Instalator apa canal

Tehnologia meseriei - 1

CUPRINS

Tehnologia meseriei

1. Utilizarea corect� a vocabularului tehnic pentru meseria de instalator ap�-canal..................................................... 12. Realizarea re�elelor exterioare de canalizare ........................................... 33. Realizarea re�elelor exterioare de alimentare cu ap� ............................. 354 M�suri de siguran�� pe durata execut�rii lucr�rilor ............................... 71

Desen tehnic

1. Reprezentarea elementelor unei construc�ii în desenul tehnic .............. 752. Explicarea detaliilor din desenele de execu�ie - Flan�e ........................ 883. Reprezentarea elementelor de construc�ii pentru instala�ii sanitare, de înc�lzire central�, de ventilare �i de gaze naturale............................ 91

Matematica aplicat�

1. Opera�ii cu numere întregi �i ra�ionale ................................................ 1132, Raport, procent .................................................................................... 1233. Unit��i de m�sur� ................................................................................. 1254. Geometrie plan� ................................................................................... 1285. Geometrie în spa�iu .............................................................................. 146

Organizarea �i legisla�ia muncii 1. Cunoa�terea locului �i rolului construc�iilor în cadrul economiei de pia�� ............................................................................... 159 2. Cunoa�terea modului de organizare �i func�ionare a unei societ��i de construc�ii – ROF Societate .............................................. 1633. Cunoa�terea elementelor componente �i a factorilor care in� uen�eaz� procesul de produc�ie .............................................. 1744. Cunoa�terea structurii organizatorice a unui �antier ............................ 1905. Cunoa�terea no�iunilor privind normele de munc� aplicate în unit��ile de construc�ii ....................................................... 192

Instalator_1_A5_tehnolog meseriei.indd 1 2/17/2011 3:20:31 PM

2 - Tehnologia meseriei

Sistemul legislativ al securit��ii �i s�n�t��ii în munc�

Partea I Cap. 1 Constitu�ia României ................................................................ 204 Cap. 2 Legea 319/2006 ....................................................................... 205 Cap. 3 Norma Metodologic� de aplicare a Legii 319/2006 ................. 216 Partea a-II-a Cap.1 De� ni�ii, prescurt�ri .................................................................. 228 Cap.2 Documente de referin�� ............................................................. 230 Cap.3 Responsabilit��i ......................................................................... 231

Liber intreprinz�tor

1. Care sunt formalit��ile necesare în� in��rii unei � rme ..................... 261 2. Planul de afaceri .............................................................................. 268 3. Bilan�ul, Contul de pro� t �i de pierderi �i Fluxul de numerar ........ 291

Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

1. Economia de Pia�� ........................................................................... 301 2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE .............................. 305 3. Scrisoarea de inten�ie ....................................................................... 320 4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare ......................................... 323



CURS DE CALIFICARE / RECALIFICAREÎN MESERIA DE

“INSTALATOR AP� CANAL”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINATEHNOLOGIA MESERIEI



1. UTILIZAREA CORECTA A VOCABULARULUI TEHNIC PENTRU MESERIA DE INSTALATOR APA-CANAL

1.1. Notiuni introductive Lucrarile de canalizare si alimentare cu apa amplasate in general pe strazi din zone populate prezinta cateva particularitati care le individualizeaza fata de celelalte lucrari de constructii. Aceste particularitati si implicatiile lor sunt:

- au termene de executie foarte scurte (pentru o strada circa 1 – 2 luni) ceea ce impune organizarea perfecta a desfasurarii lucrarilor pentru a nu se depasi termenele precizate in autorizatiile de constructie

- se realizeaza sub tra� c auto si pietonal, � ind expuse circulatiei auto si persoanelor atat ziua cat si noaptea, cu consecinte privind teama de a nu intrerupe lucrul, de a nu exista coliziuni cu utilajele constructorului, deteriorari ale lucrarilor sau mai grav teama de a nu exista accidente umane.

- se desfasoara intr-un mediu in care de cele mai multe ori exista si alte lucrari iar in subteran existenta altor utilitati, impune o perfecta identi� care si cunoastere a acestora, legatura operativa si permanenta cu detinatorii acestor retele, protejarea si asigurarea lor pe perioada executiei.

- suporta obligatoriu veri� carea etanseitatii prin probe de presiune, ceea ce poate provoca importante perturbari ale programului de executie datorita unor cauze uneori independente de constructor.

- fac parte dintr-un sistem general de canalizare sau de alimentare cu apa, la care in � nal se racordeaza la un sistem existent in conditiile in care perturbarea acestui sistem existent trebuie sa � e minima.

1.2. Proiecte de executie Lucrarile de alimentare cu apa si canalizare se executa pe baza unui proiect tehnic de executie intocmit de � rme si persoane autorizate in a executa activitati de proiectare. Se admit la executie numai proiecte veri� cate de veri� catori de proiecte atestati in domeniu. Acest lucru se poate observa prin prezenta stampilei de veri� cator aplicata atat pe piesele scrise cat si desenate. Proiectul de executie este alcatuit din doua parti si anume: parte scrisa si parte desenata.

1.2.1. Partea scrisa Piesele cele mai importante din partea scrisa si care intereseaza executantul de lucrari de alimentare cu apa si canalizare sunt:

- memoriul justi� cativ care cuprinde date generale despre lucrarea respectiva (situatia existenta, clima zonei, natura terenului, adancimea de inghet a zonei, acoperiri rutiere, nivelul panzei freatice, etc), date despre lucrarea proiectata cu justi� carea solutiilor alese (trasee ale retelei, debite, presiuni pe zone, tip de retea de canalizare – in sistem



separativ sau unitar, tip curgere – gravitationala sau pompata, materiale folosite, diametre, pante, lungimi de retele, camine de vane, camine de golire, camine de aerisire, camine de vizitare, etc, guri de scurgere, racorduri si bransamente, vane folosite, automatizari, probe, etc), date privind protectia mediului, date privind sanatatea muncii pe perioada executiei lucrarilor

- breviar de calcul unde sunt calculate detaliat debitele, pantele, vitezele de curgere, sunt dimensionate statii de pompare, volume de incendiu, de compensare a debitelor, volume in caz de avarie

- liste de cantitati de lucrari sau antemasuratori in care sunt prezentate cantitati de lucrari pe domenii de activitate, montaj de materiale si echipamente, probe si izolatii si unitati de masura pentru � ecare activitate. Pentru a putea � evaluate aceste activitati sunt incadrate in norme de timp in conformitate cu indicatoarele de norme de deviz pe � ecare tip de lucrare.

- Liste de echipamente cu montaj care cuprind denumirea echipamentului, caracteristici ale acestuia, furnizor cu adresa acestuia si preturi unitare informative

- Lista de reglementari tehnice care au stat la baza elaborarii documentatiei respective (normative, STAS- uri, etc)

- Caiet de sarcini care cuprinde in detaliu urmatoarele: · trasarea lucrarilor · desfacerea imbracamintilor rutiere si pietonale · excavarea si sutinerea santurilor · protectia retelelor intalnite in sapaturi · vecinatati periculoase ale sapaturilor (cai ferate, tra� c foarte greu,

cabluri electrice de inalta tensiune montate ingropat sau aeriene, etc) · pregatirea patului conductei · pozarea conductelor · umplerea partiala in vederea probei · proba de etanseitate pentru retele canalizare · proba de presiune pentru retele de apa · umplerea totala a transeei · refacerea imbracamintii rutiere · sudarea conductelor din polietilena · imbinari la conducte · manevrarea, transportul si depozitarea tevilor · amplasarea conductelor in santuri · receptia lucrarilor

Alte piese scrise care fac parte din componenta unui proiect sunt: - Foaie de semnaturi ce cuprinde lista persoanelor care au participat la

elaborarea proiectului si responsabilitatea � ecarui proiectant asupra pieselor din proiect intocmite



- Borderou cu piesele scrise si desenate continute in cadrul proiectului

1.2.2. Partea desenata Sunt documente principale ale proiectului tehnic de exectie pe baza carora se elaboreaza partile scrise ale proioectului si care de regula se compune din:

a. Plan de amplasare in zona (scara 1: 25.000 – 1: 5.000)b. Plan de situatie (scara 1: 5.000 – 1: 500)c. Plan principal de amplasare retele (scara 1:500 – 1:50)d. Detalii de executie (scara 1:20 – 1:1)e. Pro� le longitudinale

Planurile principale de amplasare a retelei de apa sau de canalizare cuprind:- obiectele ce trebuie alimentate cu apa sau canalizate- cotele de nivel ale terenului pe care se amplaseaza aceste retele- trasarea retelelor- intersectii cu alte retele- subtraversari drumuri, ape, cai ferate, etc- constructii anexe (camine, camere deversoare, etc)- racorduri la proprietari- lungimi de tronsoane- diametre- pante- material conducte

Pro� lele in lung se incep de la partea superioara a retelei si se continua pana la varsare in emisar. Pro� lul longitudinal contine urmatoarele rubrici:

- nr punct- cota teren- cota radier canal- cota sapatura- lungimea tronsoanelor- lungimi cumulate- panta radierului- material colector

In pro� lul in lung se mai gasesc punctele de racord cu alte canale trans-versale, conducte exsietnte interceptate, subtraversari, statii de pompare, etc.

2. Realizarea retelelor exterioare de canalizare 2.1. Cunostinte generale si principii de functionare a instalatiilor de canalizare 2.1.1. Rolul si importanta retelelor de canalizare Apele uzate sunt apele care prin continutul lor bogat in diverse substante a� ate sub forma de suspensii sau dizolvate si a diverselor bacterii patogene reprezinta un pericol grav pentru sanatatea publica.



In� ltrarea acestor ape in sol poate conduce la infectarea apelor subterane, facandu-le improprii pentru alimentari cu apa potabila. De asemenea, descarcarea lor direct in cursurile de apa tulbure si inrautateste calitatea acestor ape, cauzand moartea faunei acvatice (a pestilor) si facand imposibila folosirea lor ca surse pentru alimentare cu apa sau pentru agrement. Stagnarea lor in diverse iazuri sau balti produce emanatii de gaze rau mirositoare, facand zona respectiva insalubra iar prin continutul lor in germeni patogeni constituie o sursa importanta de raspandire a o serie de boli, in special a celor gastro – intestinale (holera, tifos abdominal, dizenterie). Colectarea si transportul acestor ape, care provin de la centre populate sau de la procese industriale printr-o retea de canale si tratarea in instalatii speciale de epurare, la un grad pana la care nu mai sunt periculoase pentru sanatatea publica constituie canalizarea centrului populat sau a zonei industriale. In prezent nu poate � conceputa o asezare umana sau o activitate industriala sau agrozootehnica fara constructii si instalatii corespunzatoare de canalizare. La unele activitati industriale, unde este posibil, aceste ape sunt recirculate, facandu-se o economie la folosirea apelor curate.

2.1.2. Conditii de descarcare a apelor uzate in reteaua de canalizare Apele uzate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa nu atace materialul canalelor (sa nu contina acizi care ataca materialul)

- sa nu contina ape � erbinti care pot deforma canalele din PVC- sa nu contina materii in suspensie in conditiile in care ar putea infunda

canalele prin depunere (corpuri solide) sau sa provoace eroziunea acestora

- sa nu � e periculoase, prin continutul lor, sanatatii publice si personalului de exploatare a canalizarii (sa nu degaje gaze nocive, sa nu contina microbi patogeni, substante toxice, materii in� amabile)

- valoarea ph-ului sa � e neutra sau bazica adica cu valori cuprinse intre 6.5 si 9.

Toate apele uzate care nu indeplinesc conditiile de mai sus vor trebui supuse unui proces de preepurare locala, inainte de a � descarcate in reteaua de canalizare. O atentie deosebita trebuie acordata apelor uzate industriale care trebuie neutralizate inainte de descarcarea lor in statiile de epurare sau in receptorii naturali.

2.1.3. Clasi� carea si caracteristicile apelor uzate Un rol important pentru rezolvarea canalizarii unui centru populat, a unor procese industriale sau a unui complex de consumatori il reprezinta cunoasterea provenientei apelor uzate si caracteristicilor acestora, reprezentand date de baza pentru:

- alegerea sistemului de canalizare



- alegerea materialelor pentru canale si conducte- alegerea echipamentelor mecanice de la statiile d epompare- alegerea masurilor pentru protectia canalelor si a altor constructii anexe

din sistemul de canalizare- stabilirea conditiilor de epurare a unor ape industriale in vederea

descarcarii acestora in reteaua de canalizare publica- stabilirea schemelor si dimensionarea instalatiilor de epurare - stabilirea posibilitatilor de reciclare a apelor uzate industriale- stabilirea masurilor de securitate in timpul exploatarii instalatiilor de

canalizare Apele colectate prin reteaua de canalizare de la un centru populat, de la o zona industriala sau organizatorica se impart in urmatoarele categorii:

- ape uzate menajere si fecaloide, rezultate din satisfacerea nevoilor gospodaresti de apa ale centrelor populate, precum si a nevoilor igienico-sanitare.

- ape uzate publice rezultate din satisfacerea nevoilor de apa publice- ape uzate industriale rezultate din procesele de productie industriala- ape uzate de la stropitul si spalatul strazilor precum si stropitul spatiilor

verzi- ape meteorice (provenite din ploi si topirea zapezii)- ape subterane provenite din drenaje si din coborarea stratului acvifer

Compozitia apelor de canalizare este de� nita de calitatile � zice, chimice, biologice si bacteriologice. La proiectarea acestor indicatori este necesar sa se cunoasca elementele principale.

a) Indicatori � zici- temperatura este un indicator important la alegerea materialelor

canalelor si a celorlalte constructii si instalatii ale canalizarii- culoarea este un indiciu asupra provenientei apelor uzate- mirosul este un indiciu asupra gradului de descompunere a substantelor

a� ate in suspensie sau in solutie. Astfel, mirosul de hidrogen sulfurat indica, de regula, inceputul procesului de fermentatie

- turbiditatea indica gradul de substante in suspensie care pot � : · substante care plutesc (hidrocarburi) · substante care se depun · substante � n dispersate care se depun foarte greu sau deloc

Primele pot intra in contact cu azotul si pot produce explozii in reteaua de canalizare. Substantele care se depun pot conduce la infundarea canalelor.

b) Indicatori chimici- Ph-ul apelor uzate reprezinta un indicator ce arata cum sunt apele din

punct de vedere chimic (acid sau bazic)



- Substante toxice continute in apele uzate la o anumita concentratie devin periculoase pentru personalul de exploatare

c) Indicatori biologici- capacitatea de fermentare care arata daca si dupa cat timp apa uzata

incepe sa fermenteze, dezvoltand hidrogen sulfurat. Este un indicator important atat in stabilirea schemei de canalizare cat si a modului de epurare. Este de preferat ca apele sa � e evacuate inainte de a intra in fenomenul de fermentare pentru a nu deveni acide, agresive si greu de epurat.

O metoda pentru intarzierea fermentarii este prin adaugarea de var. d) Indicatori bacteriologici Analizele bacteriologice au ca obiect determinarea bacteriilor din apele uzate. Ele prezinta interes in special in legatura cu masurile ce trebuie luate contra propagarii maladiilor contagioase si pentru protectia personalului de exploatare a sistemului de canalizare.

2.1.4. Scheme generale de canalizare Elementele principale care constituie un sistem de canalizare sunt urmatoarele:

- Instalatii interioare a� ate in interiorul cladirilor social – administrative sau in interiorul halelor industriale

- reteaua de canalizare exterioara formata din colectoare stradale pentru centre populate sau retele uzinale pentru zone industriale

- statii de pompare sau repompare- conducte de refulare de la statiile de pompare- constructii anexe (camine de vizitare, de spalare, de rupere de panta,

guri de scurgere, camere deversoare, etc)- instalatii de preepurare folosite mai ales in cazul canalizarilor din

zonele industriale- instalatii de epurare- colector de descarcare cu gura de varsare in emisar.

Colectoarele de canalizare sunt, din punct de vedere functional, grupate in urmatoarele categorii:

- colectoare principale- colectoare secundare (de serviciu)- canale de racord- canale deversoare

Canalele de racord fac legatura intre canalizarea interioara a cladirilor cu canalele secundare. Canalele secundare primesc apele de la canalele de racord si le transporta pana la colectorul principal. Colectorul principal are rolul de a primi apele adunate de pe intreaga suprafata a localitatii prin intermediul colectoarelor secundare si de a le



conduce in aval de localitate, la statia de epurare. Portiunea din colectorul principal cuprinsa intre ultimul colector secundar si statia de epurare poarta denumirea de colector de evacuare. Partea de colector cuprinsa intre statia de epurare si emisar poarta denumirea de colector de descarcare. Constructia care trebuie executata la capatul aval al colectorului de descarcare poarta denumirea de gura de varsare si are ca scop protectia malului la intersectia colectorului cu emisorul. Canalele deversoare se prevad, in sistemul unitar, pentru a se obtine o reducere a sectiunilor colectoarelor principale. Separarea apelor in cadrul sistemului unitar de canalizare se face prin intermediul caminelor deversoare. Sistemul unitar de canalizare este ansamblul de colectare care transporta prin aceeasi conducta atat apele uzate cat si apele pluviale.

Fig. 1. Schema retelei de canalizare a unei localitati

CR –O- - camin de racord------ - canale de racord� - colectoare secundare sau de serviciu

- statie de pompare

- statie de epurare

� CV - camin de vizitare� GV - gura de varsare

Schema prezentata la � g. 1 este o schema generala.

Pe teren canalele pot � dispuse in diferite pozitii in functie de relieful terenului, de dispozitia strazilor de pozitia emisarului si de amplasamentul statiei de epurare.



Schemele cele mai intalnite care asigura, de regula, adaptarea favorabila la teren a retelei de canalizare sunt urmatoarele: a). Schema perpendiculara directa (� g. 2)cu multiple descarcari transversale pe dircetia de curgere a emisarului si cu orientarea canalelor in sensul pantei terenului. Schema se foloseste la retelele de apa meteorice in sistem separativ. Pentru canalizarea apelor uzate menajere aceasta schema nu este rational de aplicat pentru ca necesita un mare numar de statii de epurare. b). Schema perpendiculara indirecta (� g. 3) in care apele sunt conduse in afara centrului populat printr-un colector principal care traverseaza centrul populat in lungul cursului de apa si le conduce la statia de epurare a� ata in aval de intravilan. Apele in acest colector provin prin colectoare (principale si secundare) dispuse in schema perpendiculara directa.

Fig.2. Schema perpendiculara directa

colector secundarcolector principalseparator de grasimi si deznisipatorgura de varsare

Fig. 3 Schema perpendiculara indirecta

St. ep.G.V.



- colectoare secundare- colectoare principale- statie de epurare- gura de varsare

Schema din � gura 3 are dezavantajul ca la scurgerea gravitationala, in special in cazul unei pante reduse a terenului conduce la adancimi mari pentru acest colector si pentru statia de epurare; din acest motiv aparand deseori necesitatea pomparii apelor � e la inceputul colectorului, � e pe parcursul lui. In cazul unei canalizari sistem unitar aceasta schema face posibila reducerea dimensiunilor colectorului principal, prin descarcari succesive ale surplusului de ape de ploaie, prin intermediul camerelor deversoare. Rolul acestor camere deversoare este acela ca la ape meteorice mari acestea deverseaza peste un prag si sunt evacuate la emisar, iar la debite numai de ape menajere (cand nu ploua) apele sunt conduse spre statia de epurare. c). Schema rami� cata sau “in evantai” (� g. 4) in care reteaua este dispusa convergent spre unul sau mai multe centre, iar de aici prin pompare sau gravitational spre statia de epurare. Se aplica, de obicei, in zonele cu pante ale terenulu, uniforme sau foarte mici si sunt indicate pentru sistemul separativ de canalizare.

Fig. 4. Schema ramifi cata- colectoare secundare- colectoare principale- statie de pompare

- statie de epurare

- gura de varsare



Se pot intalni si alte scheme: “Schema paralela sau etajata”, “Schema rami� cata”, etc, dar trebuie stiut ca la rezolvarea retelei de canalizare a unui centru populat nu trebuie sa se aplice in mod rigid una din schemele mentionate; de regula, solutia cea mai indicata, din punct de vedere tehnico-economic, rezulta din combinarea acestor scheme. In ceea ce priveste dispozitia canalelor si colectoarelor in plan vertical, aceasta se alege in functie de relieful terenului, adancimea subsolurilor, nivelul apei freatice si de regimul nivelurilor cursurilor de apa in care se descarca canalizarea. Cea mai favorabila si economica montare a canalelor si colectoarelor este aceea care poate conduce la evacuarea apelor prin gravitatie si in acelasi timp sa � e urmarita cat mai mult panta terenului. Adancimea minima de fundare a canalelor si colectoarelor nu trebuie sa � e mai mica decat adancimea de inghet caracteristica a zonei respective. Panta longitudinala minima de pozare a canalelor este aceea care asigura viteza de cel putin 0,70 m/s numita si viteza de autocuratire. Sub aceasta viteza de curgere a apelor uzate, materiile in suspensie se depun pe fundul canalelor ducand in � nal la infundarea lor. Panta longitudinala maxima de pozare a canalelor este aceea in care viteza apei conduce, prin actiunea mecanica a apei si a materiilor in suspensie tarate pe fund, la eroziunea peretilor canalelor. Vitezele maxime admise sunt in functie de tipul de canal (inchis sau deschis) si de materialul din care este executat canalul. In canalele inchise vitezele maxime admise pot ajunge pana la 5-7 m/s in timp ce la canalele deschise acestea nu vor depasi 4m/s. Referitor la materialul din care este confectionat canalul este de mentionat faptul ca daca un material este mai usor supus eroziunii adminte viteze mai mici si invers. La canalizarea menajera, daca nu se pot obtine viteze su� ciente de autocuratire la debite mici, in puncte convenabil alese, se prevad camine de spalare. Pe portiunile de canale cu sectiuni mari si cu pante mici, in cazul apelor uzate cu suspensii abundente si variatii mari de debite, pentru realizarea vitezei de autocuratire se adopta sectiuni cu cunete, in care se scurg apele uzate, la debite mici. Pe traseele cu pante mari, care ar conduce la depasirea vitezelor de scurgere maxime admise se prevad camine de rupere de panta astfel incat prin reducerea corespunzatoare a pantelor sa se evite depasirea acestor viteze.

2.1.5. Sisteme de canalizare 2.1.5.1. Clasi� carea sistemelor de canalizare Sistemele de canalizare se clasi� ca dupa modul de colectare si transport a apelor uzate menajere si meteorice in:



Sistem unitar (� g. 5) in care colectarea si evacuarea apelor uzate si a celor meteorice se face printr-o retea unica. In acest sistem, in vederea reducerii dimensiunilor colectoarelor, se pot prevedea descarcari in emisar a apelor meteorice dupa realizarea unui anumit raport de dilutie, lucru posibil prin intermediul camerelor devarsoare.

Fig. 5. Canalizarea unui centru populat in sistem unitar1)retea de canale; 2) statia de epurare; 3) colector de descarcare;

4) gura de varsare; 5) camere deversoare; 6) canale de bine

Reteaua de canale 1. colecteaza si transporta atat ape uzate menajere cat si ape meteorice. Sistem reparativ sau divizor (� g. 6) in care colectarea si evacuarea apelor uzate menajere se face printr-o retea independenta fata de aceea pentru ape meteorice. In acest sistem apele meteorice pot � descarcate in interiorul localitatii, in diverse cursuri de apa care strabat localitatea. In functie de panta terenului, de speci� cul zonei strabatute de traseul colectorului, de distanta de la zona initiala de colectare pana la varsare, colectarea si evacuarea apelor meteorice se poate face prin rigole stradale sau colectoare inchise montate subteran.

Fig. 6. Canalizarea unui centru populat in sistem separativ sau divizor1) retea de canale pentru ape uzate menajere; 2) statie de epurare ape uzate menajere

3) colector de descarcare ape menajere; 4) gura de varsare;5) retea de canale pentru ape meteorice



Sistem mixt in care anumite zone din localitate sunt canalizate in sistem unitar, iar alte zone in sistem separativ. Normele de protectia mediului nu mai permit evacuarile de ape uzate in receptorii naturali, chiar si in cazul realizarii unui grad de dilutie ridicat, cu exceptia unor cazuri bine justi� cate prin calcule tehnico-economice. In acest sens singurul sistem acceptat este sistemul separativ, acestea avand urmatoarele caracteristici:

- este mai economic in cazul cand exista in mare masura posibilitatea colectarii si evacuarii apelor de ploaie in emisar, prin rigolele strazilor;

- este mai economic cand se impune pomparea apelor, mai ales in cazul unor debite si inaltimi de pompare mai mari, prezentand un cost mai redus al cheltuielilor de exploatare, necesitand pomparea numai a apelor uzate menajere si/ sau industriale;

- prezinta conditii hidraulice de functionare mai bune pentru reteaua de ape uzate prin faptul ca debitul din canale are variatii mai mici;

- prezinta un cost mai redus al instalatiilor de epurare;- ca dezavantaj este faptul ca necesita cheltuieli mai mari de investitii

daca canalizarea pluviala se face prin retea de canale subterane; in acest caz sistemul avand doua sisteme de conducte subterane: unul pentru apele uzate menajere si unul pentru apele meteorice. Prezenta celor doua retele de canale subterane conduce la o serie de di� cultati datorate prezentei si a altor retele in cadrul zonei (apa, termo� care, gaze, electrice, � bra optica).

2.1.6. De� nirea unor termeni legati de regimul de curgere din canale 2.1.6.1. Grad de umplere Sectiunea canalelor apelor uzate in sistem divizor sau separativ se calculeaza avand in vedere posibilitatea unei mariri a debitului acestor ape fata de cel avut in vedere la proiectare. Debite suplimentare pot aparea din cauza in� ltrarii in interiorul canalizarii a apelor subterane sau din cauza sporirii momentane a debitelor de exploatare calculate. Ca atare, in cazul unei canalizari gravitationale, curgerea este cu nivel liber, gradul de umplere admisibil recomandat � ind cuprins intre 0,6 pentru canale cu D = 25-30 cm si 0,7-0,75 pentru D > 30 cm. Nivelul liber permite si la ventilatia tuburilor prin circulatia si eliminarea gazelor. La canalizarea pluviala precum si la canalizarea menajera pompata, sectiunea canalelor se calculeaza pentru debitul maxim la o umplere completa (grad de umplere = 1,0).

2.1.6.2. Viteze admisibile Intr-o retea de canalizare care functioneaza normal, suspensiile din apa uzata trebuie sa � e transportate in mod continuu de curentul de apa. Daca



aceasta conditie nu este realizata, suspensiile mai grele se depun pe canal provocand infundarea acestora sau micsorarea sectiunii de curgere. Intrucat indepartarea acestor depuneri necesita cheltuieli de exploatare mari si permanente, este necesar ca forma canalului sa asigure evitarea depunerilor, iar viteza de curgere din canal sa antreneze materiile in suspensie pentru a se evita depunerea acestora. Viteza minima din conducta care poate evita ca materiile continute in apele uzate sa se depuna poarta numele de viteza de autocuratire. Pentru apele uzate, menajere, aceasta viteza este de 0,70m/secunda. Daca in conducte se impune o anumita viteza minima tot la fel este impusa si o viteza maxima admisa. Valoarea acestei viteze maxima este in functie de materialul din care este construit canalul, astfel incat sa � e impiedicata erodarea lui. Pentru conducte de canalizare din PVC si PAFS (materiale cel mai des folosite in canalizari) viteza maxima admisa este in jur de 6,0m/secunda.

2.1.6.3. Panta conductelor de canalizare Prin panta se intelege diferenta de inaltime intre nivelele de apa din doua puncte ale canalului. Pentru curgerea gravitationala se cauta realizarea unei pante a canalelor cat mai apropiata de panta terenului, aceasta solutie � ind de regula cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic, deoarece se obtine un minim de lucrari de terasamente. In regiunile de campie unde panta terenului este foarte mica sau chiar lipseste, lucrarile de terasamente sunt mari deoarece canalul coboara (acesta avand panta mai mare decat panta terenului). In regiunile de deal sau munte, unde panta terenului este mult mai mare comparativ cu pantele colectorului este necesar ca aceasta panta a colectorului sa � e descompusa in trepte pentru a se evita depasirea vitezelor maxime admisibile. Acest lucru se realizeaza prin prevederea de-a lungul colectorului a caminelor de rupere de panta. Cu alte cuvinte panta canalelor trebuie aleasa, astfel incat la debite minime sa � e realizata viteza de autocuratire (0, 70m/s), iar la debite maxime sa nu � e depasita viteza maxima admisa. In cazul in care nu se pot obtine viteze minime necesare autocuratirii, se recurge la spalarea arti� ciala, prevazandu-se in sectoarele respective camine de spalare. Pe portiunile de canale cu sectiuni mari si cu pante reduse (in special la sectiunea “clopot”) in cazul apelor uzate cu suspensii abundente si varietati mari de debite, se adopta sectiuni cu cuveta pentru realizarea vitezelor de autocuratire la debite mici. Adancimea minima a canalelor menajere este conditionata de adancimea de inghet din zona respectiva si de conditia racordarii apelor uzate provenind din subsoluri, pivnite, etc.



Daca exista local subsoluri mai adanci se poate prevedea o instalatie de ridicare a apelor uzate din acele subsoluri in retea, pentru a nu se scumpi intreaga retea printr-o adancire generala a acesteia.

2.1.7. Sectiuni constructive ale canalelor. 2.1.7.1. Sectiuni constructive ale canalelor inchise. Dupa forma geometrica a sectiunii interioare canalele inchise sunt: - canale cu sectiune circulara (� g.7).

Cele mai utilizate forme sunt: circulara, ovoidala si in forma de clopot circula

A = � - aria

P = � D - perimetrul

4

2D

Canale cu sectiune ovoid (fi g.8).

Canale cu sectiune clopot circular (fi g.9).

Canale cu sectiune clopot circular cu cuneta (fi g.10).

Canale cu profi l dreptunghiular (fi g.11).

Fig. 7 Canal circular



2.1.7.2. Sectiuni constructive ale canalelor deschise (rigola).

Canale cu sectiune triunghiulara (fi g.12).

Canale cu sectiune trapezoidala (fi g.13).

Canale cu sectiune dreptunghiulara (fi g.14).

2.1.8. Materiale utilizate la realizarea retelelor de canalizare Canalele si conductele care alcatuiesc retelele exterioare de canalizare trebuie sa indeplineasca o serie de conditii de calitate, impuse de caracteristicile apelor uzate transportate, de structura si con� guratia terenului in care se monteaza etc. Conditiile principale ce trebuie indeplinite sunt:

- rezistenta la sarcinile mecanice la care sunt supuse la montaj si exploatare; sarcini provenite in special din presiunea pamantului in care se monteaza;

- impermeabilitate, adica sa nu permita apelor subterane sa patrunda in interiorul retelelor si nici apelor uzate din retele sa patrunda in apele subterane;

- sa � e rezistente la actiunea chimica a apelor uzate;- sa � e rezistente la eroziune;- sa prezinte o rugozitate cat mai mica - adica pe interior - pe unde circula

apa uzata, suprafetele sa � e cat se poate de neteda, sa nu prezinte asperitati.



Pentru retelele exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri se utilizeaza in general, tuburi de canalizare de sectiune circulara, din: beton simplu sau armat, materiale ceramice, gresie ceramica antiacida, materiale plastice (PVC, polietilena, polipropilena), PAFS si mai rar fonta si otel (mai ales ca protectie la subtraversari de obstacole). Canale si tuburi din elemente prefabricate Canalele din tuburi prefabricate din beton se utilizeaza, in general, pentru sectiuni circulare cu diametru pana la 1000 mm, pentru sectiuni ovoidale pana la 1000 x 1500 mm si pentru sectiuni clopot pana la 1200 x 1800 mm. Imbinarea tuburilor din beton se face cu garnitura de cauciuc asezata in mufa tubului. Este interzisa imbinarea tuburilor din beton prin etansare cu manson de ciment. Canalele din materiale plastice si cele din PAFS sunt de sectiune circulara cu dimensiuni de pana la 500 mm cele din PVC si 2000 mm cele din PAFS. Imbinarea acestora se face numai cu garnituri de cauciuc montate in mufa. In prezent cele mai utilizate tuburi in retele de canalizare sunt cele din PVC datorita avantajelor pe care le prezinta si anume:

- durata de viata ridicata - 50 ani daca sunt exploatate corect;- rezistenta chimica ridicata;- rugozitatea foarte mica datorita suprafetei interioare lina;- greutate redusa, ceea ce usureaza manipularea si transportul;- � exibilitatea si elasticitatea;- imbinarea rapida, manopera scazuta pentru montaj;- etanseitate in exploatare;- material netoxic pentru mediu si apa;- rapiditate si usurinta la montaj;- posibilitatea punerii in functiune a retelei imediat dupa � nalizarea

montajului;- posibilitatea inlocuirii rapide a unei parti din retea in caz de defectiuni;- preluarea dilatarilor termice fara a folosi alte piese speciale;- imbinarile permit deviatii de la aliniament fara curbarea elementelor de

retea sau afectarii etanseitatii;- se preteaza foarte bine la zonele cu cutremure.

2.1.9. Constructii anexe pe reteaua de canalizare 2.1.9.1. Camine de vizitare Caminele de vizitare sunt constructii anexe pe reteaua de canalizare care permit accesul la canale in scopul controlarii si intretinerii starii acestora, respectiv pentru curatirea canalelor si evacuarea depunerilor. Din punct de vedere al locului de amplasare, caminele de vizitare se prevad:

- la schimbarea diametrelor- la schimbarea pantelor



- la schimbarea directiei- la intersectia a doua colectoare- pe trasee drepte la distanta maxima de 100 m. Partile componente ale caminelor de vizitare sunt:- fundatia sau patul pe care se aseaza- camera de lucru- partea de racord - cosul de acces- rama si capac- piese de trecere ale colectoarelor- scari de acces

Dupa forma geometrica din plan, caminele de vizitare sunt de forma rectangulara (dreptunghi, patrat sau forma neregulata) si de forma circulara. Caminele de vizitare cel mai des intalnite sunt caminele ecologice de forma circulara, alcatuite din elemente prefabricate. Societatea Hidroconstructia produce, cu tehnologie germana, asemenea camine ecologice vizitabile din elemente prefabricate din beton, � ind unicul producator de astfel de camine din Romania. La aceste camine pot � racordate conducte din otel, PVC,PAFS sau beton. Caminele pot � folosite pentru orice adancimi ale retelelor si indiferent de tipul solului.

Se a� seaza si se prezinta plansa.

Principalele componente ale caminelor ecologice sunt:- elemente de fund cu inaltimi de 600; 800; 1000; 1200 mm;- elemente intermediare (inele) cu inaltimi de 250; 500; 750; 1000 mm- element tronsonic cu inaltimea unica de 600 mm. Diametrul interior al caminelor este de 1000 mm. Etansarea intre elemente se face cu garnituri din cauciuc. Radierul elementului de fund este armat si prevazut cu sistem hidraulic executat conform cu cerintele proiectului, sistem ce favorizeaza curgerea si impiedica depunerile. Trecerea conductelor prin peretii caminelor se face cu ajutorul pieselor de trecere prevazute cu garnituri de etansare din cauciuc. Pieselor de trecere se monteaza odata cu fabricarea elementelor caminului. Se pot racorda atat conducte principale cat si racorduri secundare sub orice unghi si la orice cota, atat in elementul de fund cat si in elementele intermediare (in inele). Aducerea la cota terenului sau a strazii pe care se monteaza se face prin intermediul unor inele din beton armat prefabricate, de inaltimi mici (cel mai frecvent 10 cm) sau beton armat monolit.



Accesul in camin se face prin intermediul capacelor din fonta si a treptelor de acces. Capacele sunt prevazute cu sistem antifurt. Acestea pot � carosabile pentru tra� c greu (400 KN) sau tra� c usor (150 KN). Scarile de acces sunt din otel zincat Ø20 mm cu forma care impiedica alunecarea. Manevrarea elementelor de camin se face cu un dispozitiv special prin care aceste elemente sunt prinse in trei puncte la 120°. Caminele ecologice pot � utilizate la:

- alimentari cu apa ca si camine de vane;- retele canalizare ca si camine de vizitare, de racord, de schimbare de

directie, de intersectie, de spalare;- ca bazine vidanjabile pentru locuinte izolate.

2.1.9.2. Camine de spalare Caminele de spalare reprezinta constructii si instalatii anexe pe retele de canalizare, care permit acumularea unei cantitati de apa cu ajutorul careia se creeaza o unda de spalare pe tronsoanele de canal situate in aval de acestea. Caminele de spalare se folosesc la canalizarile in sistem separativ (un singur tip de ape uzate), cand datorita pantelor insu� ciente nu se poate realiza viteza de autocuratire (0,7 m/s). aceste camine se amplaseaza de obicei in punctele incipiente (de inceput) ale retelei de canalizare si apoi pe canale la distanta de 150-200 m intre ele, sau lateral de canale. Pentru spalare se foloseste: apa uzata acumulata in canal sau apa curata provenita � e din reteaua de alimentare cu apa, � e din rauri sau lacuri prin transportarea cu vidanje sau rezervoare metalice montate pe mijloace de transport.

Acumularea apei se face prin inchiderea clapetei pe canalul de plecare. Se umple caminul cu apa si apoi se deschide clapeta prin tragerea de lant in sus. Prin deschiderea clapetei de pe canalul de plecare si golirea caminului se creeaza unda de spalare. Volumul de apa necesar pentu spalare este de 2 - 4 m³.

Fig. 15 Schema unui camin de spalare de capat1) camin de beton;2) capac camin din fonta sau placa beton armat3) colector canalizare din PVC, PAFS, etc4) clapeta metalica prevazuta cu garnitura din cauciuc pentru etansare5) lant de tragere6) articulatie ce permite rotirea clapetei7) carlig pentru prinderea lantului



2.1.9.2. Camine de rupere de panta Camine de rupere de panta sunt constructii care permit disiparea energiei apei, astfel incat viteza apei pe canal sa nu depaseasca valorile maxime admise. Amplasarea caminelor de rupere de panta se face in punctele unde terenul prezinta pante mai mari decat panta admisibila a canalului.

2.1.9.4. Camin de racord Se amplaseaza la consumator in interiorul sau exteriorul proprietatii. Caminul de racord face legatura intre instalatia interioara de canalizare din cladire si reteaua de canalizare stradala prin intermediul conductei de canalizare. Caminele de racord se executa din PVC sau mai rar din beton. In cele ce urmeaza vom detalia mai mult caminele executate prefabricat din PVC, � ind cele mai frecvente situatii intalnite la retelele de canalizare din centre populate. Se prezinta si se detaliaza catalogul

Partile componente ale unui camin de racord din PVC sunt:- element de fund camin cu stuturi de racord avand D = 160 mm; D = 200

mm; D = 250 mm; D = 315 mm. Elementul de fund se fabrica in patru tipuri :

- tip 1 cu o iesire si o intrare;- tip 2 cu o iesire si doua intrari (stanga);- tip 3 cu o iesire si doua intrari (dreapta);- tip 4 cu o iesire si trei intrari.

Fig. 16 Camin de rupere de panta pentru inaltimi de pana la 2 m:1) camin din beton2) rama si capace din fonta sau placa beton armat3) canal intrare4) canal iesire5) topogan de cadere din beton

Fig. 17 Camin de rupere de panta pentru inaltimi mai mari de 2 m:

1) camin din beton2) rama si capac din fonta sau placa b.a.3) canal intrare4) canal iesite5) disipator de energie



- tub vertical care se monteaza in elementul de fund prevazut cu garnituri de etansare. Tubul vertical are inaltimea ceruta de situatia din teren;

- tronsonul superior telescopic cu rama si capac si cu mufa de cauciuc. Ramele si capacele din fonta pot � carosabile la tra� c greu 40 t sau necarosabile.

2.1.9.5. Guri de scurgere Gurile de scurgere sunt constructii care servesc la colectarea apelor pluviale si a apelor de spalare a strazilor. Gurile de scurgere sunt de doua tipuri:

- guri de scurgere cu depozit si sifon;- guri de scurgere fara depozit si fara sifon;

Primul tip de gura de scurgere se foloseste in cazul canalizarilor meteorice care transporta nisip sau alte substante in suspensie, antrenate de pe strada. Gurile de scurgere fara depozit se foloseste in cazul canalizarilor in care nu exista pericolul antrenarii de nisip. Sifonul are rolul de a impiedeca iesirea gazelor din reteaua de canalizare.

De retinut este faptul ca gratarul din fonta trebuie montat cu balamaua la bordura asa incat fantele de acces a apei sa vina amplasate perpendicular pe axul longitudinal al strazii.

2.2. Pregatirea operatiilor de executie si montaj 2.2.1. Echipamente auxiliare pentru lucrari de canalizare exterioara 2.2.1.1. Sprijiniri metalice pentru santuri Sprijinirile metalice pentru santuri se folosesc pentru adancimi mai mari de 1,5 m.. Sprijiniri metalice ce se folosesc se executa in trei tipuri:

- tip usor pentru adancimi pana la 2,6 m;- tip mediu pentru adancimi pana la 3,9 m;- tip greu pentru adancimi pana la 9 m.

Fig. 18 Gura de scurgere cu depozit si sifon1) corp din tuburi de beton simplu sau armat2) gratar din fonta3) depozit4) cot montat pentru sifonar



Se prezinta plansa cu panourile de psijiniri (� g. 1; � g. 2 si � g. 3)

Santurile pentru canalizari au adancime de minim 1,20 m, putand ajunge pana la 6,0 m, situatie in care este obligatoriu sa se prevada si realizeze sprijinirea peretilor sapaturii. Prin adoptarea solutiei utilizarii panourilor metalice se pot executa volume minime de sapatura si se realizeaza o protectie superioara a personalului care lucreaza la adancime. Panourile recomandate a se utiliza sunt: - panouri usoare alcatuite dintr-un singur panou avand lungimea L=3,50 m, inaltimea H=2,60 m si latimea reglabila (interiorul) B=0,90-4,21 m. Se utilizeaza pentru santuri cu adancimea de 2,60 m. Pentru sprijinirea peretilor santurilor cu adancimi pana la 6,00 m se folosesc panouri suprapuse astfel: - panoul de baza care se monteaza la partea inferioara avand lungimea L=3,50 m, inaltimea H=2,60 m si latimea exterioara B=1,02-4,70 m.. - panourile superioare care se monteaza peste panoul de baza, avand lungimea de L=3,50 m, inaltimea H=1,30 m si latimea exterioara B=1,02-4,70 m.. Peste panoul de baza se poate monta un panou superior, asigurand sprijiniri pentru santuri cu adancimi de maxim 3,90 m, sau doua panouri superioare asigurand sprijiniri, pentru santuri cu adancimi de maxim 5,20 m. Pentru santurile cu adancimi de maxim 6,00 m, partea superioara a santului se executa o sapatura locala pe cele doua laturi avand inaltimea de maxim 1,00 m, berma de 1,00 m, si taluz 1:1. panourile pe verticala, se prind intre ele cu elemente de � xare – placute metalice � xate cu bolturi.

2.2.1.2. Instalatii de � ltre aciculare Instalatia de epuismente cu � ltre aciculare este utilizata pentru coborarea nivelului apei subterane in cazul sapaturilor pentru montarea colectoarelor de canalizare sau retele de apa. Instalatia se utilizeaza in zonele unde panza de apa freatica este deasupra cotei de montare a conductelor pentru asigurarea conditiilor executarii lucrarilor in mediu uscat. Instalatia este compusa din � ltre aciculare (ace), conducta colectoare, pompa de vacuum mobila si conducta de refulare.

Se prezinta plansa cu � g. 1; � g. 2 si � g. 4

Pentru montarea � ltrelor aciculare (a acelor) se perforeaza terenul din metru in metru cu un burghiu montat pe excavator. Gaurile se dau la circa 0,50 m de marginea sapaturii. Se introduc acele in aceste gauri si umple spatiul ramas intre � ltru si peretii gaurii cu sort din piatra 7-15 mm.(margaritar) si se



leaga acele la conducta colectoare prin intermediul furtunelor transparente. Conducta colectoare este prevazuta cu stuturi si robinete cu cep care permit legarea furtunelor si inchiderea ori� ciilor neracordate. Conductele colectoare se racordeaza intre ele pe toata lungimea de captare si apoi la pompa. Pompa refuleaza apa captata pe o conducta intr-o canalizare existenta sau intr-o apa existenta in zona.

2.2.1.3. Instalatie de foraj orizontal Metoda forajului orizontal dirijat, este cea mai moderna metoda de pozare de conducta in subteran. Ca domenii de aplicare a acestei metode sunt de retinut urmatoarele:

- subtraversari ale unor cursuri de apa, canale arti� ciale si naturale, sosele, cai ferate, etc.;

- instalarea unor conducte in subteran in loc de montaj clasic prin sapatura deschisa.

2.2.2. Utilaje terasiere La executia lucrarilor de canalizare exterioara, ponderea cea mai mare din volumul de lucrari il constituie lucrarile de terasamente pentru realizarea transeelor. Utilajele pentru terasamente sunt: a). Utilaje pentru sapat care sunt excavatoare cu cupa inversa. Avand in vedere caracteristicile lucrarilor de canalizare exterioara (se a� a in localitati, geometrie si natura terenului) se recomanda excavatoare hidraulice pe pneuri care pot sapa pana la adancimi de 6,0 m si de asemenea au posibilitatea de a se monta pe ele echipamente auxiliare (picon, instalatie de forat gauri, etc). Aceste excavatoare au avantajul ca au o raza ridicata de manevrabilitate. Cupa excavatoarelor se va alege in functie de latimea solului. b).utilaje pentru realizarea umpluturilor care sunt incarcatoare frontale si buldozere. Pentru umplerea santurilor dupa montarea conductelor se pot folosi incarcatoare frontale pe pneuri precum si buldozere. Bine este a se folosi buldo-excavatoare pe pneuri deoarece cu un singur utilaj se pot realiza doua activitati. c). utilaje pentru compactat care sunt maiuri vibrante, placi vibrante si rulouri compactoare. Pentru realizarea compactarii terenului se vor folosi maiuri mecanice pentru straturile din zona conductei, placile vibrante pentru materialul de umplutura pana la baza santului si cu ruloul compactor pentru stratul de fondare al sistemului rutier. d). Utilaje pentru taiat slituri in asfalt si beton dotate cu disc diamantat. Utilajul foloseste discuri standard cu diametrul de 350 sau 400 mm. Sunt



extrem de necesare in retelele de canalizare; acestea asigurand o dislocare rectilinie si uniforma a imbracamintii din asfalt sau beton de pe strada.

2.2.3. Activitati pregatitoare pentru atacarea lucrarilor de canalizare exterioare 2.2.3.1. Examinarea proiectului lucrarii Constructorul va studia in detaliu piesele desenate ale proiectului si anume:

- pozitia in plan a noii conducte si elementele topogra� ce;- imbinarile ce urmeaza a se executa cu alte conducte proiectate;- prezenta in teren a altor retele deja existente;- pozitia pe verticala a conductei;- subtraversari care trebuie executate;- adancimea de executie care corelata cu natura terenului determina

necesitatea sustinerii si tipul acestora;- detaliile constructive ale caminelor;- detaliile nodurilor (legaturilor) noii conducte cu sistemul de canalizare

la care se racordeaza. Se vor studia de asemenea piesele scrise ale proiectului si in special:

- veri� carea listelor de materiale din proiect/conducte,(� tinguri, armaturi, etc.);

- natura terenului si pozitia apelor freatice care ofera indicatii privind modul de conducere a excavatiei, sustinerile si eventualele epuismente etc.;

- instructiunile speciale privind imbinarile, detaliile de sustinere si protectie a retelelor existente.

Toate neclaritatile si neconcordantele vor � lamurite cu elaboratorul proiectului, inainte de inceperea lucrarilor.

2.2.3.2. Veri� carea conditiilor din teren Se vor veri� ca:

- natura imbracamintii strazii pe traseul noii conducte;- lungimea reala a traseului noii conducte;- concordanta retelelor existente din teren cu cele � gurate pe plan, prin

observarea pozitiei tuturor elementelor de suprafata (capace de camin, guri de scurgere, hidranti, puncte de aerisire gaze);

- punctele in care urmeaza a se realiza legaturile intre reteaua noua si cea existenta;

- numarul de bransamente in functiune la consumatori;- numarul de bransamente noi ((consumatori nebransati);- starea iluminatului public pentru circulatie pe timp de noapte;- posibilitati de asigurare cu utilitati necesare executiei;



- sursa de apa potabila si tehnologica;- sursa de energie electrica pentru iluminat si anumite utilaje actionate

electric;- teren pentru amplasarea unei mici organizari de santier.De asemenea se vor face cat mai multe poze cu starea sistemului rutier,

insistandu-se pe zonele foarte deteriorate.- se va masura latimea strazii si se vor aprecia posibilitatile de mentinere a

circulatiei pe perioada lucrarilor sau se va lua masura inchiderii strazii. In acest caz se va intocmi o schema de deviere a tra� cului si se vor stabili necesarul pe tipuri de semne de circulatie pentru dirijarea pe traseul deviat.

2.2.3.3. Masuri organizatorice Zona prevazuta pentru desfasurarea lucrarilor va � imprejmuita cu panouri metalice de cca 1,50 m inaltime. Traversarea pietonilor peste santuri se va face pe podete si pasarele montate in acest scop. Acestea vor � executate cu balustrazi sigure, continue si pe ambele parti. Pentru traversarea transeelor de catre autoturisme, se vor prevedea podete dimensionate in acest scop. Pentru siguranta lucrarilor si implicit a terenului invecinat acestora, se vor utiliza sustineri corespunzatoare, in special in zonele unde se desfasoara o circulatie intensa si circula mijloace de transport grele. O atentie deosebita se va acorda protectiei lucrarilor in zona scolilor si gradinitelor, unde panourile de protectie nu trebuie sa permita accesul copiilor. Traseele furtunelor de la pompele de epuismente nu trebuie sa se intersecteze cu traseele mijloacelor de circulatie si nu trebuie sa produca scurgeri de � uide din ele. Zona de lucru va � dotata cu toalete ecologice. Numarul de cabine se va stabili in functie de numarul de muncitori pe care va trebui sa-i deserveasca.

2.4. Montarea retelelor exterioare de canalizare 2.4.1. Generalitati privind montarea conductelor de canalizare Atacarea lucrarilor de retele se face intotdeauna din aval spre amonte.Retelele de canalizare se pozeaza, de obicei, la adancimi cuprinse intre 1,50 si 6,00 m. Sistemele rutiere cel mai des intalnite sunt: asfalt, beton, macadam, pavele, pietre de rau, pamant. Pentru subtraversari de drumuri, cai ferate, cursuri de apa se folosesc tehnologii avansate de montare cum ar � forajul orizontal dirijat. Diametrele minime folosite in retelele exterioare de canalizare sunt:

- pentru ape uzate menajere – D.min =250 mm;- pentru ape meteorice – D.min = 300 mm.



Lungimea maxima a unui tronson dintre doua camine consecutive, nu va depasi 60 – 100 m. Pamantul rezultat din saptura poate � depozitat lateral de sant sau in situatia unor strazi inguste sau a unor conditii restrictive, va � executat direct din cupa excavatorului in mijlocul de transport si depozitat temporar pana la executarea umpluturilor cand va � din nou transportat pentru realizarea acestor umpluturi.

2.4.2. Terasamente 2.4.2.1. Trasarea lucrarilor Se va face de topometrul santierului, in prezenta sefului punctului de lucru, pe baza planului de trasare din proiect si a procesului-verbal de predare a amplasamentului incheiat in prealabil cu bene� ciarul. Trasarea va urmari in special urmatoarele elemente:

- axul conductei – aliniamente, unghiuri de deviere trasare, etc. marcate prin cupoane de otel beton batute in teren pe adancimea maxima de 20 cm si vopsite vizibil;

- pozitia caminelor, marcata prin acelasi fel de cupoane. Dupa trasare, topometrul va incheia cu seful punctului de lucru un document de predare-primire, continand sub ambele semnaturi, toate datele materializate pe teren (cote, distante, umpluturi, etc.).

2.4.2.2. Desfacerea stratului rutier din beton si asfalt Cuprinde urmatoarele etape:

- taierea imbracamintii rutiere cu masina cu disc diamantat, desprinderea in bucati si evacuarea lui cu excavator;

- incarcarea si transportul acestora la halda de depozitare stabilita in proiect.

2.4.2.3. Desfacerea pavajelor din pavele si piatra de rau Pavajele se desfac pe o latime su� cienta pentru desfasurarea in bune conditii a lucrarilor. Materialele rezultate din desfacerea pavajelor, dupa curatirea lor de pamant, se depoziteaza la marginea trotuarului si la cel putin 50 cm distanta de marginea sapaturii asa incat sa nu cada in sapatura si sa nu impiedice circulatia si nici scurgerea apelor pe rigolele strazii. In lipsa trotoarelor depozitarea pavajelor se poate face pe o singura parte a traseei, penru a nu se amesteca cu pamantul din sapatura, care se depoziteaza pe cealalta parte a traseei.

2.4.2.4. Executarea sapaturilor Lucrarile de sapare a transeelor si a gropilor de fundatii se executa in conformitate cu prevederile din proiect si cu normele tehnice de protectia muncii in vigoare.



Aceste lucrari cer un volum mare de forta de munca si mai cu seama de utilaje terasiere si de aceea este necesar sa se stabileasca metodele de lucru cele mai adecvate care sa conduca la un grad ridicat de mecanizare a acestor lucrari. Lucrarile se ataca intotdeauna din aval spre amonte. Transeele pentru montarea conductelor de canalizare se executa cu pereti verticali sau taluz, in functie de natura solului si de spatiul disponibil pentru executia sapaturilor. La adancimi mari transeele se pot executa de multe ori combinat: partea superioara se executa mecanizat in taluz, iar partea inferioara manual cu pereti verticali. Executia sapaturilor mecanizate se face cu excavatoare cu cupa inversa cu care se pot executa lucrari de sapaturi in transee avand adincimea pana la 6,0 m. Excavatorul avand cupa inversa lucreaza prin retragere. Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza pe o singura parte, lasandu-se o bancheta de siguranta de 50 cm. Cealalta parte este rezervata materialului rezultat din desfacerea imbracamintii rutiere sau pietonale. In timpul executarii sapaturilor nu trebuie astupate cu pamant capacele caminelor existente. In cazul in care necesitatile de circulatie nu permit acest fel de depozitare a pamantului, se stabileste impreuna cu autoritatile locale si cu bene� ciarul un amplasament pentru depozitul de pamant. Pamantul transportat in depozit trebuie readus pentru umplerea transeelor. Lucrarile de sapatura pe ultimii 20 cm deasupra cotei de� nitive a fundului transeei se executa manual si numai dupa aprovizionarea pe santier a tuturor materialelor necesare executiei canalului. Sapatura se adanceste in dreptul imbinarii tuburilor pentru a permite executarea etansarii. In timpul executarii lucrarilor de sapatura se iau masuri speciale care sa asigure securitatea si stabilitatea constructiilor si instalatiilor invecinate, precum si pentru protectia muncitorilor, pietonilor si a vehiculelor, atat ziua cat si noaptea. In cazul cand se intercepteaza conducte, cabluri sau alte instalatii care ar putea � deteriorate sau ar produce accidente (electrocutari, explozii, inundarea transeelor) executantul sesizeaza bene� ciarul canalizarii care ia legatura cu proprietarii acestor lucrari sau instalatii in vederea izolarii, protejarii, sprijinirii sau devierii lor provizorii. Daca nivelul apelor subterane este superior fundului sapaturii, apele supterane trebuie evacuate din sapatura.

2.4.2.5. Sprijinirea transeelor Executarea sapaturilor transeelor cu pereti verticali se face cu sprijinirea peretilor. Sprijinirea malurilor se face cu ajutorul dulapilor si bilelor de brad



sau al sprijinirilor metalice de inventar, in asa fel incat sa se optina o siguranta su� cienta si o usoara executare a lucrarilor in interiorul transeei. La sprijiniri se folosesc de cate ori este posibil piese de inventar cu grad mare de reutilizare. Modul de executie a sapaturilor cu sprijiniri cu panouri metalice de inventar este urmatorul:

- se executa o sapatura cu adancimea de 1,0-1,50 m si cu latimea mai mare cu circa 200 cm fata de latimea exterioara a panoului, pe o lungime de 3,80-4,0 m;

- cu ajutorul unei macarale sau cu excavatorul echipat la cupa cu carlig de prindere, se monteaza panoul usor, respectiv panoul inferior, prin impingera acestuia in jos alternativ pe placile laterale cu ajutorul cupei exavatorului (dosul cupei);

- se continua sapatura cu excavatorul in trepte de 40-50 cm pana la atingerea cotei � nale;

- dupa in� gerea in pamant a panoului inferior se monteaza panoul superior si se continua operatiile de excavare;

- dupa executarea umpluturilor, panourile din spate se extrag si se reiau operatiile de mai sus in fata.

Pentru usurarea introducerii acestor panouri in sapatura se regleaza spraituirile de la partea inferioara la o latime mai mare cu 5 cm fata de spraituirile de la partea superioara. Coborarea panourilor se face concomitent cu coborarea fundului sapaturii. In lung panourile nu se leaga intre ele. Este interzisa montarea panourilor cu pertile laterale la cote diferite (una mai sus si alta mai jos). La executia sapaturilor se vor numi muncitori instruiti care vor supraveghea sapaturile iar in cazul aparitiei unei retele subterane sau vestigii arheologice va opri excavatia si va anunta imediat seful punctului de lucru. Daca lungimea sprijinita este cel putin egala cu lungimea unei conducte (cel mai frecvent 6,00 m) se trece la executia lucrarilor de pozare a tuburilor de canalizare pe portiunea respectiva in conformitate cu datele proiectantului (cote, panta, diametre, tip conducta). Se vor lua toate masurile ca tuburile de canalizare sa � e bine montate pentru a nu avea probleme la efectuarea probei de etanseitate. Un eventual test de etanseitate esuat ar necesita volume mari de lucrari si cu grad mare de di� cultate, ceea ce ar duce la costuri suplimentare mari. 2.4.2.6. Epuismente In cazul in care lucrarile de montare a retelelor de canalizare se executa sub nivelul panzei freatice subterane este necesara coborarea nivelului acestor ape sau eliminarea lor din transee asa incat sa se asigure executarea la uscat a montarii tuburilor.



Pentru stabilirea metodei de epuizare a apelor subterane este necesar a se cunoaste:

- debitele in� ltrate;- nivelul freatic fata de fundul sapaturii;- consistenta si permeabilitatea terenului.

Astfel in terenuri coezive si cu permeabilitate redusa este indicat a se folosi epuismente directe folosind pompe centrifuge care prin functionare asigura lucru la uscat. Astfel in interiorul sapaturii se creeaza jompuri in care se introduc sorburile pompelor. Jompurile se executa in partea din aval a lucrarilor ceea ce conduce ca in zona de lucru sa se desfasoare activitatea la uscat prin scurgerea apelor spre aceste mini puturi din care aspira pompele. Pentru terenurile cu permeabilitati mai mari coborarea panzei se face prin pompare din puturi forate amplasate la distante stabilite functie de permeabilitatea solului. La permeabilitati mai mari se prevad puturi mai dese. In cazul in care apare pericolul de antrenare a materialelor � ne (nisip � n) se foloseste metoda de coborare a nivelului panzei freatice cu � ltre aciculare. Instalatia de � ltre aciculare a fost descrisa anterior in cadrul paragrafului 2.2.1.2. Filtrele aciculare se pot monta pe o singura parte a sapaturii sau pe ambele parti in functie de debitul de apa ce trebuie evacuat.

2.4.2.7. Protectia retelelor intalnite in sapatura In timpul lucrarilor de sapare a santurilor pentru conductele de canalizare pot � intalnite in sapatura conducte pentru alte utilitati (conducte de apa, conducte de gaz, cabluri electrice, telefonie, canale termice, etc.) Cand aceste conducte intalnite sunt dispuse transversal pe directia santului, acestea sunt mai usor de sustinut si protejat. Probleme mai mari pun obstacolele care sunt situate in lungul traseului noii conducte, sau oblic fata de acesta. De retinut este faptul ca in toate cazurile vor � convocati imediat detinatorii retelelor respective cu care se va incheia un document constatativ in care se va preciza tipul retelei si masurile de sustinere si protectie. Odata cu inceperea sapaturilor seful punctului de lucru va inspecta cu atentie peretii sapaturii pentru ca pe suprafata acestora se pot vedea diferente de sol care ar putea insemna ca acolo a fost o umplutura si ca mai jos ar putea � montata o conducta. Pentru sustinerea acestor retele exista mai multe metode in functie de natura si materialele din care sunt executate.



2.4.2.8. Vecinatati periculoase Saparea unui sant pentru o conducta de alimentare cu apa sau canalizare, a� at in apropierea unei cai ferate, a unei cladiri, a unor stalpi inalti sau chiar a unor cai de circulatie auto cu traf� c greu si de frecventa ridicata, pune probleme tehnice si de organizare a lucrarilor care neluate in consideratie pot provoca accidente tehnice importante. Astfel de vecinatati impun:

- executarea unor sprijiniri intarite, indiferent de natura terenului;- restrictii de viteza la o limita apreciata in functie de natura terenului

obiectul din vecinatate, caracteristicile tra� cului, etc;- organizarea lucrarilor in regim continuu (3 schimburi, inclusive sambata

si duminica) atat pentru scurtarea duratei de executie cat si pentru a se asigura interventia imediata in situatii critice.

Un alt gen de vecinatate periculoasa o constituie cablurile electrice aeriene pe sub care trebuie sa se lucreze cu atentie deosebita pentru a nu se prevedea accidente prin electrocutare (atingere cu bratul macaralei, bene ridicate la basculante, etc.).

2.4.2.9. Realizarea transeei Adancimea minima de pozare a tuburilor de canalizare este adancimea de protectie la inghet speci� ca zonei unde se desfasoara lucrarile. Latimea transeei este determinate de spatiul de lucru minim necesar, de diametrul conductei si de natura terenului. Pentru santuri cu pereti verticali si adancimi pana la 4,00 m se indica urmatoarele valori orientative pentru latimea sapaturii:

- conducte cu Dn � 200 mm:minimum 0,70 m;- conducte cu Dn cuprins intre 200 mm si 350 mm, spatial de lucru minim

necesar este de 0,50+Dn;- conducte cu Dn cuprins intre 350 mm si 700 mm, spatial de lucru minim

necesar este de 0,60 m + Dn;- conducte cu Dn cuprins intre 700 si 1400 mm, spatial de lucru minim

necesar este de 0,80 m + Dn;- conducte cu Dn > 1400 mm, spatial de lucru minim necesar este de 1,10

m + Dn. Pentru santuri sprijinite valorile minime se asigura intre fetele libere ale dulapilor de sprijin. Pentru adancimi mai mari de 4,00 m valorile de mai sus se pot mari cu minimum 5 cm, dar latimea santului trebuie sa � e minim 90 cm. In timpul lucrarilor de executie a retelelor, transeele si gropile pentru imbinari se pastreaza uscate (cu eventuala apa epuizata). Materialul excavat care nu este bun pentru umplutura, trebuie evacuat din zona de lucru. La imbinarile conductelor excavatia va � prevazuta cu “gropi de mufa” avand lungimea de



3 ori latimea mufei. Acestea se vor umple pe masura avansarii montajului, asigurandu-se un grad de compactare de acelasi nivel cu patul conductei.

2.4.2.10. Executia patului conductei Dupa executarea excavatiei brute, se vor pregati conditiile de pozare a conductei, prin amenajarea patului pe care se va aseza conducta. Operatia comporta urmatoarele lucrari:

- se executa excavatia de amenajare a fundului santului, care consta in executia manuala a ultimului strat de grosime 15-20 cm. ;

- se umple cu nisip compactat energic fundul sapaturii, pe grosimea indicata in proiect (5-15 cm.), utilizandu-se un material omogen, cernut si cu umiditate redusa. Folosirea ca pat pentru conducta a materialului din excavatii este permisa numai cu aprobarea inginerului si a proiectantului.

Cota patului conductei se va stabili in doua puncte pentru � ecare tronson de teava prin metoda celor trei “T-uri” sau de catre topometrul santierului. In stratul de nisip asezat pentru formarea patului, se introduc doi martori de lemn, pusi la cota, pe care se creeaza suprafata neteda pentru asezarea conductei.

Panta conductei rezulta prin vizualizarea cu cele 3 “T-uri” sau se stabileste de topometru. Se monteaza prima conducta cu un capat in piesa de trecere a caminului care a fost montat, etansarea dintre peretele caminului si conducta facandu-se cu garnitura din piesa de trecere. Celalalt capat al conductei se aseaza pe patul de nisip format dea lungul ei. Cand conducta a fost montata se scot martorii de lemn din nisip fara a se deplasa conducta iar la capatul liber se executa o adancitura in nisip asa incat imbinarea cu conductele urmatoare sa � e libera. Inainte sa se treaca la umplutura de nisip din zona conductei se mai veri� ca odata cota de montare pentru a nu � suferit modi� cari. Fundul transeei trebuie sa asigure rezemarea conductei uniform pe toata lungimea acesteia.



Patul de pozare a conductei trebuie sa asigure o repartizare a greutatii conductei pe toata lungimea ei. Nu se admit rezemari numai in anumite puncte. La compactarea patului se vor utiliza maiuri manuale adaptate corespunzator ca forma, sau maiuri mecanice usoare.

2.4.2.11. Montare conducte canalizare Inainte de coborarea in sant, in vederea montarii, conductele si piesele de imbinare trebuie veri� cate in vederea depistarii evetualelor deteriorari aparute in timpul transportului si manipularilor. Cele cu defecte se vor inlatura in intregime sau portiunile deteriorate. Conductele si accesoriile se curata atat la exterior cat si la interior. Coborarea in transee a conductelor trebuie facuta cu mijloace adecvate in siguranta, astfel incat acestea sa � e ferite de lovituri sau deteriorari ale suprafetelor exterioare si interioare. Taierea conductelor trebuie sa se faca cu uneltele potrivite, in functie de materialul conductei si in conformitate cu indicatiile producatorului. Taietura trebuie sa � e perpendiculara pe axul conductei, neteda si fara asperitati. Capetele conductei taiate trebuie pregatite corespunzator materialului din care este facuta conducta si a modului de imbinare. Daca conducta este prevazuta cu protectie exterioara sau interioara, dupa taiere, se procedeaza la refacerea protectiei. Panta de montaj a conductei este cea indicate prin proiect asigurandu-se rezemarea conductei uniform pe toata lungimea acesteia. In zonele cu pante foarte mari trebuie sa se ia masura de asigurare contra alunecarii, prin prevederea de masive de ancorare din beton sau alte masuri prevazute de proiectant si furnizor. La amplasarea in transee trebuie tinut cont de distantele minime dintre acestea si alte retele subterane. Schimbarile de directie de pe traseul retelelor de canalizare se va face de regula prin prevederea caminelor de vizitare. Pentru devieri mici de la traseu se pot folosi si devieri din mufa sub un unghi admis, precizat de producatorul de teava. Pe durata executiei, conductele trebuie protejate impotriva patrunderii impuritatilor. Daca totusi apar impuritati in interiorul conductelor, acestea se curata. Trecerea conductelor prin peretii caminelor se face etans prin intermediul pieselor de trecere si a garniturilor montate intre piese si conducte. Imbinarile conductelor trebuie sa asigure o perfecta etansare precum si un anumit grad de elasticitate. Inainte de imbinare se asigura curatirea interioarea a capetelor de conducta si a pieselor de imbinat.



Imbinarile cu mufe trebuie executate asa incat garnitura sa � e montata nedeformata si exact pe locul ei (nedeplasata). Tuburile si racordurile din PVC se imbina de regula prin mufa din capatul unei tevi cu capatul liber de la cealalta conducta, iar etansarea se face cu un inel de etansare. La temperaturi mai mici de 5°C trebuie sa se ia masuri speciale de montaj prin crearea unui microclimat in care sa � e depasita aceasta temperatura, iar la temperaturi mai mari de 40°C tuburile si racordurile trebuie protejate de in� uenta directa a razelor de soare. La montajul tuburilor si racordurilor trebuie sa se tina seama si de recomandarile producatorilor. Conductele de canalizare trebuie sa reziste eventualei actiuni agresive a solului si a apelor subterane. Astfel, conductele din PVC nu se vor monta in terenuri cu continut de hidrocarburi (produse petroliere). Manevrarea conductelor se face prin legarea acestora in chingi din material textil. Intr-un sant sprijinit (cazul general) conducta va � manevrata printre spraituri, prin inclinara ei si introducerea oblica. Trecerea printre spraituri se face prin miscari orizontale si verticale succesive, manevre comandate de seful punctului de lucru. In timpul manevrelor de lansare se vor putea demonta unele dintre spraiturile care impiedica lansarea, dar numai dupa inlocuirea lor cu altele montate in apropiere. Operatia se va executa sub supraveghere cali� cata iar dupa lansarea conductei se va reconstitui sprijinirea in conditiile initiale.

2.4.2.11.1. Executia racordurilor In cazul in care pe strada unde se desfasoara activitatea de montaj de conducta, exista proprietati care trebuie racordate, pe conductele colectoare montate in descrierea anterioara, se vor monta rami� catiile la 45°, cu diametrul rami� catiei de 160 mm (diametrul de 160 mm este minim pentru racorduri de canalizare), conform � gurii de mai jos:

Conductele de racord se monteaza cu panta spre conductele colectoare. Ca atare piesele de racordare (rami� catiile la 45°) nu se vor monta orizontal, ci cu rami� catia putin ridicata. Sapaturile pentru racorduri se executa numai manual si de preferat in paralel cu sapaturile pentru reteaua stradala de canalizare descrisa anterior.



