Instalatii interioare de gaze naturale combustibile.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI-a an de completare

Instalaţii interioare de gaze naturale combustibile

DOMENIU: Construcţii şi Lucrări publice

CALIFICARE: Instalator pentru instalaţii tehnico-sanitare şi gaze

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul deDezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

MECI–CNDIPT / UIP

AUTOR: Nicolae Dinulescu - profesor gradul I Cornelia Drinceanu - profesor gradul I

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

2

Cuprins

1 - Informații despre agentul economic .................................................................. 4

2 - Competenţe specifice instalaţiilor interioare de gaze naturale combustibile …… 5

3 - Modalităţi de organizare a practicii ..................................................................... 6

4 - Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii .. 7

5 - Respectarea procedurilor de urgenţă şi de evacuare ........................................ 8

6 - Echipamente de protecţie a muncii pentru lucrări de instalaţii: .......................... 8

7 - Fişe de observaţie a procesului tehnologic la instalaţii interioare

de gaze combustibile .......................................................................................... 9

8 - Fişe de lucru .................................................................................................. 12

9 – Fise tehnologică ............................................................................................ 13

10 – Jurnal de practică ....................................................................................... 15

11 – Studiu de caz ............................................................................................ 17

12 – Fise de evaluare ........................................................................................ 20

13 – Anexe ....................................................................................................... 21

14 – Bibliogafie ................................................................................................. 27


3

Informații despre agentul economic

Agentul economic are ca activitate lucrări de construcții civile şi industriale,

care cuprind lucrări de structuri şi finisaje, lucrari de instalaţii tehnico-sanitare,

încălziri centrale şi gaze, lucrări de tâmplarie, confecţii metalice.

Deasemeni, agentul economic, deţine staţie automată pentru prepararea

betoanelor şi mortarelor.

Sediul este în mediul urban, şi are lucrări atât în oraşul Craiova cât şi în judeţ.

Unitatea este structurată cu responsabilităţi pe fiecare domeniu de activitate,

cu o conducere proprie.

Lucrările de finisaje sunt excutate, de formaţii de muncitori calificaţi, fiecare

formaţie fiind condusă de un şef de formaţie.

Fiecare punct de lucru este coordonat de un maistru care are responsabilităţi

bine determinate în urmarirea lucrărilor, aprovizionarea cu materiale şi

responsabilităţi de respectare a sănătăţii si securităţii muncii.

Agentul economic are o cifră de afaceri de aproximativ 1.100.000 Ron

Din experienţa pe care o avem cu agentul economic, reiese faptul că este

interesat de pregătirea elevilor deoarece urmăreste ca la absolvirea şcolii, să

angajeze pe cei mai bine pregătiţi.

Agentul economic asigură elevilor condiţii bune de efectuarea stagiului de

practică, şi respectă programul stabilit în convenţia cadru încheiată între scoală şi

agent.

La începutul stagiului de practică, agentul economic se obligă să efectueze

instructajul general şi specific de protecţia sănătăţii şi securităţii muncii şi a situaţiilor

de urgentă la locul de muncă, a regulamentului de ordine interioară a tuturor elevilor

indiferent de speciaitate.

Elevii vor primi echipament de lucru şi protecţie la începerea perioadei de

stagiu de practică precum şi SDV-urile necesare.

Programul de lucru al elevilor este stabilit prin conveţia cadru în functie de

programa scolară.

Urmărirea elevilor în timpul stagiului de practică va fi asigurată de un cadru

didactic care urmăreşte, atât executarea lucrărilor specifice cât şi cooperarea cu şefii

de formaţii la care lucrează elevii, şi cu maistru de lucrare.


4

Competenţe specificeinstalaţiilor interioare de gaze naturale combustibile

Pentru ca elevul sa fie capabil să execute operaţii necesare executării unei

instalaţii interioare de gaze este necesar să ştie să citească documentaţia tehnico-

economică, să aleagă materialele necesare, să ştie să aleagă şi să folosească AMC-

urile şi SDV-urile specifice lucrărilor executate, şi să cunoască normele generale şi

specifice de sănătatea şi securitatea muncii. El trebuie, în cadrul stagiului de practică

să-şi însusească competenta de a pregăti operaţiile de montaj.

