MALTA CUPRINSCUPRINS .......................................................................................................................................... 1 CAP.I - UNIUNEA EUROPEANA .................................................................................................. 2 1.1. Scurta Prezentare ........................................................................................ 2 1.2. De ce se extinde Uniunea Europeana ...................................................... 3 1.3. Istoricul Extinderii Uniunii Europene ......................................................... 3 CAP. II - SCURT ISTORIC MALTA............................................................................................. 6 CAP.III- ETAPELE INTEGRARII .................................................................................................. 8 CAP.IV - NEGOCIERILE DE ADERARE ..................................................................................... 11 CAP. V - RAPOARTELE COMISIEI EUROPENE CU PRIVIRE LA EVOLUTIA MALTEI IN VEDEREA ADERARII LA UE........................................................................................................ 14 1) Uniunea economica si monetara...................................................................... 14 2) Politica sociala si ocuparea fortei de munca ................................................... 15 3) Agricultura si pescuit.......................................................................................... 15 4) Transporturi ........................................................................................................ 17 5) Educatie, pregatire profesionala, tineret .......................................................... 18 6) Concurenta ......................................................................................................... 19 7) Protecia mediului nconjurtor ......................................................................... 20 8) Justiie si afaceri interne.................................................................................... 20 9) Energie................................................................................................................ 20 10) Industrie, intreprinderi mici si mijlocii ............................................................. 20 11) Stiinta si cercetare, telecomunicatii................................................................ 21 CAP. VI- MALTA - PARTE A TRATATULUI DE EXTINDERE A UNIUNII EUROPENE .. 23

INTEGRAREA EUROPEANA A MALTEI

CAP.I - UNIUNEA EUROPEANA1.1. Scurta Prezentare Uniunea Europeana reprezinta cea mai avansata organizatie de integrare multilaterala, avnd posibilitatea de actiune att n domeniul economic, social si politic, ct si n domeniul drepturilor omului si al relatiilor externe ale state member,process de cooperare si intergrare inceput in 1951 intre sase tari europene (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda). Dupa 50 de ani si patru valuri de aderare (1973 : Danemarca, Irlanda si Regatul Unit; 1981 : Grecia; 1986 : Spania si Portugalia; 1995 : Austria, Finlanda si Suedia) Uniunea Europeana s-a extins in 2004 cu inca 10 state (Malta, Cipru, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ungaria si Cehia). Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre popoarele acestora, intr-o maniera coerenta avand drept scop solidaritatea. Principalele obiective ale Uniunii Europene sunt: promovarea progresului economic si social ; afirmarea identitatii uniunii europene pe scena internationala (prin ajutor umanitar pentru tarile nemembre, o politica externa si de securitate comuna, implicare in rezolvarea crizelor internationale, pozitii comune in cadrul organizatiilor internationale); instituirea cetateniei europene (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o completeaza, conferind un numar de drepturi civile si politice cetatenilor europeni); dezvoltarea unei zone de libertate, securitate si justitie (legata de functionarea pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor); existenta si consolidarea in baza dreptului comunitar (corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatele fondatoare). Cinci institutii sunt implicate in conducerea uniunii europene : Parlamentul European ales de catre popoarele statelor membre; Consiliul reprezentand guvernele statelor membre; Comisia reprezentand executivul si organismul cu drept de a initia legislatie; Curtea de Justitie, care asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar ; Curtea de Conturi responsabila de controlul folosirii fondurilor comunitare.

Aceste institutii sunt sprijinite de alte organisme : Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor (organisme consultative care asigura acordarea sprijinului ca pozitiile diferitelor categorii sociale si regiuni ale Uniunii Europene sa fie luate in considerare) ; Avocatul Poporului care se ocupa de plangerile cetatenilor cu privire la administratia la nivel european; Banca Europeana de Investitii (institutia financiara a UE) ; Banca Central Europeana raspunzatoare de politica monetara in zona euro. 1.2. De ce se extinde Uniunea Europeana Extinderea UE este rezultatul hotararii de a imparti cu alte state beneficiile obtinute de Europa Occidentala prin crearea unei zone stabile unde razboiul a devenit imposibil. Uniunea Europeana are responsabilitatea de a ajuta tarile vecine sa se dezvolte din punct de vedere economic si democratic in paralel cu promovarea stabilitatii si securitatii. Acest ideal isi are radacinile beneficiile obtinute de Europa Occidentala prin crearea unei zone stabile unde razboiul a devenit imposibil. Uniunea Europeana are responsabilitatea de a ajuta tarile vecine sa se dezvolte din punct de vedere economic si democratic in paralel cu promovarea stabilitatii si securitatii. Acest ideal isi are radacinile ihn experienta acumulata datorita tulburarilor manifestate pe continentul european in anii interbelici, a distrugerilor cauzate de ultimul razboi si a optimismului care a inceput sa se manifeste in perioada dupa razboi. Pacea si stabilitatea constituie premisele unei economii prospere, reciproca fiind in egala masura valabila. Rationamentul parintilor fondatori ai UE s-a bazat pe logica faptului ca integrarea economiilor din Europa Occidentala ar preveni razboiul si ar crea pace, stabilitate si prosperitate pentru toti cetatenii, pretutindeni in Europa. Aceasta viziune este in continuare importanta, dupa cum a demonstrat-o dezintegrarea violenta a fostei Yugoslavii. Extinderea prin primirea de noi state membre va defini cadrul politic si economic al UE pentru mai bine de o generatie de acum incolo.

1.3. Istoricul Extinderii Uniunii Europene Uniunea Europeana este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput in 1951 intre sase state europene: Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda. Dupa cinci valuri de aderari (1973: Danemarca, Irlanda si Marea Britanie; 1981:

Grecia; 1986: Spania si Portugalia; 1995: Austria, Finlanda si Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria), UE are acum 25 State Membre si se pregateste pentru cea de a sasea extindere. Acest proces are ca scop extinderea pasnica a zonei de stabilitate si prosperitate catre noi membri. State candidate in acest moment: Bulgaria, Romania si Turcia.

1991: se semneaza Acordurile Europene cu Ungaria si Polonia; 1993: se semneaza Acordurile Europene cu Bulgaria, Cehia, Romania si Slovacia; 1994: Ungaria si Polonia inainteaza cererea de aderare la UE 1995: se semneaza Acordurile Europene cu Estonia, Letonia si Lituania; Bulgaria, Romania, Slovacia, Estonia, Letonia si Lituania inainteaza cererea de aderare la UE 1996: Cehia inainteaza cererea de aderare la UE; Slovenia semneaza Acordul European si Inainteaza cererea de aderare la UE 1997: Este adoptata Agenda 2000, care are o sectiune referitoare la extinderea UE; este prezentat punctul de vedere al Comisiei asupra lansarii procesului de aderare si asupra consolidarii strategiei de pre-aderare. Sunt publicate opiniile Comisiei cu privire la cererile de aderare la Uniunea Europeana ale tarilor candidate, bazate pe Criteriile de la Copenhaga 1998: Pe 31 martie incep negocierile cu sase state candidate (Cipru, Ungaria, Polonia, Estonia, Republica Ceha si Slovenia) 1998: Pe 4 noiembrie sunt publicate primele Rapoarte Anuale (privind stadiul indeplinirii criteriilor de aderare). 1999: 24-25 martie, Consiliul European de la Berlin adopta deciziile privind fondurile de pre-aderare si cheltuielile legate de aderare. 1999: 13 octombrie, Comisia Europeana adopta a doua serie de rapoarte anuale si revizuieste parteneriatele pentru aderare. 1999: 10-11 decembrie, Consiliul European de la Helsinki decide sa deschida negocierile de aderare cu inca sase tari candidate: Bulgaria, Letonia, Lituania, Malta, Romania si Slovacia, si acorda Turciei statutul de tara candidata la UE 2000: Are loc, la Bruxelles, sesiunea de deschidere a Conferintelor Interministeriale cu privire la negocierile de aderare ale Maltei, Romaniei, Slovaciei, Letoniei, Lituaniei si Bulgariei.