Nu este economic sa se monteze conducta de canalizare stradala sa se acopere aceasta si la alta data sa se execute racordurile. Conductele de racord se monteaza, ca si conductele colectoare pe pat de nisip si cu panta continua descendenta spre colectorul stradal. Conductele de racord se monteaza cu capatul aval in rami� catie de pe conducta colectoare, etansandu-se cu garnitura din cauciuc iar capatul amonte se racordeaza la caminul de racord montat in interiorul sau exteriorul proprietatii asa cum prevede proiectul de executie. Deoarece conductele de racord se monteaza cu panta spre conductele colectoare, iar intrarea in caminul de racord este orizontala, este necesar a se monta un cot cu unchi mic (15°) pentru a permite racordarea conductei la caminul de racord.

Dupa montarea conductelor colectoare intre doua camine consecutive si a tuturor racordurilor se trece la efectuarea probei de etanseitate.

2.4.2.12. Umpluturi partiale in vederea efectuarii probei de etansitate Umplerea partiala in vederea efectuarii probei de etanseitate comporta doua etape distincte:

- umplerea cu nisip in jurul si deasupra conductei pe o inaltime de 300 mm. Nisipul utilizat va � cernut si cat mai uscat. Este interzisa realizarea umpluturii in zona conductei prin basculare;

- umplerea curenta, cu material din excavatie, care se va realiza in straturi de 15-20 cm si se va compacta pana la obtinerea unei indesari apropiata de cea a terenului natural initial (circa 95%).

Materialul de umplutura trebuie sa � e sortat (fara bolovani, pietre sau pamant inghetat). Umpluturile din afara zonei conductei se pot face si mecanizat in straturi de 20-30 cm grosime, de asemenea bine compactate. Ambele etape de umpluturi vor lasa vizibile punctele de imbinare ale conductei, pentru ca la proba sa � e observate eventualele neetanseitati care vor apare, cel mai probabil in aceste puncte. Pe masura realizarii umpluturilor se vor extrage sprijinirile verticale dar numai atunci cand nivelul umpluturii compactate ajunge imediat sub acestea. In prima etapa compactarea se face manual, cu maiuri usoare iar in etapa a doua se vor utiliza utilaje mai grele de compactare (placa vibranta, rulou compactor usor,etc).



2.4.2.13. Proba de etanseitate Se face intre doua camine consecutive sau daca terenul permite (daca este cat mai drept) se poate face pe o lungime care sa cuprinda mai multe camine. Proba de etanseitate se poate face cu aer sau cu apa.

2.4.2.13.1. Proba de etanseitate cu aer- se face numai intre doua camine consecutive;- se obtureaza cu capace toate racordurile de la proprietati. Capacele vor

� prevazute cu garnituri de etansare din elastomeri;- se blindeaza “tronsonul de baza” cu elemente gon� abile tip Wetter.

Elementul Wetter montat in caminul din amonte este prevazut cu un singur stut cu furtun necesar pentru umplerea acestuia prin racordarea la un compresor sau la o pompa de mana. Elementul Wetter montat in caminul din aval este prevazut cu doua stuturi cu furtun pentru � ecare stut (un stut este pentru um� area elementului iar cel de al doilea pentru introducerea de aer in conducta). Se um� a cele doua elemente montate pe conducta in caminul din amonte si cel din aval prin racordarea la un compresor sau la o pompa de mana.

- se inchid robinetele prevazute pe furtunele racordate la aceste dopuri;- se racordeaza stutul pentru introducerea aerului in conducta la

compresor si se trece la introducerea aerului in interiorul conductei. (presiunea aerului din conducta este max. 0,5 at.);

- se inchide robinetul de pe furtunul de umplere a conductei si se lasa circa 10 minute. Daca se constata ca presiunea nu scade cu mai mult de 10%, proba se considera reusita.

La terminarea probei pentru demontarea elementelor care au fost montate se procedeaza invers ca la montare. Mai intai se scoate aerul din conducta si numai dupa ce se constata ca aerul a fost eliminat in totalitate se trece la desum� area dopurilor din caminul amonte si aval.

2.4.2.13.2. Proba de etanseitate cu apa Se executa in general in cazul in care sunt montate caminele de racord de la proprietari. Daca terenul permite, proba cu apa se poate face intre mai multe camine pentru o singura proba. Pentru efectuarea unei probe se parcurg urmatoarele etape:

- se blindeaza cu dop gon� abil tip Wetter conducta spre amonte din caminul amonte (cap amonte de proba);

- se blindeaza cu dop gon� abil tip Wetter conducta spre aval din ultimul camin din aval (cap aval proba);

- se umple cu apa, din cisterna sau alta sursa, caminul din aval (cap aval proba);



- se veri� ca daca apa a patruns pana in caminul din amonte si in toate caminele de racord.

- se tine sistemul plin cu apa circa 4 ore si daca se constata ca nivelul nu a scazut se considera proba reusita.

Este de preferat vizitarea unei lucrari care executa asemenea proba.

2.4.2.14. Umplerea totala Se executa dupa semnarea procesului verbal de faza determinanta, adica procesul verbal de con� rmare a probei de etanseitate. Se executa umplutura pana la nivelul carosabilului invecinat, cu un mic bombament de 5-10 cm. Daca termenele din gra� c si din autorizatia de constructie a strazii permit, umplutura astfel realizata va � lasata in circulatie circa o saptamana pentru a se consuma ultimele rezerve de tasare a umpluturii prin trepidatiile provenite din circulatia grea, umiditatea provocata din precipitatii, etc.

2.4.2.15. Refacere strat rutier si pietonal Stratul rutier si pietonal se reface in conformitate cu stratul initial. Se receptioneaza tronsonul refacut si se indeparteaza excedentul de pamant si toate materialele. Se executa curatarea tronsonului.

3. Realizarea retelelor exterioare de alimentare cu apa 3.1. Scheme de alimentare cu apa

Scheme tehnologice

Alimentarile cu apa constituie, pentru centrele populate si pentru zonele industriale un factor esential in desfasurarea vietii igienice a oamenilor si in toate procesele de productie industriala. In centrele populate, apa serveste pentru satisfacerea nevoilor gospodaresti (baut, gatit, spalat), a nevoilor publice (comert, obiective social-culturale, institutii, stropitul si spalatul strazilor, stropitul spatiilor verzi, la cismele si fantani ornamentale, spalarea canalizarilor, etc.) si pentru combaterea incendiilor. In industrii, apa are folosinte multiple: apa ce intra in produsul fabricat (solutii, paste, solventi), pentru productia de abur, ca apa de racire, ca mijloc de spalare, de sortare sau de transport a diferitelor materiale, pentru combaterea incendiilor. Elementele determinante in alegerea schemei de alimentare cu apa sunt: cantitatea, presiunea si calitatea apei ceruta de consumatori si conditiile privind sursa de apa disponibila si anume: cantitatea si calitatea apei furnizata



de sursa, distanta de la sursa pana la consumator, diferenta de cota dintre sursa si consumator. Debitul, presiunea si calitatea apei se stabilesc de bene� ciarul consumului cu ajutorul proiectantului de specialitate pe baza unei teme de proiectare, intocmita de bene� ciar. Sistemul de alimentare cu apa al unui centru populat este format din urmatoarele obiecte:

· Captarea;· Aductiunea apei de la sursa la zona consumatorilor;· Statii de pompare (cand sunt necesare);· Statii de tratare (cand sunt necesare), corectarea calitatilor apei (in functie

de cerintele consumatorului);· Rezervoare de inmagazinare pentru crearea unei rezerve de avarie, a

volumului necesar variatiilor de consum, a rezervei de incendiu;· Retea de distributie a apei la consumator;· Bransamente.

Proprietati � zico-chimice a apei potabile In natura apa se gaseste sub urmatoarele stari � zice:

· Stare gazoasa (vapori);· Stare lichida;· Stare solida.

Apa, asa cum se gaseste in natura si in primul rand apa in stare lichida contine numeroase substante minerale si organice, unele dizolvate, iar altele in stare de suspensii. Aceste substante din apa confera apei unele caracteristici puse in evidenta de sistemele umane. Astfel, mirosul apei se poate datora substantelor organice in descompunere sau microorganismelor vii (alge) precum si a prezentei in apa a unor substante chimice provenite din apele industriale. Gustul apei se datoreaza subtantelor minerale dizolvate si care se gasesc in cantitati mari in apa.

· Gustul sarat se datoreaza sarurilor dizolvate;· Gustul amar se datoreaza prezentei magneziului;· Gustul dulceag se datoreaza prezentei calciului;· Gustul acidulat indica prezenta bioxidului de carbon;· Gustul acru indica prezenta clorurii de � er.

Printre proprietatile � zice ale apei putem aminti: · Tulburarea depinde de materiile din apa a� ate in diverse stari de

dispersie si de natura lor; · Culoarea se datoreaza prezentei in apa a unor produse chimice;



· Temperatura apei depinde de provenienta ei – apa subterana sau de suprafata si de anotimp;

· Conductibilitatea electrica este proprietatea apei de a permite trecerea curentului electric.

Dintre proprietatile chimice se pot aminti: · Prezenta in apa a unor minerale pure sau combinate ca: � er, mangan,

calciu, magneziu, amoniac, clor, cupru, zinc, plumb, bioxid de carbon, hidrogen sulfurat.

Caracteristici bacteriologice ale apei care din punct de vedere al igienei apei se pot imparti in:

· Bacterii banale fara in� uenta asupra organismului; · Bacili coli care in proportie mai mare indica contaminarea apei cu ape

de la canalizare, acestia insotesc bacilul febrei tifoide; · Bacterii sapro� te care dau indicatii asupra contaminarii cu dejectii

animale si semnaleaza bacilul febrei tifoide; · Bacterii patogene care produc imbolnavirea organismului (febra tifoida,

dizenterie).

3.1.1. Surse si captari de apa Pentru alimentarea cu apa a centrelor populate sau a zonelor industriale, sursele de apa care se iau in considerare sunt: apele subterane, apele de suprafata si apele meteorice. a) Sursele de apa subterana sunt provenite din apele de precipitatii, din apele care se scurg la suprafata (rauri, parauri), din lacuri, etc. b) Surse de apa de suprafata sunt in general mult mai abundente, fata de sursele de sursele de apa subterana. Sursele de apa de suprafata sunt formate mai ales din apele curgatoare (parauri, rauri, � uvii), din lacurile naturale si arti� ciale, din unele balti formate din ape meteorice si din ce in ce mai frecvent ca sursa de apa de suprafata o constituie apa marilor si a oceanelor.

La alegerea sursei de apa stau o serie de factori pe baza carora sa se poata alege sursa care satisface ca:

· Debitul de apa necesar consumatorilor; · Calitatile apei, pe cat posibil fara imbunatatiri arti� ciale sau cu un

minimum de tractari, pentru a le aduce la nivelul calitatilor cerute de consumator.

· Siguranta in exploatare, adica asigurarea in permanenta a debitelor minime si a constantei calitatii apei solicitate;

· E� cienta economica maxima, adica la un cost minim pe metru cub de apa furnizata.



3.1.1.1. Zone de protectie sanitara Zonele de protectie sanitara au rolul de a stabili perimetrele in care se impun conditii speciale in vederea prevenirii impuri� carii apei de catre diversi factori externi. Pentru sursele de apa sunt 3 zone de protectie sanitara:

a) Perimetrul de regim sever, in interiorul caruia se interzice constructia de locuinte sau alte constructii nelegate de necesitati tehnologice ale captarii, precum si accesul persoanelor straine de exploatarea si intretinerea alimentarii cu apa. Zona de regim sever se imprejmuieste si se supravegheaza prin poza permanenta. In aceasta zona se interzic trasee de canale si se protejeaza si de scurgerile de suprafata prin santuri de garda, iar in zonele inundabile de indiguiri.

b) Perimetrul de restrictie care este situat in jurul zonei de regim sever. In acest perimetru trebuie mentinuta o stare de salubritate permanent controlata, interzicandu-se utilizarea terenului in scopuri care ar putea modi� ca din calitatea apei si reduce debitul.

c) Perimetrul de observatie, care cuprinde o zona larga in jurul petrimetrului de restrictie, zona in care organele sanitare fac observatii sistematice asupra starii sanitare a oamenilor, in special in cazul aparitiei unor boli contagioase transmisibile prin apa.

Primele doua perimetre ale zonelor de protectie sanitare sunt � xate prin proiectele de alimentare cu apa, pe baza studiilor din teren si in colaborare cu organele sanitare si administrative locale.

3.1.1.2. Captarea apelor subterane 3.1.1.2.1. Captari de izvoare Izvoarele pot � , din punct de vedere al captarii, izvoare de coasta sau izvoare de terasa. Captarea unui izvor trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:

· Sa � e amplasata in punctul real de izvorare; · Sa asigure captarea integrala a izvorului, fara pierderi; · Sa permita eventualele extinderi ale captarii; · Sa fereasca punctul de captare de eventualele contaminari exterioare

printr-o etansare corespunzatoare; · Sa nu se modi� ce conditiile de curgere ale izvorului; · Sa � e usor vizibila si bine ventilata; · Sa � e construita din materiale rezistente la eventuala actiune coroziva a

apei sau a terenului.

Izvor de coasta 1) izvor; 2) nivelul panzei de apa subterana 3); stratul impermeabil



3.1.1.2.2. Captari prin puturi Puturile sunt de trei feluri:· Puturi forate;· Puturi sapate;· Puturi in� pte;

Puturile forate se realizeaza prin forare. Au diametre intre 100 si 1000 mm si mai rar 1500 mm si se folosesc pentru captarea apelor din strate acvifere si de adancime mare. Puturile sapate cu diametrul intre 1 si 3 m, mai rar 4-5 m. Puturile sapate cu diametrul de 1,00-1,50 m se folosesc in special in gospodarii izolate. Puturile in� pte se utilizeaza pentru debite mici la adancimi mici (3-4 m sub nivelul terenului). Amplasarea captarilor de apa potabila trebuie facuta in amonte de centrele populate, iar in cazul de amplasare in aval trebuie avuta in vedere respectarea normelor de distanta pentru satisfacerea conditiilor de protectie la eventualele contaminari. La � xarea amplasamentelor trebuie sa se aiba in vedere ca ele sa poata � extinse la nevoie si sa nu � e afectate dezvoltarile urbane sau industriale ulterioare. Sirul de puturi se amplaseaza perpendicular pe directia de curgere a panzei de apa subterana, iar captarile prin in� ltratie din malurile raurilor se amplaseaza aproximativ paralel cu malul sau albia minora. Zonele de captare trebuie protejate prin:

· Regularizari si aparari de maluri;· Indiguiri impotriva inundatiilor;· Izolarea straturilor acvifere superioare, care pot � contaminate de

straturile de adancime. Distanta dintre doua puturi consecutive este data de denivelarea stratului de apa la pompare. Aceasta distanta variaza de la circa 60 m la 200 m. Sirul de puturi se poate exploata prin prevederea unei pompe submersibile in � ecare put si pomparea apei intr-o conducta comuna sub presiune.

3.1.1.2.3. Captari prin drenuri Captarea prin drenuri se aplica in cazul unor panze de apa subterana de grosime relativ redusa si unde stratul impermeabil nu depaseste adancimea de 6-8 m de la nivelul terenului. Drenurile se realizeaza din tuburi circulare sau ovoide gaurite, iar ca material folosindu-se in special tuburi din PVC, GRP sau beton. Tuburile sunt gaurite la partea superioara pe ½ sau ¾ din perimetru. Ori� ciile vor � evazate spre interior.



Drenul se aseaza, de obicei, pe stratul impermeabil de baza si se protejeaza cu un � ltru invers (granula mare langa tub si nisipul in exterior) format din pietris si nisip, in mai multe straturi cu o grosime minima de 20cm/strat. Deasupra drenului acest strat � ltrant se va ridica pana deasupra nivelului minim al apei subterane. Deasupra � ltrului se amenajeaza o protectie de argila plastica de cel putin 40 cm grosime cu pante spre margini unde se incastreaza minimum 30 cm in peretii transei. In aval de dren se amenajeaza un ecran de argila care sa impiedice pierderile de apa. In drenul de captare se prevad camine de vizitare la 50 m distanta, cu depo-zit de cel putin 50 cm adancime pentru depozitarea nisipului antrenat de apa. La capatul drenului se prevede un put colector din care se asigura pomparea apei.

Dren de captare nevizitabil1) strat de baza (strat impermeabil);2) dren de captare;3) fi ltru invers;4) protectie de argila;5) nivelul panzei freatice;6) palplanse care se extrag dupa executie.

Sectiune transversala printr-un tub de drenaj

1) strat impermeabil de baza;2) dren;3) camine de vizitare cu depozit;4) put colector;5) orifi cii admisie apa in dren.



3.1.1.3. Captarea apelor de suprafata 3.1.1.3.1. Captari din rauri

Captarile din rauri sunt de urmatoarele tipuri constructive principale:· de mal (camere de captare adesea cuplate cu statii de pompare);· in albie;· in bazin;· mobile (amenajate pe constructii care urmaresc variatia nivelului apei

in rau);· cu adancirea fundului raului;· sub fundul albiei.

Captarea de mal este cel mai folosit tip de captare din rau. Se aplica la raurile cu debite mari care asigura adancimile necesare fara a � necesare baraje. Constructia captarii se realizeaza prin camere amplasate in mal si compartimente pentru priza si pentru aspiratie. Apa intra in camera de priza prin ferestre asezate paralel cu malul raului. Asezarea ferestrelor se face pastrand o garda fata de fundul raului si fata de suprafata apei, care sa permita captarea in bune conditii a apei de la adancimea la care se evita corpuri plutitoare si suspensiile de fund. Ferestrele se prevad cu gratare avand barele la 20-200 mm intre ele si cu dispozitive de curatare si ridicare. Camerele de priza asigura accesul apei spre camerele de aspiratie prin intermediul dispozitivelor de site (� xe sau mobile). Captarea in albie se practica in cazul in care nu se gasesc la mal adancimi su� ciente pentru captarea apei. Constructia cea mai utilizata la captarile in albie este cribul de captare. Criburile de captare pot � din lemn pe piloni sau din beton armat. La raurile de munte cu pante accentuate si debite mici, captarea se compune dintr-o constructie transversala raului, de mica inaltime, astfel incat sa nu provoace o modi� care a regimului de curgere, cunoscuta sub numele de captare tiroleza. Acest tip de captare necesita volume mici de constructii, amenajari minime ale albiei si o exploatare simpla. Captari in bazin se amplaseaza in mal sub forma unor incinte inchise in albia raului si cu deschideri de patrundere a apei dinspre aval (in cele mai multe cazuri) sau mai rar dinspre amonte. Captarile mobile au caracter provizoriu sau sezonier neputand asigura o exploatare corespunzatoare pe timpul iernii. Se folosesc, in general, in agricultura atunci cand apa este captata din rauri cu ecarturi mari de nivel sau pentru unele santiere de pe Dunare. Captarile plutitoare sunt compuse dintr-o statie de pompe montata pe un ponton. Conductele de refulare se leaga la reteaua terestra prin furtunuri � exibile. Constructiile sunt simple si relativ ieftine, se adapteaza bine variatiilor mari de nivel ale raului, insa trebuie ferita din calea gheturilor plutitoare.



Captari cu baraj se folosesc cand nivelurile minime de apa in rau nu asigura adancimile necesare de captare mentionate sau cand debitul necesar pentru captare depaseste 25% din debitul minim al raului si nu se poate gasi o pozitie favorabila care sa permita construirea unuia din tipurile de captare mai ieftine, descrise anterior. Caracteristica acestui tip de captare este barajul dispus transversal albiei, care are in general o inaltime de peste 1,20m. In aval, din cauza caderii apei peste baraj este necesara consolidarea fundului raului cu constructii de disiparea energiei si contra eroziunii. Un mare inconvenient al acestor tipuri de captari este colmatarea locului creat de baraj.

3.1.1.3.2. Captarea din lacuri Captarile din lacuri au avut, pana nu demult, o frecventa mica in tara noastra, insa prin executarea unor baraje de acumulare cu folosinte multiple, ponderea acestor captari este in continua crestere. Apa lacurilor este in general mai buna calitativ decat cea a raurilor in privinta suspensiilor, a temperaturii si a continutului de bacterii, lacul avand prin volumul sau si viteza de circulatie a apei si functia de decantare. Din unele determinari practice facute asupra apei din lacurile de acumulare a rezultat o cantitate de suspensii cuprinsa intre 2 si 100 mg/litru, comparativ cu continutul de suspensii din apa raului cuprins intre 100 si 1500 mg/litru. Calitatea apei din lacuri variaza si in functie de adancime. Astfel, zona superioara prezinta o apa bine iluminata, oxigenata si incalzita in care viata se desfasoara in conditii optime. Zona sub 20 m adancime prezinta o apa rece, slab oxigenata, bogata in gaze provenita din descompunerea substantelor organice (plante si animale) cazute la fund, oferind un mediu nefavorabil vietii. La alegerea amplasamentului captarii trebuie sa se aiba in vedere, in mod special, urmatoarele criterii:

· Distantele cele mai scurte fata de amplasamentul statiei de tratare· Distanta cea mai mare fata de punctele de descarcare a canalizarilor

tinand seama si de curentii lacului;· Adancimea care se alege in functie de folosinta.

La captarile din lacuri trebuie data o atentie deosebita variatiilor posibile ale nivelurilor si fenomenului de inghet.

3.1.1.3.3. Captari din mare Captarile din mare sunt mai rare si se folosesc in general pentru folosinte speciale cum ar � racirea reactoarelor nucleare sau industriale care folosesc apa de mare ca materie din care se extrage sarea. Pentru protejarea captarii se prevad in jurul ei diguri si constructii sparge-val (stavilopozi).



3.1.2. Imbunatatirea calitatilor apei 3.1.2.1. Generalitati Proprietatile apei la sursa nu satisfac, de cele mai multe ori (mai ales in cazul apelor de suprafata), conditiile de calitate cerute de consumator. Corectarea calitatii apei, in vederea satisfacerii cerintelor impuse de diverse utilizari, se realizeaza prin procedee de tratare, determinate de natura si starea de dispersie a substantelor minerale si organice continute in apa, substante care dupa caz, trebuie eliminate total sau partial. Substantele minerale sau organice continute in apa se pot gasi in 3 stari:

· Substante dizolvate (solutii);· Dispersii coloidale;· Suspensii gravimetrice.

In apa pot � dizolvate substante minerale si organice sau gaze. Normele sanitare stabilesc anumite limite admisibile pentru continutul de substante dizolvate in apa corespunzatoare cu procesele tehnologice unde se foloseste apa. Daca aceste limite admisibile sunt depasite, devine necesara corectarea calitatilor apei (deferizare, demanganizare, desalinizare, eliminarea gazelor dizolvate, etc.). Pentru eliminarea mirosului si gustului apei se folosesc � e metode chimice (introducere de clor), � e � ltrari prin carbune activ. Dispersiile coloidale au o foarte slaba tendinta sa se depuna pe fundul apei; ca atare, pentru separarea lor din apa este necesar sa se trateze apa in prealabil cu un coagulant, care are proprietatea de a forma din aceste particule aglomerari care se sendimenteaza gravimetric si astfel pot � separate din apa prin decantare si � ltrare. Suspensiile gravimetrice sunt substante organice; microorganisme vii sau moarte in stare latenta care exprima starea sanitara a apei (alge, larve sau oua de viermi intestinali, bacterii banale sau patogene). Decantarea sau � ltrarea reduc numai partial continutul de materii organice din apa. Reducerera lor si in special a numarului de bacterii sub limita admisibila constituie procesul de dezinfectare a apei si se bazeaza � e pe actiunea unor agenti chimici (clor sau ozon), � e a unor agenti � zici (electricitate, raze ultraviolete), � e prin retinerea lor in membrana de la � ltrele lente. Particulele in suspensie gravimetrica cu marimi si greutati speci� ce mai mare decat a apei constituie sisteme in care faza solida se separa din apa in timp relativ scurt, � e prin decantare, in cazul particulelor cu greutatea speci� ca mai mare decat a apei (nisip, resturi vegetale), � e prin ridicarea la suprafata apei, in cazul particulelor cu greutatea speci� ca mai mica decat a apei (uleiuri si grasimi) separarea din apa a suspensiilor gravimetrice se face prin sedimentare (decantare) si � ltrare. In statiile de tratare curente, continand tratarea cu reactivi coagulati, decantarea, � ltrarea si sterilizarea apei, se obtine in general numai o limpezire,



prin elminarea dispersiilor coloidale si gravimetrice si o dezinfectare a apei. In aceste statii nu se obtine decat o reducere partiala a substantelor organice si nu se schimba mineralizarea apei. Pentru a reduce mineralizarea apei este necesar sa se apeleze la tratari chimice cu var pentru reducerea duritatii acide sau pentru reducerea substantelor organice sub anumite limite, trebuie sa se recurga la tratari cu ozon, urmate de cele mai multe ori de � ltrare prin carbune activ, cu efecte si in eliminarea culorii si mirosului apei.

3.1.2.2. Deznisiparea apei Operatia de retinere, in bazine special amenajate, a nisipului (particule mai mici de 0,2 mm) care se a� a in apa se numeste deznisipare. Deznisipatoarele pot � amenajate in constructii independente in apropierea captarii, � e impreuna cu constructia prizei de apa. In deznisipatoare se retin circa 25-30% din greutatea suspensiilor continute in apa, intr-un tip relativ scurt (120-180 secunde). Dupa directia curentului de apa din bazinul de sedimentare deznisipatoarele sunt:

· Deznisipatoare orizontale;· Deznisipatoare verticale.

Dupa modul de evacuare a nisipului depus, deznisipatoarele sunt:· Cu curatire manuala;· Cu curatire mecanica;· Cu curatire hidraulica.

3.1.2.2.1. Deznisipatoare orizontale Sunt mai des folosite deoarece permit o executare mai usoara in special in cazul stratului freatic la nivel ridicat. Bazinele de deznisipare au o camera de linistire a curentului de apa, o camera de sendimentare si una de colectare a apei deznisipate. In general se prevad doua bazine, asigurandu-se o functionare corespunzatoare si in timpul cat se curata unul dintre bazine.

1) conducta intrare apa bruta; 2) camera de linistire; 3) bazin de sedimentare;4) camera colectare apa deznisipata; 5) conducta iesire apa deznisipata;

6) gratar pentru retinerea corpurilor plutitoare.



Pentru linistirea curentului de apa se prevad bare de otel pro� lat sau tevi avand diametrul de 30-50 mm, � xate vertical pe radier si dispuse in sah la distanta de 25-35 cm. Pentru retinerea corpurilor plutitoare, inainte de camera de linistire se prevede un gratar cu bare metalice cu spatii de 4-5 cm intre ele. Latimea unui bazin de deznisipare este de 10-15 ori mai mica decat lungimea. Inaltimea totala se compune din inaltimea zonei active, adancimea stratului de depuneri calculat pentru o golire la 5 zile, grosimea stratului de gheata de 30-50 cm si un spatiu de siguranta de 10-15 cm. Peretii bazinului de sedimentare se prevad de obicei inclinati la partea superioara pentru a se evita impingerea ghetii. Sedimentele se evacueaza, manual sau mecanizat, la intervale de timp de 1-5 zile. Pentru evitarea caderilor in gol, pe toate marginile deznisipatorului se prevad balustrazi metalice � xe sau mobile. Cele mobile servesc la curatirea bazinului.

3.1.2.2.2. Deznisipatoare verticale Cand spatiul de amplasare este redus sau atunci cand, datorita terenului, deznisipatoarele orizontale ar necesita un volum mare de terasamente, se utilizeaza dznisipatoarele verticale. In acestea, curentul de apa strabate bazinul de sedimentare de jos in sus, apa deznisipata evacuandu-se printr-o rigola laterala, iar sedimentele printr-o golire de fund.

3.1.2.3. Decantarea apei Decantarea apei este procesul de eliminare a suspensiilor existente in apa surselor de suprafata sau formate ca urmare a tratarii ca agenti coagulanti; bazat, in principal, pe sedimentarea si evacuarea acestora sub forma de namol. Ca si in cazul deznisiparii, decantarea are la baza sedimentarea datorata diferentei de greutati speci� ce dintre materiile in suspensie si apa. Acest proces este posibil si datorita vitezei foarte mici a apei in decantor. Decantarea are drept scop reducerea durabilitatii, a continutului de substante organice, in vederea utilizarii apei in diferite procese tehnologice sau in vederea limpezirii � nale prin � ltrare. Procentul depunerilor din continutul total de suspensii este variabil, in functie de scopul in care se foloseste apa decantata.



Pentru apa potabila este necesara o reducere a suspensiilor prin decantare pana la 15-20 mg/litru, spre a se asigura o buna functionare a � ltrelor.

Schema tehnologica a unui decantor contine urmatoarele elemente: · Sistem de introducere si distributie apa bruta; · Spatiu de decantare; · Spatiu de sedimentare a namolului decantat; · Sistem de colectare apa decantata; · Sistem de colectare si evacuare namol.

Dupa felul in care circula apa in decantor acestea sunt: · Decantoare orizontale; · Decantoare verticale; · Decantoare radiale.

3.1.2.3.1. Decantoare orizontale Sunt bazine prin care apa circula orizontal cu o viteza aproximativ constanta. Un decantor este format din:

· Camera de distributie; · Compartiment de sedimentare; · Camera colectare apa decantata; · Galerii pentru evacuarea namolului; · Conducte de by-pass pentru perioadele cand apa nu necesita tratare.

Latimea bazinului de decantare nu trebuie sa depaseasca o zecime din lungime. In general bazinele de decantare se execute neacoperite. Inaltimea compartimentului de sedimentare trebuie sa � e de 2,50-5,00 m. Pe inaltime sunt urmatoarele parti:

· Inaltime de siguranta (0,15 - 0,20 m) “hs”; · Inaltime pentru formarea ghetii (0,30 - 0,50), executata evazat pentru a

prelua impingerea datorata ghetii “hg”;· Inaltimea utila (1,50 - 3,20 m) “hu”;· Inaltimea pentru colectarea depunerilor de namol “hd”.



Despre decantoarele verticale si radiale nu vom mai vorbi pentru ca nu se mai executa din cauza randamentelor foarte scazute.

3.1.2.4. Filtrarea apei Filtrarea este procedeul de limpezire avansata a apei, constand din trecerea acestuia printr-o masa din material poros denumit strat � ltrant, ales in concordanta cu cerintele consumatorului de apa. Filtrarea este utilizata ca ultima treapta de limpezire, atat pentru producerea apei potabile, cat si pentru unele ape cu folosinta industriala. Particulele dispersiilor din apa ce sunt retinute prin � ltrare au marimi de 0,1 - 0,5 m. In tehnica � ltrarii apei se utilizeaza ca material � ltrant, in marea majoritate a cazurilor, nisipul cuartos. Filtrarea apei in � ltre este un proces ciclic. Astfel dupa o perioada de � ltrare cand � ltrul a fot colmatat, lucru vizibil prin scaderea debitului datorita cresterii pierderilor de sarcina si cand turbiditatea tinde sa depaseasca limita admisibila, urmeaza o perioada de oprire a � ltrarii in vederea spalarii. Marimea granulei nisipului cuartos folosit la � ltrare este de 0,8 - 1,25 mm si 1,0 - 1,5 mm, cu grosimi de strat de 1,00 - 1,20 m, care asigura o � ltrare e� cienta si cicluri cu durata de peste 20 - 30 ore. Spalarea � ltrelor se face, de regula, prin trecere unui curent de apa in sens invers sensului de � ltrare, in faza de inceput facandu-se o barbotare cu aer care agita masa granulara a stratului � ltrant si antreneaza suspensiile retinute. Aceste suspensii retinute sunt apoi evacuate prin deversare in rigole situate la partea superioara a � ltrului. Spalarea stratului � ltrant trebuie sa:

· Desprinda particulele de suspensii retinute de granulele de strat; · Evacuarea acestora impreuna cu namolul retinut in interspatiile

materialului � ltrat; · Evacuarea apei incarcata cu namol spalat, din spatiul de deasupra

stratului � ltrant. La terminarea spalarii apa ramasa in spatiul de deasupra stratului � ltrant trebuie sa aiba o turbididate egala cu cea a apei decantate. De retinut este faptul ca din punct de vedere al vitezei de � ltrare, � ltrele sunt:

· Filtre lente; · Filtre rapide; · Filtre ultrarapide.

3.1.2.5. Dezinfectarea apei Apele existente in natura, indiferent daca au fost supuse unei tratari pentru limpezire sau nu, sunt de foarte multe ori contaminate din punct de vedere bateriologic si pot constitui pericole de imbolnavire pentru organismul uman.



In practica dezinfectarea apei se poate realiza prin:· Fierbere timp de 10-15 minunte;· Utilizarea unor oxidanti puternici (clor, ozon, bioxid de carbon, etc.);· Raze ultraviolete.

In prezent se utilizeaza pe scara larga dezinfectarea cu clor sau compusi ai acestuia si cu ozon. Clorul este actualmente principalul dezinfectant utilizat in practica, datorita e� cacitatii lui ridicate, a pretului scazut si simplitatii de introducere in apa. Timpul de contact cu clorul necesar distrugerii bacteriilor este de 10 - 30 minute. Dozele uzuale pentru dezinfectie sunt cuprinse intre 0,5 - 1 mg/litru, astfel incat la capatul retelei de distributie sa se mentina in concentratie de 0,2 - 0,3 mg/litru. Dezinfectarea cu clor se face de obicei utilizand clorul gazos la presiunea atmosferica si la temperaturi mai mari de -33°C. Clorul se pastreaza in butelii sau recipiente. Depozitele de clor se dimensioneaza, de regula, pentru un stoc de 30 de zile. Intrucat clorul este deosebit de toxic si are o greutate speci� ca mult mai mare decat a aerului este interzisa amplasarea depozitelor sau aparatelor de dozare la subsol. Incaperile in care se depoziteaza clorul trebuie ventilate. In acest scop se prevad ventilatoare care introduc aerul curat in partea superioara a incaperilor si evacuarea aerului cu clor facandu-se la partea inferioara. Prezenta in aer a clorului cu concentratii de 0,1 - 0,2 mg/litru provoaca tuse grava si dureri de cap, iar concentratii peste 0,3 mg/litru pot � mortale. Introducerea clorului in apa se face � e in rezervoare sau conducte fara presiune, in care caz aparatul poate introduce solutie de clor direct sau in conducte sub presiune, situatie in care este necesara realizarea unui sistem de ejector. Dezinfectarea cu ozon are ca efect decolorarea apei, disparitia gustului si a mirosului si in general de oxidare a substantelor organice. In comparatie cu clorul, ozonul prezinta urmatoarele avantaje importante:

· Timpul de contact necesar obtinerii unei ape lipsite de bacterii este de 2 - 3 minute, fata de clor la care acest timp este de 20 - 30 minute;

· Ozonul are un puternic efect asupra virusilor, in timp ce clorul are efecte destul de slabe asupra unor virusi;

· Nu introduce in apa substanta de natura a produce, prin reactii secundare, efecte neplacute.

Ca dezavantaje pot � semnalate: · Cost relativ ridicat; · Amestec si dozare mai di� cila; · Pastrarea unei cantitati de ozon rezidual in apa esre destul de di� cila,

ceea ce mareste riscul unei infectari secundare.



In practica, pentru dezinfectarea apei cu ozon s-au dovedit su� ciente doze de 0,2 - 0,4 mg/litru.

3.1.3. Aductiuni Aductiunile reprezinta un ansamblu de constructii si instalatii care asigura transportul apei intre obiectele principale ale sistemului de alimentare cu apa situate in amonte in reteaua de distributie.

3.1.3.1 Clasi� care Aductiunile pot � :

· Cu nivel liber: apeducte inchise sau deschise; · Sub presiune: conducte in functionare gravitationala sau prin pompare.

Aductiunile de apa potabila se realizeaza numai in canale inchise sau conducte etanse. Pentru aductiunile de apa nepotabila se pot utiliza canale deschise, daca pe timp friguros se realizeaza o functionare sigura in conditii economice.

3.1.3.2. Stabilirea traseului conductelor de aductiune Traseul aductiunii se alege in cadrul schemei de alimentare cu apa si in concordanta cu planurile de urbanism. Nu se admit constructii pe traseul aductiunii sau in zona de protectie sanitara. Aductiunile se realizeaza, de regula, cu un singur � r. Traseul conductelor de aductiune se coreleaza cu retelele edilitare subterane si aeriene, existente sau noi. Aductiunile se amplaseaza, de regula, astfel:

· Pe un traseu cat mai scurt; · In terenuri stabile, cat mai putin accidentate si cu o agresivitate redusa

fata de materialul conductei; · In vecinatatea drumurilor existente sau nou proiectate, in afara zonei

carosabile. Conductele de aductiune se pozeaza de obicei subteran, cu o acoperire de pamant cel putin egala cu adancimea de inghet din zona montarii. Totodata, adancimea de pozare a conductelor se stabileste tinandu-se seama si de recomandarile producatorilor de material tubular folosit. Modul de pragatire a patului de pozare a conductelor si tehnologia de umplutura se indica de catre proiectant, in functie de caracteristicile terenului de fundare si de materialul conductei. Pentru conductele de aductiune se folosesc urmatoarele materiale:

· Beton precomprimat; · Polietilena de inalta densitate;



· PVC; · Poliesteri armati cu � bra de sticla; · Beton armat; · Otel protejat la interior si exterior; · Fonta ductila.

In cazul in care aductiunea de apa trece printr-o zona de terenuri si ape subterane agresive, care nu poate � evitata si se prevede protejarea tuburilor la exterior, in conformitate cu reglementarile in vigoare si recomandarile producatorilor de tuburi. In cazul in care apa transportata este agresiva, se prevede protectia interioara a tuburilor. Este interzisa utilizarea tevilor de otel neprotejate la interior, indiferent de calitatea apei transportate. Materialul izolant folosit in cazul apei potabile trebuie sa � e avizat de organele sanitare.

3.1.3.3. Armaturi, aparate si constructii Pe conductele de aductiune se prevad, de la caz la caz, urmatoarele armaturi:

· Robinetele de linie cu rol de a sectoriza aductiunea pe tronsoane si de posibilitatile de golire a tronsoanelor;

· Robinete de rami� catie; · Robinete de golire; · Dispozitive pentru prevenirea si amortizarea loviturii de berbec; · Aparate de masurare a debitului si presiunii; · Compensatoare de montaj; · Dispozitive de dilatare si tasare; · Reductoare de presiune.

Armaturile si aparatele de masurat se monteaza in constructii vizitabile, hidroizolate exterior in cazul terenurilor cu ape subterane, la care accesul se face prin capace care sa poata � incuiate. Pe conductele de aductiune se prevad, de la caz la caz, urmatoarele constructii:

· Camera de reducere a presiunii, cu rol de a reduce, in tronsonul din aval, presiunea apei pana la valoarea admisa de materialul conductei si a armaturilor montate pe ea;

· Camine pentru armaturi; · Masive de ancoraj amplasate pe conductele sub presiune la schimbarile

de directie, schimbari de panta, robinete de linie, robinete de rami� catie, etc. - in cazul in care imbinarile conductelor nu pot prelua solicitarile care intervin;

· Masive pentru probe de presiune.



3.1.3.4. Subtraversari Subtraversarile de cai ferate si drumuri se fac de regula, prin foraj orizontal dirijat si numai pe baza unui proiect avizat si veri� cat de un veri� cator autorizat si in prezenta unui reprezentant al obiectului de subtraversat (CFR sau DN). Traversarea cursurilor de apa se poate realiza prin:

· Suspendarea de suprastructura unui pod; · Conducta autoportanta; · Ingropata sub fundul albiei.

Pe toata lungimea traversarii trebuie sa se asigure spatiul necesar interventiilor in caz de avarii.

3.1.3.5. Executia transeelor pentru pozarea conductelor de aductiune Executarea sapaturilor se face manual, mecanizat sau semimecanizat, in functie de conditiile locale. In cazul executarii mecanizate a sapaturilor, ultimul strat de 20 - 30 cm deasupra cotei de pozare se sapa numai manual, imediat inainte de pozarea tuburilor. Modul de rezemare a conductei in transee se stabileste pe baza de calcule si de recomandarile producatorilor. Latimea transeelor se indica prin proiect in functie de:

· Diametrul conductei; · Natura terenului; · Modul de executie a sapaturilor; · Prevederile normelor de protectia muncii; · Prevederile producatorilor.

3.1.3.6. Montarea conductelor Panta minima pentru montarea conductelor este de 1%; in cazuri bine justi� cate se admite 0,5%. La intreruperea lucrarilor de montaj, capetele conductei pozate se astupa provizoriu cu capace.

3.1.3.7. Realizarea umpluturilor Umplerea transeii, dupa efectuarea probelor, se face in straturi succesive de pamant in grosime de 20 cm, bine batut cu maiul, pana la 40 cm peste creasta tubului; peste aceasta inaltime umplerea se poate face si mecanizat. Umplerea transeii se face pe baza caietului de sarcini, in functie de materialul utilizat si de conditiile impuse de producator. Conducta se acopera cu pamant lasand imbinarile libere pana la efectuarea probelor.



In cazul in care exista pericolul ca apele meteorice, colectate accidental in transee, sa deplaseze conducta, se realizeaza executia pe tronsoane scurte de 50 - 60 m si apoi umplandu-se transeele imediat dupa pozarea conductei.

3.1.3.8. Proba de presiune Proba de presiune la conductele care vor functiona sub presiune se face numai cu apa. Nu se admite proba de presiune cu aer (pneumatica). Proba de presiune se face pe tronsoane in lungime de minimum 1000 m la care sunt montate toate armaturile si la care sunt executate masivele de ancoraj. Umplerea tronsoanelor de proba cu apa se face astfel incat sa se asigure completa evacuare a aerului. Presiunea de proba se stabileste in functie de materialul conductei si recomandarea producatorului dupa cum urmeaza:

· Pentru conducte din HDPE sau PVC presiunea de proba este de 1,5 P regim;

· Pentru conducte din tuburi de beton armat sau precomprimat sau din gresie ceramica presiune de proba este presiunea nominala pentru care sunt produse tuburile de catre producator;

· Pentru conducte din F.D. sau OL presiunea de proba este de 2 P regim; pentru conducte in care sunt presiuni de regim mai mari de 5 bari, presiunea de incercare va � de 1,5 P regim, dar nu mai putin de 10 bari.

Incercarea se considera reusita daca dupa trecerea intervalului de 1 h de la realizarea presiunii de incercare, scaderea presiunii in tronsonul incercat nu depaseste 10% din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile de apa. La conductele din beton armat, inainte de a trece la proba de presiune, se mentine tronsonul de incercare plin cu apa, la presiunea si timpul stabilit de caracteristicile materialului din care este executat tubul respectiv. La efectuarea probelor de presiune se iau masurile necesare de protectia muncii pentru persoanele care participa la executia acestei lucrari. Presiunea la care s-au facut probele si rezultatele obtinute se trec in procesul verbal de receptie.

3.1.3.9. Spalarea si dezinfectarea aductiunilor Spalarea aductiunilor se face cu apa avand cel putin calitatea aceleia prevazuta a � transportata pentru a satisface nevoile de apa pentru care a fost proiectata aceasta aductiune. In cazul in care aductiunea transporta apa potabila, solutia pentru dezinfectare se va prepara tot cu apa potabila. Volumul de apa folosit pentru spalare va � cel putin dublul volumului tronsonului ce urmeaza a � dezinfectat. Aductiunile pentru apa potabila se dezinfecteaza cu apa continand 20 - 25 mg clor activ la litrul de apa. Aceasta apa se tine in conducta cel putin 24 de ore.



Dupa terminarea spalarii este obligatorie efectuarea analizelor � zice, chimice si bateriologice. Aductiunile pentru apa potabila se dau in functiune numai cu avizul organelor sanitare.

3.1.3.10. Constructii anexe pe conductele de aductiune Pentru buna functionare a sistemului de transport sunt necesare o serie de constructii si instalatii accesorii. Acestea se pot grupa astfel:

· Camine de diferite tipuri; · Masive de ancoraj; · Compensatoare de montaj.

Caminele sunt de mai multe feluri:

3.1.3.10.1. Camine de aerisire Se monteaza in punctele cele mai inalte ale retelei avand rolul de a evacua aerul care se colecteaza in aceste puncte si totodata de a permite patrunderea din exterior a aerului in conducta in cazul producerii de vacuum. Intre conducta si ventilul de aerisire se monteaza o vana care face posibil controlul functionarii ventilului de aerisire, iar in cazul defectarii acestuia il poate suplini pe timpul remedierii prin lasarea partial deschisa si evacuarea permanenta atat a aerului cat si a unei cantitati mici de apa. Ventilele de aerisire pot � simple sau duble, adica cu un singur circuit de evacuare aer (o singura bila) sau cu doua circuite (doua bile).

3.1.3.10.2. Camine de golire Caminele de golire se amplaseaza in punctele joase ale retelei sau in apropierea acestora. Apa rezultata din golire se evacueaza direct la emisar prin conducte sau daca acest lucru nu este posibil, caminul de golire se racordeaza la canalizare prin conducte pe care se monteaza clapete de sens care permit circulatia apei numai spre canalizare. In cazul in care nu exista nici un emisar, nici canalizare atunci golirea se racordeaza la o pompa si prin intermediul acesteia la o cisterna care va transporta apa la emisar sau canalizare.

Camin de aerisire1) ventil de aerisire2) vana de izolare 3) stut cu fl ansa sudat de conducta4) conducta de aductiune5) camin din beton armat6) trepte de acces din otel beton sau aluminiu 7) piesa de trecere



3.1.3.10.3. Camine de vane Caminele de vane au rolul de a tronsona traseul conductei, in vederea scoaterii ei partiale din functiune, pentru reparatii. Amplasarea vanelor de linie trebuie facuta numai de proiectant si numai in cazul cand acest lucru este indispensabil. Un exemplu de amplasare nechibzuita a unei vane de linie ar � faptul ca in cazul in care prin inchiderea ei s-ar produce pe tronsonul din amonte o depasire a presiunilor la care a fost dimensionata aductiunea. Totodata amplasarea si inchiderea unor vane pe conducte magistrale de diametru mare, ar produce in conducte lovituri de berbec care sunt extrem de periculoase pentru conducta. Vanele de linie se introduc, de obicei, in caminele de golire sau in cele de aerisire, facand posibila pe langa tronsonarea conductei si golirea sau aerisirea numai a tronsoanelor care trebuie.

3.1.3.10.4. Camine de debitmetru Aceste camine se amplaseaza la capetele amonte si aval ale retelei de aductiune pentru a controla pierderile pe aceasta conducta, in punctele de rami� catie pentru a cotrola debitele livrate pe traseu si la plecarea din rezervoare pentru a controla debitele distribuite in retea si variatia acestora. Montarea apometrelor si debitmetrelor se face intre doua vane, iar pentru buna functionare a acestor aparate de masura trebuie avuta in vedere ca in amonte si in aval de aparat sa existe anumite distante in aliniament pe care nu se vor intercala piese speciale care ar produce turbulente in conducte. Astfel, inainte de aparat, aceste tronsoane vor trebui sa aiba lungimi egale cu (2-20) D (in functie de aparatul folosit), iar in aval de aparat (2-10) D, D � ind diametrul conductei pe care se monteaza aparatul. Pentru eventualitatea unor reparatii, caminele de debitmetru se prevad cu conducta de ocolire prevazuta cu vana sigilata in pozitia inchis.

Camin golire1) conducta aductiune2) vana golire3) stut de fl ansa 4) fl ansa oarba pt vizitare5) clapete de retinere6) conducta golire camin – legatura emisar sau canalizare7) camin din beton armat8) piesa de trecere9) basa colectare apa



3.1.3.10.5. Masive de ancoraj Masivele de ancoraj se amplaseaza la curbele in plan orizontal sau vertical, in punctele de rami� catie sau in punctele de reducere a diametrului conductiei. La conductele sub presiune imbinate prin mufare unde apar eforturi (forte), axiale (de-a lungul conductei) si care nu pot � preluate de conducta sau de terenul de fundare, se construiesc aceste masive, cel mai adesea, din beton simplu. De asemenea, masivele de ancoraj se folosesc in cazul probelor de presiune la conductele imbinate prin mufare, pentru sprijinirea capetelor de inchidere a conductei.

Este important ca sapaturile la masivele de ancoraj sa asigure pro� lul exact de rezemare a masivului de beton prin turnare directa in pamant, fara a intercala straturi de umplutura.

1) conducta sub presiune montata prin mufare; 2) capat de proba; 3) masiv de sprijinire a capatului de proba din b, a; 4) profi l sapatura

Camin de debimetru1) debitmetru; 2) vane de sectorizare; 3) vana de ocolire sigilata in pozitia inchis;

4) tronson de linistire amonte egal cu (2-20) D; 5) tronson de linistire aval egal cu (2-10) D;6) conducte aductiune intrare in camin; 7) conducte aductiune iesire din camin;

8) conducta de by-pass; 9) camin din beton armat.

Masiv de ancoraj montat la coturi Masiv de ancoraj montat la ramifi catii



3.1.3.10.6. Compensatoare de montaj Sunt piese ce se amplaseaza in caminele de vane pentru montarea si demontarea acestora. Sunt alcatuite din trei � anse care prin intermediul unor buloane isi maresc sau isi micsoreaza lungimea permitand scoaterea sau montarea unei vane.

3.1.4. Retele de distributie Sistemul de transport a apei de la rezervoare sau de la statiile de pompare pana la bransamentele consumatorilor poarta denumirea de retea de distributie. Reteaua de distributie a apei trebuie sa asigure debitul orar maxim si presiunile de serviciu minime pentru toate folosintele deservite (consum menajer, consum public, consum tehnologic, consum pentru combaterea incendiilor). In cazul centrelor populate, apa necesara pentru satisfacerea tuturor folosintelor se distribuie, de regula, printr-o singura retea. Exista si cazuri cand apare avantajoasa prevederea unei retele separate pentru intretinerea spatiilor verzi si spalatul strazilor. Cand zona industriala este concentrata langa centrul populat, poate rezulta ca avantajoasa prevederea unei retele separate pentru distributia apei industriale, daca aceasta are exigenta de calitate diferita de apa potabila. Din punct de vedere functional, retelele de distributie pot � sectorizate pe zone de presiune. Acest lucru apare necesar atunci cand presiunea apei din retea depaseste 6 bari, in regim hidrostatic (la consum egal cu zero) sau hidrodinamic, presiune considerata ca limita maxima admisibila in instalatiile interioare. Din punct de vedere al dispozitiei in plan, retelele de distributie pot � rami� cate sau inelare. Retelele orasenesti au in general o dispozitie inelara, cu rami� catii de cel mult 150-200 m la partea periferica, deservind cladiri izolate. Retelele inelare au diametre si lungimi mai mari de conducte, dar prezinta, in schimb, siguranta mai mare de exploatare.

Retea de distributie ramifi cata1 – punct de alimentareQ1-Qn – noduri de retea



Retelele de distributie pot � alimentate din unul sau mai multe puncte dupa cum sistemul de alimentare cu apa are una sau mai multe surse. Conductele retelei de distributie se monteaza sub adancimea de inghet si se amplaseaza pe strazi si cai de acces publice, in afara partii carosabile si ori de cate ori este posibil sub spatiile verzi. Pe strazi cu latimi mai mari de 25 m, este recomandat sa se prevada cate o conducta de serviciu pe � ecare trotuar, pentru a se evita traversarea strazii cu � ecare bransament. Restrictii: 1. Nu se admite trecerea conductelor de apa potabila prin camine de vizitare ale canalizarii, prin canale de evacuare a apelor murdare, prin haznale, puturi absorbante, etc. 2. Legaturile permanente sau ocazionale intre reteaua de apa potabila si alte retele sunt interzise. 3. Materialul tuburilor folosit la executarea retelelor de distributie este, in general, acelasi cu cel folosit la conductele de aductiune. In mod obisnuit se folosesc conducte din polietilena, poliesteni armati cu � bra de sticla, fonta ductila, etc. Piesele de legatura si armaturile sunt, in general, cele utilizate si pentru aductiuni. Pe retelele de distributie se prevad urmatoarele armaturi:

· Vane de linie; · Vane de rami� catie; · Vane de golire; · Ventile de aerisire; · Hidranti; · Apometre; · Cismele publice; · Compensatoare de montaj; · Clapete de retinere; · Reductoare de presiune.

Vanele de linie se amplaseaza, in general, acolo unde distanta intre doua rami� catii este mai mare de 500 m, astfel incat sa nu � e scosi din functiune mai mult de 5 hidranti, in caz de avarie.

Retea distributie inelara1 – punct de alimentare 2 – rezervor de capat



Vanele de rami� catie se amplaseaza pe � ecare rami� catie, astfel incat sa se poata izola, in caz de defectiune, portiuni de maximum 300 m. Vanele de golire se amplaseaza pe conductele principale in punctele joase; ele se dimensioneaza astfel incat sa permita evacuarea normala a apei din sectorul izolat pentru reparatie in timp de circa 2 h. Hidrantii de incendiu se aseaza, in general, pe conductele de serviciu, in special in intersectiile strazilor si de-a lungul acestora, la distanta de maximum 100 m. Apometrele se monteaza in camine de apometru, pe conductele principale, la iesirile din statiile de pompare si la consumatori. Ventilele de aerisire se instaleaza in punctele inalte pentru evacuarea aerului. Cismelele publice se branseaza la conductele de serviciu, in zonele in care cladirile nu au instalatii interioare de alimentare cu apa, dinstanta dintre ele � ind de aproximativ 300 m. Compensatoarele de montaj se prevad in caminele de armaturi pentru a inlesni montarea si demontarea acestora. Reductoarele de presiune se prevad la limite zonelor in care exista pericolul realizarii unor presiuni mai mari de 60 m H20.

3.1.5. Inmagazinarea apei 3.1.5.1. Generalitati Constructiile folosite pentru inmagazinarea apei se numesc rezervoare. In sistemele de alimentare cu apa acestea au urmatoarele functiuni:· Distribuirea intr-o anumita perioada de timp a unui debit superior celui furnizat in aceeasi perioada de catre sursa sau de catre o statie de pompare sau cu alte cuvinte ar � vorba de compensarea neuniformitatilor de consum;· Asigurarea unei rezerve de apa in caz de avarie;· Asigurarea rezervei de apa in caz de incendiu;· Asigurarea unui timp de contact cu diferiti reactivi in functie de cerintele anterioare. Dupa pozitie fata de nivelul terenului, rezervoarele sunt:

· Rezervoare ingropate; · Rezervoare semi ingropate; · Rezervoare supraterane;

Dupa forma rezervoarele sunt: · Cilindrice; · Paralelipipedice; · Tronconice.

Dupa materialele folosite la executia lor: · Metalice; · Din beton armat; · Zidarie



· Poliesteri armati cu � bra de sticla, etc. Se recomanda pastrarea urmatoarelor distante minime de protectie sanitara masurate de la peretii externi ai rezervorului.

· 20 m fata de locuinte si drumuri; · 50 m fata de cladiri si instalatii industriale, de reteaua de canalizare

menajera, closete, grajduri, etc. · 200 m fata de cimitire, puturi absorbante, depozite de gunoi sau

reziduuri industriale masive, statii de epurare.

3.1.5.2. Rezervoare – detalii constructive Materialul utilizat, cel mai frecvent, la constructia rezervoarelor este betonul armat, care duce la solutii economice, � ind in acelasi timp rezistent la toate solicitarile (apa de interior, sarcini exterioare, seismice, etc.). Inaltimea economica a apei in rezervoarele din beton este 3,00 - 4,50 m, putand ajunge in cazul rezervoarelor de capacitate foarte mare pana la 5-6 m. Spatiul liber dintre oglinda apei (nivelul preaplinului) si tavanul rezervorului nu depaseste planul de nastere a cupolei. In dreptul sorbului de prelevare a apei si a conductei de golire rezervorul se adanceste sub forma unei base; fundul rezervorului trebuie sa aiba o panta de 0,5-1% sau aceasta basa. Pentru a se asigura primirea apei in rezervor conducta de sosire si cea de plecare a apei sunt situate in puncte diametral opuse. Rezervoarele de apa pot � executate si din elemente prefabricate din beton armat. Se utilizeaza prefabricate la stalpi, acoperis si chiar pereti. Executia rezervoarelor trebuie sa se faca astfel incat sa se asigure o etanseitate perfecta. Pentru a se realiza un rezervor perfect etans trebuie ca , in primul rand, betonul sa � e impermeabil, utilizandu-se beton de marci ridicate. Compactarea betonului se obtine prin vibrare, executata cu mare raspundere. Armatura trebuie fasonata si montata cu multa ingrijire, pentru a se asigura acoperirea cu beton a acesteia conform proiectului. Trecerea conductelor prin peretii rezervoarelor se face prin piese de trecere etanse, montate in cofraje inainte de turnarea betonului. Impermeabilitatea rezervoarelor de apa se asigura suplimentar tencuiala hidrofuga, executata la interior. Izolarea exterioara a rezervoarelor subterane se realizeaza, in general, prin aplicarea unei spoieli cu bitum pe suprafata exterioara a betonului. Etanseitatea rezervoarelor executate din beton armat se veri� ca printr-o proba care se efectueaza dupa 28 de zile de la turnarea betonului, inaintea executarii tencuielilor hidrofuge, a izolarii termice la pereti si a umpluturilor de pamant in jurul rezervorului. Rezervorul se umple cu apa pana la nivelul corespunzator inaltimii utile si se pastreaza asa 10 zile, in acest interval facandu-se veri� cari vizuale in



vederea depistarii si eliminarii eventualelor pierderi de apa. Daca in intervalul respectiv se constata pierderi de apa la exteriorul peretilor, rezervorul se goleste pentru efectuarea remedierilor, dupa care proba se repeta in intregime. Pentru primirea aerului din rezervoarele ingropate se prevad cosuri de ventilatie care trebuie sa iasa cu 0,80 m deasupra terenului. Aceste cosuri de ventilatie sunt prevazute cu site de protectie cu ochiuri de maxim 1 mm, pentru a se impiedica patrunderea in apa a insectelor, frunzelor, rozatoarelor, etc. Scarile de acces in rezervor se pot executa din metal (otel sau aluminiu) sau din beton armat. Toate constructiile metalice ale rezervoarelor se protejeaza prin grunduire si vopsire. Rezervoarele de apa potabila se imprejmuiesc delimitand o zona de protectie sanitara de 20 m de la exteriorul lor.

3.1.6. Executia retelelor de distributie Lucrarile de executie a retelelor de distributie, de urmarire a executiei sau exploatarea acestora se efectueaza numai de personal de specialitate, cali� cat si atestat in acest sens.

3.1.6.1. Transportul si depozitarea conductelor si accesoriilor 3.1.6.1.1. Incarcare si descarcare Elementele componente ale retelelor de distributie trebuie protejate de deteriorari in timpul operatiilor de incarcare si descarcare pe santier. La incarcarea si descarcarea din mijloacele de transport trebuie intrebuintate chingi late textile sau alte dispozitive protectoare, care sa nu afecteze in niciun fel suprafetele exterioare ale conductelor sau a protectiei exterioare a acestora. Este interzisa folosirea lanturilor sau a cablurilor metalice, precum si a carligelor metalice care pot deteriora elementele transportate.

3.1.6.1.2. Transport Transportul materialelor la santier se face cu asigurarea tevilor, tuburilor, pieselor de imbinare impotriva rostogolirii, socurilor, alunecarii sau degradarii din alte cauze. Transportul materialelor in interiorul santierului se face manual sau cu mijloace de transport adecvate. Este interzisa deplasarea prin tarare. De asemenea, este interzis transportul conductelor in mijloace de transport cu capetele care ies in afara platformei cu mai mult de 1,0 m.

3.1.6.1.3. Depozitare Depozitarea conductelor trebuie facuta astfel incat sa nu � e afectata geometria acestora (ovalizari) si nici suprafata exterioara a lor. Inaltimea de depozitare a conductelor se stabileste conform indicatiilor producatorilor, cu luarea tuturor masurilor de asigurare impotriva rostogolirii acestora.



Conductele si � tingurile trebuie depozitate astfel incat sa nu vina in contact cu substante care ar putea ataca materialele din care sunt confectionate. Nu este admisa patrunderea in interiorul conductelor pe perioada depozitarii, a pamantului, noroiului sau apelor uzate. Inainte de punerea in opera conductele se curata atat pe exterior, dar mai cu seama pe interior. Conductele protejate la exterior cu materiale bituminoase (conducta din F.D.) este interzisa depozitarea directa pe sol sau pe suprafete rugoase, recomandandu-se folosirea suprafetelor de lemn. Materialele sensibile la actiunea directa a radiatiilor solare se recomanda protectia depozitelor prin acoperire. Durata de depozitare a materialelor pe santier trebuie sa � e minima.

3.1.6.1.4. Executia transeelor pentru pozarea conductelor Executia transeelor pentru pozarea conductelor retelelor de distributie a apei se face cu respectarea prevederilor proiectului de executie, a normelor de siguranta si sanatatea muncii in constructii, precum si a conditiilor locale de teren. Saparea transeelor pentru pozarea conductelor se poate executa in terenuri cu umiditate naturala si fara ape freatice, cu pereti verticali, fara sprijiniri, in urmatoarele tipuri de teren:

· Teren usor la o adancime maxima de 0,75 m de la suprafata; · Teren mijlociu la o adancime maxima de 1,25 m de la suprafata; · Teren tare si foarte tare la o adancime de 2,00 m de la suprafata.

In cazul existentei unor terenuri cu conditii diferite de cele aratate anterior, transeele se executa cu pereti in taluz nesprijiniti sau cu pereti verticali sprijiniti pe toata inaltimea. Inclinarea taluzului sau modul de sprijinire este indicat in proiect. Pentru adancimi de pana la 5,00 m, sprijinirile se executa dupa proiecte special intocmite. Alegerea latimii transeelor se face avandu-se in vedere asigurarea spatiului de lucru minim necesar pentru o executie corecta si fara accidente de lucru. Pentru santuri cu pereti verticali si adancime pana la 4,00 m se indica urmatoarele valori orientative ale latimii transeei.

- conducta cu Dn > 200 mm (minimum 0,70);- conducta cu Dn > 200 mm (minimum: D ext + 2blucru).

D ext = diametrul exterior al conductei b lucru = spatiul minim de lucru avand urmatoarele valori:

- pentru Dn cuprins intre 200 si 350 mm -> b lucru minim = 25 cm- pentru Dn cuprins intre 350 si 700 mm -> b lucru minim = 30 cm- pentru Dn cuprins intre 700 si 1400 mm -> b lucru minim = 40 cm- pentru Dn > 1400 mm -> b lucru minim = 55 cm.

Pentru santuri sprijinite valorile minime se asigura intre fetele libere ale sprijinirilor.



Pentru adancimi mai mari de 4,00 m, valorile de mai sus se pot mari cu minimum 5 cm, iar latimea minima a santului trebuie sa � e minim 90 cm. Pe timpul executiei lucrarilor de retele, transeele si gropile pentru imbinari trebuie pastrate uscate. Acoperirea conductei este intotdeauna superioara adancimii de inghet. Fundul transeei trebuie sa asigure rezemarea conductei uniform pe toata lungimea acesteia, conform cu pro� lul longitudinal din proiect. In zonele de imbinare se mareste adancimea transeei pentru a se permite efectuarea acestor imbinari. Patul de pozare a conductei trebuie sa asigure o repartizare uniforma a greutatii tevii. Nu se admit rezemari numai in anumite puncte. Grosimea patului de pozare, dupa compactare trebuie sa � e de 10 cm + 0,1 Dn, dar minimum 15 cm. In terenuri cu panta mare trebuie luate masuri speciale care sa impiedice spalarea patului de pozare.

3.1.6.1.5. Montajul conductelor si accesoriilor Inainte de coborarea in sant, in vederea montarii, conductele si � tingurile trebuie veri� cate in vederea depistarii eventualelor deteriorari aparute in timpul manipularilor si inlaturarii acestora. De asemenea, conductele si accesoriile se curata atat pe exterior, cat si la interior. Coborarea in sant trebuie facuta cu mare atentie pentru a � ferite de lovituri si deteriorari. Taierea conductelor trebuie sa se faca numai cu uneltele indicate de producator. Sectiunea taieturii trebuie sa � e normala pe axul conductei, neteda si fara asperitati. Dupa teiere, in cazul in care conducta este prevazuta cu protectie exterioara sau interioara, se procedeaza la refacerea protectiei. Panta de montaj a conductei este cea indicata prin proiect, asigurandu-se rezemarea conductei si accesoriilor uniforme pe toata lungimea acesteia. In zonele cu panta foarte pronuntata trebuie sa se ia masuri de asigurare a conductei impotriva alunecarii, prin prevederea de masive de beton corespunzatoare. La schimbarile de directie, la rami� catii si la reductii, pentru preluarea eforturilor axiale, la conductele imbinate prin mufare, se prevad masive de ancoraj avand ca forma si dimensiuni prevederile din proiect. Trecerea conductelor prin peretii constructiilor anexe ale retelei de distributie sau prin peretii cladirilor se face prin intermediul pieselor de trecere.

3.1.6.1.6. Imbinarea conductelor Imbinariile conductelor trebuie sa asigure o perfecta etanseitate, precum si preluarea tuturor eforturilor care apar in conducta.



Inainte de executia oricarui tip de imbinare se asigura curatirea interioara atat a pieselor de imbinare, cat si a capetelor de conducta, cu ajutorul carpelor sau periilor moi. Pe intreaga perioada a executiei, trebuie sa se ia masuri de protectie a conductelor impotriva patrunderii de corpuri straine, animale mici, apa si pamant, etc. La imbinarile cu suruburi, acestea se strang in cruce, astfel incat sa realizeze o presare uniforma a elementelor de etansare. Imbinarile cu mufe se executa astfel incat garnitura de etansare sa � e montata nedeformata si exact la pozitie. Tuburile si racordurile de polietilena se imbina prin sudura sau cu � anse. Sudura se poate executa in doua moduri:

- cap la cap cu disc (oglinda) cu rezistenta, deci o sudura prin fuziunea capetelor;

- cu piese electrosudabile (mansoane). Realizarea sudurii si rezistenta la presiune interioara sunt conditionate de anumiti factori:

· temperatura exterioara care actioneaza asupra timpului de sudura; astfel, la temperaturi mai mici de 5°C trebuie sa se asigure o protectie exterioara si o incalzire a incintei.

· la temperaturi mai mari de 40°C trebuie sa se asigure o protectie exterioara;

· materialele care se sudeaza sa � e de acelasi tip (PE 100 cu PE 100; PE 80 cu PE 80);

· respectarea parametrilor de sudura; astfel, pe ambele capete de sudat sa se realizeze aceeasi presiune si acelasi tip de racire.

Garniturile si materialele de etansare (calti, banda de etansare) folosite la executarea imbinarilor nu trebuie sa in� uenteze calitatea apei potabile transportate si nici materialele din care sunt fabricate conductele sau � tingurile de imbinat.

3.1.6.1.7. Realizarea umpluturilor Inainte de a se proceda la realizarea umpluturilor se veri� ca conductele si toate elementele acestora, in vederea depistarii eventualelor defectiuni suferite de acestea in timpul montajului. Materialul rezultat din sapatura se poate folosi, de regula, pentru realizarea umpluturilor atat in zona conductei, cat si in restul umpluturilor. In cazul in care acesta nu este corespunzator pentru zona de umpluturi se procedeaza la inlocuirea cu pamant adus din alte zone. Pamantul inghetat nu se foloseste la umpluturi. Spatiile laterale conductei se umplu si se compacteaza simultan cu spatiul de deasupra conductei, pana la limita superioara a zonei de siguranta, compactarea facandu-se, de regula, manual.



Zonele de imbinare a tevilor sunt lasate libere pana la efectuarea probei de presiune, in restul traseului � ind realizata umplutura cu pamant rezultat din sapatura sau adus din alta zona, cel putin pana la limita superioara a zonei de siguranta (zona conductei). Dupa terminarea probei se realizeaza umplutura si in zonele de imbinare, exact in aceleasi conditii cu cele avute in vedere la realizarea restului umpluturilor. Umpluturile din afara zonei conductei se pot executa atat manual, cat si mecanizat prin utilizarea mijloacelor de compactare mecanica. La conductele din materiale plastice (PVC si polietilena) si cele din poliesteri armati cu � bra de sticla, la limita zonei de siguranta (300 mm deasupra generatoarei superioare a conductei), se monteaza o banda cu � re metalice pentru detectarea acesteia cu aparate speciale sau vizual la intalnirea ei in sapatura.

3.1.6.1.8. Refacerea sistemului rutier sau a stratului vegetal Refacerea suprafetelor drumurilor sau solului vegetal nu depinde de elementele conductei (material, diametru, tip), ea depinde numai de conditiile impuse de proprietar sau cel care administreaza terenul sau drumul. Inainte de refacerea imbracamintii de� nitive se veri� ca gradul de compactare a umpluturii. Imbracamintea de� nitva trebuie sa aiba cel putin calitatea celei existente inainte de inceperea lucrarilor. Capacele caminelor sau gurilor de acces se pozeaza la nivelul imbracamintii de� nitve a zonei carosabile. In terenuri agricole este obligatorie refacerea stratului vegetal la parametrii existenti inaintea inceperii lucrarilor, astfel incat sa nu � e afectata dezvoltarea culturilor.

