REDACTAREA UNUI REDACTAREA UNUI REZUMATREZUMAT,, A UNUI ARTICOL A UNUI ARTICOL

ORIGINALORIGINAL ŞIŞI A UNEI CĂRŢIA UNEI CĂRŢI

Mihai CruceMihai Cruce

Obiectivele redactării unui articol original

vreţi să fie publicat vreţi să fie citit şi înţeles

Principiile stilului ştiinţific precizia, presupune rigoare ştiinţifică (tabele, grafice) claritatea are ca scop să expunem tot; să respectăm

regulile gramaticale şi de punctuaţie concizia presupune lipsa repetiţiilor, eliminarea

cuvintelor inutile

Încercaţi să aveţi o idee per frază, <15 cuvinte /frază !

Structura (IMRAD) unui articol original

Precizie Claritate ConcizieTitlu RezumatIntroducere Metode FiguriRezultate Tabele şi /andDiscuţii Referinţe

Autorul trebuie să-şi răspundă la 4 întrebări:10. Pentru cine scrie?11. Când trebuie să scrie?12. Ce a observat?13. Ce părere are?

Alte forme de redactare

prezentarea unui caz clinic referat general (review) srisoarea către redacţie pentru: un caz clinic scurt comentariul unui articol deja publicat în revistă rezultate preliminare ale unei lucrări originale editorialul presupune analiza unor lucrări publicate opinia despre o temă formularea unei ipoteze teza de doctorat

Cine este autorul?

Cel care a contribuit la una din cele 3 etape ale redactării:

c) concepţia, metoda de lucru sau analiza şi interpretarea rezultatelor

e) redactarea articolului sau revizuirea critică

g) aprobarea versiunii finale ce va fi publicată

Există prea mulţi autori la un articol !

TITLUL

Formularea titlului să anunţe conţinutul articolului cu maximă precizie şi

concizie; să fie scurt (10-12 cuvinte) nu trebuie să fie o propoziţie cu subiect, verb,

complement să nu conţină abrevieri, formule clinice, nume

comerciale “Tratamentul cu cimetidină la bolnavii de ulcer” (NU) “Eficacitatea cimetidinei în ulcerul duodenal” (DA) să fie stabilit după terminarea articolului să fie evitate formulări: “Studii asupra…” sau “Cercetări

privind…” , când studiul se referă de ex. la “Anafilaxia la şobolan”

titlul diferă dacă aceeaşi lucrare este publicată într-o revistă de medicină internă, radiologie sau gastro-enterologie

evitaţi titlul cu semnul întrebării

Subtitlurile apar când se descriu experienţe diferite apar în articole lungi cu multe ilustraţii facilitează:

citirea lucrării

alegerea directă a pasajului de interes

REZUMATUL

Obiective: rezumarea în câteva cuvinte a întregii informaţii din

articol (rezumat informativ)

Clasificare:

rezumatele articolelor originale care succed titlului

rezumate pentru congrese (abstracte)

rezumate structurale

Rezumatele informative ale articolelor originale

Trebuie să răspundă la întrebările: De ce am făcut această lucrare? (Introducere) Cum am făcut-o? (Metode) Ce am observat? (Rezultate) Ce cred eu? (Discuţii) concluzie

Se redactează la timpul trecut, fără abrevieri şi se expun doar datele lucrării experimentale !

Rezumatele structurale ale investigaţiilor clinice

Au de obicei 250 de cuvinte şi 8 paragrafe

1. “Obiective” (scopul studiului) expuse clar

2. “Design” (protocol, metoda de studiu) presupune:

studiu randomizat controlat, dublu orb vs placebo

studiu de test diagnostic (criterii de referinţă)

studiile de prognostic (de cohortă)

descrieri de serii de cazuri / de anchetă

studiile de evaluare economică (avantaje cost-

eficacitate)