Tarile candidate sint atentionate cu privire la importanta urmatoarelor aspecte:o

adoptarea oficiala si aplicarea acquis-ului comunitar

o

asigurarea unei bune functionari a pietei interne, in concordanta cu politice Uniunii Europene, o atentie speciala acordandu-se domeniilor agriculturii, justitiei si afacerilor interne si protectiei mediului

o

alinierea la practicile Uniunii Europene in ceea ce priveste relatiile cu terte state si organizatii internationale.

De asemenea, statele candidate au primit asigurari ca fiecare cerere de aderare va fi evaluata in functie de meritele proprii. Tarile candidate si-au prezentat obiectivele strategice determinate de aspiratiile politice, culturale si socio-economice in perspectiva aderarii.

2000: 8 noiembrie, Comisia Europeana adopta o noua serie de Rapoarte Anuale privind progresul inregistrat de tarile candidate. 2000: La summitul de la Nisa, din 7-9 decembrie, Statele Membre au adoptat o noua formula institutionala a Uniunii Europene. Tratatul de la Nisa reprezinta o premisa necesara a procesului de extindere, intrucat contine prevederi referitoare la echilibrul puterii si procesul decizional in cadrul Uniunii, in contextul unei structuri cu 27 de State Membre. 2001: La 26 februarie Tratatul de la Nisa a fost adoptat de catre guvernele Statelor Membre. Tratatul va intra in vigoare dupa ratificarea sa de catre toate parlamentele nationale . 2001: 13 noiembrie, Comisia Europeana adopta Rapoartele Anuale si reinnoieste Parteneriatele de Aderare. 2002: La 1 martie are loc lansarea Conventiei privind Viitorul Europei. 2002: Consiliul European de la Barcelona, din 15-16 martie, s-a remarcat prin participarea istorica a sefilor de stat sau guvern, precum si a ministrilor de afaceri externe si finante ai tuturor celor 13 tari candidate, alaturi de omologii lor din statele membre UE. 2003: Pe 16 aprilie zece state semneaza Tratatul de Aderare: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia si Ungaria. 2003: Consiliul European de la Salonic, din 19-20 iunie, adopta proiectul noii Constitutii Europene. 2004, 1 mai: Ziua Extinderii. 10 tari adera la Uniunea Europeana (Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria) .

CAP. II - SCURT ISTORIC MALTA

Numele oficial : Republica Malta Situarea : Grup de insule (Malta, Gozo si Comino) in partea centrala a marii Mediterane, intre 3548-3605 lat.N si 1411-1435 long.E, la 100 Km. S de Sicilia si 240 Km N de Africa; Suprafata : 316 Km 2 (Malta 246 Km 2,Gozo 67 Km 2 si Comino 2,6 Km 2 ); Populatia : 400 000 locuitori; Religia : catolica ; Capitala : Valletta ; Limbi oficiale : malteza si engleza ; Pib: 3,9 miliarde euroPib pe cap de locuitor: 9,750 (Media UE 20,550)

Somaj: 6.5% (Media UE 8.2%) Exporturi catre UE: 36% din total export Istoria :important centru comercial antic , in urma colonizarii feniciene ( sec.12-10 i.H), grecesti (sec.8-6 i.H), apoi cartagineze ( sec.5-3 i.H).Provincie romana (218 i.H- 395 i.H), bizantina (395-870), cucerita de arabi (870) apoi de normanzi (1090), Malta devine intre 1530-1798 posesiune a ordinului cavalerilor ioaniti.Ocupata de Marea Britanie (1800), Malta este proclamata colonie engleza in urma Congresului de la Viena (1815) si transformata intro puternica baza militara navala, iar mai tarziu aeronavala.In 1947 Malta obtine deplina autonomie interna, iar la 21.09.1964 isi proclama independenta de stat in cadrul Commonwealth-ului.La 01.12.1964 devine membru ONU. Sarbatoarea nationala : 13 decembrie. Conditii naturale: Relieful Maltei este dat de un podis calcaros (altitudine max.258 m), fragmentat de vai orientate SV-NE, terminate sub forma de rias.Clima este subtropicala, cu temperaturi medii intre 12 C (in ianuarie) si 25 C (in iulie), cu precipitatii care cad in proportie de 70% in perioada octombrie- martie (530 mm pe an) si vanturi puternice: majjistral din NV, gregale din NE, xlokk-sirocco din SE, nofsinhar din Sud. Vegetatia naturala cu roscovi, smochini a fost inlocuita in mare parte cu plante de cultura, Fauna este relativ

saraca, in schimb insula este o escala in drumul pasarilor migratoare din Europa spre Africa (porumbei, egrete, randunici si altele). Orase principale: Sliema, Birkirkara, Victoria. Porturi principale : Gran Harbor si Marsamxett. Aeroport principal: Luqa. Economia: resurse minerale : sare; produse industriale: energie electrica, produse chimice, textile, tigari, lapte, bauturi. produse agricole: porumb, cartofi, tomate, ceapa, vita de vie, flori cultura. septel: bovine, porcine, ovine, cabaline, caprine, asini; transporturi; comert exterior; turism.

Moneda nationala: Lira Malteza.

CAP.III- ETAPELE INTEGRARIIStabilitatea economica si politica europeana este un element de atractie pentru multe tari europene, care au dreptul de a solicita sa devina membre ale Uniunii Europene (Articolul 49 din Tratatul UE, fostul articol O). Tarile care si-au depus candidaturile sunt: Turcia: candidatura a fost primita pe 14 aprilie 1987; Cipru: 3 iulie 1990; Malta: 16 iulie 1990; Ungaria: 31 martie 1994; Polonia: 5 aprilie 1994; Romania: 22 iunie 1995; Slovacia: 27 iunie 1995; Letonia: 13 octombrie 1995; Estonia: 24 noiembrie 1995; Lituania: 8 decembrie 1995; Bulgaria: 14 decembrie 1995; Republica Ceha: 17 ianuarie 1996; Slovenia: 10 iunie 1996. Datele inaintarii cererilor oficiale de aderare la UETurcia: Cipru: Malta: Ungaria: Polonia: Romania: Slovacia: Letonia: Estonia: Lituania: Bulgaria: 14.04.1987 03.07.1990 16.07.1990 31.03.1994 05.04.1994 22.06.1995 27.06.1995 13.10.1995 24.11.1995 08.12.1995 14.12.1995