3.1.6.1.9. Proba de presiune a conductelor Retelele de distributie nou executate trebuie sa � e supuse probei de presiune inainte de darea lor in functiune. Scopul probei de presiune este veri� carea etanseitatii conductelor, imbinarile acestora si a tuturor accesoriilor precum si a stabilitatii conductelor la presiuni ridicate. Probarea retelelor la presiune se face pentru � ecare tip de conducta, conform prevederilor producatorilor, a standardelor si a reglementarilor tehnice speci� ce in vigoare si a caietelor de sarcini intocmite de proiectant. Lungimea tronsoanelor de proba este de maxim 500 m, ea putand � mai mare doar in cazuri in care experienta antreprenorului si garantiile oferite de acesta sunt acceptate de bene� ciar. Tronsoanele de proba pot � mai scurte in cazul terenurilor in panta sau pe portiunile de retea pentru care conditiile locale impun inchiderea rapida a transeelor. Tronsoanele de proba trebuie sa cuprinda portiuni de retea cu aceeasi presiune de functionare.



La inceprea probei de presiune tronsoanele de retea trebuie sa aiba montate toate armaturile. Inchiderea capetelor tronsoanelor se face cu blinduri, � anse oarbe, capace. In cazul cand acest lucru este posibil, probarea tronsoanelor se face si cu conductele de bransament montate. Umplerea conductelor cu apa potabila se incepe de la punctul cel mai de jos al tronsonului de probat si numai dupa montarea dispozitivelor ce asigura eliminarea aerului. Dupa umplere se face o aerisire � nala prin realizarea unei suprapresiuni usoare pana la eliminarea totala a bulelor de aer din apa. Apoi se procedeaza la inchiderea dispozitivelor de aerisire. Imbinarile neetanse se remediaza dupa scaderea presiunii. La conductele realizate din materiale permeabile (tuburi de beton, beton armat) ridicarea presiunii se face in trepte, pana la presiunea de regim, dupa care tronsonul de proba se mentine la aceasta presiune minim 24 de ore. Dupa expirarea acestui timp se trece la ridicarea presiunii pana la atingerea presiunii de proba. Tinerea sub presiune 24 de ore se face pentru umplerea cu apa a porilor si interspatiilor din peretii acestor conducte. Pentru conductele din material plastic, dupa atingerea presiunii de proba se mentin tronsoanele de proba sub presiune circa o ora. Presiunea de proba este, de regula, 1,5 Pn. Durata probei este, de regula, 1 ora. Pierderile de apa si scaderea presiunii sunt speci� cate, pentru � ecare tip de material din care sunt realizate conductele, in caietele de sarcini intocmite de proiectant.

3.1.6.1.10. Spalarea si dezinfectarea conductelor Dupa ce proba de presiune a fost terminata si s-a constatat ca nu sunt necesare remedieri, se trece la spalarea si dezinfectarea conductelor. Spalarea se face de catre constructor, cu apa potabila pe tronsoane de 100-500 m. Durata spalarii este in functie de necesitatea indepartarii tuturor impuritatilor din interiorul conductei. In cazul in care se spala mai multe tronsoane succesive, spalarea se face din amonte spre aval. Dezinfectarea se face, de regula, cu clor sau alta substanta dezinfectanta, sub forma de solutie, care asigura in retea minimum 25-30 mg clor activ la 1 l de apa. Solutia se introduce in retea prin hidrantii exteriori sau prin prize special amenajate si se veri� ca daca a ajuns in intreaga parte de retea supusa dezinfectarii. Veri� carea se face prin hidrantii sau cismelele de la capetele de retea, umplerea � ind considerata incheiata in momentul in care solutia dezinfectanta apare in toate punctele de veri� care, in concentratia dorita.



Solutia se mentine in retea 24 ore, dupa care se evacueaza prin robinetele de golire sau prin hidranti si se procedeaza la o noua spalare cu apa. Spalarea se considrea terminata in momentul in care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se inscrie in limite admise. Dupa efectuarea spalarii este obligatorie efectuarea analizelor � zico-chimice si bateriologice. Se recomanda ca evacuarea apei provenind din spalarea conductei pentru evacuarea clorului, sa se faca in reteaua de canalizare in luarea tuturor masurilor necesare de neutralizare a clorului. In cazul in care intre dezinfectarea si darea in exploatare a retelei trece o perioada de timp mai mare de 3 zile sau daca dupa dezinfectare analiza apei nu indeplineste conditiile bacteriologice si biologice de calitate, dezinfectarea se repeta. In cazul conductelor realizate din materiale permeabile (tuburi din beton, fonta ductila sau otel protejat prin tencuire) se recomanda efectuarea operatiilor de proba si de dezinfectare concomitent.

3.1.7. Exploatarea retelelor de distributie Punerea in functiune a retelelor de distributie se face treptat, pe tronsoane succesive, mai intai pe conducte principale apoi pe conducte de serviciu. Operatiunile de punere in functiune sunt:

- se deschid hidrantii de la extremitatea aval a tronsonului care urmeaza a se pune in functiune;

- se introduce apa in conducta prin deschiderea treptata a robinetului de la extremitatea amonte a portiunii respective;

- dupa ce apa a umplut conducta si a iesit complet limpede prin hidrantii deschisi se mai asteapta inca 5 minute dupa care se inchid hidrantii.

Daca pe conducta care se pune in functiune se a� a montate diverse aparate de masura (debitmetre, manometre), cismele publice, etc. se veri� ca daca apa transportata prin reteaua respectiva indeplineste conditiile de potabilitate. Exploatarea retelelor de distributie cuprinde totalitatea operatiunilor care se efectueaza de catre personalul unitatii de exploatare, astfel incat retelele sa functioneze in permanenta la parametrii proiectati.In exploatare trebuie sa se asigure:

- distribuirea apei in mod continuu la toate punctele de consum, fara intrerupere in functionare, decat in cazuri de forta majora ca: intreruperea energiei electrice la statiile de pompare care refuleaza apa in retea, lipsa apa la sursa, avarii pe aductiuni, scaderea calitatilor apei sub normele sanitare in vigoare;

- mentinerea presiunii de serviciu la toate punctele de consum. Exploatarea retelelor se face cu toate robinetele de linie si de rami� catie deschise, inchiderea partiala sau totala a unora dintre ele � ind permisa numai



in caz de incendiu, cand este necesara alimentarea cu precadere a retelei care alimenteaza hidrantii ce folosesc la stingerea respectivului incendiu sau in cazul unor avarii care trebuie, in cel mai scurt timp, remediate. In cazul in care nu este posibila mentinerea in permanenta a conditiilor de debit si de presiune, distributia apei se face cu restrictii. Durata si amploarea restrictiilor trebuie sa � e minime, in acest scop luandu-se unele masuri ca:

- suspendarea temporara a unor puncte de consum sau folosinte ca spalatul strazilor, functionarea fantanilor ornamentale, stropitul spatiilor verzi, etc.;

- recircularea pe cat posibil a apei la consumatorii industriali si aplicarea masurilor de reducere a pierderilor de apa;

- remedierea in cel mai scurt timp a avariilor in cazul cand acesta constituie cauza introducerii restrictiilor.

In exploatare este necesar sa se asigure presiunea de regim in toate punctele retelei. Daca acest lucru nu se realizeaza, se cauta din aproape in aproape zona unde se produce incetinirea sau intreruperea circuitului apei si anume:

- defectarea unui robinet din amonte de sectorul respectiv, prin desprinderea si caderea sertarului, obturand in acest fel accesul apei spre aval;

- existenta unui robinet in pozitia inchis, ca urmare a unei manevre anterioare efectuata in retea cu ocazia izolarii unui tronson pentru remedierea unei avarii sau stingerea unui incendiu;

- spargerea unei conducte si descarcarea apei intr-un canal invecinat fara semne vizibile la suprafata;

- furt de apa din retea de catre un consumator, cu consum important;- infundarea conductei de apa cu materiale ramase de la o lucrare

anterioara. O alta problema a personalului de exploatare este identi� carea neetanseitatilor vizibile la suprafata sau ascunse, constatarea deteriorarii armaturilor si a constructiilor anexe ale retelei ca: robinete blocate, capace sparte sau lipsa, zidarie deteriorata si trepte cazute la camine, garnituri neetanse sau imbatranite, etc.

3.1.8. Remedierea defectiunilor si avariilor de pe retelele de distributie a apei Retelele de distributie sunt supuse la solicitari de o mare diversitate. Ca urmare a acestor solicitari retelele pot suferi numeroase afectiuni care atunci cand se ampli� ca pot deveni avarii serioase. Permanent trebuie luate masuri pentru descoperirea defectiunilor si limitarea pierderilor de apa. Masurile care trebuie luate privesc intreaga perioada de existenta a retelelor de distributie, de la faza de proiectare trecand prin faza de executie si



mai ales in timpul exploatarii retelelor care constituie perioada cea mai lunga de existenta. Cauzele care produc defectiunile si avariile conductelor au la baza urmatoarele:

- defecte cauzate de greseli de proiectare;- executia necorespunzatoare, cauza celor mai numeroase defectiuni;- coroziunea conductelor;- efecte datorate loviturilor de berbec si a aerului din conducte;- exploatarea tehnica defectuoasa si intretinerea insu� cienta.

1. Defectiuni = stricaciuni mici care se produc prin proiectare, executie si exploatare cauzand pierderi de apa in cantitati mici a caror volum nu depaseste 10% din cantitatea totala distribuita. 2. Avarii = stricaciuni mari care se produc ca urmare a caror greseli de proiectare, de executie sau de exploatare tehnica ce au ca efect pierderi masive de apa locala sau pierderi generale continue in retea, ce depasesc 10% din debitul de apa distribuit. Cunoasterea cauzelor este hotaratoare pentru luarea masurilor de corectare a defectiunilor si a avariilor. Retelele de distributie � ind alcatuite, in general, din conducte ingropate, depistarea pierderilor se face cu usurinta cand ele apar sub forma unor surse de apa la suprafata pavajelor sau in locuri vizitabile. Dar exista si cazuri cand se produc pierderi importante de apa care nu sunt vizibile si descoperirea locului defect din retea poate dura zile sau saptamani sau chiar dezgroparea pe lungimi mari a conductelor. Factorii care pot ajuta la descoperirea unui defect sau a unei avarii pot � :

- existenta unor planuri de situatie corecte cu retelele de apa si cu alte retele subterane din subsolul localitatii sau incintei indistriale;

- dotarea cu utilaje pentru sapaturi de mare productivitate astfel incat interventia sa � e cat mai scurta in scopul reducerii timpului de intrerupere;

- personalul tehnic de exploatare (muncitori, tehnicieni, ingineri) sa cunoasca bine reteaua, punctele ei slabe, consumatorii mai importanti care dau socuri puternice in retea;

- o buna evidenta a defectiunilor constatate in decursul exploatarii retelei, cu precizarea locurilor si cauzelor care le-a produs si ce masuri de remediere au fost luate.

3.1.8.1. Defectiuni cauzate de greseli de proiectare Cele mai frecvente greseli apar atunci cand nu exista un plan de sistematizare, astfel incat numarul populatiei deservite de sistemul de alimentare cu apa proiectat este stabilit de proiectant. Ca urmare, de aici se pot ivi defectiuni in retelele de distributie datorate unei aprecieri gresite a numarului populatiei, atat in cazul cand numarul a fost



apreciat mai mic cat si in cazul in care numarul populatiei a fost apreciat mai mare. La un numar de locuitori mai mic decat cel real dimensionarea retelei se face pentru o cantitate de apa mai mica decat nevoile, ceea ce atrage reducerea presiunii in conducte ca urmare a cresterii pierderilor de sarcina. In cazul considerarii unui numar mai mare de locuitori, reteaua se supradimensioneaza ceea ce inseamna pe de-o parte scumpirea nejusti� cata a retelelor, a acumularilor, a utilajelor de pompare, etc., iar pe de alta parte pentru reducerea vitezei de miscare a apei in conducte. Acest ultim aspect duce la stagnari si de aici alterari ale apei pentru dezvoltarea unei � ore si a unei faune caracteristice, pierderea calitatii apei si aparitia gustului si mirosului, fenomene ce fac nepotabila apa de consum.

3.1.8.2. Defectiuni cauzate de executia necorespunzatoare Executia necorespunzatoare reprezinta cauza celor mai numeroase defectiuni ale retelelor de distributia apei. Executia trebuie sa corespunda in intregime proiectului. Efectele unor executii gresite pot � foarte grave conducand la mari avarii si implicit la cheltuieli mari pentru remediere. Graba, uneori nejusti� cata, in executia si neurmarirea lucrarilor de catre personalul tehnic de specialitate (ingineri, maistri, tehnicieni) sunt cauze care conduc la executii necorespunzatoare. Executia retelelor de conducte, putem spune, ca incepe de la aprovizionarea cu materiale, deci de la transportul tuburilor pot aparea neconformitati, unele chiar majore. Incarcarea tuburilor in mijloacele de transport trebuie efectuata astfel incat sa � e evitate loviturile ce produc � suri vizibile sau nevizibile cu ochiul liber. Tuburile nu trebuie tarate, iar la incarcare sa nu se izbeasca de cele incarcate anterior. Tuburile cu izolatie trebuie incarcate cu macara, iar legarea sa � e facuta cu chingi de cauciuc sau material textil. Este interzis a se lega tuburile cu cabluri prinse cu carlige bagate pe capatul tubului sau prin tub. In timpul transportului tuburile trebuie legate in pachete cu legaturi din benzi de material de plastic si deci asigurate impotriva alunecarilor unul peste altul sau a caderii din vehicul. Descarcarea tuburilor trebuie sa se faca in conditii asemanatoare incarcarii: este interzisa aruncarea din mijlocul de transport a tuburilor indiferent din care material sunt construite. Depozitarea tuburilor trebuie facuta cu grija, astfel incat acestea sa nu se ovalizeze si sa � e asigurate impotriva alunecarii din stiva. Depozitarea se face pe rigle de lemn; numarul acestora depinzand de tipul de material din care este conducta. Depozitarea trebuie facuta in locuri adapostite, ferite de intemperii si de razele solare (in special cele din materiale plastice).



Executia lucrarilor trebuie sa corespunda proiectului, orice modi� care a prevederilor proiectului se poate face numai cu acordul proiectantului. Constructorii trebuie sa cunoasca foarte bine proiectul cat si prevederile legale de executie. Trasarea retelei precedata de recunoasterea traseelor, pichetarea traseului si montarea tarusilor pe traseu. Lipsa acestor lucrari are drept efect asezarea incorecta a tuburilor in sapatura, respectiv formarea de pante si contrapante neprevazute in proiect si pentru care nu s-au prevazut ventile de aerisire si vane de golire facand ca reteaua sa devina nefunctionala. Sapaturile trebuie executate conform prevederilor proiectului. Daca fundul transeelor se executa cu o panta neuniforma sau contrara prevederile proiectului se pot crea pante si contrapante ce necesita camine de golire sau ventile de aerisire care, in general, nu se mai executa, producand greutati de exploatare. Montajul corect al conductelor constituie operatia care necesita o buna cali� care si multa atentie. Aici se pot ivi numeroase de� ciente care in� uenteaza exploatarea viitoare si uneori insasi existenta conductei. La imbinarea conductelor nu se realizeaza intotdeauna tehnologia corecta, din care cauza la scurt timp dupa dare in exploatare pot aparea scurgeri importante. Dupa efectuarea imbinarii nu se veri� ca, cu spionul, starea garniturii. Nu se curata bine mufele si capetele tubului din care cauza nu se pot aseza bine inelele de cauciuc. Umplutura transeei poate � uneori cauza unor defectiuni ale conductei atunci cand nu este realizata cu atentie, azvarlindu-se corpurile tari (bolovani, pietre, bucati de beton) scoase din umpluturi sau din alte locuri, care pot sparge tuburile. O grija speciala trebuie avuta atunci cand umplutura se face cu pamant inghetat. Necompactarea su� cienta a umpluturii in jurul tuburilor. Permite uneori deplasarea conductei, ovalizarea sau chiar ruperea acesteia. Prezenta aerului liber in conducte poate avea efecte nefavorabile asupra curgerii in conducte. Problema are o deosebita importanta in cazul distribuirii apei cu intermitenta (oprindu-se de obicei noaptea), ceea ce are drept efect exploatarea in conditii deosebit de dezavantajoase de functionare si in special posibilitatea unor avarii din cauza prezentei aerului in conducte. Aerisirea si dezaerisirea retelelor de distributie trebuie sa � e asigurate prin dispozitive speciale de aerisire – dezaerisire. Ventilele de aerisire-dezaerisire se monteaza prin intermediul unei rami� catii verticale pe conducta, prevazuta cu vana pentru a permite demontarea ventilului.



4. Masuri de siguranta pe durata executarii lucrarilor Inainte de inceperea oricarei lucrari se va face instructajul tuturor muncitorilor si se va stabili responsabilul de lucrare care va trebui sa urmareasca aplicarea tuturor masurilor de siguranta prevazute pentru lucrarea respectiva. Se vor aplica masuri de siguranta atat a muncitorilor, cat si a persoanelor straine care sunt nevoite sa tranziteze lucrarea. Astfel, toate tronsoanele a� ate in lucru vor � imprejmuite si semnalizate corespunzator pentru ca pietonii si autovehiculele sa poata evita lucrarea. In dreptul accesului la institutii publice sau proprietati private se vor amplasa podete si pasarele (pentru pietoni si autovehicule) prevazute cu balustrade pe ambele parti. Masuri speciale (ingradire completa) se vor lua in dreptul gradinitelor, scolilor, spitalelor. Intre localitati, unde traseul parcurge zone fara circulatie, spatii verzi sau terenuri cu diferite destinatii, lucrarile se pot organiza in � ux continuu, pe portiuni de lungimi mari. Toate traversarile de conducte sau cabluri se vor sprijini corespunzator astfel ca nici un muncitor ce va executa montarea noilor conduce sa nu � e in pericol de accidentare. Caminele se vor executa, de regula, in sapatura sprijinita. Lucrarile se vor organiza astfel ca durata cat se va mentine sant deschis sa � e cat mai redusa. Lungimea unui tronson nu va � mai mare decat va permite con� guratia strazii, astfel incat sa nu se impiedice accesul ambulantelor si pompierilor. Lungimea unui tronson nu va depasi 100 m. La executie se vor respecta instructiunile prevazute in „Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii”, avizat de MLPAT cu nr. 9/N/15.03.1993 cap. 33 – Lucrari de alimentari cu apa si canalizari (art. 1583 - 1832). Pamantul rezultat din sapatura manuala se poate depozita lateral transeii, dar pastrand o bancheta de protectie de minim 0.7 m fata de marginea transeii. Excedentul cat si pamantul existent impropriu de umplutura se va incarca in auto si se va transporta direct la groapa. Pe toata durata lucrarilor, transeea va � obligatoriu imprejmuita si se vor instala panouri avertizoare, iar pe timp de noapte va � semnalizata corespunzator pentru prevenirea oricaror accidente. Coborarea in transee se va face pe scari rezemate, iar muncitorii vor purta casti de protectie. Pentru a evita caderea muncitorilor, pamantului sau materialelor, sprijinirile vor depasi cu cel putin 0.15 m marginea superioara a santurilor. Lansarea in sant a tuburilor de canalizare este interzis a � efectuata de muncitori necali� cati. De asemenea, nu este permisa lansarea prin cadere libera. Lansarea tuburilor printre cabluri electrice, conducte gaze, apa, etc. se face fara atingerea acestora si numai dupa ce au fost protejate prin masuri speciale. Sculele devenite disponibile nu vor � lasate pe marginea santurilor sau pe platforme, ci vor � depozitate cu grija la distante de minim 1.5 m de marginea sapaturii.



Pentru coborarea in sant a tuburilor se vor folosi franghii, scripeti, electropalane, automacarale, in functie de greutatea tuburilor, respectandu-se normele de protectia muncii la aceste dispozitive. Cand se lucreaza in caminul de vizitare si capacul acestuia este indepartat, se vor plasa placute avertizoare, cu indicatia „camin in lucru” amplasate in toate directiile de deplasare, la distanta de 1.5 m de centrul caminului. Accesul in caminul de vizitare se face numai dupa ce in prealabil s-a constatat ca nu exista gaze vatamatoare sau explozive, cu ajutorul detectorului de gaze. La executia lucrarilor cat si in activitatea de exploatare si intretinere a instalatiilor proiectate se va urmari respectarea cu strictete a prevederilor actelor normative mentionate care vizeaza activitatea pe santier. Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostinte profesionale si cele de protectia muncii speci� ce lucrarilor ce se executa, precum si cunostinte privind acordarea primului ajutor. Este necesar sa se faca instructajecu toti oamenii care iau parte la procesul de realizare a investitiei, precum si veri� cari ale cunostintelor referitoare la N.T.S. Instructajul este obligatoriu pentru intreg personalul muncitor de pe santier in interes de serviciu sau interes personal. Pentru evitarea accidentelor sau a imbolnavirilor, personalul va purta echipamente de protectie corespunzatoare in timpul lucrului sau de circulatie prin santier. Mecanismele de ridicat vor � deservite numai de personalul cali� cat. Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor. In timpul transportului pe verticala, elementele de constructie vor � asigurate contra deplasarilor longitudinale sau transversale. Operatiile de incarcare si descarcare manuala, se vor face prin rostogolire pe plan inclinat, cu ajutorul unor dispozitive corespunzatoare sarcinilor respective si controlate inainte de inceperea lucrarilor. La folosirea macaralelor se vor respecta sarcinile admise de acestea. Este interzisa descarcarea tuburilor prin cadere si rostogolire libera. Efectuarea operatiunilor de incarcare-descarcare se va face sub conducerea sefului de echipa care raspunde de asezarea macaralelor in raport cu greutatea materialelor de constructie si cu capacitatea acestora, precum si cu intreaga manevra de coborare. Se vor monta podete pentru traversarea santurilor (canalelor). Se vor monta placute avertizoare care sa semnalizeze locurile periculoase pe timp de zi si de noapte. La lansarea prefabricatelor vor � utilizate numai macarale verticale cu capacitatea corespunzatoare sarcinii, cu carlige asigurate, iar operatia la lansare se excuta numai in prezenta sefului de echipa.


Desen tehnic - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINADESEN TEHNIC ÎN CONSTRUC�II

Instalator_2_A5_Desen tehnic_1 feb.indd 1 2/17/2011 3:01:31 PM

2 - Desen tehnic


Desen tehnic - 75

Capitolul I. Reprezentarea elementelor unei construc�iiîn desenul tehnic

I.1.Linii

Grosimea de baza (b) se alege în func�ie de m�rimea �i natura desenului între 0, 2 �i 2 mm. Clasa de precizie se simbolizeaz� printr-o cifr� �i anume:

- linia groas� (b) prin cifra 1;- linia mijlocie (circa b/2) prin cifra 2;- linia sub�ire (circa b/4) prin cifra 3.

Tabel 1.Tipul liniei Destina�ia

Continu�

Groas� (C1i) Contururi de sec�iune sau tabele; chenare pentru desene;

Mijlocie (C2) Muchii v�zute în vedere �i sec�iuni; Curbe de nivel principal; Construc�ii geometrice.

Sub�ire (C3)

Linii de cote, linii ajut�toare de cot�, ha�uri, axe de goluri la u�i �i ferestre, linii de ruptur� �i întrerupere ;Linii de referin�� sau de indica�ie pentru cote, not�ri sau observa�ii f�cute pe desen; Curbe de nivel curente; Contururi de sec�iuni rab�tute.

Intrerupt� (l) Mijlocie (l2) Muchii nev�zute ascunse dup� alte elemente;Linie-punct (p) Mijlocie (P2)

Orice fel de axe, cu excep�ia axelor indicate la C3 �i P3.

Sub�ire (P3)

Axe geometrice ale pieselor componente;Trasee de sec�ionare;Linii de întrerupere;P�r�i situate în fa�a planului desec�ionare.

I.2. Formate

1 – coala de desen;2 – contur pentru decuparea conturului original;3 – contur pentru decuparea copiei;4 – format;


76 - Desen tehnic

Tabel 1.2.

Simbol Dimensiuni axb, mm

Suprafata m²

Numar module Schita

A0 841 x 1 189 1 16

A1 594 x 841 0,5 8

A2 420 x 594 0,25 4

A3 297 x 420 0, 125 2

A4 210 x 297 0, 0625 1

A5 148 x 210 0, 03125 0,5

I.3. Cotarea I.3.1. Reguli generale

Prin cotarea unul desen de construc�ii se în�elege înscrierea în acel desen a dimensiunilor par�iale �i totale, necesare pentru determinare precis� �i clar� a tuturor elementelor construc�iei. Cotarea trebuie f�ci în a�a fel încât s� nu � e nevoie de calcule suplimentare pentru determinarea dimensiunilor elementelor przentate. M�surarea direct� pe un desen nu poate servi drept baz� pentru determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce urmeaz� a � executate.


Desen tehnic - 77

I.2.2.Elementele cot�rii sunt:

- cota, care indic� valoarea numeric� a dimensiunii consi-derate, în unele cazuri poate � exprimat� �i printr-o liter�;

- linia de cot�, care indic� lungimile sau unghiurile la care se refer� cota;

- liniile ajut�toare, care delimiteaz� por�iunile cotate �i se folosesc în cazurile când linia de cot� nu taie conturul elementului;

- liniile de indica�ie sau de referin�� (linii frânte), care se folosesc când spa�iul dintre extremit��ile liniei de cot� nu este su� cient pentru înscrierea cotei (vezi Fig.1). Liniile de referin�� se folosesc pentru diferite alte not�ri;

- cota de nivel, care indic� valoarea aderentei de nivel dintre o fa�� a elementelor �i un reper ales;

- simbolul pentru înscrierea cotei de nivel.

Liniile ajut�toare pot s� înceap� direct de la reprezentarea elementului sau de la o distant� apropiat� de aceasta. In general ele sunt perpendiculare pe pe linia de cot� �i le dep��e�te cu aproximativ 2 mm. In mod excep�ional, liniile ajut�toare pot s� se întretaie cu liniile de cot� la 45° sau 60°, dac� cotarea devine astfel mai clar�. La reprezent�rile conturate cu linii groase, liniile ajut�toare se duc la exteriorul conturului (vezi Fig.1).

Fig. 1

Fig. 3

Fig. 2


78 - Desen tehnic

Fiecare cot� are o linie de cot� corespunz�toare. Liniile de contur, axele, liniile ajut�toare �i prelungirile lor, nu pot � utilizate ca �i linii de cot�. Liniile de cot� se traseaz� paralel cu dimensiunile la care se refer�. Pentru cotarea arcelor de cerc, sau a elementelor cu alte curburi, linia de cot� se duce echidistan�at� de curba elementului sau prin translatarea curbei �i se delimiteaz� cu linii ajut�toare care s� � e normale la curb� sau paralele între ele.

Deasupra cotelor, m�surând lungimi curbilinii, se pune semnul de arc (�). Pentru cotarea unui unghi, linia de cot� se duce circular�, cu cerc în vârful unghiului �i se delimiteaz� cu laturile unghiului sau cu prelungirea acestora prin linii ajut�toare. Delimit�rile liniilor de cot� se indic� prin puncte, linioare scurte la 45° fa�� de linia cotei, sau s�ge�i. Pentru accentu�ri ale indica�iilor, liniile de referin�� pot � terminate cu puncte, când se opresc pe o suprafa�� i cu s�ge�i, când se opresc pe o linie. Pe acela�i desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cot�. In cazul liniilor de cot� terminate cu s�ge�i, pentru cotarea intervalelor mici, s�ge�ile extreme pot � plasate la exterior �i intermediar înlocuite cu puncte. Dac� este necesar� cotarea reprezent�rilor perspective, liniile ajut�toare se vor trasa urmând direc�iile liniilor din reprezentarea perspectiv� (Fig. 4).

Fig. 4

Fig. 5

Fig. 6


Desen tehnic - 79

Grosimea stratelor, foliilor, pl�cilor se poate indica f�r� linii de cot�, pe linii de referin��, cota � ind precedat� de indica�ia d=.............. , sau de indicarea stratului. Cotele dimensiunilor prezentate la scar� se subliniaz�, cu excep�ia elementelor de construc�ie � gurate întrerupt. Cotele care nu se pot indica �i trebuie veri� cate la fa�a locului, vor � precedate de semnul (~) (vezi Fig.5). Pe desenele de ansamblu, dac� speci� cul desenului nu are alte reglement�ri, cotele mai mari sau egale cu 1, 00 m se indic� în metri, cu dou� zecimale (chiar dac� acestea sunt zero), iar cele mai mici de 1, 00 m se indic� în centimetri. Dac� trebuie indica�i milimetrii, ace�tia se înscriu sub form� de exponen�i (2, 355, respectiv 245). Pe desenele de detaliu, cotele se indic� dup� speci� cul desenului (Fig.6). Pe desenele de ansamblu, cotele vor � cele ale dimensiunilor de coordonare, iar pe desenele de detaliu elementele se vor cota cu dimensiunile lor de baz�. Exemplu: grosimea pere�ilor de c�r�mida din desenele de ansamblu se vor cota cu 75, 125, 25, 375 cm etc.; iar în desenele de detaliu, cotele vor � 63, 115, 24, 365 cm sau 63, 115, 24, 365 mm. Inainte de cotele diametrelor se trece semnul conven�ional �. Aceast� notare nu este obligatorie pe reprezent�rile cu contururi circulare. In cazul cercurilor concentrice se vor evita prea multe cote trecand prin acelasi centru si se va folosi cotarea la exterior sau cu semnul conventional pe lina de referinta (vezi Fig. 7).

Cotarea razelor arcelor de cerc se face de semnul conven�ional, litera R dac� nu este dat în desen centrul arcului de cerc. Centrele arcelor de cerc se vor indica printr-un cercule� sau printr-o cruciuli��, în caz c� nu sunt determinate de intersec�ia a dou� axe. Dac� centrul nu poate � reprezentat în cadrul desenului, dar indicarea lui este totu�i necesar�, linia de cot� a razei se va trasa în direc�ia centrului �i se va proceda ca în Fig.8.

Dac� în reprezentare, linia de cot� a razelor, diametrelor sau unghiurilor este mai mic� de 6 mm, s�ge�ile se indic� dinspre exterior, sau se utilizeaz� o linie de referin�� (vezi Fig. 9). Cotele se scriu imediat deasupra liniei de cot�, f�r� s�

Fig. 7

Fig. 9

Fig. 8


80 - Desen tehnic

� e lipite de aceasta �i pe cât posibil la mijlocul intervalului. Se recomand� în�ltimea nominal� de 2, 5 sau 3, 5 mm. La reprezent�rile f�cute la aceea�i scar�, pe aceea�i plan��, scrierea cotelor se face cu acelea�i dimensiuni nominale. Scrierea cotelor fa�� de înclinarea liniei de cot� se face astfel încât s� poat� � citit� din fa�� i din dreapta, desenul având pozi�ia normal� (cu indicatorul în dreapta jos). Se va evita trasarea liniilor de cot� cu înclinarea cuprins� în zona de 30° ha�urat� (Fig.10). Valoarea unghiurilor se va scrie dup� aceea�i regul� pe linia de cot� circular�, înclinarea liniei de cot� � ind asemuit� cu cu direc�ia coardei unghiului respective (vezi � g.10). Dac� distan�a dintre extremit��ile liniei de cot� este prea mic� pentru scrierea cotei, aceasta se poate scrie, alternat peste �i sub linia de cot�, pe prelungirea acesteia, în dreptul unei linii de indica�ie, sau imediat pe prelungirea liniei de cot�, respectiv în intervalul cotei vecine. Vezi Fig. 11 precum �i desenul planului din Fig. 7. Pe cât posibil, cotele înscrise nu trebuie s� � e intersectate de linii din desen care ar indica citirea lor sau ar produce confuzii. Ha�urile unui câmp se întrerup pentru scrierea cotelor (� g.11). Pe desenele unui element simetric, reprezentat integral, cotele pot � indicate pân� la axa sa de simetrie într-o singur� parte; cotele generale se indic� obligatoriu complete. Dac� elementul simetric este reprezentat numai pân� la axa sa de simetrie, cotele se vor indica �i raporta pân� la aceast� ax� (� g.12). In cazul elementelor circulare, linia de cot� întrerupt� dep��e�te cu 5-10 mm axa de simetrie �i se coteaz� cu valoarea diametrului precedat de semnul conventional Ø. In toate cazurile, este obligatorie marcarea axei de simetrie cu semnul: Pantele se vor indica printr-o s�geat� paralel� cu panta �i având sensul de urcare pentru sc�ri, rampe de circula�ie etc. �i de coborâre pentru pantele de scurgere (acoperi�, terasament, canalizare ect.). Valoarea pantei se scrie sub form� de raport sau de procent f�cut între proiec�ia pe vertical� �i cea pe orizontal� a pantei, iar valoarea se înscrie deasupra s�ge�ii (Fig. 13). Exemplu de calcul al pantei:

In planuri, s�ge�ile care indic� direc�ia pantelor la rampe �i sc�ri, vor avea lungimile elementului respectiv. Distan�a între dou� linii succesive, ca �i distan�a între linia de cota �i elementul cotat, va � de minimum 7 mm. In caz c� nu se poate respecta

Fig. 10

Fig. 11

1,50-0,90x l00=15%

4,00


Desen tehnic - 81

aceast� distan��, se admite întreruperea liniei de cot� care, dup� necesit��i, poate � trasat� la o distan�� mai mare fa�� de elementul cotat. Cotele a�ezate pe linii de cot� paralele, intersectate de o ax� de simetrie se scriu alternativ, de o parte �i de alta a axei, sau se întrerupe axa în dreptul cotelor (� g.12). Ordinea de trasare a liniilor de cote se va face începând cu cele pentru cotele par�iale -în imediata apropiere a conturului elementelor- �i terminând cu cele pentru cotele generale. Se vor evita pe cât posibil:

- intersectarea liniilor de cot� între ele sau cu liniile ajut�toare ale altora;- p�trunderea liniilor de cote exterioare în interiorul reprezent�rii

obiectului;- trecerea liniilor de cot� prin goluri;- intersectarea liniilor de indica�ie sau de referin��;- trasarea liniilor de indica�ie sau de referin�� paralele cu liniile de

contur, cu axele de simetrie, cu liniile de cot� �i cu ha�urile din zonele învecinate sau traversate;

- repetarea cotelor pe un acela�i element, sau pe mai multe reprezent�ri ale acestuia din acela�i desen.

Regulile stabilite pentru cotare prin cifre se aplic� �i simbolurilor literale utilizate în desenele necotate cifric.

I.3.3.lndica�ii de detaliu;

Axele de trasare ale construc�iei se marcheaz� cu cifre arabe �i litere majuscule înscrise în p�trate cu latura de 6 ...9 mm, dup� scara desenului. Se recomand� s� se marcheze cu cifre axele transversale sau radiale ale construc�iei �i cu litere axele longitudinale sau circulare (Fig.14). Cotele de nivel se indic� în metri, cu dou� zecimale (chiar dac� acestea sunt zero). Cotele de reper se indic� prin ± 0, 00; cotele de deasupra cotei de reper sunt precedate de semnul plus (+) iar cotele de sub acest nivel sunt precedate de semnul minus (-). Drept nivel de reper se ia, în general, nivelul pardoselii � nite de la parterul corpului principal al cl�dirii numit� cota zero, notat� cu semnul ± 0, 00. în cazuri speciale, sau pentru alt gen de construc�ii, se poate lua ca reper �i alt nivel caracteristic.

Fig. 12

Fig. 13


82 - Desen tehnic

Pentru înscrierea cotelor de nivel se utilizeaz�, atât în sec�iuni �i fa�ade cât �i în planuri, simboluri triunghiulare (tringhi echilateral cu în�l�imea egal� cu a cifrelor de cot� ). Simbolurile se utilizeaz� astfel:

� pentru cote în raport cu nivelul reper, simbolul jumatate înnegrit;� pentru cote în raport cu alt nivel decât cel de reper stabilit, simbolul

neînnegrit, men�ionându-se care este acel nivel; În planuri, simbolul se completeaz� cu un dreptunghi, în care se înscrie cota. Simbolurile pot � reprezentate �i numai prin jum�tate triunghi echilateral folosind pe acela�i plan o nota�ie unitar� (Fig. 16).

Pentru claritatea înscrierii cotei de nivel, se poate distan�a dup� necesitate, bra�ul orizontal pe care se scrie cota, sau se înscrie pe o linie de referin��, cu indicarea simbolului triunghiular. In func�ie de claritatea desenului, bra�ul poate � orientat la stânga sau la dreapta, iar vârful s�ge�ii în jos sau în sus. Pozi�iile golurilor din pere�ii exteriori se vor indica prin cotarea succesiunii din plinuri �i goluri. Facultativ, se poate cota �i distan�ele de la axele lor la un reper determinat. Pozi�iile golurilor din pere�ii interiori se vor indica prin cota de la marginea golului la reperul cel mai apropiat (zid, stâlp etc., Fig.6).

Fig. 14

Fig. 15

Fig. 16


Desen tehnic - 83

Dimensiunile stâlpilor vor � cotate ca în Fig 17; pozi�ia lor se va indica, dup� necesit��ile impuse de construc�ie, � e prin distan�a dintre axele lor, � e prin distan�a dintre fe�ele lor.

La repetarea în �ir a unor elemente identice sau echidistante, a�ezate pe aceea�i linie, se poate inlocui �irul de cote par�iale cu o cot� total� între axele sau fe�ele elementelor marginale, scris� sub forma unui produs între num�rul distan�elor egale �i dimensiunea care se repet�. La cap�tul �irului se coteaz� unul sau dou� elemente, precum �i dimensiunea care se repet� ( Fig. 17 �i 19). Pentru pozi�ionarea unor elemente de construc�ii amplasate diferit între ele, se pot utiliza �i cote cumulate fa�� de un reper comun. In acest caz linia comun� de cot� va � terminat� cu un punct pe linia de referin�� i cu s�ge�i pe liniile de indicare a cotelor (Fig. 20).

Sec�iunile elementelor mici (traverse, grinzi de lemn, co�uri, �an�uri pentu conducte etc.) pot � cotate �i prin înscrierea pe o linie de referin�� a cotelor celor dou� laturi înmul�ite între ele. Prima cot� va � latur� de baz� a elementului, dup� pozi�ia sa în construc�ie sau din pozi�ia normal� a desenului (Fig.21). In�l�imea de la care începe golul unui co� de fum sau canal de ventila�ie fa�� de nivelul pardoselii se inscrie sub cota sec�iunii lui �i precedat� de nota�ia h=......... Literele sau cifrele romane din dreptul acestor goluri indic� nivelul pe care îl deservesc: subsol, parter, etaj I etc. Dac� este necesar a se diferen�ia în plan destina�ia anumitor canale, se pot utiliza simbolurile din Fig. 22. Golurile în pl�ci se vor reprezenta ca în Fig. 23. La sc�ri, dimensiunile treptelor se înscriu pe linia pasului, �i anume l��imea deasupra, iar în�l�imea dedesubt. Treptele vor � numerotate de la palier la palier, sau în continuare. L��imea pardoselelor va � cotat� pân� la linia contratreptei (linia întrerupt�). In cazul sc�rilor f�r� contratrepte, cotele se vor da pana la vârful treptei.

Fig. 17

Fig. 19

Fig. 20

Fig. 21

Fig. 18


84 - Desen tehnic

I.4. Reprezentarea conven�ional� a materialelor

Reprezent�rile conven�ionale ale materialelor în sec�iuni sunt cele din tabelul 2. Reprezent�rile conven�ionale de materiale se folosesc numai când în alc�tuiri complexe, este necesar a se scoate în eviden�� materialele. Dac�, din cauza sc�rii desenului sau a dimensiunilor mici ale câmpului sau din alte cauze, nu se pot � gura reprezent�rile din tabel 2, se admite ha�urarea uniform�, înnegrirea continu�, l�sarea f�r� nici o reprezentare a câmpului, sau alte reprezent�ri, ad�ugându-se în caz de necesitate o not� sau legend� explicativ�.

Nivelul planului de sec�ionare se va indica prin îngro�area liniei treptei respective. Pe palierele rampelor �i sc�rilor se vor indica obligatoriu cotele de nivel respective (Fig.24). In�l�imea de la care începe golul unei ferestre se noteaz� prin p = ..... �i reprezint� cota parapetului respectiv care este distan�a de la nivelul pardoselei pân� la cota de începere a golului de fereastr�. Trimiterile la detalii sau la note explicative se indic� în frac�ii înscrise în cercule�; la num�r�tor se trece num�rul sau indicativul detaliului, iar la numitor nr. plan�ei în care este desenat detaliul (fig. 25). Când sunt prev�zute dou� alternative de execu�ie, cotele pentru a doua alternativ� vor fi scrise între paranteze. În desenele destinate execu�iei se recomand� a se evita aceast� dubl� cotare, preferându-se întocmirea a dou� desene.

Scrierea cotelor �i delimitarea lor pe desenele executate în creion se va face de preferin�� în tu�.

Fig. 22

Fig. 23

Fig. 24

Fig. 25


Desen tehnic - 85

In general ha�urile oblice se trag la 45° fa�� de cadrul desenului. Dac� liniile de contur ale elementului reprezentat au fa�� de plan��, o înclinare de 45°, sau apropiat�, ha�urile oblice se pot trage la 45°, fa�� de direc�ia principal� din conturul elementului. In astfel de cazuri, precum �i atunci când este necesar� o diferen�iere a suprafe�elor în contact, se pot folosi �i ha�uri la 60°, respectiv 30° fa�� de cadrul desenului, corespunz�tor folosirii normelor echerelor curente. Pe câmpuri învecinate, ha�urile cu aceea�i înclinare se decaleaz� sau se inverseaz�.

Tabel 2

Materialul Reprezentarea Materialul Reprezentarea

P�mânt stânc�

Beton armat monolit la scara >1: 50

Beton armat la scara <1: 50

Lichide Beton armat prefabricat la scara > 1:50

Umplutur� Metal: pro� le �i bare rotunde

Piatr� natural�Lemn - sec�iune

longitudinal� (in lungul � brei)

Zid�rie în general Lemn în sec�iune transversal� pe � bra

Zid�rie de p�râmat Beton simplu

Indiferent de material, pentru

dimensiuni mici ale câmpului, ha�urare

uniform�

Ha�urarea precum �i reprezentarea conven�ional� se fac mai rar sau mai des, în func�ie de scara mai mare sau mai mic� a desenului. Ha�urarea sec�iunilor se face cu linii echidistante. Desimea ha�urilor pentru reprezentarea aceluia�i


86 - Desen tehnic

material, trebuie s� � e identic� pe toate desenele la aceea�i scar� a unuia �i aceluia�i element. In sec�iunile la care p�r�ile componente în contact sunt din acela�i material, se modi� c� distan�a dintre ha�uri. Reprezentarea conven�ional� într-o sec�iune a umpluturilor, materialelor în praf, tencuielilor, betoanelor etc. se face cu un desen mai des lâng� liniile de contur �i mai rar spre mijlocul câmpului ce se detaliaz�; dac� în reprezentare se folose�te o ha�urare, aceasta se traseaz� uniform pe întreaga suprafa�� a câmpului (Fig. 31). In cazul când câmpul are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor se poate face numai pe o fâ�ie îngust�, la marginea câmpului. Dac� este necesar� reprezentarea materialelor pe vederi, aceasta se poate face �i numai pe o por�iune redus� în zona de contur a câmpului respectiv. Toate hasurile si notarile gra� ce conventionale se executa cu linie continua subtire (B), conform STAS 103-76.

I.5. Scari

Reprezentarea unei piese de desen tehnic nu poate � facuta intodeauna in adevarata ei marime – in marime naturala – piesa � ind � e prea mare, � e prea mica. Pentru a ne da seama de aceasta este su� cient sa ne gandim ca reprezentarea ansamblului unei masini sau a unei instalatii, montata pe o suprafata de sute sau mii de metri patrati ar necesita o suprafata de hartie tot atat de mare pentru desenarea lor in marime naturala. Aceeasi problema se pune si la reprezentarea unei piese de dimensiuni mari si de aceea s-a nascut necesitatea micsorarii in acelasi raport a tuturor dimensiunilor piesei de reprezentat, astfel incat desenul sa incapa intr-un format de hartie convenabil. Se intelege de la sine ca aceasta micsorare poate � facuta in limitele in care reprezentarea ramane clara si citirea desenului poate � facuta cu usurinta. Exista insa si necesitatea de a reprezenta o piesa in dimensiuni mai mari decat cele reale, obtinandu-se un desen, in care forma piesei apare clar si cotarea se poate face corect si usor. Raportul dintre dimensiunile de pe desen si dimensiunile corespunzatoare, reale ale piesei reprezentate se numeste scara. Scarile sunt standardizate (STAS-2-49). Daca piesa este reprezentata in marime reala, inseamna ca s-a folosit scara 1:1 (se citeste: unu la unu), adica piesa a fost reprezentata in desen in adevarata ei marime.

Fig. 30


Desen tehnic - 87

Daca piesa se reprezinta in desen mai mica decat in realitate, adica redusa la scara, se folosesc scarile de micsorare care sunt:

1:2; 1:5; 1:10; 1:20; 1:50; 1:100; 1:200; 1:500

cazuri exceptionale se admite si se foloseste scara

1:2,5

Pentru reprezentarea unei piese in dimensiuni mai mari decat in realitate, adica marita la scara se folosesc scarile de marire si anume:

2:1; 5:1; 10:1; 20:1

In practica, desenele de piese simple, de detaliu, se executa, in general, la scara 1:1; 1:2; 1:5; 1:10 sau la vreuna din scarile de marire. Scarile 1:10; 1:20; 1:50; 1:100 si mai mici se folosesc pentru desenele de montaj sau de ansamblu, care nu au rolul de a determina forma si dimensiunile pieselor pentru executie (ca desenele de detaliu), ci numai modul in care aceste piese sunt mutate in ansamblul masinii, sau pozitia mai multor masini in cadrul general al unei instalatii. Pentru intelegerea aplicarii scarilor de micsorare sau de marire se considera, ca exemplu, reprezentarea in desen a lungimii de 250 mm. Daca desenul se executa la scara 1:1, ea va avea in desen aceeasi marime, 250 mm. Daca este reprezentata micsorata la scara 1:2, inseamna ca va avea in desen jumatate din marimea sa reala, adica 250:2=125 mm. Cota in desen va � tot 250, aceasta � ind lungimea care trebuie respectata la executarea piesei. Reprezentand la scara 1:5 lungimea reala de 250mm, ea va avea pe desen 250:5=50 mm si asa mai departe. Rezulta deci ca pentru a micsora la scara o dimensiune, trebuie impartita cota sa reala prin numitorul scarii si desenarea sa se faca in marime egala cu valoarea astfel obtinuta, dar cotand valoarea reala a dimensiunii. In cazul maririlor la scara se imulteste cota reala cu numarul scarii si se deseneaza dimensiunea la valoarea astfel a� ata, inscriindu-se cota reala. Pentru usurarea obtinerii marimii dimensiunilor micsorate la scara, intrucat in numeroase cazuri dimensiunile reale au valori care nu nu se impart exact cu scara si dau rezultate cu zecimale, se recomanda metoda urmatoare de calcul:��A� a numarul care, imultit cu numitorul scarii da 10;��Se imulteste cu acest numar cota reala, iar rezultatul se imparte la 10.

Numarul astfel obtinut reprezinta marimea dimensiunii reduse la scara. Pentru exempli� care se considera cazul dimensiunii 250 mm care trebuie


88 - Desen tehnic

redusa la scara 1:2. Deoarece 5 este numarul care imultit cu 2 (numitorul scarii) da 10, urmeaza ca se va imulti:

250 x 5 = 1250.

Rezultatul se imparte la 10:

1250:10 = 125 Valoarea astfel obtinuta este dimensiunea din desen a cotei reale 250, redusa la scara 1:2. Bazati pe cele expuse, se poate intocmi urmatoarea tabela ajutatoare:

Scara Nr. cu care trebuie imultita cota reala Exemple

1:21:51:101:201:501:100

5 Rezultatul2 imultirii1 se0,5 imparte0,2 cu 100,1

250x5 =1250; 1250:10=125250x2 = 500; 500:10=50250x1 = 250; 250:10=25250x0,5 = 125; 125:10=12,5250x0,2 = 50; 50:10=5250x0,1 = 25; 25:10=2,5

In general, alegerea scarii se face in asa fel, incat piesa sa � e reprezentata cat mai clar, intr-un format de hartie cat mai redus. Scara folosita se noteaza intodeauna pe desen � e sub titlul plansei (in cazul unei schite), � e in locul special rezervat din indicatorul desenului. Toate proiectiile unei aceleasi piese se executa la aceeasi scara; de asemenea toate desenele de pe aceeasi coala de desen se executa la aceeasi scara. In caz ca aceasta ultima regula nu este respectata, in indicator se scrie cu cifre mari scara la care s-a executat partea cea mai mare de desene (scara principala), iar dedesubt cu cifre mai mici – celelalte scari (scarile secundare). Scara principala nu se mai scrie in dreptul � gurilor respective, scarile secundare se indica insa obligatoriu si in dreptul � gurilor la care au fost aplicate. Toate elementele aceleiasi proiectii sau vederi se deseneaza la aceeasi scara. Daca din diferite motive, acest lucru nu este posibil, cotele care nu respecta scara se vor sublinia.

Capitolul II. Explicarea detaliilor din desenele de executie

Flanse

Flansele sunt parti ale pieselor; ele fac corp comun cu acestea si servesc la asamblarea pieselor cu suruburi sau suruburi prizoniere. Ele sunt de diferite forme (rotunde, patrate, ovale, triunghiulare). Cotele necesare sunt cele care determina forma si grosimea � ansei, pozitia si diametrul gaurilor.


Desen tehnic - 89

II.1. Flansele cilindrice intrebuintate in constructia de masini pot avea un numar oarecare de gauri. Cele utilizate pentru asamblari de conducte au totdeauna un numar de gauri divizibil cu 4 (4, 8, 12, 16, etc.).Reprezentarea � anselor cilindrice se face asa cum se arata in � g.32, in cazul in care sectiunea nu trece prin gauri, ci pe la jumatatea distantei dintre gauri.

Sunt de observat urmatoarele:� Gaurile de trecere ale suruburilor � ind asezate simetric pe un cerc, una din axele lor este determinata de cercul centrelor, iar cealalta axa de razele aceluiasi cerc, duse prin centrele gaurilor respective;� Pentru determinarea pozitiei exacte a gaurilor, se considera un plan de taiere care trece prin axa � ansei. Ca urmare, axele gaurilor apar in sectiune la distanta reala fata de axa � ansei;� In sectiune, gaurile sunt � gurate prin linii de rabatere si anume: linie-punct-linie. Pentru simpli� care, � ansele cilindrice se pot desena intr-o singura proiectie si anume o sectiune ce trece prin axul vertical, mentionandu-se numai numarul si diametrul gaurilor, � e printr-o notatie de felul celei din � g.33, � e printr-o notatie ca in � g.34. Adeseori se obisnuieste sa se deseneze numai jumatate din vederea � ansei si anume: � e complet ca in � g.35, � e schematic ca in � g.36. Flansele cilindrice pentru conducte sunt standardizate atat in ceea ce priveste dimensiunile de legatura (diametrul exterior, numarul si diametrul gaurilor pentru suruburi), cat si grosimile, in functie de presiunile la care trebuie sa lucreze. In desenele de executie ale � anselor pentru conducte, axele de simetrie nu vor trece prin gaurile � ansei.

II.2. Flansele patrate au colturile rotunjite printr-un sfert de cerc cu centrul in centrul gaurilor respective de prindere, raza de racordare � ind egala cu diametrul acestora (� g.37). Cele patru gauri sunt situate pe un cerc, ca si in cazul � anselor cilindrice. Cele expuse pentru � ansele cilindrice sunt valabile si pentru � ansele patrate, cu deosebirea ca la cotarea laturii se pune simbolul in locul simbolului ø, � ind vorba de un patrat si nu de un cerc.

Fig.32


90 - Desen tehnic

Rezulta ca se poate elimina vederea din stanga, sectiunea � ind su� cienta pentru determinarea completa a � ansei.

II.3. Flansele triunghiulare au, de asemenea, colturile rotunjite, dupa aceleasi reguli ca � ansele patrate. Pentru determinarea � ansei sunt necesare doua proiectii (� g.38).

II.4. Flansele ovale se construiesc astfel:� �� Se duce un cerc cu centrul in centrul � ansei si cu diametrul dat;� �� Se duc doua cercuri egale, cu centrele gaurilor de prindere si cu raze

egale cu diametrul acelor gauri;� �� Se traseaza tangentele la aceste trei cercuri.

Astfel, cotarea unei � anse ovale se face ca in � g.39.

Fig.33 Fig.34 Fig.35

Fig.36 Fig.37

Fig.38 Fig.39


Desen tehnic - 91

Capitolul III. Reprezentarea elementelor de constructii pentruinstalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si de gaze naturale

III.1. Conducte pentru � uide

Standardul stabileste semnele si culorile conventionale pentru conductele instalatiilor sanitare, de incalzire centrala, de gaze naturale si de ventilare, folosite pentru reprezentari in planurile de instalatii si scheme, in planurile coordonatoare si in planurile generale de situatie ale constructiilor civile si industriale. Semnele si culorile conventionale din standard nu sunt limitative. Pentru identi� carea caracteristicilor tehnico-functionale ale conductelor, semnele conventionale pot � completate, dupa necesitati cu simboluri stabilite prin standarde sau cataloage de produse, sau simboluri stabilite de proiectant, semni� catiile lor � ind indicate in legenda. Varietatea culorilor � ind limitata, utilizarea lor are caracter de recomandare si se va face cu precadere in schemele cu caracter functional. La reprezentari in culori se vor mentine si simbolurile si semnele conventionale ale elementelor reprezentate. In cazul in care nu se intocmeste un plan coordonator pentru toate categoriile de instalatii, conductele din planurile de instalatii pe specialitati vor � de� nite prin cotele in plan si de nivel necesare si su� ciente evitarii di� cultatilor de executie. Grosimea liniilor de reprezentare se va alege conform STAS 103-76, functie de scara desenului si in scopul obtinerii unui desen clar. Mai jos sunt date exemple de indicatii suplimentare pe reprezentarile de conducte.

Destinatia conductei

Semn conventionalDenumirea

culorii conventionaleIn planuri de

constructie

In planuri generale de situatie, planuri coordonatoare sau

planuri comune

Instalatii sanitare

Conducta de apa rece potabila albastru

Conducta de apa calda rosu inchis

Conducta de circulatie a apei calde violet

Conducta de apa pentru combaterea incendiilor (exclusiv) rosu aprins


92 - Desen tehnic

Canale sau conducte de canalizare menajera sau unitara (menajera + pluviala)

cafeniu deschis

Canale sau conducte de canalizare pentru ape pluviale cafeniu inchis

Instalatii de incalzire centrala

Conducta de apa calda de ducere rosu aprins

Conducta de apa calda de intoarcere albastru

Conducta de apa calda de inalta temperatura de ducere rosu inchis

Conducta de apa calda de inalta temperatura de intoarcere violet

Conducta de abur portocaliu

Conducta de condensate sub presiune atmosferica verde

Conducta de condensat sub presiune verde inchis

Conducta de dezaerisire sau de admisie a aerului cafeniu

Conducta de golire (GC), drenaj (CD), preaplin (CP)

Conducta de siguranta a traseului de ducere rosu aprins

Conducta de siguranta a traseului de intoarcere albastru

OBSERVATII:�� Literele intercalate pe semnele conventionale reprezinta initialele conductei

respective sau ale � uidului transportat.�� Pentru diferentierea conductelor cu aceeasi destinatie dar avand parametric diferiti,

se vor face notatii suplimentare, ca de exemplu 6 bar, 8 bar, ID 95º, II 75º.Instalatii de alimentare cu combustibil

Conducta de gaze galben deschis

Conducta de combustibil lichid negru

Instalatii de ventilare

Canal drept pentru aer proaspat verde


Desen tehnic - 93

Canal drept pentru aer de introducere (dupa diferite tratari) rosu

Canal drept pentru aer de evacuare albastru

Canal drept pentru aer de circulatie violet

OBSERVATII: 1. reprezentarea normala, bi� lara, pentru desene la scara 1:50 sau mai mare;2. reprezentarea simpli� cata, uni� lara, pentru desene la scara 1:100 sau mai mica;3. Sageata indica sensul circulatiei aerului.

Denumire Semnul conventional sau notatia

Sensul de circulatie a � uidului

Panta conductei (sensul coborator al conductei)

Incrucisare de conducte fara legatura (traseul C-D trece deasupra lui A-B)

Rami� catii de conducte in acelasi plan orizontal

III.2. Exemple de indicatii suplimentare de reprezentari de conducte


94 - Desen tehnic

Rami� catii de conducte in planuri orizontale diferite

Schimbare de nivele pe traseu rectiliniu

OBSERVATIE:In legenda desenului se va speci� ca elemental geometric al conductei neizolate la care se refera cota de nivel (radier, ax, creasta).

Indicarea simpli� cata a conductelor in paralel

Notarea materialelor si a conductelor Exemple: Teava neagra sau zincata pentru instalatii

Teava de constructii

Tub din gresie

Canal de aer

Plan sau elevatie

Sectiune

OBSERVATII: 1. Cotarea canalelor de aer in plan sau elevatie se face in mm, astfel:

grosime – latura vazuta x latura nevazuta _________________________________ debit (m³/s)

2. In sectiune, cotarea se face in mm astfel:

grosime – latura orizontala x latura verticala ___________________________________ debit (m³/s)


Desen tehnic - 95

III.3. Fitinguri si piese auxiliare pentru conducte

Standardul stabileste semnele conventionale generale pentru reprezentarea � tingurilor, pieselor de legatura si pieselor auxiliare montate pe conductele instalatiilor sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si de gaze, in planurile de instalatii pe specialitati, in planurile comune mai multor instalatii, in planurile coordonatoare si in planurile generale de situatie. Observatie:

��Fitingurile, piesele de legatura si piesele auxiliare vor � � gurate numai daca indicarea lor este necesara executarii corecte a instalatiilor.

Semnele conventionale din standard nu sunt limitative. Pentru identi� carea caracteristicilor tehnico-functionale ale � tingurilor si pieselor, semnele conventionale pot � completate, dupa necesitati, astfel:

��Prin crearea de noi semne obtinute prin combinarea a doua sau mai multe semne conventionale generale (de ex.: rami� catie cu mufa si � ansa);

��Prin completarea semnelor existente cu simboluri reprezentand materialul, diametrul etc., conform standardelor sau normelor interne de produs in vigoare;

��Prin crearea de noi semen, utilizand in mod obligatoriu semnele referitoare la modul de imbinare.

In aceste cazuri, semni� catiile semnelor vor � indicate in legenda. Semnele conventionale din acest standard se vor reprezenta in culorile conventionale in care sunt reprezentate conductele. Grosimea liniei de reprezentare a semnelor conventionale va � aceeasi cu a liniilor conventionale pentru conducte. Semnele conventionale vor � reprezentate in functie de scara desenului si de dimensiunile de gabarit ale � tingurilor si pieselor reprezentate la scara sau nu.

Felul imbinarilorDenumire Semn conventional

Imbinare cu mufa

Imbinare cu � anse la conducta

Imbinare cu � anse la canale de aer

Imbinare cu eclise la canale de aer


96 - Desen tehnic

Imbinare cu colier la canale de aer

Imbinare cu � let la conducte (se indica numai la schimbari de diametru)

Imbinare prin sudura la conducte (se indica numai la schimbari de diametru)

Observatii: � Imbinarile cu mufa si cu � anse se vor indica in desene numai in punctele de

racordare a conductelor cu armaturi, obiecte de uz gospodaresc, obiecte sanitare, aparate si recipiente, precum si la schimbari de directii si rami� catii

� Imbinarile cu � let si prin sudura se vor indica in desene numai in punctele de schimbare a diametrelor conductelor

Fitinguri si piese de legatura

Mufa dubla

Mufa de trecut pe tub

Reductie (cu mufa)

Cot sau curba (cu � ansa) cu 0< � < 90

Curba de etaj (cu mufa)

Teu (cu � anse)

Cruce (cu � anse)

Rami� catie simpla avand 0< � � 90 (cu mufa si � ansa)


Desen tehnic - 97

Rami� catie dubla (cu mufa) cu 0< � � 90

Sustineri pentru conducte

Suspensie simpla

Suspensie simpla pentru montajul mobil al conductei

Suspensie elastica pentru montajul mobil al conductei

Suport simplu

Suport simplu pentru montajul mobil al conductei

Suport clasic pentru montajul mobil al conductei

Suport tip patina sau rola

Punct � x

Compensatoare de dilatare

Compensator tip U

Compensator lira


98 - Desen tehnic

Compensator telescopic simplu

Compensator telescopic dublu

Compensator cu burduf

Piese diverse

Racord olandez

Cap (caciula) la conducte

Dop

Flansa oarba

Teu de regulare sau curatire cu dop

Mufa de reglare cu dop

Piesa de curatire

Sifon Ua - in planb - in schema

Cruce de curatire cu dopuri


Desen tehnic - 99

Sifon de condens cu dop de curatirea - in planb - in schema

Vas de aerisirea - in planb - in schema

Palnie de golire

Protectie cu caciula contra ploii

Piesa de deviere (etaj) pentru canal de aer (de exemplu cu � anse)a – elevatieb - plan

Curba (de exemplu cu � anse)a – planb- elevatie

Cot cu palete de dirijare (de exemplu cu � anse)a – planb- elevatie


100 - Desen tehnic

Rami� catii croite (de exemplu cu � anse)

Rami� catii din piese asamblate (de exemplu cu � anse)

Piesa de schimbare de sectiune (difuzor sau confuzor) (de exemplu cu � anse)

Trecerea de la sectiune circulara la cea rectangularaa – schema b - plan

Punct de masurare pe canala – planb - elevatie

Capac de vizitare sau de controla – planb - elevatie


Desen tehnic - 101

Atenuator de zgomot

Legatura � exibila (burduf)

III.4. Armaturi Semnele conventionale sevesc pentru identi� carea caracteristicilor tehnico-functionale ale armaturilor si nu sunt limitative. Semnele conventionale pot � completate cu indicatii referitoare la caracteristicile � uidului (aceleasi ca pentru conducte), simboluri stabilite prin standarde sau cataloage de produse sau noi semne, create in baza prescriptiilor prezentului standard, semni� catia lor � ind indicata in legenda. Semnele conventionale pentru armaturile montate pe conducte vor � reprezentate cu acesi culoare conventionala ca si conductele. Grosimea liniilor de reprezentare va � conform STAS 103-76, aceeasi pentru intreg ansamblul de desene executate la aceeasi scara.

Moduri de imbinare a armaturilor cu conducte

DenumireSemn conventional

In schema In plan

Imbinare cu � anse

Imbinare cu mufe

Imbinare cu � let

Imbinare prin sudura (prin lipire)

Moduri de actionare a armaturilor

Actionare manuala (in mod curent nu se indica)


102 - Desen tehnic

Actionare cu contragreutate

Actionare cu arc

Actionare cu plutitor

Actionare cu membrana

Actionare hidraulica

Actionare pneumatica

Actionare cu electromotor

Actionare cu electromagnet

Armaturi de inchidere

Robinet cu ventil drept


Desen tehnic - 103

Robinet cu ventil drept, cu dispozitiv de golire

Robinet cu ventil de colt

Robinet cu ventil cu trei cai

Robinet cu ventil cu tija inclinata

Robinet cu sertar (vana)

Robinet cu cep (cana) drept

Robinet cu cep (cana) drept cu dispozitiv de golire

Robinet cu cep (cana) de colt

Robinet cu cep (cana) cu trei cai

Armaturi de reglare

Robinet de reglare cu clapeta

Regulator de presiune cu actiune directaa – in amonteb – in aval


104 - Desen tehnic

OBSERVATIE: La armaturile cu un montaj obligatoriu, sageata de pe conducta pe care sunt montate indica sensul circulatiei � uidului

Armaturi de siguranta si avarie

Robinet cu ventil, de colt, de siguranta, cu contragreutate

Robinet cu ventil, de colt, de siguranta, cu arc

Robinet cu ventil cu trei cai de siguranta, cu contragreutate

Robinet cu ventil cu trei cai de siguranta, cu arc

Robinet cu ventil de avarie, fara dispozitiv de blocare

Robinet cu ventil de avarie, cu dispozitiv de blocare

Armaturi de serviciu

Robinet cu ventil de simplu serviciu

Robinet cu ventil de dublu serviciu


Desen tehnic - 105

Robinet cu brat basculant

Baterie de amestec

Baterie de amestec cu brat basculant

Baterie de amestec de baie cu dus si tija � xa

Baterie de amestec de baie cu dus si tija � exibila

Baterie de amestec numai pentru dus cu tija � xa

Baterie de dus cu tija � xa pentru cazane de baie

Robinet dublu reglaj pentru radiatora – dreptb – de colt

Armaturi pentru combaterea incendiilor

Hidrant subteran de incendiu


106 - Desen tehnic

Robinet de incendiu interior

Hidrant de gradina

Sprinkler

Drencer

Armaturi diverse

Reductor de presiune

Robinet de retinerea – cu ventilb – cu clapa

Ventil cu dezaerisire automata

Diafragma de reglaj

Separator de condensat

Sorb simplu

Sorb cu clapa


Desen tehnic - 107

Sorb cu ventil

Separator de namol

Filtru de impuritati

Armaturi pentru instalatii de ventilare

Clapeta de reglaj fara manetaa – planb - elevatie

Clapeta de reglaj cu manetaa – planb - elevatie

Clapeta aerodinamica

Subar perpendicular sau oblica – elevatieb – planc - sectiune

Clapeta antifoc


108 - Desen tehnic

III.5. Aparate de masura si control

Grosimea liniilor de reprezentarea acestor semne conventionale va � egala cu jumatate din grosimea liniilor de reprezentare a conductelor aferente.

Denumire Semn conventional

Aparat indicator cu citire directa

Aparat inregistrator gra� c

Aparat inregistrator valoric prin insumare (debitmetru, contor)

Aparat inregistrator valoric integrator (debitmetru, contor)

Aparat cu contacte electrice

Manometru diferential

Indicator de nivel cu sticla

Indicator de nivel cu plutitor si mira


Desen tehnic - 109

Element auxiliar pentru transmiterea prin dilatare a informatiei

Element auxiliar pentru transmiterea electrica a informatiei

Temperatura

Presiunea

Debitul

Umiditatea

Nivelul

Observatii: Cu linie intrerupta sunt indicate elementele de instalatie pe care sunt montate aparatele

Executie dupa STAS185/7-73.


110 - Desen tehnic

Bibliogra� e:

1. Culegere de standarde de desen tehnic - autori: E. Diaconescu �i Al. Constantinescu;

2. Desen de construc�ii �i instala�ii - autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu �i Radu M�rgineanu;


Matematic� aplicat� - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAMATEMATIC� APLICAT�

Instalator_3_A5_matematica aplicata.indd 1 2/17/2011 3:02:40 PM


CAPITOLUL I

1. OPERA�II CU NUMERE ÎNTREGI. ADUNAREA �I SC�DEREA

Întâlnim numere naturale atunci când num�r�m obiecte din jurul nostru, de asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de m�surare. Sc�zând pe 3 din 2, ca rezultat nu ob�inem un num�r natural. Pentru a putea sc�dea orice num�r natural din orice alt num�r, a trebuit s� extindem ideea de num�r, introducând �i numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se efectueaz� adun�ri, sc�deri, înmul�iri �i împ�r�iri.Numerele întregi se folosesc �i în unele m�sur�ri, ca de exemplu în m�surarea temperaturilor (pe scara Celsius).Amintim nota�iile:N � ��0, 1, 2, 3, ... �, pentru mul�imea numerelor naturale;N* = �1, 2, 3, 4... �, pentru mul�imea numerelor naturale nenule (f�r� num�rul 0);Z = �0, 1, 2, 3, 4... �, sau �...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... �, pentru mul�imea numerelor întregi. De asemenea, Z* = Z - �0�.Adunarea numerelor întregi este:Comutativ�, adic� a + b = b + a, oricare ar � numerele (întregi) a �i b;Asociativ�, adic� (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar � numerele (întregi) a, b, �i c.Din aceste propriet��i rezult� c� în calcule putem efectua adun�rile indiferent în ce ordine. De exemplu, putem calcula:

55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176

Num�rul 0 este element neutru pentru opera�ia de adunare. Orice num�r întreg are un opus, notat – a, care este �i el num�r întreg. Din aceste propriet��i rezult� c� sc�derea num�rului întreg b din num�rul întreg a poate � înlocuit� prin adunarea lui a cu opusul lui b:

a - b = a + (-b)

Reamintim c� putem des� in�a o parantez� în fa�a c�reia se a� � semnul -, schimbând semnele tuturor termenilor ce se a� � în parantez�.Folosind propriet��ile adun�rii, putem calcula:


114 - Matematic� aplicat�

-5 – 3 + 2 – 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14,5 – 1 + 2 – 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 – 5 + 2 = 2,

(+8) – (+6) – (-2) + (+4) – (+4) = 8 – 6 + 2 + 4 – 4 = 2 + 2 + 0 = 4,(+18) – (+36) – (-12) + (+24) – (+14) = 18 – 36 + 12 +24 – 14 =

(18 + 12) – (36 + 14) + 24 = 30 – 50 +24 = 54 – 50 = 4,(8 – 3 – 10) – (-3 + 8 – 12) = 8 – 3 – 10 + 3 – 8 +12 =

= (8 – 8) + (3 – 3 ) + (12 – 10) = 2

EXERCI�II1) Scrie�i patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3, cifra unit��ilor 2 �i care s� � e cât mai mici posibile.2) A) Un num�r este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este num�rul B) Alt num�r este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este num�rul3) A) Un num�r este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest num�r B) Alt num�r este cu 855 mai mic decât 15.258. A� a�i acest num�r.4) Efectua�i adun�rile: a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011; e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.5) Efectua�i sc�derile: a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971; e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453.6) Aranja�i în ordine cresc�toare numerele:

-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +97) Efectua�i calculele:

a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9)f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14);

j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27);l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13);

n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34);o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11).

