Intoxiatia cu

alcool etilic

(etanol)

studenta: Grossu Lavinia Ioana

specializarea: Farmacie

An IV

1

Alcoolul este un drog legal si

consumul lui este de multe ori incurajat.

Imagini stralucitoare agatate pe panouri

publicitare prezinta consumatorul de alcool

ca pe un om de succes, rafinat, inconjurat

de prieteni si buna dispozitie.

Realitatea legata de alcool nu apare insa in reclama. Nu arata nici volenta

domestica, nici divorturile, nici copii traumatizati de un parinte alcoolic, nici miile

de bolnavi de ciroza cu

ochii galbeni si burtile

umflate de ascita. Iar

avertismentul “consumul

excesiv de alcool

dauneaza grav sanatatii”

este mult prea rar luat in

seama.

Definitie si epidemiologie:

Alcoolismul cronic reprezinta o toxicomanie cu caractere particulare datorita

vastei raspandire a substantei si lipsei unei restrictionari reale pentru limitarea

consumului, ceea ce face sa existe un numar extrem de mare de consumatori,

dintre care circa 10% ajung alcoolici.

2

Termenul de alcoolism a fost utilizat pentru prima data in 1849 de medicul

suedez Magnus Huss, fiind inlocuit in 1979 cu denumirea de “sindrom de

dependenta alcoolica”.

Diagnosticul clinic al abuzului de alcool sau al dependentei nu este bazat pe

cantitatea sau frecventa consumului, ci pe dificultatile asociate consumului de

alcool: toleranta, sevraj, incapacitatea de control al consumului, renuntarea la

activitati importante in favoarea alcoolului si continuarea consumului de alcool in

ciuda consecintelor fizice sau psihologice. Riscul de a dezvolta dependenta de

alcool este de aproximativ 10% pentru barbati si 3-5% pentru femei.

Intoxicatia acuta:

Prezinta manifestari variate in functie de cantitatea de alcool ingerat,

particularitatile individului, tipul si cantitatea de alcool ingerat.

Faze ale intoxicatiei alcoolice:

1. faza de excitatie – se caracterizeaza printr-o accelerare a

proceselor psihice, dezinhibare, aparitia senzatiei de forta, de aptitudine, a

impresiei ca poate face orice, poate rezolva orice problema, devine agresiv.

2. faza de depresie – pacientii se plang de singuratate, se cred

nefericiti, neintelesi. Apar tulburari de vorbire, tulburari de echilibru, tulburari

neuro-vegetative.

3. faza de somn profund, marcata de amnezie partiala sau totala a

episodului. Dupa trezire raman cu un disconfort general (fizic si psihic), cefalee si

tulburari digestive.

Betia patologica presupune existenta unei afectiuni neurologice sau psihice

anterioare (cum ar fi epilepsia), care determina o discordanta majora intre

cantitatea de alcool consumata si tulburarile psihice ce apar. La cantitati mici de

alcool (50g), pacientul prezinta: stare confuzionala acuta fiind dezotientat

temporo-spatial, iluzii, halucinatii terifiante. Apar idei delirante de urmarire si

persecutie ( nu recunoaste persoanele din jur, le considera dusmani, poate sa i

se para ca incaperea este o celula de inchisoare sau un camp de lupta). Apar:

teama, anxietatea, furia, disperarea, tristetea, care il pot determina sa comita

3

acte de violenta, chiar omoruri sau suicid. Accesul de betie patologica dureaza

de la cateva secunde, pana la cateva ore (2ore), fiind urmat de un somn profund

si amnezia episodului. La un nou consum de alcool poate repeta episodul de

betie patologica.

Dipsoamnia (alcoolismul episodic) se caracterizeaza printr-o pornire

irezistibila, impulsiva de a consuma alcool dupa un interval variabil, in general

acelasi (6luni – 1 an). Intre intervale, pacientul prezinta abstinenta completa,

dupa care apare necesitatea de a consuma excesiv si fara control orice bautura

alcoolica. Este o forma de intoxicatie alcoolica acuta intalnita la indivizi epileptici,

obsesivi, sau cei care au o tulburare afectiva bipolara. Debutul bolii este prevestit

de o faza de indispozitie, inapetenta, neliniste, tulburari de somn, irascibilitate,

care dureaza de la cateva zile, la 2-3 saptamani. Faza de stare se poate instala

printr-un consum exagerat, care duce la o alcoolizare excesiva, instalandu-se o

stare de ebrietate care poate dura zile (3-6zile) pana la saptamani, urmata de un

somn profund, prelungit, care constituie terminarea brusca a episodului. Odata

cu trezirea si revenirea la realitate, pacientul prezinta o stare depresiva cu

sentimente de tristete, autoinvinuire, ajungand pana la suicid.