Amenajarea traseelor conductelor, o altă competenţa necesară elevului in

vederea identificării şi marcării traseelor conductelor, a executării procesului de

masurare si debitare a conductelor cu respectarea lungimilor mentionate în proiect,

capacitatea de a executa trecerile pentru conducte în elementele de construcţie

prevezute în documentaţie cu respectarea normelor de securitate şi sănătate a

muncii (NSSM), cunoaşterea de catre elevi a moduui de executare a trecerilor

conductelor prin elementele de construcţii cu protecţii în dreptul orificiilor, şi fixarea

conductelor ăn elementele de fixare.

Una din cele mai importante competenţe ce trebuie însuşită de către elev este

montarea conductelor interioare de gaze naturale şi armăturile lor, implicând din

partea elevului cunostiinţe de montare a placii de contor, pregătirea şi montarea

conductelor şi a armăturior precum şi protecţia anticorozivă a conductelor

Realizarea îmbinărilor, una dintre cele mai importante competenţe pe care

trebuie să le dobândească elevul implică executare de câte elev cu deosebită

atenţie a folosiri la îmbinare a materialelor de etanşare specifice, de armături

nesesare şi de probare la presiune a instalaţiei pentru prevenirea eventualelor

scăpări de gaze.

În final elevul trebuie să ştie modul de verificare a montajului executat şi prin

aceastea trebue să: verifice montajul mecanic al amenajărilor conductelor, al

armăturilor şi al fixării de elementele de construcţie, eventualele deficienţe şi/sau

scăderi de presiune, în timpul probelor, sunt localizate şi identificate vizual sau

folosind metode specifice şi sunt înscrise în procesul verbal de probe şi etanşeitate,

deficienţele ce nu pot fi remediate sunt raportate superiorului ierarhic, prompt şi cu

acurateţe.


5

Modalităţi de organizare a practicii

Stagiul de practică la agentul economic se realizează pe baza Convenţiei cadru încheiat între şcoală şi agentul economic, şi în conformitate cu programa şcolară şi

specificul specializării urmate de elevi.

În cadrul convenţiei, este stabilit modul de organizare a practicii, perioada de

desfăşuare a practicii, locul de desfăşurare, programul zilnic de lucru precum şi

responsabilităţile fiecarei parţi.

Practica se execută în grupe de elevi sub îndrumarea directă a maiştrilor

instructori, cadre didactice sau repartizaţi pe formaţii de lucru, având ca îndrumator

direct şeful de formaţie şi urmărit în timpul perioadei de stagiu de practică de către

maistru instructor, cadru didactic.

Elevii vor fi instruiţi cu privire la noutăţile pe care le reprezintă practica comasată

faţă de practica curentă, de asemenea vor fi informaţi cu privire la regulamentul de

ordine interioară a agentului economic.

Recomandări privind respectarea normelor desănătate şi securitate a muncii

1. Munca este executată cu atenţie, astfel încât să se evite eventualele


6

accidente;

2. Fiecare operaţie cu potenţial de accidentare se realizează cu multă atenţie,

solicitându-se sprijinul tuturor persoanelor necesare;

3. Aparatele şi echipamentele sunt exploatate şi depozitate în condiţii de

siguranţă, respectând întocmai regulamentele de exploatare şi NSSM specifice

locului de muncă;

4. Starea echipamentului de lucru şi cel de securitate şi sănătate a muncii este

verificată zilnic pentru a corespunde tuturor normelor în vigoare;

5. Legislaţia şi normele de securitate şi sănătate în muncă sunt însuşite şi

aplicate cu stricteţe, conform cerinţelor de la locul de muncă;

6. Munca este desfăşurată în siguranţă şi în acord cu specificul activităţii şi cu

regulamentul de ordine interioară;

7. Responsabilităţile şi sarcinile sunt aplicate corespunzător în activitatea

zilnică;

8. Echipamentul de protecţie este folosit şi depozitat conform specificului

locului de muncă;

9. Starea echipamentului verificată zilnic pentru a corespunde tuturor normelor

în vigoare;