Republica Ceha: 17.01.1996 Slovenia: 10.06.1996

In decembrie 1997, Consiliul European de la Luxemburg a decis sa initieze negocieri in 1998 cu sase tari: Cipru, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Polonia si Slovenia. Aceste sase tari formeaza primul val de tari candidate. Cel de-al doilea val este format din Bulgaria, Letonia, Lituania, Romania si Slovacia. Inceperea negocierilor cu aceste tari a fost decisa in decembrie 1999, de catre Consiliul de la Helsinki. Dupa doi ani in care candidatura sa a fost inghetata (1996 - 1998), Malta si-a exprimat intentia de a reveni la masa negocierilor. Consiliul European de la Essen, care a avut loc la sfarsitul anului 1994, a definit o strategie de pre-aderare care sa pregateasca tarile din Europa centrala pentru aderarea la Uniunea Europeana. Aceasta strategie a avut la baza trei elemente principale:

-

implementarea Acordurilor Europene, programul de asistenta financiara Phare, si un 'dialog structurat', reunind toate statele membre ale Uniunii si tarile candidate pentru a discuta probleme de interes comun. Urmare a propunerilor prezentate de Comisia Europeana in Agenda 2000, Consiliul

European de la Luxemburg, de la sfarsitul anului 1997, a aprobat o strategie de pre-aderare imbunatatita pentru cele zece tari candidate din Europa centrala si o strategie specifica pentru Cipru (incluzand participarea la programele comunitare si la anumite proiecte, precum si valorificarea asistentei TAIEX). In plus, Consiliul a cerut Comisiei sa elaboreze o strategie care sa pregateasca Turcia pentru aderare din toate punctele de vedere. Urmare a faptului ca Malta si-a reactivat cererea de aderare in octombrie 1998, a fost elaborata si o strategie de pre-aderare specifica pentru Malta. Mai mult, in decembrie 1999, pe baza unei recomandari a Comisiei, Consiliul European de la Helsinki a hotarat pregatirea unei strategii de pre-aderare pentru Turcia. Instrumente aflate la dispozitia tarilor candidate: a) Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si Ungaria: Strategia UE de pre-aderare pentru aceste tari candidate se bazeaza pe: - Acordurile Europene; - Parteneriatele pentru Aderare si Programele Nationale de Adoptare a Acquis-ului (PNAA); Participarea la programele, agentiile si comitetele Comunitatii Europene. b) Cipru si Malta: Strategia UE de pre-aderare pentru Cipru si Malta se bazeaza pe: - Acordurile de Asociere; - Parteneriatele pentru Aderare si Programele Nationale pentru Adoptarea Acquis-ului (PNAA); - Asistenta specifica pentru pre-aderare; - Participarea la programele, agentiile si comitetele Comunitatii Europene. c) Turcia: Strategia UE de pre-aderare pentru Turcia se bazeaza pe Strategia Europeana elaborata in 1998, ca urmare a unei solicitari a Consiliului European de la Luxemburg. La 4 martie 1998, Comisia Europeana a adoptat primele sale propuneri operationale pentru aceasta strategie. Propunerile vizau extinderea uniunii vamale prin includerea agriculturii si a serviciilor, precum si intarirea cooperarii in cateva domenii. Participarea la programele si agentiile comunitare era, de asemenea, avuta in vedere. Strategia de pre-aderare pentru Turcia cuprinde urmatoarele elemente: Acordul de Asociere si Acordul privind Uniunea Vamala; - dialog politic imbunatatit; - Parteneriatele pentru Aderare si Programele Nationale pentru Adoptarea Acquis-ului (NPAA); - asistenta specifica, acordata intr-un cadru financiar unic; - Participarea la programele, agentiile si comitetele comunitare. rile din spaiul mediteranean s-au aflat permanent n atenia UE. Germenii unei politici articulate a CEE fa de rile mediteraneene pot fi regsii nc de la jumtatea anilor '70, perioad n care UE semneaz o serie de acorduri prefereniale cu rile din aceast

zon, acorduri care cuprindeau concesiile comerciale ale CEE care facilitau accesul produselor din rile mediteraneene pe piaa CEE. Interesul manifestat de gruparea european pentru rile mediteraneene devine mai evident i se accentueaz dup aderarea Greciei, Spaniei i Portugaliei, n 1995, la Barcelona, se ia natere "Parteneriatul UE cu rile mediteraneene" ncheiat ntre UE i 12 ri din bazinul mediteranean (Algeria, Maroc, Tunisia, Egipt, Israel, Iordania, Liban Siria, Turcia, Cipru, Malta, Autoritatea Palestinian). Parteneriatul cu rile mediteraneene este similar cu cel instituit ntre UE i TECE prin Acordurile de Asociere, obiectivul privind crearea unei largi zone de liber schimb ntre statele semnatare, prin eliminarea progresiv a barierelor comerciale n calea schimburilor reciproce, fiind completat cu prevederi privind dialogul politic, cooperarea financiar. Pentru Cipru i Malta parteneriatul euro-meditarenean are n vedere i posibilitatea aderrii acestor dou state la UE.

CAP.IV - NEGOCIERILE DE ADERARENegocierile de aderare au inceput la 31 martie 1998 cu sase tari candidate Cehia, Cipru, Estonia Polonia, Slovenia si Ungaria. Malta este o mic insul n Marea Mediteran, care n mod paradoxal a fcut cerere de aderare la UE de dou ori. n 1996 Partidul Muncii, nou ales la guvernare, a ngheat cererea mai veche argumentnd c obligaia de a respecta regulile stricte ale Uniunii nu ar fi n interesul Maltei.Dup doi ani, naionalitii au ctigat alegerile i au reactivat cererea de aderare, considernd c este n interesul rii pentru c Uniunea European este principalul partener comercial al Maltei. Dat fiind c Malta este o destinaie popular de vacane pentru europeni, opinia public din UE este favorabil primirii ei, n schimb opinia public maltez este mprit, i rezultatul unui referendum privind aderarea este imposibil de prevzut. Dezvoltarea economic a Maltei atinge standardele europene, dar influena statului n economie trebuie redus i trebuie aplicate reguli mai stricte de aprare a mediului.. Pe data de 13 octombrie 1999, Comisia Europeana a recomandat Statelor Membre sa deschida negocierile cu Romania, Slovacia, Letonia, Lituania, Bulgaria si Malta. Din partea Uniunii, cele 15 State Membre sunt partile implicate in negocierile de aderare. Presidentia Consiliului de Ministri, detinuta de Statele Membre prin rotatie, la fiecare 6 luni, prezinta pozitiile de negociere convenite in cadrul Consiliului si prezideaza sesiunile de negociere la nivel de ministri sau adjuncti. Fiecare tara candidata isi pregateste propriile pozitii asupra celor 31 de capitole ale acquis/ului comunitar, pentru a se angaja in negocieri. Fiecare tara a numit un negociatorsef, care este sustinut de o echipa de experti. Comisia Europeana propune pozitii de negociere si mentine legatura cu tarile candidate, pentru a cauta impreuna solutii la problemele care apar pe parcursul negocierilor. In cadrul Comisiei, lucrarile sunt coordonate de Directia Generala pentru Extindere. Secretariatul General al Consiliului si tarile candidate furnizeaza serviciile de secretariat aferente negocierilor. Parlamentul European este permanent informat asupra progresului negocierilor si isi da avizul pentru tratatele de aderare rezultate. Fiecare Stat Membru va trebui sa ratifice tratatele de aderare. In majoritatea cazurilor, acest lucru necesita un act al Parlamentului. Dezbaterile privind ratificarea vor oferi o oportunitate reprezentantilor maselor populare din fiecare stat membru de a-si exprima punctele de vedere asupra extinderii. In unele tari, poate fi necesara si organizarea unui referendum in vederea aprobarii tratatelor de aderare.