3. “Setting” (locul studiului):

bolnavi spitalizaţi /trataţi ambulator

4. “Patients or other participants” (selecţia pacienţilor)

voluntari / bolnavi

numărul participanţilor incluşi / nonincluşi

5. “Intervention” (tratament / metode de intervenţie)

durata, metoda, posologie

6. “Maine outcome measure” (criteriul principal de

raţionament)

metode de analiză planificate înainte de colectarea

datelor

7. “Results” (rezultatele) trebuie:

prezentate în tabele / grafice

să expună intervale de încredere, semnificaţii statistice

să apară şi în articol

8. “Conclusions” (concluzii). Să fie:

evidente

fără ambiguitate

cu aplicabilitate în clinică

fără speculaţii / generalizări rapide

Rezumatele structurale ale trecerilor în revistă generale şi ale metaanalizelor

Au 6 paragrafe:1. Scopul studiului: precizaţi dacă se urmăreşte: cauza, diagnosticul, tratamentul, prevenţia

2. Originea bolilor: bazele de date (cuvinte cheie pentru căutare), indexul cu precizarea rezultatelor cercetării 3. Selecţia studiilor precizează: criteriile de selecţie a articolelor (populaţie particulară, intervenţie, metode) metoda de aplicare a acestor criterii (observaţii, consens, experţi)

4. Extracţia datelor: descrierea recomandărilor pentru a asigura validitatea şi calitatea informaţiilor5. Sinteza rezultatelor principalele rezultate obţinute, calitative / cantitative rezultatele numerice se prezintă cu intervale de încredere şi nivele de semnificaţie statistică6. Concluzii cu aplicaţiile lor fără generalizare în afara domeniului revistei

INTRODUCEREA

Răspunde la întrebarea pentru ce? (articol original) de ce expunem acest caz clinic? de ce să discutăm această problemă? (editorial)

Înainte de a o scrie trebuie: să cunoaşteţi subiectul abordat să selecţionaţi bibliografia să cunoaşteţi revista căreia i se adresează

Conţinutul introducerii să expuneţi clar şi precis natura problemei studiate în domeniu să propuneţi o ipoteză de testat să aduceţi răspunsuri la întrebări din domenii necercetate

să aibă o lungime adaptată la revistă, subiect, nivelul audienţei

timpul verbelor

prezentul pentru generalizări

trecutul pentru a expune pe scurt rezultatele obţinute de

autorii citaţi

Erori de concepţie a introducerii

nu trebuie să faceţi istoria subiectului

de ex. “metastaze ale cancerului tiroidian”

MATERIALE ŞI METODEPot fi de 3 tipuri: de selecţie a materialului

de intervenţie

de evaluare

Metodele de selecţie a materialului care pot fi

bolnavi

animale de experienţă

eşantioane biologice

kit-uri diagnostice

populaţii

articole ştiinţifice

prospectivă selecţia a fost retrospectivă Trebuie să precizăm dacă conservativă/non seria a fost randomizată/non

Pentru un experiment medicamentos precizaţi criteriile de închidere şi cele de neînchidere

În acest capitol să nu dăm rezultate

De ex. “am inclus 125 bolnavi, cu vârsta medie 34+/-5 ani, greutate medie 54+/-8 kg, având un lupus evoluând de 3+/-1 an”

Corect “am inclus toţi bolnavii spitalizaţi între 18 şi 65 de ani în serviciul nostru având lupus diagnosticat de peste 1 an, după criteriile (referinţa)

Pentru bolnavi să menţionăm că am obţinut consimţământul acestora şi respectarea convenţiilor de la Helsinki

Pentru experimentele pe animale există reguli de etică

Metodele de intervenţie presupun următoarele aspecte: administrarea unui medicament intervenţia chirurgicală (pe om / animal) incubaţia unui material biologic metoda biochimică urmărirea unor parametrii (epidemiologie /treceri în revistă) se fac precizări legate de timp, loc, posologii, unităţi de măsură Metode de evaluare se descriu cu precizie criteriile de raţionament se evaluează rezultatul intervenţiei pe baza parametrilor: calitativi cantitativi

unităţile de măsură

precizaţi (în unităţile cerute de revistă)

unităţile de timp

expuneţi metodele de analiză folosite: de ex. analiza

statistică (referinţe)

