Liceul Tehnologic „Ion Bănescu” – Mangalia

„Instalația de stins incendii cu bioxid de carbon”

Profesor coordonator : Elev:

Boboc Camelia Călin George Daniel

Promoția 2012 – 2013

Liceul Tehnologic „Ion Bănescu” – Mangalia

„PROIECT PENTRU OBȚINEREA”

„CERTIFICATULUI DE CALIFICARE NIVEL II ”

Profesor coordonator: Elev:

Boboc Camelia Călin George Daniel

2

Promoția 2012 – 2013 CUPRINS

Capitolul I. Instalații de stins incendi1.1 Noțiuni generale1.2 Clasificarea instalațiilor

Capitolul II. Instalația de stins incendi cu bioxid de carbon 2.1 Instalații navale de bord 2.2 Sisteme de semnalizare a incediilor

Capitolul III Instalații de stins incendii cu bioxid de carbon de joasă presiune

3

CAPITOLUL I. – Instalații de stins incendii

1.1 Noțiuni generale

Incendiile pot fi provocate pe toate categoriile de nave din diverse cauze.

Cele mai periclitate nave din punct de vedere al incendiilor sunt cele petroliere. Exploziile amestecurilor de vapori de combustibil și de aer provocate din incendii determină distrugerea punților și bordurilor, iar uneori chiar distrugerea corpului in totalitate. Din numărul total al navelor petroliere pe care apar incendii 10 – 12 % sunt distruse. Un pericol deosebit îl prezintă navele petroliere în cursa goală sau parțial încărcate, față de situația deplină încărcătură, când incediile apar destul de rar.

Pe navele de mărfuri sau pasageri numai 2 – 4 % din numarul lor sunt supuse anual deteriorărilor din cauza incendiilor iar cazurile de distrugere completă sunt rare.

Măsurile de protecție contra incendiilor sunt prevăzute în convenția internațională apărarea vieții umane pe mare (din anul 1960) și în alte acte normative.

Condiițiile specifice de pe nave ca: suprafața limitată existența diferitelor materiale inflamabile, greutatea evacuării oamenilor, mărfurilor sau instalațiilor, imposibilitatea acordării de ajutor din exterior pe mare deschisă, îngreunează lupta contra incendiilor. Aceste condiții specifice cer îndeplinirea și respectarea cu strictețe a normelor de luptă contra incendiilor și existența mijloacelor semnalizare și stingerea a lor.

Pentru asigurarea a apărării contra incendiilor și luptei cu incendiile, corpul navei trebuie compartimentat cu pereții și punții izolate cu materiale ignifuge, nu trebuie folosite la bord materiale imflamabile sau mașini și mecanisme care în timpul funcționării produc scântei. Deasemenea căile de acces (coridoarele, scările, trecerile) trebuie să fie libere în vedere salvării oamenilor.

Navele sunt prevăzute înpotriva incendiilor cu instalații care, în funcție de destinație, se împart în două grupe: instalații de semnalizare și instalații de stins incendiile.

Instalațiile de semnalizare se construiesc pe principiul controlului temperaturii sau al fumului din încăpere ele trebuie să intre în funcțiune

4

fără a produce scântei, să fie în stare de funcționare în permanență, să consume puțină energie, să aibă posibilitatea de reglare a limitelor de temperatură sau a concentrației de fum pentru elementele senzitive.

De asemenea să excludă posibilitatea răspândirii fumului sau a focului între diferitele zone sau compartimente în cazul unui incendiu.

O atenție deosebită se acordă instalației de ventilație, care trebuie realizată pe zone. Pentru oprirea ventilatoarelor dintr-un raion sau altul în cazul incendiilor trebuie prevăzute posibilității de comandă de la distanță.

Capetele tuburilor de aerisire a tancurilor combustibil trebuie să aibă dispozitive de apărare contra incendiilor și trebuie să fie scoase deasupra punților la loc deschis. Aparatele de încălzit în compartimente și cabine încălzitoare de aer și alte aparate schimbătoare de căldură trebuie să fie astfel dispuse încât să fie împiedicată posibilitatea arderii materialelor din jurul lor sau a izolației.

5

1.2 Clasificarea incendiilor

Considerând metodele principale de stingere a incendiilor și apărare a obiectelor, încăperilor și construcțiilor împotriva aprinderilor și arderii toate instalațiile navale contra incendiilor se împart în trei grupe:

→ instalații bazate pe principiul răcirii substanțelor obiectelor care ard;

→ instalații care crează în jurul focarului incendiului o atmosferă care nu întreține arderea;

→ instalații care izolează substanța aprinsă față de oxigenul atmosferic.

Prima grupă cuprinde instalații de stins incediul cu jet de apă care trimite asupra focarului de incendiul jeturi cu intensități și grade de pulverizare diferite.