Sesizează, elimină şi/sau raportează pericolele care apar la locul de muncă

1. Pericolele care apar la locul de muncă sunt raportate în timp util pentru

intervenţie;

2. Pericolele identificate sunt raportate persoanei competente să ia măsuri,

conform instrucţiunilor;

3. Starea echipamentelor de securitate şi sănătate în muncă şi PSI este

raportată persoanelor abilitate prin procedura specifică locului de muncă;

Respectarea procedurilor de urgenţă şi de evacuare


7

1. În cazul semnalizării unui accident sunt anunţate prompt persoanele

abilitate precum şi serviciile de urgenţă;

2. Procedurile de urgenţă şi evacuare sunt înţelese şi aplicate corespunzător;

3. Primul ajutor este acordat rapid, în funcţie de tipul accidentului, cu utilizarea

materialelor sanitare specifice;

4. Planul de evacuare a locului de muncă este respectat întocmai în caz de

urgenţă.

Echipamente de protecţie a muncii pentru lucrări de instalaţii:

Salopeta – halat;

Manuşi de protecţie;

Încălţaminte cu talpă din piele;

Ochelari de protecţie (sudare);

Cască de protecţie;

Salopete speciale pentru timp friguros;

Caciulă pentru timp friguros;

Manuşi de protecţie pentru timp friguros;

Fişe de observaţie a procesului tehnologic la instalaţii interioare de gaze combustibile


8

Observaţi procesul tehnologic de execuţie a unei îmbinări prin filet a

armăturilor la conducte montate în interiorul clădirilor.

După ce s-a executat îmbinarea prin filet a armăturilor, completaţi fişa de mai jos:

Care sunt operaţiile premergătoare executării îmb-inării prin filet

Care sunt operaţiile suc-cesive privind executarea îmbi-nărilor prin filet

Cerinţe de calitate ale îmbinărilor prin filet

Ce defecţiuni de execuţie pot afecta calitatea îmbinărilor prin filet

Cum pot fi remediate

Observaţiile maistrului sau tutorelui de practică.

În urma evaluării fişei de observaţie s-au constatat următoarele:

Observaţiile făcute de elev respecta conditiile de execuţie a unei

îmbinari prin filet a armăturilor cu respectarea normelor de calitate

cerute de normativele în vigoare



9

Observaţi procesul tehnologic de execuţie pentru racordarea unui încălzitor

instant pentru apă caldă menajeră, la instalaţia interioară de gaze combustibile .

După ce s-a executat racordarea unui încălzitor instant pentru apă caldă menajeră, completaţi fişa de mai jos:

Care sunt operaţiile pre-mergătoare executarii racordării unui instant

Care sunt operaţiile suc-cesive privind executarea racordării unui instant

Cerinţe de calitate la racordarea unui instant

Ce defecţiuni de execuţie pot afecta calitatea racordarii




Observaţiile făcute de elev respectă condiţiile de execuţie a pentru

racordarea unui încălzitor instant pentru apă caldă menajeră cu

respectarea normelor de calitate cerute de normativele în vigoare



10

Observaţi procesul tehnologic de execuţie la montarea conductelor pe

elementele de construcţie.

După ce s-a executat montarea conductelor pe elementele de construcţie, completaţi fişa de mai jos:

Care sunt operaţiile premergă-toare executării montării conductelor

Care sunt operaţiile suc-cesive privind executarea montării conductelor

Cerinţe de calitate ale executării mon-tării conductelor

Ce defecţiuni de execuţie pot afecta calitatea montării conductelor




Observaţiile făcute de elev respectă condiţiile de execuţie pentru

montarea conductelor pe elementele de construcţie, cu respectarea

normelor de calitate cerute de normativele în vigoare

Fişe de lucru


11

1. Execută o îmbinare prin filet a armăturilor la conducte cu respectarea

condiţiilor de calitate impuse.

2. Identifică materialele şi SDV-urile necesare executării îmbinării prin filet.

3. Verifică execuţia îmbinării vizual şi probarea la presiune.

Data ............Clasa...................Grupa..................Elevul.....................................................

