Instalatii Electrice de Joasa Tensiune de Iluminat si Forta.doc

8/19/2019 Instalatii Electrice de Joasa Tensiune de Iluminat si Forta.doc

1/43

Instalaţii electrice de joasă tensiune de iluminat şi forţă

CUPRINS

Memoriu justificativ 4Capitolul.I. GENERAI!A!I

"


2/43


MEMORIU JUSTIFICATIV

#rin studii s$a constatat ca iluminatul influentea%a direct calitateamuncii. &n iluminat 'un (corect dimensionat ) contri'uie la diminuarea o'oseliioc*ilor + la cresterea eficientei si calitatii acesteia+ implicit la micsorarea risculuide accidente de munca. ,eose'im iluminatul natural (lumina %ilei) si iluminatulartificial (surse de lumina electrtice). Cand lumina este trimisa pe suprafata de iluminat+ iluminarea senumes te directa + iar cand este reflectata de pereti si tavan este iluminareindirecta . In ateliere se recomada iluminatul mi-t (direct com'inat cu indirect)+

fiind tipul de iluminat optim. In ca%ul unor lucrari de mare preci%ie serecomanda iluminatul local reali%at de corpul de iluminat montete c*iar pestandul de lucru.

#entru a fi un iluminat corespun%ator se calculea%a in preala'ilnumarul de corpuri de iluminat si nivelul de iluminare al acestora in raport cumarimea suprafetei de iluminat si natura activitatii. ,e mentionat ca un iluminatoprea puternic este daunator.

Iluminatul electric se reali%ea%a cu ajutorul unor corpuri de iluminatin care se montea%a lampi+ instalatia fiind alimentata de la un ta'lou de

distrtri'utie prin conductoare de cupru i%olate (/) sau de aluminiu (A/).Instalatia se poate e-ecuta in0ropat (in tencuiala) sau aparent (conductor protejat in tu' de protectie fi-at pe pereti si tavan).

In constructiile moderne se prefera a doua varianta care permitedepistarea si remedierea cu usurinta a efectelor.

#entru comanda aprinderi+ respectiv stin0eri lampilor+ se intercalea%a pe conductorul de fa%a un intrerupator sau un comutator de iluminat.

4


3/43


Capitolul.I. GENERALITATI

I.1. Noţiuni de luminotehnica

Luminoteca este un domeniu al stiintei care se ocupa cu studiuliluminatului 1 acesta este deose'it de important in activitatea omului. Multavreme omul si$a desfasurat activitatea numai la lumina naturala. din dorinţa dea$si desfasura activitatea si pe durata in care lumina naturala era insuficienta sauin locurile fara lumina naturala. omul a descoperit si perfecţionat in timp sursele

de iluminat artificial. 2ncep3nd din a doua jumătate a secolului al I$lea+ auapărut sursele de lumina electrice+ care s$au perfecţionat intr$at3t+ 5nc3t in

pre%ent iluminatul artificial este practic in totalitate electric. ,in studiile care s$au făcut+ a re%ultat ca iluminatul influientea%adirect calitatea muncii depuse de om. Astfel+ un iluminat 'un (corectdimensionat+ e-ecutat si intretinut ) contri'uie la diminuarea o'oselii (in specialoc*ilor)in timpul lucrului+ la ridicarea calitatii produselor reali%ate+ la mărirea

productivitatii muncii+ la diminuarea numărului de accidente de munca etc. prinstudii si cecetari s$au sta'ilit condiţiile concrete 6 cantitative si calitative 6 pecare tre'uie sa le 5ndeplinească iluminatul pentru fiecare loc de munca. Acestecondiţii (cuprinse in norme si standarde) au un caracter te*nico$economic si deaceea ele diferă relativ mult de la tara la tara.

I.2. Lumina – radiaţie vizibila

7'iectele 5nconjurătoare devin vi%i'ile datorita radiaţieielectroma0netice emise sau reflectate de către acestea si care este interceptatade c3tre or0anul vederii. ,upă cum este cunoscut din teoria ondulatorie a radiaţiilor

electroma0netice+ acestea pot fi caracteri%ate prin frecventa (măsurata in 8%)sau prin lun0imea de unda λ (măsurata in m )

λ9v

c

(I.:.;)

c repre%ent3nd vite%a de propa0are a undelor electroma0netice in vid (c=

!"

m

# ). #entru comoditatea a e-promarii numerice+ se utili%ea%ă curent ca

unitate de măsura a lun0imii de unda+ se modifica si proprietatile calitative aleradiaţiilor.


4/43


=tudiind spectrul radiaţiilor electroma0netice+ se constata ca numairadiaţiile ca anumite lun0imi de unda sunt capa'ile sa e-cite direct or0anulvederii+ produc3nd o sen%aţie vi%uala. &ndele respective poarta numele de undeluminoase. umina este deci o radiaţie considerata din punctul de vedere al

capacitatii sale de a e-cita or0anul vederii+ iar undele luminoase constituie undomeniu restr3ns din spectrul undelor elecroma0netice (fi0. I.:.;) denumit

spectrul vizibil si limitat de lun0imile de unda ">? si @>?mm.

i0. I. :. ; i0.I.:.:.

Ener0ia emisa+ transportata sau primita su' forma de radiaţie estedenumita energie radianta ()+ unitatea de măsura fiind joule.

lu-ul ener0etic Φe repre%intă puterea emisa+ transportata sau primitasu' forma de radiaţie si se măsoară in Baţi.

Φ9dt

dW (I.:.:)

Radiaţiile caracteri%ate printr$o sin0ura lun0ime de unda suntdenumite radiaţii monocromatice+ 5ntruc3t fiecărui lun0imi de unda din spectrulvi%i'il ii corespunde sen%aţia anumitei culori. !ot in cate0oria radiaţiilor monocromatice pot fi considerate si radiaţiile ce se e-tind pe un domenii foarterestr3ns de lu0imi de unda si pot fi caracteri%ate prin indicarea unei sin0ure

lun0imi de unda. Alături de lun0imea de unda+ flu-ul ener0etic corespun%ător este+ de asemenea+ o caracteristica a radiaţiilor monocromatice. Radiaţiile compuse din mai multe radiaţii monocromatice se numescradiaţii complexe. Compo%iţia unei radiaţii comple-e este indicata prin spectrul sau (conţinutul de radiaţii monocromatice). =pectrul unei radiaţii poate fi un

spectru continuu+ atunci c3nd este constituit din radiaţii monocromatice av3ndtoate lun0imile de unda dintr$o %ona a spectrului (de e-emplu+ spectrul uneilămpi cu incandescenta)+ sau un spectru de linii+ format din radiaţii cu una saumai multe lun0imi de unda discrete (ca%ul lămpilor cu descărcări cu vapori

metalici). ,istri'uţia ener0iei in spectrul unei radiaţii comple-e se reda su'forma unui 0rafic. =pectrului de linii ii corespund+ intr$un sistem de coordonate


5/43


λ+ Φe (fi0. I.:.:+a)+o serie de lini verticale de inaltime proporţionala flu-ulener0etic corespun%ător fiecărui radiaţii monocromatice componente+ flu-ulener0etic total re%ult3nd din 5nsumarea flu-urilor ener0etice componente.

De9 ( )∑= Φ

n

iie

;λ (I.:.".)

#entru un spectru continuu+ se defineşte densitatea spectrala de flux

energetic Φe+ λ ca raportul dintre flu-ul ener0etic considerat intr$un intervalinfinit mic in jurul unei lun0imi de unda λ si mărimea acestui interval

Φe+λ9 ?

lim

→∆λ λ ∆

∆Φ e

9 λ d

d eΦ

+m

$;

(I.:.4.)