Negocierile determina conditiile in care fiecare tara candidata va adera la Uniunea Europeana. Astfel, se asteapta ca tarile candidate sa accepte acquis-ul comunitar, respectiv normele juridice adoptate in baza tratatelor constitutive ale UE, in principal Tratatele de la Roma, Maastricht si Amsterdam. Negocierile se axeaza pe conditiile in care tarile candidate vor adopta, implementa si aplica acquis-ul, si mai ales pe acceptarea unor aranjamente tranzitorii, care trebuie sa fie limitate ca domeniu si durata. Prin aranjamente similare stabilite in cadrul negocierilor anterioare de aderare, noile State Membre au reusit sa realizeze conformitatea cu anumite norme juridice pana la data convenita prin negociere. Acquisul comunitar reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza activitatea institutiilor UE, actiunile si politicile comunitare, si consta in:

continutul, principiile si obiectivele politice cuprinse in Tratatele originare ale Comunitatilor Europene si in cele ulterioare (Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht si Tratatul de la Amsterdam); legislatia adoptata de institutiile UE pentru punerea n practica a prevederilor Tratatelor (regulamente, directive, decizii, opinii si recomandari); jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene; declaratiile si rezolutiile adoptate in cadrul Uniunii Europene; actiuni comune, pozitii comune, conventii semnate, rezolutii, declaratii si alte acte adoptate in cadrul Politicii Externe si de Securitate Comuna (PESC) si al cooperarii din domeniul Justitiei si al Afacerilor Interne (JAI); acordurile internationale la care CE este parte, precum si cele ncheiate intre statele membre ale UE cu referire la activitatea acesteia.

Din ratiuni practice, acquis-ul comunitar a fost impartit in 31 de capitole: Cap. 1 Libera circulaie a mrfurilor Cap. 2 Libera circulaie a persoanelor Cap.3 Libera circulaie a serviciilor Cap. 4 Libera circulaie a capitalului Cap. 5 Dreptul societatilor comerciale Cap. 6 Concurenta Cap. 7 Agricultura Cap. 8 Pescuit Cap. 9 Transporturi Cap. 10 Impozitare Cap. 11 Uniunea Economica si monetara

Cap. 12 Statistica Cap. 13 Politica sociala si ocuparea forei de munca Cap. 14 Energie Cap. 15 Industrie Cap. 16 ntreprinderi mici si mijlocii Cap. 17 Stiinta si cercetare Cap. 18 Educaie, pregtire profesionala, tineret Cap. 19 Telecomunicaii Cap. 20 Cultura si audiovizual Cap. 21 Politica regionala Cap. 22 Protecia mediului nconjurtor Cap. 23 Sntatea si protecia consumatorilor Cap. 24 Justiie si afaceri interne Cap. 25 Uniune vamala Cap. 26 Relaii externe Cap. 27 Politica externa si de securitate comuna Cap. 28 Control financiar Cap. 29 Prevederi financiare si bugetare Cap. 30 Instituii Cap. 31 Altele CUM se desfasoara negocierile? Procedura de desfasurare a negocierilor a fost stabilita in 1997. Sesiunile au loc la nivel de ministri sau adjuncti (reprezentanti permanenti) pentru Statele Membre, respectiv ambasadori sau negociatori-sefi pentru tarile candidate. Ritmul negocierilor depinde de nivelul de pregatire al fiecarei tari candidate si de complexitatea problemelor care trebuie rezolvate. Din acest motiv, nu se poate estima in avans durata fiecarei negocieri. Comisia Europeana propune pozitiile comune de negociere ale UE pentru fiecare capitol referitor la aspectele care tin de sfera comunitara. Pozitiile de negociere sunt aprobate in unanimitate de catre Consiliul Uniunii Europene. Rezultatele negocierilor sunt incorporate intr-un tratat de aderare. Acesta este trimis Consiliului pentru aprobare si Parlamentului European pentru avizare. Dupa semnare, tratatul de aderare este trimis statelor membre si tarii/tarilor candidate pentru ratificare, ceea ce, in unele cazuri, impune organizarea de referendumuri. Tratatul intra in vigoare, iar tara candidata devine stat membru, la data aderarii.

CAP. V - RAPOARTELE COMISIEI EUROPENE CU PRIVIRE LA EVOLUTIA MALTEI IN VEDEREA ADERARII LA UE1) Uniunea economica si monetara Raportul din octombrie 1999 precizeaza ca Malta a efectuat progrese mici in ceea ce priveste pregatirea ei pentru uniunea economica si monetara. Raportul din noiembrie 2000 considera ca Malta a efectuat progrese in adoptarea acquis-ului comunitar cu privire la finantarea deficitului bugetar de catre banca centrala. Raportul din noiembrie 2001 nu a precizat vreun progres considerabil in adoptarea caquis-ului comunitar cu privire la uniunea economica si monetara. Raportul din noiembrie 2002 considera ca Malta a facut progrese in adoptarea acquisului comunitar in domeniul finantarii deficitului bugetar si independenta bancii centrale. In ceea ce priveste activitatea economica , Comisia Europeana a evaluat in februarie 1999, ca Malta are nevoie sa construiasca cadrul necesar pentru o economie stabila, si implementarea unei reforme economice bazata pe liberalizare.In 1999 Uniunea Europeana absorbea 50% din valoarea totala a exporturilor malteze.In 2001 raportul comisiei considera ca PIB a crescut .Rolul sectorului privat in economie a crescut simtitor incepand cu 1997 si prezentand o dinamica deosebita in crearea de locuri de munca, dar sectorul public inca include un numar mare de angajati. Rata de crestere a PIB a fost de 4% in 1998 , ajungand la 4,2% in 1999.Cea mai mare crestere a inregistrat-o in 2000 , 5%. Ritmul de crestere economica a incetinit in prima jumatate a anului 2001, scazand cu 0.8% pana la sfarsitul anului ca urmare a deteriorarii situatiei economice internationale.PIB in termeni reali a avut o crestere in perioada 19972000 de 3,4%. Rata inflatiei a scazut la 2,4% in 1998 si a ramas la un nivel scazut de 2,1% in 1999, in anul 2000 inflatia medie a crescut la 2,4%.O serie de impozite si taxe s-au schimbat si masurile fiscale luate au condus la cresterea ratei inflatiei la 2,5% in 2001.Raportul din 2002 arata ca in medie inflatia a ramas scazuta fiind mentinuta artificial prin controlul preturilor.Cu toate acestea la sfarsitul lui 2001, preturile au crescut din nou , preponderent la produsele alimentare. Cu privire la reformele structurale, Guvernul a adoptat o strategie cu privire la reforma cheltuielilor publice, introducerea privatizarii si restructurarii sectorului public. Guvernul a luat o serie de masuri pentru reformarea industriei, respectiv reducerea instrumentelor de protectie a industriei prin masuri discriminatorii. Liberalizarea comertului a fost un element esential al politicii economice, desi unele sectoare pastreaza un grad ridicat de protectie.