Denumirealucrării

Cantitate Faze de execuţie

Nr de operatii

asemenea

Materiale folosite SDV - uri Nr. bucăţi

Îmbinarea prin filet a armăturilor

1 buc

Studierea fişei tehnologice

1 - -1

Alegerea materialelor

1 Ţeavi şi armaturi Metru, ruletă, etc 1

Alegerea SDV-urilor

1 - -1

Executarea filetului

1 Ţeavă, Banc de lucru, menghină de ţevi, filiera

1

Aplicarea materialului de etanşare

1 Fuior de cânepa sau bandă de teflon

1

Executarea îmbinării prin filet

1 - Banc de lucru, menghină de ţevi, cleste de ţevi

1

Verificarea vizuală a calităţii îmbinării

1 - 1

Verificarea la presiune a înbinării

1Pompa de presiune

Instalaţie de probă 1

Observaţiile maistrului sau tutorelui de practică.În urma evaluării fişei de lucru şi a executării lucrarii s-au constatat

următoarele:

Executarea lucrării de elev, respectă condiţiile de execuţie a unei îmbinari prin filet a armăturilor la conducte cu respectarea normelor de calitate cerute de normativele în vigoare


12

DENUMIREAPRODUSULUI

FIŞA TEHNOLOGICAFixarea conductelor cu brăţări şi console

PRESCRIPŢII TEHNICE

Fixarea conductelor cu brăţări sau console

Bratara Consola

Executarea găurii în perete trebuie astfel facută încât brăţara (consola) sa poată fi fixată rigid. Se va respecta distanţa între conducta si perete (3 cm) sau cea prescrisă în proiect.. Se vor folosi brăţări sau console dimensionate corespunzator

MATERIALBrăţări, console,

ipsos, apa

OPERAŢII DE EXECUŢIEPLANIFICAREA EXECUŢIEI

EŞALONAREA OPERAŢIEI SDV-uri folositeTimp pentru o operaţie (min)

Nr. deOperaţii

Timp total (min)

1. Trasarea găurilor 5’ 2 10’ Găurile se trasează ţinând cont de lungimea liberă a conductei, dar nu mai putin de 2,5ml una de alta, langă armături şi schimbări de direcţie

Metru (ruleta), creta de trasat

2. Executarea găurilor cu dalta şi ciocanul

10’ 2 20’ Executarea găurilor se face în elementele de construcţie de închidere, nu se fac în elementele de rezistentă.

Dalta, şpit, ciocan, sau maşina de găurit rotopercutor

3. Verificarea dimensiunilor găuri şi rectificarea eventualelor abateri

3’ 2 6 Eecutarea găurilor trebuie să se facă sub forma de trunchi de piramidă cu baza mare în interior

Brăţări sau console pentru dimensiuni de ţeavă

4. Montarea brăţării pe ţeavă

2’ 2 4’ Brăţara trebuie să se fixeze rigid cu suruburi de prindere iar între ţeavă şi brăţară trebuie să fie un strat de cauciuc

Cheie fixă

5. Astuparea găurii cu mortar de ipsos şi finisarea ei

5’ 2 10’ Gaura se umezeste, se prepară mortarul de ipsos, se introduce în gaură cu şpaclu, daca gaura este mare, se introduc şi colţuri de cărămidă pentru completarea şi marirea rezistenţei

Canciog, şpaclu, gletieră


13

DENUMIREAPRODUSULUI

FISA TEHNOLOGICAINTERCALAREA TEULUI DE RAMIFICAŢIE PE O CONDUCTĂ

PRESCRIPTII TEHNICE

INTERCALARE TEU PE O CONDUCTĂ

SE VA INTERCALA TEUL PRIN INTERMEDIUL UNEI PIULUŢE OLANDEZE

SE VA VERIFICA GARNITURA DE ETANŞARE A PIULIŢEI OLANDEZESE VA RESPECTA ORDINEA SE MONTAJ A ÎMBINARII

MATERIAL

PIULIŢĂ OLANDEZĂ

TEU, CÂNEPĂ, GRUND

OPERAŢII DE EXECUŢIEPLANIFICAREA EXECUŢIEI

EŞALONAREA OPERAŢIEI SDV-uri folositeTimp pentru o operaţie (min)

Nr. deOperaţii

Timp total (min)