,istri'uţiei ener0iei in spectru ii corespunde+ in acest ca%+ cur'aΦe+λ9f(λ) (fi0. I.:.:.+') denumita curba de repartiţie (distri'uţie) spectrala+care se trasea%ă fie in valori a'solute+ fie in valori relative (raportate la ovaloare oarecare Φe+λ din domeniul considerat sau valoarea corespun%ătoarelun0imii de unda


6/43


=ensi'ilitatea spectrala a oc*iului omenesc este ma-ima pentru oradiaţie cu lun0imea de undaλm9


7/43


I.3 Tipuri de surse de lumina

,upă ori0inea radiaţiei luminoase+ sursele de lumina se 5mpart in

doua cate0oriiF$$surse primare+ repre%entate prin o'iecte sau suprafeţe care imit flu-ul luminosca urmare a unei transportări de ener0ie (radiaţia termica+ electroluminoscenta+fotoluminescenta1etc.)$$surse secundare+ constituite de o'iecte sau suprafeţe care+ nefiindcorespun%ătoare+ primesc flu-ul luminos si il restitue+ cel puţin parţial prinrefe-ie sau transmisie. In raport cu dimensiunile 0eometrice+ sursele de lumina pot ficonsiderate caF

$$ surse punctiforme+ ale căror dimensiuni sunt suficient de mici (in practica+ de cel puţin de cinci ori) fata de distantele la care se anali%ea%ăacţiunea lor1 $$ surse de suprafaţa, ale căror dimensiuni sunt compara'ile cudistanta pana la receptor. #unctul in care poate fi considerata concentrata o sursa de luminaeste denumit centrul luminos al sursei. #entru majoritatea surselor de luminautili%ate in practica+ se poate considera o a-a de referinţa care+ de re0ula+ este overticala.

I.4 Mrimi si unitati !otometrice

2ntruc3t sensi'ilitatea oc*iului a fost definita pentru un o'servator dereferinţa reacţia capata un caracter sta'il+ 'ine determinat si univoc+sensi'ilitatea put3nd servi ca factor de transformare pentru construirea unuisistem de mărimi in cadru căruia ener0ia de radiaţie este evaluata după sen%aţiavi%uala pe care o produce. Acest sistem este denumit sistemul de mărimiluminoase sau mărimi fotometrice si cuprinde ca mărimi principale flu-ul

luminos intensitatea luminoase emintenta luminoasa.

I.4.1 "lu#ul luminos

,eriva din flu-ul ener0etic Φm. #ornind de la relaţiile (I.:.)+ (I.:.@)se o'ţine+ pentru un spectru continuu

( ) λ λ λ λ λ

++ eme V K K d

d Φ∗=Φ∗=

Φ (I.4.;.;)

de unde re%ulta relaţia de definiţie a flu-ului luminos

K


8/43


( ) λ λ λ d V K em ∗Φ∗=Φ ∫ ∞

?

+ (I.4.;.:.a)

(av3nd in vedere ca H(λ)9? in afara spectrului vi%i'il+ limitele de inte0rare pot fi

limitele spectrului vi%i'il). #ractic+ inte0rala poate fi re%olvata numeric utili%3ndintervale de ;?mm pentru lun0imile de unda. In ca%ul spectrului de linii+ compuse din linii monocromatice culun0imile de unda λ;+ λ:+ λ"+LL.λn+ flu-ul luminos este definit ca

Φ9 ( ) ( )iin

i

em V K λ λ ∗Φ∑=;

(I.4.;.".')

Aşa cum s$a sta'ilit anterior (I.:.;)+ m9>"lm∗$;

si repre%intăflu-ul luminos produs de un flu- ener0etic de ; continu3nd radiaţiimonocromatice cu lun0imea de unda


9/43


#ornind de la un punct = (punctul cu care se asimilea%ă sursa delumina) o direcţie oarecare in spaţiu este determinata prin (fi0.I.4.;)Fun0*iul de inaltime α∈(?+π)+ măsurata intr$un plan vertical H (sau intr$un planmeridional) fata de a-a de referinţa care trece prin punctul =+ ori0inea un0*iuluifiind in partea interioara1

i0 I.4.;un0*iul de a%imut β∈(?+ :∗π)+ măsurat intr$un plan ori%ontal 8 (sau in planulecuatorial ) care trece prin punctul =+ ori0inea un0*iului tre'uind sa fie preci%ataatunci c3nd se defineşte un0*iul.

Intensitatea luminoasa corespun%ătoare corespun%ătoare acesteidirecţii este funcţie de cele doua un0*iuri (α si β)si se repre%intă printr$unvector Iαβ av3nd ori0inea in centrul proporţional cu valoarea intensitatiiluminoase in direcţia respectiva. ocul 0eometric al v3rfurilor tuturor spaţiu esteo suprafaţa 5nc*isa denumita suprafaţa fotometrica aferenta sursei de luminaconsiderate. Av3nd in vedere ca sursele de lumina utili%ate in practica pre%intăanumite simetrii+ distri'uţia spaţiala a intensitatii luminoase este redata+ deo'icei+ prin curbe fotometrice trasate in semiplane duse la diverse un0*iuri βsi re%ult3nd din intensitatea suprafeţei fotometrice cu aceste semiplane. 7 cur'a

fotometrica I α = f α ! la β9constant repre%intă+ deci+ locul 0eometric al v3rfurilor vectorilor corespun%ători intensitatii luminoase in semiplanul respectiv+

pre%ent3ndu$se ca o cur'a polara cu polul in centrul de lumina (fi0. I.4.;)

;;


10/43


Intensitatea luminoasa fiinddirect proporţionala cu flu-ul luminos alsursei de lumina+ care poate lua diversevalori c*iar la aceeaşi sursa+ cur'ele

fotometrice nu conţin valorile reale aleintensitatii luminoase (corespun%ătoareflu-ului luminos real Φ) ci valorileraportate la o sursa convenţionala av3ndflu-ul luminos e0al ci ;???lm1 intensitatealuminoasa este data de cdO;???lm+ iar valorile reale se o'ţin multiplic3nd valorilee-trase din cur'e cu ΦO;???.

i0 I.4.:

I.4.3. Iluminarea $

=e defineşte pentru o suprafaţa iluminata (pentru un receptor).Iluminarea intr$un punct al unei suprafeţe este raportul dintre flu-ul luminos dΦ

primit de un element de arie care conţine punctul si aria acestui element dA

E9d"

d Φ (I.4.".a)

&nitatea de măsura a iluminării este denumita lux (l-) si este e0ala

cu iluminarea produsa de un lu- luminos de ;m reparti%at uniform pe o arie de ;m pătrat (;l-9;lm∗m$:). #entru o arie finita A+ care primeşte un flu- luminos Φ+ de defineşteiluminarea medie

Emed9 "Φ (I.4.".')

,e remarcat ca iluminarea este o mărime care nu depinde de proprietatile suprafeţei iluminate.

I.4.4. Luminanţa L

;:


11/43


Intr$o direcţie oarecare+ intr$un punct de pe suprafaţa unei surse sau aunui receptor+ luminanţa este definita ca raportul dintre flu-ul luminos care

paraseste sau atin0e un element de suprafaţa dA din jurul acestui punct+ propa0andu$se in direcţii definite de un con elementar ce conţine direcţia data+si produsul dintre un0*iul solid al conului dΩ si aria proiecţiei orto0onale a

elementului de suprafaţa pe un plan perpendicular pe direcţia data

9α cos

:

∗∗Ω

Φ

d"d

d (I.4.4)

E-presia (;.4.4) arata ca luminanţa unei suprafeţe intr$o direcţie datarepre%intă densitatea flu-ului luminos in spaţiul si plan. Ca unitate de măsura pentru luminanţa serveşte candela pe metru

pătrat (cd∗m$:).