Ajutoarele de stat erau totusi ridicate in unele sectoare. In anul 2000 au fost introduse gradual o serie de reforme structurale. 2) Politica sociala si ocuparea fortei de munca Din 1993 Malta a facut progrese in transpunerea legislatiei comunitare in dreptul intern in domeniul muncii, sanatatii si securitatii muncii si a tratamentului egal intre femei si barbati. Cu toate acestea masurile adoptate erau in parte corespondente cu aquis-ul comunitar, necesitand eforturi suplimentare pentru aplicarea corecta a aquis-ului in domeniul respectiv. Este important pentru Malta sa incurajeze reprezentantii salariatilor si patronatului sa stabileasca un dialog social independent la nivelul fiecarui sector. Situatia sociala este comparabila cu cea a Uniunii Europene, inregistrand o crestere a somajului in ultimii ani, depasind 5% in 1999, dar este totusi mai mica decat media statelor Uniunii Europene. Rata somajului este mai mare in randul barbatilor decat a femeilor. In domeniul legislatiei muncii au fost facute eforturi in vederea alinierii legislatiei malteze cu cea europeana,pentru indeplinirea conditiilor de tratament egal intre barbati si femei. In ianuarie 2000 s-a adoptat o lege in vederea eliminarii discriminarii bazate pe sex si crearea de oportunitati egale, care a intrat in vigoare in octombrie 2000. In domeniul asistentei sociale, Malta a infiintat o institutie publica cunoscuta sub denumirea "Social Welfare Development Programme". Statul a crescut simtitor cheltuielile in acest domeniu. O intelegere bilaterala s-a incheiat intre Malta si Regatul Unit cu privire la coordonarea securitatii sociale a lucratorilor migranti.

3) Agricultura si pescuit Raportul Comisiei Europene din octombrie 1999 arata faptul ca legilslatia malteza cu este compatibila cu cea europeana in domeniul agricol. Adoptarea politicii agricole comunitare ar putea sa imbunatateasca situatia in unele sectoare, in mod particular in ceea ce priveste exportul produselor alimentare si sa eficientizeze economia agricola malteza. Aplicarea politicii comunitare cu privire la pescuit nu ar trebui sa cauzeze probleme majore. Raportul din noiembrie 2000 ne arata ca Malta nu a facut pasi semnificativi pentru a alinia politica agricola la acquis. Au fost facute mici modificari in ceea ce priveste pescuitul. In noiembrie 2001 raportul Comisiei Europene arata ca Malta a pus in practica o strategie pentru implementarea Politicii Agricole Comunitare. In ceea ce priveste pescuitul, procesul alinierii legislatiei a avansat considerabil datorita adoptarii in 2001 a legii pentru conservarea si managementul productiei piscicole. Pe diferite nivele sau facut pregatiri pentru punerea in practica a unui program multianual de coordonare a pescuitului.

In cursul anului 2001 au fost adoptate 2 legi in ceea ce priveste controlul folosirii pesticidelor. Cu privire la dezvoltarea rurala si forestiera Malta a adoptat regulamentul de conservare al padurilor si copacilor in ianuarie 2001. Comisia recomanda autoritatilor malteze imbunatatirea capacitatilor administrative si cresterea programelor de dezvoltare rurala. In anul 2001 o strategie care dorea implementarea acquis-ului cu privire la calitatea produselor alimentare a fost adoptata. Ministerul agriculturi,padurilor si dezvoltari rurale 15.10.2004 Comitetul Uniunii Europene pentru Structurile din Agricultur (STAR) a aprobat Planul Orizontal de Dezvoltare Rural a Maltei. Programele au o valoare de 33,6 milioane Euro din care Uniunea European finaneaz 26,9 milioane de Euro pentru perioada 2004-2006. Planul are ca int handicapurile specifice agriculturii i se sigurana c sectorul agricol, nu doar furnizeaz produse de calitate, ci i dorete conservarea peisajul unic al Maltei. Principalele elemente ale planului sunt: - grupurile de productori - principalul obiectiv al acestei msuri este de a remedia deficienele structurale ce afecteaz furnizarea i comercializarea produselor agricole i de a furniza productorilor informaii despre pia i despre noile activiti de pia. - agromediu - aceast msur a fost mprit n trei sub msuri ce cuprind incidena eroziunii solului, creterea biodiversitii, punerea n valoare a speciilor indigene i promovarea Fermelor Organiceca o nou alternativ de producie. . - zone defavorizate - ntreg teritoriul insulelor malteze va fi considerat c zona mai puin favorizat. Aceasta nseamn c sectorul agricol din Malta i Gozo va fi automat calificat pentru sprijinul suplimentar acordat de ctre Uniunea European. . - ajutor de stat complementar - pentru a ajuta fermierii i procesatorii s implementeze msurile Politicii Agricole Comune a fost adoptat un Program pentru o politic de pia special pentru agricultura maltez, care asigur ndeprtarea impozitelor i nlocuirea lor cu un sprijin direct de venit, pentru fermieri i de a restructura asistena pentru industria de procesare. - ndeplinirea standardelor msur de sprijin pentru fermieri n vederea ndeplinirii standardelor bazate pe legislaia comunitar n domeniul mediului, sntii, bunstrii animaleloriproteciamuncii. - asistena tehnic - msur de sprijin pentru construirea i ntrirea capacitii administrative a instituiilor de la nivel naional, regional i local care sunt responsabile cu formularea i implementarea planului. Pescuitul local reprezinta un mic sector al economiei, reprezentand 3% din PIB, industria pescuitului ofera locuri de munca pentru aproximativ 2.500 de angajati si 95% din productie este exportata in Uniunea Europeana, mai ales in Italia.

4) Transporturi Raportul Comisiei din 1999 arata ca Malta are de facut eforturi substantiale pentru implementarea acquis-ului comunitar, in spacial in ceea ce priveste transportul maritim.Data fiind importanta transportului maritim pentru Malta , transpunerea acquis-ului in acest domeniu constituia o prioritate pentru Malta. Raportul Comisiei Europene din noiembrie 2000 noteaza progresele facute in domeniul transporturilor, dar subliniaza necesitatea imbunatatirii capacitatii administrative pentru implementarea acquis-ului , in particular in ceea ce priveste siguranta transportului maritim. Raportul din noiembrie 2001 arata ca legislatia malteza a fost aliniata la cea comunitara in domeniul transportului rutier si maritim, dar progrese reduse s-au inregistrat in ceea ce priveste transportul aerian. Raportul din noiembrie 2002 subliniaza progresele facute in domeniul transportului aerian. Ca urmare a amendamentelor efectuate de Autoritatea Publica de Transport, care au fost adoptate in august 2000, care in parte au transpus legislatia europeana in legislatia malteza, cat si ca urmare a indeplinirii acquis-ului comunitar cu privire la permisele de conducere care a intrat in vigoare in 2001 o noua Autoritate de Transport este responsabila pentru toate transporturile terestre incluzand inspectiile si controalele este operationala. In 2002 transpunand directivele Comunitatii Europene cu privire la permisele de conducere, sau introdus permisele de conducere de forma credit card si a aliniat taxele pe autoturisme, armonizand acestea cu cele comunitare, taxand autoturismele grele de transport de bunuri. Ca o cerere a retelei de transport trans-Europene, Malta a adoptat a metoda pentru colectarea informatiilor pentru a aduce sistemul de colectare si cheltuieli in infrastructura in linie cu acquis-ul comunitar. In domeniul transportului aerian s-a adoptat legislatie cu privire la zgomotul emis de aparatele de zbor, sistemul computerizat de rezervare, echipamentele de control a traficului aerian., a standardelor Eurocontrol si investigarea accidentelor aeriene. In 2001 a fost transpus regulamentul Uniunii Europene cu privire la transportul aerian si s-a inaugurat un nou centru de control al traficului aerian. Cu privire la transportul marin in iulie 2000 legislatia malteza s-a aliniat la legislatia Comunitatii Europene cu privire la calificarea echipajelor si alte masuri si standarde de siguranta a transportului marin. Noile legi cuprind de asemenea masuri cu privire la siguranta transportului cu vase pentru pasageri.