1. Se însurubeaza pe ţeavă corpul filetat al piuliţei olandeze

5’ 1 5’Se verifică filetul pe capătul ţevii, se verifică filetul interior al corpului filetat al racordului olandez

Cleşte universal de ţevi, cheie franceză

2. Se însurubează în teu corpul cu piuliţă al racordului olandez

5’ 1 5’Se verifică filetul exterior al corpului cu piuliţă al racordului olandez se verifică filetul interior al teului


3.Se însurubează teul în cealălaltă ţeavă

5’ 1 5’ Se verifică filetul exterior al ţevii. Cleşte universal de ţevi, cheie franceză

4. Se introduce garnitura în piuliţa oladeză şi se strânge

5’ 1 5’Se verifică paralelismul dintre flanşele racordului olandez, se introduce garnitura în stare bună


5 Se verifică îmbinarea şi poziţia corectă a teului în îmbinare

2’ 1 2’Se verifică dacă poziţia ieşirii laterale a teului coraspunde ce cea din proiect

Metru (ruletă)


14

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev: ……………………………………………

Perioada: …………………………………….

Locaţie (Agent economic şi departament): …………………………

Modul: ……………………………………………………

Tema: Instalaţii interioare de gaze naturale combustibile

Sarcina de lucru: Executarea instalaţiilor interioare de gaze

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai observat sau le-ai desfăşurat?

2. Ce lucruri noi ai învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care ţi-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele care nu ţi-au plăcut? Motivaţi.


15

5. Care au fost relatiile tale cu muncitorii în cadrul stagiului de practică la agentul economic

6. Cum apreciezi condiţiile de practică oferite de agentul economic

7. Care au fost relaţiile între tine şi conducătorul de lucrare

8. Cum au fost respectate normele de securitatea şi sănătatea muncii pe perioada stagiului de practică

9. Care este părerea ta despre modul cum ai fost îndrumat şi evaluat în timpul stagiului de practică de către cadrul didactic şi de către seful punctului de lucru

10.Cunoştinţele teoretice şi practice acumulate în şcoală, au fost suficiente pentru a înţelege tehnologia de montaj şi de execuţie a instalaţiilor interioare de gaze combustibile.


16

Studiu de caz

1. Observă cu atenţie următoarele indicatoare şi prezentaţi semnificaţia fiecaruia

2. Identifică aceste indicatoare pe durata stagiului de practică. Unde sunt montate aceste indicatoare?


17

3. Ce alte indicatoare ai identificat? Întocmeşte un album cu aceste indicatoare şi prezentă semnificaţia lor

4. Ce alte spaţii ar mai trebui semnalizaţe şi cu ce fel de indicatoare

Studiu de caz

1.Menţionază care sunt accidentele care se pot produce în situaţia din

imaginea prezentată.


18

2. Identifică cauzele care pot duce la producerea accidentelor.

3. Exemplifică ce ar trebui facut pentru evitarea accidentelor

Fişe de evaluare


19

ADescrie tehnologia de montare a instalatiilor interioare de gaze combustibile

EvaluatorSemnătura

elev Data

1 Enumeră elementele componenete2 Descrie tehnologia de lucru3 Prezintă modul de efectuare a

verificarilor conform normativelor4 Prezintă SDV –urile şi uilajele

necesare execuţiei

BMontează conducte, armături, accesorii şi contoare de înregistrare a consumului pentru instalaţii interioare de gaze

Evaluator Semnătura elev

Data

1 Montează conducte şi accesorii conform normativelor,

2 Montează armăturile necesare conform normativelor, montează contorul de gaz (realizează o machetă)

C Montează aparate de utilizare a gazelor Evaluator

Semnătura elev Data

1 Montează arzătoare de uz casnic, 2 Montează o centrală termică de

apartament3 Prezentă tehnologia de montare şi

racordare a unei minicentrale.4 Prezentă tehnologia de montare şi

racordare a unui convector5 Prezentă tehnologia de montare şi

racordare a unui încalzitor de apă6 Prezentă tehnologia de montare şi

racordare a unui aragaz


20

Anexe

Tehnologia de execuţie a instalaţiilor interioare de gaze naturale combustibile

Operaţii de execuţieÎn această categorie sunt incluse operaţiile de pregătire a clădirilor în vederea

montării instalaţiilor, marcarea şi practicarea golurilor pentru trecerea conductelor.