Instalațiile din grupa a doua se bazează pe folosirea gazelor și vaporilor inerți, care creează în compartimentele închise un mediu gazos ce nu întreține arderea.

În grupa a treia intră intensitățile care trimit asupra focarului de incendiu o spumă ignifugă care izolează substanțele aprinse de oxigenul atmosferic aceste instalații se folosesc pentru stingerea produselor petroliere din tancuri sau din compartimentele mașinii.

Indiferent de principiul de funcționare și de mijloacele folosite instalațiile de stins incendiile trebuie să sadisfacă o serie de condiții: eficacitate mare, vitalitate și capacitate de a fi gata oricând pentru intervenție, siguranță, simplitate în deservire, accesibilitatea elementelor pentru verificare și reparare. Mijloacele de intervenție trebuie să-și mențină proprietățile de stingere, să nu provoace intoxicații asupra oamenilor (sau în procesul de stingere a incendiilor), să nu deterioreze și să nu compromită măfurile sau instalațiile și să nu coordoneze metalele în tot timpul perioadei de păstrare.

Instalațiile trebuie prevăzute cu mijloace de control asupra presiuni și cantității de substanță pentru stins incendii, aflată la bordul navei, încărcarea rapidă a capacităților în care se păstrează aceste substanțe,

6

să funcționeze atât în marș cât și în spaționare să excludă posibilitatea reaprinderii materialelor care au fost stinse.

Dacă se folosesc pentru stingerea incendiilor substanțe periculoase pentru viața oamenilor, instalația trebuie prevăzută cu sisteme de semnalizare care să indice folosirea ulterioară a acestora. Manevrarea instalațiilor se recomandă a fi centralizată dar comenzile trebuie dublate și dirijate dintr-un număr de posturi special amenajate.

7

Capitolul II Instalația de stins incendi cu bioxid de carbon

Instalația de stins incendiul cu gaze inerte folosește în special bioxidul de carbon sub formă liberă. Bioxidul de carbon nu provoacă coroziune metalelor, nu degradează sau deteriorează mărfurile și nu este un bun conducător de electricitate. Datorită calităților sale, se utilizează stingerea lichidelor ușor imflamabile a mărfurilor în vrac și a apartajului electric aflat sub tensiune.

Această instalație este folosită de nave fluviale și maritime în compartimente locuite, în locuri unde focarul incendiului este greu accesibil și nu poate fi izolat, în magaziile de mărfuri, tancuri, compartimentul – mașini sau călduri, în conferdamuri, magazii.

Stingerea cu bioxid de carbon se utilizează și pe punțile deschise, întrucât acest gaz fiind mai greu de 1,524 ori de cât aerul, izolează locul aprins de contactul cu aerul rezervele necesare de bioxid de carbon care se păstrează la bord în butelii din oțel, cu o capacitate de 40 1. Buteliile se dispun una câte una sau în grupe, formând baterii, fiind destinate pentru deservirea încăperilor cu volume diferite.

Încăperile în care sunt dispuse buteliile de bioxid de carbon se separă cu pereți etanși de încăperile vecine.

În încăpere temperatura nu trebuie să fie mai mare de +40BC și mai mică de +2BC, nu trebuie să pătrundă apă și să fie bine ventilată (de la o contrație de 6 - 8 %, bioxidul de carbon este periculos pentru om). Bateriile de butelii se amplasează pe puntea superioară sau platforme cu ieșiri direct pe punte în vederea ușurării operației de înlocuire a buteliilor goale cu altele pline, ca și petru evitarea axfisierilor.

8

În figura 17.5 este reprezentată schema unei instalații de stins incendiul cu bioxid de carbon cu două stații de butelii.

Buteliile dintr-o baterie sau stație comutează la rețeaua de stins incendiul printr-o manevră de străpungere a diafragmei sau prin ridicarea unei supape duble de pe scaunul ei. Întrucât deschiderea separată la fiecare butelie în parte ar răpii timp prețios în cazul unui incendiu, această operație se execută mecanic pe grupe de butelii. Manetele ventilelor se unesc printr-o tijă sau printr-un cablu 7, astfel încât toate formează un singur sistem.

Fig. 17.5. Instalație de stins incendiul cu CO2 dotată cu două stații de butelii: 1 – duză; 2 – tubulatură inelară; 3 – butelie; 4 – valvă principală; 5 – tubulatură de siguranță (evacuare în atmosferă); 6 – fluier de semnalizare a pierderii cu CO2 – ului; 7 – cablu de acționare; 8 – lansarea aerului comprimat; 9 – cilindru de lansare; 10 – evacuarea aerului comprimat din cilindrul de lansare; 11- mâner de lansare.