Acum exista un registru complet al navelor care navigheaza sub drapelul Maltei, iar datele statistice sunt inregistrate si imbunatatite constant. De asemenea Malta trebuie sa imbunatateasca controlul navelor si sa aiba un numar suficient de inspectori calificati in accest domeniu. Ca o necesitate, Malta trebuie sa-si imbunatateasca infrastructura pentru a putea participa la reteaua trans-europeana de transport. 5) Educatie, pregatire profesionala, tineret Raportul Comisiei Europene din februarie 1999 arata ca Malta trebuia sa transpuna acquis-ul comunitar in acest domeniu, in particular trebuia sa garanteze aplicarea pricipiilor de libera miscare si nediscriminare in acest domeniu. Era planificat ca Malta sa participe in programele comunitare in domeniul educatiei, cercetarii si tineretului. In raportul din octombrie 1999, comisia arata ca exista inca probleme cu privire la libera circulatia a persoanelor si nediscriminare, ca accesul femeilor la pregatire profesionala si implicarea partenerilor sociali in stabilirea politicii in acest domeniu. In raportul din noiembrie 2000, comisia a notat ca Malta a facut progrese in domeniul educatiei, ca urmare a participarii in programele comunitatii, care a fost semnat in septembrie 2000. Raportul din noimembrie 2001 recunoaste ca Malata a facut progrse, cu privire la educatia si sistemul de invatamant, instituind in octombrie 2000 Profesional and Vocational Qualifications Council. Urmarind decizia departamentului responsabil cu programele europene din cadrul Ministerului Educatiei, Malta a luat parte la programele Leonardo, Socrates si programele pentru tineret ale Comunitatii Europene. Raportul din octombrie 2002 arata ca Malta a facut progrese in acest domeniu, dar mai trebuie sa implementeze legislatia cu privire la copiii muncitorilor migranti si de aplicare a unei strategii de pregatire profesionale si vocationale, in acelasi timp permitand partenerilor sociali sa joace un rol mai important. Evolutia : Ca urmare a intelegerii dintre Comunitatea Europeana si Malta din 29 septembrie 2000, Malta a participat la programele Socrates si Leonardo din anul 2000 si in programele pentru tineret din 2001. Malta are un sistem educational de inalta calificare si este bine pregatit pentru participarea in programele comunitatii. In ianuarie 2000, Ministerul Educatiei a fixat responsabilitatea pentru programele uniunii europene, pentru coordonarea apropiata a acestor programe. Ministrul Politicii Sociale si Educatiei impart responsabilitatea pentru implementarea programelor educationale si pregatirii profesionale.

In 2002 Malta a adoptat o serie de regulamente in scopul de a aduce legislatia in linie cu directivele europene in domeniul educatiei copiilor muncitorilor emigranti. Negocierile la acest capitol s-au inchis fara ca Malta sa solicite o perioada tranzitorie. 6) Concurenta Raportul din februarie 1999 arata ca fata de opinia din 1993 s-au facut progrese in domeniul anti-trust adoptand legea concurentei in 1995. In alte arii cum ar fi implicarea statului, companiile publice si monopolul de stat adoptarea acquis-ului comunitar era o prioritate. In raportul din octombrie 1999 Comisia considera ca nu s-au fcut progrese substaniale in 1999. Nu exista un sistem statal de msurare si control, de asemenea trebuia sa asigure transparenta prezentnd anual un raport de monitorizare statal. Trebuiau luate masuri pentru aplicarea legilor concurentei la monopolurile de stat. Raportul pentru 2000 arata ca Malta a fcut progrese mici in acest domeniu, intelegand ca punnd bazele unui sistem de monitorizare reprezint un pas in aceasta direcie. Raportul pentru 2001 arata ca s-au fcut anumite progrese cu privire la amestecul statului in economie, o noua lege de promovare a firmelor si cu privire la acorduri restrictive in domeniul concurentei. Raportul pentru 2002 arata ca s-au efectuat progrese in acest domeniu, dar trebuie fcute eforturi pentru imbunatatirea rezultatelor de aplicare a legislaiei. Evoluia: In mare legislaia malteza in acest domeniu este in linii mari cu acquis-ul, cu excepia societatilor publice, si Malta a obinut rezultate rezonabile la implementarea legislaiei comunitare. Din 2002 exceptarea anumitor firme de la actul concurenial va fi justificata numai in aprarea unui interes public. In termeni administrativi, Oficiul pentru Concurenta Legala, organul responsabil sa observe respectarea legilor anti-trust si Consiliul in monitorizarea activitatilor de ajutor ale statului a produs efecte pozitive. Cu privire la ajutoarele de stat, Malta a adoptat sistemul aflat in funciune in Comunitatea Europeana, eforturi trebuind fcute pe mai departe in sectorul ajutoarelor acordate in industrie si scutirilor de taxe. Statul acorda ajutoare substaniale construciei de nave si industriei de reparat nave, care trebuie aduse la nivelul regulilor din Comunitatea Europeana.

7) Protecia mediului nconjurtor Malta a facut progrese substantiale pe calea transpunerii in legislatia nationala a acquisului comunitar in domeniul poluarii mediului inconjurator si protecia naturii , a apei. 8) Justiie si afaceri interne In domeniul justitiei s-au impus urmatoarele : sa adere la Conventia de la Geneva din 1951 cu privire la azil sa participe la cooperarea internationala in domeniul justitiei sa adopte legislatia specfica cu provire la azil si sa asigure structurile necesare pentru rezolvarea cererilor de azil -

sa semneze Acordul Consiliului Europei cu privire la traficul ilicit de droguri pe mare sa intensifice lupta impotriva crimei economice si a drogurilor. Sa semneze conventia Consiliului Europei cu privire la coruptie Evolutia : Prin raportul Comisiei Europene din noiembrie 2001 s-a considerat ca Malta nu a facut

progrese in justitie si afaceri interne. In noiembrie 2002 Comisia a considerat ca s-au facut eforturile de implementare a legislatiei cu privire la refugiati si pentru a aduce legislatia nationala in concordanta cu cea comunitara. In 2003 s-a considerat ca legislatia malteza concorda cu cea comunitara. 9) Energie S-au impus urmatoarele masuri: pregatirea pentru pentru piata interna de enrgie, mai ales directivele cu privire la electricitate si gaz (incluzand adaptarea pretului energiei la nivelul costurilor si stabilirea autoritatii de reglare in domeniu); alinierea legislatiei nationale ( rezervele de petrol si cerintele de eficientizare a consumului energiei); in octombrie 2002 s-a constituit Autoritatea pentru resurse. 10) Industrie, intreprinderi mici si mijlocii In 1999 arata caracterul protectionist al economiei Maltei, dificultatea industriei malteze de a fi capabila sa faca fata presiunii competitiei din Uniunea Europeana si necesitatea restructurarii industriei locale inaintea aderarii.