In ca%ul c3nd se refera la un receptor+ luminanţa depinde de proprietatile suprafeţei iluminate (in particular+ de factorul de refle-ie alsuprafeţei. ,intre toate mărimile fotometrice+ luminanţa este cea care este

perceputa nemijlocit de către or0anul vederii+ iluminarea retinei oc*iului(declanşarea procesului de formare a sen%aţiei vi%uale) fiind direct

proporţionala cu luminanţa c3mpului vi%ual.

I.4.%. $minenta luminoasa M Intr$un punct de pe suprafaţa unei surse de eminenta+ luminoasa

repre%intă raportul dintre flu-ul luminos dΦ emis de un element alsuprafeţei care conţin acel punct si aria elementului dA

M9 :+ −∗ΒΦ

mlmd"

d (I.4.


12/43


η9 ;+ −∗Φ

W lm #

(I.4.)

;4


13/43


Capitolul.II INSTALATII $E ILUMINAT SI PRI%E

II.1.Intocmirea schemelor si planurilor instalaţiilor deiluminat si prize

II.1.1.'lasi!icare

Instalaţiile electrice pentru iluminat dintr$o clădire se clasifica astfelF$ in#tala&ia elect'ica pent'u iluminat no'mal+ care serveşte

pentru alimentarea cu ener0ie electrica a corpurilor de iluminatcare asi0ura desfasurarea activitatii normale in clădire1

$ in#tala&ia elect'ica pent'u iluminatul (e #i)u'an&a* pentrualimentarea cu ener0ie electrica a unor corpuri de iluminat inca%ul defectării instalaţiei electrice pentru iluminat normal.

Iluminatul de si0uranţa+ la r3ndul lui+ poate fiF$ pentru continuarea lucrului+ care se prevede in 5ncăperile unde

functionea%a receptoare electrice de cate0orie %ero (de e-emplusăli de operaţii+ de reanimare+ de studiouri de radio+ de televi%iuneetc.)1

$ pentru evacuarea personalului din clădire, care se prevede in

5ncăperile si caile de circulaţie din clădire c3nd si pe acestea seafla mai mult de


14/43


II.1.2 'ondiţii pentru alimentarea corpurilor de iluminat si prizelor

Alimentarea corpurilor de iluminat si pri%elor se face prin circuiteelectrice de la ta'lourile secundare de lumina. #entru formarea circuitelor electrice+ tre'uie respectate p'e+e(e'ile no'mati+ului !,@$K? (privind

proiectarea si e-ecutarea instalaţilor elecrice la consumatori+ cu tensiuni pana la;??? H). Cele mai importante dintre acestea suntF

$ corpurile de iluminat sunt receptoare monofa%ate care se lea0ă lao conducta de fa%a+ după ce in preala'il acesta a trecut prin5ntreruptor si la conducta de nul de lucru. #artea metalica acorpului de iluminat se lea0ă la conducta de nul de protecţienumai in ca%urile in care corpul de iluminat se montea%ă la mai

puţin de : m de la pardoseala sau se montea%ă intr$o 5ncăpere cu pericolele de electrocutare1

$ corpurile de iluminat fluorescente se montea%ă numai cucondesatoare pentru ameliorarea factorului de putere+ astfel camontajul sa ai'ă factorul de putere cos ϕ 9 ?+K m deelemnte sau instalaţii metalice aflate in contact direct cu solul(tevi pentru apa rece+ pentru 5ncăl%ire etc.)1

$ pri%ele electrice se montea%ăF • la ;+< m de la pardoseala in camerele pentru copii din creşe+ 0radinite+ spitale si cămine1

• la :+? m de la pardoseala in clasele din scoli1 • la ?+; m de la pardoseala in locuinţe+ instituţii+ clădiri

social$administrative1 • la inaltimea necesara din punct de vedere funcţional

in industrie+ in la'oratoarele din invatamant+ cercetare etc.1 • in pardoseala+ in 5ncăperile cu suprafeţe mari si unde

este necesara racordarea unui număr mare de

receptoare (in atelierele de proiectare+ in industrie).In aceste ca%uri se prevăd o'li0atoriu pri%e cu 0radulnormal de proectie I#


15/43


mecanice1$ pri%ele se prevăd o'li0atoriu cu contact de producţie (ce se va

le0a la conducta de nul de protecţie) in 5ncăperile cu pardoseala 'una conducătoare de electricitate1

$ c3nd se montea%ă pe acelaşi perete mai multe aparate electrice+

ordinea de aşe%are a lor de sus in jos esteF • 5ntreruptoare+ comutatoare+ 'utoane pentru lumina1

• 'utoane pentru sonerii1 • pri%e pentru lumina1 • pri%e pentru telefoane+ antena colectiva+ difu%oare1$ in 0rupurile sanitare prevă%ute numai cu lavoare+ se pot monta

numai 5ntreruptoare si pri%e speciale pentru racordat maşinaelectrica de 'ăr'ierit. Nu se montea%ă pri%e electrice o'işnuite1

$ in 0rupurile sanitare cu dus+ 'aie etc. daca se montea%ă aparteelectrice+ acestea vor fi le0ate at3t la nulul de protecţie+ cat si la

pamant. ,e asemenea nu se pervad circuite electrice cu altadestinaţie in do%e1

$ corpurile de iluminat se alimentea%ă in paralel pe circuiteelectrice. #e un astfel de circuit monofa%at se pot monta se potmonta pana la "? de corpuri se iluminat+ dar care sa nu depseasca

puterea de " P. #e un circuit trifa%at se pot monta pana la "? decorpuri de iluminat pe fa%a+ dar care sa nu depaseasca putereatotala de > P. In locuinţe+ pe un circuit se pot monta pana la ;:

corpuri de iluminat+ dar care sa nu depaseasca puterea de ;???.In spatiile comune din clădirile de locuit+ pe un circuit se potmonta ;< corpuri de iluminat cu puterea pana la ;??? . In

practice+ circuitele de lumina nu se 5ncărca pana la putereama-ima. #e un circuit se prevăd corpurile de iluminat din :$"5ncăperi alăturate. ,aca 5ncăperea este foarte importanta cadestinaţie (cum sunt clasele+ la'oratoarele din scoli etc.) corpurilede iluminat din aceasta se prevăd pe un sin0ur circuit. ,easemenea+ corpurile de iluminat din casa scării sunt alimentate peun circuit separat (de re0ula+ acesta face parte din iluminatul de

si0uranţa)+ ca si corpurile de iluminat de pe culoare se afla sita'lourile electrice)1

$ pri%ele electrice se alimentea%ă pe circuite separate de cele pentrucorpurile de iluminat. #e un circuit de pri%a se pot monta pana la;< pri%e simple sau du'le in clădirile social$administrative si optin locuinţe. #uterea de calcul pentru un

astfel de circuit este de ;???$ >?? . ,aca se cunoaşte putereareceptorului racordat la pri%a (cum este ca%ul in industrie sau inla'oratoarele din invatamant)+ acesta se ia in calcul. In locuinţe+

puterea ma-ima la care se poate utili%a circuitul de pri%a+ fara a$ldeteriora+ este de :??? . #entru receptoarele cu putere mai mare

;@


16/43


(cum sunt so'ele+ plitele si 'oilerele electrice) tre'uie prevă%utecircuite separate (mono$ sau trifa%ate)1$ intr$un tu' de protecţie se introduc numai conductele ce aparţin

unui sin0ur circuit.

II.1.3 $tapele (ntocmirii schemelor si planurilor instalaţiilor deiluminat si prize

Cunosc3nd prevederile de mai sus pentru 5ntocmirea sc*emelor si planurilor instalaţiei de iluminat si pri%e+ se procedea%ă astfelF • Pe planul (e a'-itectu'a al con#t'uc&iei (fi0. II.;.".;) seamplasea%ă F corpurile de iluminat (cele fluorescente la scara planului)+5ntreruptoarele de acţionare ale acestora si pri%ele (indic3ndu$se daca sunt cusau fara contact de proiecţie+ simple sau du'le).