Cum se scrie acest capitol?

descrieţi în ordine logică metodele folosite:

de ex., dacă studiaţi imunofluorescenţa pe hepatocitele umane, prezentaţi mai întâi metodele chirurgicale, histologice şi în sfârşit metodele de imunofluorescenţă

nu utilizaţi verbele decât la timpul trecut (cum aţi lucrat?)

metodele deja publicate să aibă referinţe bibliografice

de ex.: “celulele au fost distruse prin ultrasunete (bibliografie)” este mai corect decât “celulele au fost distruse după cum au descris anterior (bibliografie)”

respectaţi nomenclaturile internaţionale pentru

materiale

reactivi

bacterii, paraziţi

metodele deja publicate sa aiba referinte bibliografice

de exemplu: “celulele au fost distruse prin ultrasunete (bibliografie)” este mai corect decit “celulele au fost distruse dupa cum au descris anterior (bibliografie)”

respectati nomenclaturile internationale pentru

materiale

reactivi

bacterii, paraziti

, virusuri

REZULTATE

nu introduceţi în acest capitol, metode sau discuţii

Prioritate pentru figuri şi tabele

fiecare ilustraţie trebuie să fie inteligibilă în afara textului

ilustraţia să nu facă dubla expunere cu textul

un tabel poate să aibă:

linii şi coloane

titlul plasat deasupra, cu număr (în ordinea apariţiei în text)

notele explicate dedesupt

figurile corespund: diagramelor, histogramelor, curbelor,

radiografiilor, zimogramelor, fotografiilor

să fie însoţite de o legendă

mesajul lor să fie uşor înţeles

în text, aceste ilustraţii trebuie citate fie la începutul, fie

la sfârşitul unei fraze scurte

Necesitatea unui plan simplu

expunerea faptelor conform ordinii de expunere a metodelor

precizarea subtitlurilor

expunerea în ordine cronologică a observării faptelor: de exemplu, intervenţia chirurgicală, examen macroscopic, rezultate histologice verbele să fie la trecut !

Descrierea logică a faptelor explicaţi ce observaţi fără interpretări / comentarii !

de ex.: descriem o Hb de 6g/dl şi nu o anemie; 16x109/l leucocite şi nu o leucocitoză

cititorul ar trebui să poată interpreta rezultatele

respectarea cronologică a faptelor !

de ex.: bolnavul este examinat pentru un diagnostic precis şi numai în cursul anamnezei este înţeleasă istoria lui. Se reconstituie trecutul, expunerea urmează cronologia faptelor

se expun rezultatele care permit o înţelegere şi descriere clară “43 de bolnavi din 52 au avut” şi nu “destul de mulţi bolnavi au avut…”

se pot omite datele accesorii

rezultatele negative se citează la nevoie

lipseşte bibliografia (se expun rezultatele originale !)

Alegerea şi utilizarea tabelelor Rezultatele pot fi expuse sub formă de: text scris, tabel, figură

Tabelul ocupă mai mult loc şi este mai costisitor pentru reviste

Exemplu de comentare a tabelului 6 în text:

Rezultatele biopsiei mucoasei rectale (BMR) în cursul a

18 rectocolite nespecifice în funcţie de sex (Tabelul 6)

Rezultate BMP/sex Bărbaţi Femei Total

Pozitiv* 3 1 4

Negativ 7 7 14

Total 10 8 18

*Prezenţa ouălor clare şi/sau negre de Schistosoma mansoni

Propunem să se scrie “BMP realizată pe 18 cazuri de rectocolită

nespecifică (10 bărbaţi şi 8 femei) au arătat de 4 ori (3 bărbaţi şi o

femeie) ouă clare şi/sau negre de S. mansoni” şi nu preferăm “BMP,

realizată în 18 cazuri de rectocolită nespecifică a arătat în 14 cazuri

(7 bărbaţi şi 7 femei) absenţa de ouă clare şi/sau negre de S.

mansoni”. Preferăm informaţia “pozitivă” în locul celei “negative”