8) Stabili�i dac� este adev�rat sau nu: a. (+10) + (-9) � (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) � (-1) + (+21);

c. (+18) + (+5) � (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) � (-2) + (+3);e) (+18) – (+15) � (+18) – (+5).

9) În dou� vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s� turn�m uleiul în alte dou� vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie s� aib� celalalt vas



10) Urm�toarele zece adun�ri trebuie efectuate în cel mult 5 minute:

2. ÎNMUL�IREA �I ÎMP�R�IREA NUMERELOR ÎNTREGI

Reamintim c� înmul�irea numerelor întregi se efectueaz� �inând seam� de urm�toarea regul�:Valoarea absolut� a produsului a dou� numere este egal� cu produsul valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, când cei doi factori au acela�i semn, �i este -, când cei doi factori au semne diferite.Regula semnelor este deci:

(+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -.

Înmul�irea numerelor întregi este:Comutativ�, adic� a x b = b x a, oricare ar � numerele (întregi) a �i b;Asociativ�, adic� (a x b) x c = a x (b x c), oricare ar � numerele a, b �i c;Distributiv� fa�� de adunare, adic� a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar � numerele a, b �i c.Num�rul 1 este element neutru pentru opera�ia de înmul�ire.Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma a x b + a x c (adic� dou� înmul�iri �i o adunare), prefer�m s�-l efectu�m sub forma a x (b + c), sco�ând factor comun.Folosind propriet��ile înmul�irii, s� calcul�m:

(+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70,(-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200

(-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70

Exerci�iu rezolvat. Calcula�i: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18;c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5Rezolvare. a) Ar trebui s� efectu�m cele dou� înmul�iri, apoi adunarea. Ob�inem rezultatul mai repede, dac� observ�m c� putem scoate factor comun pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600.

7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+

6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011

9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485

4 7 70 42 451 6 041 817 4 041



b) La fel ca mai înainte, putem scoate factor comun pe 481. Ob�inem:55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800c) Sco�ând factor comun pe 81, ob�inem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860Dac� a �i b sunt dou� numere întregi, astfel încât b 0, câtul dintre a �i b, notat prin a : b, este acel num�r întreg c, în cazul în care el exist�, pentru care a = b x c.Se scrie c = a : b.De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5) = +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6.Observ�m c� regula semnelor este, pentru împ�r�ire, aceea�i ca �i pentru înmul�ire.Problem� rezolvat�. Un metru p�trat de linoleum cost� 1 300 lei. Cât cost� linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4 m �i l��imea de 3 mRezolvare. A� �m întâi aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri p�tr�i). Dac� 1 mp de linoleum cost� 1300 lei, atunci 12 mp de linoleum cost� de 12 ori mai mult, adic� 12 x 1 300 (lei). Efectuând înmul�irea, ob�inem costul linoleumului = 15 600 lei.EXERCI�II

1) a) Un num�r este de 23 ori mai mare decât 17. Care este num�rul Alt num�r este de 28 ori mai mare decât 381. Care este num�rul c) Ionic� merge spre �coal� cu viteza de 4 km/h. Pe lânga el trece un automobil ce are viteza de 12 ori mai mare decât viteza lui Ionic�. A� a�i viteza automobilului.

2) a) Un metru p�trat de covor cost� 2 300 lei. Cât cost� un covor dreptunghiular cu lungimea de 3 m �i l��imea de 2 mp? b) Un dreptunghi are înal�imea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare decât în�l�imea. Cât este aria sa?

3) Calcula�i, sco�ând mai întâi factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x 14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 + 106 x 21.

4) Calcula�i cât mai repede posibil: a) 88 x 15 – 88 x 3; b) 69 x 46 – 36 x 69; c) 504 x 33 – 404 x 33; d) 1 050 x 48 – 48 x 950.5) Efectua�i înmul�irile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d)

(-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x (-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x (-6) x (-8).



6) Calcula�i:7) a) 3 + (-5)2; b) 23 – 5; c) (+80) – (+7) + (-8) + (+7) + (-80) – (+4); d) (+2

– 9 – 10 + 1) + (-3 + 10 – 1); e) (-8) – (+3) + (-10) – (-8) – (+8) – (-8); f) (20 + 22) x 24 – 23 x (22 – 2)�;

8) a) 5 + (-3); b) 2 x 32 – 42; c) (+19) – (+9) + (-7) + (+9) + (-19) – (+3); d) (3 – 7 – 11 +5) + (-1 + 12 – 6); e) (-7) – (-4) + (-9) + (-7) – (+5) + (-7);

9) Scrie�i mul�imea divizorilor întregi ai numerelor:a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8 a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -1010) Determina�i elementele urm�toarelor mul�imi: A = �x ��N � x divide pe -12� B = �x ��Z � x divide pe 8� C = �x ��N � -13 divizibil cu x� D = �x ��Z � 6 divizibil cu x�

3. ADUNAREA �I SC�DEREA NUMERELOR RA�IONALE

Atunci când „lu�m p�r�i dintr-un întreg” sau când m�sur�m segmente, suprafe�e, volume, numere care nu sunt neap�rat întregi. De fapt, a fost nevoie s� � e aduse numerele ra�ionale, mul�imea acestor numere se noteaz�, de obicei cu litera Q.Orice num�r ra�ional poate � reprezentat printr-un punct pe axa numerelor. El poate � scris ca frac�ie , în care num�ratorul m este un num�r întreg, iar numitorul n un num�r natural, diferit de 0.Numerele ra�ionale negative pot � scrise în forma -

, unde m �i n sunt

numere naturale (iar n 0). De exemplu, num�rul ra�ional poate � scris - sau - . Numerele ra�ionale pot � scrise în forma + , sau , unde m �i n sunt numerele naturale (iar n 0). Avem

Numerele m �i n pot � alese prime între ele, în care caz frac�ia se nume�te ireductibil�.Numerele ra�ionale pot � scrise �i zecimal, dac� avem în vedere ca = m : n.Exemple: în loc de se mai scrie �i 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se scrie �i -0,75. Dac� încerc�m s� scriem zecimal pe , ob�inem 0,6666...; se mai scrie �i 0, (6), trecând perioada între paranteze. La fel, = 5,34444... = 5,3(4).

53

mn

mn

mn

mn

= = =mn

2m2n

3m3n

4m4n

53

10-6

48190

106

53



În general, dac� scriem zecimal un num�r ra�ional, atunci în dreapta virgulei apare un num�r � nit de cifre 0, urmate eventual de o perioad�.S� ne reamintim c� num�rul ra�ional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie în form� de frac�ie , iar 0,(12) se scrie în form� de frac�ie sau (dup� simpli� carea cu 3).Num�rul ra�ional 3,(52) se transform� în frac�ie în felul urm�tor:3,(52) = = Num�rul ra�ional 3,5(2) se transform� în frac�ie în felul urm�tor:3,5(2) = = Adunarea �i sc�derea numerelor ra�ionale scrise zecimal se fac dup� regulile obi�nuite, �inând îns� seama de virgul�. De exemplu: 11,4 + 11,4 - 3,25 3,25 14,65 8,15

EXERCI�II1) Sunt prime între ele numerele: a) 6 �i 15; b) 88 �i 123; c) 99 �i 123; d) 36 �i 35; e) 41 �i 141?Justi� ca�i r�spunsul.2) a) Simpli� ca�i cu 3 frac�iile: ; ; ;

b) Simpli� ca�i cu 9 frac�iile: ; ; ; Simpli� ca�i cu 6 frac�iile: ; ; ;

3) Simpli� ca�i frac�iile (ob�inând frac�ii ireductibile):a) ;b) ;c) ;d) ;e) ;f) ;g) ;h) ;i) ; j) ;

k) ; l) ; m) ; n) .

4) Compara�i între ele (aducându-le la acela�i numitor) frac�iile:

a) �i ; b) �i ; c) �i ; d) �i ; e) �i

5) Scrie�i în form� de frac�ie numerele ra�ionale:

a) 4 ; b) 13 ; c) 7 ; d) 5 ; e) 3 ; f) 2 ; g) 4 ; h) -1 ; i) -6 ; j) -4 .

79

1299

352-399

352-3590

34999

31790

63

96

159

2321

1827

2736

7263

4527

1812

1824

6090

4254

36

2050

4433

129

244

96144

10590

150510

81120

1664

166664

16666664

1666666664

166666666664

23

45

12

1114

13

16

17

79

13

59

14

715

258

7227

5960

1321

25

289

8829

5961



4. ÎNMUL�IREA �I ÎMP�R�IREA NUMERELOR NATURALE

Dac� numerele ra�ionale sunt scrise în form� de frac�ie, produsul lor se ob�ine înmul�ind num�r�torii între ei �i numitorii între ei:

Dac� numerele ra�ionale sunt scrise zecimal, produsul lor se ob�ine dup� regulile obi�nuite, �inând seam� de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488. Regula semnelor r�mâne valabil�. A�adar, (+) x (+) = (-) x (-) = +; (+) x (-) = (-) x (+) = -; Înmul�irea numerelor ra�ionale este comutativ�, asociativ� �i distributiv� fa�� de adunare. Orice num�r ra�ional a 0 are un invers, notat . Înmul�ind num�rul a cu inversul s�u, ob�inem ca rezultat 1:

a x

= 1 De exemplu, inversul lui 2 este

= 0,5 iar inversul lui este . În

general, dac� a = , atunci = .Împ�r�irea num�rului ra�ional a cu num�rul ra�ional b ( 0) se de� ne�te ca � ind înmul�irea lui a cu inversul lui b:

a : b = a x Dac� numerele sunt scrise în form� de frac�ie, împ�r�irea se face înmul�ind deîmp�r�itul cu inversul împ�r�itorului sau, altfel spus, „înmul�ind cu frac�ia r�sturnat�”. Dac� numerele sunt scrise zecimal, împ�r�irea se face dup� regulile obi�nuite.

EXERCI�II1) Efectua�i înmul�irile:

• =mn

pq

mxpnxq

1a

1a

1b

1a

mn

23

34x ;a) 5

39

10x ;b) 43

52x ;c)

nm

12

23

32

xd) 12(- ( 2

3(- (; xf) 107

34(- (;xe) 2

3(- ( 56(+

(;



5. EXTRAGEREA R�D�CINII P�TRATE DIN NUMERE RA�IONALE POZITIVE. APROXIM�RI

În general, vom spune c� num�rul ra�ional p este p�trat perfect, dac� exist� un num�r ra�ional a astfel încât p = a2.Regula semnelor ne arat� c� p�tratele perfecte nu pot s� � e numere negative.Dac� p este un num�r ra�ional p�trat perfect, atunci putem scrie p = a2

cu a num�r pozitiv. Acest num�r pozitiv a (�i numai acesta) va � numit r�d�cin� p�trat� a lui p �i va � notat astfel: .A�adar, 8 este r�d�cina p�trat� a lui 64, dar -8 nu este r�d�cin� p�trat� a lui 64; = 8. Num�rul este r�d�cina p�trat� a lui , dar - nu este r�d�cina

p�trat� a lui .

Num�rul 1,4 este r�d�cina p�trat� a lui Deoarece 02 = 0, vom considera c� 0 este p�trat perfect �i ca = 0. Orice p�trat perfect este pozitiv sau 0. Îns� nu orice num�r ra�ional pozitiv este p�trat perfect. Metod� de extragere a r�d�cinii p�trate: Exemplu pentru num�rul 1024 �i num�rul 752,4049:

34

34

916





Ob�inem ca rezultat 27,43. A�adar 752,4049 este p�trat perfect �i

EXERCI�II1) Completa�i tabelele: a)

b)

c)

2) Care este r�d�cina p�trat� a num�rului?

3) Care din propozi�iile ce urmeaz� sunt adev�rate?

4) A� a�i r�d�cina p�trat� a urm�toarelor numere:a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,31365) A� a�i primele patru cifre ale frac�iei zecimale ce reprezint� pe:

LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNO�TIN�ELOR

Calcula�i:



CAPITOLUL 2

RAPORT, PROCENT

Fie a �i b numere ra�ionale pozitive, b 0. Raportul lor este , iar k = este valoarea raportului . Observa�ii: - a �i b sunt termenii raportului; - dac� a �i b sunt m�rimi exprimate cu acee�i unitate de m�sur�, atunci raportul m�rimilor este raportul numerelor care exprim� cele dou� m�suri.

Exemplu: De câte ori este mai mic� l��imea unui dreptunghi fa�� de lungimea acestuia dac� L = 12 cm �i l = 6 cm. Avem , deci l��imea este de dou� ori mai mic� decât lungimea.

- dac� termenii raportului sunt dou� m�suri diferite, exemplu distan�� i timp atunci raportul lor este o marime nou�, viteza.

Exemplu:

Trenul accelerat 1651 a parcurs distan�a de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza trenului?

Raportul de forma (p � Q, p ��0) se nume�te raport procentual.p� se cite�te „p la sut�” sau „p procente” �i înseamn� .

Exerci�ii:

1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m �i l��imea de 2 m. Completa�i:a. Raportul dintre lungimea �i l��imea dreptunghiului este .................;

acest raport arat� c� lungimea este de ................ ori mai mare decât l��imea sau c� la�imea dreptunghiului este de .............. ori mai mic� decât lungimea.

aba

b

p100 p

100



b. Raportul dintre l��imea �i lungimea dreptunghiului este..............; acest raport arat� c� l��imea este .............. din lungime.

2. Lungimea unui teren în form� de dreptunghi este de 20 km �i l��imea 8 hm.a. Care este raportul dintre lungimea L �i l��imea l a terenului? Ce

reprezint� acest raport?b. Care este raportul dintre l��imea l �i lungimea L a dreptunghiului? Ce

reprezint� acest raport?

3. �tiind c�

4. Pentru 4 kg de mere se pl�tesc 76 lei. Ce reprezint� raportul ?5. Num�rul a este de 5 ori mai mic decât num�rul b �i

din num�rul c.

Calcula�i:a. Raportul dintre a �i b;b. Raportul dintre a �i c;c. Raportul dintre 5 �i

;

d. Raportul dintre c �i b;e. De câte ori este mai mare c decât b;f. Cât la sut� din b este c.

17

17

764



CAPITOLUL 3

UNIT��I DE M�SUR�

A. Unit��i de m�sur� pentru lungimi, transform�ri:

Pentru a transforma o unitate de masur� în alta, utiliz�m urm�toarea schem�:

- unit��ile mari se transform� în unit��i mici prin înmultire cu 102n;- unit��ile mici se transform� în unit��i mari prin împ�r�ire cu 102n, n � ind num�rul de segmente dintre cele dou� unit��i;

Lungimile se masoar� cu diverse instrumente de m�surat lungimi: rigla gradat� (folosit� în proiect�ri �i de �colari), metrul obi�nuit (folosit în special la m�surarea pânzei), metrul tâmplarului, metrul de croitorie, ruleta, lan�ul, �ublerul, micrometrul etc. Oricât de bun ar � un instrument folosit, el masoar� cu o anumit� eroare. De aceea orice m�surare presupune o aproximare.

B. Unit��i de masur� pentru suprafe�e, transform�ri:

Alte unit��i de masur� pentru suprafe�e sunt hectarul (ha) �i arul (ar):1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2;1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2.

Pentru a transforma o unitate de m�sur� în alta, utiliz�m urm�toarea schem�:

- unit��ile mari se transform� în unit��i mici prin înmul�ire cu 102n;- unit��ile mici se transform� în unit��i mari prin împ�r�ire cu 102n

(n este num�rul de segmente dintre cele dou� unit��i).

1 km 1 hm 1 dam 1m 1 dm 1 cm 1mm

1000 m 100 m 10 m 1 m 0,1 m 0,01 m 0,001 m

1 km2 1 hm2 1 dam2 1 m2 1 dm2 1 cm2 1 mm2

10002

m21002

m2102

m21

m2 m2 m2 m2

km hm dam m dm cm mm

km2 hm2 dam2 m2 dm2 cm2 mm2



C. Unit��i de m�sur� pentru volum, transform�ri:

Multiplii metrului cub se utilizeaz� foarte rar în via�a practic�.

Pentru a transforma o unitate de m�sur� în alta, utiliz�m urm�toarea schem�:

- unit��ile mari se transform� în unit��i mici prin înmul�ire cu 103n;- unit��ile mici se transform� în unit��i mari prin împ�r�ire cu 103n (n

este num�rul de segmente dintre cele dou� unit��i).

Exerci�ii:

1. Transforma�i in kilometri: a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm; b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.

2. Un dreptunghi are l��imea de 23 cm. S� se calculeze lungimea sa �tiind c� dac� aceasta se m�re�te de dou� ori, iar l��imea se m�re�te cu 2 atunci aria dreptunghiului se m�re�te cu 1215 m2.

3. Pentru un pavaj se folosesc pl�ci de mozaic cu suprafa�a de 120 cm2, a�ezate în rânduri a câte 12 pl�ci � ecare. A� a�i aria suprafe�ei pavate.

4. Transforma�i în mm3: 40 cm3; 7 m3; 0,0000933 hm3; 80 dm3; 0,0000000023 km3; 0,42 dam3.

5. Transforma�i în m3: 18 km3; 0,000415 dam3; 1 476 000 mm3; 0,005 km3; 3250 dm3; 4500 cm3.

1 km3 1 hm3 1 dam3 1 m3 1 dm3 1 cm3 1 mm3

10003

m31003

m3103

m31

m3 m3 m3 m3

km3 hm3 dam3 m3 dm3 cm3 mm3



6. Calcula�i volumul unui cub cu latura de 8 cm.

7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4 cm, l = 2 cm �i h = 1 cm. Câte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu lungimea de 96 cm, l��imea de 20 cm �i în�l�imea de 25 cm.

8. S-au transportat 3 m3 de p�mânt cu o rab� în care încap 60 000 cm3. Câte transporturi au fost efectuate?

9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm?b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm, 8 cm �i 9 cm?



CAPITOLUL 4

GEOMETRIE PLAN�

UNGHIURIDe� ni�ie: Se nume�te unghi � gura geometric� format� din dou� semidrepte care au aceea�i origine.

O = vârful unghiului OA �i OB = laturile unghiului

drept ascu�it m (� O) = 90o m (� A) � 90o

obtuz ascu�it m (� B) > 90o m (� C) = 180o



Dou� unghiuri cu m�surile egale se numesc unghiuri congruente. Nota�ie: � �congruent

m (� O) = m (� OI); � AOB � � AI OI BI

Unghiuri complementare sunt dou� unghiuri cu suma m�surilor lor egala cu 90o. Unghiuri suplementare sunt dou� unghiuri cu suma m�surilor egal� cu 180o. Dou� unghiuri care au acela�i complement, sau acela�i suplement, sunt congruente. De� ni�ie: Se nume�te bisectoare a unui unghi propriu o semidreapt� cu originea în vârful unghiului, situat� în interiorul unghiului, astfel încât cele dou� unghiuri formate de ea cu laturile unghiului ini�ial s� � e congruente.

� AOB � � BOC � AI OI CI � � BI OI CI

OC = bisectoare OI CI = bisectoare

Unghiurile formate în jurul unui punct au ca sum� a m�surilor lor 360o,

m (� AOB) + m (� BOC) + m (� COD) + m (� DOE) + m (� EOA) = 360o .



Unghiuri opuse la vârf sunt dou� unghiuri care au acela�i vârf �i laturile unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.� AOB �� AI OI BI opuse la vârf. Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou� drepte congruente care prin intersec�ia lor formeaz� un unghi drept (��patru unghiuri drepte).a � b, � (a, b) = 90o

Distan�a de la un punct la o dreapt� este perpendiculara dus� din acel punct pe dreapt�.

A ��aAB � a AB� = d (A, a) este distan�a de la punctul A la dreapta a.

Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicular� pe segment în mijlocul segmentului.



Unghiuri adiacente sunt dou� unghiuri proprii care au vârful comun, o latur� comun�, iar celelalte dou� laturi sunt situate de o parte �i de alta a dreptei care con�ine latura comun�.

TRIUNGHIUL

De� ni�ie: Triunghiul este � gura geometric� format� dintr-o reuniune a trei segmente determinate de trei puncte necoliniare. Elemente:

- 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a �i, respectiv b �i 3 unghiuri: �A, �B, �C

Clasi� care: 1) dup� laturi a. echilateral, are toate laturile congruente b. isoscel, are dou� laturi congruente c. scalar sau oarecare



2) dup� unghiuri a. ascu�itunghic, are toate unghiurile ascu�ite b. dreptunghic, are un unghi drept c. obtuzunghic, are un unghi obtuz

Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, laturile care formeaz� unghiul drept; ipotenuz�, latura opus� unghiului drept.

Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau AB+BC+CA.

Linii importante în triunghi

1) Mediana este segmentul care une�te vârful unui unghi al triunghiului cu mijlocul laturii opuse.Nota�ie:AAI = ma; BBI = mb; CCI = mc

Medianele sunt concurente, iar punctul de intersec�ie se nume�te centrul de greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, �i are proprietatea c� se a� � la 2/3 fa�� de vârf �i 1/3 fa�� de baz�.



2) Bisectoarea interioar� este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi. Cele trei bisectoare se interesecteaz� într-un punct notat de obicei cu I, care este centrul cercului înscris în triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice punct al bisectoarei este egal dep�rtat de laturile unghiului respectiv.

3) În�l�imea este perpendiculara dus� din vârful unui unghi pe latura opus�; e notat� de obicei cu h (ha, hb, hc, corespunz�tor cu latura pe care este dus�).

AAI�; BBI�; CCI� în�l�imi AAI�BC; BBI �AC; CCI�AB AAI=ha; BBI= hb; CCI= hc

Punctul de intersec�ie al în�l�imilor se nume�te ortocentru �i e notat de obicei cu H. În triunghiul dreptunghic ortocentrul este în vârful drept al triunghiului. În triunghiul obtuzunghic ortocentrul este în exteriorul triunghiului. În triunghiul ascu�itunghic ortocentrul este în interiorul triunghiului.

4) Mediatoarea este perpendiculara construit� pe latura unui triunghi, în mijlocul laturii. Scriem c� xy este mediatoarea corespunz�toare laturii (BC) astfel:AI �� BC� �i BAI� �� AC� �i xy�BC �i AI�� xy.



Punctul de intersec�ie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris triunghiului. Mediatoarea �i bisectoarea sunt � guri geometrice formate din puncte care au toate o aceea�i proprietate.

O � gur� geometric� care con�ine toate punctele din plan (sau spa�iu) având o aceea�i proprietate, este un loc geometric. (bisectoarea, mediatoarea, cercul, sfera, ...)

CONGRUEN�A TRIUNGHIURILOR OARECARE

De� ni�ie: Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au laturile (omoloage) congruente dou� câte dou� �i unghiurile (scrise în ordinea dat�) corespunz�toare congruente. Deci: �ABC ��AI BI CI dac�: AB�� AI BI�; BC�� BI CI�; CA�� CI

AI� �i � �A�� AI; �B�� BI; �C�� CI.

Cazurile de congruen��: Cazul 1. Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au câte dou� laturi �i unghiul cuprins între ele respectiv congruente. Cazul 2. Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au câte o latur� �i unghiurile al�turate ei respectiv congruente. Cazul 3. Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au laturile respectiv congruente.



Se obi�nuie�te a se rezuma (�i nota) astfel: Cazul 1: LUL (latur�, unghi, latur�) Cazul 2: ULU (unghi, latur�, unghi) Cazul 3: LLL (latur�, latur�, latur�) Dac� triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruen�� au urm�toarea formulare: Cazul 1: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au catetele respectiv congruente. Cazul 2: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au câte o catet� �i câte unul dintre unghiurile ascu�ite congruente. Cazul 11: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au ipotenuzele congruente �i câte unul dintre unghiurile ascu�ite congruente. Cazul 21: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au ipotenuzele �i câte o catet� respectiv congruente.

DREPTE PARALELE

De� ni�ie: Dou� drepte distincte, a �i b, con�inute în acela�i plan, care nu au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a ��b = �

Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, exist� o singur� paralel� la dreapta dat�. Unghiurile formate de dou� drepte paralele cu o secant� (sau transversal�).Perechile:

1 �i 5 2 �i 6 sunt unghiuri 4 �i 8 corespondente congruente 3 �i 7

4 �i 6 unghiuri alterne 3 �i 5 interne congruente

1 �i 7 unghiuri alterne externe congruente2 �i 8

3 �i 6 unghiuri interne �i de aceea�i parte a secantei suplementare 4 �i 5

1 �i 8 unghiuri externe �i de aceea�i parte a secantei suplementare 2 �i 7



Teorem�: Dou� unghiuri cu laturile respectiv paralele (sau respectiv perpendiculare) sunt congruente dac� sunt ambele ascu�ite sau ambele obtuze �i sunt suplementare dac� unul este ascu�it iar cel�lalt obtuz.

Teorem�: Suma m�surilor unghiurilor unui triunghi este 180o.m(�A) + m(�B) + m(�C) = 180o

Consecin�e:1. Într-un triunghi echilateral m�sura � ec�rui unghi este de 60o.2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascu�ite sunt complementare.

În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascu�ite au m�sura de 45o.3. Un triunghi isoscel cu m�sura unui unghi de 60o este triunghi echilateral 4. Într-un triunghi dreptunghic cu m�sura unui unghi de 30o, cateta ce

se opune acestui unghi are lungimea egal� cu jum�tate din lungimea ipotenuzei.

De� ni�ie: Unghiul care este adiacent �i suplementar cu un unghi al unui triunghi se nume�te unghi exterior unui triunghi.

�ACD este unghi exterior triunghiului. M�sura unghiului exterior al unui triunghi este egal� cu suma m�surilor celor dou� unghiuri neadiacente cu el. m(�ACD) = m(�A) + m(�B)



De� ni�ie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se nume�te bisectoare exterioar� a triunghiului.

BE = bisectoarea interioar��ABE ��EBC BF = bisectoarea exterioar�:�CBF ��FBD

Proprietate: Bisectoarea interioar� �i cea exterioar� a unui unghi al unui triunghi sunt perpendiculare, deci: BE�BF.

De� ni�ie: Se nume�te linie mijlocie în triunghi segmentul care une�te mijloacele a dou� laturi.

Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia latur� �i are ca lungime jum�tate din lungimea acesteia.

PATRULATERUL

De� ni�ie: Patrulaterul este � gura geometric� care îndepline�te condi�iile: a) oricare trei puncte sunt necoliniare; b) oricare dou� dintre segmente n-au nici un punct interior comun. Este, deci, � gura geometric� format� din reuniunea a patru segmente determinate de patru puncte necoliniare (din acela�i plan) considerate în ordinea scris�. Clasi� care: 1. convex 2. concav



Segmentul care une�te dou� vârfuri opuse se nume�te diagonal�.� BD� �i AC� = diagonale Suma m�surilor unghiurilor unui patrulater convex este 360o.

Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.

Propriet��i: 1. Laturile opuse sunt congruente: AB� �� DC�; BC� � AD� 2. Unghiurile opuse sunt congruente: �A � �C; �B � �D 3. Diagonalele se intersecteaz� una pe alta în p�rti congruente: 4. Unghiurile al�turate aceleia�i laturi sunt suplementare:

m(�B) + m(�C) = m(�A) + m(�B) = ... = 180o

(sau unghiurile consecutive sunt suplementare).

Paralelograme particulare: De� ni�ii �i propriet��i

1. Dreptunghiul – este un paralelogram care un unghi drept (toate unghiurile drepte).

Propriet��i. Are propriet��ile paralelogramului (4)5. Diagonalele sunt congruente: (AC) � (BD)6. Mediatoarelor laturilor sunt axe de simetrie ale dreptunghiului



2. Rombul este paralelogramul care are dou� laturi consecutive congruente (toate laturile sale sunt congruente).

Propriet��i. Are cele patru propriet��i ale paralelogramului.5. Diagonalele sunt perpendiculare (AC � BD) �i sunt bisectoarele unghiurilor lui.6. Diagonalele sunt axe de simetrie.

3. P�tratul este un dreptunghi care are dou� laturi consecutive congruente (toate laturile sale sunt congruente).

Propriet��i. Are cele 6 propriet��i ale dreptunghiului �i:7. Are diagonalele perpendiculare �i congruente: AC � BD �i (AC) � (BD).8. Diagonalele sunt �i bisectoarele unghiurilor respective.9. P�tratul are patru axe de simetrie: diagonalele �i mediatoarele laturilor lui.

4. Trapezul este un patrulater care are dou� laturi paralele �i celelalte dou� laturi neparalele.

Trapezul cu laturile neparalele congruente se nume�te trapez isoscel

AD // BC; AD � BC; AD = baza mic�BC = baza mareÎn�l�imea este distan�a dintre cele dou� baze:AE � BC; AE � AD AE� = în�l�ime deci este perpendiculara comun� celor dou� baze.



Propriet��i:1. Unghiurile al�turate unei baze sunt congruente: �A ��B; �D � �C.2. Diagonalele sunt congruente: AC� � BD�; DE � AB

Trapezul cu un unghi drept se nume�te trapez dreptunghic.

Linia mijlocie în trapez este segmentul care une�te mijloacele laturilor neparalele

MN linie mijlocie �i este paralel� cu bazele MN // AB // DC

Linia mijlocie în trapez este egal� cu semisuma bazelor.



CERCUL

De� ni�ie: Cercul este locul geometric al punctelor din plan egal departate de un punct � x (numit centrul cercului). Nota�ie: C(O;R) cerc de centru O �i raz� R.

Linii în cerc1. Raza este segmentul care une�te orice punct al cercului cu centrul cercului.Dac�: A; B; C; D; E ��C(O;R) atunci OA; OB ... sunt raze.Raza se noteaz� cu R sau r.2. Coarda este segmentul care une�te dou� puncte de pe cerc: BC� = coarda.3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul

cercului (DE/coarda; O � (DE); DE� = 2R)4. Arcul de cerc este o portiune de cerc m�rginit� de dou� puncte. BC = arcul BC.

Unghiuri în cerc

1. Unghi la centru este unghiul cu vârful în centrul cercului �i laturile raze.�AOB = unghi la centrum(�AOB) = m(AB) (deci se m�soar� prin m�sura arcului cuprins între laturi)

2. Unghi înscris în cerc este unghiul cu vârful pe cerc �i laturile coarde.

�BAC înscris în cerc;

Unghiul înscris în cerc are ca m�sur� jum�tatea m�surii arcului cuprins între laturi.Un unghi drept (de 90o) subîntinde un diametru: �MNP dreptunghic. m (�NMP) = 90o ; NP = 2R



Poligoane regulate înscrise in cerc

Dup� num�rul laturilor, poligoanele sunt: 1. triunghiul, cu 3 laturi 2. patrulaterul, cu 4 laturi 3. pentagonul, cu 5 laturi 4. hexagonul, cu 6 laturi 5. decagonul, cu 10 laturi, �.a.

3. Unghiul format de o coard� �i tangenta într-o extremitate a ei (tangenta � ind o dreapt� care are un singur punct comun cu cercul):

Deci �BAC are ca m�sur� jum�tatea m�surii arcului subîntins de coard�.

4. Unghiul interior este unghiul format de dou� secante care se intersecteaz� în interiorul cercului.

Deci unghiul interior se m�soar� prin semisuma m�surilor arcelor cuprinse între laturi.

5. Unghi exterior este unghiul cu vârful în exterior �i laturile secante sau tangente cercului

Deci unghiul exterior are ca m�sur� semidiferen�a m�surilor arcelor cuprinse între laturi.



Num�rul diagonalelor unui poligon este:

nr. diag. = unde n este num�rul laturilor poligonului.

De� ni�ie: Se nume�te poligon regulat un poligon convex cu toate laturile congruente �i toate unghiurile sale congruente. Latura, apotema �i aria unui poligon regulat înscris în cerc, în func�ie de raza cercului circumscris poligonului: Aria unui poligon se de� ne�te ca suma ariilor unor triunghiuri în care se descompune poligonul. Aria unui poligon regulat este:

An = unde p = perimetrul poligonului �i an = apotema poligonului sau: 1. P�tratul

2. Triunghiul echilateral

3. Hexagonul regulat



ARII

1. Triunghiul

2. Patrulater oarecare

3. Paralelogramul

4. Dreptunghiul

5. P�tratul

AABCD = A�ABD + A�BCD

A = a*b sau A = ab sin A

h

b



6. ROMBUL �i orice poligon cu diagonalele perpendiculare

7. Trapezul

8. Cercul

9. Sectorul circular

10. Coroana circular�



CAPITOLUL 5

GEOMETRIE ÎN SPA�IU

Propozi�ii despre puncte, drepte, planePlanul este o suprafa�� care include o dreapt� orientat� în toate direc�iile.Suprafa�a este rotund� daca nu include o astfel de dreapt�.Un plan poate � determinat în urm�toarele condi�ii:

1. dou� drepte paralele;2. dou� drepte concurente;3. o dreapt� �i un punct exterior ei4. trei puncte necoliniare

Teorem�: O dreapt� este paralel� cu un plan, dac� este paralel� cu o dreapt� con�inut� în acel plan.

De� ni�ie: Numim perpendicular� pe un plan o dreapt� perpendicular� pe dou� drepte neparalele con�inute în acel plan.O dreapt� perpendicular� pe un plan este perpendicular� pe orice dreapt� con�inut� în acel plan. Teorem�: dintr-un punct exterior unui plan, se poate duce pe acel plan o singur� perpendicular� �i numai una. De� ni�ie: Distan�a de la un punct la un plan este perpendiculara dus� din acel punct la plan.

CORPURI GEOMETRICE

1. Poliedre 2. Corpuri rotunde

1. Poliedre

De� ni�ie: Poliedrul este un corp geometric m�rginit de suprafe�e plane, deci de fe�e poligonale.



Clasi� care: a) prisma, dreapt� sau oblic�; b) piramida, regulat� sau oarecare; c) trunchiul de piramid�

Prisma – corp geometric cu fe�ele laterale dreptunghiuri sau paralelograme �i dou� baze paralele �i congruente (care pot � orice fel de poligoane). În�l�imea prismei este distan�a dintre baze. Prisma dreapt� este prisma în care muchiile laterale sunt perependiculare pe baze. Prisma oblic� este prisma în care muchiile nu sunt perpendiculare pe baze.Dac� bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se nume�te paralelipiped.

Arii �i volume

Nota�ii: V = volumul Al = aria lateral� Ab = aria bazei At = aria total� h = în�l�imea BIO � (ABC) Al = suma ariilor fe�elor laterale At = Al + 2* Ab V = Ab * h

Prisma dreapt� Al = perimetrul bazei înmul�it cu în�l�imea (Al = P * h) Ab = aria poligonului de baz� At = Al + 2* Ab V = Ab * h

Paralelipipedul dreptunghic Not�m: a, b �i c muchiile care se întâlnesc în acela�i vârf, d = diagonala.



Cubul

Piramida

Piramida este un corp geometric (poliedru) de� nit de un poligon plan, numit baz�, �i un punct exterior planului s�u.

Punctul exterior se nume�te vârfulpiramidei.Fe�ele laterale sunt triunghiuri: �VAB, �VAB, ...Segmentul care une�te vârful piramidei cu un vârf al bazei se nume�te muchie lateral�.Laturile poligonului de la baza piramidei se numesc muchiile bazei. Perpendiculara dus� din vârful piramidei pe planul bazei se nume�te în�l�imea piramidei.

Piramida regulat� este piramida care are baza un poligon regulat, iar în�l�imea trece prin centrul bazei; fe�ele laterale sunt triunghiuri isoscele. Într-o piramid� regulat�, în�l�imea unei fe�ei laterale se nume�te apotema piramidei.



VO = h o putem determina din:�VOM dreptunghic în O�VOA dreptunghic în OVM = aI o putem determina din:�VOM dreptunghic în O�VMA dreptunghic în MDac� baza unei piramide este un triunghi, piramida se nume�te tetraedru.Dac� muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se nume�te tetraedru regulat.Volumul unui tetraedru este un num�r egal cu o treime din produsul dintre aria unei fe�e �i în�l�imea care este perpendicular� pe ea (în orice tetraedru).

Trunchiul de piramid�

De� ni�ie: Trunchiul de piramid� este un poliedru ob�inut prin intersec�ia unei piramide cu un plan paralel cu baza �i îndep�rtând partea dinspre vârf.



Dac� trunchiul de piramid� provine dintr-o piramid� regulat�, el se nume�te trunchi de piramid� regulat�. Fe�ele laterale sunt trapeze isoscele.

În�l�imea unei fe�ei se nume�te apotema trunchiului. OOI � (ABC), OOI � (AI BI CI) OOI = în�l�imea h o putem a� a din: �MIEM dreptunghic în E �i �DIFD dreptunghic în F. aI = apotema trunchiului o putem a� a din �MIEM dreptunghic în E �i �BINB dreptunghic în N.

În plan: raportul ariilor a dou� poligoane asemenea este egal cu p�tratul raportului de asem�nare. În spa�iu: raportul volumelor a dou� piramide asemenea este egal cu cubul raportului de asem�nare.



Unde V �i VI sunt volumele a dou� piramide asemenea.

2. Corpuri rotunde

Cilindrul

De� ni�ie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins între o suprafa�� cilindric� circular� �i dou� plane distincte, paralele cu planul cercului care genereaz� suprafa�a cilindric�. Conul

De� ni�ie: Se nume�te con circular corpul geometric m�rginit de o pânz� conic� circular� �i de planul cercului care genereaz� pânza conic�.Dac� pânza conic� circular� de vârf V �i baz� cercul C (O,R) are proiec�ia lui V în centrul cercului C(O, R), atunci se nume�te dreapt�.



Trunchiul de con

De� ni�ie: Se nume�te trunchi de con circular drept corpul m�rginit de o pânz� conic� circular�, de baza acestuia �i de un plan paralel cu ea, situat de aceea�i parte a vârfului ca �i baz�. Trunchiul de con se nume�te drept dac� pânza conic� circular� este dreapt�.

C(O,R) = baza mareC(OI, r) = baza mic�

Sfera

De� ni�ie: Se nume�te sfer� de centru �i raz� R � 0 locul geometric al punctelor M din spa�iu, pentru care OM = R

Calota sferic�



ARII �I VOLUME

1. Prisma oblic�

2. Prisma dreapt�

3. Paralelipiped dreptunghic

4. Piramida (oarecare)



5. Piramid� regulat�

6. Trunchiul de piramid� (oarecare)

7. Trunchiul de piramid� regulat�

8. Cilindrul



9.Conul

10. Zona sferic�




No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINANO�IUNI DE ORGANIZARE

�I LEGISLA�IA MUNCII

Instalator_4_A5_org legisl muncii.indd 1 2/17/2011 3:03:32 PM

2 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii



NO�IUNI DE ORGANIZARE �I LEGISLA�IA MUNCII

1. Cunoa�terea locului �i rolului construc�iilor în cadrul economiei de pia��

No�iunea de pia��. Potrivit tratatelor de economie �i p�rerilor unanime ale speciali�tilor, pia�a desemneaz� sfera economic� în care produc�ia de m�rfuri apare sub form� de ofert�, iar nevoile de consum sub form� de cerere. Într-o asemenea accep�iune, sfera confrunt�rii ofertei cu cererea de m�rfuri �i realizarea lor sub forma actelor de vânzare-cump�rare are în vedere, pe de o parte, produc�ia total� de m�rfuri, iar pe de alt� parte, întregul consum, atât productiv, cât �i neproductiv. Totodat�, respectivul concept are în vedere, atât rela�iile care au ca obiect un bun oarecare, cât �i rela�iile care se refer� la sfera serviciilor, � e c� este vorba de utiliz�ri industriale �i asimilate acestora, � e c� se refer� la destina�ii privind consumul individual. În plus, trebuie subliniat c�, datorit� diviziunii sociale a muncii, orice produs ce face obiectul rela�iilor de pia�� trece, înainte de a intra în consum, prin mai multe procese tranzac�ionale �i prin diferite forme de circula�ie, generând o multitudine de rela�ii care fac ca structura pie�ei s� aib� un caracter foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat speciali�tii s� sus�in� ideea potrivit c�reia diversitatea proceselor ce formeaz� obiectul actelor de schimb, natura diferit� a subiec�ilor care apar în rela�iile de pia��, localizarea pie�ei, precum �i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat de subdiviziuni, prezentând în consecin�� o structur� deosebit de complex�. Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c�, într-adev�r, pia�a reprezint� un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care trebuie tratat pe componente, diferen�iat, �inându-se seama de structura sa secven�ial�. Una din pie�ele importante este pia�a construc�iilor care î�i pune amprenta asupra celorlalte componente ale economiei de pia��.

Pia�a construc�iilor, particularitate a mediului economic. Pentru o analiz� corect� a pie�ei construc�iilor, a acestui domeniu în general, se impune, pe lâng� studierea �i cunoa�terea structurii �i a particularit��ilor domeniului, în�elegerea fenomenelor economice �i a formelor concrete de manifestare în cadrul pie�ei respective, având totodat� în vedere condi�iile reale de desf��urare a activit��ii în construc�ii. Construc�iile au reprezentat în toate timpurile una dintre componentele esen�iale ale civiliza�iei umane, constituind suportul desf��ur�rii principalelor activit��i economice, sociale �i politice.



O prim� mare problem� a sectorului construc�iilor o reprezint� identi� carea unor noi orient�ri, pe baze ra�ionale, care s� permit� proiectarea activit��ii în construc�ii ca element al permanentei dezvolt�ri economice. O alt� problem� fundamental� a acestui domeniu o constituie, în contextul economiei de pia��, e� cien�a activit��ii în construc�ii, principalul deziderat al oric�rei activit��i economice �i care este în prezent în primul rând rezultatul progresului tehnic, al aplic�rii imediate, corecte �i permanente a inven�iilor �i inova�iilor tehnologice, al mecaniz�rii �i automatiz�rii proceselor de produc�ie, precum �i al unui sistem managerial capabil s� genereze performan�� economic�. Aspectele speci� ce ale pie�ei construc�iilor sunt determinate, în mare m�sur�, de particularit��ile acestui domeniu. În primul rând, aceste particularit��i de� nesc �i delimiteaz� sectorul construc�iilor ca domeniu distinct al economiei, iar în al doilea rând genereaz� anumite implica�ii în desf��urarea activit��ii speci� ce, provocând forme de manifestare caracteristice fenomenelor economice, ceea ce impune speciali�tilor o anumit� orientare în studierea pie�ei construc�iilor, pentru adoptarea celor mai juste m�suri pentru diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particularit��i asupra e� cien�ei economice. În cadrul acestui capitol ne-am propus s� prezent�m unele dintre reperele ce marcheaz� locul sectorului construc�iilor în cadrul economiei na�ionale, elemente ce determin� speci� citatea respectivei pie�e, precum �i câteva particularit��i ale procesului de cercetare de marketing a pie�ei construc�iilor.

Locul sectorului de construc�ii în cadrul economiei române�ti Timpul a demonstrat c� domeniul construc�iilor, prin produsele sale, cl�diri, elemente de infrastructur�, amenaj�ri ale teritoriului etc., a jucat �i joac� un rol esen�ial în desf��urarea �i dezvoltarea activit��ilor economice �i social-culturale, ac�ionând deosebit de favorabil asupra evolu�iei societ��ii umane. Se poate, deci, a� rma c� progresul oric�rei societ��i este bazat, printre altele, pe importante eforturi de investi�ii umane, materiale �i � nanciare menite s� contribuie la refacerea, renovarea �i modernizarea continu� a structurii �i suprastructurii de care dispune � ecare �ar�. În complexul de eforturi, precum �i în cadrul de realizare a investi�iilor respective, un rol important revine sectorului de construc�ii, atât în calitate de realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investi�ii, cât �i în calitatea sa de bene� ciar �i gestionar al unui mare volum din fondurile alocate respectivelor investi�ii. Pentru o cât mai bun� în�elegere a aspectelor referitoare la locul �i importan�a domeniului construc�iilor în economia �i macrostructura unui



stat, inclusiv în România, cât �i a fenomenelor generate �i cu ajutorul c�rora se poate asigura simultan o argumenta�ie �tiin�i� c� �i pragmatic�, prezentul studiu apeleaz� la o dubl� abordare, conceptual� �i statistic�. Conceptual�, pentru a intui, analiza �i contura principalele fenomene generate în cadrul societ��ii de c�tre activitatea de construc�ii, inclusiv amploarea impactului evolu�iei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistic�, pentru a înf��i�a cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor generate, precum �i dimensiunile macro �i micro economice ale in� uen�elor exercitate asupra dezvolt�rii durabile a societ��ii române�ti.

Argumente statistico-economice privind importan�a sectorului de construc�ii în cadrul economiei române�ti

Solicit�rile societ��ii la care trebuie s� r�spund� sectorul construc�iilor. În România, domeniul construc�iilor cunoa�te, în prezent, o nou� orientare, în direc�ia realiz�rii de produse capabile s� r�spund� exigen�elor societ��ii contemporane, � e c� este vorba de exigen�e de natur� economic�, social� sau de mediu. Principalele cerin�e la care trebuie s� r�spund� sectorul construc�iilor în România, �ar� a� at� în plin proces de dezvoltare �i restructurare economic�, sunt: asigurarea locuin�elor pentru popula�ie, dezvoltarea �i modernizarea infrastructurii c�ilor de comunica�ii, suplimentarea serviciilor urbane, precum �i rezolvarea problemelor legate de protec�ia mediului (poluarea urban� � ind, în general, peste media admisibil�). Aceste cerin�e impun solu�ii, abord�ri �i strategii distincte pentru activit��ile din domeniul construc�iilor, arhitecturii, amenaj�rii teritoriului �i urbanismului în �ara noastr�. Prin strategia na�ional� de dezvoltare economic� pe termen mediu, România �i-a stabilit, ca unul dintre principalele obiective, integrarea în Uniunea European�. Reformele speci� ce domeniului de construc�ii, ce urmeaz� a � realizate în vederea materializ�rii strategiei respective �i a valori� c�rii disponibilit��ilor de care �ara noastr� dispune contureaz�, totodat�, �i necesitatea cre�rii unor mecanisme de conducere speci� ce, capabile s� ofere solu�ii problemelor complexe ce apar, atât la nivelul macroeconomic, cât �i în cadrul � ec�rui domeniu de activitate în parte. Cre�terea economic� durabil� poate � realizat� numai prin modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii �i serviciilor. În cadrul acestui deziderat, dezvoltarea �i modernizarea infrastructurii �i amenajarea durabil� a teritoriului na�ional, reprezint� “temelia” pentru întreaga activitate economico-social� �i deci, în consecin��, obiectivele pe care societatea româneasc� �i le-a � xat în acest domeniu cap�t� o importan�� deosebit�. C�ile de realizare a unor asemenea obiective implic� o serie de eforturi conceptuale, care trebuie s� propun� solu�ii viabile �i e� ciente, capabile s� ofere metode �i tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmic� a economiei române�ti.



Având în vedere toate aceste aspecte, investi�iile din construc�ii trebuie s� de�in� o pondere semni� cativ� din totalul investi�iilor realizate la nivel na�ional. În principal, investi�iile în domeniul construc�iilor s-au materializat în ansamblul lucr�rilor prin care au fost realizate noi obiective, în reconstruirea, dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea cl�dirilor deja existente, în lucr�rile de montaj ale utilajelor tehnologice �i func�ionale cu întregul complex de opera�ii prin care s-a realizat asamblarea pe �antiere a componentelor lor, precum �i � xarea pe funda�ii a acestora.

Speci� citatea pie�ei construc�iilor Pia�a construc�iilor are în vedere sistemul de rela�ii speci� ce generate de activit��ile desf��urate de c�tre întreprinderile care î�i ofer� produsele �i serviciile de construc�ii altor întreprinderi sau organiza�ii, cât �i popula�iei. Drept urmare, ea se particularizeaz�, în cadrul pie�ei globale, atât prin natura produselor, cât �i prin speci� cul clien�ilor pe care îi intereseaz� produsele �i serviciile respective, deci individualizându-se atât prin modul de manifestare �i concretizare a cererii �i ofertei, cât �i prin modul de realizare a tranzac�iilor. Pentru a delimita pia�a construc�iilor, ca �i în cazul altor pie�e componente ale pie�ei globale, este necesar� luarea în considera�ie a unui ansamblu de elemente speci� ce: consumul; num�rul, categoria �i importan�a organiza�iilor �i indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate �i care formeaz� oferta speci� c� construc�iilor.

Elemente ale procesului de cercetare a pie�ei în domeniul construc�iilor. Pia�a construc�iilor, ca de altfel orice pia��, grupeaz� to�i utilizatorii de obiective sau servicii speci� ce domeniului, atât pe cei ai întreprinderii care cerceteaz� pia�a, cât �i pe cei ai altor unit��i economice de pro� l. Organiza�ia care apeleaz� la cercet�rile de marketing �i dore�te s� determine dimensiunile propriei sale pie�e trebuie s� cunoasc� partea de pia�� acoperit� de produsele sale �i, în aceea�i m�sur�, partea �i puterea de penetra�ie a produselor realizate de celelalte întreprinderi din acela�i domeniu de activitatea. Totodat�, foarte important� este �i identi� carea principalelor tendin�e de evolu�ie ce se manifest� pe pia�a construc�iilor. Astfel, ca �i în cazul celorlalte pie�e, cercetarea pie�ei construc�iilor are o component� calitativ� �i una cantitativ�. Prima component� are în vedere identi� carea utilizatorilor, natura �i speci� cul acestora, iar cea de a doua urm�re�te cuanti� carea importan�ei acestor utilizatori �i a capacit��ii lor de absor�ie, prin intermediul unor procese de cercetare speci� ce.




2. Cunoa�terea modului de organizare �i func�ionare a unei societ��i de construc�ii – ROF Societate

1. Structura func�ional� Func�iile organiza�iei Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât via�a noastr� de � ecare zi ar deveni mult mai s�rac� dac� ar � s� renun��m la el. Ne organiz�m timpul de lucru, timpul liber, activit��ile dintr-o s�pt�mân�, întâlnirile de afaceri, întâlnirile cu prietenii, c�r�ile din bibliotec�, � �ierele de lucru din memoria calculatorului, etc. Prin aceast� activitate, noi punem ordine �i reducem entropia asociat� structurii pe care o organiz�m. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate, pentru a cre�te e� cien�a �i calitatea muncii. Prin procesul de organizare se genereaz� ordine structural� �i func�ional�. Într-o întreprindere, organizarea se refer�, în mod deosebit, la dou� aspecte, organizarea structurii administrative �i organizarea structurii func�ionale. Cele dou� structuri organizatorice se condi�ioneaz� reciproc, dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamn� c� pentru aceea�i structur� administrativ� putem avea mai multe structuri func�ionale �i invers, pentru realizarea aceleea�i structuri func�ionale pot � concepute mai multe variante de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el permite ca pentru orice întreprindere s� existe mai multe variante de structuri administrative �i structuri func�ionale posibile, care pot � optimizate astfel ca s� se realizeze o organizare structural� �i func�ional� cât mai e� cient�. Acest rezultat este important �i pentru institu�iile publice, deoarece el permite s� se ac�ioneze asupra organigramelor ini�iale date prin actul de constituire �i s� se realizeze structuri organizatorice mai performante. Organizarea este un proces dinamic. Odat� realizate structura administrativ� �i structura func�ional� a unei organiza�ii, ele nu trebuie considerate rigide �i imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul c� se pot modi� ca oricând este nevoie pentru a permite organiza�iei o adaptare permanent� la cerin�ele mediului extern competitive sau la cerin�ele câmpului de for�e politice care stabilesc misiunea �i obiectivele organiza�iei. Organizarea se refer� la modul în care se descompun progresiv procesele de munc� dintr-o organiza�ie în componente func�ionale din ce în ce mai mici, se realizeaz� de c�tre anagaja�i prin procesarea resurselor disponibile �i apoi se integreaz� sub forma produselor �i serviciilor destinate consumatorilor. Organizarea � rmei const� în stabilirea �i delimitarea proceselor de munc� � zic� �i intelectual�, a componentelor acestora (mi�c�ri, timpi, opera�ii,



lucr�ri, sarcini, etc.), precum �i gruparea lor pe posturi, forma�ii de munc�, compartimente, etc., corespunz�tor anumitor criterii manageriale, economice, tehnice �i sociale, în vederea realiz�rii în cele mai bune condi�ii a obiectivelor previzionate. Organizarea poate avea ca anvergur� întreaga � rm� sau numai o parte component� a ei. Ea este o func�ie generic� a managementului. Atunci când se organizeaz� un proces sau o activitate component� a lui, se trece de la mediul continuu �i comportamentul haotic, la un mediu structurat �i un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare se creeaz� condi�iile necesare pentru implementarea deciziilor �i realizarea obiectivelor organiza�ionale. Totodat�, desf��urarea proceselor se face în mod programat �i controlabil. Organizarea este o func�ie managerial� care poate genera un num�r in� nit de solu�ii teoretice. În practic�, se încearc� ob�inerea unei solu�ii optime, dar de cele mai multe ori se accept� o solu�ie su� cient de bun�, care s� satisfac� cerin�ele de contingen�� ale mediului intern cu cele ale mediului extern. Organizarea are ca � nalitate realizarea a dou� structuri fundamentale, una func�ional� �i una organizatoric�. Cele dou� structuri se coreleaz�, dar nu se condi�ioneaz� în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur� func�ional� pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur� organizatoric� poate genera mai multe structuri func�ionale. Managementul ca �tiin��, încearc� s� g�seasc� cea mai bun� corelare dintre cele dou� structuri �i integrarea lor în func�ionalitatea organiza�iei. Structura func�ional� �i structura organizatoric� nu sunt rigide �i nici intransformabile Exist� o anumit� dinamic� a lor în timp, ca o reac�ie necesar� de adaptare la schimb�rile produse în mediul extern organiza�iei. Orice organiza�ie are o structur� func�ional� generic�, în sensul c� întreg spectrul de activit��i se poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urm�toarele categorii: activit��i de cerectare-dezvoltare, activit��i de produc�ie, activit��i comerciale, activit��i � nanciar-contabile �i activit��i de personal. Realizarea � ec�rei categorii de activit��i constituie o func�ie a organiza�iei. Structura func�ional� a organiza�iei se refer� la urm�toarele func�ii sau func�iuni:

a) cercetare-dezvoltare, b) produc�ie, c) comercial�, d) � nanciar-contabil�, e) de personal.

Fiecare dintre func�iile mai sus men�ionate se poate descompune în mai multe activit��i. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe atribu�ii. Continuând aceast� descompunere de sus în jos, unii autori consider� atribu�ia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezint� o component� de baz� a



unui proces de munc� complex sau un proces de munc� simplu ce contribuie la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul�, se atribuie spre realizare unei singure persoane”. La descompunerea atribu�iilor în sarcini se au în vedere cali� carea, cuno�tin�ele, deprinderile �i aptitudinile angaja�ilor. Deoarece sarcinile se raporteaz� la persoane, ele au o anumit� autonomie func�ional�. Important este s� subliniem faptul c� aceast� descompunere nu este standardizat�, ea depinzând de contextul opera�ional al � rmei. Într-o � rm� mic�, procesul de descompunere este foarte redus, � ecare angajat � ind înc�rcat cu cât mai multe sarcini �i activit��i, indiferent dac� acestea sunt omogene sau neomogene. Organiza�ia Într-o � rm� mare, procesul de munc� se descompune în componente cât mai mici, care se distribuie apoi celor angaja�i. Totodat�, într-o � rm� dinamic�, apt� de a se adapta continuu cerin�elor impuse de mediul extern, descompunerea proceselor de munc� în componente tot mai mici se modi� c� în timp. De aceea, este important de re�inut procesul generic de descompunere al muncii în entit��i omogene cât mai mici �i nu de� nirea rigid� �i cantitativ� a acestor entit��i. De multe ori, inovarea �i dezvoltarea tehnologic� fac ca multe dintre activit��ile �i sarcinile de� nite într-un anumit context de munc� s� dispar�. De exemplu, în urm� cu dou� decenii, introducerea datelor în calculator se f�cea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o � rm� care dispunea de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin� sau chiar o activitate foarte important�. Perfec�ionarea echipamentelor de calcul a permis ca introducerea datelor s� se fac� folosind tastatura. Perforatoarele au disp�rut �i o dat� cu ele au disp�rut �i activit��ile de perforare a cartelelor. Func�ia de cercetare-dezvoltare Aceast� func�ie integreaz� activit��ile care au ca scop generarea de noi cuno�tin�e �i idei privind procesul de produc�ie �i implementarea lor. Inovarea constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru � rme. Func�ia de produc�ie Func�ia de produc�ie se poate descompune într-o serie de activit��i, care depind prin natura lor de speci� cul proceselor de execu�ie din � rm�. În sens generic, se pot considera urm�toarele activit��i mai importante: programarea, lansarea �i urm�rirea produc�iei; fabrica�ia sau exploatarea; controlul proceselor �i a rezultatelor acestora; între�inerea �i repararea utilajelor; realizarea unor procese secundare de tip suport, de natur� energetic� sau informa�ional�. Func�ia comercial� Aceast� func�ie cuprinde activit��ile care contribuie la realizarea conexiunilor �i a � uxurilor opera�ionale dintre organiza�ie �i mediul ambiant. Ea se realizeaz� în dou� sensuri: dinspre mediu spre organiza�ie �i invers, dinspre organiza�ie spre mediul extern.



Func�ia � nanciar-contabil� În condi�iile trecerii la economia de pia��, importan�a func�iei � nanciar-contabile a crescut tot mai mult, atât pentru � rme cât �i pentru institu�iile publice. În realizarea acestei func�ii se deosebesc trei activit��i importante: � nanciar�, contabil� �i controlul � nanciar de gestiune. Func�ia de personal Func�ia de personal integreaz� activit��ile prin care se realizeaz� recrutarea, angajarea, preg�tirea �i perfec�ionarea continu� a personalului din organiza�ie.

2. Structura organizatoric� a întreprinderii Structura organizatoric� este de� nit� ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice �i al rela�iilor dintre acestea astfel constituite încât s� asigure premisele organizatorice adecvate realiz�rii obiectivelor prestabilite. Structura organizatoric� poate � considerat� drept scheletul � rmei �i cuprinde dou� p�r�i:

a) structura de conducere sau func�ional�, b) structura de produc�ie sau opera�ional�.

În cadrul acestor p�r�i se reg�sesc componentele primare �i anume postul, func�ia, compartimentul, rela�iile organizatorice, ponderea ierarhic�, nivelul ierarhic. Postul este alc�tuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor �i responsabilit��ilor desemnate pe anumite perioade de timp � ec�rui component al � rmei. Obiectivele postului se reg�sesc în sistemul piramidal al obiectivelor � rmei. O alt� component� a postului este autoritatea formal� sau competen�a organiza�ional� ce poate � ierarhic� atunci când ac�ioneaz� asupra persoanelor �i func�ional� când se exercit� asupra unor activit��i. În afara autorit��ii formale, titularii postului de�in �i autoritate profesional� exprimat� de nivelul de pregatire �i experien�a de care dispune o persoan�. Func�ia constituie factorul care generalizeaz� posturi asem�n�toare din punct de vedere al ariei de cuprindere, a autorit��ii �i responsabilit��ii. Functiile pot � grupate în:

- func�ii de conducere, - func�ii de execu�ie.

Compartimentele sunt rezultatul agreg�rii unor posturi �i func�ii cu continut similar �i/sau complementar reunind persoane care desf��oar� activit��i relativ omogene �i solicit� cuno�tin�e specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate într-un anumit spa�iu �i subordonate nemijlocit unei singure persoane. Compartimentele pot � :

- opera�ionale, - func�ionale.



Rela�iile organizatorice sunt alc�tuite din ansamblul leg�turilor dintre componentele structurii stabilite prin reglement�ri o� ciale. Rela�iile organizatorice pot � :

- de autoritate, - de cooperare, - de control, - de reprezentare.

Nivelurile ierarhice sunt alc�tuite din ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la aceea�i distan�� fa�� de managementul de vârf al � rmei. Num�rul de niveluri ierarhice este in� uen�at de dimensionarea � rmei, diversitatea activit��ilor, complexitatea produc�iei dar �i de competen�a managerilor. Ponderea ierarhic� reprezint� num�rul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere �i înregistreaz� valori diferite. Astfel pe verticala structurii organizatorice cre�te c�tre nivelurile inferioare iar pe orizontala structurii organizatorice se ampli� c� pe m�sura trecerii de la compartimente cu activitate tehnico-economic� spre compartimente cu activitate opera�ional�. Structura organizatoric� prin modul de combinare a resurselor umane, materiale �i � nanciare condi�ioneaz� e� cien�a desf��ur�rii activit��ii necesare realiz�rii obiectivelor, precum �i calitatea �i operativitatea sistemului decizional �i con� gura�ia sistemului informa�ional. Sistemul organiza�ional trebuie s� realizeze obiectivele stabilite în condi�iile minimiz�rii costului economic �i social, contribuind astfel la armonizarea intereselor individuale �i de grup. Func�ionalitatea structurii organizatorice este condi�ionat� atât de factori endogeni cât �i exogeni � rmei, analiza acestora constituind o rezerv� nelimitat� în cre�terea e� cien�ei managementului � rmei. Al�turi de aceast� form� de organizare poate exista �i o organizare informal� alc�tuit� din ansamblul grup�rilor �i al rela�iilor interumane stabilite spre satisfacerea unor interese personale. Aceast� organizare informal�, de�i înso�e�te organizarea formal� ac�ioneaz�, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apari�iei organiz�rii informale �in de afectivitate, satisfac�ii, interese, aspira�ii, nivel de preg�tire, cali� care �i origine social�. Componentele organiz�rii informale sunt grupul informal, liderul informal, rela�iile informale. Între cele dou� tipuri de organizare este o strâns� interdependen�� determinat� de unele asem�n�ri �i anume: sunt constituite în cadrul aceleea�i organiza�ii, servesc realiz�rii unor obiective, au un caracter dinamic �i general. Se deosebesc prin marea mobilitate a organiz�rii informale �i subordonarea acesteia realiz�rii unor aspira�ii personale.



In� uen�ele organiz�rii informale pot � atât pozitive cât �i negative, rolul managementului formal constând în cadrul organiz�rii formale, realizându-se astfel încât obiectivele individuale cât �i cele de grup. Variabila organiza�ional� este reprezentat� de factorii interni sau externi unit��ii care condi�ioneaz� caracteristicile acesteia dar �i factori tipologici utiliza�i în abordarea comparativ� a mai multor � rme. Variabilele organizatorice sunt:

- dimensiunea � rmei, - complexitatea � rmei, - caracteristicile procesului tehnologic, - nivelul dot�rii tehnice, - gradul de specializare �i cooperare în produc�ie, - dispozi�ia teritorial�, - caracterul procesului de desfacere, - ritmul de înnoire a produselor �i tehnologiilor.

Acestea in� uen�eaz� con� gura�ia structurii organizatorice precum �i componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identi� c�rii factorilor care �in de managementul � rmei �i de luarea lor în considera�ie, când se utilizeaz� diferite metode �i tehnici de conducere. Clasi� carea structurii organizatorice se face folosind dou� criterii: 1. Dup� morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare �i raporturile ce se stabilesc între elementele de natur� func�ional� �i opera�ional� se disting urm�toarele tipuri de structuri:

a) structura ierarhic� se caracterizeaz� printr-un num�r redus de componente opera�ionale, � ecare persoan� � ind subordonat� unui singur �ef iar conducerea � ec�rui compartiment exercit� toate atribu�iile conducerii la acel nivel;

b) structura func�ional� caracterizat� prin existen�a compartimentelor opera�ionale �i func�ionale, conduc�torii sunt specializa�i într-un anumit domeniu iar executan�ii primesc ordine atât de la �e� i ierarhici, cât �i de la conducerea compartimentelor func�ionale;

c) structura ierarhic-functional� caracterizat� prin existen�a componentelor opera�ionale �i func�ionale. Executan�ii sunt subordona�i �efului ierarhic;

2. Criteriul ce �ine seama de func�ionalitatea, e� cien�a, � exibilitatea structurii:

a) privat tradi�ionale, b) sisteme birocratice, c) sisteme moderne.

3.Cerin�e �i etape în proiectarea unei structuri organizatorice e� ciente. Procesul de analiz�, proiectare, evaluare �i îmbun�t��ire a structurii



organizatorice presupune respectarea urm�toarelor cerin�e: a. Asigurarea unui evantai optim al subordon�rii adic� una dintre cele

mai valoroase calit��i ale unei structuri organizatorice este suple�ea ei caracterizat� printr-un num�r mic de nivele ierarhice;

b. Crearea �i dependen�a compartimentelor, adic� � ecare func�iune ce prezint� importan�� pentru realizarea politicii �i obiectivelor unei întreprinderi trebuie s� se constituie într-un compartiment specializat.

Exist� patru criterii de corelare a compartimentelor specializate: - importan�a lor, - frecven�a leg�turilor dintre ele, - interdependen�a lor, - competen�a managerului. c. Asigurarea unei conduceri �i a unor servicii func�ionale competente.

Un serviciu func�ional nu este e� cient pentru întreprindere decât dac� este alc�tuit din persoane responsabile, opera�ionale, competente, active �i e� ciente.

d. Asigurarea economiei de comunica�ii. O structura e� cient� trebuie s� minimizeze volumul comunica�iilor nestandardizate �i necodi� cate;

e. Folosirea deleg�rii în cadrul procesului de conducere. Pentru problemele curente de rutin� conducerea trebuie s� � e descentralizat� �i cât mai aproape de executan�i.

Procesul de analiza �i proiectare a structurii organizatorice presupune parcurgerea urm�toarelor etape:

- analiza obiectivelor întreprinderii, - de� nirea activit��ilor �i stabilirea con�inutului lor, - proiectarea compartimentelor, gruparea lor �i stabilirea rela�iilor dintre

ele, - proiectarea propriu-zis� a structurii organizatorice, - evaluarea func�ionalit��ii �i a laturii constructive a întreprinderii.

Fiind un element dinamic �i complex, structura organizatoric� necesit� perfec�ion�ri continue pe baza unor studii realiste care s� � e bazate pe conceptele �tiin�ei manageriale.

f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii. Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urm�toarele documente: a) regulamentul de organizare �i func�ionare care cuprinde cinci p�r�i �i anume:

- prima parte, denumit� organizarea � rmei, cuprinde dispozi�ii generale, actul normativ de în� in�are, obiectul de activitate, tipul societ��ii, statutul juridic �i prezentarea structurii organizatorice;

- partea a doua se refer� la atribu�iile � rmei;



- în partea a treia se fac preciz�ri cu privire la conducerea � rmei. Se precizeaz� care sunt atribu�iile adun�rii generale a ac�ionarilor, atribu�iile consiliului de administra�ie, atribu�iile conducerii executive cu detalierea responsabilit��ilor pentru func�iile de director general �i director pe func�iuni;

- partea a patra cuprinde atribu�iile �i diagrama de rela�ii pentru � ecare compartiment func�ional �i opera�ional;

- partea a cincea cuprinde dispozi�ii generale; b) � �a postului este un document opera�ional important ce prezint� în detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acest� s�-�i poat� exercita în condi�ii normale activitatea. Fi�a postului cuprinde:

- denumirea �i obiectivele postului, - compartimentul din care face parte, - competen�ele �i responsabilit��ile, - cerin�ele referitoare la studii, vechime �i aptitudini.

Fi�a postului serve�te ca document organizatoric indispensabil � ecarui salariat �i ca suport pentru evaluarea muncii acestuia. c) organigrama - o reprezentare gra� c� a structurii organizatorice a întreprinderii care red� o parte din componentele structurii, �i anume:

- compartimente, - nivelurile ierarhice, - rela�iile organiza�ionale, - ponderea ierarhic�.

Organigrama este un instrument important folosit în analiza managementului � rmei. Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot � :

- organigrame generale, - organigrame par�iale

Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor �i a rela�iilor dintre ele, organigramele pot � :

- piramidale, - circulare, - orientate de la dreapta la stânga.

