artificiala (intarirea altor colonii slabe, a roiurilor nou formate, prin divizare, ingradirea ouatului matcii cu 10 zile inaintea culesului - atunci cand se practica apicultura stationara, neexistand decat un singur cules etc.) Stolonarea clasica Roii stoloni, mai ales cei formati inaintea culesurilor este bine a se forma cat mai puternici (pe 10 rame), sau pe cate 2-3 faguri cu puiet capacit, albina tanara insotitoare, o matca fecundata de la rezerva, la care se mai adauga 2 rame cu pastura si miere cu albina insotitoare + albinele scuturate de pe alte 2 rame cu puiet necapacit. Se da apa necesara in partea de jos a unui fagure (un lat de palma), se impacheteaza bine si se reduce urdinisul la un 1 cm. Matca se da in cusca sau sub capacel si se elibereaza dupa 24 de ore, punand in prealabil un capacel de ceara la orificiul de iesire al custii. Daca nu avem matca imperecheata, adaugam dupa 48 de ore de la formare o botca capacita. Daca roiurile sunt formate pe mai putine rame ne vor da mai mult de lucru. A se avea in vedere a nu se lasa roiul nou format sa-si creasca singur matca intrucat aceasta nu va fi de buna calitate. Ramele cu puiet si albine scoase din familii pot fi stropite cu sirop in care s-a adaugat cateva 10

picaturi de colonie sau alta esenta puternic mirositoare. Ramele diferitelor familii vor fi lasate mai distantate timp de 5 minute, dupa care se vor unifica, odata cu unificarea mirosurilor. Roii stoloni formati inaintea culesurilor sunt asezati langa stupii mama, si dupa acceptarea tinerei matci vor fi unificati seara, prin suprapunere, folosind metoda cu ziar, avand asigurata unificarea mirosurilor cu o seara inainte (folosind tampoane de vata imbibate in esenta de melisa, parfum sau Reginal). Matcile disponibile, cu cate 1-2 faguri cu puiet si hrana, se trec la rezerva in stupul pepiniera. Daca dupa cules coloniile risca sa intre in frigurile roitului, din coloniile foarte puternice se mai pot forma roi stoloni provizorii, cu matcile de la rezerva din stupii pepinieri, iar operatia de unire se va repeta la cel de-al doilea cules.

Stolonarea colectiva Din fiecare FAB puternica scoatem 1- 2 rame cu puiet capacit, bine acoperite de albine, fara matca. Ramele pline cu albine se aseaza intr-un stup gol cu urdinisul inchis la inceput pentru a nu se depopula. Roiul se formeaza apoi din 4 rame, bine acoperite cu albine, dintre care 2 cu puiet si 2 cu miere si pastura. Dupa 2-3 ore, in roiul nou format se introduce o matca tanara imperecheata, intr-o colivie inchisa si dupa 24 de ore se aplica pe gura coliviei capacelul de ceara perforata. 3. Metoda roiurilor la pachet Denumirea vine de la faptul ca albinele si matca ce constituie roiul sunt ambalate intr-o lada speciala, capabila sa suporte transportul la distanta. Roiul are asigurata hrana pentru 4-5 zile, si se aseamana in multe privinte roiului primar fata de care are un avantajul matcii tinere imperecheate. De regula aceste roiuri se pot forma imediat dupa incetarea culesului de salcam, deci in perioada optima. Lucrarile pregatitoare

asigurarea matcilor imperecheate la data fixata; asigurarea ambalajului si a hranei (in ziua primirii matcilor se verifica ambalajele pachetelor pentru a nu avea gauri si se umplu cu sirop (1:1) hranitoarele tip, cu o palnie prin orificiul mare, dupa care se inchide orificiul si se cositoreste ori se ceruieste cu ceara in care s-a turnat 5-10% ulei); se desfunda daca este cazul cu un ac cele 3-5 orificii mici de alimentare si se mai pregateste o palnie mare de carton si un cantar pe care poate fi instalata comod lada-pachet.

Tehnologia formarii

se fixeaza colivia cu matca cu sau fara albinele insotitoare in partea superioara a laditei de ambalaj; se pune ladita pe cantar, se stabileste greutatea ei si se adauga greutatea contractata a roiului; se cauta matca familiei donatoare si se pune provizoriu intr-o ladita, impreuna cu fagurele pe care se gaseste; prin palnia montata deasupra pachetului se scutura albinele de pe fagurii familiei temporar orfanizata pana ce cantarul s-a echilibrat avand grija a se lua cu precadere albinele de pe fagurii cu puiet; se inlatura palnia si se monteaza prin gura pachetului hranitorul introducandu-l cu orificiile mici in jos in lacasul special; se monteaza apoi capacul peste hranitor si se prinde cu cuie; se introduce fagurele cu matca in familia donatoare si se reorganizeaza cuibul; roiul pachet este gata format si se trece la umbra. 11

Pentru realizarea unui numar cat mai mare de roi la pachet se organizeaza lucrul in echipa si pe serii: apicultorul orfanizeaza familiile, scutura fagurii si reorganizeaza cuibul acestora, in timp ce ajutorul apicultorului monteaza hranitoarele si inchide pachetele. Pentru a se usura lucrul se pregatesc si se aduc pe vatra stupinei cate 20-25 pachete dotate deja cu matci si hranitoare. Pachetele astfel formate se deplaseaza de preferinta noaptea pana la locul de destinatie care trebuie sa fie la cel putin 3 km de stupina de formare. La destinatie roiurile se pastreaza cateva ore intr-o camera intunecoasa si racoroasa (daca au fost transportate pe caldura mare) sau calduta (daca au calatorit pe timp rece) si catre seara se introduc in stupii anume pregatiti. Instalarea roiurilor pachet

stupii destinati roiurilor pachet trebuie sa aiba cate 5 faguri artificiali fiecare; se aduc pachetele si se repartizeaza seara langa fiecare stup; se inlatura capacul pachetului, se scoate hranitorul si colivia cu matca; se desface capacul coliviei dupa care cusca cu matca se introduce in stup scuturandu-se usor tot continutul pachetului in stup.

Roiul poate fi introdus si pe alta cale: dupa scoaterea hranitorului si a matcii se deschide capacul coliviei cu matca dupa care se trece intre fagurii artificiali iar pachetul se introduce in stup in spatiul liber cu capacul deschis in sus. Se inchide stupul cu podisorul si se face controlul a doua zi cand se ridica pachetele golite. Si in cazul roilor pachet se recomanda folosirea doar a fagurilor artificiali pentru a avea familii sanatoase in tot restul anului. 4. Metoda roirii prin scuturare Cand stupii sunt foarte puternici si culesul intarzie, se ia o parte din albina, formandu-se cu ea un roi artificial ce se va transforma foarte curand intr-o colonie de productie. In acest scop se izoleaza matcile de la 2-3 stupi de la care se ridica cate 3-4 rame cu puiet larvar in vederea perierii albinei acoperitoare intr-o roinita facuta din panza metalica, dupa tehnica descrisa la formarea roiurilor la pachet. Albinele scuturate (circa 2,5-3 kg) vor sta la umbra timp de 48 de ore, asigurandu-le hrana intr-un hranitor. Dupa trecerea celor 48 de ore li se da matca straina imperecheata, in colivie automata, punand roiul intr-un stup cu 2 faguri cu miere si unul cu pastura, restul spatiului umplandu-l cu faguri artificiali.

12