Însuşirea proiectului – coordonareConducătorul echipei de montare verifică:

• existenţa, dimensiunile şi amplasarea golurilor în planurile de construcţii;

• amplasarea nişelor pentru contoare, fundaţiile de pompe, recipiente;

• respectarea distanţelor minime între conducte şi circuitele şi aparatele

electrice (piese, întreruptoare);

• eventualele suprapuneri de echipamente (ex; dacă o priză nu este fixată

pe amplasamentul unui radiator);

• existenţa golurilor pentru introducerea utilajelor, spaţii de manevră pentru

utilaje

Executarea golurilor pentru trecerea conductelor şi conductoarelor

• Golurile pentru trecerea conductelor prin ziduri şi planşee asigură calitatea şi

rapiditatea lucrărilor de montare, posibilitatea unor intervenţii ulterioare şi

comportarea corespunzătoare a instalaţiei în perioada de exploatare (pante,

goluri, dilatări, etc).

• Metodologia de proiectare impune însemnarea golurilor în planurile de

construcţii şi executarea lor de către constructor.

• În numeroase cazuri în special la pereţi, golurile de trecere nu se creează la

realizarea elementului de construcţie respectiv; instalatorul trebuie să intervină

ulterior şi să execute golul, prin perforarea elementelor construcţiei, fără a

afecta rezistenţa clădirii


21

Golurile se clasifică după cum urmează:

• golurile de trecere prin planşee. Mărimea golului depinde de numărul şi

dimensiunea conductelor ce-l traversează. Îmbinările cu sudură sau filet

lung nu cer deplasarea ţevii în timpul îmbinării şi ca atare golul trebuie să

asigure strict distanţele minime între conducte. Îmbinările cu filet dreapta -

dreapta cer rotirea tronsonului ce se montează în teu sau mufa tronsonului

precedent şi prin urmare cer lărgirea golului cu circa 10-15 cm peste

dimensionarea minimală.

• goluri de trecere prin pereţi. Se practică de cele mai multe ori pe şantier,

de către instalatori mai ales la pereţii din cărămidă. Dimensiunea lor şi

poziţia faţă de planşeu sunt determinate de poziţia coloanelor, înălţimea de

montare a echipamentului, distanţa relativă între conducte etc.

• trecerea conductelor prin planşee se realizează cu ajutorul unui manşon

din ţeavă metalică sau PVC, iar golul rămas între două conducte se umple

cu vată minerală sau fir de azbest. Acest montaj permite dilatarea liberă a

instalaţiei şi tasarea pereţilor fără a prejudicia instalatia.

Trasarea instalaţiilor

• Trasarea instalatiilor începe de la distribuţia orizontală .

• Se însemnează axul conductelor şi ramificaţiilor respective, care trebuie

să corespundă cu golurile lasate pentru trecerea conductelor .

• În faza tehnologică în care se montează conductele, construcţia nu e

finisată ( fără pardoseli în special ).

Fixarea materialului de susţinere

Susţinerea ţevilor, se realizează potrivit greutăţii ţevii şi numarului conductelor

fixate (susţineri individuale sau în grup)

Materialul folosit curent pentru susţinere se clasifică astfel :

- brătări pentru ţeavi fixate direct în perete, prin împuşcare sau pe dibluri de

lemn;

- console din oţel profilat fixate cu mortar de ciment;


22

- susţinătoare pendulare, fixate în beton sau prin traverse trecute pe deasupra

planşeului;

- puncte fixe, fixate prin strângere sau sudură;

- reazeme alunecătoare;

- poduri de conducte - plase orizontale sau verticale

- traverse.

Susţinerea conductelor pentru transportul aerului se realizează prin elemente

din oţel profilat, montat în perete sau în planşee.

Se disting :

- brăţări circulare

- brăţări dreptunghiulare

- susţinătoare pendulare,

În funcţie de specificul fiecarei instalatii, reazemele sunt completate cu diverse

elemnete, anexe .