Post, func�ie compartiment Metaforic vorbind, structura organizatoric� este similar� structurii arhitecturale a unei cl�diri, respectiv a modului în care aceasta este compartimentat� pe tronsoane, etaje �i camere. Compartimentarea cl�dirii, aranjarea camerelor �i a conexiunilor dintre ele s-au f�cut atât din ra�iuni inginere�ti care s� asigure rezisten�� i stabilitate construc�iei, cât �i din ra�iuni func�ionale care s� asigure desf��urarea în cele mai bune condi�ii a activit��ilor



prev�zute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cl�dire de locuit va avea o structur� arhitectural� diferit� de o cl�dire pentru birouri sau o cl�dire industrial�. Dar �i reciproca este adev�rat�, în sensul c� pentru asigurarea aceleea�i func�ionalit��i (locuit, birouri, industrie) se pot imagina �i realiza o diversitate de structuri �i stiluri arhitecturale. În orice organiza�ie coexist� dou� procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realiz�rii produselor �i serviciilor pentru care a fost creat� organiza�ia �i procesul de management, care asigur� realizarea primului în condi�ii de e� cien�� economic� �i de calitate. Cele dou� procese se intercondi�ioneaz� reciproc, de�i rolul primordial revine procesului tehnologic de produc�ie. Toate activit��ile care alc�tuiesc cele dou� procese se grupeaz� pe baza principiilor de integrabilitate �i omogenitate în domenii de diferite dimensiuni �i denumiri (departamente, compartimente, birouri, etc.) �i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o serie de competen�e profesionale �i decizionale, responsabilit��i �i obiective. Structura organizatoric� a unit��ii economice reprezint� ansamblul posturilor �i compartimentelor de munc� din care este constituit� unitatea, modul lor de grupare �i subordonare precum �i leg�turile ce se stabilesc între ele pentru realizarea în mod corespunz�tor a tuturor sarcinilor de munc� detaliate în raport cu speci� cul unit��ii respective. Atunci când este proiectat�, o structur� organizatoric� ra�ional� �i e� cient� trebuie s� respecte urm�toarele cerin�e generale:

- s� acopere întregul spectru de activit��i din organiza�ie; - s� distribuie aceste activit��i astfel încât s� se evite suprapunerile �i

paralelismele; - s� asigure continuitate �i � uiditate în realizarea activit��ilor; - s� asigure respectarea unit��ii de conducere la � ecare nivel pe cât

posibil, respectiv, � ecare subordonat s� aib� un singur �ef; - s� � e � exibil�, în sensul de a se putea adapta u�or diferitelor cerin�e, cum

ar � ampli� c�ri în cazul dezvolt�rii organiza�iei, reduceri de posturi în cazul unui declin al organiza�iei, comas�ri ale unor compartimente, etc.

Realizarea unei structuri organizatorice e� ciente presupune deci s� se analizeze modul în care ea r�spunde cerin�elor de mai sus. Aceasta înseamn� c� structura trebuie s� � e gândit� �i proiectat� în func�ie de spectrul de activit��i din organiza�ie �i nu în func�ie de persoanele care urmeaz� s� lucreze în cadrul ei. De�i pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru o serie de institu�ii publice de la noi, atât înainte, cât �i dup� 1989, au fost concepute pentru a satisface cerin�ele subiective ale unor persoane �i mai pu�in pentru satisfacerea unui interes public. Aceast� tendin�� se poate observa �i atunci când se formeaz� un nou Guvern. Structura lui organizatoric� este gândit� pornindu-se de la oameni �i nu de la spectrul de activit��i �i probleme. De aceea, în activitatea noului organism pot ap�rea o serie de disfunc�ionalit��i



�i incoeren�e. Indiferent de întreprinderea sau institu�ia la care ne referim, elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt urm�toarele: Postul. Postul de munc� reprezint� cea mai simpl� subdiviziune organizatoric� cu sens complet. El se de� ne�te ca � ind un ansamblu de sarcini, obiective, competen�e �i responsabilit��i ce revin, în mod regulat �i permanent, unui singur angajat. Principiul de agregare a acestora îl constituie omogenitatea activit��ilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele ra�ionale ale utilit��ii postului, ce exprim� necesitatea cre�rii lui, precum �i criterii de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se realizeaz� prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competen�ei profesionale, a autonomiei decizionale �i a autorit��ii formale de care dispune persoana angajat� pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie �i de ac�iune asociat� unui post în vederea realiz�rii obiectivelor propuse constituie autoritatea formal� a acestuia. Responsabilitatea asociat� unui post reprezint� obliga�ia moral� �i legal� ce revine angajatului de a-�i îndeplini obiectivele, la nivelul cerin�elor impuse de calitate �i e� cien��. Func�ia. Totalitatea posturilor de munc� care prezint� acelea�i caracteristici principale formeaz� o func�ie. Rezult� c� într-o organiza�ie, pentru aceea�i func�ie pot exista mai multe posturi de munc�, pe care s� se fac� angaj�ri. De exemplu, într-o organiza�ie pot lucra mai mul�i angaja�i având func�ia de �ef de sec�ie sau �ef de birou. În concordan�� cu procesele fundamentale dintr-o organiza�ie, func�iile pot � de execu�ie sau de management. Ponderea ierarhic�/norma de conducere. Ponderea ierarhic� reprezint� num�rul de salaria�i condu�i nemijlocit de un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de speci� cul muncii, al organiza�iei, precum �i de concep�ia managerial� existente. De exemplu, într-o întreprindere de m�rime mijlocie sau mare ponderea ierarhic� este de 4-8 subalterni pentru pozi�iile situate în jum�tatea superioar� a piramidei manageriale �i poate s� creasc� pân� la 20-30 de subalterni, pe m�sur� ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei Compartimentul. Acesta reprezint� ansamblul persoanelor care efectueaz� munci omogene sau complementare, contribuind astfel la realizarea acelora�i obiective �i � ind subordonate aceluia�i manager. Necesitatea cre�rii acestor compartimente deriv� din unitatea proceselor fundamentale �i deci, din nevoia integr�rii activit��ilor �i oamenilor ce le realizeaz�. Dup� modul de executare a autorit��ilor în cadrul grupului, compartimentele pot � :

a) compartimente de baz�, în care în afar� de conduc�torul compartimentului nimeni nu posed� delegare de autoritate privind comanda �i coordonarea



subordona�ilor; b) compartimente de ansamblu, care rezult� din gruparea sub o autoritate

unic� a mai multor compartimente de baz� �i în care autoritatea ierarhic� se execut� prin deleg�ri succesive de la conduc�torul principal la cel al compartimentului de baz�.

Nivelul ierarhic. Acesta reprezint� ansamblul compartimentelor care se a� � la aceea�i distan�� ierarhic� fa�� de vârful piramidei manageriale. El se caracterizeaz� prin aceea�i competen�� decizional� sau autoritate formal�. Nivelul ierarhic se coreleaz� invers propor�ional cu ponderea ierarhic�. Cu cât ponderea ierarhic� are o valoare mai mic�, cu atât vor � mai multe niveluri ierarhice în organiza�ia respectiv�. Cu cât num�rul de niveluri ierarhice este mai mare, cu atât piramida managerial� este mai înalt� �i invers, cu cât num�rul de niveluri ierarhice este mai mic cu atât piramida devine mai aplatizat�. Conexiunile func�ionale. Pentru integrarea tuturor activit��ilor este necesar ca între diferitele compartimente s� existe leg�turi func�ionale. Acestea pot � verticale, orizontale sau oblice. Conexiunile verticale �i oblice se caracterizeaz� prin transmiterea informa�iilor de jos în sus �i a deciziilor de sus în jos. Cu alte cuvinte, aceste leg�turi permit transferul de autoritate �i de control. Conexiunile orizontale se folosesc pentru informare reciproc� �i permit cooperarea între compartimente �i oameni. Conexiunile pot � formale sau informale �i ele materializeaz� rela�iile de management. Structurile organizatorice pot � :

- structuri organizatorice înalte, - structuri organizatorice plate.

Modele de structuri organizatorice În literatura de specialitate se g�sesc diferite clasi� c�ri de structuri organizatorice, care se diferen�iaz� prin modul în care se grupeaz� func�iile �i posturile din organigram�. Cele mai importante clase sau modele de structuri organizatorice sunt: structuri func�ionale, structuri divizionale, structuri matriceale, structuri pe echipe �i structuri neuronale.




3. Cunoa�terea elementelor componente �i a factorilorcare in uen�eaz� procesul de produc�ie

1. De� nirea conceptului de proces de produc�ie: Întreprinderile productive î�i realizeaz� func�iunea de produc�ie prin desf��urarea în bune condi�ii a procesului de produc�ie. Procesul de produc�ie contribuie atât la ob�inerea diferitelor produse, lucr�ri �i servicii, cât �i la crearea unui ansamblu de rela�ii de produc�ie între persoane ce concur� la realizarea acestuia. Conceptul de proces de produc�ie poate � de� nit prin totalitatea ac�iunilor con�tiente ale angaja�ilor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor ma�ini, utilaje sau instala�ii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente în scopul transform�rii lor în produse, lucr�ri sau servicii cu anumit� valoare de pia��. În cadrul unui proces de produc�ie componenta principal� o constituie procesele de munc� iar în anumite ramuri industriale la acestea se adaug� �i anumite procese industriale. �inând seama de aceste componente, conceptul de proces de produc�ie mai poate � de� nit prin totalitatea proceselor de munc� �i a proceselor naturale ce concur� la ob�inerea produselor sau la execu�ia diferitelor lucr�ri sau servicii. Procesul de produc�ie poate � abordat �i sub raport cibernetic, ca un proces destinat s� transforme un set de elemente denumite ie�iri. Abordat din acest punct de vedere, procesul de produc�ie poate � de� nit prin trei componente: intr�ri, ie�iri, realizarea procesului de produ�ie. Componenta principal� a procesului de munc� poate � de� nit� prin ac�iunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munc� asupra diferitelor materii prime, materiale sau alte componente în vederea transform�rii lor în bunuri economice. 2. Criterii de clasi� care a elementelor componente ale procesului de produc�ie Componentele procesului de produc�ie pot � clasi� cate dup� mai multe criterii: - în raport cu modul în care particip� la executarea diferitelor produse, lucr�ri sau servicii în procesul de munc� ce constituie principala component� a unui proces de produc�ie sunt:

a) procesele de munc� de baz� prin care se în�eleg acele procese care au ca scop transformarea diferitelor materii prime �i materiale în produse, lucr�ri sau servicii care constituie obiectul activit��ii de baza a întreprinderii;

b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigur� ob�inerea



unor produse sau lucr�ri care nu constituie obiectul activit��ii de baza a întreprinderii, dar care asigur� �i condi�ioneaz� buna desf��urare a proceselor de munc� de baz�;

c) procesele de munc� de servire au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie obiectul activit��ii de baz� sau activit��ii auxiliare dar care prin realizarea lor condi�ioneaz� buna desfa�urare atât a activit��ii de baz�, cât �i a celor auxiliare;

- procesele de produc�ie se mai pot clasi� ca �i în raport cu modul este execu�ie, dup� care sunt:

a) procese manuale, b) procese manual mecanice, c) procese de aparatur�;

- în raport cu modul de ob�inere a produselor � nite din materii prime: a) procese de munc� directe - atunci când produsul � nit se ob�ine ca

urmare a efectu�rii unor opera�ii succesive asupra aceleea�i materii prime;

b) procese sintetice - atunci când produsul � nit se ob�ine din mai multe feluri de materii prime dup� prelucr�ri succesive;

c) procese analitice când dintr-un singur fel de materii prime se ob�ine o gama larg� de produse.

- în raport cu natura tehnologic� a opera�iilor efectuate: a) procese chimice, b) procese de schimbare a con� gura�iei sau formei, c) procese de ansamblu, d) procese de transport.

- în raport cu natura activit��ii desfa�urate: a) procese de produc�ie propriu-zise formate din diferite opera�ii

tehnologice, b) procese de depozitare sau magazinaj, c) procese de transport.

Diferitele procese �i opera�ii elementare se reunesc într-un anumit mod formând un � ux de produc�ie speci� c fabric�rii diferitelor produse sau execut�rii diferitelor lucr�ri sau servicii. Produc�ia, vazut� ca rezultat al realiz�rii procesului de produc�ie Conceptul de produc�ie are o accep�iune complex�, ceea ce necesit� o abordare dup� diferite criterii:

a) dup� natura produc�iei se deosebesc:



- întreprinderi care furnizeaz� servicii, - întreprinderi care î�i realizeaz� produc�ia prin montaj, - întreprinderi care fabric� produse prin transformarea materiilor prime

�i a materialelor. În prima categorie intr� prest�rile de servicii sau prest�rile de ordin intelectual care nu se concretizeaz� într-un produs material. În a doua categorie intr� acele întreprinderi care efectueaz� numai opera�iuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le achizi�ioneaz� de la alte întreprinderi. În a treia categorie intr� întreprinderile care ob�in produse prin transformarea materiilor prime �i a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instala�ii.

b) Sub raportul continuit��ii desf��ur�rii lor, procesele de produc�ie se pot clasi� ca:

- procese de produc�ie discontinue, adic� procese de produc�ie neliniare, ce se caracterizeaz� prin aceea c� produsele se ob�in prin prelucr�ri succesive la diferite locuri de munc� grupate în ateliere sau sec�ii de produc�ie, iar produc�ia discontinu� este o produc�ie fabricat� pe laturi de unicat �i produc�ie de mas�;

- procese de produc�ie continue, a c�ror produc�ie este de tip liniar �i se caracterizeaz� prin faptul c� procesul de prelucrare a materiilor prime �i materialelor nu se întrerupe între dou� locuri de munc� consecutive �i necesit� stocaje intermediare între posturi.

Produc�ia de tip continuu se realizeaz� pe linii tehnologice sau de fabrica�ie caracterizate printr-o vitez� regulat� de transformare �i de transfer �i cu aprovizionare continu�.

c) Dup� tipurile de fabrica�ie care de� nesc rela�iile întreprindere-client: - fabrica�ia pe comand� ce se caracterizeaz� prin faptul c� produsul nu

se execut� decât dup� primirea unei comenzi ferme care stabile�te felul produsului, cantitatea, calitatea �i termenele de execu�ie;

- fabrica�ia pe stoc, ce se caracterizeaz� prin faptul c� produsele se execut� f�r� a se cunoa�te cump�r�torii, produsele putând � comandate imediat de clien�i;

- fabrica�ia mixt� reprezint� o variant� a produc�iei la comand�, întreprinderea executând pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta în mod operativ la comanda bene� ciarilor.

4. Tipurile de produc�ie, concept, criterii de clasi� care, caracteristici Conducerea �i organizarea activit��ii de produc�ie din cadrul întreprinderii se a� � într-o dependen�� direct� fa�� de tipul produc�iei. Prin tip de produc�ie se în�elege o stare organizatoric� �i func�ional� a întreprinderii, determinat� de nomenclatura produselor fabricate, volumul produc�iei executate pe � ecare pozi�ie din nomenclatur�, gradul de specializare a întreprinderii, sec�iilor �i



locurilor de munc�, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de munc� la altul. În practic� se disting 3 tipuri de produc�ie:

- tipul de produc�ie în serie, - tipul de produc�ie în mas�, - tipul de produc�ie individual.

Tipul de produc�ie preponderent ce caracterizeaz� o întreprindere impune metodele �i tehnicile de organizare a produc�iei de baz� auxiliare �i de servire precum �i modul de preg�tire a fabrica�iei noilor produse de eviden�� i control a activit��ii productive. Tipul de produc�ie în mas� este caracteristic întreprinderilor care fabric� o gam� redus� de tipuri de produse iar � ecare tip de produs se execut� în cantit��i foarte mari, adic� în mas�. În condi�iile acestui tip de produc�ie are loc o specializare a întreprinderii în ansamblu sau pe sec�ii �i ateliere pân� la nivelul locurilor de munc�. La acest tip de produc�ie deplasarea produselor de la un loc de munc� la altul se face în mod continuu, de regul� bucat� cu bucat�, folosindu-se în acest scop mijloace de transport în cea mai mare parte mecanizate �i automatizate. Prin caracteristicile sale, tipul de produc�ie în mas� creeaz� condi�ii pentru automatizarea produc�iei �i organizarea ei sub form� de linii tehnologice în � ux.Tipul de produc�ie în serie caracterizeaz� întreprinderile care fabric� o gam� mai larg� de produse în cantit��ii mari, mijlocii sau mici. În raport cu nomenclatorul produselor fabricate �i m�rimea seriilor de fabrica�ie precum �i gradul de specializare a sec�iilor, atelierelor �i a locurilor de munc�, acesta poate � mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor de la un loc de munc� la altul se face în catit��i egale cu m�rimea lotului de transport. Pentru deplasarea produselor de la un loc de munc� la altul se folosesc mijloace de transport cu mers continuu, în cazul seriilor mari �i cu mers discontinuu în cazul unor serii mici de fabrica�ie. La întreprinderile caracterizate prin tipul de produc�ie în serie amplasarea diferitelor ma�ini �i utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de produc�ie în � ux. 5. Tipul de produc�ie individual Întreprinderile caracterizate prin acest tip de produc�ie execut� o gam� foarte larg� de produse, � ecare fel de produs � ind unicat sau executându-se în cantit��i foarte reduse. În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele sec�ii, ateliere �i locuri de munc� sunt organizate dup� principiul tehnologic, folosind ma�ini, utilaje �i for�a de munc� cu caracter universal pentru a � adaptate rapid la execu�ia unei variet��i de feluri de produse în condi�ii de e� cien�� economic�. O alt� caracteristic� a acestui tip de produc�ie o constituie faptul c� produsele sau piesele se deplaseaz� de la un loc de munc� la altul, bucat� cu



bucat� sau în loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport cu mers discontinuu.Datorit� caracterului de unicat al produselor sau gamei largi de produse, preg�tirea tehnic� a fabrica�iei nu este la fel de detaliat� ca la tipul produc�iei în mas�. 6. Metode de organizare a produc�iei de baz� Pornind de la marea diversitate a întreprinderilor care î�i desf��oar� activitatea în cadrul economiei na�ionale, se pot stabili anumite metode �i tehnici speci� ce de organizare a acestora pe grupe de întreprinderi, avându-se în vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a produc�iei de baz� are in� uen�� gradul de transformare al produselor � nite, precum �i gradul de complexitate al opera�iilor procesului tehnologic. Primul tip de organizare a produc�iei de baz� este organizarea produc�iei în � ux, pe linii de fabrica�ie, speci� c� întreprinderilor care fabric� o gam� redus� de feluri de produse în mas� sau în serie mare. În aceste cazuri organizarea produc�iei în � ux se caracterizeaz� în metode �i tehnici speci� ce cum sunt: organizarea pe linii tehnologice pe band�, pe linii automate de produc�ie �i ajungându-se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe ateliere, sec�i sau a întreprinderii în ansamblu, cu productia în � ux, în condi�iile unui grad înalt de mecanizare �i automatizare. Organizarea produc�iei în � ux se caracterizeaz� prin:

- divizarea procesului tehnologic pe opera�ii egale sau multiple sub raportul volumului de munc� �i precizarea celei mai ra�ionale succesiuni a execut�rii lor,

- repartizarea excut�rii unei opera�ii sau al unui grup restrâns de opera�ii pe un anumit loc de munc�,

- amplasarea locurilor de munc� în ordinea impus� de succesiunea execut�rii opera�iilor tehnologice,

- trecerea diferitelor materii prime, piese �i semifabricate de la un loc de munc� la altul în mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat sau liber, în raport cu gradul de sincronizare al execut�rii opera�iilor tehnologice;

- executarea în mod concomitent a opera�iilor la toate locurile de munc� în cadrul liniei de produc�ie în � ux;

- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de la un loc de munc� la altul prin mijloacele de transport adecvate;

- executarea în cadrul formei de organizare a produc�iei în � ux a unui fel de produs sau pies� sau a mai multor produse asem�n�toare din punct de vedere constructiv, tehnologic �i al materiilor prime utilizate.

În concluzie, se poate spune c� organizarea produc�iei în � ux se poate de� ni c� acea form� de organizare a produc�iei caracterizat� prin specializarea locurilor de munc� în executarea anumitor opera�ii, necesitate de fabricarea



unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asem�n�toare, prin amplasarea locurilor de munc� în ordinea impus� de succesiunea execut�rii opera�iilor �i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc� la altul, cu mijloace adecvate de transport, întregul proces de produc�ie desf��urându-se sincronizat pe baza unui ! unic de func�ionare stabilit anterior. 7. Caracteristicile organiz�rii fabric�rii produselor dup� metoda produc�iei individuale �i de serie mic�. În cadrul agen�lor economici exist� o serie de unit��i economice care execut� o gam� larg� de produse în loturi foarte mici sau unicate. Aceast� situa�ie impune adoptarea unui astfel de sistem �i metode de organizare a produc�iei de baz� care s� corespund� cel mai bine realiz�rii de produse unicat sau în serii mici. Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:

- organizarea unit��ilor de produc�ie dup� principiul tehnologic Conform acestei metode de organizare unit��ile de produc�ie se creeaz� pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea unit��ilor �i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de ma�ini. În acest caz dotarea locurilor de munc� se face cu ma�ini universale care s� permit� efectuarea tuturor opera�iunilor tehnologice la o mare varietate de produse;

- trecerea de la o opera�ie la alta a produsului are loc bucat� cu bucat� În acest caz exist� întreprinderi foarte mari în procesul de produc�ie, ceea ce determin� cicluri lungi de fabrica�ie �i stocuri mari de produc�ie neterminat�. - pentru fabricarea produselor se elaboreaz� o tehnologie în care se vor stabili urm�oarele aspecte:

a) felul �i succesiunea opera�iunilor ce vor � executate, b) grupele de utilaje pe care vor � executate opera�iile, c) felul SDV-urilor ce vor � utilizate.

Aceast� tehnologie urmeaz� a se de� nitiva pentru � ecare loc de munc�. - pentru proiectarea tehnologiei de fabrica�ie se folosesc normative grupate, eviden�iindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o mare perioad� de timp �i costuri ridicate. 8. Tendin�ele actuale �i de perspectiv� în organizarea produc�iei În cadrul sistemelor avansate de produc�ie, sistemul de fabrica�ie î�i schimb� modul de a r�spunde unor sarcini diverse de fabrica�ie în condi�iile de e� cien�� i competitivitate. Sistemul � exibil de fabrica�ie reprezint� un r�spuns dat unor cerin�e speci� ce dar nu constituie o solu�ie universal� aplicabil� în orice condi�ii. Sistemele de fabrica�ie actuale reprezint� rezultatul unei evolu�ii de peste 100 ani �i constituie un mod de r�spuns la modi� c�rile ap�rute în mediul economic în care activeaz�.



Un sistem � exibil de fabrica�ie este un sistem de produc�ie capabil s� se adapteze la sarcini de produc�ie diferite, atât sub raportul formei �i dimensiunilor, cât �i al procesului tehnologic care trebuie realizat. Se consider� c� un sistem � exibil de fabrica�ie trebuie s� aib� urm�toarele caracteristici:

1. integrabilitate, 2. adecvare, 3. adaptabilitate, 4. dinamism structural.

În practic� nu poate � vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot � atinse simulat toate aceste caracteristici. Practica a eviden�iat trei stadii ale sistemelor � exibile de fabrica�ie care difer� prin complexitate �i arie de cuprindere astfel: 1. Unitatea � exibil� de prelucrare Aceasta reprezint�, de regul�, o ma�in� complex�, echipat� cu o magazie multifunc�ional�, un manipulator automat care poate func�iona în regim automat. 2. Celula � exibil� de fabrica�ie Aceasta este constituit� din dou� sau mai multe unit��i � exibile de prelucrare dotate cu ma�ini controlate direct prin calculator. 3. Sistemul � exibil de fabrica�ie Cuprinde mai multe celule de fabrica�ie conectate prin sisteme automate de transport, iar întreg sistemul se a� � sub controlul direct al unui calculator care dirijeaz� �i sistemul de depozitare, echipamentele de m�surare automat� �i testare. Astfel se asigur� o coordonare total� a subsistemelor economice prin intermediul calculatorului electronic. Fa�� de sistemele rigide de fabrica�ie, cele � exibile prezint� urm�toarele avantaje:

- capacitate mare de adaptare la modi� c�rile survenite prin schimbarea pieselor de prelucrat având loc modi� carea programelor de calculator �i nu schimbarea utilajelor;

- posibilitatea de a prelucra semifabricate în ordine aleatoare; - autonomie func�ional� pentru trei schimburi, f�r� interven�ia direct� a

operatorului uman; - utilizarea intensiv� a ma�inilor cu comand� numeric�, a robo�ilor �i a

sistemelor automate de transport �i control; - posibilitatea de evolu�ie �i perfectabilitate treptat� în func�ie de

necesit��ile de produc�ie. Dezvoltarea sistemelor � exibile de fabrica�ie precum �i introducerea robotiz�rii constituie direc�ii noi de organizare, inducând efecte importante asupra tuturor subsistemelor de produc�ie. În introducerea noilor tehnologii



robotizate cea mai mare importan�� o au activit��ile de preg�tire organizatoric�. S-a constatat c� în multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este folosit în propor�ie de numai 50-55%. Aceast� situa�ie nu se datoreaz� unor erori tehnologice privind construc�ia sau modul de operare al calculatorului, ci unei incorecte organiz�ri �i conduceri ale unit��ilor de produc�ie. Aceasta înseamn� c� pericolul modi� c�rilor tehnologice nu const� în efectul acestora asupra omului, ci mai curând în imposibilitatea acestora de a la recunoa�te �i deci de a-i sesiza �i in� uen�a efectele. Introducerea robotiz�rii modi� c� situa�ia � nanciar� a unit��ii industriale m�rindu-i volumul de mijloace � xe, îmbun�t��ind condi�iile de produc�ie, ceea ce va duce la producerea anumitor perturba�ii �i la cre�terea � abilit��ii sistemelor operative, de execu�ie �i de conducere. Gestiunea produc�iei Reprezint� un concept complex care cuprinde ansamblul activit��ilor efectuate de o întreprindere din momentul identi� c�rii unei cerin�e de pia�� pân� în momentul distribuirii c�tre bene� ciari a bunurilor solicitate. În mod practic, pentru a putea identi� ca activit��ile implicate în gestiunea produc�iei este necesar s� se porneasc� de la ciclul complet de activit��i realizate de întreprindere pentru fabrica�ia unui produs sau executarea unei lucr�ri. Într-o întreprindere industrial� ciclul activit��ilor legate de gestiunea produc�iei este format dintr-un ciclu de comercializare �i un ciclu de produc�ie, produc�ia a� ându-se practic la interferen�a acestora. Gestiunea produc�iei reprezint� o activitate complex� pentru desf��urarea c�reia se utilizeaz� o serie de metode: 1. Programarea liniar� folosit� în optimizarea aloc�rii resurselor Programarea liniar� �ine cont de dou� elemente: obiective �i restric�ii. Programarea liniar� poate � folosit� în gestiunea produc�iei pentru rezolvarea unor probleme:

- de repartizare a produc�iei pe diferite ma�ini în condi�iile maximiz�rii pro� tului,

- privind transportul produselor între locurile de munc� �i între acestea �i punctele de distribu�ie,

- de determinare a cantit��ilor din diverse bunuri ce trebuie produse. 2. Metoda PERTSe aplic� în cazul produc�iei de unicate complexe �i de mare importan��, la care opera�iile succesive trebuie realizate prin respectarea restric�iilor de prioritate �i de termene. 3. Metoda „Just in time” Aceasta este considerat� de speciali�ti ca o condi�ie important� pentru ob�inerea unei organiz�ri superioare a produc�iei, iar aplicarea ei contribuie



la reducerea costurilor de produc�ie aferente stocurilor de materii prime, materiale, piese �i subansambluri. 9. Ciclul de produc�ie - no�iune �i structur� Acesta caracterizeaz� nivelul de organizare al produc�iei �i al muncii în cadrul întreprinderii industriale. În procesul de produc�ie materiile prime �i materialele parcurg o serie de opera�ii la diferite locuri de munc� �i în diferite sec�ii, într-o anumit� ordine prevazut� de procesul tehnologic. Ciclul de produc�ie reprezint� o succesiune de activit��i prin care materiile prime �i materialele trec în mod organizat pe � uxul tehnologic pentru a � transformate în semifabricate sau produse � nite, iar durata ciclului de produc�ie reprezint� intervalul de timp dintre momentul lans�rii în fabrica�ie a diferitelor materii prime �i materiale �i momentul transform�rii lor prin prelucr�ri succesive în produse � nite. Durata ciclului de produc�ie reprezint� un element de baz� folosit în programarea produc�iei în scopul stabilirii termenelor de începere a procesului de produc�ie a unui produs sau lot, a elabor�rii programelor operative de produc�ie, a calculului stocului de produc�ie neterminat�, necesarului de mijloace circulante �i vitezei de rota�ie a acestora. Prin durata sa, ciclul de produc�ie in� uen�eaz� toate laturile activit��ii acesteia. Cu cât este mai mic� durata ciclului de produc�ie, cu atât vor � folosite mai ra�ional resursele materiale �i umane în întreprindere. Durata ciclului de produc�ie depinde de o serie de factori care in� uen�eaz� atât m�rimea elementelor structurale ale ciclului de produc�ie, cât �i perioada de deplasare a obiectelor muncii de la o opera�ie la alta. Prin structura ciclului de produc�ie se în�elege totalitatea elementelor componente precum �i ponderea duratei acestora fa�� de durata total� a ciclului de produc�ie. Cunoa�terea structurii ciclului de produc�ie este necesar� pentru stabilirea duratei lui, precum �i pentru identi� carea m�surilor tehnice �i organizatorice ce trebuie luate în scopul reducerii acesteia. Durata total� a ciclului de produc�ie se împarte în dou� p�r�i: perioada de lucru �i perioada de întreruperi. Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor naturale �i durata activit��ii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai mare în structura ciclului de produc�ie, durata acestuia cuprinzând duratele tehnologice �i durata opera�iunilor de preg�tire-încheiere. Durata proceselor naturale reprezint� perioada de timp de-a lungul c�reia, sub in� uen�a condi�iilor naturale, procesul de munc� înceteaz�, procesul de produc�ie continu�. Activitatea de servire asigur� condi�iile normale de lucru pentru desf��urarea opera�iilor de transformare nemijlocit� a obiectelor muncii în produse � nite.În cadrul acestora intr� transportul obiectelor muncii de la un loc de munc� la altul �i controlul tehnic de calitate.



Perioada de întrerupere cuprinde întreruperile care au loc în procesul de produc�ie. În cadrul duratei ciclului de produc�ie nu se includ toate întreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condi�iile locului de munc�. În func�ie de cauza care le-a guvernat, întreruperile pot � grupate în:

- întreruperi în cadrul schimbului sau interopera�ii, - în afara schimbului sau de regim.

10. Politici de produc�ie O întreprindere productiv�, pe baza strategiei alese, poate adopta politici de produc�ie diferite, �inând seama de obiectivele economice stabilite de resursele de care dispune �i de pia�a poten�ial�. De regul� se pot deosebi dou� politici importante:

- întreprinderea se organizeaz� pentru a executa anumite produse sau lucr�ri prin folosirea propriilor unit��i de produc�ie grupate în aceea�i incint� sau dispersate teritorial,

- întreprinderea execut�, în totalitate sau par�ial, produse folosind componente realizate de alte întreprinderi.

În primul tip de politic�, întreprinderea execut� politica sa iar unit��ile de produc�ie, ca �i conducerea administrativ�, sunt grupate într-un singur loc. Pe m�sura dezvolt�rii pe baza efectu�rii de noi investi�ii se poate adopta o politic� de descentralizare a produc�iei prin crearea de noi unit��i de produc�ie. O astfel de politic� de produc�ie ridic� probleme noi privind achizi�ionarea de terenuri, construirea de noi cl�diri, atragerea sau formarea de for�� de munc�. A doua politica de produc�ie este aceea de a executa produse sau lucr�ri apelând în totalitate sau par�ial la componentele executate de alte întreprinderi care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politic� de produc�ie bazat� pe subfurnizori este acela care se desf��oar� în situa�ia în care o întreprindere, numit� cea care d� dispozi�ie de produc�ie, încredin�eaz� execu�ia unor lucr�ri care concur� la realizarea obiectelor de fabrica�ie unei alte întreprinderi �i este denumit� subfurnizor. Politica de produc�ie bazat� pe furnizori este cu totul altceva decât furnizarea de c�tre o întreprindere de produse, lucr�ri sau servicii altei întreprinderi �i, deci, care intr� în conceptul de aprovizionare tehnico-material�. Politica de produc�ie cu subfurnizori presupune existen�a unor leg�turi speciale între cel ce d� dispozi�ie de produc�ie �i subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor pân� la efectuarea controlului privind modul de execu�ie al diferitelor componente. Politica de produc�ie cu subfurnizori este motivat� economic, juridic, strategic atunci când nu are fonduri su� ciente pentru dezvoltare sau atunci când subfurnizorii produc componente la pre�uri mai reduse sau de o calitate mai bun�, în compara�ie cu cele produse în unit��ile proprii sau atunci când ei sunt specializa�i în execu�ia anumitor lucr�ri.



Sub raport juridic, o întreprindere apeleaz� la subfurnizori atunci când posibilit��ile sale de dezvoltare sunt limitate datorit� existen�ei unei legi antitrust, iar sub raport strategic - când exist� riscul în crearea de noi capacit��i proprii sau când întreprinderea urm�re�te ca în timp subfurnizorii s� îi devin� � liale. În afara celor dou� politici prezentate anterior, pe plan economic exist� �i o politic� de produc�ie care presupune realizarea unei largi cooper�ri între întreprinderi. Cooperarea între întreprinderi reprezint� procesul economic prin care se stabilesc leg�turi strânse de produc�ie între întreprinderi care concureaz� la fabricarea diferitelor produse. Cooperarea poate � :

- pe produse, atunci când anumite întreprinderi, denumite conexe, livreaz� unele produse � nite;

- pe piese; - tehnologic� - atunci când o întreprindere, folosind excedentul de

capacitate de care dispune, efectueaz� prelucr�ri tehnologice pentru alte întreprinderi.

Implicarea factorilor de mediu în activitatea întreprinderii moderneConsidera�ii generale cu privire la rela�ia întreprindere - mediul ambiant Firma î�i organizeaz� �i desf��oar� activitatea sa sub impactul condi�iilor concrete ale mediului s�u ambiant. Mediul ambiant reprezint� un ansamblu de factori eterogeni de natur� economic�, social�, politic�, �tiin�i� co-tehnic�, juridic�, geogra� c� �i demogra� c� ce ac�ioneaz� pe plan na�ional �i interna�ional asupra întreprinderii, in� uen�ând rela�iile de pia��. Întreprinderea este parte integrant� a mediului ambiant, este o component� economic� a acestuia. În condi�iile actuale mediul ambiant se caracterizeaz� printr-un dinamism accentuat, printr-o cre�tere spectaculoas� a frecven�ei schimb�rilor. Mediul ambiant este de trei feluri:

- mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mic� amploare �i u�or vizibile;

- mediu schimb�tor, unde schimb�rile sunt frecvente, de o amploare variat�, dar în general previzibile;

- mediu turbulent, unde schimb�rile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente profunde asupra activit��ii întreprinderii �i greu de anticipat;

Componentele mediului ambiant ale întreprinderii sunt: micromediul, mezomediul, macromediul. Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intr� în rela�ii directe.



Acestea sunt: - furnizorii de m�rfuri care sunt agen�i economici ce asigur� resursele

necesare de materii prime, material, echipamente �i ma�ini; - prestatorii de servicii reprezenta�i de � rme sau persoane particulare care

ofer� o gam� larg� de servicii utile realiz�rii obiectivelor � rmei; - furnizorii for�ei de munc� sunt unit��ile de înv��mânt, o� ciile for�ei de

munc� �i persoanele care caut� un loc de munc�; - clien�i care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi

comerciale sau agen�iile guvernamentale c�rora le sunt oferite, spre consum, bunurile produse de întreprindere;

- organismele publice - asocia�iile profesionale, asocia�iile consumatorilor, mediile de informare în mas� �i publicul consumator;

- concuren�ii sunt � rme sau persoane particulare care-�i disput� aceea�i categorie de clien�i, iar în situa�ii frecvente aceia�i furnizori sau prestatori de servicii.

Mezomediul este o no�iune intermediar� care devine tot mai necesar� în explicarea evolu�iei macroeconomice a întreprinderii. Pentru remedierea oric�ror de� cien�e de explicare se studiaz� comportamentul întreprinderii din sistemul productiv si social cel mai apropiat întreprinderii si care poate � un intermediar între macromediul si micromediul întreprinderii. Mezomediul trebuie s� intereseze în mod deosebit sistemul de conducere al întreprinderii pentru c� permite abordarea rela�iilor acesteia cu mediul sau în termeni mult mai apropia�i de lumea afacerilor. O întreprindere poate face parte din urm�toarele sisteme mezoeconomice:

- o anumit� industrie, - o zona geogra� c� sau administrativ�, - un grup de întreprinderi.

Aceste sisteme sunt în m�sur� s� in� uen�eze ac�iunile, deciziile �i rezultatele unei întreprinderi, in� uen�a exercitat� la acest nivel poate � atât direct� cât �i indirect�, dar are un caracter general, în sensul c� in� uen�eaz� toate întreprinderile care apar�in aceluia�i sistem. Activitatea oric�rei întreprinderi, ca �i a celorlal�i agen�i din cadrul micromediului întreprinderii, se a� � �i sub in� uen�a altor factori de mediu, care ac�ioneaz� pe o arie mai larg�. Leg�tura care se stabile�te între întreprindere �i ace�ti factori este de regul� industrial�, in� uen�a exercitându-se pe termen lung �i formând macromediul întreprinderii Componentele macromediului sunt: - mediul demogra� c, num�rul popula�iei, structura pe sexe �i grupe de vârst�, num�rul de familii �i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritorial� �i pe medii a popula�iei, rata natalit��ii.



Analiza unor astfel de caracteristici �i surprinderea tendin�ei lor reprezint� punctul de pornire în evaluarea dimensiunii cererii poten�iale, a pie�ei întreprinderii;

- mediul economic, Ansamblul elementelor care compun via�a economic� a spa�iului în care ac�ioneaz� întreprinderea determin� mediul economic al acesteia. Acesta determin� volumul �i structura ofertei de m�rfuri, nivelul veniturilor bane�ti, marimea cererii de m�rfuri, mi�carea pre�urilor la nivelul concuren�ei; - mediul tehnologic, Întreprinderea se implic� în dinamic� mediului tehnologic, atât ca bene� ciar cât �i ca furnizor, în principal prin intermediul pie�ei. Este una din cele mai dinamice componente ale macromediului întreprinderii �i dobânde�te o exprimare concret� prin inven�ii, inova�ii, m�rimea �i orientarea fondurilor destinate cercet�rii, explozia produc�iei noi, perfec�ionarea produc�iei tradi�ionale, reglement�ri privind delimitarea tehnologiilor poluante;

- mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc sistemele de valori, obiceiuri, tradi�ii, credin�e �i norme ce guverneaz� statutul oamenilor în societate;

- mediul politic re� ect� structurile societ��ii, clasele sociale �i rolul lor în societate, for�ele politice �i raporturile dintre ele, gradul de implicare al statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern, zonal, interna�ional.

- mediul institu�ional cuprinde ansamblul reglement�rilor de natur� juridic� ce vizeaz� direct sau indirect activitatea de pia�� a întreprinderii;

- mediul natural - condi�iile naturale ce determin� modul de localizare �i de distribuire în spa�iu a activit��ii umane. Aceast� conjunctur� economic� reprezint� starea curent� �i concret� a fenomenelor, proceselor �i evenimentelor speci� ce unei ramuri ale economiei na�ionale. Importan�a sa este dat� de reducerea resurselor de materii prime neregenerabile �i de accentuarea gradului de poluare;

Rela�iile întreprinderii cu mediul extern În calitatea sa de component� a mediului, întreprinderea se a� � într-un contact permanent cu diferite componente. Întreprinderea intr� într-un ansamblu de rela�ii prin care î�i orienteaz� �i � nalizeaz� activitatea economic�. Aceste rela�ii dintre întreprindere �i componentele mediului s�u extern sunt prin natura �i con�inutul lor de dou� feluri: rela�ii de pia�� i rela�ii de concuren��. Din multitudinea de rela�ii ale întreprinderii cu mediul s�u extern se remarc� prin amploare �i complexitate rela�iile de pia��. Acestea au ca obiect vânzarea �i cump�rarea de m�rfuri �i servicii, împrumutul de capital �i angajarea for�ei de munc�. Studierea pie�ei constituie premisa �i punctul de plecare în activitatea oric�rei întreprinderi.



Mecanismul pie�ei reprezint� pentru întreprinderea modern� termenul de confruntare al situa�iei prezentate cu cea de perspectiv�, sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente. Rela�iile întreprinderii cu pia�a sunt re� ectate �i de � uxul aprovizionare, produc�ie, desfacere. De asemenea, aceast� rela�ie se re� ect� �i în orientarea activit��ii întreprinderii c�tre obiective prioritare cum sunt: satisfacerea în condi�ii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create �i oferite, crearea rentabilit��ii �i e� cien�ei economice pe baza sporirii vânz�rilor totale �i a pro� tului unitar. Rela�iile întreprinderii cu pia�a vizeaz� trei mari componente �i anume:

- pia�a m�rfurilor, - pia�a capitalului, - pia�a for�ei de munc�.

Natura �i dimensiunile rela�iilor întreprinderii depind de o serie de factori generali �i speci� ci, obiectivi �i subiectivi, interni sau externi întreprinderii, cei mai importan�i � ind: cadrul economico-social, speci� cul pie�ei �i caracterul întreprinderii. Rela�iile întreprinderii cu pia�a cunosc, astfel, o mare diversitate �i se pot grupa dup� mai multe criterii:

- dup� obiectul rela�iilor. Potrivit acestui criteriu, rela�iile întreprinderii cu pia�a sunt de dou� feluri:

- rela�ii de vânzare-cumparare, - rela�ii de transmitere, receptie de informa�ii.

Rela�iile de vânzare-cumparare pot lua forme diferite �i anume: livrarea de m�rfuri, achizi�ionarea de m�rfuri �i servicii, prestarea de servicii, închirierea, împrumutul precum �i activit��ile de intermediere. Principalele forme pe care le îmbrac� succesiv rela�iile de vânzare-cumparare sunt:

- rela�ii precontractuale - rela�ii contractuale, - rela�ii postcontractuale.

Rela�iile precontractuale se realizeaz� în principal prin negociere, comand�, cerere de ofert� �i ofert� ferm�. Rela�iile contractuale au ca instrument principal contractul la care se adaug� o serie de activit��i ca: facturarea, livrarea, transportul, recep�ia �i decontarea. Rela�iile postcontractuale apar în perioada de garan�ie �i postgaran�ie.Rela�iile de transmitere de informa�ii au ca scop sus�inerea �i concretizarea rela�iilor de vânzare-cump�rare, realizându-se prin publicitate, rela�ii publice �i alte forme de promovare.



Dup� pro� lul agen�ilor de pia��, rela�iile pot � : cu furnizorii, cu prestatorii de servicii, cu bene� ciarii, cu institu�iile �i cu mecanismele de stat;Dup� frecven��, rela�iile sunt permanente, periodice sau ocazionale; Dup� gradul de concentrare, rela�iile pot � concentrate dimensional, spa�ial sau temporal �i rela�ii dispersate. Obiectivele economice ale întreprinderii în condi�ii concure�iale În condi�iile actuale întreprinderea nu se poate reduce la un organism simplu care urm�re�te maximizarea pro� tului, ci este un organism complex, ce se confrunt� cu o multitudine de obiective contradictorii ce �in de strategia � ec�rei întreprinderi. Concuren�a const� într-o multitudine de forme de comportament ce se manifest� în cadrul rela�iilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cât mai numeroase. Pentru a de� ni aceste forme de manifestare a concuren�ei se pot avea în vedere urm�toarele aspecte:

- interesele �i aspira�iile clientelei, - libertatea de a ac�iona, - interesele �i aspira�iile produc�torilor în calitate de ofertan�i, - existen�a în mediul economic a unor reglement�ri juridice �i a unei st�ri

psihologice �i sociale care impun sau favorizeaz� anumite ac�iuni sau comportamente din partea agentului economic.

În condi�iile economiei de pia�� concuren�a apare ca o necesitate obiectiv�, face parte din regulile de joc ale pie�ei. Competitivitatea unui agent economic este determinat� în principal de trei mari caracteristici �i anume: servicii, costuri �i calitate. Ansamblul raportului de interac�iune în care intr� agen�ii economici în lupt� pentru asigurarea resurselor de aprovizionare �i a pie�ei de desfacere formeaz� sistemul rela�iilor de concuren��. Mijloacele �i instrumentele utilizate în rela�iile de concuren�� se pot delimita în jurul produsului, pre�ului, promov�rii �i distribu�iei. Concuren�a este de dou� tipuri:

- direct�, manifestat� între întreprinderile care realizeaz� bunuri identice sau cu mici diferen�ieri, destinate satisfacerii aceleea�i game de nevoi;

- indirect� - manifestat� între întreprinderile care se adreseaz� acelora�i nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru a se asigura desf��urarea în bune condi�ii a activita�ii economice, statul trebuie s� asigure un cadru concuren�ial normal care presupune existen�a urmatoarelor elemente �i anume:

- autonomia întreprinderii, - libertatea de în� in�are a oric�rui tip de întreprindere, - promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al

intereselor � ec�rei � rme,



- reglement�ri economico-� nanciare egale pentru to�i agen�ii economici, indiferent de forma de proprietate,

- formarea liber� a pre�urilor, - stabilitate prin reglement�ri bugetare pe pia�a extern�, - m�suri pentru favorizarea particip�rii pe pia�a extrabugetar�, - reglement�ri clare pentru sanc�ionarea prin instan�ele juridice a � rmelor

nerentabile.




4. Cunoa�terea structurii organizatorice a unui �antier

Organizarea �antierului �antierul este spa�iul în care se execut� o construc�ie prev�zut� cu toate dot�rile necesare (corp administrativ, magazii, instala�ii, grup sanitar, utilaje, c�i de comunica�ii, etc.). Proiectele de organizare a �antierului cuprind m�surile pentru aducerea la timp a materialelor, a utilajelor �i a for�ei de munc�, precum �i ordinea � reasc� de desf��urare a procesului tehnologic. Proiectul de organizare stabile�te urm�toarele:

- construc�ii provizorii �i instala�iile necesare, - ordinea de aprovizionare cu materiale, - ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale �i mecanizate), - ordinea �i termenele în care se vor executa lucr�rile, - ordinea �i termenele în care se vor aduce pe �antier echipele de muncitori

de alte specialit��i. Conduc�torul punctului de lucru are sarcina de a preg�ti toate opera�iile ce urmeaz� a se desf��ura în �antier:

- veri� carea mijloacelor de munc� (ma�ini, utilaje, instala�ii, dispozitive, scule, unelte, etc.),

- veri� carea materialelor �i a elementelor auxiliare, - instruirea echipelor de lucru în activitatea speci� c�, - cur��area, nivelarea �i compactarea terenului, - conduce efectiv executarea lucr�rii.

Planurile calendaristice Planurile calendaristice stabilesc ordinea �i termenele în care trebuie realizate lucr�rile precum �i termenul de punere în func�iune a obiectivului. Abaterile de la ordinea lucr�rilor cuprinse în planul de organizare atrage dup� sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s� � e de bun� calitate fazele, opera�iile �i procesele tehnologice de lucru trebuie executate în mod corect. Forma�iile de munc� Lucr�rile se execut� de c�tre muncitori organiza�i în forma�ii de munc�. Forma�ia de munc� cu cel mai redus num�r de muncitori se nume�te forma�ie minim� �i uneori poate � compus� dintr-un sigur muncitor. Forma�ia de munc� format� din mai mul�i muncitori �i condus� de c�tre un �ef se nume�te echip�, respectiv �ef de echip�. În cadrul echipei intr� muncitori de diferite cali� c�ri corespunz�toare opera�iilor �i fazelor de lucru pe care trebuie s� le execute. Muncitorii cu o cali� care superioar� vor executa



opera�ii �i faze mai complicate iar cei cu o cali� care inferioar� vor executa opera�ii �i faze mai simple. Sectoarele de lucru Sectoarele de lucru sunt por�iuni ce se ob�in prin împ�r�irea lucr�rii de executat. Metode de organizare a lucr�rilor Exist� trei metode de lucru : în paralel, în succesiune, în lan�. Prin metoda de lucru în paralel, în toate sectoarele se execut� acela�i proces de munc�, în acela�i timp. În cazul metodei de lucru în succesiune, lucr�rile dintr-un sector încep numai dup� terminarea lucr�rilor din sectorul anterior, iar pentru metoda de lucru în lan�, dup� terminarea unui proces de lucru dintr-un sector se trece în urm�torul sector �i se execut� acela�i proces de lucru. Dup� ce spa�iul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea terenului �i începerea lucr�rilor de organizare a �antierului.




5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile de constructii

Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii

NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii. Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume:

- organizarea muncii sau studiiul metodelor - masurarea muncii.

Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare a masurilor rezultate pe aceasta baza. Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata, prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a acesteia. Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor dupa metoda noua sau imbunatatita. Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate.

1. Structura procesului si a timpului de munca 1.1. Structura procesului de munca

Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie reprezentand activitatea � zica, intelectuala sau mixta a executantului (individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in indeplinirea unei functii in sfera neproductiva. Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca



manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului). Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii. Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie, prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente.

1.2. Structura timpului de munca La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii, deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii.

2. Normele de munca Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe persoane cu cali� care corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate. Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare rationala a muncii (t10), timpul pentru odihna si necesitati � ziologice in cadrul programului de munca (ton), precum si descrierea procesului tehnologic, organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.

2.1. Formele de exprimare a normelor de munca In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului de productie, normele de munca pot � : norme de timp, norme de productie, atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala.



In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile si nivelul de cali� care a personalului din formatia de munca normata, potrivit prevederilor indicatoarelor de cali� care in vigoare. La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de durata � ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor (exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate � vandut intr-o anumita unitate de timp etc. De asemenea, in unele cazuri justi� cate, determinate de speci� cul deosebit al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot � exprimate si sub forma de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea sa � e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor.

2.1.1 Norma de timp si norma de productie

Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru realizarea acestora. Prin norma de timp (de munca) – NT - se intelege timpul real necesar stabilit unui executant – care are cali� carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala – pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de productie – Np – reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre un executant – care are cali� carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de timp se ecprima in unitati de timp – ora (secunde – om, minute – om, ore – om, zile – om etc.) pe unitatea � zica de lucrare (produs) (buc., kg., m., etc) pe unitatea de timp – om (secunda – om, minut – om, ora – om, schimb – om, zi – om etc.). Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata � deosebita de timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca – pe langa unitatea de timp – sa se adauge si notiunea de “norma”. In felul acesta, norma de timp va � exprimata in “ore – om – norma”. In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de “ore – echipa – brigada – norma”, iar in cel de-al doilea caz “ore – om – norma”



Normele de timp pot � foloste � e ca atare, � e pentru stabilirea celorlalte norme si, in primul rand, a normelor de productie. Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o perioada mai lunga de timp. Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda.

2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de deservire

Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea � ecareia dintre ele se contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea � precizate anticipat, cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, � inde neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului de ocupare in munca a personalului. Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca stabilite unui executant – care are cali� carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau organizatorice precizate. Aceasta se stabileste � e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, � e pe baza examinarii volumului total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp. Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii prevad anumite posturi � xe, obligatorii, cum ar � de exemplu: la controlul personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv. Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care exercita atributiile sau sarcinile de munca. Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul de masini ce s-a stabilit pentru a � unse de catre el intr-o anumita perioada de timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de



metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul de executanti din subordine etc. Norma de deservire trebuie sa � e stabilita si in cazul in care normele de munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot � deservite simultan de catre � ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan. 2.1.3. Norme de personal (Np)

In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada, etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii, odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de cali� care, sub forma unei norme de personal. Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict necesar de personal pe meserii, functii si nivel de cali� care pentru realizarea, de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a 2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola. Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma de timp (1 minut – echipa sau 3 minute – om, pentru baterea unui nit), se completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu cali� carea si cu sarcinile concrete ale � ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa � ecare. Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre executanti a timpului de munca. La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier) sarcinile de munca normate se pot modi� ca, putand apare situatii in care



acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate.

2.2. Clasi� carea normelor de munca

Normele de munca se clasi� ca in:

- norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii sau lucrari; acestea pot � exprimate sib forma normelor de timp, de productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal;

- norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente, pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de normele pe elemente, cele grupate nu pot � exprimate, de regula, decat sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele de timp pot � exprimate si sub forma normelor de productie.

2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca

Pentru ca norma de munca sa � e de calitate ea trebuie sa poata � realizata de catre toti executantii care poseda cali� carea corespunzatoare lucrarii respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice prevazute. Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico – organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie � zica si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca urmare, normele de munca trebuie sa � e in asa fel elaborate incat sa nu solicite in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de consumat de catre un executant mediu. In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor (lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico – organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica, efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara lucrarile, etc), sa � e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat corespunzator speci� cului � ecarei munci prestate. Daca toate normele practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice, economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor



si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate a� rma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor cerinte echivalente. In practica, insa, datorita in� uentei diferitilor factori, normele de munca nu re� ecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei, caracterul muncii, forma de cooperare in munca, di� cultatea executarii unor parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de cali� care a acestuia, deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc. Gradul de incordare a normelor se re� ecta, de regula, in indicele de indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de indeplinire a normelor. Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de regula, o distributie de tip “Gauss”, a carei forma poate diferi in functie de tipul productiei si caracterul muncii.

3. Normativele de munca

Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi ale diferitelor categorii de personal.

3.1. Normativele de munca

Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot � : - normative de timp (de munca) - normative de deservire - normative de personal.

Normativul de timp (de munca) (Nt) reprezinta timpul necesar pentru efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de in� uenta si in conditii tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate incat normele de munca sa poata � calculate prin insumarea timpilor din



normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca. Normativele de timp se exprima in unitati de timp – om pe unitate naturala de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (Tdl, ton, sau tto), in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv. In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in: a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (Nte) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru productia de masa, serie mare si serie mijlocie. b) normative de timp grupat (Ntg) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Normativele de timp pot � elaborate si pentru elementele structurale ale normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ – de baza sau ajutator – timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati � ziologice). Normativul de deservire (Nd) reprezinta elementuld e calcul folosit la stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de in� uenta. De exemplu, in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de 50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor. Normativul de personal (Np) reprezinta elementul de calcul folosit la stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de factorii de in� uenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi pentru un autocamion. Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire. Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot � , ca si normele de munca, uni� cate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe grup de unitati economico – sociale. In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau la baza calculului necesarului de munca, cum sunt: Normativul de regim tehnologic (Nr) care reprezinta marimea stabilita pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea procesului de productie; poate � dat in legatura cu tipul sau caracteristiile masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea, aciditatea, densitatea, caldura speci� ca, umiditatea, culoarea tolerantelor dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie,



numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc). normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si e� cacitatii actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului. Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de particularitatile productiei ce se efectueaza. Normativul de frecventa (Nf) care reprezinta numarul de repetari a unei actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti factori de in� uenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a � relor de batatura de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea � rului la o rupere este de 0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura timpul pe un kg � re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata frecventa de rupere la un kg de � re. Daca numarul de ruperi (frecventa ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de � re. De asemenea, daca la executarea productiei pe masini – uneltele trebuie efectuate operatii de control la � ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute. La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de deplina securitate a muncii.


S�n�tatea �i securitatea muncii - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAAPLICAREA PREVEDERILOR LEGALE

PRIVITOARE LA S�N�TATE �I SECURITATEÎN MUNC� �I ÎN DOMENIUL SITUA�IILOR

DE URGEN��

Instalator_5_A5_SSM_19 ian.indd 1 2/17/2011 3:04:44 PM


I. SISTEMUL LEGISLATIV AL SECURIT��II �I S�N�T��II ÎN MUNC� ÎN ROMÂNIA


204 - S�n�tatea �i securitatea muncii

























NORMA METODOLOGIC�de aplicare a prevederilor Legii

securit��ii �i s�n�t��ii în munc� nr. 319/2006

SERVICII DE PREVENIRE SI PROTECTIE

REPREZENTAN�II LUCRATORILORcu r�spunderi speci� ce în domeniul securit��ii

�i s�n�t��ii în munc�

� Sunt ale�i de c�tre �i dintre lucr�torii din intreprindere� Num�rul de reprezentan�i va � stabilit prin:� � contractul colectiv de munc�,� � regulamentul intern� ��regulamentul de organizare �i func�ionare� � cel pu�in conform cerin�elor prev�zute la

COMPONEN�A CSSM � COMUNIC� ÎN SCRIS angajatorului num�rul �i numi reprezentan�ilor� PREG�TIRE = ceî pu�in NIVELUL DE BAZ�



SERVICII DE PREVENIRE SI PROTECTIE

REPREZENTAN�II LUCR�TORILOR cur�spunderi speci� ce în domeniul securit��ii �i s�n�t��ii în munc�

ACTIVIT��I:

a) colaboreaz� cu angajatorul pentru îmbun�t��irea condi�iilor de securitate �i s�n�tate în munc�;b) înso�esc echipa/persoana care efectueaz� evaluarea riscurilor:c) ajut� lucr�torii s� con�tientizeze necesitatea aplic�rii m�surilor de securitate �i s�n�tate în munc�;d) aduc la cuno�tin�� angajatorului sau comitetului de securitate �i s�n�tate în munca propunerile lucr�torilore) urm�resc realizarea m�surilor din planul de prevenire �i protec�ief) informeaz� autorit��ile competente asupra nerespect�rii prevederilor legale în domeniul securit��ii �i s�n�t��ii în munc�

Organizarea �i func�ionarea comitetului de securitate�i s�n�tate în munc�

ATRIBU�IILE CSSM

a) analizeaz� �i face propuneri privind politica de securitate �i s�n�tate în munc� �i planul de prevenire �i protec�ie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare �i func�ionare;b) urm�re�te realizarea planului de prevenire �i protec�ie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realiz�rii prevederilor lui �i e� cien�a acestora din punct de vedere al îmbun�t��irii condi�iilor de munc�;




ATRIBU�IILE CSSM

c) analizeaz� introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare consecin�ele asupra securit��ii �i s�n�t��ii, lucr�torilor, �i face propuneri în situa�ia constat�rii anumitor de� cien�e;

d) analizeaz� alegerea, cump�rarea, între�inerea �i utilizarea echipamentelor de munc�, a echipamentelor de protec�ie colectiv� �i individual�;

e) analizeaz� modul de îndeplinire a atribu�iilor ce revin serviciului extern de prevenire �i protec�ie, precum �i men�inerea sau, dac� este cazul, înlocuirea acestuia;

f) propune m�suri de amenajare a locurilor de munc�, �inând seama de prezen�a grupurilor sensibile la riscuri speci� ce;

g) analizeaz� cererile formulate de lucr�tori privind condi�iile de munc� �i modul în care î�i îndeplinescatribu�iile persoanele desemnate �i/sau serviciul extern;

h) urm�re�te modul în care se aplic� �i se respect� reglement�rile legale privind securitatea �i s�n�tatea în munc�, m�surile dispuse de inspectorul de munc� �i inspectorii sanitari;




ATRIBU�IILE CSSM

i) analizeaz� propunerile lucr�torilor privind prevenirea de munc� �i a îmboln�virilor profesionale, precum �i pentru îmbun�t��irea condi�iilor de munc� �i propune introducerea acestora în planul de prevenire �i protec�ie;

j) analizeaz� cauzele producerii accidentelor de munc�, îmboln�virilor profesionale �i evenimentelor produse �i poate propune m�suri tehnice în completarea m�surilor dispuse în urma cercet�rii;

k) efectueaz� veri� c�ri proprii privind aplicarea instruc�iunilor proprii �i a celor de lucru �i face un raport scris privind constat�rile f�cute;

l) dezbate raportul scris, prezentat CSSM de c�tre conduc�torul unit��ii cel pu�in o dat� pe an.



INSTRUIREA LUCR�TORILOR IN DOMENIUL SECURIT��II SI S�N�T��II IN MUNC�

3 faze:a) instruirea introductiv – general�b) instruirea la locul de munc�c) instruirea periodic�

Pericol grav �i iminent de accidentare

MASURI DE SECURITATE

a) oprirea echipamentului de munc� �i/sau activit��ii;b) evacuarea personalului din zona periculoas�;c) anun�area serviciilor specializate;d) anun�area conduc�torilor ierarhici;e) eliminarea cauzelor care au condus la apari�ia st�rii de pericol grav �i iminent.



COMUNICAREA EVENIMENTELOR

CUI COMUNICAM EVENIMENTELE?

- evenimentul va � comunicat de îndat� angajatorului de c�tre conduc�torul locului de munc� sau alt� persoan�.

- angajatorul comunic� evenimentele la: � � � ITM-uri � � � Asiguratorului� � � Organelor de urm�rire penal�, dup� caz- medicul de medicina muncii comunic� suspiciunea de boal�

profesional� sau legat� de profesiune c�tre autoritatea de s�n�tate public� teritorial�.



II. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATEA SI SANATATEA MUNCII PRIVIND MESERIA DE INSTALATOR

APA-CANAL

1. DEFINI�II SI PRESCURTARI

1.1. IPSSM -Instruc�iune proprie de securitatea �i s�n�tatea muncii. 1.2. L. - Lege 1.3. EIP -Echipament individual de protec�ie. 1.4. E.M.-Echipament de munca. 1.5 H.G.- Hotarare de Guvern 1.6. L 319/2006 -Legea Securitatii si sanatatii muncii nr. 319 din anul

2006; 1.7. IPSSM - Instructiune Proprie de Securitate si Sanatate in Munca; 1.8. EM-Echipamente de munca; 1.9. PTE - Procedura Tehnica de Executie;1.10. ACCIDENT DE MUNCA - vatamarea violenta a organismului,

precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate sau deces;

1.11. BOALA PROFESIONALA – afectiunea produsa ca urmare a exercitarii unei asemeena profesiuni, cauzata de factori nocivi, � zici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca;

1.12. DISPOZITIV DE PROTECTIE – dispozitiv care reduce sau elimina riscul, singur sau in asociere cu un protector;

1.13. FACTOR DE RISC – factor propriu elementelor componente ale sistemului de munca-mediu de munca- si care, in conditiile unei situatii periculoase, determina probabilitatea sau gravitatea producerii unei leziuni sau afectari a sanatatii.

1.14. FUNCTIA DE SECURITATE- functia unei echipament de munca sau a unui mijloc de protectie prin care se elimina sau se reduce riscul sau se semnaleaza prezenta unui pericol.

1.15. INDICATOR DE SECURITATE- mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare (securizata) si cu un simbol, furnizeaza o informatie referitoare la securitatea muncii.

1.16. INSTRUCTAJ DE SECURITATE A MUNCII- modalitate de instruire in domeniul securitatii muncii, avand ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse speci� ce activitatii de realizat;



1.17. INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE – instructiuni obligatorii pentru orice produs, necesare certi� carii si care trebuie sa prezinte toate informatiile referitoare la folosirea produsului, conform scopului si pentru asigurarea securitatii muncii.

1.18. MIJLOC INDIVIDUAL DE PROTECTIE- mijloc de protectie (protector) destinat protectiei unui singur executant si care se aplica acestuia.

1.19. NOCIVITATE- proprietatea unie noxe de a produce efect daunator asupra organismului;

1.20. NOXA (FACTOR NOCIV) – agent � zic, chimic sau biologic, cu actiune daunatoare asupra organismului;

1.21. PERICOL- a) sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii; b) proprietatea inerenta a unei substante, agent, surse de energies au situatii cu potential de a cauza evenimente nedorite(accidente de munca sau boli profesionale);

1.22. PERSOANA AUTORIZATA- persoana competenta, imputernicita in scris sa indeplineasca anumite activitati;

1.23. PERSOANA AVERTIZATA- persoana informata asupra riscului profesional si asupra comportamentului necesar a � adoptat pentru desfasurarea activitatii in conditii de securitate;

1.24. PERSOANA COMPETENTA- persoana care poseda cunostinte si aptitudinile necesare realizarii corecte a unei activitati.

1.25. PERSOANA EXPUSA- persoana a� ata partial sau total intr-o zona periculoasa.

1.26. PREVENIREA- ansamblul procedurilor si masurilor luate sau plani� cate, la toate stadiile de lucru, pentru evitarea pericolelor sau reducerilor riscurilor.

1.27. PREVENIREA INTRINSECA- prevenirea realizata in stadiul de conceptie / proiectare si constand in evitarea sau reducerea pericolelor, prin alegerea unor caracteristici corespunzatoare, precum si limitarea expunerii persoanelor la pericole ce nu pot � evitate sau limitate.

1.28. PROTECTIA – ansamblul masurilor, constand in utilizarea mijloacelor de protectie, avand scopul protejarii executantilor fata de pericolele insu� ciente evitate sau limitate prin prevenirea intrinseca.

1.29. PROCES DE MUNCA- succesiunea temporala si spatiala a actiunilor conjugate ale executantului si mijloacelor de productie in sistemul de munca.

1.30. PROTECTOR- mijloc de protectie special conceput si utilizat pentru realizarea prin interpunere ca obstacol (� zic) intre pericol si persoana expusa.



1.31. RISC- probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii intr-o situatie periculoasa.

1.32. SITUATIE PERICULOASA- situatia in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole.

1.33. SUBSTANTA PERICULOASA- substanta care poate constitui un pericol in virtutea proprietatilor sale � zice sau � zico-chimice.

1.34. ZONA PERICULOASA- zona in care exista sau poate aparea un pericol.

1.35. EXECUTANT - omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de munc�;

1.36. SARCINA DE MUNCA - totalitatea ac�iunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de produc�ie �i în anumite condi�ii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munc�;

1.37. MIJLOACE DE PRODUC�IE: - totalitatea mijloacelor de munc� (instala�ii, utilaje, ma�ini, aparate, dispozitive, unelte etc.) �i a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaz� în procesul de munc�;

1.38. MEDIUL DE MUNCA - ansamblul condi�iilor � zice, chimice, biologice �i psihosociale în care unul sau mai mul�i executan�i î�i realizeaz� sarcina de munc�.

2. DOCUMENTE DE REFERIN��

2.1. Legea securitatii si sanatatii in munca 319 / 20062.2. Norma metodologica de aplicare a prevederilor L.319 / 20062.3. Normativ intern de acordare EIP 2.4. Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate

referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii - HG nr. 1876 / 22. 12. 2005;

2.5. Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile – HG nr. 300 / 02. 03. 2006;

2.6. Hotarare privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca – HG nr. 971 / 26. 07. 2006;

2.7. Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locuri de munca – HG nr. 1048 / 09. 08. 2006;

2.8. Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor ce prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare – HG nr. 1051 / 09. 08. 2006;

2.9. Hotarare privind cerintele minime de securitatea si sanatatea pentru locuri de munca – HG nr. 1091 / 09. 08. 2006;



2.10. Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;

2.11. Cartile tehnice ale echipamentelor utilizate.

3. RESPONSABILIT��I: 3.1.OBLIGATIILE ANGAJATORULUI

3.1.1. Conducerea unitatii, se� i de santiere, sectii, ateliere, inginerii se� , se� i de lot, se� i punctelor de lucru, lucratorii desemnati cu activitatea de SSM asigura conditiile de SSM si prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire profesionala, pentru activitatile pe care le coordoneaza, in conformitate cu prevederile legislatiei innnnnnnnnnnoare.

3.1.2. Asigurarea de spa�ii special amenajate pentru servirea mesei �i a apei potabile.

3.1.3. Asigurarea de spa�ii dotate cu instala�ii igienico-sanitare adecvate �i substan�e antiseptice pentru ochi �i piele.

3.1.4. Angajatorul trebuie s� ia m�surile necesare pentru a asigura supravegherea medical� adecvat�.

3.2.OBLIGATIILE LUCRATORILOR

3.2.1. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii prezentelor instructiuni si a legislatiei SSM in vigoare.

3.2.2. Lucratorul desemnat cu activitatea de SSM veri� ca periodic modul de respectare al masurilor de SSM dispuse in instructiune.

3.2.3. Lucratorii au obligatia : - de a veri� ca inainte de utilizare echipamentul de protectie din

dotare si echipamentul de protectie colectiva; - de a intretine echipamentul de protectie pe toata durata executiei

lucrarii; - de a respecta tehnologia de lucru precum si sarcinile de serviciu; - de a respecta caile de acces amenajate,marcate si semnalizate,

precum si traseul,perioada si modul de deplasare de la domiciliu la locul de munca si invers;

- sa nu execute sarcini de munca din proprie initiativa si daca nu este instruit;

- sa mentina ordinea si curatenia la locul de munca; - sa nu introduca sau sa consume bauturi alcoolice la locul de

munca; - sa respecte disciplina la locul de munca; - sa acorde primul ajutor in cazul producerii unui accident de

munca;



- sa instiinteze imediat conducatorul locului de munca despre producerea unui eveniment sau accident de munca si sa ia toate masurile de prevenire,incercind sa elimine riscurile la sursa;

- sa nu paraseasca locul de munca/perimetrul de activitate fara cunostinta sefului punctului de lucru.