Intoxicatia alcoolica cronica:

Reprezinta o stare morbida a organismului cauzata de abuzul frecvent si

indelungat de bauturi alcoolice. Se caracterizeaza prin pierderea controlului de

consum cu tendinta de crestere a dozelor, imposibilitatea e a se abtine si aparitia

sindromului de sevraj in cazul intreruperii consumului. In cadrul consumului

cronic se disting:

fenomenul de intoleranta la alcool, care presupune cresterea dozelor

pentru obtinerea aceluiasi efect;

sensibilizarea la acool – este procesul opus tolerantei si semnifica

intoxicatia din ce in ce mai severa dupa administrarea aceleiasi doze sau la doze

din ce in ce mai mici (apare odata cu deteriorarea functiei hepatice);

4

dependenta psihica – este ncesitatea psihologica imperioasa de a

consuma alcoolin vederea obtinerii unei senzatii subiective de confort si

reducerea tensiunii psihice;

dependenta fizica – apare mai tardiv : aparitia unui sindrom de sevraj la

24 de ore de la intreruperea brusca a consumului de alcool

dependenta tisulata.

Clasificarea alcoolismului

1. Alcoolism - dureaza de la cateva luni, la cativa ani:

- initial pacientul foloseste alcoolul ocazional pentru efectul euforizant si

pentru atenuarea undei stari de tenisune psihica interioara ;

- ulterior individul incepe sa bea in mod constant

2. Alcoolism - individul incepe sa bea pe ascuns, nu se imbata,

ascunde sticla in deverse locuri:

- apare sentimentul de culpabilitate;

- prezinta fenomene de gastrita, polinevrita, dependenta fizica si somatica;

3. Alcoolismul - pierderea controlului in privinta cantitatii de alcool

consumat:

- apare lupta impotriva societatii (schimbarea comportamentului fata de

sotie, copii, parinti);

- neglijeaza alimentatia si scade in greutate;

- impotenta datorata alcoolului;

4. Alcoolismul - betii prelungite:

- decaderea pronuntata a simtului moral, scaderea functiilor intelectuale;

- imposibilitatea reducerii / suprimatii alcoolului pentru 1-2 zile;

- fenomene de sevraj datorate intreruperilor fortate (captivitate, boala);

5. Alcoolismul - facies buhait, ochi congestionati, bonjunctivite frecvente,

blefarite, uscaciunea mucoaselor:

- varsaturi matinale, constipatie, palpitatii, angina pectorala;

vorbire diasociativa, polinevrita, tremor (schimbarea scrisului), dezinterea

pentru indatoririle obisnuite, schimbari comportamentale majore.

5

Sindromul de abstinenta

In prezenta tolerantei celulare determinate de etanol, orice scadere bursca

a aportului poate conduce la simptome de sevraj datorita efectului deprimant al

SNC, care includ tremorul mainilor, accelerarea pulsului si a frecventei

respiratorii, cresterea temperaturii corporale, insomnie sau somn agitat cu vise

urate, anxietate generalizata, sau atacuri de panica, simptome gastro-intestinale.

Simptomele incep in intervalul 5-10 ore de la scaderea ingestiei de alcool

(pacientii dependenti se trezesc dimineata cu unele simptome de sevraj), ating

un maximum de intensitate in zilele 2-3 si se amelioreaza in ziua 4 sau 5. In jur

de 5% dintre alcoolici prezinta simptome severe de abstinenta, cum sunt delirium

tremens, stare de confuzie insotita de halucinatii vizuale, tactile, sau auditive. Un

procent mic de alcoolici prezinta convulsii generalizate, de obisei in primele 48

de ore de la incetarea bauturii.

Genetica alcoolismului

Alcoolismul este o tulburare multifunctionala, in care interactioneaza factori

biologici si genetici. Importanta factorilor genetici in alcoolism este sustinuta de

studii pe familii, pe gemeni si pe copii infiati. Rudele apropiate ale alcoolicilor fara

alte afectiuni psihiatrice au un risc de aproximativ 4 ori mai mare de a deveni

alcoolici decat populatia generala. Riscul pentru fratele geaman identic al unui

alcoolic este mult mai mare decat decat pentru fratele geaman neidentic al unui

individ dependent de alcool. Deasemenea studiile au aratat ca riscul copiilor care

provin din parinti alcoolici de a deveni la randul lor alcoolici este de 4 ori mai

mare , chiar daca au fost adoptati la nastere si au fost crescuti fara sa cunoasca

problemele parintilor biologici.

S-au descris doua tipuri de alcoolici :

6

- tipul 1 – cu debut tardiv, dependenta psihologica este mai puternica decat

cea fizica, apar sentimente de culpabilitate dupa abuz ;

- tipul 2 – cu probabilitate crescuta de transmitere ereditara, asociaza

alcoolismul cu comportamentul anti-social accentuat si cu unul de explorare a

noutatii.