In fi0ura II.;.".; se da ca e-emplu planul de parter al unui micinstituit de proiectare. =e va considera ca acesta este format din su'sol+ parter sidoua etaje. iecare 5ncăpere de la parter a fost numerotata si i s$a indicatdestinaţia. Numărul de corpuri de iluminat+ tipul corpului+ sursa (sursele) cucare se ec*ipea%ă+ inaltimea de montare+ 5ntreruptorul si circuitul electric la carese racordea%ă sunt indicate pentru fiecare inacapere in parte astfelF

Numărul

5ntreruptorului carele actionea%a

• =esta'ilesc 0rupele de corpuri de iluminat care vor fi alimentate pe acelasi circuit.Asemanator se procedea%a cu pri%ele electrice. Cu aceste date se intocmeste#c-ema #ecun(a'a a taloului elect'ic (e ni+el.

!ipul corpului #uterea lămpii (sau

numărul de lămpi+ puterea si culoarea lafluorescent)

Numărul circuitului electric Inaltimea de montaj de la pardoseala

;>


17/43


In e-emplul dat s$a 5nt3mplat sc*ema ta'loului de lumina parter !# (fi0.II.;.".:). =e poate o'serva ca circuitul I (CI) asi0ura alimentarea celor sasecorpuri de iluminat IAG$:4?O: din inacaperea #?; ('irou de proiectare).#uterea circuitului este de ?? si acţionarea se face de la 5ntreruptorul du'lu;. In mod asemănător+ pot fi urmărite si de celelalte circuite. #ri%ele din

i0 I.;.".:.

;K


18/43


i0. II.".;

:?


19/43


5ncăperile #?;L#? se afla pe circuitul K (CK)+ iar celelalte pe circuitul ;?(C;?). In ta'lou s$a prevă%ut si un circuit de re%erva (C;;) cu puterea de >4?. Cele ;; circuite au fost distri'uite pe cele trei fa%e (R+=+!)+ astfel 5nc3t

puterea pe fiecare sa fie apro-imativ aceeaşi si ta'loul !# sa poată ficonsiderat in calcul ca un receptor trifa%at ec*ili'rat. #uterea instalata a

ta'loului este de @+K P. actorul de putere poate fi considerat cos ϕ 9 ?+K


20/43


(CQ) pe verticala clădirii si modul cum se face alimentarea acestora1 de la cofretla !G printr$o coloana 0enerala si de la !G la ta'lourile secundare princoloane individuale. =c*ema aleasa este o sc*ema de distri'uţie radiala simpla.In fi0ura II.;."."+' se arata sc*ema !G din care re%ultaF destinaţia coloanelor+

puterea instalata pe fiecare coloana si modul cum aceasta este reparti%ata pe

cele trei fa%e+ puterea instalata pe coloana 0enerala si reparti%area ei pe fa%e+ catsi aparatele ce se prevăd pe !G si in cofretul de 'ranşament. • =e trece apoi la t'an#pune'ea in planu'i a #c-emelo' elao'ate.#e aceleaşi planuri pe care s$au amplasat corpurile de iluminat+ 5ntreruptoarelesi pri%ele+ se amplasea%ă ta'lourile electrice+ se trasea%ă circuitele si coloaneleelectrice. Circuitele electrice pot fiF

$ aparent pe elementele de construcţie (fi0. II.;.".4). !raseeleacestora urmăresc elementele de construcţie (pereţi+ tavan+ 0rin%i+st3lpi) iar do%ele se prevăd in locurile in care este necesara

tra0erea sau ramificarea conductelor electrice1$ %ngropat in elementele de construcţie (fi0.II.;.". si C;?+do%a ,; este de trecere de la do%a ,: către do%a ,< (unde se ramifica). a%acircuitului C; este le0ata la 5ntreruptorul du'lu ; de la care sosesc in do%a douaconducteF una le0ata in paralel trei corpuri de iluminat (cele notate cu a) si doua

pe celelalte trei (cele notate cu b). Conducta de nul de lucru se distri'uie latoate cele sase corpuri de iluminat. Circuitele C: si C" asi0ura alimentarea a

patru si respectiv a doua corpuri de iluminat intr$un mod asemănător. a%a

circuitului C< este adusa

::


21/43


i0 II.;.".4

:"


22/43


i0.II.;.".<

:4


23/43


de la 5ntreruptorul (prin do%ele ,:si ,") si le0ata la cele doua corpuri deiluminat de pe culoar. Nulul circuitului C< sa distri'uit direct corpurilor deiluminat.

i0 I ;.".

In fi0ura II.;.".@ s$a desenat sc*ema desfasurata a circuitului pentruiluminatul de si0uranţa de evacuare. a%a si nulul de la ta'loul de si0uranţa+care s$a ima0inat la su'sol. In do%a A suferă o ramnificareF fa%a stră'ate prinsu'sol distanta pana la verticala 5ntreruptorului ;4 (care se afla la parter)+5mpreuna cu nulul de lucru necesar corpului de iluminat notat in sc*ema cu ;

(aflat la parter pentru marcarea ieşirii din clădire).

i0 I ;.".@

Aceste doua conducte urca pe verticala pana la do%a E (din parter). ,e aici+

fa%a este dusa la intreruptorul ;4 si readusa in do%a+ de unde se ramnifica lacorpul de iluminat :L@. #entru a ajun0e la acestea din urma+ conducta este

:


24/43


trasa pana in do%a A prin acelasi tu' de protectie prin care au fost aduseconductele de fa%a si nul in do%a E. ,in do%a A fa%a (care a fost trecuta prinintreruptorul ;4) impreuna cu nulul de lucru urca pe verticala+ trecand prindo%ele Q+C+ si ,. In acestea sufera ramnificari la corpurile de iluminat notae cu"+4$< si $@1 corpurile "+ < si @ s$au ima0inat in casa scarii+ iar 4 si pe

culoarele etajelor ; si :+ in fata usii care asi0ura accesul pe scara. ,in do%a A s$a le0at si corpul corpul de iluminat :+ ima0inat lasu'sol pentrtu a marca scara.

In sta'ilirea traseelor circuitelor electrice se tine seama ca acestea sanu stra'ata elementele de re%istenta ale costructiei+ cum sunt 0rin%ile sau stalpii.!otodata+ ele tre'uie sa 0aseasca+ la anumite distante de conductele metalice

pentru apa rece+ apa calda+ incal%ire+ 0a%e etc.+ ale căror valori minime suntindicate in &ominativul I'(')*. Coloana de alimentare a !# vine de la su'sol (unde este preva%ut

!G). Coloanele pentru ta'lourile !; si !: stra'atut placa peste su'sol si isicontinua traseul pe verticala+ urmarind sa se opreasca una la etajul ; si a doua laetajul :. Cofretul de 'ransament este preva%ut lan0a intrarea principala+ pe

peretele e-terior. ,in aceasta+ co'oara spresu'sol coloana+ ce va alimenta !G.

II.1.4. )imensionarea elementelor instalatiei electrice de lumina

si prize

,imensionarea instalatie de lumina si pri%a consta inF$ dimensionarea circuitelor dintre ta'lourile electrice secundare si

receptoare1$ dimensionarea coloanelor secundare dintre !G si ta'lourile

secundare1$ dimensionarea coloanei generale dintre cofretul de 'ransament

(sau de un post de transformare) si !G.

In toate aceste ca%uri se determina sectiunea conductelor electrice+ atu'urilor de protectie si aparatelor nececsare pentru actionare+ protectie saumasura.