- s�-�i însu�easc� �i s� respecte instruc�iunile proprii speci� ce societ��ii �i m�surile de aplicare a acestora;

- s� desf��oare activitatea în a�a fel, încât s� nu expun� la pericol de accidentare sau îmboln�vire profesional� atât persoana proprie cât �i pe celelalte persoane participante la procesul de munc�;

- s� aduc� la cuno�tin�a conduc�torului locului de munc� orice defec�iune tehnic� sau alt� situa�ie care constituie un pericol iminent de accidentare sau de îmboln�vire profesional�;

- s� respecte regulile de circula�ie in incinta santierului cat si pe traseele de deplasare in interes de serviciu si de la domiciliul la locul de munca si retur;

- s� îndeplineasc� sarcinile primite de la �e� i ierarhici, care nu pun in pericol integritatea lucratorului;

- s� respecte interdic�ia de a nu fuma în locurile unde fumatul este interzis;

- s� evite discu�iile în timpul deservirii echipamentelor tehnice pentru a preveni accidentele de munc�;

- s� nu intervin� cu mâinile ude la echipamentele de munca actionate electric;

- s� utilizeze echipamentul de protec�ie pe durata programului de lucru, corespunz�tor scopului pentru care a fost acordat;

- s� opreasc� lucrul la apari�ia unui pericol iminent de producere a unui accident �i s� aduc� la cuno�tin�a conduc�torului locului de munc�;

- s� nu intervin� la organele în mi�care ale echipamentelor tehnice, pân� la oprirea complet� a acestora;

3.2.4. Lucr�torul trebuie s� respecte regulile de igien� corporal� �i de igien� în munc�.

3.2.5. Înainte de servirea mesei sau fumat, lucr�torii se vor sp�la pe mâini �i pe fa�� i în func�ie de caz, vor utiliza substan�e neutralizante.

4. INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SSM 4.1. Semnalizarea pericolelor

4.1.1. Inceperea propriu-zisa a lucrarilor de excavatii pe caile rutiere sau in apropierea acestora se face numai dupa ce s-a obtinut avizul “managementului de tra� c” de la politie si primarie, iar acesta a fost materializat in zona de lucru;



4.1.2. Semnalizarea rutiera trebuie sa contina cel putin semnele: “atentie Santier in lucru”, presemnalizare “limitare de viteza”, limitare de viteza in zona lucrarilor, drum ingustat, prioritate pentru circulatia din sens invers; ocolire, alte pericole, balize de delimitare, semnale luminoase pentru semnalizarea pe timp de noapte, semafoare, etc.

4.1.3. Lucr�rile în apropierea drumurilor publice sau pe partea carosabil� vor începe numai dup� instituirea restric�iilor de circula�ie, prev�zute de normele în vigoare �i impuse de executarea lucr�rilor în condi�ii de siguran�� (indicatoarele de circula�ie �i semafoarele se vor monta, conform schemelor aprobate);

4.1.4. Indicatoarele rutiere trebuie pozi�ionate astfel încât participan�ii la tra� c s� le poat� observa u�or �i s� le în�eleag� (se va respecta schema aprobat� pentru semnalizarea lucr�rii);

4.1.5. În cazul în care vizibilitatea este mic� se va asigura dirijarea circula�iei cu pilo�i.

4.1.6. Executarea lucr�rilor de s�p�turi în zone de utilitate public� (localit��i, str�zi, pie�e, etc.), sau în zone cu circula�ie intens�, trebuie s� înceap� numai dup� ce se iau m�suri pentru îngr�direa acestora cu parapete regulamentare �i plantarea de indicatoare de avertizare. Pe timpul nop�ii zonele de lucru vor � iluminate corespunz�tor, cu instala�ie electric� �i dotate cu panouri re� ectorizante sau inscrip�ii luminoase, pentru evitarea accidentelor de orice fel.

4.1.7. Accesul persoanelor straine in zona de lucru este interzis. In acest sens, zona de lucru va � delimitata clar cu panouri, balustrazi sau banda avertizoare si va � semnalizata cu placute avertizoare, adecvate riscurilor existente si rezultate din evaluarea nivelului de risc.

4.1.8. Toate excavatiile vor � imprejmuite si semnalizate corespunzator pentru ca pietonii si autovehiculele sa identi� ce riscurile. In dreptul accesului la institutii publice, proprietati private sau zone de treceri pietonale, se vor amplasa podete si pasarele prevazute cu balustrade pe ambele parti. Masuri speciale ( ingradire completa ) se vor lua in dreptul gradinitelor, scolilor, spitalelor.

4.1.9. Când lipsesc trotuarele, lucr�torii vor circula pe partea stâng� a c�ilor de circula�ie, în direc�ia lor de mers.

4.1.10. Personalul care execut� lucr�ri pe drumurile publice va � echipat cu vest� avertizoare (galben – portocaliu � uorescent, având �i elemente re� ectorizante dac� se lucreaz� �i pe timpul nop�ii) pentru a se asigura o bun� vizibilitate a acestora de c�tre ceilal�i participan�i la tra� cul rutier.

4.1.11. Traversarea c�ilor de circula�ie de c�tre lucr�tori se va face numai prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje. Atunci când



acestea lipsesc, traversarea se va face dup� ce în prealabil lucr�torii s-au asigurat c� nu exist� vreun pericol. Se va respecta distan�a de siguran�� fa�� de instala�iile, utilajele de orice tip sau mijloacele de transport, ridicat, s�pat, etc. existente la locul de munc�.

4.1.12. Sunt interzise trecerea sau sta�ionarea lucr�torilor pe partea carosabil� (r�mas� în circula�ie auto �i neprotejat� prin semnaliz�ri, îngr�diri, panouri metalice).

4.1.13. Lucr�torii trebuie s� stea �i s� execute lucr�rile în afara razei de ac�iune a EM de la locurile de munc� apropiate, respectând zona de lucru nepericuloas�.

4.2. Admiterea la lucru a personalului

4.2.1. Toti lucratorii au obligatia prezentarii la locurile de munca, pentru intrarea in schimb, in stare � zica si psihica normala, respectand programul impus de conducerea unitatii. Orice stare anormala va � anuntata conducatorului direct de catre persoana in cauza sau de catre o alta persoana care observa sau ia la cunostinta despre stari anormale: boala, accidente usoare produse la locul de munca sau acasa, stari irascibile, probleme grave familiale, stari de ebrietate, consum de alcool, introducerea de rechizite de fumat sau obiecte producatoare de � acari, scantei la locurile de munca unde acestea sunt interzise: depozite recipienti de acetilena, oxigen, vopsea, lacuri, combustibil – benzina, motorina, uleiuri etc.;

4.2.2. Este interzisa cu dasavarsire introducerea in unitate a bauturilor alcoolice, prezenta in unitate a lucratorilor sub in� uenta bauturilor alcoolice;

4.2.3. Dupa echiparea pentru lucru cu EIP, adecvat combaterii riscurilor aferente activitatilor desfasurate, lucratorilor li se va efectua apelul si instructajul zilnic de SSM-SU, circa 10-15 min. In cadrul instructajului de SSM-SU se vor prezenta riscurile si masurile de prevenire speci� ce activitatilor ce urmeaza sa se desfasoare;

4.2.4. In timpul apelului se va veri� ca si starea EIP;4.2.5. La lucrarile ce se executa pentru alimentarea cu apa si pentru

canalizarea localitatilor, va participa numai personalul instruit in acest sens; Salaria�ii trebuie s� aib� controlul medical care s� con� rme aptitudinea de a presta meseria pentru care sunt angaja�i, în condi�iile existente la locurile de munc� deservite.

4.2.6. Personalul care lucreaz� în microclimat cald (peste 30º C) va bene� cia de pauze pentru refacerea capacit��ii de termoreglare, reducerea timpului de lucru, administrare ap� mineral�, utilizare EIP corespunz�tor



4.2.7. Personalul care lucreaz� în microclimat rece (sub 5º C) va bene� cia de pauze pentru refacerea capacit��ii de termoreglare �i se va asigura ceai � erbinte, 0,5 –1 l / persoan�.

4.2.8. Pentru lucru la în�l�ime vor � admi�i numai lucr�tori ap�i din punct de vedere medical cu viz� corespunz�toare în � �a de securitate �i s�n�tate în munc�.

4.3. Executarea sapaturilor

4.3.1. Executantul va incepe lucrarile de sapatura numai dupa identi� carea si materializarea in teren a utilitatilor (fundatii, conducte, canale de protectie pentru cabluri electrice sau telecomunicatii, conducte de gaze, apa, canal, termo� care, canale acoperite pentru scurgeri sau pentru protectia unor conducte, bazine sau rezervoare ce nu se vad la suprafata etc. ) de catre detinatorii acestora in prezenta executantului si a reprezentantului bene� ciarului ( coordonatorul de securitate si sanatate in munca, dirigintele de santier sau alta persoana desemnata de bene� ciar). Identi� carea utilitatilor trebuie sa se faca si pe planul de situatie al lucrarilor.

4.3.2. In cazul in care pe amplasament se a� a arbusti se vor executa defrisari se vor respecta normele de securitate si sanatate pentru executarea acestor lucrari;

4.3.3. Inainte de inceperea sapaturilor, se vor indeparta din amplasament bolovani mari, borduri, podete, stalpi, arbori si tot ce ar putea cadea in interiorul excavatiei si ar pune in pericol securitatea lucratorilor.

4.3.4. Pentru pietoni se vor asigura pasarele de trecere ingradite cu parapeti pe ambele parti;

4.3.5. Santurile rezultate se vor sprijini incepand cu adancimea de 1,5 m, acestea depasind marginea santului cu minim 20 cm;

4.3.6. Modul de sustinere al sapaturii este cel stabilit prin proiect, cu panouri metalice de sprijin care trebuie sa depaseasca cu 0,2 m inaltime nivelul solului.

4.3.7 Sapaturile cu o adancime mai mare de 1,5 m se vor sustine obliga-toriu daca este necesara accesul lucratorilor in interiorul excavatiei, indiferent de coeziunea si stabilitatea solului. In functie de insta-bilitatea solului si de vibratiile produse in zona de lucru, se vor sustine si excavatiile mai mici de 1,5 m, utilizandu-se sustineri de tip usor confectionate din dulapi din lemn (gr. 4-6 cm) si distantieri.

4.3.8. Sustinerea de tip usor a excavatiilor se va efectua de la partea superioara a acesteia, pe masura avansarii in adancime a excavatiei iar extragerea sustinerii se va executa de la partea inferioara a excavatatiei, pe masura umplerii transeei.



4.3.9. Se interzice accesul lucratorilor (lucratorului) in excavatii nesustinute, mai adanci de 1,5 m sub nici un motiv.Pentru orice inteventiei, chiar de scurta durata ce presupune accesul lucratorului in excavatie, se va monta sustinerea.

4.3.10. Deasemeni se va monta sustinerea si in excavatii sub 1,5 m adancime daca taluzele prezinta riscul prabusirii sau daca in zona exista vibratii.

4.3.11. Starea de sustinere a rocilor, posibilitatea de surpare/ alunecare a malurilor, precum si starea panourilor de protectie colectiva vor � tinute permanent sub supraveghere de catre conducatorii locurilor de munca.

4.3.12. Starea taluzelor se vor veri� ca zilnic, inaintea inceperii/reluarii lucrului (la inceperea schimbului, dupa pauza de masa sau alte intreruperi tehnologice).

6.3.13. Deasemeni se va acorda o atentie deosebita veri� carii taluzelor la reluarea lucrului dupa precipitatii.

4.3.14. Panourile se vor monta unul dup� altul, cu o distan�� de maxim 0,2 m între ele �i vor asigura stabilitatea malurilor pe toat� în�l�imea acestora;

4.3.15. Pamantul rezultat din sapatura se va depune la o distanta de cel putin 0,7 m de marginea santului;

4.3.16. Excavatorul cu cupa intoarsa utilizat la saparea santurilor lungi se aseaza pe aliniamentul sapaturii, executand sapatura prin retragere, incarcarea in autobasculanta a pamantului facandu-se prin spatele acesteia;

4.3.17. Fiecare utilaj va � prevazut cu semnalizatoare acustice si luminoase;4.3.18. Este interzisa stationarea in raza de actiune a excavatorului;4.3.19. Este interzis transportul lucratorilor pe excavator, pe scara sau in

cupa acestuia;4.3.20. Orice manevra cu spatele a excavatorului va � dirijata de o persoana

instruita in acest sens;4.3.21. In cazul ruperii sau � surarii accidentale a unai conducte de gaz se vor

lua masuri de oprire pe cat posibil a � surii prin acoperirea acesteia cu un material textil si cu pamant, se va interzice fumatul si folosirea focului deschis, se vor evacua trecatorii si se va anunta in cel mai scurt timp S.C. DISTRIGAZ S.A. pentru remedierea defectiunii.

4.3.22. Muncitorii vor intra in sant numai cu ajutorul scarilor;4.3.23. Lucrarile se vor organiza astfel ca durata de mentinere neacoperita

a excavatiei sa � e cat mai redusa, de regula nu se va lasa excavatie neacoperita pe timp de noapte.In caz de necesitate aceasta va � imprejmuita, delimitata si semnalizata cu semnale luminoase.

4.3.24. Dac� la executarea s�p�turilor se detecteaz� gaze sau alte substan�e



periculoase, conduc�torul procesului de munc� va evacua imediat muncitorii din zon� �i va anun�a conduc�torul tehnic al �antierului, care (pentru continuarea lucr�rilor) va lua toate m�surile necesare pentru eliminarea cauzelor ce pot duce la accidente tehnice sau umane, sau la îmboln�viri profesionale.

4.3.25. Daca in timpul executarii excavatiilor, sunt depistate instalatii subterane neidenti� cate la inceperea lucrarilor sau munitie de razboi, se va opri lucrul si se va anunta coordonatorul de securitate si sanatate in munca sau dirigintele de santier care va proceda la identi� carea utilitatilor, la stabilirea precisa a naturii instalatiilor subterane si felul cum sunt amplasate si se vor prevedea masuri pentru evitarea avarierii acestora si pentru eliminarea tuturor pericolelor.

4.3.26. In cazul depistarii munitiei de razboi se va opri imediat lucru, se va securiza zona cu banda avertizoare, se vor indeparta, pe o raza de 300 m toate persoanele din zona si se vor anunta politia locala si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta

4.3.27. Sunt interzise lovirea, t�ierea sau deteriorarea instala�iilor subterane intalnite in timpul saparii, a siturilor arheologice sau a eventualelor munitii neexplodate;

4.3.28. Dac� în timpul s�p�turilor sunt depistate situri arheologice, care nu au fost prev�zute în documenta�ia de execu�ie, se vor lua m�suri de oprirea lucr�rilor pentru a stabili precis natura acestora (în vederea protej�rii lor) pentru evitarea avarierii lor. În acest sens, se va lua leg�tura �i cu organele competente interesate

4.3.29. Daca in zona in care se sapa este semnalata prezenta unor cabluri electrice subterane, conducte de gaz, de apa sau de canalizare, sapaturile vor � executate numai manual, pentru a se evita ruperea acestora;

4.3.30. În aceste zone, cu obstacole, lucr�rile de s�p�tur� se vor executa, sub supravegherea unui cadru tehnic �i cu luarea tuturor m�surilor pentru prevenirea accidentelor de orice natur�, folosindu-se echipamente �i unelte corespunz�toare situa�iei întâlnite.

4.3.31. Se vor utiliza numai scule �i echipamente speci� ce, în bun� stare, conform normelor. Nu se vor utiliza scule �i echipamente cu defec�iuni.

4.3.32. În cazul unei adâncimi mai mari de 1 m se vor monta un num�r su� cient de sc�ri (de acces �i evacuare) pentru a se putea asigura o evacuare rapid� a muncitorilor în caz de necesitate.

4.3.33. În cazul evacu�rii manuale a materialului excavat, de la adâncimi de peste 2,00 m se vor utiliza podine intermediare la intrevale de 1,5 m pe vertical�, dimensionate corespunz�tor.



4.3.34. Pamantul provenit din sapatura se poate depozita lateral transeei, pastrand o banda de protectie de minim 0,7 m fata de marginea transeei, dar fara a � depozitat pe partea carosabila a drumului. Pamantul in exces se va incarca in autobasculanta si se va transporta direct la locul special amenajat;

4.3.35. Sculele devenite disponibile nu vor � lasate pe marginea santului sau pe platforme, ci vor � depozitate cu grija la distante de minim 1,5 m de marginea sapaturii pentru a nu cadea accidental in interiorul excavatiei.

4.3.36. Daca adancimea sapaturii este mai mare de 1m, coborarea in transee se va face numai pe scari rezemate care sa permita evacuarea rapida a lucratorilor, in caz de pericol. Scarile vor depasi cu 0,70 m nivelul solului. Scarile utilizate trebuie sa � e certi� cate.

4.3.47. Accesul lucratorilor in interiorul santului in timpul excavatiei este interzis

4.3.35. Se interzice coborarea sculelor sau materialelor necesare in procesul tehnologic prin aruncarea de sus.

4.3.38. Se interzice circulatia sau stationarea lucratorilor si a pietonilor in zona de manevra a excavatorului, prin delimitarea zonei cu banda avertizoare si semne de interdictie a accesului si de avertizare a riscului.

4.3.39. Se interzice apropierea utilajului cu rotile de marginea sapaturilor; se va mentine o distanta de margine de aproximativ 1,5 m in functie de natura terenului

4.3.40. Utilajul va � dotat cu semnal acustic (claxon) iar semni� catia semnalizarilor trebuie sa � e cunoscuta de toti lucratorii. Mersul inapoi al utilajului se va efectua numai pilotat de catre o persoana instruita in acest scop.

4.3.41. Se interzice transportul lucratorilor in cupa utilajului sau pe capota acestuia.

4.3.42. Deserventul va � instruit si examinat asupra cunostintelor de utilizare a echipamentului si a legislatiei de SSM.

4.3.43. Deserventul utilajului va trebui sa poarte EIP, adecvat riscurilor si in conformitate cu Normativului in vigoare.

4.3.44. Deplasarea utilajului pe drumurile publice, de la un punct de lucru la altul, se va face numai insotit in fata de un autovehicul echipat cu girofar si placuta avertizoare :,, Atentie gabarit depasit” a� ata la vedere.

4.3.45. Stationarea utilajului nu trebuie sa impiedice sau sa devieze circulatia autovehiculelor sau circulatia pietonala.

4.3.46. Daca manevrele excavatorului afecteaza partea carosabila a drumurilor sau lucrarile se desfasoara in imediata apropiere a drumurilor, se va semnaliza zona de lucru prin indicatoare rutiere



care avertizeaza conducatorii auto asupra lucrarilor.Semnele se vor amplasa in conformitate cu managementul de tra� c.

4.3.47. Pe timp de noapte sau vizibilitate redusa ( ceata, ninsoare, ploaie etc. ) utilajul va avea in functiune si in buna stare de functionare sistemul de iluminat atat pentru mersul inainte cat si inapoi. In aceste conditii desfasurarea lucrarilor se va face numai dirijat de catre persoane instruite pentru acest lucru.

4.3.48. La efectuarea manevrelor utilajul va � actionat lent fara bruscari, atat la umplerea si golirea cupei cat si pe parcursul deplasarii.

4.3.49. La descarcarea pamantului excavat din cupa excavatorului, direct in autovehicule, este interzis a se trece cupa pe deasupra cabinei autovehiculului, a se descarca in autovehicul de la inaltime si a � persoane in autovehicul, in momentul descarcarii.Este interzisa ramanerea soferului in cabina, in timpul incarcarii autovehiculului

4.3.50. Se interzice deserventului sa paraseasca utilajul avand sarcina sau cupa ridicata de la sol.

4.3.51. Trecerea sau stationarea sub cupa sau bratul excavatorului/macaralei in timpul lucrului, este interzisa.

4.3.52. Este interzis a se face schimbarea unghiului de inclinatie a sagetii (� esei ) excavatorului, in timp ce cupa este sub sarcina.

4.3.53. Este interzisa reglarea franelor, in timp ce cupa incarcata se ridica in sus sau se roteste.

4.3.54. Este interzis a se deplasa greutati prin impingerea lor cu cupa.4.3.55. Curatirea cupei excavatorului si inlocuirea dintilor lui se fac numai

dupa coborarea cupei pe pamant 4.3.56. Fiecare excavator va � prevazut cu un stingator de incendiu.4.3.57. Trecerea excavatorului pe sub conductoare electrice este interzisa

daca intre gabaritul acestuia si conductoare nu ramane o distanta de cel putin :- 2,0 m pentru LEA pana la 20kv inclusiv; 2,5 m pentru LEA cu tensiuni intre 25 si 35 kv inclusiv; 4,0 m pentru LEA de 110 si 220 kv; 6,0 m pentru LEA de 400 kv.

4.3.58. La efectuarea lucrarilor de canalizare (excavatii, montare sustineri, montare conducte, montare camine etc) cu utilaje (macara, excavator) in apropierea LEA de joasa tensiune, se va pastra o distanta de 0,5 m intre bratul excavatorului si LEA.Pe bratul macaralei va exista dispozitiv de alarmare, optic si acustic la intrarea in campul electric al LEA. Pentru lucru cu excavatorul se va adopta o tehnologie de lucru incat sa se elimine riscul intrarii bratului in campul LEA:

- depozitarea materialelor :pamant, conducte, camine sa nu se faca sub LEA;

- pozitionarea utilajului incat bratul acestuia sa permita efectuarea



lucrarilor fara riscul intrarii in campul electric al LEA; - in timpul rotirii bratul utilajului sa nu intre in capul LEA; - desemnarea unei persoane instruite, care sa observe manevrele

utilajului si sa avertizeze apropierea de LEA.4.3.59. Se interzice deplasarea cu mijloace proprii a excavatoarelor pe

drumuri cu pante mai mari de 15 grade. Suirea si coborarea in aceste cazuri se va executa cu ajutorul unui tractor sau troliu.

4.3.60. Se interzice alimentarea cu combustibil lichid a rezervorului utilajului, in timpul functionarii acestuia. Totodata, alimentarea se face pe cat posibil ziua si in anumite puncte special amenajate, � ind interzisa depozitarea oricaror substante in� amabile in apropierea utilajului; se interzice fumatul si focul deschis in apropierea punctelor de alimentare.

4.4. Sprijinirea sapaturilor

4.4.1. Sprijinirea sapaturilor executate manual sau mecanizat se va face incepand cu adancimea de 1,5m

4.4.2. Executia lucrarilor de sprijinire a sapaturilor va � supravegheata permanent de un cadru tehnic de specialitate.

4.4.3. Accesul persoanelor straine in zona de lucru este interzis. In acest sens, zona de lucru va � delimitata clar cu banda avertizoare si va � semnalizata cu placute:,, Interzis accesul persoanelor straine ”

4.4.4. Se vor respecta conditiile de utilizare prevazute in cartile tehnice ale utilajelor si echipamentelor tehnice folosite in procesele de lucru.

4.4.5. Daca exista un proiect tehnologic de executie a sprijinirilor atunci este obligatoriu sa se realizeze sprijinirea prevazuta in acest proiect.

4.4.6. Daca nu exista un proiect tehnologic, elaborat de proiectant sau colectivul tehnologic al constructorului, atunci se va adopta de catre executant un sistem de sprijinire in functie de natura si umiditatea terenului si de adancimea sapaturii.

4.4.7. Sprijinirile sapaturilor pentru fundatii sau santuri cu adancimi pana la 5m trebuie sa se execute de regula cu elemente de inventar, conform normelor in vigoare. Pentru sapaturi cu adancimi mai mari de 5m sprijinirile trebuie facute numai dupa proiecte special intocmite in acest sens.

4.4.8. Montarea panourilor se poate face cu excavatorul folosit la excavatii, adaptandu-se un sistem de prindere certi� cat, � xat pe cupa.

4.4.9. Sustinerea excavatiei se va face astfel incat panoul sa intre fortat in sant, impingandu-se usor cu cupa excavatorului. In timpul montarii panourilor este interzisa prezenta muncitorilor in sant. Muncitorii



vor intra in sant numai dupa montarea panourilor si numai cu ajutorul scarilor. Daca adancimea santului este mai mare decat inaltimea panoului, se vor suprapune panouri pana cand panoul de protectie va � mai sus cu cel putin 20 cm de marginea superioara a santului, pentru a evita caderea pamantului sau materialelor in transee.

4.4.10. Daca in timpul sapaturilor sunt depistate instalatii subterane sau alte obstacole, in zona acestora se vor folosi, pentru sprijinirea malurilor, dulapi din lemn care vor � montati lipit de peretii sapaturii, consolidandu-se cu proptele orizontale pe ambele directii, confectionate din lemn rotund cu dimensiunea minima de 15 cm.

4.4.11. Pentru desfasurarea activitatii, respectiv montarii conductei, in deplina siguranta, malurile santului trebuie acoperite in intregime cu panouri. Dupa montarea conductei, se indeparteaza treptat panoul, pe masura astuparii santului conform � sei tehnologice. Dupa umplerea santului in dreptul conductei montate se poate trece din nou la excavatii pentru montarea urmatoarei conducte.

4.4.12. Se interzice in mod expres accesul lucratorilor in sant, in zonele in care acesta nu este sprijinit cu panouri de sustinere a taluzelor;

4.4.13. Se va acorda o atentie deosebita manipularii si manevrarii panourilor pentru a se preintampina accidentele. Dispozitivele pentru agatarea si manevrarea panourilor vor � veri� cate inainte de folosire si daca au distantierii rupti, indoiti, prezinta uzura avansata , se vor inlocui cu altele noi. Se interzice folosirea de dispozitive uzate.

4.4.14. Legarea si manevrarea sarcinilor se va face numai de personal instruit si autorizat – legator de sarcina.

4.4.15. Orice defectiune aparuta la sistemul de sprijinire va conduce la oprirea lucrarilor, indepartandu-se muncitorii din zona de lucru.

4.4.16. Se interzice manipularea sarcinilor care depasesc limitele maxime admise de cartea tehnica a utilajului.

4.4.17. Zilnic, la terminarea lucrului excavatiile vor � astupate iar utilajele si materialele vor � retrase in locuri care sa nu impiedice circulatia rutiera sau pietonala, vor � semnalizate, fronturile de lucru se vor lasa in siguranta.

4.5. Sudarea conductelor

4.5.1. Sudarea poate � executata numai de persoane avand vîrsta peste 18 ani,care cunosc instala�iile,aparatura �i procedeele de lucru �i care au fost instruite din punct de vedere al securit��ii muncii �i au cali� carea necesar�.

4.5.2. Imbinarea conductelor se face prin: - sudura in plastic;



- electrofuziune; - mufare;4.5.3. Persoanele care nu sunt cali� cate în meseria de sudor in polietilene

sau nu au împlinit vîrsta de 18 ani, pot � admise la lucru în condi�ii normale ca ajutor de sudor numai sub supravegherea direct� a cadrelor cali� cate în aceste lucr�ri �i numai dup� însu�irea instructajului de securitate a muncii.

4.5.4. Instructajul de securitatea muncii se va face pe faze în conformitate cu prevederile Legii 319; inainte de a incepe operatia, operatorul sudor va veri� ca starea echipamentului de munca, iar in cazul in care constata nereguli va anunta seful punctului de lucru care va stabili masurile ce se impun.

4.5.5. Este interzisa executarea operatiilor de depanare de catre operatorul sudor, acestea vor � efectuate numai de personal cali� cat in acest sens.

4.5.6. Executarea sudurii trebuie sa se faca pe cat posibil intr-un loc uscat.In cazuri de ploaie, grad ridicat de umiditate, vant, temperaturi joase sau radiatii solare excesive, zona de sudura trebuie sa � e protejata adecvat.

4.5.7. Nu se utilizeaza surse de alimentare supuse la supratensiuni frecvente (limita maxima suportabila 250 V). Se va utiliza un stabilizator de tensiune.

4.5.8. Inainte de orice interventie asupra componentelor electrice, aparatul de sudat se va deconecta de la reteaua electrica. Interventia se va efectua numai de catre personal autorizat si cali� cat.

4.5.9. Este absolut interzisa indepartarea dispozitivelor de siguranta (intreruptori, microintreruptori, sigilii etc.). Orice reparatie la aparatul de sudat trebuie sa � e facuta de personal expert si cali� cat)

4.5.10. Aparatul de sudura va � legat la priza de pamant.Tabloul de santier sau generatorul la care se conecteaza aparatul, trebuie sa � e dotate cu intrerupatoare diferentiale de inalta sensibilitate.Cablurile nu vor � expuse la solicitari mecanice (ca traversarea de vehicule sau pietoni,contactul cu obiecte taioase, smucituri) tevile se vor � xa corespunzator in echipamentul de sudare astfel incat acesta sa nu alunece din bacuri. Se va evita atingerea elementului incalzitor, acesta asezandu-se de � ecare data in suportul de protectie.

4.5.11. Freza se va porni numai dupa � xarea corecta in echipamentul de sudare, iar dupa � ecare utilizare se va aseza in suportul de protectie. In cazul in care se constata deteriorari ale stratului de te� on la elementul incalzitor, acesta nu se va utiliza.

4.5.12. Operatorul sudor va avea libertate de miscare, cablurile si furtunele neincomodandu-l in activitate.



4.5.13. In zonele de lucru nu vor exista substante in� amabile.4.5.14. In cazul in care, in timpul procesului de sudare se constata nereguli

in functionarea echipamentului, procesul de sudare se intrerupe si se trece la depanarea de catre personal cali� cat.

4.5.15. Pentru evitarea conditiilor periculoase de lucru sculele electrice se vor proteja de umezeala si intemperii

4.5.16. Depozitarea echipamentelor de sudare, dupa terminarea programului de lucru, sau a acelora care nu se utilizeaza momentan, se va face in spatii stabilite anterior de catre seful punctului de lucru, spatii inchise si uscate neaccesibile persoanelor straine.

4.5.17. Se interzice utilizarea de echipamente si/sau scule cu parti deteriorate.

4.5.18. Intretinerea echipamentelor si sculelor se face periodic de personal cali� cat.

4.5.19. Conductele se vor amplasa de-a lungul transeei in vederea prinderii prin sudura si amplasarii in transee. Pozitionarea conductelor de-a lungul transeei se va face stabil, eliminandu-se riscul alunecarii sau rostogolirii.In acest sens se vor monta opritori confectionati din lemn, care vor � la locul de munca in numar su� cient. Acestia se vor pastra in saci.

4.5.20. Imbinarea conductelor se face prin sudura in plastic de catre personal cali� cat in acest sens. Lucratori cali� cati in executarea operatiei de sudura in plastic trebuie sa � e instruiti de catre conducatorul locului de munca, asupra riscurile operatiei de sudura in plastic cat si a celor ce privesc lucrarile de excavatii si a tra� cului din zona de lucru;

4.5.21. Se interzice efectuarea operatiei de sudura in raza de actiune a utilajelor;excavator,WOLA, macara etc.

4.5.22. Fiecare utilaj va � prevazut cu semnalizatoare acustice si luminoase4.5.23. Bransarea la sursa de alimentare cu energie a aparatului

electric de sudura in plastic se face prin elemente certi� cate: priza,stecher,borne, papuci. Se interzice orice inmprovizatie pe circuitul electric.In acest sens, conducatorul operatiilor va veri� ca zilnic starea echipamentelor de munca;

4.5.24. Cablul electric de alimentarea a aparatului, va � pozitionat pe suporti si va � protejat impotriva deteriorarii. Nu se admit nazi pe traseul cablului.

4.5.25. Se interzice efectuarea operatiilor de sudura in plastic a conductelor in interiorul transeelor caminelor mai adanci de 1 m daca nu sunt sustinute cu cofraje de sustinere tipizate sau sustineri de tip usor: panouri, dulapi etc.



4.5.26. Nu se vor executa operatii de sudura in plastic daca transeul este in pericol de a � inundat cu apa;

4.5.27. In timpul lucrului cat si dupa terminarea lucrului, se va avea in vedere sa nu se atinga plita a� ata la temperatura ridicata. Aceasta se va depozita intr-un loc amenajat special in vederea racirii;

4.5.28. Montarea, manevrarea frezelor pentru uniformizare capete conducte se vor manipula cu atentie utilizandu-se manusi de protectie, pot provoca taieturi.

4.5.29. In timpul lucrului cu aparatul de sudura in plastic este interzis a se lasa aparatul nesupravegheat.

4.5.30. Pentru eliminarea zgomotului si a gazelor de esapament din zona de lucru, generatorul de curent va � pozitionat cat mai departe de locul de munca, tinandu-se cont si de directia curentilor de aer. (vantului).

4.5.31. Daca zgomotul nu poate � eliminat, lucratorii vor purta obligatoriu antifoane tip casti de urechi sau dopuri cu sau fara snur, dupa caz.

4.5.32. Pentru protectia capului si a ochilor lucratorii vor utiliza ochelari cu brate ajustabile si casti de protectie prevazute cu snur sub barbie.

4.5.33. Dupa sudarea tronsonului de conducte acesta se va pozitiona in transee cu macaraua. Inainte de legarea sarcinilor, legatorul de sarcina va veri� ca vizual starea dispozitivelor de prindere si legare a sarcinilor.Daca acestea prezinta semne de degradare sau nu mai prezinta siguranta in exploatare, vor � inlocuite.

4.5.34. In timpul lansarii conductelor in transee, este interzis intrarea, stationarea lucratorilor in interiorul transeei.

4.5.35. Nu se admite efectuarea nici unei operatii de scurta durata (ocazionala) in interiorul transeei dupa extragerea panourilor de sustinere ce presupune intrarea lucratorului in transee.Pentru astfel de operatii se va monta din nou panoul de sustinere.

4.5.36. La sfarsitul sau intreruperea lucrului aparatul va � deconectat de la reteaua electrica.

4.5.37. Pentru evitarea pericolului de strivire se va mentine distanta de siguranta pe durata deplasarii bacurilor.In caz de strivire intre falci se actioneaza maneta distribuitorului pentru deschiderea bacurilor si eliberarea partii afectate.

4.5.38. Nu se atinge cordonul de sudura si zonele limitrofe pana la racirea completa.Nu se utilizeaza aparatul in medii explozive ( in prezenta gazului combustibil, vapori in� amabili etc. )

4.5.39. Nu se executa suduri pe tevi care contin substante care, combinate cu caldura, dau nastere la vapori toxici sau explozivi.

4.5.40. Sudorii �i ajutoarele de sudori sunt obliga�i s� utilizeze echipamentul individual de protec�ie conform normativului intern de acordarea echipamentului de protec�ie.



4.5.41. Îmbr�c�mintea de lucru murd�rit� cu substan�e u�or in� amabile, ulei,gr�simi,petrol nu va � folosit�.

4.5.42. Lucr�rile de sudare se execut� numai cu aprobarea conduc�torului procesului de produc�ie,dup� cunoa�terea documenta�iei tehnice în leg�tur� cu respectivele lucr�ri �i dup� efectuarea instructajului cu privire la modul de exploatare a echipamentului �i cu privire la securitatea muncii.

4.5.43. Înainte de începerea lucrului, persoana îns�rcinat� cu supravegherea opera�iilor va veri� ca dac� au fost luate toate m�surile de securitate necesare pentru prevenirea accidentelor �i îmboln�virilor.

4.5.44. Se interzice efectuarea operatiei de sudura in raza de actiune a utilajelor;excavator,WOLA, macara etc.

4.5.45. Fiecare utilaj va � prevazut cu semnalizatoare acustice si luminoase;4.5.46. Bransarea la sursa de alimentare cu energie a aparatului electric de

sudura in plastic se face prin elemente certi� cate: priza, stecher, borne, papuci. Se interzice orice improvizatie pe circuitul electric.In acest sens, conducatorul operatiilor va veri� ca zilnic starea echipamentelor de munca;

4.5.47. Cablul electric de alimentare a aparatului va � pozitionat pe suporti si va � protejat impotriva deteriorarii. Nu se admit nazi pe traseul cablului.

4.5.48. Se interzice efectuarea operatiilor de sudura in plastic a conductelor in interiorul transeelor caminelor mai adanci de 1 m daca nu sunt sustinute cu cofraje de sustinere tipizate sau sustineri de tip usor: panouri, dulapi etc.

4.5.49. Nu se vor executa operatii de sudura in plastic daca transeul este in pericol de a � inundat cu apa;

4.5.50. In timpul lucrului cat si dupa terminarea lucrului, se va avea in vedere sa nu se atinga plita a� ata la temperatura ridicata. Aceasta se va depozita intr-un loc amenajat special in vederea racirii;

4.5.51. Montarea, manevrarea frezelor pentru uniformizare capete conducte se vor manipula cu atentie utilizandu-se manusi de protectie, pot provoca taieturi.

4.5.52. In timpul lucrului cu aparatul de sudura in plastic este interzis a se lasa aparatul nesupravegheat.

4.5.53. Pentru eliminarea zgomotului si a gazelor de esapament din zona de lucru, generatorul de curent va � pozitionat cat mai departe de locul de munca, tinandu-se cont si de directia curentilor de aer. (vantului).

4.5.54. Daca zgomotul nu poate � eliminat, lucratorii vor purta obligatoriu antifoane tip casti de urechi sau dopuri cu sau fara snur, dupa caz.

4.5.55. Pentru protectia capului si a ochilor lucratorii vor utiliza ochelari cu brate ajustabile si casti de protectie prevazute cu snur sub barbie.



4.5.56. Dupa sudarea tronsonului de conducte acesta se va pozitiona in transee cu macaraua. Inainte de legarea sarcinilor, legatorul de sarcina va veri� ca vizual starea dispozitivelor de prindere si legare a sarcinilor.Daca acestea prezinta semne de degradare sau nu mai prezinta siguranta in exploatare, vor � inlocuite.

4.5.57. Persoanele care nu sunt cali� cate în meseria de sudor in polietilene sau nu au împlinit vîrsta de 18 ani,pot � admise la lucru în condi�ii normale ca ajutor de sudor numai sub supravegherea direct� a cadrelor cali� cate în aceste lucr�ri �i numai dup� însu�irea instructajului de securitate a muncii.

4.5.58. Pentru lipirea tuburilor Hobas se executa operatiile: 1. curatirea cu diluant din gama 200 (sau 205, 209) 2. umplerea fantei de lipire cu spaclu utilizand chitul GRAVICOL

in amestec cu Luperox 1,5% 3. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox

1,5% STRAT 1 4.aplicarea STRAT 1- Stratimat 450 g/mp (fasii) 5. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox

1,5% STRAT 2 6. aplicarea STRAT 2- Stratimat 450 g/mp (fasii) 7. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox


1,5% STRAT 4 10.aplicare Tesatura RT 500 g/mp -STRAT 1 11. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox


1,5% STRAT 5 14. aplicare Tesatura RT 500 g/mp -STRAT 2 15. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox

1,5% STRAT 6 16. aplicarea STRAT 5- Stratimat 450 g/mp (fasii)

17. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox 1,5% STRAT 7

18. aplicare Tesatura RT 500 g/mp -STRAT 3 19. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox

1,5% STRAT 8 20. aplicarea STRAT 6- Stratimat 450 g/mp (fasii)4.5.59. Pe durata lucrului cu aceste produse se vor respecta obligatoriu

urmatoarele:



a.) Lucratorii care executa operatiile de lipire vor � instruiti asupra modului de utilizare si depozitare a substantelor folosite conform � selor tehnice de securitate si prezntelor instructiuni.

b.) Este obligatorie purtarea echipamentului individual de protectie pe toata durata efectuarii operatiilor de lipire:

- protectia picioarelor: cisme - protectia mainilor: manusi nedizolvabile (neopren) - protectia ochilor: ochelari de protectie - echipament de lucru: salopeta antistatica - in cazul unei ventilatii insu� ciente se vor purta masti de protectie

cu aductiune de aer c.) Zona de lucru va � delimitata si semnalizata corespunzator

(panouri: accesul interzis persoanelor neautorizate, interzis fumatul si lucru cu foc deschis, materiale nocive sau iritante, materiale in� amabile) � ind interzis accesul lucratorilor care nu participa la operatiile de lipire.

d.) Se interzice efectuarea operatiilor de lipire in spatii inchise neventilate.

e.) Produsele utilizate pentru lipire se vor pastra doar in containerele originale, ferite de surse de caldura, scantei si foc deschis, in locuri umbroase la temperaturi sub 25 grade Celsius.

f.) Din recipiente se va extrage doar cantitatea de produs necesara pentru o lipire, iar substanta ramasa nu se va introduce inapoi in recipient.

g.)Transportul produselor din magazie la punctul de lucru se va face numai cu masini echipate ADR pentru transport substante periculoase in ambalaje(recipiente) corespunzatoare.

h.) In zona de lucru este interzis fumatul si utilizarea focului deschis pe o raza de 20 metri.

i.) Deseurile provenite de la operatiile de lipire se vor depozita in containere separate conform instructiunilor de indepartare a deseurilor din � sa de securitate. Este interzisa aruncarea deseurilor in mediu inconjurator, canale colectoare sau rauri.

j.) Prepararea amestecurilor (Gravicol+Luperox sau Norsodine+ Luperox) se va face doar in recipiente metalice din otel curate fara � suri si gauri. Este interzisa folosirea recipientelor din aluminiu, cupru, materiale plastice.

Temperatura de lucru intre 15 -25 grade Celsius. k.) In cazul contactului substantelor folosite la lipire cu pielea, se

vor lua masuri pentru spalarea imediata cu apa din abundenta. l.) In cazul contactului substantelor folosite la lipire cu ochii se vor

lua masuri pentru spalarea ochiilor tinuti larg deschisi cu apa din



abundenta timp de cel putin 15 minute. m) Este interzisa ingerarea substantelor folosite la lipire. In cazul

ingerarii accidentale este interzisa provocarea vomitarii. Daca lucratorul este constient se clatesc gura si buzele cu multa apa si se transporta la spital aratand medicului eticheta substantei folosite.

n.) In cazul aprinderii recipientelor cu substante de lipire, stingerea se va face cu apa pulverizata de la distanta (peste 15 m).

4.6. Montare conducte, camine

4.6.1. Conductele vor � tranportate de la depozit la locul de montare cu autovehicole corespunzator amenajate, incat transportul acestora sa nu pericliteze circulatia rutiera.

4.6.2. Incarcarea - descarcarea conductelor in/din mijloacele de transport se va efectua numai cu macaraua.In acest sens se vor instrui si autoriza legatori sarcina, toti lucratorii care participa la operatie;

4.6.3. Daca unele materiale lungi (tevi) se transporta pe umeri, toti lucratorii se aseaza pe aceeasi parte a piesei. Coborarea in vederea depozitarii pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin aruncare, ci prin luare pe brat si apoi depunerea pe sol la comanda conducatorului formatiei de lucru. Mersul celor care transporta o piesa va � in acelasi pas, in cadenta comandata.

4.6.4. Se interzice descarcarea tevilor lungi prin cadere sau rostogolire libera.

4.6.5. In cazul in care nu se dispune de instalatii de ridicat, incarcarea-descarcarea si deplasarea materialelor grele sau voluminoase se vor executa de catre o formatie de lucru cu experienta si cu respectarea urmatoarelor masuri:

- terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie sa � e eliberat de toate obiectele straine care impiedica deplasarea;

- in cazul in care rezistenta terenului este slaba sau suprafata nu este neteda, deplasarea se va face pe dulapi sau pe grinzi;

4.6.6. Nu se va admite în niciun caz prezen�a lucr�torilor în �an� în timpul coborârii panourilor de sus�inere, a �evilor, a c�minelor sau a materialului de umplutur�;

4.6.7. Lucr�torii pot coborî în �an� numai dup� executarea de� nitiv� a consolid�rii (panou montat �i macaraua îndep�rtat�) �i veri� carea marginilor �an�ului pentru îndep�rtarea materialelor care ar putea s� cad�;

4.6.8. Recti� carea pere�ilor �an�ului se va face de la suprafa�� prin folosirea unor scule adecvate;

4.6.9. Lucr�torii pot coborî în �an� numai dup� executarea de� nitiv� a consolid�rii (panou montat �i macaraua îndep�rtat�) �i veri� carea



marginilor �an�ului pentru îndep�rtarea materialelor care ar putea s� cad�;

4.6.10. Lucr�tori, a� a�i în �an�, nu se vor apropia la mai mult de 0,5 m de zona din �an� neprotejat� de panouri;

4.6.11. Lucr�rile efectuate în �an�uri se vor desf��ura numai sub supraveghere, de c�tre o persoan� numit� de �eful punctului de lucru, iar lucrul va � permis numai dac� aceasta a veri� cat c� s-au luat toate m�surile de securitate pentru prevenirea accidentelor.

4.6.12. Conductele se descarca din mijlocul de transport manual sau mecanizat, in functie de dimensiunile si greutatea acestora;

4.6.13. Asezarea conductelor pe marginea santului (in stiva) se va face la o distanta de minim 1,5 m de aceasta margine.

4.6.14. Depozitarea conductelor in vederea lansarii in sant se va face pe partea opusa depunerii pamantului excavat, la o distanta de minim 0,7m de marginea santului si paralel cu acesta.

4.6.15. Conductele se vor asigura contra rostogolirii cu opritori din lemn;4.6.16. Conductele de canalizare vor � lansate in santuri numai cu ajutorul

unor franghii utilizandu-se macaraua sau excavatorului, evitandu-se lansarea manuala.

4.6.17. Daca nu se pot lansa mecanizat, din motive tehnologice, tevile se vor lansa manual cu franghii sau fese textile su� cient de rezistente, in pozitie orizontala cu un numar de 4 lucratori la o conducta.

4.6.18. Lansarea conductelor printre cabluri electrice, conducte gaze, apa, etc. se face fara atingerea acestora si numai dupa ce au fost protejate prin masuri speciale.

4.6.19. In timpul lansarii conductelor este interzisa prezenta muncitorilor in santuri. Lucr�torii pot s� coboare în �an� numai dup� executarea de� nitiv� a consolid�rii (panou montat �i macaraua îndep�rtat�) �i veri� carea marginilor �an�ului pentru îndep�rtarea materialelor care ar putea s� cad� (se vor veri� ca marginile �an�ului �i se vor îndep�rta toate materialele pe o l��ime de minim 1 m de margine).

4.6.20. Este interzisa intrarea personalului în �an�uri neconsolidate.4.6.21. Este interzis� a�ezarea �evilor la o distan�� mai mic� de 1 m de

marginea �an�ului. În caz de depozitare a �evilor pe marginea �an�ului se vor lua m�suri contra rostogolirii accidentale a acestora.

4.6.22. �eful punctului de lucru va permite accesul lucr�torilor în �an�urile consolidate numai dac� nu exist� pericolul c�derii de la suprafa�� a materialului excavat depus pe marginea �an�ului.

4.6.23. Se interzice coborârea sculelor sau a materialelor de sprijinire prin aruncarea de sus.

4.6.24. Traversarea �an�urilor se face numai pe pode�e prev�zute cu balustrade;



4.6.25. La coborârea sau urcarea din �an� nu este permis� utilizarea �prai�urilor, ci numai a sc�rilor;

4.6.26. Montarea conductelor se face conform proiectului si numai de catre personal instruit in acest sens.

4.6.27. Dupa pozarea conductelor se executa umpluturile, conform � sei tehnologice, se scot cu grija panourile de sprijin pentru a nu se produce surparea malurilor. Indepartarea sprijinirilor se va face de jos in sus, pe portiuni, si numai cu aprobarea si in prezenta sefului punctului de lucru.

4.6.28. Conductele se vor amplasa de-a lungul transeei in vederea prinderii prin sudura si amplasarii in transee. Pozitionarea conductelor de-a lungul transeei se va face stabil, eliminandu-se riscul alunecarii sau rostogolirii.In acest sens se vor monta opritori confectionati din lemn, care vor � la locul de munca in numar su� cient. Acestia se vor pastra in saci.

4.6.29. In timpul lansarii conductelor in transee, este interzisa intrarea, stationarea lucratorilor in interiorul transeei.

4.6.30. Zilnic, înainte de începerea lucrului �i pe tot timpul cât se lucreaz� la astfel de lucr�ri �eful punctului de lucru va veri� ca starea terenului �i a consolid�rilor.

4.6.31. Este interzis� apropierea utilajului de marginea taluzurilor la mai pu�in de distan�a de siguran��, stabilit� în func�ie de gabaritul utilajului, de propiet��ile � zico-chimice ale rocilor. Distan�a de siguran�� va � materializat� prin semne avertizoare. Se interzice apropierea echipamentelor de munc� de marginea �an�ului dac� în acesta se g�sesc lucr�tori.

4.6.32. Se interzice folosirea de improviza�ii la utilizarea echipamentelor de munc�.

4.6.33. La apari�ia unei defec�iuni sau dac� în timpul lucrului apar zgomote �i/sau vibra�ii peste limitele normale, deserventul va opri EM, îl va decupla de la sursa de energie �i va anun�a conduc�torul locului de munc�, pentru solicitarea personalului desemnat pentru efectuarea remedierilor.

4.6.34. Nu se admite efectuarea nici unei operatii de scurta durata (ocazionala) in interiorul transeei dupa extragerea panourilor de sustinere ce presupune intrarea lucratorului in transee.Pentru astfel de operatii se va monta din nou panoul de sustinere.

4.6.35. Operatiile de incarcare – descarcare a tuburilor pentru camine si a capacelor aferente se vor executa cu mijloace mecanizate. Personalul muncitor, care executa aceste operatii va � instruit si va respecta prevederile IL si IPSSM-urilor speci� ce acestor activitati si va � autorizat ca legator de sarcina 4.6.36. Capacele de camin vor



� dotate cu mijloace de pridere sau ridicare (urechi, locase, bolturi, bare etc) solid prinse in masa lor.

4.6.37. Prinderea tuburilor caminelor in carligul macaralei sau excava-torului va � facuta cu ajutorul dispozitivului de prindere sau in cazul prefabricatelor prevazute cu ureghi sau locasuri de prindere prin intermediul dispozitivelor ajutatoare (sufe, cabluri, juguri compensatoare).

4.6.38. Se interzice folosirea dispozitivelor si cablurilor destinate manipularii prefabricatelor din beton in alte scopuri, daca nu corespund din punct de vedere tehnic.

4.6.39. Se interzice deserventului de utilaj a executa orice operatie fara semnalizarea prealabila a legatorului de sarcina.

4.6.40. Se interzice intrarea sub sarcina in timpul operatiei de ridicare.4.6.41. Se interzice stationarea sau circulatia personalului muncitor in raza

de actiune a utilajului, cand aceasta se a� a cu sarcina in carlig.4.6.42. Se interzice echilibrarea sarcinii prin agatarea sau urcarea

muncitorilor pe acestea.4.6.43. In cazul necesitatii unor dirijari, se vor utiliza funii sau cabluri.4.6.44. Se interzice deplasarea utilajului cu sarcina in carlig.4.6.45. La legarea �i transportul sarcinilor trebuie folosite numai organe

de legare sau dispozitive executate �i veri� cate periodic conform prescrip�iilor tehnice R10 – ISCIR �i care au pl�cu�e indicatoare cu privire la sarcinile maxime admise pe care le suport�,

4.6.46. Este interzis� legarea sarcinilor a c�ror greutate dep��e�te sarcina maxim� admis� pentru organul de legare sau dispozitivul respectiv,

4.6.47. Este interzis� punerea în func�iune a mecanismelor de ridicat dac� lan�urile sau cablurile acestora prezint� uzuri peste limitele admise

4.6.48. Cablurile, lan�urile �i funiile vegetale folosite pentru legarea unei sarcini cu muchii ascu�ite, trebuie s� � e protejate la trecerea peste aceste muchii, în vederea evit�rii deterior�rii acestora;

4.6.49. Lucr�torii desemna�i s� efectueze opera�ii de leg�ri de sarcin� trebuie s� cunoasc� codul de semnalizare al mecanismelor de ridicat precum si succesiunea opera�iilor, pentru a semnaliza corect �i la timp (opera�iile), manevrele.

4.6.50. Se interzice prezen�a persoanelor în raza de ac�iune a instala�iei de ridicat.

4.6.51. Dirijarea pozi�iei sarcinii în timpul deplas�rii se face cu funii, frânghii etc.

4.6.52. Se interzice sta�ionarea sau circula�ia pe sub sarcina suspendat� precum �i transportarea sarcinilor deasupra oamenilor, utilajelor sau instala�iilor,

4.6.53.Este interzis� func�ionarea mecanismelor de ridicat dac� zonele periculoase nu sunt îngr�dite corespunz�tor,



4.6.54. Este interzis� echilibrarea sarcinilor prinse în cârligul mecanismului de ridicat prin greutatea unor persoane a�ezate pe sarcini, reglarea pozi�iei sarcinii în timpul deplas�rii f�cându-se numai cu ajutorul unui cablu, frânghii sau funii corespunz�toare,

4.6.55. Este interzis ca sarcina s� r�mân� suspendat� în cârligul mecanismului de ridicat.

4.6.56. In timpul operatiilor de incarcare – descarcare in si din mijloacele de transport, conducatorul auto va cobori din cabina si va asista la asigurarea stabilitatii si echilibrarii corecte a caminelor.

4.6.57. Asigurarea impotriva deplasarii sau rasturnarii se va face cu dispozitivele prevazute in � sa tehnologica a producatorului.

4.6.58. Tuburile se vor aseza , pe cat este posibil, cu o fata plana la sol, pe cale din lemn spre a se evita rasturnarea.

4.6.59. Depozitarea se va face astfel incat sa nu se blocheze zona de manevrare a mijloacelor de ridicat, drumurile de circulatie si trecerile pentru personalul muncitor. Daca depozitarea se va face in stiva se va avea grija ca aceasta sa nu depaseasca 1,8 m. Accesul persoanelor straine in zona de depozitare temporara este interzisa.

4.6.60. Asezarea tuburilor se va face astfel incat sa se permita o asezare usoara a elementelor in dispozitivul de prindere, pentru a nu � necesare operatii suplimentare (rasturnare, asezare pe muchie etc)

4.6.61. In timpul manipularii si transportului se va avea in vedere nedeteriorarea marginilor elementelor.

4.6.62. Dispozitivul de sustinere tuburi va � utilizat numai de personal autorizat - legator sarcina.

4.6.63. Este interzis: depasirea sarcinii maxime admise; stationarea sub sarcina, in zona de pericol; prinderea tuburilor ale caror dimensiuni nu corespund datelor tehnice ale tipului de dispozitiv de sustinere folosit (ex : grosime peste deschiderea clemelor) sau manevrarea altor elemente de constructii; tragerea sau tararea sarcinilor; pendularea sarcinilor; incarcarea neuniforma a clemelor; solicitarea elementelor prin tragere oblica; efectuarea de modi� cari sau amenajari la dispozitiv.

4.6.64. Defectiunile aparute la dispozitivul de sustinere vor � imediat anuntate se� lor directi, iar dispozitivul nu se va folosi pana la remedierea defectelor

4.6.65. Clemele trebuie sa � e solicitate uniform si sa nu se prinda oblic, sa � e distribuite in mod uniform pe perimetrul tubului astfel incat lanturile sa � e incarcate in mod egal.

4.6.66. Lanturile se vor regla la lungimi egale, lungimea � ind aleasa astfel incat unghiul de inclinare sa � e de maxim 45°.

4.6.67. La priderea inelului de suspendare in carligul macaralei sau excavatorului se va avea grija ca acesta sa � e deasupra centrului



de greutate, lanturile sa nu � e rasucite si sa se poata trage usor prin cleme.

4.6.68. Reglarea deschiderii clemei se va efectua prin rotirea surubului de reglare; deschiderea va � cu 5-10 mm mai larga decat grosimea peretelui si va � aceiasi la toate clemele. Clemele se introduc pe peretii tubului astfel incat tubul sa se gaseasca pe partea interioara iar lantul sa nu atinga marginea superioara a tubului

4.6.69. Clemele se vor desface numai dupa pozitionarea corecta a tubului si detensionarea lanturilor. Accesul la locul de desfacere a clemelor se va face numai cu ajutorul scarilor, in zona protejata, iar daca situatia impune se vor folosi centuri de siguranta.

4.6.70. Se vor manevra numai tuburi compactate si fara � suri.4.6.71. Nu se vor manevra tuburi ude, murdare si nici inghetate.4.6.72. Suruburile de reglare se vor gresa in mod regulat, lucrarile de

intretinere facandu-se numai de catre persoane specializate.4.6.73. Orientarea c�minelor la locul de montare se va face numai de la

suprafa�� cu ajutorul unor r�ngi de lungime adecvat�, muncitorul adoptând o pozi�ie de lucru care s� exclud� dezechilibrarea �i c�derea lui în �an�;

4.6.74. Seful punctului de lucru va elabora un cod de semnalizare acustic si optic privind manevrarea utilajelor, cod ce rebuie sa � e cunoscut in mod obligatoriu de catre intreg personalul.

4.6.75. Se interzice activitatea pe timp de noapte fara ca zona sa � e iluminata corespunzator.

4.6.76. �an�urile care nu au fost umplute pân� la terminarea schimbului se împrejmuiesc �i se semnalizeaz� cu semnale luminoase, pe timp de noapte;

4.6.77. La locurile de munc� se vor depozita numai cantit��ile de materiale de construc�ii care intr� în execu�ie.

4.6.78. La depozitarea tevilor, caminelor etc., stivele vor � constituite din elemente de aceea�i form� �i dimensiune.

4.6.79. Scoaterea tevilor din stiva se va face astfel încât s� se evite pr�bu�irea ei.

4.6.80. Depozitarea materialelor se va face astfel încât s� se evite pericolul de r�sturnare, alunecare, pr�bu�ire a lor;

4.7. Activitati desfasurate in apropierea LEA

4.7.1. Orice activitate executata sub linii electrice aeriene, cu posibilitatea intrarii in campul electric a subansamblelor utilajelor (brat, cupa, etc) sau a personalului, se va executa numai dupa intreruperea tensiunii in LEA si cu asigurarea efectuarii intreruperii.



4.7.2. Daca acest lucru nu este posibil, pentru executarea lucr�rilor în apropierea liniilor electrice aeriene a� ate sub tensiune, automacaralele si excavatoarele utilizate pentru astfel de lucrari trebuie sa � e amplasate astfel încât în timpul manevr�rii lor s� asigure respectarea distan�elor limita de vecin�tate dintre conductoarele linie �i/sau oricare parte a acestora si bratul acestora sau sarcina manevrat�.

4.7.3. Distanta limita de vecinatate este de 1,5m fata de conductoarele neizolate, respectiv 1,2 m fata de conductoarele izolate (pentru tensiuni pana la 1000 V) conform Prescriptii Tehnice R1 – 2003.

4.7.4. În cazul liniilor electrice aeriene de joas� tensiune, chiar dac� sunt scoase de sub tensiune, se interzice, din motive mecanice atingerea elementelor liniei cu utilajele men�ionate mai sus.

4.7.5. În cazul în care o parte oarecare a unui utilaj a dep��it distan�a de limit� admisibil� (de vecin�tate) fa�� de conductoarele liniei a� ate sub tensiune, se interzice coborârea sau urcarea personalului în autoutilajul respectiv, emi�ându-se semnale corespunz�toare c�tre cei care au condi�ii s� asigure scoaterea de sub tensiune a liniei. Se vor lua masuri de blocare posibilitatilor de rotire a bratului inspre zona respectiva.

4.7.6. Pentru stabilirea distantelor efective care trebuie respectate, se va tine seama, pe de o parte de toate miscarile posibile cablurilor electrice neizolate ale liniei, iar pe de alta parte de miscarile utilajului, datorate unor balansuri, smucituri, ruperi eventuale a unui element sau caderea sarcinii.

4.7.7. Lucrarile cu utilaje in apropierea LEA se vor face numai sub supravegherea stricta a sefului de formatie, care raspunde de intreaga activitate de la punctul de lucru, luand toate masurile de securitatea si sanatatea muncii pentru evitarea accidentelor si pericolelor ce pot aparea pe parcursul desfasurarii activitatii.

4.7.8. Lucrarile se vor executa numai in zona de lucru marcata si protejata cu panouri de avertizare si semne de circulatie adecvate.

4.7.9. Se va interzice accesul persoanelor neautorizate in zona de lucru.4.7.10. Blocarea circulatiei rutiere se va face pe o singura banda de

circulatie conform Managementului de tra� c.4.7.11. Se vor utiliza numai cabluri de sarcina omologate, veri� cate

periodic si adecvate sarcinilor. Dirijarea sarcinilor se va efectua numai cu funii rezistente.

4.7.12. Zonele in care exista LEA cu risc de atingere se vor semnaliza cu placute de avertizare

4.7.13. Se interzice executarea lucrarilor cu utilaje in aceste zone pe timp cu vizibilitate redusa.

4.7.14. Executarea manevrelor masinilor si utilajelor in apropierea stalpilor



electrici, in zone cu vizibilitate redusa, este permisa numai pilotat de o persoana instruita.

4.7.15. Saparea in jurul sau la picioarele fundatiei stalpilor de electricitate nu trebuie sa puna in pericol starea de echilibru a acestora.

4.7.16. Se interzice lucrul in apropierea LEA pe timp cu vant puternic si la primele semne de alunecare de teren.

4.7.17. Se interzice ridicarea benei autobasculantei in zona LEA si punerea in miscare a autobasculantei daca bena nu este coborata.

4.7.18. Se interzice urcarea personalului pe utilaje a� ate in apropierea LEA.

4.7.19. Pentru executarea lucrarilor cu utilaje in apropierea LEA se va alege locul de amplasare a acestora si posibilitatea rotirii astfel incat orice componenta a utilajului (brat, cupa, bena), sa nu poata intra in zona de in� uienta a campului electric.

4.7.20. În cazul lucrarilor de taiere a copacilor �i de deschidere a culoarelor liniilor electrice aeriene a� ate sub tensiune, executan�ii trebuie s� respecte distan�a limit� admisibil� (de vecin�tate) dintre conductoare �i sculele sau utilajele folosite, precum �i dintre conductoare �i crengile sau copacii ce se vor t�ia, distanta ce se va stabili impreuna cu proprietarii LEA si in functie de tensiunea existenta.

4.7.21. Executantii trebuie s� foloseasc� în timpul lucr�rii înc�l��minte electroizolant�, centur� complex�, casc� de protec�ie a capului, ochelari de protec�ie �i frânghii, dup� caz.

4.7.22. Utilajul trebuie sa lucreze calat; sub bratele de calare , daca este nevoie, se vor aseza elemente de sprijin rezistente, care sa nu se deplaseze in timpul efectuarii manevrelor si care sa aiba o suprafata astfel determinata, in functie de natura si starea terenului, incat sa asigure functionarea in conditii de siguranta

4.7.23. In cabina macaralei sau excavatorului va exista in mod obligatoriu, un extinctor pentru incendiu

4.7.24. Este interzis� utilizarea macaralei în apropierea liniilor electrice aeriene sub tensiune, dac� aceasta nu este prev�zut� cu dispozitiv de avertizare a intr�rii bra�ului în câmp electric cu tensiune periculoas�, în perfect� stare de func�ionare.

4.7.25. Macaralele folosite în zonele liniilor electrice aeriene a� ate sub tensiune mai mare de 6 KV trebuie dotate cu dispozitive de avertizare sonor� sau optic� la p�trunderea bra�ului în zona de in� uen�� a câmpului electric.

4.7.26. Este interzis� apropierea bra�ului macaralei în imediata vecin�tate a conductoarelor liniilor electrice aeriene sau în zona lor de in� uen��.

4.7.27. Utilajele trebuie sa corespunda din punct de vedere tehnic, sa � e in stare de functionare si sa aiba reviziile si veri� carile tehnice la zi.

4.7.28. Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostinte profesionale de



protectia muncii si protectia mediului speci� ce lucrarilor ce se executa, precum si cunostinte privind acordarea primului ajutor.

4.7.29. La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile HGR300/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile, respectiv prevederile celorlalte cerinte legale aplicabile.

4.7.30. În timpul lucrului muncitorul trebuie s� adopte o pozi�ie sigur� �i ferm�, asigurând o � xare �i o prindere corespunz�toare a echipamentelor, care s� exclud� apari�ia smuciturilor, brusc�rilor sau a altor consecin�e care ar avea efecte periculoase pentru integritatea lucr�torului.

4.7.31. O aten�ie deosebit� trebuie acordata organiz�rii pauzelor pe parcursul zilei de lucru.

- inainte de intrarea lucratorilor in spatii care au fost un timp mai indelungat inchise se va face ventilarea adecvata a spatiilor respective, veri� candu-se absenta gazelor nocive cu aparatura adecvata coborarea, in camine, rezervoare, puturi etc se va face numai dupa veri� carea scarilor de acces controlandu-se daca � ecare treapta este bine � xata in peretele constructiei.



Nr.

Crt

.Lo

cul d

e mun

c�/F

acto

r de

risc

M�

SUR

A PR

OPU

S�

Nom

inal

izar

ea m

�sur

iiC

ompe

ten�

e/R

�spu

nder

iTe

rmen

e

01

23

4

1lo

vire

de c

�tre

sarc

in�

susp

enda

t� în

cârli

gul

insta

la�ie

i de r

idic

at, a

� at�

în

bal

ans

- leg

area

sarc

ini s

e va f

ace n

umai

de c

�tre

per

soan

e ins

truite

, tes

tate

si au

toriz

ate c

a leg

�tor

de

sarc

in�;

- se i

nter

zice

pre

zen�

a per

soan

elor

în ra

za d

e ac�

tiune

a in

stala

�iei d

e rid

icat

;- d

irija

rea p

ozi�i

ei sa

rcin

ii în

tim

pul d

epla

s�rii

se fa

ce cu

funi

i, frâ

nghi

i, et

c.;- s

e int

erzi

ce b

alan

sare

a sar

cini

i sus

pend

ate;

- se i

nter

zice

pre

zen�

a per

sona

lulu

i sub

sarc

ina s

uspe

ndat

�.

�ef p

unct

de l

ucru

Des

erve

nt u

tilaj

de

ridi

cat

Mun

cito

ri -

leg�

tori

de sa

rcin

�

Perm

anen

t

2

surp

are,

rosto

golir

e a

sem

ifabr

icat

elor

, pie

selo

r � n

ite (p

anou

ri m

eta-

lice)

, de

pozi

tate

def

ectu

os �i

ne

asig

urat

e con

tra ro

stogo

-lir

ii sa

u c�

derii

- dep

ozita

rea m

ater

iale

lor s

e fac

e astf

el în

cât s

� se e

xclu

d� p

eric

olul

de a

ccid

enta

re, i

ncen

diu,

ex

ploz

ie, e

tc.;

- mat

eria

lele

treb

uie d

epoz

itate

în lo

curi

unde

nu

se d

esf�

�oar

� alte

activ

it��i;

- mat

eria

lele

treb

uie a

sigur

ate c

ontra

dep

las�

rilor

acci

dent

ale.

�ef p

unct

de l

ucru

Mun

cito

riPe

rman

ent

3

Dep

las�

ri, st

a�io

n�ri

în zo

ne

peric

uloa

se sa

u cu

per

icol

de

oseb

it (s

ub sa

rcin

�, pe

c�i

de ac

ces,

în ra

za d

e ac�

iune

a u

tilaj

elor

de s

�pat

sau

de

ridic

at, a

utov

ehic

ule,

în

zone

cu p

eric

ol d

e sur

pare

)

- sun

t int

erzi

se st

a�io

nare

a sau

circ

ula�

ia p

e c�i

le d

e acc

es, î

n ra

za d

e ac�

iune

a ut

ilaje

lor s

au în

zo

ne cu

per

icol

tem

pora

r, un

de ex

ist� r

iscul

de c

�der

e a m

ater

ialu

lui d

in cu

pa ex

cava

toru

lui

sau

din

basc

ulan

t�;

- se i

nter

zice

sta�

iona

rea,

circ

ula�

ia p

e sub

sarc

ina s

uspe

ndat

�;- e

ste in

terz

is� in

trare

a per

sona

lulu

i în

�an�

uri n

econ

solid

ate;

- mun

cito

rii, a

� a�i

în �a

n�, n

u se

vor

apro

pia l

a mai

mul

t de 0

,5 m

de z

ona d

in �a

n� n

epro

teja

t�

de p

anou

ri;- d

eser

vent

ul tr

ebui

e s� e

xecu

te m

anev

rele

num

ai d

up� c

e s-a

asig

urat

c� n

u ex

ist� p

eric

ol d

e ac

cide

ntar

e pen

tru ce

ilalti

lucr

�tor

i �i n

umai

dup

� ce a

sem

naliz

at ac

ustic

man

evra

;- s

unt i

nter

zise

trec

erea

sau

sta�io

nare

a luc

r�-to

rilor

pe p

arte

a car

osab

il� (r

amas

� în

circ

ula�

ie

auto

�i n

epro

teja

t� p

rin p

anou

ri el

ectri

ce).

�ef p

unct

de l

ucru

Mun

cito

riD

eser

vent

util

aj

Perm

a-ne

nt

4

nesin

cron

iz�r

i de o

pera

�ii

(intâ

rzie

ri sa

u de

vans

�ri)

între

des

erve

ntul

insta

la�ie

i de

ridi

cat �

i leg

�tor

ii de

sa

rcin

�

- des

erve

ntul

insta

la�ie

i de r

idic

at ar

e obl

iga�

ia s�

exec

ute m

anev

rele

num

ai la

sem

nalu

l le

g�to

rulu

i de s

arci

n� sa

u al

per

soan

ei d

esem

nate

în ac

est s

ens:

cond

uc�t

orul

locu

lui d

e m

unc�

;- l

eg�t

orul

de s

arci

n� ar

e obl

iga�

ia s�

cuno

asc�

�i s�

aplic

e înt

ocm

ai co

dul d

e sem

naliz

are

pres

tabi

lit al

insta

la�ie

i de r

idic

at.