Impactul soacial

Varsta medie la care are loc primul contact cu alcoolul, in populatia

geberala, este de 12-14 ani, iar prima intoxicatia acuta cu alcool se produce in

intervalul 14-18 ani. Riscul de dependenta este cu atat mai mare cu cat

consumul este mai precoce, inaintea varstei de 15 ani. Criteriile abuzului si

dependentei sunt intalnite intre 23 si 33 de ani, rareori dupa 45 de ani, acesta

fiind intervalul in care un individ devine “alcoolic” in sensul clinic al cuvantului.

Alcoolicii se prezinta la tratament pentru prima data in jurul varstei de 40 de ani,

dupa mai bine de un deceniu de probleme sociale, familiale, profesionale,

medicale, sau tentative esuate de a stopa consumul abuziv. Daca nu se

stopeaza acest abuz, alcoolicul risca sa moara, in medie, cu 15 ani mai devreme

fata de varsta decesului in populatia generala, adica la 55-60 de ani, cauzele

principale de exitus fiind bolile cardiovasculare, cancerul, accidentele, suicidul.

Dupa diferite studii, intre 11 si 25% din decesele premature, in general, sunt

cauzate de alcoolism.

Alte consecinte majore ale consumului de alcool constau in cresterea

accidentelor rutiere si a ratei criminalitatii, cresterea numarului de violente in

familie si a ratei divorturilor. De aceea, impactul alcoolismului pentru societate

este unul deloc de neglijat.

Efectele alcoolului asupra organismului

7

Afectarea hepatica: prima leziune hepatica determinata de abuzil de alcool

este acumularea excesiva de grasimi, numita steatoza hepatica. Din prima zi

dupa administrarea unei doze de alcool echivalenta cu 46% din ratia calorica

apare o discreta incarcare in grasimi. Dupa 3-10 zile de impregnare alcoolica

incarcarea cu grasimi devine evidenta. Evolutia de la steatoza la ciroza poate sa

dureze intre 6 si 20 de ani.

Hepatita alcoolica este raspunsul

inflamator la ficatului la intoxicatia cu alcool.

Daca intoxicatia alcoolica continua, ea

evolueaza spre ciroza micronodulara, trecand

printr-un stadiu intermediar de fibrociroza.

Ciroza hepatica este ce mai grava complicatie

8

hepatica a alcoolismuluisi se caracterizeaza printr-un ficat nodular, cu zone de

fibroza.

Afectarea aparatului gastrointestinal: ingestia acuta de alcool poate

determina esofagita (posibil secundat refluxului continutului gastric) si gastrita

(datorita leziunii mucoasei gastrice), ce reprezinta cea mai frecventa cauza a

sangerarilor gastrointestinale la marii bautori. Consumul cronic de alcool, asociat

cu varsaturi violente, poate produce eroziunea longitudinala a mucoasei la nivelul

jonctiunii esogastrice. Alcoolicii dezvolta obisnuit pancreatite acute sau cronice.

De asemenea riscul de cancer este mult crescut la alcoolici, afectiunile maligne

reprezentand a doua cauza ce conduce la deces in randul acestora. Alcoolicii au

rata de carcinom de 10 ori mai mare decat populatia generala, localizarile cele

mai frecvente fiind capul si gatul, esofagul, inima, ficatul, pancreasul si sanul

Efecte asupra sistemului nervos: un consum excesiv de alcool poate

determina un episod de amnezie totala sau partiala a episodului de intoxicatie

alcoolica la 30-40% dintre barbati pana la varsta de 20 de ani. Chiar si ingestia

unei cantitati mici de alcool scade acut latenta somnului si diminueaza miscarea

rapida a ochilor din somnul REM (In timpul somnului REM un sfert din creier

trimite informatii celorlalte parti care sunt de obicei stimulate de simturile noastre.

Asta ar putea explica prezenta viselor in aceasta faza ), asociata cu vise urate.

Consumul cronic de etanol determina neuropatie periferica la 5-15% din alcoolici.

Pacientii acuza amorteala membrelor, furnicaturi si parestezii. Amnezia

persistenta indusa de alcool este rezultatul deficientei de tiamina (vitamina B1) la

indivizii vulnerabili.

Alcoolicii pot prezenta probleme cognitive severe, scaderea memoriei timp de

saptamani pana la luni dupa un abuz de alcool. Poate surveni deteriorarea

permanenta a SNC, dementa persistenta alcoolica.

In plus, fiecare sindrom psihiatric poate fi observat in timpul consumului

masiv de alcool, sau intreruperii ulterioare.