Enumerarea de rezultate într-un tabel despre un singur parametru are

scop didactic (referate, expuneri orale)

Model de tabel

Titlul tabelului…………..(Tabel 1)

Titlurile capetelor de coloane

Eventual subtitlurile acestora

Capete (titluri) de linie Corp sau câmp

Eventual subtitluri ale capetelor de linie

Alegerea şi utilizarea figurilor

Numărul de figuri depinde de subiect

Alegerea figurii este un compromis între rigoarea datelor şi

mesajul pe care vrem să îl exprimăm

Figura este aleasă şi pentru a ilustra un fapt original

Legenda clarifică şi precizează mesajul figurii

Graficele, curbele, histogramele sunt îmbunătăţite de calculator

Construirea şi prezentarea figurilor

Desene din linii

grafice, curbe (arată tendinţe, comparaţii)

maxim 3-4 curbe în aceeaşi figură

liniile se diferenţiază prin grosime / continuitate

legendele sunt scurte: unităţile de pe cele 2 axe să fie precise

Diagrame cu bare verticale sau orizontale expun date pentru o variabilă / clasa de variabile barele orizontale permit compararea datelor (+) cu cele (-) histograma este o diagramă cu bare (epidemiologie)

Diagrame în sector de cerc (“felii de tort”, “roata de caşcaval”) evitaţi folosirea unei “felii” de 60-70% cu alte 5-6 “felii” mai mici

Norii de puncte numărul de puncte să corespundă numărului de cazuri studiate putem prezenta media şi un parametru de variabilitate – abatere

Diagrame în 3 dimensiuni (rare)

utilizate în citofluorometrie

Hărţi geografice

Algoritmi, arbori decizionali

ajută cititorul să ia o singură decizie din mai multe posibile

poate fi o suită de întrebări cu răspunsuri DA/NU

în final se indică o conduită de urmat, un diagnostic, o

schemă terapeutică

Fotografii

Personaje - un bolnav care să nu fie recunoscut

- să avem permisiunea bolnavului

Histologie, anatomie patologică

se precizează tehnica de colorare

puterea de mărire a microscopului

se indică detalii cu săgeţi

Peisaje, aparatura, tehnica

Imagistica medicală

reproducerea are ca scop focalizarea părţii ce conţine

mesajul

Documente cromatografice

Prezentarea figurilor

în 3 exemplare

legendele dactilografiate separat

pe spatele fiecărei figuri se lipeşte o etichetă (cu

numărul figurii, sensul sus/jos, un identificator)

identificatorul reprezintă primele cuvinte din titlu

se trimit în plicuri separate

DISCUŢII

Obiective S-a răspuns la întrebare?

se precizează dacă s-au realizat obiectivele stabilite în întrebare

se prezintă răspunsuri separate şi se compară cu răspunsul

observat

cititorul află opinia autorului despre rezultatele obţinute

autorul trebuie să-şi “apere” răspunsul la întrebare, să-l explice

Există neconcordanţe?

se discută inadvertenţele din întrebare, metode, rezultate

se evită astfel respingerea publicării articolului!

Ipoteze şi perspective

permit punerea de noi întrebări, orientarea spre noi cercetări

ipotezele pot fi de ordin genetic, fiziopatologic

pregătesc introducerea unui nou articol original

noile ipoteze permit aplicarea unei noi strategii terapeutice Erorile unei discuţii

obiectivele sunt prost definite

se exagerează cu trecerea în revistă a altor articole

se introduc prea multe tabele

evocarea / repetarea faptelor este o eroare gravă

de ex. date exprimate procentual în discuţie, apar în valori absolute la rezultate

evitaţi cuvintele goale De ex. “cum am arătat anterior ( ) şi în acord cu mulţi autori

( ) am observat cazuri de vindecare pe seria noastră de bolnavi cu neo la sân” este mai corect “dintre cei 60 de bolnavi cu neo

de sân, 21 s-au vindecat. Astfel am confirmat rezultatele noastre precedente ( ) şi ale altor echipe ( )