• $imen#iona'ea ci'cuitelo' se face in functie de curentul nominalal circuitului. ,aca circuitul este monofa%at+ acesta se determina cu relatiaF

In 9 ϕ cos f i

+

# (II.;.4.;)

unde #i este puterea instalata pe circuit+ & f 9 ::? H este tensiunea de fa%a aretelei si cos ϕ factorul de putere al circuitului. #uterea instalata se determina

prin adunarea puterilor tuturor receptorelor alimentate pe circuit.

:


25/43


,aca circuitul este trifa%at+ curentul nominal se determina cu relatia F

In 9ϕ cos"+

# i (II.;.4.:)

unde & 9 ">? H este tensiunea de linie a retelei.In functie de valoarea acestui curent se determina siguranta fuzibila

pentrtu protectie la suprasarcina si scurtcircuit. !re'uie amintit ca si0urantafu%i'ila se caracteri%ea%a prin curentul fu%i'ilului I. =e pune conditia ca F

I≥ In (II.;.4.")

si se sta'ileste valoarea lui I. Apoi se ale0e si0uranta fu%i'ila (cu le0aturi infata + cu le0aturi in fata tip industrial i+ sau cu mare putere de rupere

M#R). ,upa dimensionarea si0urantei fu%i'ile se calculea%a sectiuneaconductelor electrice. #entru acesta tre'uie stiut ca unei conducte sau unuica'lu electric ii corespunde un curent (numai intensitatea maxima admisibila

I ma) pe care il poate suporta un timp infinit fara ca i%olatia sa se incal%easca peste limita admisi'ila. Haloarea curentului Ima depinde de F

$ tipul conductei sau ca'lului1$ temperatura mediului am'iant1$ sectiunea conductorului1$ numarul de conducte active (parcurse in curent) ce se montea%a in

tu'ul de protectie. Halorile curentului Ima au fost sta'ilite pe cale e-perimentala.

=ectiunea conductorului electric tre'uie sa alea0a ca cea mai micadimensiune pentru care se respecta relatiaF

Ima ≥ >+?

, I (II.;.4.4)

,upa ce a fost sta'ilita sectiunea conductoarelor+ se ale0e

dimensiunea tubului de protectie pentru conducte. #entru acesta+ se ale0enatura tu'ului mde protectie+ in functie de conditiile de montare+ iar diametrulsau normal se ale0e in fuctie de numarul si sectiunea conductelor ce tre'uiemontate in ele.

• $imen#iona'ea coloanelo' #ecun(a'e se face in functie decurentul nominal prin acestea. Relaţiile de calcul sunt (II.;.4.:) c3nd coloanaeste monofa%ata (cum este ca%ul coloanele pentru ta'lourile din apartament) si(II.;.4.") c3nd coloana este trifa%ata+ in care pe mare repre%intă putereainstalata pe coloana.

#entru ale0erea si0uranţei fu%i'ile se pune aceasi condiţie (II.;.4.4)la care se adau0ă următoare re0ulaF I tre'uie sa fie mai mare cu cel puţin douatrepte (din 0ama de valori I) dec3t valoarea ma-ima I prevă%uta pe circuitele

:@


26/43


ta'lourilor. ,e e-emplu+ daca pe un ta'lou de lumina si0uranţa ma-ima (pentrucircuite) este de ;? A+ este necesar ca pe coloana acestui ta'lou sa se prevadă osi0uranţa mai sau cel puţin e0ala cu :? A. #entru ale0erea secţiunii si a ta'loului de protecţie se procedea%ă lafel ca la dimensionarea circuitelor.

#e coloanele secundare+ in mod o'işnuit se prevăd si 5ntreruptoareelectrice. Acestea sunt caracteri%ate prinF

$ curentul nominal Ini+ curentul pe care 5l poate suporta in re0im permanent fara ca parti din intrerupator sa se supraincal%eascasau sa se distru0a1

$ curentul de rupere Ir + curentul pe care il poate suporta lainc*idere sau desc*idere (atunci cand se formea%a arc electric)fara sa se deteriore%e.

In 0eneral+ curentul de rupere este cu mult mai mare decat curentul

nominal si de aceea conditia care se pune pentru ale0erea intrerupatoarelor esteF Ini ≥ In (II.;.4.


27/43


In continuare+ si0uranta fu%i'ila+ sectiunea conductoarelor+ tu'ul de protectie si intrerupatorul se determina la fel ca pentru coloanele secundare. ,aca !G este un ta'lou mare (din punctul de vedere al puteriiinstalate+ numarului de coloane ce pleaca din ta'lou si al importanteiconstructiei)+ pe acesta se pot prevedea urmatoarele aparate de masuratF

$ voltmetru cu c*eie voltmetrica+ pentru a se putea masuratensiunea pe fiecare fa%a% si intrte fa%e. Acesta se protejea%aa lascurtcircuit cu si0urante cu I 9 A1

$ ampermetre de ? 6 < A+ montate pe fiecare fa%a prin intermediulcate unui reductor de curent. Reductoarele de e-ecuta inurmatoarea 0ama de curenti primari (tipul CI=)F @+


28/43


Capitolul III. INSTALATII $E FORTA

=e vor face referiri numai la instalatiile electricec pentru alimentareamotoarelor electricece asincrone care sunt cele mai repre%entative dintreinstalatiile de forta.

III.1.Intocmirea schemelor si planurilor instalatiei de !orta

#o%itia in plan a motoarelor electrice este *otarata de po%itia masiniisau utilajului pe care$l antrenea%a. Acesta se amplasea%a la o distanta suficientaintre ele+ sau intre ele si perete+ pentru a permite manevrarea usoara la montaresau la demontare+ pentru a inlesni accesul usor in timpul verificarilor siintretinerii. iecare motor tre'uie sa fie alimentat pe un circuit electric propriu sisa fie preva%ut cuF

$ relee termice pentrtru protectie la suprasarcina1$ si0urante fu%i'ile pentrru protectie la scurtcircuit1$ un aparat de actionare (manual sau automat).

#entru a alimenta curentii mari cece sunt a'sorviti din retea la pornire (care provoaca caderi de tensiune pe linia de alimentare)+ motoarele cu

puterea mai mare de


29/43


•Se #taile#te po/itia 0ieca'ui 'ecepto' (e 0o'ta (motor sau pri%a) in planul

(e a'-itectu'a. In fi0ura III.;.;este e-emplificat acestu lucru pentru un puncttermic. Caracteristicile motoarelor sunt determinate de conditiile te*nolo0ice+iar caracteristicile pri%elor se sta'ilesc astfel ca la acesta sa poata fi racordateunele receptoare porta'ile necesare reparatiilor+ intretinerii+ cum ar fiF aparatede sudare+ masini de 0aurit+ poli%oare+ lampi porta'ile la tensiune redusa (:4 H)etc.

i0 III. ;.:.

";


30/43


•Se intocme#te #c-ema (e (i#t'iutie a 0ieca'ui talou (e 0o'ta(in cla(i'e. !a'loul de forta se prevede pentru alimentarea unui 0rup dereceptoare care se afla intr$o unitate functionale+ cum ar fi+ de e-emplu+receptoarele dintr$un punct termic (fi0. III.;.:)+ dintr$o statie de *idrofor+ dintr$ocentrala termica+ dintr$un la'orator de incercari+ dintr$un atelier mecanic etc.

Numarul de receptoare ce pot fi alimentate dintr$un ta'lou de forta este varia'il.El este limitat de re0ula de dimensiunile pe care le poate avea ta'loul electric.,e aceea ta'lourile de forta pot avea puterea instalata de valori de cativa P

pana la %eci si c*iar sute de P. In fi0ura III.;." s$a desenat sc*ema de distri'utie a ta'loului de forta!I din fi0ura III.;.:. Aceasta cuprinde noua circuite pentru motoare (sapte cu

pornire directa si doua cu pornire stea$ triun0*i + un circuit de pri%e trifa%ice cu

puterea de < P + un circuit de pri%e monofa%ice cu puterea de ;+< P+ uncircuit trtifa%at de re%erva cu puterea de " P si un circuit de tensiune redusa:4 H)+ le0at in fata intrerupatorului 0eneral (pentru a fi utili%at si in ca%ul in careeste desc*is intrerupatorul)+ de puterea foarte mica (;?? HA) pentru lampi

porta'ile.

i0 III. ;.".