Acestea includ:

tristete intensa, ce dureaza de la zile, la saptamani, in mijlocul consumului

masiv de alcool ;

9

anxietate severa in cursul intreruperii alcoolului, deseori mentinandu-se mai

multe lunidupa intrerupere ;

halucinatii auditive si/sau idei delirante paranoide in absenta oricarui semn

evident de intrerupere.

Afectarea sistemului hematopietic : etanolul exercita efecte multiple,

reversibile, acute si cronice, asupra tuturor celulelor sanguine. Cea mai frecventa

modificare este cresterea volumului eritrocitar mediu, cel mai adesea fara

anemie, insa se poate manufesta si prin anemie macrocitara prin deficit de acid

folic. Consumul cronic masiv de alcool poate de asemenea scadea productia de

leucocite, scade aderenta si mobilitatea granulocitara si micsoreaza raspunsul

sensibilizarii intarziate la noi antigene. Multi alcoolici prezinta trombocitopenie

usoara (rar asociata cu hemoragie) datorita scaderii supravietuirii si modificarii

functiei plachetare.

Afectarea sistemului cardiovascular: etanolul scade acut contractilitatea

miocardica si determina vasodilatatie periferica, avand ca efect scaderea usoara

a tensiunii arteriale si cresterea compensatorie a ratei cardiace si debitului

cardiac. Cresterile consumului cardiac de oxigen determinate de efort sunt mai

mari dupa alcool. Pe de alta parte, un consum de maxim 1-2 pahare pe zi de-a

lungul unei perioade lungi de timp poate scadea riscul mortii cardiovasculare,

probabil prin cresterea lipoproteinelor cu densitate mare (HDL - asa-zisul

colesterol bun) sau modificarea mecanismelor de coagulare. Desi etanolul in

doze mici produce o usoara scadere a presiunii sanguine, consumarea a 3 sau

mai multe pahare pe zi determina o crestere dependenta de doza a presiunii

sanguine. Ca rezultat, consumul masiv de alcool contribuie la aparitia

hipertensiunii arteriale usoare sau moderate. Deasemenea, pot atarea artimii

atriale sau ventriculare, in special tahicardie paroxistica (Tahicardia paroxistica

este o accelerare paroxistica a batailor cardiace, cu inceput si sfarsit brusc).

Modificarile aparatului urogenital: in mod acut, dozele moderate de

etanol cresc activitatea sexuala la barbati, putand insa sa scada simultan

capacitatea erectila. Chiar in absenta deteriorarii hepatice, un procent

semnificativ de barbati prezinta atrofie testiculara ireversibila si scaderea

10

fertilitatii. Ingestia repetata de etanol in cantitate mare poate determina la femei

amenoree, scaderea dimensiunilor ovariene, absenta corpului luteal cu

infertilitate sociata si avort spontan.

Dezvoltarea fetala: consumul masiv de alcool in timpul sarcinii determina

transferul placentar al etanolului ai aldehidei acetice, care au consecinte grave

asupra dezvoltarii fetale. Sindromul alcoolic fetal include: Modificari faciale (ex:

dinti mici cu defecte ale smaltului), defecte septale atriale si ventriculare, pliuri

palmare aberante si limitarea miscarilor articulare, microcefalie cu retard mintal.

Tratament

Tratamentul alcoolismului cuprinde:

Medicatia antipsihotica cu medicamente antipsihotice de prima generatie

(haloperidol, droperidol), sau de genratie nou (olanzapina, risperidona);

Benzodiazepine – controleza crizele epileptice, delirium, anxietate. Se pot

administra: diazepam, lorazepan, clonazepam, alprazolam, e.t.c.;

Medicatie antidepresiva;

Medicatie anticolinergica – pentru prevenirea efectelor secundare

extrapiramidale datorate medicatiei antipsihotice. Se folosesc: Akineton,

Romparkin.

Vitamine – pentru a compensa deficitul de vitamine, in special din grupul B,

intalnit la alcoolici.Se adminitreaza : vit.B1, vit.B6, vit.B12, acidul folic, vit.A, vit.E;

Hepatoprotectoare: Aspatofort, Mecopar, Metaspar, Silimarina;

Anticonvulsivante si barbiturice;

Disulfiram – inhiba acetil dehidrogenaza, enzima care oxideaza etanolul in

compusi toxici;

Psihoterapia.

11

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.alcoolism.org/alc_efec.html

2. http://www.scritube.com/medicina/Efectele-alcoolismului-asupra-

742151517.php

3. http://www.sfatulmedicului.ro/Droguri-ale-cotidianului/alcoolul-etilic_4325

4. Farmacist.ro

5. Toxicologie clinica - Intoxicatii nemedicamentoase, vol.al II-lea - Dr.

Niculae Sitcai Gheorghe Mogos

12