Construcţia şi stilul unei discuţii primul paragraf trebuie să expună ideea principală şi implicaţiile sale discuţia trebuie să confirme, să explice şi să susţină

rezultatele să nu depăşească 50% din lungimea articolului autorul se angajează / expune poziţia folosind “eu” / “noi”

atenţie la alegera cuvintelor

“a demonstra”, “a dovedi” sunt cuvinte tari

“a arăta”, “a indica” sunt mai puţin tari

“ a sugera”, “a implica” au alte înţelesuri

se pot face referinţe noi care se adaugă la cele citate deja

ATENŢIE !

Într-un articol original nu există concluzii deoarece

primul paragraf de la “Discuţii” ar putea ţine loc de

concluzii!

SISTEME DE CITARE A REFERINŢELOR citarea referinţelor permite accesul cititorului la sursa

faptelor descrise autorul trebuie să fi citit referinţele menţionate evitaţi să citaţi teze de doctorat, comunicări orale, rezumate puteţi cita un articol acceptat (“in press”)

Referinţele numerice se numerotează cu cifre arabe în ordinea apariţiei în text numărul se plasează în ( ) după faptul enunţat / la sfârşitul frazei uneori apar referinţe în legendele tabelelor şi figurilor se respectă ordinea cronologică şi nu ordinea alfabetică mai multe referinţe se citează în aceeaşi paranteză în ordine crescătoare

Referinţele alfabetice

este absentă numerotarea

se citează în text autorul / autorii, urmaţi de anul publicării

pentru mai mult de 3 autori se citează doar primul (Popescu

şi colab. 1990)

dacă acelaşi autor publică mai multe articole în acelaşi an

se adaugă literele “a”, “b”, “c” după Popescu şi colab.

(1992b)

dacă există mai multe referinţe cu acelaşi prim autor ele

sunt clasate în ordinea alfabetică a primei litere a celui de

al doilea autor

dacă există aceeaşi autori pentru referinţe diferite acestea

sunt clasate în ordinea crescătoare anului publicării

BIBLIOGRAFIE / REFERINŢE Model pentru bibliografia finală You, C.H., Lec, K.Y., Cey,R.Y. et al (1980)

Electrogastrographic study of patients with unexplained nausea and vomiting. Gastroenterology, 79:311-314

Variante organism în calitate de autor autor anonim referinţa – o carte Huguier, M., Maissonneuve, H. (1992). La selection medical. De la these a l’article original. La communication orale. Paris Doin :105-189 Toate marile descoperiri ce vă interesează sunt în articolele

pe care dacă ştiţi să le alegeţi şi să le citiţi veţi şti cum să le utilizaţi !

REDACTAREA UNEI CĂRŢI

Înainte de a redacta o carte puneţi-vă următoarele întrebări:

este nevoie de cartea pe care vreţi să o scrieţi?

materialul pe care îl aveţi în minte este suficient de nou şi diferit de ce s-a publicat?

cât de mulţi autori ar fi interesaţi de cartea dvs?

posedaţi talentul şi capacitatea de a aduna, asimila şi prezenta datele importante într-un stil uşor de urmărit?

Sunt puţine cărţile ştiinţifice citite integral, majoritatea sunt citite parţial !

Prelucraţi şi rearanjaţi datele, astfel încât cititorul să reţină esenţa lor cu un aport minim. Pentru a reuşi aceasta presupuneţi că cititorul dvs. este:

leneş, blazat şi nu prea deştept capabil să vă urmărească numai până unde este condus

Monografia

Definiţie: este o lucrare:• erudită şi foarte documentată• acoperă exhaustiv o singură ramură dintr-un domeniu• care poate uneori crea un nou domeniu

Cuprinsul lucrării poate:• fi scurt, dacă nu se ştiu multe în legătură cu subiectul• fi extrem de voluminos, dacă există multe informaţii în

legătură cu subiectul• acoperi toate aspectele importante ale subiectului

indicat în titlu

Monografia este scrisă de obicei de un singur autor, dacă există mai mulţi autori, în cuprins se menţionează contribuţia fiecăruia!