�ef p

unct

de l

ucru

Mun

cito

riD

eser

vent

util

aj

de ri

dica

t

Perm

a-ne

nt

AN

EX

� -

FI��

DE

M�

SUR

I PR

OPU

SE P

EN

TR

U S

SM



01

23

4

5

Lovi

re d

e c�t

re u

n m

ijloc

de

tran

spor

t în

timpu

l ef

ectu

�rii

man

evre

lor,

in ti

mpu

l dep

las�

rii sa

u la

efec

tuar

ea o

pera

�iilo

r de

înc�

rcar

e, de

sc�r

care

m

ater

ial (

nece

sare

de

sf��

ur�r

ii pr

oces

ului

de

pro

duc�

ie) s

au d

e c�t

re

auto

vehi

cule

dev

iate

de l

a tra

seul

nor

mal

�i in

trate

in

zona

de l

ucru

- au

tove

hicu

lul v

a �

adus

la în

c�rc

at -

des

c�r-c

at n

umai

dup

� ce

a p

rimit

sem

nalu

l de

la

cond

uc�t

orul

de f

orm

a�ie

;-

în t

impu

l de

sc�r

c�rii

cu

mat

eria

l au

toba

scul

anta

se

va a

sigur

a îm

potri

va d

epla

s�ril

or

acci

dent

ale;

- c�

ile d

e ci

rcul

a�ie

tre

buie

men

�inut

e în

per

-man

en��

lib

ere,

cura

te,

asig

urat

e îm

potri

va

peric

olul

ui d

e alu

neca

re �i

der

apar

e;- s

e int

erzi

ce in

c�rc

area

/des

c�rc

area

sim

ulta

n� a

mai

mul

tor m

ijloa

ce d

e tra

nspo

rt;- d

eser

vent

ul tr

ebui

e s�

exe

cute

man

evre

le n

umai

dup

� ce

s-a

asig

urat

c�

nu e

xist�

per

icol

de

acci

dent

are p

entru

ceila

l�i lu

cr�t

ori �

i num

ai d

up� c

e a se

mna

lizat

acus

tic �i

lum

inou

s man

evra

;- l

ucr�

torii

nu

trebu

ie s�

stea

în ra

za d

e ac

�iune

sau

în z

one

cu p

eric

ol te

mpo

rar,

unde

exi

st�

riscu

l de c

�der

e a m

ater

ialu

lui e

xcav

at;

- util

ajel

e tre

buie

s� co

resp

und�

din

pun

ct d

e ved

ere e

thni

c, � i

nd în

bun

� sta

re d

e fun

c�io

nare

;- r

eviz

iile �

i rep

ara�

iile t

rebu

ie ef

ectu

ate l

a ter

men

, con

form

pro

grm

�rilo

r anu

ale;

- în

aint

e de

efe

ctua

rea

oric

�rei

man

evre

des

erve

ntul

util

ajul

ui tr

ebui

e s�

ia to

ate

m�s

urile

ne

cesa

re p

entru

des

f��u

rare

a act

ivit�

�ii în

cond

i�ii d

e sta

bilit

ate;

- per

sona

lul t

rebu

ie s�

-�i d

esf�

�oar

e act

ivita

tea n

umai

in y

ona d

e luc

ru m

arca

t� �i

pro

teja

t� d

e pa

nour

i �i i

ndic

atoa

re ru

tiere

;- i

ndic

atoa

rele

rutie

re tr

ebui

e po

zi�io

nate

astf

el în

cât p

artic

ipan

�ii la

tra�

c s�

le p

oat�

obs

erva

u�

or �i

s� le

in�e

leag

� (se

va r

espe

cta s

chem

a apr

obat

� pen

tru se

mna

lizar

ea lu

cr�r

ii);

- în

cazu

l în

care

viz

ibili

tate

a este

mic

� se v

a asig

ura d

irija

rea c

ircul

a�ie

i cu

pilo

�i.

�ef p

unct

de l

ucru

Des

erve

nt u

tilaj

Mun

cito

riIn

gine

r �ef

m

ecan

icPi

lo�i

rutie

ri

Perm

a-ne

nt

6

auto

bloc

area

une

i mi�c

�ri

func

�iona

le a

utila

julu

i de

s�pa

t sau

de r

idic

at

(eve

ntua

l cu

sarc

in�

susp

enda

t�)

- se

inte

rzic

e ci

rcul

a�ia

, sta

�iona

rea

pers

onal

ului

, în

zona

de

ac�iu

ne a

util

ajul

ui d

e rid

icat

sau

s�pa

t în

timpu

l exe

cut�

rii m

anev

relo

r;- s

e va r

espe

cta g

ra� c

ul re

vizi

ilor �

i rep

ara�

iilor

util

ajel

or d

e rid

icat

în v

eder

ea ev

it�rii

acci

den-

telo

r teh

nice

;- u

tilaj

ul v

a � u

tiliz

at n

umai

în sc

opul

pen

tru ca

re es

te d

estin

at, i

nter

zicâ

ndu-

se fo

losir

ea lu

i în

alte

scop

uri (

sus�i

nere

, pla

tform

� de l

ucru

, îm

ping

erea

sau

târâ

rea d

e mat

eria

l, al

te u

tilaj

e, et

c.).�e

f pun

ct d

e luc

ruD

eser

vent

util

ajM

unci

tori

Ingi

ner �

ef

mec

anic

Perm

a-ne

nt

7

r�stu

rnar

e aut

oveh

icul

e, ut

ilaje

de s

�pat

sau

ridic

at,

devi

erea

de l

a tra

iect

oria

no

rmal

� a ac

esto

ra d

ator

it�

unor

def

ec�iu

ni te

hnic

e (d

efec

�tiun

e la s

istem

ul d

e frâ

nare

, de d

irec�

ie, e

tc.)

- util

ajel

e tre

buie

s� co

resp

und�

din

pun

ct d

e ved

ere e

thni

c � in

d în

bun

� sta

re d

e fun

c�io

nare

;- d

eser

vent

ul tr

ebui

e s�

exe

cute

man

evre

le n

umai

dup

� ce

s-a

asig

urat

c�

nu e

xist�

per

icol

de

acci

dent

are p

entru

ceila

l�i lu

cr�t

ori �

i num

ai d

up� c

e a se

mna

lizat

acus

tic �i

lum

inos

man

evra

;- l

ucr�

torii

nu

trebu

ie s�

stea

în ra

za d

e ac

�iune

a u

tilaj

ului

în z

one

cu p

eric

ol te

mpo

rar,

unde

ex

ist� r

iscul

de c

�der

e a m

ater

ialu

lui e

xcav

at;

- rev

iziil

e �i r

epar

a�iil

e tre

buie

efec

tuat

e la t

erm

en, c

onfo

rm p

rgra

m�r

ilor a

nual

e;-

înai

nte

de e

fect

uare

a or

ic�r

ei m

anev

re d

eser

vent

ul u

tilaj

ului

treb

uie

s� ia

toat

e m

�sur

ile

nece

sare

pen

tru d

esf�

�ura

rea a

ctiv

it��ii

în co

ndi�i

i de s

tabi

litat

e;- î

n tim

pul în

c�rc

�rii c

u mat

eria

l aut

obas

cula

nta s

e va a

sigur

a îm

potri

va de

plas

�rilo

r acc

iden

tale

;- c

�ile

de a

cces

treb

uie s

� � e

core

spun

y�to

are c

u ga

barit

ul u

tilaj

ului

.

Ingi

ner �

ef

mec

anic

Des

erve

nt u

tilaj

Mun

cito

ri�e

f pun

ct d

e luc

ruPe

rma-

nent



01

23

4

8

proi

ecta

rea c

orpu

ri/pa

rticu

le d

e c�t

re ro

�ile î

n m

i�car

e sau

surp

rinde

rea

de c�

tre co

rpur

i c�z

ute

din

bas-

cula

nte,

cupa

ex

cava

toru

lui,e

tc.

- luc

r�to

rii n

u tre

buie

s� st

ea in

raza

de a

c�iu

ne a

utila

julu

i sau

în y

one c

u pe

ricol

tem

pora

r, un

de ex

ist� r

iscul

de c

�der

e a m

ater

ialu

lui e

xcav

at;

- este

obl

igat

orie

pur

tare

a c��

tii d

e pro

tec�

ie p

e toa

t� d

urat

a pro

gram

ului

de l

ucru

.

Des

erve

nt u

tilaj

�ef p

unct

de l

ucru

Mun

cito

riPe

rma-

nent

9

t�ie

re sa

u in

�epa

re d

ator

it�

muc

hiilo

r t�i

etoa

re

ale s

cule

lor,

pies

elor

, se

mifa

bric

atel

or, e

tc.

- este

obl

igat

orie

pur

tare

a ech

ipam

entu

lui d

e pro

tec�

ie (m

�nu�

i de p

rote

c�ie

).�e

f pun

ct d

e luc

ruM

unci

tori

Perm

a-ne

nt

10

vibr

a�ii

trans

mise

sis

tem

ului

mus

cula

r �i o

sos

în ti

mpu

l luc

rulu

i cu

plac

a vi

bran

t�

- se v

or o

rgan

iza p

ause

scur

te (1

0 m

in.),

la in

terv

al re

gula

te (1

or�

), pe

ntru

odi

hnire

a m

otor

istul

ui.

�ef p

unct

de l

ucru

Mun

cito

riPe

rma-

nent

11te

mpe

ratu

ra sc

�zut

� a

obie

ctel

or m

etal

ice î

n an

otim

pul r

ece -

deg

er�t

uri

- este

obl

igat

orie

pur

tare

a ech

ipam

entu

lui d

e pro

tec�

ie (m

�nu�

i, ci

zme,

hain

e v�t

uite

, ca

pi�o

n).

�ef p

unct

de l

ucru

Mun

cito

riPe

rma-

nent

12

elec

trocu

tare

dat

orit�

de

terio

r�rii

izol

a�ie

i cu

unel

te m

anua

l sau

cu

utila

je d

e s�p

at a

cabl

urilo

r el

ectri

ce su

bter

ane a

� ate

pe

trase

ul d

e s�p

at

- sun

t int

erzi

se lo

vire

a, t�

iere

a sau

det

erio

rare

a ins

tala

�iilo

r ele

ctric

e, te

lefo

nice

, de g

aye

natu

ral,

de ca

naliz

are,

de te

rmo�

car

e etc

., ca

re s-

ar în

tâln

i cu

ocaz

ia ef

ectu

�rii

lucr

�rilo

r;- l

a int

âlni

rea u

nor a

sem

enea

insta

la�ii

lucr

�rile

vor

� în

treru

pte,

� ind

cont

inua

te n

umai

în

pree

zen�

a del

egat

ului

uni

t��ii

care

are î

n ex

ploa

tare

insta

la�ia

resp

ectiv

�.

�ef p

unct

de l

ucru

Des

erve

nt u

tilaj

Mun

cito

riPe

rma-

nent

13

elec

trocu

tare

leg�

tor d

e sa

rcin

� dat

orit�

intr�

rii

insta

la�ie

i de r

idic

at în

co

ntac

t cu

o lin

ie el

ectri

c ae

rian�

sau

în câ

mpu

l el

ectri

c al a

ceste

ia

- este

inte

rzis�

util

izar

ea in

stala

�iilo

r de r

idic

at în

zona

în ca

re se

g�s

esc l

inii

elec

trice

aerie

ne

a� a

te su

b te

nsiu

ne, d

ac� a

ceste

insta

la�ii

nu

sunt

pre

v�zu

te cu

disp

oziti

ve d

e ave

rtiza

re a

intr�

rii b

ra�u

lui î

n câ

mpu

l ele

ctric

cu te

nsiu

ne p

eric

uloa

s�;

- util

ajel

e de s

�pat

vor

� p

ozi�i

onat

e astf

el în

cât,

în ti

mpu

l man

evre

lor,

cupa

util

ajul

ui sa

u or

ice a

lt� p

arte

a ac

estu

ia s�

ni s

e apr

opie

la o

dist

an��

mai

mic

� de 0

,5 m

de r

e�ea

ua el

ectri

c.

�ef p

unct

de l

ucru

Des

erve

nt u

tilaj

Perm

a-ne

nt



01

23

4

14

afec

�iuni

ale o

rgan

ismul

ui

(inso

la�ii

, ins

u� c

ien�

� re

spira

torie

, des

hidr

at�r

i) pr

ovoc

ate d

e tem

pera

tura

rid

icat

� în

sezo

nul c

anic

ular

�i

sece

tos

- se v

or ap

lica r

educ

erea

tim

pulu

i de l

ucru

, adm

inist

rare

ap� m

iner

al, e

tc.

�ef p

unct

de l

ucru

Mun

cito

riPe

rma-

nent

15

zgom

ot la

util

izar

ea

ma�

inilo

r de t

�iat

asph

alt,

plac

� vib

rant

�, et

c. -

surd

itate

(hip

oacu

zie)

- ang

aja�

ii tre

buie

s� ef

ectu

eze o

blig

ator

iu co

ntro

lul m

edic

al p

erio

dic;

- este

obl

igat

oriu

pur

tare

a ech

ipam

entu

lui d

e pro

tec�

ie (a

ntifo

ane)

.

Med

ic d

e înt

re-

prin

dere

Mun

cito

ri�e

f pun

ct d

e luc

ru

Perio

rdic

Perm

a-ne

nt

16

surp

area

, pr�

bu�ir

ea

mal

urilo

r de p

�mân

t ne

cons

olid

ate s

au c�

dere

a, al

unec

area

de l

a sup

rafa

��

a met

eria

lelo

r exc

avat

e �i

a� a

te p

e mar

gine

a �an

�ulu

i

- s�p

�tur

ile s

e vo

r exe

cuta

astf

el în

cât s

� � e

pre

veni

t� p

r�bu

�irea

per

e�ilo

r, ia

r con

solid

area

ac

esto

ra se

face

cu p

anou

ri;- p

anou

rile s

e vor

mon

ta un

ul du

p� al

tul,

cu o

dista

n�� d

e max

im 0,

2 m în

tre el

e �i s

e vor

asig

ura

stabi

litat

ea m

alur

ilor p

e toa

t� în

�l�im

ea ac

esto

ra;

- mun

cito

rii p

ot co

borî

în �a

n� n

umai

dup

� exe

cuta

rea d

e� n

itiv�

a co

nsol

id�r

ii (p

anou

mon

tat �

i m

acar

aua

înde

p�rta

t�) �

i ver

i� ca

rea

mar

gini

lor �

an�u

lui p

entru

înde

parta

rea

mat

eria

lelo

r car

e ar

put

ea s

� ca

d� (s

e vo

r ver

i� ca

mar

gini

le �

an�u

lui �

i se

vor î

ndep

�rta

toat

e m

ater

iale

le p

e o

l��im

e de m

inim

1 m

de m

argi

ne);

- se i

nter

yice

cobo

rîrea

scul

elor

sau

a mat

eria

lelo

r de s

priji

nire

prin

arun

care

a de s

us;

- es

te o

blig

ator

ie p

urta

rea

echi

pam

entu

lui

de p

rote

c�ie

(ca

sc�,

cizm

e) p

e to

at�

dura

ta

prog

ram

ului

de l

ucru

;- î

n tim

pul c

obor

îrii m

ater

iale

lor e

ste in

terz

is� p

reze

n�a m

unci

toril

or în

�an�

uri;

- pen

tru s�

p�tu

ri cu

adî

ncim

ea m

ai m

are

de 1

m, a

ceste

a se

vor

împr

ejm

ui �i

vor

� p

rev�

yute

cu

num

�rul

nec

esar

de s

c�ri,

care

s� p

erm

it ev

acua

rea r

apid

� a ex

ecut

an�il

or în

caz d

e per

icol

.�ef p

unct

de l

ucru

Mun

cito

riPe

rma-

nent

17ca

lam

it��i

natu

rale

(tr�

snet

, vi

scol

, vân

t, pr

�bu�

iri d

e te

ren)

- se i

nter

zice

lucr

ul p

e per

ioad

a în

care

exist

� risc

ul p

rodu

cerii

aces

tor c

alam

it��i;

- se i

nter

zice

depl

asar

ea, s

ta�io

nare

a în z

onel

e în c

are e

xist�

risc

ul pr

oduc

erii

aces

tor c

alam

it��i;

- ste

obl

igat

orie

pur

tare

a ech

ipam

entu

lui d

e pro

tec�

ie (m

�nu�

i, ci

zme,

casc

�);

- ang

aja�

ii au

obl

iga�

ia s�

opr

easc

� luc

rul l

a apa

ri�ia

unu

i per

icol

imm

inen

t de p

rodu

cer a

unu

i ac

cide

nt �i

s� in

form

eze c

ondu

c�to

rul l

ocul

ui d

e mun

c�.

�ef p

unct

de l

ucru

Mun

cito

riPe

rma-

nent



01

23

4

18

oper

a�ii,

regu

li, p

roce

dee

gre�

ite sa

u su

cces

iuni

gr

e�ite

a op

era�

iilor

în

tim

pul e

xecu

t�rii

s�

p�tu

rilor

sau

a luc

r�ril

or

auxi

liare

, pre

g�tit

oare

a ac

esto

ra

- luc

r�ril

e în

apr

opie

rea

drum

urilo

r pub

lice

sau

pe p

arte

a ca

rosa

bil�

vor

înce

pe n

umai

dup

� in

stitu

irea

restr

ic�ii

lor d

e ci

rcul

a�ie

, pre

v�zu

te d

e no

rmel

e în

vig

oare

�i im

puse

de

exec

utar

ea

lucr

�rilo

r în

con

di�ii

de

sigur

an��

(in

dica

toar

ele

de c

ircul

a�ie

si s

emaf

oare

le s

e vo

r m

onta

, co

nfor

m sc

hem

elor

apro

bate

);-

în c

azul

în c

are

în ti

mpu

l s�p

�tur

ilor

se în

tâln

esc

obie

cte

met

alic

e, se

inte

rzic

e rid

icar

ea

aces

tora

, pân

� nu

se co

nsta

t� n

atur

a ace

stora

;- s

unt i

nter

zise

lovi

rea,

t�ie

rea s

au de

terio

rare

a ins

tala

�iilo

r ele

ctric

e, te

lefo

nice

, de g

aze n

atur

al,

de ca

naliz

are,

de te

rmo�

car

e etc

., ca

re s-

ar în

tâln

i cu

ocaz

ia ef

ectu

�rii

lucr

�rilo

r;-

s�p�

turil

e, în

apr

opie

rea

c�ro

ra c

ircul

�, vo

r �

îngr

�dite

, sem

naliz

ate

optic

�i am

enaj

ate

cu

mijl

oace

de

prot

ec�ie

ade

cvat

e pe

ntru

pre

veni

rea

c�de

rii m

ijloa

celo

r de

tra

nspo

rt sa

u a

pers

oane

lor;

- tra

vers

area

�an�

urilo

r se f

ace n

umai

pe p

ode�

e pre

v�zu

te cu

bal

ustra

de;

- la c

obor

ârea

sau

urca

rea d

in �a

n� n

u es

te p

erm

is� u

tiliz

area

�pra

i�uril

or, c

i num

ai a

sc�r

ilor;

- ziln

ic, î

nain

tea

de în

cepe

rea

lucr

ului

�i p

e to

t tim

pul c

ât se

lucr

eaz�

�efu

l pun

ctul

ui d

e lu

cru

va v

eri�

ca st

area

tere

nulu

i �i a

cons

olid

�rilo

r;- e

ste in

terz

is� ci

rcul

a�ia

echi

pam

ente

lor t

ehni

ce pr

in cu

prin

dere

a �an

�ulu

i înt

re ro

�ile u

tilaj

elor

;- p

anou

rile s

e vor

mon

ta u

nul d

up� a

ltul,

cu o

dist

an��

de m

axim

0.2

m în

tre el

e �i v

or as

igur

a sta

bilit

atea

mal

urilo

r pe t

oat�

în�l

�imea

aces

tora

;- n

u se

va

adm

ite în

nic

iun

caz

prez

en�a

mun

cito

rilor

în �a

n� în

tim

pul c

obor

ârii

pano

urilo

r de

sus�i

nere

, a �e

vilo

r, a c

�min

elor

sau

a mat

eria

lulu

i de u

mpl

utur

�;- r

ecti�

car

ea p

ere�

ilor �

an�u

lui s

e va f

ace d

e la s

upra

fa��

prin

folo

sirea

uno

r scu

le ad

ecva

te;

- mun

cito

rii p

ot co

borî

în �a

n� n

umai

dup

� exe

cuta

rea d

e� n

itiv�

a co

nsol

id�r

ii (p

anou

mon

tat �

i m

acar

aua

înde

p�rta

t�) �

i ver

i� ca

rea

mar

gini

lor �

an�u

lui p

entru

înde

p�rta

rea

mat

eria

lelo

r car

e ar

put

ea s�

cad�

;- m

unci

torii

, a� a

�i în

�an�

, nu

se v

or ap

ropi

a la m

ai m

ult d

e 0.5

m d

e zon

a din

�an�

nep

rote

jat�

de

pan

ouri;

- orie

ntar

ea c�

min

elor

la lo

cul d

e mon

tare

se va

face

num

ai de

la su

praf

a�� c

u aju

toru

l uno

r r�n

gi

de lu

ngim

e ad

ecva

t�, m

unci

toru

l ado

ptân

d o

pozi

�ie d

e lu

cru

care

s� e

xclu

d� d

ezec

hilib

rare

a �i

c�de

rea l

ui în

�an�

;- p

anou

rile u

tiliz

ate l

a con

solid

area

�an�

urilo

r se v

or sc

oate

cu aj

utor

ul m

acar

alei

num

ai at

unci

câ

nd s-

a aju

ns cu

um

plut

ura l

a adâ

ncim

ea d

e max

im 1

.2 m

fa��

de s

upra

fa��

.

�ef p

unct

de l

ucru

Des

erve

nt u

tilaj

Mun

cito

ri

Perm

anen

t

Perm

anen

t

Perm

anen

t

19

deci

zii d

i� ci

le în

tim

p sc

urt

la ap

ari�i

a per

icol

elor

de

acci

dent

are,

în sp

ecia

l cu

sarc

ina s

uspe

ndat

� sau

la

apar

i�ia p

eric

olul

uide

su

rpar

e de m

alur

i

- se

vor

org

aniz

a pa

ize

scur

te (

10 m

in.),

la

inte

rval

reg

ulat

e (1

or�

), pe

ntru

odi

hini

rea

mun

cito

rilor

.�e

f pun

ct d

e luc

ruM

unci

tori

Perm

anen

t



01

23

4

20

c�de

re d

e la î

n�l�i

me î

n tim

pul c

obor

ârii

�evi

lor

în �a

n�ur

i, a e

xecu

t�rii

de

umpl

utur

i, ci

rcul

a�ie

i pe

mar

gine

a mal

urilo

r, et

c.

- luc

r�ril

e cu

risc

de

c�de

re �

n go

l se

exec

ut�

num

ai d

e pe

rson

alul

car

e ar

e vi

z� m

edic

al în

ac

est s

ens;

- act

ivit�

�ile c

u ris

c de c

�der

e vor

� su

prav

eghe

ate p

erm

anen

t de �

eful

de e

chip

�;- î

n tim

pul c

obor

ârii

�evi

lor,

a ex

ecut

�rii

umpl

utur

ilor c

u p�

mân

t sau

a o

ric�r

or a

lte lu

cr�r

i ef

fect

uate

în ap

ropi

erea

�an�

ului

, mun

cito

rii vo

r pur

ta ce

ntur

� de s

igur

an��

anco

rat�

de un

punc

t � x

sau

mob

il (p

e un

supo

rt de

anco

rare

oriz

onta

l) pe

ntru

lim

itare

a dep

las�

rii sp

re zo

nele

în ca

re

exist

� risc

ul d

e c�d

ere î

n go

l;- s

e int

erzi

ce ci

rcul

a�ia

per

sona

lulu

i car

e nu

are a

tribu

�ii la

lucr

are p

e mar

gine

a �an

�ulu

i;- �

an�u

rile

care

nu

au fo

st um

plut

e pâ

n� la

term

inar

ea s

chim

bulu

i se

acop

er�

cu p

anou

ri, s

e îm

prej

mui

esc �

i se s

emna

lizea

z�;

- mun

cito

rii v

or co

borî/

urca

în/d

in �a

n� n

umai

pe s

c�ri

cu tr

epte

înca

strat

e de l

ungi

me p

otriv

it�;

- se i

nter

zice

cobo

râre

a, re

spec

tiv u

rcar

ea p

e �pr

ai�u

ri sa

u pe

cons

olid

�rile

per

e�ilo

r s�p

�tur

ii;- m

unci

torii

vor

resp

ecta

în ti

mpu

l des

f��u

r�rii

activ

it��ii

o d

istan

�� d

e sig

uran

�� d

e min

im 0

.5

m fa

�� d

e mar

gine

a �an

�ulu

i, se

mna

lizat

� prin

ban

d� re

� ect

oriz

ant�

sau

împr

ejm

uire

met

alic

�.

�ef p

unct

de l

ucru

Mun

cito

ri

Perm

anen

t

Perm

anen

t

21

efec

tuar

ea d

e int

erve

n�ii,

op

era�

ii la

insta

la�ii

ne

prev

�zut

e prin

sarc

ina

de m

unc�

- int

erve

n�iil

e la

insta

la�ii

se p

ot e

xecu

ta n

umai

de

pers

onal

ul c

ali�

cat,

auto

rizat

�i in

strui

t în

aces

t sen

s.�e

f pun

ct d

e luc

ruD

eser

vent

util

ajM

unci

tori

Perm

anen

t

22ne

utili

zare

a ech

ipam

entu

lui

indi

vidu

al d

e pro

tec�

ie

(cas

c�, c

izm

e, m

�nu�

i)- e

ste o

blig

ator

ie p

urta

rea e

chip

amen

tulu

i de p

rote

c�ie

(cas

c�, c

izm

e, m

�nu�

i, sa

lope

t�).

�ef p

unct

de l

ucru

Mun

cito

riPe

rman

ent

23

nere

spec

tare

a nor

mel

or

de se

curit

ate �

i s�n

�tat

e a m

unci

i la e

fect

uare

a lu

cr�r

ilor (

s�p�

turi

f�r�

sp

rijin

iri, f

olos

irea d

e scu

le

�i un

elte

def

ecte

, etc

.)

- per

sona

lul a

ngaj

at ar

e obl

iga�

ia d

e a-�

i îns

u�i �

i res

pect

a nor

mel

e �i i

nstru

c�iu

nile

de p

rote

c�ie

a m

unci

i �i m

�sur

ile d

e apl

icar

e a ac

esto

ra;

- s�p

�tur

ile se

vor

cons

olid

a cu

pano

uri d

inai

nte c

onfe

c�io

nate

, car

e se v

or in

trodu

ce d

e sus

, cu

ajut

orul

mac

aral

ei, p

e m�s

ura a

vans

�rii

lucr

�rilo

r;-

înai

nte

de �

ecar

e ut

iliza

re d

eser

vent

ul e

ste o

blig

at s

� ve

ri� c

e sta

rea

tehn

ic�

a sc

ulel

or �

i un

elte

lor d

e mân

�;- s

e int

erzi

ce fo

losir

ea sc

ulel

or �i

une

ltelo

r car

e pre

zint

� def

ec�iu

ni.

�ef p

unct

de l

ucru

Des

erve

nt u

tilaj

Mun

cito

riPe

rman

ent

24

recu

l la l

ovire

a cu

târn

�cop

ul, r

anga

sau

baro

sul

- la r

epar

tizar

ea lu

cr�r

ilor p

e mun

cito

ri, m

aistr

ul sa

u �e

ful d

e ech

ip� v

a ind

ica p

roce

deul

co

rect

de l

ucru

(nep

eric

ulos

) �i m

�sur

ile co

resp

unz�

toar

e priv

ind

utili

zare

a util

ajel

or,

insta

la�ii

lor �

i scu

lelo

r din

dot

are;

- se v

or o

rgan

iza p

auze

scur

te (1

0 m

in.),

la in

terv

ale r

egul

ate (

1 or

�), p

entru

odi

hnire

a lu

cr�t

orul

ui;

- util

izar

ea sc

ulel

or se

va f

ace n

umai

de p

erso

nal b

uni -

bun

i cun

osc�

tori

ai p

roce

deul

ui

tehn

olog

ic.

�ef p

unct

de l

ucru

Mun

cito

riPe

rman

ent



01

23

4

25

viro

ze sa

u af

ec�iu

ni

pulm

onar

e, rh

eum

atism

da

torit

� luc

rulu

i în

med

iu

umed

sau

în an

otim

pul r

ece

(plo

i, ni

nsor

i)

- este

obl

igat

orie

pur

tare

a ech

ipam

entu

lui d

e pro

tec�

ie (m

�nu�

i, ci

zme,

hain

e v�t

uite

, cap

i�on,

m

anta

plo

aie)

.�e

f pun

ct d

e luc

ruM

unci

tori

Perm

anen

t

26

efor

t sta

tic d

ator

it�

pozi

�iei o

rtosta

tice î

n tim

pul l

ucru

lui -

afec

�iuni

m

uscu

lare

�i al

e sist

emul

ui

osos

- se v

or o

rgan

iza p

auze

scur

te (1

0 m

in.),

la in

terv

ale r

egul

ate (

1 or

�), p

entru

odi

hnire

a m

unci

toril

or.

�ef p

unct

de l

ucru

Mun

cito

riPe

rman

ent

27

pozi

�ii d

e luc

ru fo

r�ate

sau

vici

oase

(la e

xecu

tare

a s�

p�tu

rilor

man

uale

) pr

oduc

�toa

re d

e afe

c�iu

ni

ale s

istem

ului

oso

s �i

mus

cula

r

- se v

or o

rgan

iza p

auze

scur

te (1

0 m

in.),

la in

terv

ale r

egul

ate (

1 or

�), p

entru

odi

hnire

a m

unci

toril

or.

�ef p

unct

de l

ucru

Mun

cito

riPe

rman

ent

28

c�de

re d

e la a

cela

�i ni

vel

prin

alun

ecar

e, îm

pied

icar

e de

mat

eria

l, su

praf

e�e

acop

erite

cu p

olei

, etc

.

- c�i

le d

e acc

es �i

circ

ula�

ie tr

ebui

e s� �

e el

iber

ate d

e oric

e obs

taco

l car

e ar p

utea

îngr

euna

de

plas

area

f�r�

risc

uri a

lucr

�tor

ilor;

- mat

eria

lul e

xcav

at, î

mpr

��tia

t pe d

rum

va �

im

edia

t adu

nat î

n zo

nele

stab

ilite

;- e

ste o

blig

ator

ie p

urta

rea e

chip

amen

tulu

i de p

rote

c�ie

(înc

�l��

mite

cu ta

lp� a

ntid

erap

ant�

);- d

epla

sare

a per

sona

lulu

i pe a

stfel

de t

eren

uri s

e va f

ace c

u at

en�ie

;- î

n tim

pul i

erni

i, pe

ntru

evita

rea a

lune

c�rii

lucr

�tor

ilor,

c�ile

de a

cces

�i ci

rcul

a�ie

se v

or

dega

ja d

e z�p

ad� �

i pol

ei.

�ef p

unct

de l

ucru

Mun

cito

riPe

rman

ent


Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAMODUL DE DESF��URARE A ACTIVIT��II

DE LIBER ÎNTREPRINZ�TOR

Instalator_6_A5_liber intreprinzator.indd 1 2/17/2011 3:05:55 PM


CAPITOLUL 1

Care sunt formalitatile necesare in� intarii unei � rme

I. Introducere

1. Alegerea formei de organizare a � rmei

Înainte de a ini�ia o activitate economic� trebuie s� alege�i modalitatea sub care vre�i s� v� organiza�i activitatea.Un întreprinz�tor poate opta pentru una din urm�toarele forme de organizare a afacerii:

Organizare Caracteristici

Persoana � zic�PF

Poate � autorizat� s� desf��oare o activitate independent� în baza Legii 507/2002, cu înregistrare ulterioar� la O� ciul registrului comer�ului din cadrul Camerei de Comer� �i Industrie prin Biroul Unic.Nu are personalitate juridic�.

Asocia�ia familiala,AF

Se constituie între membrii unei familii cu gospod�rie comun�, în baza aceluia�i normativ �i proceduri ca �i persoan� � zic�. Nu are personalitate juridic�.

Societatea comercial�

Se constituie ca persoan� juridic�, conform Legii nr. 31/1990 republicate, prin asociere între dou� sau mai multe persoane � zice sau juridice, pentru a efectua acte de comer�. Societatea comercial� dobânde�te personalitatejuridic� de la data înregistr�rii în registrul comer�ului.Societ��ile comerciale se pot constitui în una din urm�toarele forme juridice :

a) societate în nume colectiv (SNC)b) societate in comandit� simpl� (SCS)c) societate pe ac�iuni (SA)d) societate în comandit� pe ac�iuni (SCA);e) societate cu r�spundere limitat� (SRL).

Societatea în comandit� simpl� �i în comandit� pe ac�iuni se caracterizeaz� prin existen�a a dou� categorii de asocia�i: comandita�i (asocia�ii care administreaz� societatea �i r�spund nelimitat �i solidar pentru obliga�iilesociet��ii) �i comanditari (asocia�ii care r�spund numai pân� la concuren�a capitalului subscris).

Filiale:

Filialele sunt societ��i comerciale cu personalitate juridic� care se în� in�eaz� într-una din formele de societate enumerate mai sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate în care s-au constituit.

Sedii secundare:O societate comerciala poate s� deschid� în aceea�i localitate cu sediul principal sau în alte localit��i, sedii secundare sub diferite forme : sucursale, depozite, magazine, agen�ii, etc.


262 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor

2. Particularit��i ale formelor de organizare a activit��ii

Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL

Nr. persoaneo persoan�sau membrii unei familii

minimum 2 minimum 5 1 – 50 asocia�i

Capital minim - - 90. 000 RON 200 RON

R�spunderea întreprinz�torului

nelimitat�(cu averea personal�)

nelimitat� �i solidar�, cu excep�ia asocia�ilor comanditari

numai cu capitalul subscris, cu excep�ia asocia�ilor comanditari

numai cu capitalul subscris

Restric�ii pentru asocia�i

asocia�ii nu pot lua parte ca asocia�i cu r�spundere nelimitat� în alte societ��i concurente, f�r� consim- ��mântul celorlal�i asocia�i

-

asociatul unic nu poate avea calitatea de unic asociat decât într-o singur� societate

3. Aspecte relevante ale modului de organizare în func�ie de tipul societ��ii

Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL

Autorizarea prim�riei x - - -

Rezervare � rm� x x x x

Redactare act constitutiv - x x x

Dovada sediu x x x x

Depunere capital social - x x x

Constituire dosar x x x x

Înregistrare în RegistrulComer�ului x x x x

Autorizarea func�ion�riiSe ob�ine personal de la autorit��ile competente

Se ob�ine prin Biroul Unic Biroul Unic Biroul Unic

La ce institu�ii trebuie s�mearg� întreprinz�torul Prim�rie �i CCI CCI CCI CCI

Eviden�a � nanciar contabil�Contabilitate în partid�simpl�

Contabilitate în partid�dubl�

Contabilitate în comandit� dubl�

Contabilitate în partid� dubl�

Sistemul de impozitare Impozit pe venitul anual Impozit pe pro� t Impozit pe pro� t Impozit pe pro� t

AdministrareaNu exista reglement�ri exprese

Unul sau mai mul�i administratori

Unic administrator sau consiliu de administra�ie

Unul sau mai mul�i administratori



II. Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei � rme, începând de la activit��ile preg�titoare �i pân� la momentul pornirii afacerii în mod legal

1. Pre-înregistrare (activit��i preg�titoare)Include toate activit��ile prev�zute de lege ce trebuie îndeplinite de la data când un întreprinz�tor s-a decis s� constituie o form� de organizare a unei afaceri �i data când a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru înregistrarea �i autorizarea func�ion�rii.

� Informare ini�ial� privind procedura �i obliga�iile întreprinz�torului� Veri� carea �i rezervarea � rmei/emblemei (obligatoriu)� Cercetarea � rmei/emblemei la OSIM pentru veri� carea similitudinii

cu m�rci înregistrate în registrul de m�rci (op�ional)� Redactarea actului constitutiv (obligatoriu)� Ob�inerea autenti� c�rii pentru actul constitutiv (obligatoriu)� Redactarea �i ob�inerea declara�iei pe proprie r�spundere a

fondatorilor, administratorilor �i a cenzorilor c� îndeplinesc condi�iile prev�zute de lege (obligatoriu)

� Completarea cererii de înregistrare (obligatoriu)� Ob�inerea evalu�rii prin expertiz�, a bunului imobil subscris ca aport

în natur� la capitalul social (dup� caz)� Ob�inerea certi� catului constatator al sarcinilor cu care, eventual este

grevat bunul imobil subscris la capitalul social (dup� caz)� V�rs�mântul în numerar la capitalul social (direct la banca dorit� sau

la unit��ile CEC de la CCI) (obligatoriu)- Întocmirea dosarului de înregistrare �i autorizare a func�ionarii

(obligatoriu)

Dosarul de înregistrare �i autorizare a func�ionarii trebuie s� contina:

2. Înregistrarea comerciantului

Include activit��ile obligatorii îndeplinite dup� data depunerii dosarului la Biroul Unic �i data înregistr�rii comerciantului în Registrul Comer�ului, incluzând:

� autorizarea constituirii comerciantului de c�tre judec�torul delegat; � ob�inerea, pe cale electronic� a codului unic de înregistrare de la

Ministerul Finan�elor Publice;� redactarea încheierii judec�torului delegat;� înregistrarea comerciantului în registrul comer�ului;

� editarea certi� catului de înregistrare



Nr. Denumire act Tip organizatie Precizari privind utilizarea Crt. PF SNC SA SRL documentului AF SNS SCA

1. Cerere de înregistrare �i autorizare x x x x Obligatoriu

2. Dovada disponibilit��ii � rmei/emblemei (original) � rmei este obligatorie x x x x Dovada pentru disponibilitatea

3. Reproducerea emblemei (4 exemplare) x x x x Op�ional, dac� se declar� emblema

4. Dovada sediului (în copie) x x x x Obligatoriu5. Declara�ia pe proprie r�spundere– original x x x x Obligatoriu

6 Autoriza�ia emis� de Prim�rie conform Legii 507/2002 (copie) x Obligatoriu

7. Actul constitutiv (original) x x x Obligatoriu pentru persoane juridice

8 Dovezile privind efectuarea v�rs�mintelor Este obligatoriu s� existe aporturilor subscrise �i/sau v�rsate (copii) x x x capital v�rsat în numerar

9. Facturi x x x Se utilizeaz� pentru produse noi achizi�ionate ca aport în natur�

10 Expertiza de evaluare a aportului în natur� la Numai în cazul bunurilor imobile capitalul subscris x x x aportate la capitalul social

11 Certi� catul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport grevate imobilele x x x în natur� la capitalul social subscris 12. Dovada intabul�rii bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport la capitalul social subscris

Când sunt aduse crean�e ca aport la13. Cambia, contract de împrumut bancar, contract civil x x capitalul social. Nu sunt permise la SA �i SCA constituite prin subscrip�ie public� �i la SRL-uri

15. Declara�ie cu privire la averea de�inut� (original, x x Obligatoriu pentru asocia�ii care r�spund sub semn�tura privata) nelimitat �i solidar pentru obliga�iile sociale

16. Acte privind activitatea comercial� anterioar� În lipsa acestora se depune actul (copii) privind nivelul studiilor absolvite

17. Specimenul de semn�tur� (original) x x x x Obligatoriu pentru administratori

18 Certi� catul cenzorilor privind depunerea garan�iei legale de c�tre administratori Obligatoriu pentru SA �i SCA

19. Actele constatatoare ale opera�iunilor încheiate în contul societ��ii (copii) x

20. Contractul de administrare (copie) x x x Numai în cazul când societatea este administrat� de o persoan� juridic� 21. Acte de identitate (cu CNP) în copie x x x x Pa�aport pentru reziden�i

22 Actul de înregistrare a fondatorilor persoane În copie tradus� �i legalizat� pentru juridice (copie) - x x x nereziden�i

23. privind participarea la constituirea societ��ii În copie tradus� �i legalizat� (original) pentru nereziden�i

24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x În copie tradus� �i legalizat� pentru constitutiv în numele �i pe seama fondatorului, nereziden�i persoan� juridic� (original)

25. Certi� cat de bonitate (original) - x x x În copie tradus� �i legalizat�

26. Avize prealabile prev�zute de lege - - x x Pentru societ��ile bancare, de asigurare reasigurare, opera�iuni cu valori mobiliare27. Actele pentru autorizarea func�ion�rii din punct de vedere al PSI; sanitar; sanitar-veterinar; al protec�iei de mediu; al protec�iei muncii.

28 Diverse taxe �i onorarii x x x x Sunt stabilite de organele competente



3. Autorizarea func�ion�rii comerciantului

Include activit��ile de autorizare a func�ion�rii comerciantului de c�tre institu�iile publice abilitate, îndeplinite în perioad�, dup� data depunerii dosarului la Biroul Unic �i data eliber�rii anexei con�inând avizele/autoriza�iile/acordurile necesare func�ion�rii: autoriza�ie PSI, sanitar�, sanitar- veterinar�, pentru protec�ia muncii, pentru protec�ia mediului, etc.

CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE �I ANEXE Modelul �i con�inutul Certi� catului de Înregistrare a comerciantului, inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hot�rârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004.

Certi� catul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special �i securizat. Pe certi� cat sunt înscrise urm�toarele date:

� � rma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, a�a cum este înscrisa în actul constitutiv �i în Registrul Comer�ului;

� sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul de înregistrare;

� activitatea principal� exprimat� prin cod CAEN �i un text sumar de descriere;

� CUI – codul unic de înregistrare - cod numeric constituind codul unic de identi� care a unui comerciant;

� atribut � scal – este un cod alfanumeric având semni� ca�ia categoriei de pl�titor de taxe �i impozite la bugetul de stat;

� num�r de ordine în registrul comer�ului – cuprinde num�rul �i data unui comerciant în registrul comer�ului;

� data emiterii certi� catului;� seria �i num�rul de ordine – informa�ie speci� c� regimului special al

documentului.Anexele la Certi� catul de înregistrare se emit atât pentru sediul social

�i sedii secundare cât �i pentru � ecare activitate desf��urat� la sediul principal �i sediu secundar care sunt supuse aviz�rii/autoriz�rii. La un certi� cat de înregistrare se ata�eaz� una sau mai multe anexe.

Fiecare Anex� con�ine:� informa�ii de conexiune la certi� cat (seria, nr, cod unic de înregistrare,

� rma �i sediul social);� informa�ii de identi� care a sediilor secundare (adresa �i/sau activitate

supus� autoriz�rii);� avizul �i/sau autoriza�ia pentru prevenirea �i stingerea incendiilor;



� avizul �i/sau autoriza�ia sanitar�;� autoriza�ia sanitar� veterinar�;� acordul �i/sau autoriza�ia de mediu;� autoriza�ia de func�ionare din punct de vedere a protec�iei muncii;

4. Noti� carea comerciantului c�tre institu�ii publice

Include activit��ile de noti� care a înregistr�rii unui comerciant c�tre alte institu�ii publice cu atribu�ii legate de publicitatea, înregistrarea sau eviden�a comercian�ilor (unde este cazul).

III. Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de înregistrare a unei societ��i comerciale

� Semnarea actului constitutiv de c�tre asocia�i reprezint� etapa consensual�, care produce efecte între p�r�ile semnatare.

� Autorizarea legalit��ii constituirii unei societ��i comerciale revine judec�torului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului, persoan� juridic� �i dispune înregistrarea în registrul comer�ului.

� Înregistrarea (înmatriculare) societ��ii comerciale în registrul comer�ului are rol constitutiv. De la data înregistr�rii în registrul comer�ului societatea a dobândit personalitate juridic�.

� Publicarea în Monitorul O� cial a încheierii judec�torului delegat produce efecte fa�� de ter�i

� Autorizarea func�ionarii este în competen�a institu�iilor publice abilitate. De la data ob�inerii autoriza�iei, comerciantul poate începe activitatea economic� pentru care a fost autorizat

IV. Actele normative care reglementeaz� materia înregistr�rii �i autoriz�rii func�ion�rii comercian�ilor

� Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simpli� carea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor � zice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea � scala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice (M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004)

� Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comer�ului, republicat�, cu modi� c�rile �i complet�rile ulterioare (M. Of. nr. 49 din 4 februarie 1998)

� Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea in� intarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M. Of. nr. 681 din 29 iulie 2004)



� Hot�rârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilirea modelului cererii de inregistrare si al certi� catului de inregistrare in registrul comertului (M. Of. 590 din 1iulie 2004)

� Hot�rârea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobarea taxelor percepute pentru publicarea în Monitorul O� cial al României, Partea a IV-a, a încheierii judec�torului delegat la înregistrarea comercian�ilor �i a actului constitutiv, vizat de judec�torul delegat (M. Of. nr. 373 din 10 iulie 2001)

� Ordonan�a Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 (*republicata*)privind Codul de procedura � scala (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007)

� Hot�rârea Guvernului nr. 625 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M. Of. nr. 414 din 14 iunie 2002)

- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor (M. Of. Nr. 633 din 21 iulie 2006)

� Ordinul ministrului de interne nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila (M. Of. nr. 326 din 15 mai 2009)

� Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.030 din 20 august 2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei (M. Of. nr. 603 din 1 septembrie 2009)

� Ordinul ministrului agriculturii �i alimenta�iei nr. 261 din 9 aprilie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatii de export, precum si de� nirea unitatilor supuse controlului sanitar veterinar (M. Of. nr. 302 din 6 mai 2003)

� LEGE nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca (M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006)� Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 135 din 10 februarie

2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private (M. Of. nr. 274 din 27 aprilie 2010)

- ORDIN nr. 173 din 17 mai 2006 privind modi� carea Procedurii de implementare a Programului pentru informarea si educarea comerciantilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (M. Of. nr. nr. 56/2006 456 din 25 mai 2006).

� Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societ��ile comerciale, republicat�, cu modi� c�rile �i complet�rile ulterioare (M. Of. nr. 33 din 29 ianuarie 1998)



PrecizareNoile reglement�ri prev�d simpli� carea procedurii de autorizare a func�ionarii prin introducerea, în anumite situa�ii expres prev�zute de lege, a Declara�iei pe proprie r�spundere în condi�iile extinderii activit��ilor CAEN pentru care se aplic� aceast� procedur�. Totodat�, se prevede simpli� carea con�inutului cererii de înregistrare �i autorizare, precum �i reducerea cuantumurilor taxelor �i tarifelor aferente înregistr�rii.Efectul imediat al acestor modi� c�ri, la care se adaug� trecerea la sistemul de lucru cu veri� carea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului consumat de comerciant pentru solicitarea înregistr�rii �i, în acela�i timp, de reducere a termenului de eliberare a certi� catului de înregistrare cu anexele aferente la mai pu�in de 20 zile.

CAPITOLUL 2

Planul de afaceri

Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic� �i formal�) a planului de afaceri, prezentul capitol este structurat în cadrul a 3 întreb�ri simple, la care r�spunsurile încearc� s� conving� întreprinz�torul - întemeietor al unei � rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. Întreb�rile sunt:

CE este un plan de afaceri ? DE CE este nevoie de un plan de afaceri ? CARE este con�inutul unui plan de afaceri ?

1. Prima întrebare: Ce este un plan de afaceri?

Pentru a în�elege ce este un plan de afaceri trebuie de� nit întâi conceptul de „afacere”. O de� ni�ie neconven�ional� a acestui concept, poate � : inten�ia unei persoane (� zice sau juridice) de a face/a întreprinde anumite activit��i în scopul ob�inerii unui pro� t.

O afacere trebuie a�adar bine preg�tit�, din timp, exact a�a ca atunci când î�i construie�ti o cas�; trebuie ca înainte de a te apuca de construc�ia efectiv�, s� pui pe hârtie sub forma unui proiect concep�ia �i calculele tale. Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. �i, evident o afacere bun� necesit� un plan de afaceri bine conceput.

Un plan de afaceri se bazeaz� pe urm�toarele elemente:



- un întreprinz�tor (omul de afaceri), care î�i asum� con�tient anumite riscuri �i dore�te s� ob�in� un anumit pro� t

- mai multe activit��i care consum� resurse �i care genereaz� pro� t (ideea de afacere)

- un mediu în care se desf��oar� aceste activit��i (mediul de afaceri).

2. A doua întrebare:DE CE este nevoie de un plan de afaceri?

Înainte ca zidurile halei de fabrica�ie sau oricare alte spa�ii ale � rmei tale s� � e construite, conceptul � rmei se na�te în mintea oric�rui întreprinz�tor parcurgând câteva etape:

�� la început a fost ideea ta de afacere�� apoi din idee s-a n�scut viziunea ta�� la care pentru a ajunge ai nevoie de o strategie�� i în � nal pentru a aplica strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale.

Iat� de ce acest plan reprezint� pe de o parte instrumentul intern prin care tu po�i conduce �i controla, pentru tine, întregul proces de demarare a � rmei tale.În egal� m�sur� planul de afaceri reprezint� �i un instrument extern, � ind �i un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta „transmite” tuturor celor din jurul t�u, clien�i, furnizori, parteneri strategici, � nan�atori, ac�ionari, c� tu �tii cu certitudine ce ai de f�cut, iar într-o economie de pia�� func�ional�, partenerii t�i de afaceri serio�i apreciaz� acest lucru �i te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.

3. A treia întrebareCARE este con�inutul unui plan de afaceri ?

Nu exist� dou� afaceri la fel. Nu exist� dou� organiza�ii la fel. �i de asemenea nu exist� formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.Planul de afaceri trebuie s� � e un instrument de lucru simplu, sugestiv �i pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine s� � e atinse în elaborarea planului de afaceri. Prin abordarea acestora, întreprinz�torul demonstreaz� c� are o percep�ie global� asupra afacerii, c� în�elege toate aspectele ei, atât cele tehnice cât �i cele � nanciare sau de resurse umane. Demonstreaz� mediului exterior (dar �i celui interior) c� st�pâne�te situa�ia.Principalele aspecte (v. modelul prezentat în cadrul acestui capitol) care pot � avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt:



a. Viziune, strategie

b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent�

c. Analiza pie�ei

d. Analiza costurilor de operare

e. Investi�ii necesare

f. Proiec�ii � nanciare

g. Anexe

a. Viziune, strategie

Cuvinte preten�ioase, dar în esen�� atât de simple.Totul pleac� de la viziune.

Fiecare întreprinz�tor are o viziune.

„Vreau s� produc subansamble auto pe care s� le vând Uzinei Dacia”„Vreau s� fabric confec�ii pentru copii”„Vreau s� produc �i s� comercializez sucuri din fructe de p�dure”„Vreau s� în� in�ez o re�ea de Internet - cafe”„Vreau, vreau, vreau . . . ”

„Vreau - iat� o viziune. Aceast� viziune e de fapt obiectivul � nal c�tre care vrei s� te îndrep�i prin afacerea ta. Calea pe care ai hot�rât s� porne�ti pentru a atinge �i împlini viziunea este strategia � rmei tale.

Pentru a clari� ca no�iunea de strategie trebuie s� r�spunzi la urm�toarele întreb�ri:

• Care este esen�a afacerii tale ? Ce anume va genera bani �i pro� t ?• Cum vrei s� arate produsele/serviciile tale ?• Ai deja un model sau un prototip ?• Cine vor � clien�ii t�i ?• Exist� o ofert� comparabil� pe pia�� ?• Unde vrei s� ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz�-�i obiective cuanti� cabile!• Care este punctul t�u tare care te determin� s� crezi c� vei avea succes ?



• Exist� un consens între asocia�i/ac�ionari referitor la problemele mai sus men�ionate?

b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent�

Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a în�elege afacerea în sine, afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în jurul voin�ei unui/unor oameni, apoi se dezvolt� �i func�ioneaz�, conduse de acei oameni. Parafrazând zicala popular� “omul s� n�e�te locul” putem f�r� îndoial� a� rma c� “managerul s� n�e�te afacerea”. Managerul sau viitorul manager ar trebuie s�-�i pun� întreb�ri de genul:

•� Ce experien�� practic� aduci în afacere ?•� De ce cuno�tin�e teoretice dispui ?•� Ce referin�e po�i prezenta ?•� Este familia ta dispus� s� te sprijine ?•� Dispui de mijloace � nanciare pentru a între�ine familia în perioada

di� cil� de început a afacerii ?•� Dispui de mijloace � nanciare pentru a sprijini afacerea ?•� Dispui de aport în natur� pentru a sprijini afacerea ?•� Cuno�tin�ele/experien�a ta sau a partenerului t�u acoper� domeniile

cheie ale afacerii ?•� Unde vei localiza sediul organiza�iei ?•� De câ�i angaja�i ai nevoie ?•� Ce cali� c�ri trebuie s� aib� angaja�ii ?•� Ce nivel de salarizare trebuie prev�zut ?•� Po�i g�si pe pia�a muncii specializ�rile necesare ?•� Ai schi�at o structur� organizatoric� ?

O întrebare special� cu o semni� ca�ie deosebit� se refer� la:

�� Unde va � localizat� afacerea ta ?

Pentru a putea avea în vedere toate criteriile ce privesc alegerea amplasamentului (loca�ia) afacerii tale, vezi chestionarul din capitolul 1.

c. Analiza pie�ei

De ce exist� o afacere ? Ca s� vând� anume produse/servicii c�tre pia��. O analiz� a pie�ei, a modului în care a evoluat în trecut �i a modului în care se anticipeaz� pe viitor evolu�ia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru



determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera.Este important s� r�spundem la întreb�ri referitoare la:

Clien�ii no�tri•� Cine sunt clien�ii t�i ?•� Firme sau persoane � zice ?•� Cum se poate segmenta pia�a ta ?•� Cum este pia�a poten�ial� împ�r�it� din punct de vedere geogra� c ?•� �tii cât de mare este volumul pie�ei poten�iale ?•� Ai un plan de ac�iune pentru atragerea clien�ilor ?

Concuren�a•� Ce �tii despre concuren�� ?•� Câ�i angaja�i au ? Ce for�� de vânzare ?•� Ce cote de pia�� au ?•� Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?•� Ce strategii de pre� are concuren�a ?•� Dar strategii de comunicare/reclam� ?

Pia�a•� Cum apreciezi c� vor evolua vânz�rile ?•� Care este prognoza cererii ?

Politici de marketing•� Ai o strategie de produs ?•� Ai stabilit o politic� de distribu�ie ?•� Ai o politic� de pre� �i condi�ii de plat� ?•� Te-ai gândit la o politic� de imagine, de comunicare cu pia�a ?

Activit��ile de marketing �i politicile de marketing sunt prezentate pe larg în capitolul “Despre marketing în faza de lansare a unei afaceri”.

d. Analiza costurilor de operare

Acest capitol este dedicat în�elegerii �i eviden�ierii costurilor de func�ionare curent� a activit��ii.Realizarea lui demonstreaz� deopotriv� în�elegerea aspectelor tehnologice, economice �i manageriale ale activit��ii curente. Demonstreaz� c� în�elegem � uxul tehnologic, c� �tim de ce infrastructur� de utilit��i avem nevoie, câ�i oameni trebuie s� angaj�m �i în ce structur� trebuie s� îi dispunem.



Este bine s� avem în vedere �i s� nu omitem costuri ca de exemplu:

Costuri de în� in�are a � rmei:• Autoriza�ii• Înscrierea în Registrul Comer�ului.

Costuri curente:• Materii prime• Materiale consumabile, materiale auxiliare,• Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de

conducere, prime �i bonusuri• Costuri de training �i formare personal• Impozite �i taxe locale• Servicii externe - Contabilitate - Consultan�� scal� - Consultan�� juridic� - Consultan�� în management - Consultan�� IT - Consultant PRCosturi de spa�iu - Spa�iu de birouri - Spa�iu de produc�ie - Spa�iu de vânz�ri - Spa�iu de depozitare

Cheltuieli de înc�lzire, gaz, curent, cur��enie, repara�ii, asigurare, ap�/canal, gunoi

Costuri cu echipamentele - Repara�ii - Între�inere

Costuri cu mijloacele de transport • Combustibil • Revizie • Între�inere/Repara�ii • Asigurare de r�spundere civil� & asigurare toate riscurile • Impozite Costuri legate de procesul de vânzare • Deplas�ri • Materiale de prezentare



• Particip�ri la târguri Costuri administrative • Deplasare • Materiale de birou • Comunica�ii: telefon, fax, mobil, e-mail • Copiere documente • Eviden�� primar� �i calculul salariilor • Abonamente (ex. reviste, legisla�ie, între�inere echipamente birou, etc.) • Literatur� de specialitate

Impozite �i taxe

e. Investi�ii necesare

De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi activit��i. �i, de cele mai multe ori, o nou� activitate presupune o investi�ie nou�. Din acest motiv, în acest capitol trebuie s� fundament�m în mod pragmatic, onest �i realist investi�ia. A diminua sau a ignora aspecte conexe investi�iei (de. ex. infrastructura de utilit��i) sau de a o supradimensiona nejusti� cat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt gre�eli frecvente care ridic� imediat semne de întrebare (justi� cate) în mintea ac�ionarilor, partenerilor, � nan�atorilor.

f. Proiec�ii � nanciareProiec�iile � nanciare nu sunt altceva decât anticip�ri/plani� c�ri pe viitor ale situa�iilor � nanciare ale afacerii. Proiec�iile � nanciare sunt model�ri matematice viitoare ale bilan�ului, contului de pro� t �i pierdere �i a calculului de lichidit��i (cash-� ow) pe baza c�rora se calculeaz� eventual �i anumite rate de pro� tabilitate a afacerii.Proiec�iile sunt indisolubil legate de punctele c, d �i e de mai sus. Aceste puncte furnizeaz� datele de intrare în modelul matematic �i dac� aceste date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proiec�iilor � nanciare nu poate � decât tot eronat �i deci complet inutil.

Costuri de investi�ii:•�cl�diri•�echipamente•�ma�ini•�alte bunuri de capital

Costuri conexe investi�iei:•� infrastructura•�ap�•�gaz•�curent•�canalizare•�drum de acces•�Reabilit�ri amenaj�ri•�asigurarea normelor de protec�ia muncii, de protec�ia mediului

Alte costuri•�Cheltuieli de proiect/ investment management•�Cheltuieli pentru ini�ializare în•�scopul utiliz�rii noilor echipamente•�Cheltuieli pentru probe tehnologice



g. Anexe

Evident c� nu pot � propuse formate-cadru, limitative, pentru planul de afaceri. Îns� în cazul anumitor programe de � nan�are pot � puse la dispozi�ia solicitan�ilor formate cadru speci� ce.

Ca manager - întreprinz�tor trebuie s�-�i alc�tuie�ti planul afacerii tale. Po�i introduce acele materiale care te pot ajuta s�-�i prezin�i mai bine afacerea, ca de exemplu: certi� cate de studii/cali� c�ri ale echipei manageriale �i ale resurselor umane, certi� cate de calitate, aprecieri de la clien�i, aprecieri de la banc�, detalii tehnologice sau constructive �i orice alte materiale sau documente pe care managerul - întreprinz�torul le consider� relevante în prezentarea propriei afaceri.

MODEL DE PLAN DE AFACERI

DATE DE IDENTIFICARE

1. Numele � rmei:2. Codul unic de înregistrare:3. Forma juridic� de constituire:4. Activitatea principal� a societ��ii �i codul CAEN al activit��ii principale:5. Natura capitalului social:

Natura capitalului social (%) Public Privat

Român

Str�in

6. Valoarea capitalului:7. Adresa, telefon/fax, e-mail :8. Persoan� de contact:9. Conturi bancare deschise la:10. Asocia�i, ac�ionari principali:

Numele Adresa (sediul)Pondere în

Capital social%



A. Viziune, strategie

În acest capitol de început încerca�i s� r�spunde�i la urm�toarele întreb�ri:

•� Care este esen�a afacerii ? Ce anume va genera bani �i pro� t ? • Produsul 1,2,3… • Serviciile 1,2,3,… • Activitatea 1,2,3…•� Cine vor � clien�ii t�i ? • Persoane • Firme • Bugetul statului

Clien�i/grupe de clien�i

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

MiiEURO %

MiiEURO %

MiiEURO %

MiiEURO %

MiiEURO %

Total cifr� de afaceri 100 100 100 100 100

•� Unde vrei s� ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz�-�i obiective cuanti� cabile ! • La ce cifr� de afaceri/pro� t ? • La ce num�r de angaja�i ?

Obiective (Indicatori �int�) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifr� de afaceri Mii EURO

Din care Export Mii EURO

Pro� t Mii EURO

Nr. de salaria�i Nr persoane

•� Care sunt „punctele tari” care te determin� s� crezi c� vei avea succes ? • Cuno�tin�e tehnologice



• Cuno�tin�e de pia�� • Capital • Rela�ii • Capacitate de munc�

B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent�

B1. ISTORIC

În aceast� sec�iune încerca�i s� r�spunde�i succint la întreb�ri de genul:

•� Cum a ap�rut ideea Dvs. de afacere ?•� Care au fost principalele etape de dezvoltare pân� în prezent ?•� Ce activit��i genereaz� ast�zi pro� tul � rmei �i sursele de dezvoltare ?

B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE

MANAGEMENT

Nume �i prenume Func�ia Studii/Specializ�ri

Ata�a�i un Curriculum Vitae pentru � ecare persoan� relevant�.

Managementul unei organiza�ii este determinant pentru evolu�ia acesteia.Încerca�i s� eviden�ia�i felul în care cuno�tin�ele/specializ�rile/experien�a � ec�ruia dintre manageri va in� uen�a în mod pozitiv evolu�ia � rmei.

PERSONALDetaliere pe activit��i

Activitatea Num�r de salaria�iActivitatea 1Activitatea 2Activitatea 3…TOTAL(Organigrama poate � ata�at�, dac� e cazul)



B3. ACTIVIT�TEA CURENT�

1. Produsele/serviciile actuale:(pute�i descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul din cifra de afaceri, nivelurile de pre�uri)

Produs Pondere în vânz�rile totale

Produsul 1

Produsul 2

Produsul 3

2. Principalii furnizori actuali de materii prime �i materiale:

Furnizori Forma de proprietate Valoarea anual� a achizi�iilor(mii lei)

Materie prim�/serviciu



Pondere materii prime importate (%) în total materii prime

3. Descrierea sumar� a procesului tehnologic actual:

4. Date tehnice cu privire la principalele ma�ini, utilaje �i mijloace de transport a� ate în proprietatea agentului economic:

Mijloc � x Caracteristici tehnice An fabrica�ie Valoare de pia�� estimat�



5. Imobile existente:

Denumire Destina�ieProprietate Închiriate

Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere

Prezenta�i locul unde � rma î�i desf��oar� activitatea �i cum sunt asigurate utilit��ile necesare (energie electric�, ap�, canal).

NOT� :Pot � anexate, în copie, acte de proprietate/contracte de închiriere, liste de inventar, facturi de achizi�ie, etc.

C. Analiza pie�ei

C1. PIA�A ACTUAL�

1. Principalii clien�i:

Vânz�ri pe (principalii) clien�i

Mii EURO

(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total

Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %

Clien�i interni

1

2

3

Total pia�a intern�

Clien�i externi

1

2

3

Total export

Total intern + export



2. Principalii concuren�i:

Produs/serviciu oferit pie�eiFirm� concurent�

Denumirea � rmei/ � rmelor Ponderea pe pia��( %)

1

2

3

4

5

6

3. Pozi�ia produselor/serviciilor societ��ii pe pia�� comparativ cu cele ale concuren�ei: (Descrie�i principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/serviciilor d-voastr� comparativ cu cele oferite de concuren��).

C2. DATE PRIVIND PIA�A �I PROMOVAREA NOULUI PRODUS/SERVICIU:

1. Clien�i poten�iali:(Descrie�i ce strategie de marketing a�i gândit s� aplica�i, cum a�i identi� cat clien�ii poten�iali, cum ve�i extinde pia�a sau identi� ca noi pie�e, etc.)

Anul curent (N)Vânz�ri preconizate pe(principalii) clien�iMii EURO



Clien�i interni

1

2

3

Total pia�a intern�

Clien�i externi

1

2

3

Total export




Anul N+1Vânz�ri preconizate pe(principalii) clien�iMii EURO

Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total


Clien�i interni

123Total pia�a intern�

Clien�i externi

123Total export


Anul N+2Vânz�ri preconizate pe(principalii) clien�iMii EURO



Clien�i interni

123Total pia�a intern�

Clien�i externi

123Total export


(se pot ata�a studii de cercetare de pia�� sau statistici la care se face referire, precum �i cereri de ofert�/pre-contracte de la poten�ialii clien�i)

2. Concuren�i poten�iali:

Produs/serviciu oferit pie�eiFirme concurente în condi�iile lans�rii pe pia�� a produselor/

serviciilor noi

Denumirea � rmei/� rmelor Ponderea pe pia��(%)

1

2

3

4

5

6



3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:De ex. Pre�, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vânzare

Alte avantaje:

4. Reac�ia previzibil� a concuren�ei la apari�ia de noi oferte pe pia��:

5. Cum se va realiza desfacerea produselor:

Produse/grupe de produsePondere în

cifra de afaceri ( % )

Forme de desfacer e(%)

6. Activit��i de promovare a vânz�rilor :De ex.: Publicitate, Lansare o� cial�, Pliante, bro�uri, Plata în rate

(Descrie�i care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor �i dup� aceea estima�i costurile anuale de promovare)

Cheltuieli pentru promovareaproduselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii EURO)

Anul 1 Anul 2 Anul 3

Total cheltuieli



D. Analiza costurilor de operare(Dup� implementarea investi�iei)

1. Produsele noi: (descrie�i tipul de produse/servicii �i caracteristici, procentul din total vânz�ri, pre� vânzare)

Produs Pondere în vânz�rile totale

Produsul 1Produsul 2Produsul 3Produs Nou 1Produs Nou 2

2. Principalii furnizori de materii prime:

Furnizori Forma de proprietate Valoarea anual� a achizi�iilor(mii lei)




(Descrie�i cum v-a�i propus s� face�i aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)

Pute�i anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale.

3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic:

(Descrie�i pe scurt procesul tehnologic �i îmbun�t��irea adus� prin proiectul de investi�ii, dac� e cazul)

3.1. Impactul asupra mediului:(Descrie�i cum poate proiectul afecta mediul, �i ce solu�ii a�i gândit pentru eliminarea acestor efecte)

(Dac� a fost elaborat se poate ata�a un Studiu de Impact)



4. Cheltuieli anuale de produc�ie:

(Detalia�i cheltuielile directe �i indirecte anuale ale activit��ii ce se va desf��ura în urma implement�rii proiectului la capacitatea maxim�)

Cheltuieli de produc�ie directe Suma %

Materii prime

Materiale auxiliare

Manoper� direct� (salarii + taxe �i contribu�ii sociale)

Energie, alte utilit��i

Subansamble

Servicii sau lucr�ri subcontractate

Alte cheltuieli directe

Cheltuieli de produc�ie indirecte

Administra�ie / Management

Cheltuieli de Birou / Secretariat

Cheltuieli de Transport

Cheltuieli de Paz�

Cheltuieli de protec�ia muncii �i a mediului

Alte chetuieli indirecte

TOTAL

5. Venituri anuale preconizate :

(Detalia�i volumul vânz�rilor anuale pentru � ecare categorie de produs/servicii oferite prin implementarea proiectului la capacitatea maxim� a echipamentelor)

Vânz�ri la capacitatea maxim� Suma (lei)

Produsul 1

Produsul 2

Produsul 3

TOTAL



E. Investitii necesare

1. Descrierea investi�iei propuse în contextul procesului tehnologic descris anterior

Obiectul investi�iei Furnizor Valoarea estimat� Durata de amortizare (ani)

TOTAL :

(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum �i proiectul, autoriza�iile �i avizele necesare, dup� caz.)

2. Modul de asigurare cu utilit��i:(Unde va � implementat proiectul, adresa, descrierea spa�iului �i cum sunt asigurate utilit��ile necesare)

(se poate ata�a o schi�� de amplasare a mijloacelor � xe achizi�ionate)

3. Gra� cul de realizare a investi�iei:Activitate Durata de implementare

Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna ...



6. Modi� c�rile necesare a � efectuate la echipamentele, cl�dirile existente:

7. Modi� c�rile necesare a � operate în structura �i num�rul personalului angajat:(Prezenta�i num�rul de posturi create, tipul postului, cali� carea necesar�, salariul lunar propus, inclusiv costurile referitoare la impozite �i contribu�ii sociale. Pute�i descrie cum inten�iona�i s� recruta�i personalul necesar �i cum îl ve�i instrui pentru postul respectiv, precum �i ce program de preg�tire gândi�i în viitor �i cum v� propune�i s� motiva�i personalul).

(Noua organigram� poate � ata�at�, daca e cazul)

F. Proiec�ii � nanciare

Indicatori economici ai situa�iei trecute

Anul

N-2 N-1 N

Rata curent� a lichidit��iiRata rapid� a lichidit��iiRata de recuperare a crean�elorRata pro� tuluiRata solvabilit��ii

(Bilan�urile contabile pe ultimii trei ani �i pe ultimul semestru pot � ata�ate. Situa�iile � nanciare pe ultimul trimestru pot � ata�ate).

Plan de � nan�are a investi�iei:Suma %

Credite bancare

Capital propriu

Alte surse

TOTAL 100

În cadrul planului de afaceri este recomandabil s� se prezinte:

•�Proiec�ii � nanciare ale Fluxului de Numerar (prezent�m mai jos un model realizat în conformitate cu Standardele Române�ti de Contabilitate).