":


31/43


#utereainstalata#iP

!uratiarotOmin

Randamentul T

actorul de putere cos U

Raportul

p

n

I

I

;.;;.<:.:@.<

;


32/43


Ca si in ca%ul in circuitelor pentru instalatia de iluminat+ circuitele deforta nu tre'uie sa stra'ata elementele de re%istenta ale constructiei si tre'uie sase 0aseasca la distante corespun%atoare de celelalte conducte metalice pentruapa rece+ calda+ pentru incal%ire+ 0a%a etc. Coloanele de le0atura+ atat cele secundare (dintre ta'loul 0eneral de

forta !G si ta'lourile secundare !) cat si cea 0enerala (dintre CQ 6 sau #! 6 si !G)+ se vor duce pe drumul cel mai scurt dintre punctele pe care le unesc+ inconditiile respectarii distantelor minime admise intre elementele instalatieielectrrice si elementele altor instalatii sau elemente de constrtuctie . (Normativ;$@$K?).

III.2.)imensioarea elementelor instalatiei electrice de !orta

Calculul pre%inta cateva particulati fata de cel pentru iluminat+ atatdatorita naturii receptoarelor+ cat si numarului de aparate de actionare si

protectie ce se prevad. • Calculul ci'cuitelo' cuprindeF

$ determinarea sectiunii conductoarelor de fa%aa si a tu'ului de protectie1

$ ale0erea contactorului pentru actionare1$ ale0erea releului termic pentrru protectie la suprasarcina1$ ale0erea si0urantelor fu%i'ile pentru protectie la scurtcircuit.

• Calculul ci'cuitului pent'u po'ni'ea (i'ecta a moto'ului. -eterminarea sectiunii conductelor de faza si a tu'ului de protectie.=e calculea%a curentul nominal al motorului cu relatiaF

In9 ϕ η cos" ∗∗+ # i

(III.:.;)

&nde & 9 ">? H este tensiunea de linie+ #i este puterea instalata a motorului (in)+ cos ϕ este factor de putere al motorului iar η randamentul electric al

acestuia. Caracteristicile η si cos ϕ se lef in functie de puterea #i si de turatiamotorului din =!A= ;@4 6 @4. =ectiunea de fa%a se determina din conditiaF

Ima ≥ In (III.:.:)

unde Ima este curentul ma-im admisi'il al sectiunii alese. =ectiunea aleasa se verifica la densitatea de curent la pornire (V p)+care trer'uie sa fieF

V pW pentrumm

":

:? Al (III.:.")

"4


33/43


V p X :"


34/43


I ≥ "Ima+unde In+ Ima si I p au semnificatiile cunoscute+ iar (I)C si (I)R! sunt valorilema-ime ale fu%i'ilului care protejea%a% contactorul si releul termic de curentulde scurcircuit (in sensul ca si0uranta fu%i'ila se topeste mai repede decat ii estenecesar curentului de scurcircuit sa distrru0a aparatele). Halorile (I)C si (I)R!sunt date in Cataloa0ele de aparate (ale intreprinderii constructoare) in functiede curentul nominal al contactorului si respectiv curentul de serviciu al releuluitermic. Calculul coloanelo' #ecun(a'e cup'in(e1

$ determinarea sectiunii conductelor de fa%a si tu'ului de protectie1$ ale0erea intrerupatorului1$ ale0erea si0urantelor1$ ale0erea aparatelor de masurat1

$ete'mina'ea #ectiunii con(uctelo' (e 0a/a #i tuului (ep'otectie. =e calculea%a curentul nominal al coloanei cu relatiaF

In 9m

ic

+

# c

ϕ cos" (III.:.K)

unde & si #i au semnificatiile cunoscute+ cc este coeficientul de cerere al puterii pe coloana si cos ϕm factorul de putere mediu al ta'loului. oeficinetul de cerere se calculea%a cu relatiaF

cc 9mr

i scc

η η (III.:.;?)

unde cs este coeficientul de simultaneitate si repre%inta raportulF

cs 9∑

∑=

&

i

n

i

/

fs

#

#

#

#

;

; (III.:.;;)

unde #fs este puterea in functiune simultana si #! puterea totala instalata+ n numarul de receptoare in functiune simultana si & 6 numarul total alreceptoarelor alimentate de ta'lou (motoare+pri%e etc.). Haloarea lui n seaprecia%a de catre te*nolo0ul instalatiei prin anali%a atenta a procesului de

productie. In felul acesta coeficinetul cs se poate determinaF ci este coeficientul de incarcare a receptoarelor+ coeficient ce se

poate determina numai daca se cunoaste modul concret cum a fost dimensionatfiecare receptor in parte. Cum acesta este 0reu de stiut+ pentru calculele practicese adopta c9?+K 6 ;+?1

"


35/43


ηn 6 randamentul mediu al motoarelor in functiune simultana.Cunoscand cele n motoare in functiune+ din definitia randamentului re%ultaF

ηn 9∑

∑n

i

ii

n

i

#

#

η

; (III.:.;:)

actorul de putere mediu cos ϕm se determina adunand fa%orialcurentii I n0 1 I nn (in functiune simultana)+ defa%ati fata de tensiunea de la 'ornecu un0*iurile ϕ 0 1 ϕ n (un0*iurile ce re%ulta din valorile facturilor de putere cos

ϕ 0 1 cos ϕ n). In fi0ura III.:.; se arata modul de insumare factoriala pentru doicurenti I n0 si I n2 , si ϕ 2. &tili%and re0ula paralelo0ramului se determina curentulre%ultat I+ care se o'tine din re%olvarea triun0*iului 34 5 3 = I, 34=I a+(componenta activa a curentului) si 36=I r (componenta reactiva). ,ar 34= 3"47"44=I n0 !a7I n2 !a (suma componentelor active alecurentilor I n0 si I n2). Analo0 4 = 36 = I n0 !r 7 I n2 !r (suma componentelor reactive). Cum I n0 !a = I n0 cos ϕ 01 I n0 ! = I n0 sin ϕ 01 I n2 ! = I n2 cos ϕ 21 I n2 !r 9

I n2 sin ϕ 2 re%ultaF

Ia 9 In; cos ϕ 0 Y I n2 cos ϕ 2 si Ir 9 I n0 sin ϕ 0 Y I n2 sin ϕ 2

iar curentul re%ultat esteF

I 9 ( ) ( ) :::;;:::;;:: sinsincoscos ϕ ϕ ϕ ϕ nnnnr a I I I I I I +++=+actorul de putere mediu re%ulta tot din triun0*iul 34 F

cos ϕ m 9 I

I a

Generali%and relatia de mai sus pentru n curenti in functiune simultana re%ultaF

cosϕ m= :

;

:

;

;

sincos

cos

+

∑∑

∑n

ini

n

ini

n

ini

I I

I

ϕ ϕ

ϕ

(III.:.;")

"@


36/43


&tili%and relatiile (III.:.")+ (III.:.4) si (III.:.") si facand inlocuire ininlocuirile in (III.:.;) se calculea%a curentul nominal al coloanei. In functie deacest curent se determina sectiunea fa%ei+ respectand conditia (II.;.4.).