Autorul unei monografii trebuie:

•să fie îndeaproape familiarizat cu domeniul respectiv, prin experienţa personală

•să existe o nevoie reală pentru corelarea datelor acestui domeniu d.p.d.v. ştiinţific

•să respecte regulile scrisului ştiinţific (vezi redactarea unui articol ştiinţific original)

Recomandări: adunaţi materialul pentru carte (recenziile unor articole, note scurte) fără să fiţi preocupaţi de ordinea şi stilul prezentării aranjaţi-le în fişiere separate sau constituiţi clasoare în care să aveţi şi articolele în extenso

schiţaţi un plan, lăsaţi-l să se maturizeze!

întocmiţi cuprinsul, cu scurte indicaţii despre capitole/subcapitole

acum materialul dumneavoastră se aşează în ordine!

 

scrieţi câte un capitol şi (în timp ce redactaţi) ideile care se leagă de alte capitole treceţi-le în fişierul respectiv la calculator puteţi face foarte uşor adaosuri în diverse capitole

în ultimele fraze de încheiere dintr-un capitol faceţi o “trecere” care să anunţe capitolul următor

 

Model de structurăModel de structură::

introducere generală - 1 paginăintroducere generală - 1 pagină capitolele au fiecare: introducere (1capitolele au fiecare: introducere (1//2 pagină), subcapitole 2 pagină), subcapitole (fără material şi metode sau rezultate şi discuţii) care (fără material şi metode sau rezultate şi discuţii) care analizează problemele abordateanalizează problemele abordate în finalul capitolului pot să fie/să lipsească concluziileîn finalul capitolului pot să fie/să lipsească concluziile un glosar este întotdeauna foarte utilun glosar este întotdeauna foarte util iconografia este absolut necesară pentru a vizualiza textul iconografia este absolut necesară pentru a vizualiza textul

pe lângă trecerea în revistă foarte actualizată a datelor pe lângă trecerea în revistă foarte actualizată a datelor din literatură, textul trebuie să utilizeze mai ales contribuţiiledin literatură, textul trebuie să utilizeze mai ales contribuţiile originale ale autorilor în domeniul originale ale autorilor în domeniul respectivrespectiv

MManualeleanualele:: sunt scrise pentru a fi citite sunt scrise pentru a fi citite şşi i îînsunsuşşite de cite de căătre studentre studenţţii cuprind un domeniu larg cuprind un domeniu larg şşi bine precizat al i bine precizat al şştiintiinţţeiei acoperacoperăă un curs s un curs săăptptăămmâânal pe care-l completeaznal pe care-l completeazăă trebuie strebuie săă cuprind cuprindăă probleme bine cunoscute probleme bine cunoscute ipotezele pot fi prezente, ele stimuleazipotezele pot fi prezente, ele stimuleazăă g gâândirea studenndirea studenţţilor ilor interesainteresaţţi i şşi pe baza referini pe baza referinţţelor pot infirma sau suselor pot infirma sau susţţineine anumite puncte de vedere (cu argumente pro anumite puncte de vedere (cu argumente pro şşi contra)i contra)

trebuie strebuie săă cuprind cuprindă ă ilustrailustraţţii diverse: grafice, tabele, fotografii,ii diverse: grafice, tabele, fotografii, simple şi bine concepute simple şi bine concepute care care fac manualul mai ufac manualul mai uşşor de cititor de citit

pot să prezinte fie în text, fie la subsolul paginii referinţe privitoare la istoria unei descoperiri sau menţiuni (de ex. autorul este laureat al premiului Nobel)

fiecare capitol al unui manual se poate încheia cu un scurt rezumat şi cu un set de întrebări (cu/fără răspunsuri) care să permită recapitularea cunoştinţelor şi înţelegerealor adecvată

gândiţi-vă că un manual trebuie să fie o sinteză bibliografică reuşită d.p.d.v. ştiinţific, trebuie să fie atractiv şi uşor de citit!