La declanșarea sistemului de semnalizare, aerul comprimat 8 intră în cilindrul 9, deplasând pistonul cu tijă să, de care sunt cuplate pârghiile ventilelor de deschidere a buteliilor. Asemănător se realizează deschiderea buteliilor cu ajutorul cablului care poate fi tras de o greutate reținută într-o anumită poziție electromagnet sau un opritor. În timpul descărcării involuntare a buteliilor, bioxidul de carbon se scurge pe conductă de siguranță pusă în legătură cu atmosfera, descărcarea fiind

9

semnalizată de un fluier. Pe armătura fiecărei butelii există o tijă colorată care permite stabilirea locului de unde s-a scurs bioxidul de carbon. La o pierdere mai mare de 10% din încărcătură butelia se schimă. Pe fiecare conductă colectare de la baterii se montează ventilele de închidere.

Acționarea sistemului de deschidere a buteliilor se realizează de la distanță pneumatic sau electric, iar ca rezervă se utilizează acționarea manuală.

Instalația trebuie să asigure umplerea încăperilor în procent de 30% din volumul fiecăreia în maximul 15 min. (pe navele de mărfuri generale).

10

2.1 Instalații navale de bord

Fig. 47

Instalație pentru stingerea incendiului cu CO2 de joasa presiune.1. Rezervor CO2 de joasă presiune;2. Tubulatură de umplere;3. Traductor de nivel;4. Supape de siguranță legate cu atmosfera;5. Conducta de distribuție;6. Supapă presiune;7. Colector general;8. Compresoare cu acționări independente;9. Răcitor;10. Valvule de zonă;11. Valvulă de zonă a compartimentului de mașini.

11

2.3 Sisteme de semnalizare a incendiilor

În vederea detectării focarelor de incendiu pe nave, în special în locurile vizitate rar (magazii de serviciu, camere de bagaje, coferdamuri, magazii de mărfuri) sunt necesare sisteme de semnalizare a incendiilor cu acțiune rapidă, care să informeze echipajul despre formarea fumului sau creșterii temperaturii în încăperi până la o limită periculoasă.

Navele sunt prevăzute cu instalații generale, exterioare și interioare de semnalizare a incendiilor. Instalațiile generale de semnalizare informează echipajul și pasagerii despre apariția incendiului pe navă.Semnalele se emit prin radio, clopote, sirene, sonerii care sunt montate în diferite locuri de muncă sau odihnă a oamenilor.

Instalațiile de semnalizare exterioară sunt destinate pentru chemarea ajutorului exterior – echipe de salvare de la mal sau de pe baze plutitoare – folosind pentru aceasta telefonul, radio – telefonul, sau semnalizarea specială de incendiu.

Instalațiile interioare de semnalizare folosite pentru informarea personalului de serviciu despre a apariția sau posibilitatea izbugnirii unui incendiu într-un anumit loc , se bazează pe sisteme automate sau neautomate de semnalizare. Sistemele de semnalizare a incendiilor în funcție de principiul lor de funcționare, pot să fie electrice sau detectoare de fum.

12

Capitolul III

Instalații de stins incendii cu bioxid de carbon de joasă presiune

Instalațiile sunt prevăzute cu un rezervor pentru păstrarea bioxidul de carbon în stare lichefiată la o presiune de lucru p=20 bar și o temperatură de aproximativ - 18B C. Gradul de umplere al rezervorului este de maximum 0,9kg/1. Soluția folosirii bioxidului de carbon la joasă presiune a apărut ca urmare considerării uneia dintre proprietățile de bază ale gazului, și anume scăderea aproape excepțională a presiunii la temperaturi scăzute.

Avantajele folosirii acestor instalații sunt, îndeosebi:

→ pentru gradul de umplere prescris de registrul, volumul ocupat de CO2 este mai mic decât volumul fracționat în butelii obținându-se astfel economii de spațiu la bord;

→ greutatea rezorvorului este aproximativ de două ori mai mică decât greutatea buteliilor unei instalații echivalente de înaltă presiune;

→ presiune constă și condiții termice mai bune pentru stingerea incendiilor rezervorul și tubulaturile racordate la el, trebuie să aibă în permanență o izolație termică și eficientă care nu trebuie să permită declanșarea supapei de siguranță timp de 24 de ore după întreruperea alimentării instalației, ca urmare încălzirii dioxidului de calciu.

13

Dacă, totuși, supapa de siguranță se declanșează mai devreme, cantitatea de CO2 eliminat în atmosferă trebuie să nu depășească 2% din cantitatea totală din rezervor. Cele două supape de siguranță 4 trebuie să declanșeze la (1,1 – 1,2) p, iar la deschiderea lor completă presiunea nu trebuie să depășească 1,35p. Supapa de siguranță 6 trebuie să declanșeze la o presiune de 1,55p.

Calculul acostor instalații este similar aceluia de la instalațiile de înaltă presiune.

14