Tehnologia de montare a materialului de sustinere al conductelor

• Conductele sunt fixate de elementele de construcţie prin braţari, canale şi

poduri de conducte .

• Montarea susţinătoarelor de conducte se face folosind unul din următoarele

procedee:

- împuşcarea unor bolţuri din oţel tratat, în elementul de beton armat sau

caramidă. Elementul de susţinere se fixează ulterior pe braţul filetat, printr-o

piuliţă ;

- forarea unui orificiu cu o bormaşină electrică prevăzută cu burghiu placat cu

vidia. În orificiul astfel creat se introduce un diblu din material plastic . Un

şurub patrunde prin orificiul elementului de susţinere producand desfacerea şi

blocarea diblului în orificiu;

• suspendarea (ancorarea) de planşeu, folosind o traversă, mascată ulterior în

şapa de finisaj;

• sudarea reazemului de armătura clădirii (de evitat);


23

• montarea unei piese din lemn de forma unui trunchi de piramidă în peretele de

cărămidă udat în prealabil. Fixarea se face cu mortar de ipsos sau ciment.

Ulterior piesa din lemn constituie suportul de prindere al unor şuruburi.

Protejarea conductelor de treceri prin pereţi şi planşee• Trecerea conductelor prin pereţi şi planşee se protejează, astfel încât

elementul de construcţie să nu fie în contact direct cu instalaţia.

• Se deosebesc următoarele categorii:

- protecţia fară asigurarea etanşeităţii - care se utilizează în special la

conductele a căror liberă dilatare trebuie asigurată.

- protecţia cu asigurarea etanşeităţii, la care între conductă şi elementul de

construcţie se asigură o îmbinare strict etanşă, pentru evitarea infiltraţiilor din

exterior. Asemenea îmbinări dar cu flanşe de etanşare se utilizează la trecerile

conductelor prin pereţii rezervoarelor de apă.

Alegerea tehnologiei de execuţie a îmbinărilor conductelor din oţelDiversitatea mijloacelor tehnologice de care dispune un instalator îi dă

posibilitatea să aleagă şi tehnologia optimă de îmbinare pentru fiecare caz în parte.

Denumirea procedeului

Tip Detalii Avantaje Dezavantaje

Imbinare cu filet

Dreapta-dreapta

Sanitare, gaze încalzire

Simplã Fixa

Stanga-dreapta

Sanitare, gaze încalzire

Demontabilã

Filet lung Sanitare, gaze încalzire

Demontabilã ºi detaºabilã

40% mai scump

Îmbinare cu sudurã

Oxiacetilenicã Gaze, încalzire

Rapid, etanº

Pericol de incendiu, dependentã de aprovizionareLimitã de grosime

Electricã Convertizor, Execuþie rapidã ºi disponibilã

Consum în gol

Transformator Execuþie rapidã ºi disponibilã

Limitã la dimensiuni mici

Îmbinare cu Filet Sump,


24

flanºe Sudate Dn >70 Demontabile îmbãtrânirea garniturilor

Branşamentul şi instalaţia interioară de utilizare a gazelor

naturale combustibile


25

Montarea contoarelor

Ocolirea grinzilor cu reţeaua de conducte

Încălzitorul instant de apă caldă menajeră, cu gaze naturale1 - corp2 - schimbător de căldură3 - conductă de apă rece4 - conductă de apă caldă5 - conductă de gaz6 - arzător7 - evacuarea gazelor arse


26

BIBLIOGRAFIE

1. * * * - Manualul de Instalaţii, vol. S, Editura Artecno, Bucureşti, 2003

2. Gabriel Gh. - Distribuţia şi utilizarea gazelor naturale, Editura Tehnică,

Bucureşti, 1972

3. Gabriel Gh. - Exploatarea reţelelor şi instalaţiilor de gaze, Editura Tehnică,

Bucureşti, 1975

4. Hall F. - Essential Building Services and Equipment, Newnes, London, 1988

5. Vintilă Şt., Cruceru T., Onciu L. - Instalaţii sanitare şi de gaze, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995


27

Documents

Instalatii interioare de gaze naturale combustibile.doc