=ectiunea coloanei se verifica la densitatea de curent la pornire+ carenu tre'uie sa depaseasca valorile impuse de (II.;.4.@). ,ensitatea de curent sedetermina cu relatiaF

V p9 s

I cma- (III.:.;4)

unde curentul I c max este curentul ma-im pe coloana la pornire. Acesta sedetermina in ipote%a in care (n''0) dintre motoarele in functiune simultana sunt

in functiune in re0im nominal si al n$lea (cel care are cel mai mare curent de pornire I p max din cele n) porneste.

Icma-9 ( ) ( ):

;

;

ma-

:;

;

ma-sinsincoscos

++

+ ∑∑

−

=

− n

i

ini p

n

ini p I I I I ϕ ϕ ϕ ϕ (III.:.;)+ la care se adau0aF

IREM 9 ;+: Ic ma-+

IREM 9 4+< Ima+ (III.:.;)conditiile necesare sta'ilirii dimensiunilor releelor electroma0netice. Ale)e'ea #i)u'antei 0u/iile #e 0ace punan( con(itiile1 I ≥ In

IX :ma-c I

I ≤ " Ima (III.:.;@)

">


37/43


cand intrerupatorul automat nu este preva%ut cu REM. ,aca intrerupatorulautomat are REM+ si0urantele fu%i'ile se ale0 cu doua trepte mai mari decatvaloarea curentului de re0laj al REM sta'ilita de relatia (III.:.;). Ale)e'ea apa'atelo' (e ma#u'at se face la fel ca instalatiile pentruiluminat si pri%e+ cu o'servatia ca instalatiile de forta fiind ec*ili'rate+ pentru ele

este suficienta montarea unui sin0ur ampermetru. • Calculul coloanei )ene'ale se face in mod identic ca si calcululcoloanei secundare. iecare din coloanele secundare va fi asimilata la nivelul!G cu un circuit ai carui parametrti sunt cunoscuti.

CAP. IV NORME $E PROTECTIE A MUNCII

In tara nostra sunt ela'orate &ormele republicane de protectie amuncii care cuprind cadrul 0eneral de te*nica a securitatii muncii si normelor dei0iena a muncii. Acestea sunt o'li0atorii pentru toate ministerele+ or0anelecentrale ale administratiei de stat+ cooperatiste si o'stesti. =u' indrumareaMinisterului Muncii fiecare din aceste departamente au ela'orat &ormedepartamentale de protectie a muncii, o'li0atorii pentru toate or0ani%atiile ce leau in su'ordine. • #ersonajul care lucrea%a la instalatiile electrice su' tensiune vafolosi totdeauna mi2loacele in(i+i(uale (e p'otectie impot'i+a elect'ocuta'ii#i actiunii a'cului elect'ic. Acestea suntF

$ mi2loacele (e p'otectie i/olante+ care au drept scop protejareaomului prin i%olarea acestuia fata de elementele aflate su'tensiune sau fata de pamant.Cele mai importante mijloace de

acest fel suntF clesti si prajini electroi%olante (pentru a manipulasi0urantele si separatoarele din instalatiile electrice e-terioare)+

"K


38/43


scule cu manere electroi%olante+ manusi+ ci%me+ 0alosi+ covoare+ presuri si platforme electroi%olante1

$ in(icatoa'e moile (e ten#iune* pentrtu a verifica pre%enta saulipsa tensiunii1

$ )a'nitu'i moile (e #cu'tci'cuita'e #i le)a'e la pamant

pentrtu protectie impotriva aparitiei tensiunii la locul de munca(datorita conectarilor 0resite+ tensiunilor induse sau descarcarilecapacitive)1

$ panou'i* pa'a+ane* imp'e2mui'i si #emnali/aa'i sauin(icatoa'e moile* folosite pentru a delimita %onele protejate si%onele de lucru1

$ placi a+e'ti/oa'e care au rolF $ de averti%are a pericolului pe care il pre%inta aopropierea deelementele aflate su' tensiune1

$ de inter%icere a unor actiuni care ar putea duce la accidente1 $ de si0uranta+ prin care se aduce la cunostinta personaluluie-ecutant ca au fost luate unele masuri inainte de inceperea lucrului si ca se pote-ecuta anumite manevre si lucrari (cum ar fi Z8cos de sub tensiune[+ Z 9ucratiaici\[+ Z+rcati pe aici[+ Z 9egat la pamant [ etc.)1

$ de informare cu privire la unele puncte ded lucru (cum ar fiFZ olositi manusile de protectie[+ Z 9ucrati numai cu casca de

protectie[+ Z olositi centura de siguranta[ etc.). ,e asemenea+ la locurile de munca pentru diferitele lucrari ininstalatiile electrice se vor afisa instructiuni de protectie a muncii+ de acordarea

primului ajutor in ca% de electrocutares si de eprevenire si stin0ere a incendiilor. • #entru #coate'ea acci(entatului (e #u ten#iune este necesar sase cunoasca urmatoareleF

$ atin0erea cu mana a unui conductor aflat su' tensiune provoacain majoritatea ca%urilor o contractare convulsiva a musc*ilor+ inurma careia de0etele se stran0 atat de tare+ incat mainele nu potfi desprinse de pe conductor1

$ cel care intervine nu tre'uie sa vina in contact direct cuaccidentatul aflat su' tensiune1

$ prima masura care se intreprinde este scoaterea rapida de su'tensiune a partii din instalatie cu care accidentatul a venit incontact. Este necesar ca scoaterea de su' tensiune sa fiecompletata de masuri caF

$ asi0urarea securitatii accidentatului daca acesta seafla la inaltime1

$ asi0urarea unui iluminat corespun%ator in locul undes$a produs accidentul+ utili%and o alta sursa de ener0ie1$ daca deconectarea nu se poate reali%a% rapid+ se indepartea%a

accidentatul de partile aflate su' tensiune+ intre'uintand

materiale i%olante 'ine uscate (o *aina+ un par+ o funie+ o

4?


39/43


scandura etc.). Este inter%isa tra0erea de picioare sau de *ainedaca acestea nu sutn 'ine uscate1

$ pentrru tra0erea accidentatului se pot reali%a manusi din cauciucelectroi%olant si 0alosi din acelasi material1

$ accidentatul se va plasa pe un material rau conductor (o pan%a

uscata+ o 0ramada de *aine uscate+ o scandura etc.)1$ pe cat posi'il se recomanda a se actiona cu o sin0ura mana1$ la nevoie conductorul su' tensiune se poate taia cu un topor cu

coada din lemn uscat. #entru mai multa si0uranta+ operatorul seec*ipea%a cu 0alosi si manusi din cauciuc1

$ daca accidentatul nu si$a pierdut cunostinta+ dar a stat un timpindelun0at su' curent+ trer'uie sa i se asi0ure o liniste perfecta

pana la venirea medicului si apoi : 6 " ore tre'uie sa stea su'o'servatie1

$ daca accidentatul si$a pierdut cunostinta+ dar isi pastrea%arespiratia+ va fi intins comod. I se vor desc*eia *ainele (cravata+cureaua+ cordonul etc.) pentru a crea un curent de aer proaspat+ ise va da sa miroasa+ amoniac si i se va frectio'a corpul pentru ase incal%i. Medicul va fi c*emat de ur0enta. ,aca respiratia este0reoaie+ i se va face respiratie artificiala1

$ daca lipsesc semnele de viata (respiratia+ 'ataile de inima+ pulsul)+ accidentatul nu tre'uie considerat decedat. I se va faceimediat respiratie+ artificiala fara intrerupere.