Raportul din 1999 concluziona ca Malta trebuie sa-si restructureze industria si sectorul intreprinderilor mici si mijlocii. In raportul din noiembrie 2000 Comisia a statutat ca Malta a facut progrese notabile in stabilirea unei strategii industriale, iar guvernul a facut pasii pentru imbunatatirea mediului de afaceri. Raportul din noiembrie 2001 arata ca Malta continua sa faca progrese cu privire la stabilirea unei politici industriale si promovarea investitiilor. Privatizarea si restructurarea s-au facut fara greutati. Ca urmare in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii s-au facut progrese, in adoptarea unor masuri de ajutor din partea statului pentru dezvoltarea acestora. In octombrie 2002 raportul noteaza progresele facute in domeniul politicii industriale si a intreprinderilor mici si mijlocii, cu cererea de imbunatatire a mediului de afaceri. Evolutie : Malta isi dezvolta continuu politica industriala. Comunitatea de afaceri este implicata in planificarea politicii, procesul de privatizare s-a efectuat in mica parte, trebuind sa grabeasca procesul de privatizare si restructurare. Ea a facut progrese in dezvoltarea si implementarea politicii industriale din 1997. Acest capitol a fost inchis provizoriu fara aranjamente tranzitorii. Prioritar este ca Malta sa finalizeze strategia in domeniul industriei, a programului de privatizare si restructurarea sectorului de constructii de nave. Cu privire la politica in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii s-a lansat un centru de afaceri, Malta semnand in aprilie 2002 European Charter pentru intreprinderile mici. Serviciile de suport al afacerilor a fost diminuat pentru a imbunatati mediul de afaceri, Malta reusind sa-si indeplineasca politica in domeniul industriei din 1997. Capitolul cu privire la intreprinderile mici si mijlocii a fost inchis provizoriu, fara cereri tranzitorii din partea Maltei. Prioritar pentru Malta este sa ajute la restructurarea intreprinderilor mici si mijlocii si simplificarea mediului de afaceri. 11) Stiinta si cercetare, telecomunicatii Stiinta si cercetarea s-a dezvoltat prin cooperarea dintre Uniunea Europeana si Malta prin programele Uniunii Europene. In domeniul telecomunicatiilor, Malta a facut progrese majore, dar decizia Guvernului de a mentine monopolul pana in 2010 a creat probleme serioase. Raportul din octombrie 2002 arata progresul facut de Malta in domeniul stiintei si cercetarii, in particular lansarea unui program national de investitii menit sa ajute la stabilirea prioritatilor si acctualizarea politicii.

Evoluie : Cooperarea dintre Malta si Uniunea Europeana in domeniul cercetarii si dezvoltarii tehnologice a continuat prin programul Framework la care Malta s-a decis sa nu se alature formal. Implementarea cu succes a acquis-ului comunitar in acest domeniu rezulta din implementarea programului cu Uniunea Europeana. Malta a lansat un program national pentru fixarea prioritatilor si noutatilor in stiinta, cercetarea si in politica dezvoltarii. De asemenea s-au facut eforturi pentru atragerea in acest domeniu a sectorului privat, organizand o serie de sesiuni, concentrate pe programele Uniunii Europene. Dezvoltarea cercetarii si integrarea efectiva in aria Cercetarii Europene va solicita o crestere a investitiilor. Activitatea de cercetare in cadrul universitatilor va avea nevoie de eforturi sustinute, sprijinite si din partea comunitatii de afaceri, de participarea sectorului privat. In domeniul telecomunicatiilor, progrese s-au facut din 1993, sistemul de telecomunicatii maltez este complet digital, ca urmare serviciile oferite cum ar fi transmisiise rapide de date, telefonia mobila GSM , internetul. Rata telefoniei fixe este aproape de rata medie a statelor membre ale Comunitatii Europene. Cu toate acestea legislatia malteza nu era conforma cu acquis-ul comunitar, fiind necesara transpunerea acesteia, mai ales cu privire la modul de licentiere, interconectare, obligatiile generale cu privire la servicii si numerotare. Guvernul Maltez a facut primii pasi in inlaturarea monopolului asupra Maltacom, prin privatizarea acesteia, vanzand 40% din capitalul acesteia in iunie 1998, prin oferta publica, 20% la burse internationale si 20% pe piata interna. In iunie 2002 Autoritatea in Telecomunicatii Malteza a publicat o decizie oficiala prin care se interzice pozitia dominanta pe piata a operatorilor. Din noiembrie 2001, toti operatorii trebuiau sa asigure gratuit accesul la telefoanele de urgenta. Implementarea noului plan de numerotare sa finalizat in aprilie 2002. De asemenea Autoritatea in Telecomunicatii Malteza publica consultari anuale cu privire la costuri, obligatiile universale de servicii si introducerea controlului asupra preturilor. Infrastuctura acestui sector este bine dezvoltata, telefonia fixa este 100% digitala, cu o rata de penetrare de 53%. De la introducerea celei de a doua retele de telefonie mobila GSM, suprafata de acoperire a ajuns la 51% in decembrie 2001. Rata de patrundere a internetului in cadrul populatiei este de 29%, si procentajul de abonati la cablu TV este de 71%. Seviciile postale sunt asigurate de Maltapost, care a fost in mare parte privatizata.

12) Cultura si audiovizual Legislatia Malteza in domeniul audiovizual, baza pe legea din 1991, indeplineste in linii mari acquis-ul comunitar, avand anumite lipsuri cu privire la munca individuala in acest domeniu, dar care a fost reglata in 1997. Sectorul audiovizual s-a dezvoltat cu licentiere a 2 posturi private de televiziune in 1997, in 1998 existand 5 canale de televiziune nationale, 2 dintre ele transmitand exclusiv prin cable, si o televiziune prin cablu care ofera 52 de canale. S-au facut eforturi cu privire la armonizarea legislatiei cu privire la conditiile de licentiere, protecia minorilor si stabilirea regulilor de publicitate. Malta a introdus in legislatia interne directivele televiziunii fara frontiere, prin semnarea protocolului semnat in octombrie 2000. In domeniul culturii,din dorinta de crea un domeniu operational si capabil au emis o serie de legi in aprilie 2002, luand masura participarii la programul culture 2000.