AN N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5

Fluxuri denumerar din activit��i de exploatare

� încas�rile în numerar din vânzarea de bunuri �i prestarea de servicii

� încas�rile în numerar provenite din redeven�e, onorarii, comisioane �i alte venituri

� pl��ile în numerar c�tre furnizorii de bunuri �i servicii

� pl��ile în numerar c�tre �i în numele angaja�ilor

� pl��ile în numerar sau restituiri de impozit pe pro� t

Fluxuri de numerar dinactivit��i de investi�ii

� pl��ile în numerar pentru achizi�ionarea de terenuri �i mijloace � xe, active necorporale �i alte active pe termen lung

� încas�rile de numerar din vânzarea de terenuri �i cl�diri, instala�ii �i echipamente, active necorporale �i alte active pe termen lung

� pl��ile în numerar pentru achizi�ia de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi

� încas�rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi

� avansurile în numerar �i împrumuturile efectuate c�tre alte p�r�i

� încas�rile în numerar din rambursarea avansurilor �i împrumuturilor efectuate c�tre alte p�r�i

Fluxuri denumerar din activit��i de � nan�are

� veniturile în numerar din emisiunea de ac�iuni �i alte instrumente de capital propriu

� pl��ile în numerar c�tre ac�ionari pentru a achizi�iona sau a r�scump�ra ac�iunile întreprinderii

� veniturile în numerar din emisiunea de obliga�iuni, credite, ipoteci �i alte împrumuturi

� ramburs�rile în numerar ale unor sume împrumutate

� pl��ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obliga�iilor legate de o opera�iune de leasing � nanciar

Fluxuri de numerar – totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la � nele perioadei

•�proiec�ii � nanciare integrate ale Bilan�ului, Contului de Pro� t �i Pierdere �i ale Fluxului de Numerar (modelul B�ncii Europene pentru Reconstruc�ie �i Dezvoltare, BERD, realizat în conformitate cu normele contabile IAS – International Accounting Standards)



BILAN� SIMPLIFICAT

Mii EURActual Proiec�ii

N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6

ACTIVE

Active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar existent la începutul perioadei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar generat de activitatea de exploatare Crean�e 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Stocuri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Alte active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Active Circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Active � xe nete (inclusiv � nanciare �i necorporaleTotal Active Fixe

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL ACTIVE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

CAPITAL �I DATORII

Datorii Curente

Descoperit de cont la începutul perioadei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Credite pe termen scurt 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Furnizori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Alte datorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Datorii Curente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Datorii pe Termen LungCredite pe termen lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Credite pe Termen Lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Alte Datorii pe Termen Lung �i Provizioane 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

CAPITALURI

Capital social 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Pro� t repartizat în cursul anului 0,0 0,0 0,0

Pro� turi repartizate în anii anteriori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL CAPITALURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL CAPITALURI �I DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



CONT DE PROFIT �I PIERDERE


N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6

VÂNZ�RI

Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Vânz�ri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Costuri �i Cheltuieli Costul Bunurilor Vândute Materii prime �i materiale Combustibili �i energie Servicii subcontractate AlteleSalarii, prime �i contribu�iiCostul Total al Bunurilor Vândute

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Costuri Administrative �i de Desfacere 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

AmortizareAmortizare total� 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Venituri / Costuri nete din dobânziTotal venituri / costuri nete din dobânzi

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Pro� t / Pierdere din Activitatea Extraordinar�Total Pro� t / Pierdere Extraordinar�

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

VENIT NET ÎNAINTE DE IMPOZITARE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Dividende Pl�tite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

SITUA�IE SIMPLIFICAT� A FLUXULUI DE NUMERAR


N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6

SURSE

Din Activitatea de Exploatare

Pro� turi repartizate

Amortizare

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar din Activitatea de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar din Activitatea Financiar�

Pro� t din Activitatea Financiar� 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



În continuare, pe baza proiec�iilor � nanciare de mai sus, este necesar s� se realizeze:

•� O analiz� a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii Actualizate Nete (VNAT) �i a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)

•� O analiz� a pragului de rentabilitate•� Un � ux de numerar detaliat lunar / s�pt�mânal, pe termen scurt, pentru

primele luni dup� începerea investi�iei•� O analiz� de senzitivitate

CAPITOLUL 3

Bilan�ul, Contul de pro� t �i pierderi �i Fluxul de numerar

1. Un întreprinz�tor trebuie s� �tie contabilitate?

La aceast� întrebare pot exista mai multe r�spunsuri pe care le delimit�m între urm�toarele extreme: •� întreprinz�torul „expeditiv”

pe mine nu m� intereseaz� ce scrie în aceste hârtii pe care le semnez „ca primarul” . Asta e treaba contabilului meu! De aia îl pl�tesc, ca

Numerar din Alte Surse

Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

UTILIZARIActivitati de Investitii

Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Din activitati � nanciarePierdere din activitatea � nanciara 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

SURPLUSUL/DEFICITUL ANUAL DE NUMERAR 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



s� le fac�, la timp �i s� mi le pun� sub nas s� le semnez. Eu am alte treburi mai importante!

•� întreprinz�torul „super-meticulos” toate rapoartele contabile, � e c� e vorba de bilan� sau de altele, le fac eu

cu mâna mea. Trebuie s� �tiu tot ce scrie în ele. În de� nitiv e afacerea mea, nu a contabilului!

Desigur c� nici una dintre cele 2 situa�ii extreme nu este de recomandat. Pentru un întreprinz�tor este util s� cunoasc� esen�a acestor rapoarte contabile, nu � indc� legea îl oblig� s� le întocmeasc�, ci � indc� prin ele poate lua pulsul propriei sale afaceri. În cele ce urmeaz� se prezint� sintetic, pe în�elesul tuturor, într-o formula simpli� cat� cele 3 tipuri de rapoarte care sunt relevante pentru oricare întreprinz�tor �i anume: � Bilan� � Cont de pro� t �i pierdere � Calculul lichidit��ilor

2. Bilan�ul

� reprezint� situa�ia patrimonial� a întreprinderii � arat� sursele de � nan�are ale � rmei pe de o parte (PASIV) �i pe de alt� parte modul în care acestea au fost utilizate (ACTIV)

În ce scop De unde s-au cheltuit banii � rmei tale? provin banii � rmei tale?

ACTIV PASIVActive imobilizate� Imobiliz�ri necorporale� Imobiliz�ri corporale� Imobiliz�ri � nanciare

Capital propriu� Capital social� Rezultatul exerci�iului� Rezerve

Active circulante� Stocuri� Crean�e� Disponibilit��i

Provizioane pentru riscuri �i cheltuieli

Conturi de regularizare - activDatorii totale� Datorii pe termen lung� Datorii pe termen scurt

Prime privind rambursarea obliga�iunilor Conturi de regularizare - pasiv



PASIVUL reprezint� acea parte a bilan�ului care arat� sursele de � nan�are ale � rmei. Ordinea de a�ezare în bilan� este de la sursele permanente �i pe termen lung la cele pe termen scurt.Capitalul propriu, format din:

� Capital social� Rezultatul exerci�iului� Rezerve

Reprezint� cea mai stabil� surs� de � nan�are: sunt banii proprietarilor, care se presupune c� se vor retrage ultimii „din afacere”.Provizioane pentru riscuri �i cheltuieli: rezerve ale � rmei pentru posibile viitoare pierderi: „bani albi pentru zile negre”.Datoriile sunt grupate în dou� categorii:

� Datorii pe termen lung (credite de la b�nci)� Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile c�tre

furnizori, etc).Conturile de regularizare: re� ect� regulariz�rile contabile care apar pe parcursul unui exerci�iu � nanciar.

ACTIVUL reprezint� acea parte a bilan�ului care arat� cum au fost consumate resursele atrase de � rm�. Active imobilizate

� Imobiliz�ri necorporale� Imobiliz�ri corporale� Imobiliz�ri � nanciare

= sunt re� ectate toate investi�iile pe termen lung pe care le-a f�cut � rma: de la cl�diri, utilaje, mijloace de transport, pân� la licen�ele �i brevetele pe care le de�ine.Active circulante

� Stocuri� Crean�e� Disponibilit��i

= fondul circulant al � rmei care se schimb� de la un an la altul, în func�ie de procesul de produc�ie. În general, activitatea � rmei este re� ectat� în aceast� pozi�ie bilan�ier�.Conturile de regularizare: re� ect� regulariz�rile contabile care apar pe parcursul unui exerci�iu � nanciar. Prime privind rambursarea obliga�iunilor: este pozi�ie bilan�ier� care apare doar în cadrul societ��ilor careemit obliga�iuni.



3. Contul de pro� t �i pierderi

Formular Cont de pro� t �i pierderi simpli� cat

(+) Venituri din exploatare •� Venituri din vânzarea m�rfurilor •� Produc�ia exerci�iului •� Alte cheltuieli de exploatare(-) Cheltuieli pentru exploatare •� Cheltuieli privind m�rfurile •� Cheltuieli materiale •� Cheltuieli cu servicii •� Cheltuieli cu personalul •� Cheltuieli cu amortiz�rile •� Alte cheltuieli de exploatare

(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE

(+) Venituri � nanciare(-) Cheltuieli � nanciare

(=) REZULTATUL FINANCIAR

REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR

(+) Venituri excep�ionale(-) Cheltuieli excep�ionale(=) REZULTATUL EXCEP�IONAL

REZULTATUL BRUT= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR+ REZULTATUL EXCEP�IONAL

(-) Impozit pe pro� t

REZULTATUL NET

Contul de pro� t �i pierderi re� ect� situa�ia � scal� a � rmei. Acesta este împ�r�it în cele trei capitole importante ale activit��ii � rmei:

1. activitatea de produc�ie (exploatare)2. activitatea � nanciar�3. activitatea excep�ional� (evenimente care apar în mod excep�ional în

exerci�iul � nanciar respectiv)



4. Calcul de lichidit��i

Prezentarea celor dou� formule:

a) Metoda direct�

Fluxuri de numerar din activit��i de exploatare:� încas�rile în numerar din vânzarea de bunuri �i prestarea de servicii;� încas�rile în numerar provenite din redeven�e, onorarii, comisioane �i

alte venituri;� pl��ile în numerar c�tre furnizorii de bunuri �i servicii;� pl��ile în numerar c�tre �i în numele angaja�ilor;� pl��ile în numerar sau restituiri de impozit pe pro� t, doar dac� nu pot

� identi� cate în mod speci� c cu activit��ile de investi�ii �i de � nan�are.Fluxuri de numerar din activit��i de investi�ii:

� pl��ile în numerar pentru achizi�ionarea de terenuri �i mijloace � xe, active necorporale �i alte active pe termen lung

� încas�rile de numerar din vânzarea de terenuri �i cl�diri, instala�ii �i echipamente, active necorporale �i alte active pe termen lung;

� pl��ile în numerar pentru achizi�ia de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

� încas�rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

� avansurile în numerar �i împrumuturile efectuate c�tre alte p�r�i;� încas�rile în numerar din rambursarea avansurilor �i împrumuturilor

efectuate c�tre alte p�r�i.Fluxuri de numerar din activit��i de � nan�are:

� veniturile în numerar din emisiunea de ac�iuni �i alte instrumente de capital propriu;

� pl��ile în numerar c�tre ac�ionari pentru a achizi�iona sau a r�scump�ra ac�iunile întreprinderii;

� veniturile în numerar din emisiunea de obliga�iuni, credite, ipoteci �i alte împrumuturi;

� ramburs�rile în numerar ale unor sume împrumutate;� pl��ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obliga�iilor legate

de o opera�iune de leasing � nanciar.Fluxuri de numerar - totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la � nele perioadei



b) Metoda indirect�

Fluxuri de numerar din activit��i de exploatare:� rezultat net;� modi� c�rile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;� ajust�ri pentru elementele nemonetare �i alte elemente incluse la

activit��ile de investi�ii sau de � nan�are.Fluxuri de numerar din activit��i de investi�ii:

� pl��ile în numerar pentru achizi�ionarea de terenuri �i mijloace � xe, active necorporale �i alte active pe termen lung;

� încas�rile de numerar din vânzarea de terenuri �i cl�diri, instala�ii �i echipamente, active necorporale �i alte active pe termen lung;

� pl��ile în numerar pentru achizi�ia de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

� încas�rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

� avansurile în numerar �i împrumuturile efectuate c�tre alte p�r�i;� încas�rile în numerar din rambursarea avansurilor �i împrumuturilor

efectuate c�tre alte p�r�i.Fluxuri de numerar din activit��i de � nan�are:

� veniturile în numerar din emisiunea de ac�iuni �i alte instrumente de capital propriu;

� pl��ile în numerar c�tre ac�ionari pentru a achizi�iona sau a r�scump�ra ac�iunile întreprinderii;

� veniturile în numerar din emisiunea de obliga�iuni, credite, ipoteci �i alte împrumuturi;

� ramburs�rile în numerar ale unor sume împrumutate;� pl��ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obliga�iilor legate

de o opera�iune de leasing � nanciar.Fluxuri de numerar - totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la � nele perioadei

Contul de pro� t �i pierderi reprezint� situa�ia � scal� a � rmei în timp ce Fluxul de lichidit��i reprezint� situa�ia � nanciar� al � rmei.

5. Exemplu

Pentru o mai bun� în�elegere ilustr�m cele spuse cu un exemplu:Societatea comercial� ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX prin aportul unicului asociat, în valoare de 5.000.000 lei.



La 17.01.2XXX � rma a achizi�ionat un utilaj în valoare de 2.500.000 lei, stocuri de materii prime de 1.000.000 lei, restul banilor de 1.500.000 lei � ind în banc�.De asemenea, � rma a contractat un credit pe termen scurt în valoare de 1.000.000 lei, din care a achizi�ionat o licen�� de fabrica�ie.La 31.12.2XXX, bilan�ul � rmei se prezenta astfel

ACTIV PASIV

Active imobilizate� licen�� fabrica�ie 1.000.000� utilaj 2.500.000

Capital propriu� Capital social 5.000.000

Active circulante� Stocuri materii prime 1.000.000� Disponibilit��i 1.500.000

Provizioane pentru riscuri �i cheltuieli

Conturi de regularizare - activ Datorii totale 1.000.000� Credit pe termen scurt

Prime privind rambursarea obliga�iunilor Conturi de regularizare – pasiv

TOTAL 6.000.000 TOTAL 6.000.000

Societatea ABC IMPEX SRL, în luna februarie, a avut urm�toarele opera�ii:� a cump�rat materiale în valoare de 500.000 lei,� a pl�tit salarii în valoare de 350.000 lei,� a pl�tit dobânzi la banc� în valoare de 10.000 lei� a înregistrat amortiz�ri în valoare de 5.000 lei� a vândut produsele realizate cu lei� a încasat dobând� pentru lichidit��ile din banc� 8.000 lei

În aceast� situa�ie Contul de pro� t �i pierderi �i Fluxul de numerar se prezint� astfel:

Contul de pro� t �i pierderi

(+) Venituri din exploatare� produse 1.200.000 (-) Cheltuieli exploatare� materiale 500.000� salarii 350.000� amortiz�ri 5.000

REZULTAT EXPLOATARE 345.000(+) Venituri � nanciare

� dobânzi încasate 8.000 (-) Cheltuieli � nanciare



� dobânzi pl�tite 10.000REZULTATUL FINANCIAR -2.000REZULTATUL CURENT 343.000REZULTATUL EXCEP�IONAL 0REZULTATUL BRUT 343.000- impozit pe pro� t (16%) 54.880REZULTATUL NET 288.120

Not�:Dac� societatea comercial� ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunci impozitul pe pro� t era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei

Fluxul de numerar:

SOLD INI�IAL 0

Încas�ri din vânzarea produselor 1.200.000

Încas�ri din dobânzi bancare 8.000

TOTAL ÎNCAS�RI 1.208.000

Pl��i materiale 500.000

Pl��i salarii 350.000

Pl��i dobânzi 10.000

Pl��i impozit pe pro� t 54.880

TOTAL PL��I 914.880

SOLD LUN� 293.120

SOLD FINAL (Sold ini�ial + Încas�ri – Pl��i) 293.120

Dup� cum se poate observa rezultatul exerci�iului nu este acela�i cu soldul � nal al Fluxului de numerar. O parte dintre cheltuieli (cum ar � amortizarea) nu reprezint� �i o plat�.

Cu alte cuvinte: ce este pe hârtie, nu este �i în buzunar!


Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAINI�IERE ÎN C�UTAREAUNUI LOC DE MUNC�

Instalator_7_A5_Initiere cautarea munca.indd 1 2/17/2011 3:06:46 PM


CAPITOLUL 1 Economia de Piata Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de diferite. Ele insa au in comun faptul ca sunt organizate si functioneaza, in linii generale, ca economii de schimb, � ecare constituind un sistem propriu care s-a transformat treptat, in mod inertial – intamplator sau constient. Dupa o evolutie complexa, indelungata, s-a ajuns ca, in prezent, partea covarsitoare a acestor economii sa se bazeze in special pe proprietatea privata, devenind astfel economii de piata, concurentiale sau capitaliste. Pentru ca importanta economiilor de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietate este in scadere si au perspective tot mai limitate, dar si pentru ca Romania evolueaza in directia economiei de piata, o vom prezenta numai pe aceasta din urma.

1. SISTEMUL ECONOMIC DE PIATA Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea economica dintr-o tara este orgnizata si functioneaza ca economie de piata sunt urmatoarele: 1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este dominata in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, speci� c acestui gen de economie. 2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei initiative a agentilor economici. 3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul simulativ sau coercitiv al acesteia determinand progresul economico-social. 4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei agentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care � ecare urmareste realizarea propriilor interese. 5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care, pentru producatori, inseamna maximizarea pro� tului, iar pentru consumatori maximizarea utilitatii. 6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a aesteia. In viata reala, economia � ecarei tari constituie un model al economiei de piata, � ind apreciata ca atare pentru ca modul de organizare si functionare corespunde, in mare, trasaturilor fundamentale pe care le-am prezentat. Comparativ cu modelul teoretic, modelele reale ale economiilor de piata nu constituie niciodata o forma ideala, pura, ci sunt afectate de diferente mai mari sau mai mici.


302 - Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

In consecinta, economia de piata este o economie de schimb intemeiata special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiul de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare, iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile economice.

2. PROPRIETATEA In economia de piata, proprietatea privata determina independenta, autonomia agentilor economici si diviziunea muncii intre ei, iar satisfacerea trebuintelor per ansamblul societatii se poate realiza numai prin intermediul schimbului, prin vanzare-cumparare. Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social cu privire la bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate sau obtinute din activitatea economica. Aceasta relatie releva exercitarea unuia, mai multor sau tuturor atributelor proprietatii: dreptul de posesiune, dreptul de utilizare, dreptul de dispozitie si dreptul de uzufruct (dreptul de a se folosi de rodul unui bun, de venitul unei mosteniri, de dobanda unui imprumut etc.). Intotdeauna proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente: obiectul proprietatii si subiectul proprietatii. Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietii economico-sociale. Urmare a dezvoltarii continue a societatii, sfera de cuprindere a bunurilor se a� a intr-o permanenta schimbare, se imbogateste necontenit. Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita atributele proprietatii in forme extrem de variate. Faptul ca proprietatea privata reprezinta temelia economiei de piata nu exclude existenta altor forme de proprietate, pluralismul acestora. Astfel, in raport de titularul subiectului proprietatii, distingem:

– proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane � zice sau juridice (� rme de toate genurile). Ea poate � proprietate individuala sau asociativa;

– proprietatea publica – apartine statului sau administratiilor publice centrale si locale;

– proprietatea mixta, care partine atat unor proprietari privati, cat si statului sau administratiei publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferite variante a celorlalte doua forme de proprietate. Asocierea poate avea loc atat in cradul national, cat si international.

Desigur ca pot exista si alte forme de proprietate, care uneori reprezinta, in fapt, modalitati diferite de combinare a formelor mentionate.In perioada contemporana, formele de proprietate amintite coexista chiar in cadrul aceleiasi tari, sunt interdependente si intr-o continua transformare. In



diferite tari si perioade, locul si rolul formelor de proprietate se modi� ca in functie de capacitatea � ecareia de a-si demostra viabilitatea prin e� cienta si rentabilitate in folosirea obiectului proprietatii. Pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele pentru mentinere si a� rmare tot mai puternica, ceea ce se realizeaza mai ales prin: reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii, promovarea progresului tehnic si marirea volumului productiei, de pe urma carora in � nal este avantajat consumatorul. Tocmai in acest sens se spune ca pluralismul formelor de proprietate constituie o necesitate pentru orice economie moderna. Coexistenta formelor de proprietate, ca trasatura a economiei de piata, este expresia � reasca a liberei initiative, a dreptului democratic pe care il au membrii societatii de a alege in mod liber, de a prefera orice forma de proprietate care corespunde cel mai bine intereselor pe care le are � ecare. Aceasta inseamna ca pluralismul proprietatii nu este numai necesar, ci si posibil.

3. LIBERA INITIATIVA Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru realizarea propriilor interese asa cum considera � ecare ca este mai bine. Orice actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza interesele trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimic libertatea de actiune a celorlalti. De aici decurge ca libertatea de actiune este o caracteristica generala aplicabila in mod egal tuturor agentilor economici si ca orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. In acest sens, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore ale libertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa, precum si modalitatile prin care poate � restabilita. Asemenea legi exprima acceptiunea pe care o da societatea libertatii de actiune in economie intrucat ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative alese si ele in mod liber. Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea, pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economici care asigura, totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea de actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de a utiliza, de a dispune de ele si de uzufructul lor. Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de a dezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispun sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu caracter economic etc. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietarului de a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale aconomice si bunuri



care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profunda de motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa, stimulare, responsabilitate si competenta. Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile proprietatilor particulare. Pe baza acesteia se creeaza acel comportament economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce la realizarea unei activitati economice e� ciente, atat pentru � ecare proprietar in parte, cat si pentru societatea in ansamblul sau. In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata prin formarea si consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale, libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai � sursa de e� cienta si rentabilitate, de implinire a libertatii fundamentale a omului. Se produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia. Libera initiativa creeaza premisele ca agentii economici sa participe asa cum vor la tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionarii normale a economiei, pornind de la interesele si posibilitatile � ecaruia. In acest fel, agentul economic devine atent la semnalele pietei, orientand resursele de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu prioritate a activitatilor utile. In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent, liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor administrative de stat, rigiditatea si in� exibilitatea la schimbare si innoire. Proprietatea privata, generand initiative, restructureaza activitatea econimica in functie de interesul agentilor economici. Ea determina pe proprietari sa urmareasca a� rmarea prorpiei e� ciente si, totodata, pe a celorlalti. In aceste conditii, veniturile vor � inegal distribuite in societate pentru ca re� ecta inegalitatea e� cientei activitatii agentilor economici, la baza careia se a� a deosebirile dintre ei sub aspectul instructiei, disciplinei, capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii, vointei, aptitudinilor, spiritului novator, preocuparii, spiritului de economie etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoare a � ecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea, libera initiativa va determina a� rmarea valorilor corespunzator acestor criterii, inlaturand incompetenta, impostura si pseudovalorile. PROBLEME DE DISCUTAT Ce se intelege prin economie de piata? Care sunt trasaturile fundamentale ale economiei de piata? De� niti proprietatea si aratati care sunt atributele acesteia? Prin ce se caracterizeaza obiectul proprietatii?



Cine poate � subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia? Care sunt principalele forme de proprietate? In ce consta pluralismul formelor de proprietate? Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor de proprietate in economia de piata? Ce intelegeti prin libera initiativa si cum se manifesta aceasta? Care este baza asigurarii liberei initiative? TEXT DE COMENTAT “In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al concurentei joaca rolul unei “maini invizibile”, care va directiona optiunile economice ale � ecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci? Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?” Michael Didier, Economia: regulile jocului(Traducere din limba franceza, dupa editia a doua,din 1989, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 77)

CAPITOLUL 2 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii. Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum vitae (CV). Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o forma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV. Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-ti CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa � ti foarte circumspecti si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, � ti convinsi, la randul sau, echipa de selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul” � ecaruia dintre candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre



cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV va poate facilita pregatirea demersului � ecaruia dintre dumneavoastra catre reusita:

1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al carierei � ecaruia dintre noi;

2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru angajare;

3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata, chiar in ziua interviului;

4. Nu exist� re�ete-miracol pentru un CV. A g�si o slujb� bun� este rezultanta a 70% investi�ie personal� (�i) de energie �i a numai 30% transpunere în practic� a unor metode de cercetare �i cuno�tin�e de specialitate …;

5. … �i, totu�i, exist� dou� re�ete-miracol: cantitatea de munc� investit� �i cadrul mental al reu�itei de care dispune � ecare dintre noi.

Prin abordarea problematicii care urmeaza, incercam sa va oferim, posibilitatea de a mai adauga ceva la acumularile � ecaruia dintre dumnea-voastra. Pentru ca nu dorim sa va oferim modele, retete, indicatii pretioase etc.. ci si o alta maniera de va concepe si redacta propriul dumneavoastra CV. 1. Cele zece reguli de aur ale unui CV castigator In urma cu 25-30 ani, cand mobilitatea profesionala era (inca) scazuta si sistemul economic oferea, prin functionalitatea sa, indiferent de tara si/sau de zona geogra� ca, posibilitatea crearii de noi locuri de munca, un CV putea foarte bine sa se rezume la prezentarea unui “parcurs profesional” al candidatului. Astazi, insa, in conditii pe care numai dorim sa le invocam si nici sa le (re)explicam, CV-ul a devenit un mijloc de marketing personal foarte complex si complicat (so� s� cat). El trebuie sa corespunda unor anumite standarde (foarte exigente) care nu sunt impuse de nici o autoritate superioara, ci de concurenta din ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata muncii si a fortei de munca. Un CV redactat necorespunzator ne poate elimina din “randurile” concurentei in mai putin timp decat cel necesar lecturarii sale. Iata de ce ne permitem sa apreciem ca relevarea urmatoarelor 10 reguli de aur poate � de natura sa va incadreze in randul celor declarati castigatori (admisi la interviu). Evident, nu avem, nicidecum, pretentia ca aceste reguli sunt “implacabile”, vitale etc., ci doar capabile (asa cum experienta o demonstreaza) sa va confere sanse substantial majorante si majorate pentru reusita.



Regula 1: Un CV castigator trebuie sa � e concis. Apreciem ca este inutil sa va explicam reactia pe care o poate avea cineva pus in situatia de a citi CV-ul unui candidat care si-a povestit, in continutul unei “brosuri” cu minimum 10-12 pagini, intraga (palpitanta) viata si, mai mult, a adaugat “dosarului” personal 5-6 scrisori de referinta, inclusiv o “succinta” analiza a complexei activitati a domniei-sale in diverse domenii de nu s-a mai vazut nicaieri in lume asa ceva etc. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini, este foarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. S� nu uit�m c� un CV nu este o autobiogra� e, ci trebuie s� releve ceea ce am realizat �i/sau avem mai bun pe plan profesional �i nicidecum eventuale handicapuri (defecte) capabile s� ne elimine a priori. Subliniem faptul c�, un CV care arat� ca o � �� personal� ce începe cu banalul “CURRICULUM VITAE” nu reuseste decat foarte rar sa “supravietuiasca” etapei/etapelor eliminatorii ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post. In acelasi context absolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lunga lista a � rmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameni am vorbit sau ne-am (si) intalnit. In � ne, dar nu in cele din urma, sobrietatea este o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens, “imbrobodirea” CV-ului pe pagini de culori care de care mai “tipatoare” si care, mai degraba, il au pe “du-te ‘ncolo!” si nu pe “vino ‘ncoace!”, si/sau care releva, “fara teama de a gresi”, ca redactantul “arde” si chiar “moare de nerabdare sa lucreze pentru � rma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana acum nefericite”. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare personala redactantului. Regula 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului) dorinta de a va intalni. Atunci cand ne uitam la cuprinsul unei carti sau, mai ales, la paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag atentia si, astfel, dorim sa le citim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va trebui sa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura. Astfel, cititorul trebuie “determinat” , in urma lecturarii CV-ului, sa-si doreasca o intalnire cu autorul CV-ului. Dorinta interlocutorului de a ne intalni trebuie sa � e din ce in ce mai mai ardenta!... Si, evident, ea trebuie creata de noi, spre exemplu, printr-o formulare de genul: “ Cu siguranta ca un interviu imi va oferi oportunitatea si sansa de a va releva motivatiile, aptitudinile si abilitatiile mele...”. Nu apelati niciodata la “mila” cititorului prin intermediul unor fraze de tipul: “ Daca, prin hazard, ma veti convoca la interviu, voi putea veni sa va vorbesc despre mine...”, pentru ca acest gen de candidat nu are nimic particular si/sau special. In “traiectoria” profesionala a unui asemenea “personaj” este greu de crezut ca vom putea intalni dovezi de vointa, ambitie, “ritm”, miscare dinamica etc. Da asemenea, nu apelati la formulari de genul:



“ Eu vreau...”, “ Eu caut...”, “Doar eu pot sa...” etc., intrucat este evident ca, punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) “eu”-ul dumneavoastra, acestea risca sa releve spiritul “acaparator”, individualist si chiar egoist de care dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa � e convins de faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste sa serveasca interesele � rmei pentru care aplica (candideaz� pentru a ocupa un post) �i, în nici un caz, nu vede�i în �i prin aceasta o (nou�) oportunitate de a parveni .... Regula 3: Un CV castigator trebuie sa � e tonic si forti� ant. Aparand in fata cititorului, doar ca o simpla “epistola” al carei autor este necunoscut, un CV castigator “joaca”, pentru � ecare dintre noi, un rol de “avocat” si de “ambasador”, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare etc. pe care dorim sa le valori� cam in cadrul viitorului nostru loc de munca. Daca, insa, spre exemplu, un CV “cere” (insistent, amabil, imperativ etc.) cititorului: “ Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!”, “ Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!...” si altele asemenea, el va avea su� cient de putine si reduse sanse de a “razbate” printre alte contracandidaturi. In opozitie cu acest “stil”, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea, relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile castigatoare sunt profund “comerciale” din punct de vedere profesional; ele au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!... Regula 4: Un CV castigator trebuie sa � e pertinent. Interziceti-va prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti � rmele si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele profesionala precedente este util a � prezentate doar in masura in care au tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra, o rubrica intitulata “Experienta comerciala”, rubrica in care sa includeti toatre rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de frecvent uzitat) il constituie acela de a va “plange” de fostul loc de munca, de “mizeria pecare v-o creau se� i si/sau colegii...”, de “incompetenta si lipsa de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor pusi (nu numai) pe furate...” etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de “tertipuri ieftine”,



nule si total neavenite!... Finalmente, daca cititorul isi va pune intrebarea: “ Dar ce vrea, de fapt, autorul acestui CV, sa faca si, practic, pentru ce post candideaza?!?...” , rezultanta (refuzul de a va convoca la interviu) va va � , indubitabil, defavorabila... Regula 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-ul dumneavoastra este un mijloc ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintre cele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana in prezent. Cu � ecare prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in a da o dimensiune relativa lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcina cititorului de a stabili o “scara” prin intermediul careia sa va comensureze performantele. Regula 6: Un CV castigator trebuie sa re� ecte, in mod cat mai � del , experienta dumneavoastra profesionala. Indiferent ca este stabila sau “haotica”, logica sau “in zig-zag”, experienta profesionala a � ecaruia dintre noi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegeti un CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum la fel de inutil este sa alegeti un CV functional in situatia in care ati lucrat numai in domeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica insusi titlul, CV-ul cronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii “itinerariului” parcurs de dumneavoastra, in timp ce celalalt tip de CV releva functiile pe care le-ati ocupat de-a lungul timpului (atentie, aceasta in stransa corelatie cu un obiectiv precis si clar stabilit de dumneavoastra si urmat cu � delitate pe parcursul carierei profesionale!). Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul de activitate, respectiv cel care “vinde” experienta pe care o avem intr-un anumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel � ash² (numit si micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina, competentele, abilitatile, disponibilitatile si posibilitatile � ecaruia dintr noi. Regula 7: Un CV castigator trebuie sa � e coerent si sa urmeze strategia dumneavoastra de cautare a postului dorit. Experienta demonstreaza ca inca su� cient de multi cautatori (“vanatori”) de locuri de munca isi redacteaza propriul CV independent de multe aspecte semni� cative ale continutului postului de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe care le vom inscrie in CV, precum si structura continutului acestuia vor in� uenta decisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul interviului. Daca doriti, spre exemplu, un post in domeniul comercial, CV-ul dumneavoastra trebuie structurat in acest sens, domeniul respectiv constituind “� rul rosu” care va “calauzeste de-o viata”. Nu ezitati, in acest sens, sa relevati orice experienta avuta in domeniul comercial, insistand asupra realizarilor avute in



cadrul si pentru � rma (� rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales, indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la...una si aceeasi � rma!... Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite: calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a exprimarii (ortogra� ei); formei de prezentare a continutului (alinierea si delimitarea spatiala a paragrafelor); etc. Regula 10: Un CV castigator trebuie sa � e bine “acompaniat” (sa aiba atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum si copii ale unor diplome, ceti� cate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut “subtire” si/sau defavorabil dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa � ti eliminat din competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare de recomandare cu greseli ortogra� ce, de� citar conceputa si/sau chiar cu exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va � semnata, va “proiecta” o “lumina” defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa � ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!... O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si de� nitiv sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.

2. Rubricile unui CV castigator La ce �i/sau pentru ce ne serve�te un CV ? Mul�i dintre noi ar � tenta�i s� cread� c� CV-ul este documentul necesar a � prezentat numai în situa�ia depunerii unui dosar de candidatur� în vederea ocup�rii unui post. În realitate îns�, un CV este elaborat pentru a servi cel pu�in urm�toarelor �ase destina�ii:

· angajare temporar� pe perioada vacan�elor; · prezentarea la agen�ii (centre) de recrutare, în vederea antren�rii unor

viitoare poten�iale angaj�ri;



· în situa�iile în care complet�m o aplica�ie de candidatur� pentru ob�inerea unei burse pentru un ciclu de preg�tire tip master �i/sau studii aprofundate/ specializate, etc.;

· prezentarea propriei persoane în scopul propunerii unor viitoare poten�iale (oportunit��i de) afaceri, consultan�e etc.;

· elaborarea planului de afaceri, în scopul ob�inerii unui credit; · elaborarea dosarului de candidatur� pentru ocuparea unui post scos la

concurs. Iat�, a�adar, contextul în care, în cele ce urmeaz� vom aborda, (sper�m) cât mai detaliat, � ecare rubric� a unui CV, apelând chiar la prezentarea unor elemente comparative între diferite “stiluri” de concep�ie, redactare �i prezentare a acestei “c�r�i de vizit�” fundamental� pentru acceptarea �i favorizarea demersului spre reu�it� al oric�ruia dintre noi. CURRICULUM VITAE. Este, cu caracter imperativ, necesar� men�ionarea acestui titlu ? În general, nu. Aceasta, întrucât, a�a cum experien�a o demonstreaz�, unii cititori (�i nu numai) de CV-uri sunt, adeseori, agasa�i de respectiva men�iune. În acest context, date � ind condi�iile de utilizare a unui CV �i prezentarea con�inutului s�u, exist� foarte pu�ine riscuri ca cineva s� se în�ele asupra naturii documentului în cauz�. În mod evident, nu înseamn� c� dac� cineva înscrie, înc� din debut, titlul în cauz�, este, a priori, eliminat. Dar, conform uzan�elor, este preferabil (chiar recomandabil) s� nu se înscrie, în antetul paginii de debut, titulatura Curriculum Vitae. Prima “caset�” (rubric�) a unui CV este, frecvent, întâlnit� sub denumirea “DATE PERSONALE”. Acestea includ (se refer� la): numele �i prenumele autorului; adresa; num�rul postului telefonic; vârsta �i/sau data na�terii; na�ionalitatea �i cet��enia; starea civil� �i situa�ia familial�; (eventual, func�ie de solicit�ri) starea s�n�t��ii; situa�ia militar�; etc. Numele �i prenumele. Acestea trebuie s� � gureze în antetul CV-ului. Este recomandabil (atât în sistemul francez, spre exemplu, cât �i în cele anglo-saxon �i american) ca ordinea s� � e prenume - nume. Spre exemplu, este preferabil s� completa�i în CV Dan POPESCU, în loc de POPESCU Dan. Experien�a demonstreaz� c� este recomandabil ca ini�iala prenumelui s� se scrie cu majuscul�, restul literelor cu minuscule; în cazul numelui, este recomandabil ca acesta s� � e redactat cu majuscule. Subliniem faptul c� este cel pu�in “nepoliticos” s� scriem, spre exemplu, numele �i prenumele într-o form� abreviat� (D. POPESCU sau D. P. POPESCU), întrucât cititorul nu va putea avea nici o “imagine” asupra a ceea ce înseamn� “D” sau “D.P.”… În situa�ia în care cel care redacteaz� CV-ul are un prenume ce poate � interpretat ca “mixt” - indiferent de na�ionalitate - (spre exemplu, Ani, Bebe, Claude, Cristophe, Dany, Dominique, Theo etc.), este preferabil s� se precead�



înscrierea acestuia (ca �i a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra (în limba român�); M., Mme sau M-elle (în limba francez�); Mr., Mrs. sau Ms.(în limba englez�). Subliniem, îns�, c� aceste cazuri sunt destul de rare �i, drept consecin��, nu au caracter uzual. Dac� redactantul CV-ului este de sex feminin, este recomandabil s� se înscrie numele cel mai recent uzitat; spre exemplu, nu serve�te nim�nui �i la nimic s� scrie�i Daniela-Oana POPESCU (IONESCU-ROSIIANU). Dac�, înainte de c�s�torie, v-a�i numit POPESCU �i, de luni sau ani � gura�i înscris� în acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers), numele dobândit de la na�tere nu mai necesit� a � înscris. Dac�, îns�, a�i lucrat, pân� în prezent, sub numele avut înainte de c�s�torie, acesta va trebui înscris în CV-ul dumneavoastr�. �i înc� un am�nunt deloc lipsit de importan��: nu “în� ori�i” (“îmbrobodi�i”), nu “dantela�i”, nu “îngro�a�i”, nu sublinia�i etc. numele �i prenumele dumneavoastr�, deoarece risca�i s� l�sa�i o impresie cel pu�in dubioas� asupra “gusturilor” dumneavoastr�. Spre exemplu, este mai oportun s� scrie�i, pur-�i-simplu, Dan POPESCU, decât DAN POPESCU sau DAN POPESCU. Adresa. Indica�i adresa dumneavoastr� într-o manier� cât mai complet� posibil �i evita�i abrevierile. Precizarea codului po�tal al str�zii, al celui al localit��ii, precum �i al o� ciului po�tal la care sunte�i arondat constituie tot atâtea “semne” de respect suplimentar fa�� de cititor, îndeosebi prin facilitarea contact�rii dumneavoastr� prin intermediul unei expedi�ii po�tale. Spre exemplu, o adres� complet� poate avea urm�toarea structur� (con� gura�ie): 71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15, Sector 1, 7 000 Bucure�ti, România. Este util s� remarca�i faptul c� înscrierea majusculelor �i a minusculelor este constant uniform� (spre exemplu, nu scrie�i: str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucure�ti). De asemenea, în contextul celor men�ionate, reamintim c�, în formele de prezentare a CV-ului în limbile francez� �i englez�, num�rul de referin�� al imobilului situat pe strada unde locui�i se înscrie înaintea denumirii str�zii, dup� care urmeaz� speci� carea codului (alfa-)numeric po�tal �i denumirea localit��ii, în ordinea �i forma redate în exemplele urm�toare: 101, rue Blomet, 75112 Paris; 739-B Somer� eld Street, London SW9 4LH. De asemenea, este recomandabil ca denumirile str�zilor �i, respectiv, cele ale localit��ilor, al�turate codurilor alfa-numerice aferente, s� � e înscrise pe acela�i rând. Num�rul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va înscrie, la fel ca �i adresa, cât mai complet posibil, nel�sând interlocutorului “ocazia de neuitat” (!!! …) de a presupune (ghici) �i/sau de a se informa asupra codului ��rii �i localit��ii dumneavoastr� de re�edin��. Spre exemplu, pute�i scrie: +40.1. 322.49.50 �i nu: (1)322.49.50. Men�ion�m faptul c� semnul “+”



reprezint� simbolizarea accesului codului numeric al ��rii din care sunte�i apelat la telecomunica�iile interna�ionale. Dac� CV-ul dumneavoastr� face apel �i la adresa profesional�, înseamn� c� sunte�i “de g�sit”, pe durata întregii zile, la serviciu, respectiv crea�i imaginea unui poten�ial angajat a� at mereu în activitate, ceea ce este de natur� s� v� poat� oferi certe avantaje asupra contracandida�ilor. Vârsta �i/sau data na�terii. Foarte multe � rme prefer�, pentru angajare, persoane cu vârsta cuprins� între 25 �i 35 ani. Prejudec��ile referitoare la vârsta maximal� a candida�ilor trebuie “învinse” cu mult tact �i diploma�ie, deoarece nimeni nu v� oblig� s� înscrie�i, în CV, vârsta pe care o ave�i ! Eventual, pute�i înscrie vârsta sau data na�terii dumneavoastr� în � nalul CV-ului, în rubrica “Diverse”. CV-ul are, ca scop prioritar, acceptarea accesului dumneavoastr� la �i pentru interviu. A�adar, dac� aprecia�i c� nu sunte�i avantajat (�i) din acest punct de vedere, nu înscrie�i vârsta sau data na�terii în CV-ul dumneavoastr� �i l�sa�i pentru interviu demonstrarea realelor capacit��i �i/sau disponibilit��i profesionale de care dispune�i. Iar dac�, totu�i, v� decide�i s� înscrie�i în CV data na�terii dumneavoastr�, face�i acest lucru in extenso, în maniera: 26 februarie 1979 (este mai “relevant” decât 26.02.1979 sau 26/02/79). Na�ionalitatea �i cet��enia. Este inutil s� indica�i na�ionalitatea �i cet��enia dumneavoastr� în situa�ia în care aplica�i pentru un post la o � rm� persoan� juridic� român� �i/sau a� at� pe teritoriul ��rii noastre. Ca regul� general�, este recomandabil s� men�iona�i na�ionalitatea �i cet��enia dumneavoastr� numai dac� acest fapt v� poate conferi un atu pentru postul la care aspira�i. Starea civil� �i situa�ia familial�. Exist� situa�ii în care, din necunoa�tere, anumi�i candida�i sunt, deja, “specializa�i” în a se “autodistruge” prin intermediul acestei rubrici, apelând la formul�ri de genul: “V�duv, tat� a patru copii a� a�i în între�inerea subsemnatului” sau “Divor�at�, mam� a �apte copii” … Evident, exager�m pu�in ! … Dac� aprecia�i c� situa�ia dumneavoastr� familial� constituie un atu pentru ob�inerea postului mult dorit, men�iona�i-o. Nu este mai pu�in adev�rat faptul c�, din motive relativ facil de explicat, anumite � rme prefer� angaja�i c�s�tori�i (�i, de regul�, b�rba�i) �i/sau cu domiciliul în localitatea de re�edin��. Alte � rme impun restric�ii în ceea ce prive�te vârsta maximal� a candida�ilor, pro� lul studiilor absolvite etc. Cert este faptul c� �i acestei rubrici, aparent “banale”, trebuie s� i se acorde, asemenea tuturor celorlalte, o importan�� major�. Astfel, este cel pu�in hilar s� cite�ti, în CV-ul unui candidat: “ C�s�torit cu un copil de treisprezece ani”, “Rec�s�torit de trei ori cu cinci copii minori” sau “Divor�at cu trei copii”!!! ... In acest sens, apreciem c� este mult mai util �i/sau oportun s� înscrie�i în CV-ul dumneavoastr�, într-o asemenea conjunctur� “Celibatar(�)” �i, astfel,



ve�i elimina multe alte posibile “interpret�ri”. Dac� sunte�i desp�r�it(�), f�r� a � divor�at(�), este preferabil s� înscrie�i în CV “C�s�torit(�)”. Într-un alt caz, dac� ave�i, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil ca, în rubrica destinat� situa�iei dumneavoastr� familiale, s� ad�uga�i, st�rii civile, faptul c� ave�i doi copii majori (eventual, c�s�tori�i) �i încadra�i în munc�. Aceasta poate constitui o dovad� în plus asupra disponibilit��ii dumneavoastr� întrucât nu ave�i, legal, obliga�ia de a v� mai ocupa de cre�terea �i/sau de îngrijirea respectivilor copii �i dispune�i, suplimentar, de o situa�ie � nanciar� stabil� (fapt care, la rândul s�u, poate releva c� nu ve�i solicita, prea curând, major�ri salariale! …). �i înc� (aparent) un am�nunt: nu descrie�i, la “situa�ia familial�”, num�rul apartamentelor, caselor, vilelor, autoturismelor etc. a� ate în proprietate privat� �i/sau al sumelor (poten�ial) a� ate în conturile dumneavoastr� bancare ! … În concluzie, este recomandabil s� re�ine�i c� nimeni �i nimic nu v� poate obliga s� descrie�i, în cuprinsul CV-ului, cu maximum de detalii, aspecte con� den�iale ale situa�iei dumneavoastr� familiale. În cadrul interviului ve�i avea oportunitatea de a releva, în func�ie de interesele urm�rite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru via�a (�i/sau mobilitatea) dumneavoastr� profesional� ... Starea s�n�t��ii. Înscrie�i aceast� rubric� la “Date personale” sau la “Diverse”, numai dac� vi se solicit� �i/sau dac� ea este în avantajul dumneavoastr�. Este recomandabil s� nu scrie�i “foarte bun�”, ci “excelent�”, diferen�a de nuan�� ind perceptibil în avantajul dumneavoastr�. De asemenea, nu face�i eroarea de a înscrie, la aceast� poten�ial� rubric� din CV, lucruri de genul: “Operat la stomac de patru ori”, “Cardiopatie ischemic� nedureroas�” sau “Hepatit� cronic� evolutiv� cu simptom neuro-vegetativ distro� c pe partea occipital� stâng�”!!!… Chiar dac� unii candida�i recurg la aceste men�iuni din dorin�a de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult în sens de mil�, decât de îng�duin��), reac�ia rezultant� le va � total defavorabil� … O alta “caset�” a CV-ului se refer� la FORMAREA PROFESIONAL� �i are, dup� cum arat� �i denumirea, importantul rol de a releva �colile (în sensul generic al cuvântului) pe care le-a�i absolvit, precum �i diplomele aferente ob�inute. Este recomandabil ca etapele form�rii dumneavoastr� profesionale s� � e înscrise în CV în ordinea cronologic� invers�. Evita�i s� descrie�i, cu lux (exagerat) de am�nunte, toate cursurile, specializ�rile, cali� carile, autorizarile, atestarile, etc. absolvite. În � nalul acestei “casete” sau marcat� distinct, pute�i înscrie o rubric� intitulat� “Obiective profesionale”. Acorda�i, îns�, o maxim� aten�ie (în sens de rezerv� ! …) înscrierii, din dorin�a de “a ar�ta c� �ti�i ce vre�i”, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar putea genera, cel pu�in, � e “închiderea u�ilor” (recrutorul va ezita s� propun� posturi la care nu dori�i s� accede�i ! …), � e “deprecierea” dumneavoastr� (în



cazul în care un CV este “arhivat” de c�tre respectiva � rm� pentru câteva luni sau chiar un an, în a�teptarea unui moment “favorabil”, dac� a�i evoluat, între timp, pe planul obiectivelor profesionale, risca�i s� nu mai corespunde�i cu persoana pe care a�i descris-o ! …). Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia solicitata):

- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.

- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul personal pentru postul vizat este esential.

- ”Obiectivul de cariera” se intinde pe o perioada mai mare de timp, in timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi pe care ii vei face in organizatie.

- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul “ce poti sa faci pentru un angajator” si nu “ce poate angajatorul sa faca pentru tine”.

- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum, sau dupa aria in care vei lucra.

EXPERIEN�A PROFESIONAL�. Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului. Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra cali� carilor si experientei tale tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive pe care le pui la dispozitie. În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “însp�imânt�” �i îi face s� “tremure” pe tineri, îndeosebi pe recen�ii absolven�i ai studiilor liceale/ profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecvent întâlnitele întreb�ri pe care tinerii (�i) le pun atunci când trebuie s� completeze datele referitoare la experien�a lor profesional�, men�ion�m: “Ce pot s� scriu eu aici, dac� abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?! …”; “Cum trebuie s� procedez pentru a-i ar�ta interlocutorului c�, de�i nu am o (bogat�) experien�� profesional�, �tiu s� fac multe lucruri?! …“; “Nu este mai bine s� … s�rim peste aceast� rubric� de foc a CV-ului nostru?! …“; “Dar dac� am s� scriu altceva ? Ce, chiar �tie cineva tot ce am f�cut eu pân� acum ?! …“; etc. În consecin��, apreciem ca � ind extrem de util� prezentarea unor detalii referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei “rubrici” a CV-ului. Experien�a dumneavoastr� profesional� urmeaz� a � înscris� în func�ie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, func�ional, crono-



func�ional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac� apela�i la CV-ul cronologic, este preferabil s� înscrie�i � rmele �i posturile în care a�i lucrat în ordinea invers� a perioadelor aferente; dac� apela�i la un CV func�ional, începe�i cu func�iile cele mai importante pe care le-a�i de�inut pân� în prezent; etc. În nici un caz s� nu descrie�i �i/sau s� nu comenta�i cauzele eventualelor dumneavoastr� e�ecuri sau motivele pentru care a�i schimbat locurile de munc� anterioare. Acestea sunt probleme care v� privesc strict personal �i pot � , eventual, l�murite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este recomandabil s� înscrie�i �i principalele sarcini �i/sau atribu�ii de serviciu pe care le-a�i avut în decursul carierei dumneavoastr� profesionale �i, în cazuri relevante, rezultatele ob�inute (evident, f�r� a agasa interlocutorul prin performan�ele “excep�ionale” pe care le ave�i ! … ). Nu înscrie�i �i activit��ile dumneavoastr� sezoniere decât în situa�iile în care sunte�i în c�utarea unui prim loc de munca. De asemenea, nu omite�i s� înscrie�i perioadele în care a�i lucrat �i evita�i (pân� la nivel de … interdic�ie !) s� men�iona�i cazurile (înc� destul de frecvente) de genul “… �omer între … �i … 2005” sau “… dat afar� pentru motive disciplinare la … 2008… “. De�i unii autori recomand� înscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc�, apreciem c� aceast� (delicat�) “problem�” nu poate � “solu�ionat�” decât în cadrul interviului. În � ne, nu emite�i preten�ii (exigen�e) în cadrul CV-ului, cu excep�ia situa�iilor în care anun�ul � rmei (v�) solicit� acest lucru. Ne permitem s� (v�) recomand�m “omiterea” total� a oric�ror “a� nit��i” �i/sau “realiz�ri” politice. Acestea nu pot constitui decât apanajul celor “slabi”, respectiv al celor care “alearg�” dup� func�ii �i/sau pozi�ii importante prin intermediul elementului politic. Iar dac� vi se condi�ioneaz� ocuparea unui post de apartenen�a la un anumit partid sau grupare politic�, decizia v� apar�ine ! LIMBI STR�INE. Teoretic, (aproape) toat� lumea este de acord: cine nu st�pâne�te, la nivelul cel pu�in “bine”, dou� limbi str�ine, are extrem de pu�ine �anse s� reu�easc� în afaceri (�i nu numai). Practic, îns�, (înc�) pu�ini tineri con�tientizeaz� importan�a pe care o prezint� cunoa�terea �i utilizarea limbilor str�ine. Mai mult, conform unor “sfaturi” (uneori, chiar “indica�ii de baz�”) primite de la rude, prieteni �i/sau, adeseori - fapt extrem de grav -, chiar de la profesori, unii redactan�i ai CV-urilor î�i … autoapreciaz� cuno�tin�ele de limbi str�ine. În consecin��, responsabilitatea asupra oric�rei (auto)apreceri trebuie s� � e maxim�, pentru c� poten�ialul interviu va � �i cel pu�in o oportun� prim� ocazie de a vi se veri� ca sinceritatea declara�iilor înscrise în CV. Iat� contextul în care subliniem faptul c� din ce în ce mai mul�i recrutori au dobândit “obiceiul” de a rezerva o parte a interviului pentru un dialog în limbile str�ine indicate ca � ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este recomandabil s� se renun�e



la “formula” des întâlnit� “Scris; citit; vorbit”, apelându-se la exprim�ri de genul: “Bilingv Francez�/Englez�; Germana - curent; Italiana - cuno�tin�e medii; No�iuni de Spaniol� (debutant)”. De asemenea, este preferabil� evitarea formulelor de tipul “Limbi str�ine înv��ate”, pentru c� multe din lucrurile pe care le-am înv��at odat� le-am … uitat ! … ABILIT��I. În cadrul acestei “casete” este recomandabil s� înscrie�i câteva dintre competen�ele de care dispune�i �i pe care le aprecia�i ca � ind relevante pentru caracterizarea personalit��ii dumneavoastr� (spre exemplu: abilit��i de comunicare interpersonal� �i pentru lucrul în echip�; înalt� capacitate �i disponibilitate pentru efort � zic/intelectual sus�inut; voin�a �i puterea de a � naliza cu succes toate ac�iunile ini�iate; etc.). În situa�ia în care nu a�i rezervat o rubric� special� în cadrul experien�ei dumneavoastr� profesionale pentru cuno�tin�ele de operare PC, este recomandabil s� efectua�i men�iunile de rigoare în cadrul “casetei” Abilit��i. De asemenea, nu ezita�i ca, eventual, în func�ie de capacit��i, s� preciza�i �i faptul c� �ti�i s� “naviga�i” pe Internet. PASIUNI EXTRAPROFESIONALE (HOBBY-URI). Subliniem faptul c� pasiunile extraprofesionale ale candida�ilor relev� multe dintre poten�ialele tr�s�turi de� nitorii ale caracterului acestora. Astfel, un candidat care are, ca pasiuni extraprofesionale, c�l�ria, natura �i �ahul, este (foarte probabil) un tip vis�tor, nostalgic �i (aten�ie la pericol ! ...) individualist (nu îi place lucrul �i/sau activitatea în cadrul unei echipe). Dimpotriv�, un candidat c�ruia îi plac excursiile montane împreun� cu prietenii, voleiul �i fotbalul (deci, sporturi de echip�), poate denota un caracter foarte sociabil �i comunicativ. În concluzie, este mai mult decât foarte util a acorda o maxim� aten�ie pasiunilor extraprofesionale, deoarece ele relev�, a�a cum am subliniat, multe dintre poten�ialele tr�s�turi de personalitate ale redactantului CV-ului. �i, chiar dac� a�i auzit �i/sau a�i fost (“aprig”) sf�tui�i “… cam cum trebuie s� arate pasiunile extraprofesionale …”, � �i dumneavoastr� în�iv�, deci � �i originali �i scrie�i exact ceea ce v� place �i/sau v� �i atrage ! Dar, în acela�i timp, evita�i formul�rile “vagi” de genul “Îmi plac sportul, muzica �i dansul”, indicând cititorului toate detaliile de rigoare (ce ramuri sportive v� plac, ce autori, compozitori �i interpre�i prefera�i ave�i etc.). Pentru simplul motiv c�, indiferent de voin��, mai devreme sau mai târziu, tr�s�turile fundamentale ale caracterului dumneavoastr� vor � depistate ! … REFERIN�E. În general, este de dorit evitarea în�iruirii a mai mult de dou� nume de persoane care pot da referin�e despre dumneavoastr� (este foarte probabil c�, în etapa CV-ului, nimeni nu va solicita referin�ele respective). Formularea „referinte – disponibile la cerere” arata caracterul optional al acestora.



De retinut: – Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine

cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita prezentei persoanei respective in CV – ul dumneavoastra.

– Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce va spune in cazul in care va � contactat telefonic de angajator. Iti va mentiona punctele puternice sau pe cele slabe?

– Dac� nominaliza�i dou� persoane, este foarte util s� le alege�i cu maxim� precau�ie �i grij�. În acest sens, evita�i s� � �i pu�i în situa�ii de genul “F� tu scrisoarea �i eu �i-o semnez !”. Deci, alege�i persoane dispuse s� î�i consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a redacta o scrisoare cu “greutate”, poate chiar decisiv� pentru viitoarea dumneavoastr� carier� …

– Fara nume de referinta in CV va trebui sa te “vinzi” singur in fata angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau referintele nu vor � deranjate cu telefoane inutile.

În � ne, dar nicidecum în ultimul rând:

– nu uita�i s� ata�a�i (eventual, func�ie de solicitare) o poz� color în partea din stânga sus a CV-ului dumneavoastr�;

– nu uita�i s� semna�i ceea ce a�i scris (chiar dac� destul de multe persoane spun c� nu este cazul, v� putem demonstra c� �i noi putem face un CV pentru �i în numele dumneavoastr� ! …);

– dac� CV-ul este depus la o mare � rm� (�i este posibil a � “conservat” în a�teptarea unei oportunit��i viitoare) sau la o agen�ie de recrutare, este recomandabil s� îl data�i. Dac�, îns�, el este rezultanta unui anun� publicat într-un cotidian sau într-o revist�, datarea redact�rii sale poate deveni inoportun�.

Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor � ori s-au dovedit folositoare. Aminteste-ti sa � i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu. In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat poate � sigur ca nu va � chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CV-ului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat.



În continuare vom prezenta modul de a redacta con�inutul unui CV cronologic. Evident, op�iunea alegerii tipului de CV v� apar�ine, în func�ie de interese �i/sau scopuri vizate. Oricum, regulile de baz� �i considerentele anterior prezentate r�mân valabile pentru oricare tip de variant� �i/sau de “model” (în general, evita�i copierea modelelor!). Model de CURRICULUM VITAE cronologic: Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.BuzauTel./Fax: 0238/123456. 50 ani; c�s�torit; stagiul militar: efectuatExperien�� profesional�:SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursala Siriu (1981-prezent) :Muncitor necali� cat subteran (ian. 1981 – nov. 1981)Am participat la investitia Acumulare SiriuAm executat sub supravegherea unui muncitor cali� cat a operatiilor legate de procesul de productie dispuse de seful de schimb

Mecanic (dec. 1981 – dec. 1983)Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere curenta, conform prescriptiilor speci� ce � ecarui utilaj; am executat confectii metalice de uz intern

Miner subteran(ian. 1984 – dec. 1984)Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am executat lucrari de copturire a frontului de lucru, la montarea coloanei de aeraj partial, sprijinirea primara conform monogra� ei de armare in zona frontului de lucru, perforarea gaurilor de mina in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor dispusa, montarea – demontarea podului de lucru, montarea elementelor prefabricate de radier, armarea si betonarea inelelor de� nitive, camasuielilor privizorii si la turnarea monolitului pentru monolitizarea elementelor prefabricate din beton.

Mecanic(ian. 1985 – sept.1988)Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere curenta, conform prescriptiilor speci� ce � ecarui utilaj; am executat confectii metalice de uz intern.

Sudor (oct 1988 – prezent):Am participat la investitiile:

- Reabilitare retele de distributie apa Brasov; - Canalizare si statie de epurare in com. Bod, jud. Brasov;- Pachetizare retele utilitati Prejmer;



- Canalizare si starie de epurare, com. Maracineni, jud. Buzau - Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa, com.Merei - Reabilitare si amenajare colector canalizare “I” Brasov - Extinderea si dezvoltarea colectorului de ape uzate “ I “ Brasov; - Instalatie produs zapada arti� ciala Predeal; - Pachetizare retele utilitati Prejmer; - Reabilitare, extindere, modernizare retele apa Buzau; - Canalizarea si epurarea apelor uzate in comuna Maracineni, jud

Buzau.Am executat lucrari de sudura cap la cap, bransamente, tip sa; sudura prin electrofuziune in polietilena; lucrari de sudura pe conducte � 110 mm; � 160 mm; � 180 mm; � 400 mm; � 600 mm

Formare profesional�:Cali� cari: a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci� c proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD;b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci� c proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM;c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci� c proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS.

Bacalaureat: Liceul Industrial nr 6 Buzau, judetul Buzau promotia 1983

Abilit��i:Limbi str�ine: Engleza - debutantCuno�tin�e operare PC: WORD, Principale tr�s�turi de caracter: dinamism; � delitate; înalt� capacitate de efort; comunicativitate Pasiuni extraprofesionale:Fotbalul, rugby-ul, literatura �i � lmele SF, excursiile în grupReferin�e :Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu Ion POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu

CAPITOLUL 3 Scrisoarea de intentie

Un CV trimis catre un potential angajator trebuie intotdeauna insotit de o scrisoare de intentie. Aceasta scrisoare este primul document care va � citit, si pe termen scurt poate � chiar mai important decat CV-ul in sine. Asa ca, scrisoarea de intentie nu este doar un lucru pe care il atasezi CV-ului. Din



contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba. De retinut:

- Scrisoarea de intentie trebuie adresata � ecarei companii in parte (evita sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici). In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, a� a-l! Un telefon la � rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti interesat in mod deosebit de acel post;

– Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV – Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis; – Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.

Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.

– Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un raspuns din partea companiei sau a organizatiei.

– Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de 3 sau 4 paragrafe.

In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna ca toate scrisorile trebuie sa � e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu aceasta structura:Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare respect.Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare gen “caut o pozi�ie unde abilit��ile mele s� � e folosite �i recunoscute la adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.



Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti � gasit cu usurinta. La � nal, pastreaza tonul o� cial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: “Cu sinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........”– Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp in scrierea ei si poti avea bene� cii enorme. Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida, spatiile punctate le completati d-voastra.

MODEL de scrisoare de intentie

D-lui/D-nei:.................................Adresa:......................................Data:...................................

Stimate(a) Domn/(Doamna),

Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul � rmei ......... . Recent am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul …........................... . Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele era sa …................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (….........................).Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate. Al Dvs.

FII ATENT!– Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in

masa. – Pastreaza o copie a scrisorii. – Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat

scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa. – Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita

personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va � cel de seriozitate si profesionalism.



– Tiparirea scrisorii trebuie sa � e de calitate. Va avea aceeasi forma ca si CV-ul (aceeasi hartie si gra� ca!!). Dispozitia in pagina, marginile, forma gra� ca � nala sunt foarte importante. Veri� ca claritatea, tonul abordat, acuratetea. Veri� ca scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.

– Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.

CAPITOLUL 4 Prezentarea la Interviul pentru Angajare Interviul constituie, cu siguranta, etapa cea mai importanta pe care trebuie sa o „depasasca” („promoveze”), cu succes, orice candidat la ocuparea unui post. Aceasta cu atat mai mult cu cat el nu mai poate � , exclusiv, rezultanta „contactului” scriptic cu aplicantul (urmare a analizarii si acceptarii CV-ului, scrisorii de motivatie si scrisorilor de referinte), ci se bazeaza, prioritar, pe atenta si extrem de exigenta interpretare a comportamentelor verbal si non-verbal ale candidatului. In acest context, invatarea, pana in cele mai mici detalii, a tuturor „mecanismelor” util a � utilizate cu prilejul unui interviu, este de o importanta vitala pentru orice candidat. Conform unor autori, „... interviul este o intrevedere intre doi oameni: reprezentantul companiei si candidatul...” sau „o discutie intre doua persoane, in scopul de a ajunge la o intelegere”. In literatura de specialitate din Romania, interviul este sumar abordat si/sau tratat, apreciindu-se spre exemplu, ca „ ... isi propune doua scopuri: sa informeze pe candidat asupra intreprinderii, postului vacant si cerintelor acestuia; sa dea posibilitatea candidatului sa prezinte informatii cat mai ample privind trecutul sau profesional si aspiratiile sale in perspectiva”. Dincolo de de� nitii si orice fel de interpretari, un lucru esential nu poate trece neobservat: informatiile fragmentare, fragmentate si/sau chiar lipsa de informatii in ceea ce priveste pregatirea si sustinerea unui interviu profesional constituie cauza primordiala a esecului inregistrat la angajare. Nu de putine ori, experienta a dovedit ca foarte multe persoane (si culmea, mai ales tineri!...) nici nu indraznesc sa creada ca pot exista atat de multe detalii referitoare la regulile necesar a � respectate in comunicarea verbala si non-verbala interpersonala si, in caz particular, cu prilejul unui interviu. Asadar, in cele ce urmeaza, prezentam numai cateva din cele mai importante aspecte necesar a � solutionate in contextul pregatirii si sustinerii unui interviu pentru angajare. Evident, scopul il constituie atat expunerea, cat si (mai ales) exempli� carea unor principii recomandabil ( a se citi ...”OBLIGATORIU”!...) a � respectate in pregatirea si prezentarea la un interviu, astfel incat greselile datorate necunoasterii „ritualului interviului„ sa poata � , la maximum, evitate. Pentru ca, in ultima instanta, mentalitatea pe care trebuie sa o cream, sa o avem si sa o dezvoltam in � ecare din noi nu poate � decat cea speci� ca invingatorului!... Cu toate riscurile implicate!...



Scopurile principale urmarite cu prilejul interviului de recrutor(i), in cazul � ecarui candidat, constau in:

• veri� carea posibilitatilor, disponibilitatilor si performantelor individuale; • „comensurarea” si/sau testarea pro� lului moral, motivatiei si atitudinilor

(inclusiv in situatii-limita); • testarea capacitatii si a modalitatilor speci� ce de a furniza si de a recepta

informatii in si din mediul ambiental; • oferirea posibilitatii de a demosntra capacitatea de a lucra (si, indeosebi,

de a comunica e� cient) cu se� i si cu subordonatii; • testarea disponibilitatilor si a aptitudinilor de a introduce noul in

activitatea curenta si de perspectiva; • testarea capacitatii si a modalitatilor de a solutiona eventualele

„distorsiuni” si/sau con� icte intervenite in activitatile cotidiene; • testarea „suportabilitatii” esecului si a victoriei, mai ales prin prisma

interpretarii comportamentelor exteriorizate; etc. Cum sa � m cei mai buni la interviu O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata sa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectiv ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu... Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea „limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos, datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de „increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte de baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam” momentele interviului ... in acelasi context, va � imperativ necesar sa stim sa:

• � m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;

• apelam si utilizam, e� cient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile, ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10 elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea; in� exiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea; pauzele);

• vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati, confuzii, si/sau „interpretari”;

• spunem, intotdeauna, adevarul si sa � m cat se poate de sinceri, fara teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;

• ne controlam stresul, emotiile etc.; • comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura

corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul si semni� catia deplasarii privirii – etc.);



• acceptam ca decizia � nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai „neortodoxe”, „necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a rein� uenta decidentii si/sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;

Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale interviului, durata � ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum 30 – 40 de minute. In fata noastra se vor putea a� a, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:

• rolul amabilului; • rolul agresivului; • rolul indiferentului;

De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei candidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context, este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa � e formulate in binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului.Amabilul din comisia de intervievatori va � , intotdeauna, surazator, binevoitor si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor � , de regula, exempli� cate prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici cea mai mica si/sau semni� cativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin vorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada, constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice, ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul nostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse. La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa, la excesele de amabilitate!...). Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si „nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele



mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudini comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Ce credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati?” (raspunsul recomandabil a � utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta intrebare! Ramane ca diferentierile sa � e facute de dumneavoastra, urmare a testarii � ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent (sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred, mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul � rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-o astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament: calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult, casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private, asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial discutiei profesionale ... - ); „Cam ce salariu ati astepta de la noi?!...” (la o asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza o anumita suma, � e in valuta, � e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul: „400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dublat de motivatia „ ... Da, cred ca mi-ar � su� cient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze ... „avalansa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prin asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor � rmei solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb, daca vom formula un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti � de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o investitie pentru � rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului salarial in investitie se va � produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor



� indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat” cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre respectandu-ne, � del, personalitatea si � ind formulate in functie de elementele certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va � de natura sa modi� ce, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului nostru... Evident, totul va � , � nalmente, in avantajul noastru!... Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea, permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile a� ate in fata si, mai ales, nu... va � deloc atent la ceea ce spunem!... „Rolul” Indiferentului va � impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea, in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in � nalul interviului, nu va trebui sa � m deloc mirati daca Indiferentul va � persoana care... ne va pune cele mai multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima � delitate, exprimari pe care le-am formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut spontane, vor � , in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al celor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegem ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fata de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si, mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator, neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei. Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente: � in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili (pentru ca, nu-i asa, � ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cu seful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni si/sau se� il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am repurtat un succes, va trebui sa � m foarte atenti, pentru ca primele reactii, interiorizare si/sau exteriorizare vor � de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar, daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...”; „Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!... si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’ romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general, indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice (si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”, comisia doreste sa veri� ce daca si cum stim sa reactionam pentru � ecare tip de „rol” intalni, „aplicandu-i”, � ecaruia, cel mai oportun si e� cace „tratament”;



� in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastra va trebui sa � e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii comisiei, vor � disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental, spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, e� cient, din „situatii-limita” si, mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...; � indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si inoportune), „pierderea” in amanunte nesemni� cative, „talentul” de a ne complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne vada „in actiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce mai concurential!... O data interviul terminat, nu va � deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cum m-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul („Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai am si alte oferte!!!”...???...). Va � , in schimb, politicos si util sa propunem o intrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai mica intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumim intervievatorilor pentru timpul acordat.In concluzie, este absolut recomandabil sa � m si sa ramanem noi insine, bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra viitoar activitate va � desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor: CLIENTUL.


Documents

Instalator apa canal