• Re)ulile (e e0ectua'e a 'e#pi'atiei a'ti0iciale sunt urmatoareleF

$ respiratia artificiala se aplica numai atunci cand accidentatul nurespira deloc+ sau cand acesta este foarte 0reoaie si seinrautateste in timp1

$ respiratia artificiala incepe imediat dupa scoaterea de su'tensiune si continua fara intrerupere+ pana la o'tinerea unuire%ultat po%itiv+ sau pana apar semne de moarte reala (pete pecorp si intepenirea corpului)1

$ inainte de a incepe respiratia artificiala+ accidentatul este eli'eratimediat de *ainele ce$i stin0*eresc respiratia si i se desc*ide 0ura

(daca este inclestata+ se introduce intre masele o scandurica+ o placa metalica sau o coarda de lin0ura). Respiratia artificiala poate fi efectuata in doua feluriF

$ p'ima meto(a #e aplica can( cel ce e0ectuea/a 'e#pi'atiaa'ti0iciala e#te #in)u'. Acciodentatul se asa%a cu spatele in sus+cu capul pe o mana+ cu fata intr$o parte+ iar cealalta mana de$alun0ul capului1 su' o'ra% este 'ine sa i se astearna o pan%acurata. #e cat posi'il tre'uie sa i se scoata lima afara fara a otine cu mana. #ersoana care acorda ajutorul se va ase%a in0enun0*i deasupra accidentatului + cu fata spre capul acestuia+ in

asa fel incat coapsele accidentatului sa se 0aseasca intre0enun0*i celui care acorda ajutorul. =e asea%a palmele pe

4;


40/43


spinarea accidentatului+ pe coapsele inferiaore+ apucandu$llateral. Numarand Zunu+ dai +trei[+ corpul persoanei care daajutorul se va apleca treptat inainte in asa fel incat 0reutateacorpului sa se srijine pe mainele intinse+ si+ in acest fel+ se vor apasa costele inferioare ale accidentatului (e-piratie). ara a

de%lipi mainile de pe spinarea accidentatului+ persoana care daajutorul va reveni 'rusc in po%itia initiala (inspiratie). ,upa ce vanumara Zpatru+cinci+sase[+ persoana care da ajutorul se va aplecadin nou cu 0reutatea corpului sau pe mainile intinse numarandZunu+doi+trei[ etc.1

$ a (oua meto(a #e utili/ea/a can( a2uto'ul e#te (at (e (ouape'#oane. =e asea%a accidentatul pe spate+ punandu$i$se su'omoplati un pac*et de *aine+ in asa fel incat capul sa$i atarneinapoi. !re'uie sa i se scoata lim'a si sa i se mentina afara+

tra0and$o in jos spre 'ar'ie. &na din cele doua persoane se asa%a in 0enun0*i lan0a capulaccidentatului+ apucandu$l de maini lan0a coate si se lasa incetisor pe partilelaterale ale pieptului acestuia (e-piratie). Numarand Zunu+ doi si trei[+ ridicamainile accidentatului si i le da peste cap (ispiratie). Numarand Zpatru+ cinci+sase[ apasa din nou mainile pe piept etc. • E3ecuta'ea* e3ploata'ea* int'etine'ea #i 'epa'a'ea in#talatiilo'elect'ice #e +o' 0acec numai (e cat'e elect'icienii cali0icati. Electricienii caretrte'uie sa e-ecute lucrari su' tensiune vor fi autori%ati+ in mod special deconducerea intreprinderii. #ersoanele care deservesc instalatiile electrice tre'uie saindeplineasca urmatoarele conditiiF

$ sa fie sanatoase din punct dede vedere psi*ic1$ sa nu sufere de 'oli+ sau sa ai'a infirmitati care i$ar putea

stanjeni in activitatea lor1$ sa posede cunostinte profesionale si de te*nica a securitatii

muncii si prevenire si stin0erea a incendiilor+ corespun%atoarefunctiei ce o detin1

$ sa cunoasca procedeele de scoatere de su' tensiune a

persoanelor electrocutate si sa le poata acorda primul ajutor. #entru o 'una insusire a cunostintelor de te*inica securiotatii muncii+de prevenire si stin0ere a incendiilor+ de scoatere de su' tensiune si de acordarea primului ajutor+ personajul muncitor este supus urmatoarelor instructaje1

$ in#t'ucta2ul int'o(ucti+ )ene'al+ care se efectuea%a la an0ajare(ea si cu ucenicii+ elevii si studedntii le efectuea%a practicii).,urata acestuia poate fi intre > ore si : %ile in functie despecificul intreprinderii. ,upa instructaj+ se face o verificare acunostintelor de protectia munciial carei re%ultat sementionea%a% in fisa individuala de protectia muncii1

$ instrtuctajul la locul de munca+ care se efectuea%a la locul unde afosrt reparti%ata persoana nou incadrata (sau transferata). ,urata

4:


41/43


instructajului va fi ded cel putin > ore. Herificarea cunostintelor se face de catre seful ierar*icsuperior a celui ce

$ a facut instructajul. Numai daca acestea au fost insusite in modcorespun%ator persoana este admisa la lucru1

$ in#t'ucta2ul pe'io(ic care se efectuea%a la locul de munca de

catre conductorul acestuia. Acesta se efectuea%a la termenelefi-ate (o data la luni in functie de natura locului de munca) sauin urmatoarele ca%uriF

, daca lucratorul a suferit un accident de lucru soldat cuincapacitate temporara 1 $ daca lucratorul a lipsit mai mult de 4? de %ile de lalocul de munca1 $cand se sc*im'a procesul te*nolo0*ic+ conditiile demunca+ cand se introduc utilaje si te*nici noi1

$cand s$au modificat &ormele departamentale de protectie a muncii si cand se e-ecuta lucrari speciale+ diferite decele pe care lucratorul le e-ecuta in mod o'isnuit.

Cap.V No'me (e p'e+eni'e #i #tin)e'e aincen(iilo'

Activitatea in mediul e-plo%iv o'li0a la luarea unor masuri care sa previna declansarea unei e-plo%ii sau a unui inciendiu. #entru aceasta+ in functiede mediu+ s$au sta'ilit o serie de masuri suplimentare ce tre'uie respectate inmod deose'it. Cele mai inportante dintre acestea suntF $ se inter%ice folosirea in stare defecta a instalatiilor electrice si areceptoarelor de ener0ie elecrica de orice fel+ precum si a celor u%ate sauimprovi%ate1 $se inter%ice incarcarea instalatiilor electrice (ca'luri+ conducte+ta'louri+ transformatoare) peste sarcina admisa1

$se inter%ice suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductelede alimentare1 $se inter%ice a0atarea sau introducerea peOin interiorul panourilor+niselor+ ta'lourilor electrice+ etc. a o'iectelorde orice fel+ precum si adapostireade o'iecte sau materiale in posturile de transformare sau distri'utie1 $se inter%ice folosirea instalatiilor electrice neprotejate+ in raport cumediul (etans la praf+ sau ume%eala)1 $se inter%ice folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumina(a'ajururi)+ improvi%ate din carton+ *artie sau alte materiale com'usti'ile1

$se inre%ice intre'uintarea radiatoarelor si a resourilor elecrice in altelocuri decat cele sta'ilite si in conditii care pre%inta pericol de nciendiu1

4"


42/43


$se inter%ice folosirea le0aturilor provi%orii prin introducereaconductelor electrice fara nisa+ direct in pri%1 $se inter%ice utili%areareceptoarelor de ener0ie electrica (fiare decalcat+ resouri+ radiatoare+ ciocan de lipit ) fara luarea masurilor de i%olare fatade elementele com'usti'ile din incaperi1

$se inter%ice ase%area pe motoarele electrice a materialelor com'usti'ile (carpa+ *artie+ lemn)1 $se inter%ice lasarea nei%olata a capetelor conductelor electrice+ inca%ul demontarii partiale a unei instalatii.

44


43/43


+iblio,ra!ie-

• Instalatii si echipamente electrice :;anual pentru clasele a ucuresti,0)(B

Documents

Instalatii Electrice de Joasa Tensiune de Iluminat si Forta.doc