CAP. VI- MALTA - PARTE A TRATATULUI DE EXTINDERE A UNIUNII EUROPENEUrmare deciziei Consiliului European de la Copenhaga, din decembrie 2002, a fost definitivat textul Tratatului de aderare a celor 10 state ale Europei centrale i de est n privina crora s-a hotrt extinderea. La 19 februarie 2003, Comisia a formulat, n mod oficial, o opinie favorabil privind aderarea celor 10 noi state membre. Comisarul pentru extindere, Gunter Verheugen, a declarat cu aceast ocazie, c tratatul ce se va semna este bazat pe rezultatul negocierilor", iar rezultatele sunt bune pentru actualele state membre, pentru viitoarele state membre i pentru Uniunea European ca atare". Peste 50 la suta din populatia Maltei a votat pentru aderarea tarii la UE, in cadrul unui referendum organizat sambata, relata Reuters in 10 martie 2003, citand rezultate oficiale preliminare. Potrivit surselor citate, 53,5% dintre maltezi au raspuns "da" la intrebarea: "Sunteti de acord ca Malta sa devina membru al UE de la 1 mai 2004?". Referendumul din Malta este primul din cele zece state candidate incluse in primul val al extinderii, anuntat anul trecut, la summitul de la Copenhaga. Pe 23 martie urmeaza Slovenia, iar pe 12 aprilie, Ungaria. (A.D.) Parlamentul European a aprobat extinderea Uniunii cu 10 noi state membre, cu o majoritate covritoare, la 9 aprilie 2003. Acordul Parlamentului constituie o condiia prealabil necesar pentru semnarea Tratatului de aderare. Rezoluia privind rezultatul negocierilor cu cele 10 state candidate a fost aprobat cu 458 voturi pentru, 68 mpotriv i 41 abineri. Voturile pentru Malta au fost de 521 voturi pentru, 23 impotriva si 23 de abtineri. Consiliul de Afaceri Externe a aprobat admiterea a celor 10 noi state membre la 14 aprilie 2003, ceea ce a permis semnarea Tratatului de aderare.

La 16 aprilie 2003 a fost semnat, la Atena, Tratatul de aderare prin care 10 state aparinnd Europei centrale i de est vor deveni membre ale Uniunii Europene la l mai 2004. Este cel de-al cincilea val al extinderii Uniunii Europene, marcnd cel mai ambiios salt nainte al dezvoltrii UE. Ca urmare, de la 17 aprilie 2003, viitoarele state membre sunt acceptate, n calitate de observatori activi, la activitatea Consiliului i organismelor sale pregtitoare, iar de la l mai 2003, Parlamentul European primind observatori parlamentari din aceste ri. Structura Tratatului de aderare Tratatul de aderare const din dou seciuni de baz: Tratatul propriu-zis: Tratatul privind aderarea Ciprului, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Slovaciei i Sloveniei la Uniunea European Actul de aderare: Act care definete condiiile de aderare Tratatul propriu-zis const din Preambul i trei articole. Articolul 1 conine prevederile fundamentale pe baza crora cele 10 state candidate vor deveni membre ale Uniunii Europene, precum i pri contractante la Tratatele pe care este fondat Uniunea European; Articolul 2 stipuleaz c Tratatul va intra n vigoare la l Mai 2004, cu condiia ca pn la 30 Aprilie 2004 toate statele membre actuale i cel puin un stat candidat vor depune documentele de ratificare la guvernul Italiei, ca depozitar al Tratatelor Uniunii. Acest articol prevede o procedur special n cazul n care o ar candidat nu reuete s depun la timp documentul de ratificare. Articolul 3 menioneaz c Tratatul a fost semnat ntr-un singur exemplar original n limbile rile membre i candidate i va fi depozitat la guvernului Italiei, care va transmite fiecrui stat semnatar un exemplar autentificat. Toate aspectele eseniale ale Tratatului de aderare sunt incluse n Actul de aderare care, conform art. 1.2 al Tratatului, formeaz parte integral a Tratatului. Tratatul de aderare conine, ca i n cazul extinderilor anterioare, o clauz economic general de salvgardare (articolele 37-40), cu o valabilitate de trei ani (anterior a fost de un an), care se aplic n situaiile n care apar dificulti serioase i peristente n orice sector al economiei sau care pot s determine deterioararea serioas a situaiei economice a unui zone date". n aceste cazuri, att un stat membru nou, dar i unul din statele membre vechi, va putea invoca aceast clauz i solicita autorizaia de a adopta msurile necesare de protecie pentru rectificarea situaiei i ajustarea sectorului respectiv. "Msurile autorizate pot implica derogri de la regulile Tratatului instituind Comunitatea European i Actul de aderare numai n msur i pentru perioadele strict necesare atingerii obiectivelor menionate la par.1 al art.37", prioritate acordndu-se "msurilor care vor tulbura cel mai puin funcionarea pieei interne". O aciune similar poate ntreprinde Comisia European din proprie iniiativ sau la solicitarea unui stat membru vechi. Msurile vor fi "proporionale", prioritate urmnd a fi

acordat msurilor "care tulbur cel mai puin funcionarea pieei interne" i, acolo unde exist, "aplicrii mecanismelor sectoriale de salvgardare existente". Se stipuleaz, de asemenea, c "astfel de msuri de salvgardare nu vor fi invocate ca un mijloc de discriminare arbitrar sau de restricionare deghizat a comerului ntre statele membre" (art.38). O clauz similar de salvgardare poate fi invocat privind unele aspecte ale cooperrii judiciare (art.39). Actul de aderare conine 18 anexe, care se refer la adaptri specifice care trebuie realizate de fiecare nou stat membru. Sunt, de asemenea, 9 protocoale, care se refer la aspecte sectoriale specifice. n sfrit, Actul de aderare conine i o serie de declaraii. Actul final al reuniunii de la Atena, la 16 aprilie 2003, a plenipoteniarilor efilor de stat sau de guvern din rile membre i candidate semnatare ale Tratatului de aderare include o Declaraie comun: O Europ", prin care statele respective i declar "sprijinul deplin pentru un proces al extinderii continuu, inclusiv i ireversibil", evideniaz c negocierile de aderare cu Romnia i Bulgaria vor continua pe baza acelorai principii care au ghidat negocierile pn acum" iar rezultatele deja obinute n aceste negocieri nu vor fi aduse n discuie". De asemenea de interes, se noteaz c n funcie de progresul n continuare n ndeplinirea criteriilor de aderare, obiectivul va fi de a primi Bulgaria i Romnia ca noi membri ai Uniunii Europene n 2007". In cadrul Declaraiei de la Atena, adoptat de Consiliul European informai din capitala elen cu ocazia semnrii Tratatului de aderare, liderii UE au declarat: "Aceast Uniune reprezint hotrrea noastr comun de a pune capt secolelor de conflict i s depim fostele divizri ale continentului nostru. Aceast Uniunea reprezint voina noastr de a construi un nou viitor, bazat pe cooperare, respectul diversitilor i nelegere reciproc. Uniunea noastr reprezint un proiect colectiv: un proiect de a ne mprti viitorul ca o comunitate de valori." Declaraia de la Atena afirm c Uniunea extins trebuie s se concentreze pe acele sarcini care sunt cruciale pentru bunstarea, securitatea i prosperitatea cetenilor ei", care sunt drepturile fundamentale ale omului, dezvoltarea sustenabil, economia european dinamic i bazat pe cunoatere, incluziunea social i coeziunea economic. "Aderarea este un nou contract ntre cetenii notri i nu un simplu tratat ntre state. Ca ceteni ai aceti noi Uniuni extinse, proclamm angajamentul nostru fa de cetenii statelor candidate.

BIBLIOGRAFIE

1.Cursul de Economia Integrari (distance.idd.ro) 2.Site-ul oficial al UE: http://www.europa.eu.int/ 3.http://www.europa.eu.int/comm/enlargement/candidate.htm 4.http:// www.europa.eu.int/comm/enlargement/report-2003/index.htm 5.http:// www.mie.ro