154

Click here to load reader

Întrebări drept penal partea speciala

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Întrebări drept penal partea speciala

Întrebări drept penal, partea specială (I)

01. Ce este dreptul penal parte specială?

Răspuns: Dreptul penal parte specială conţine acea categorie de norme care determină faptele ce constituie infracţiuni, reglementează conţinutul specific al infracţiunilor şi stabilesc pedepsele aplicabile în cazul săvârşirii lor.

02. Care sunt perspectivele din care se deosebesc partea generală şi partea specială a dreptului penal?

Răspuns:a) obiectul specific;b) structura normelor;c) dinamismul normelor;d) vechimea lor specifică.

03. Care sunt deosebirile dintre partea generală şi partea specială a dreptului penal din perspectiva obiectului specific?

Răspuns: Din perspectiva obiectului specific, normele de parte generală definesc infracţiunea ca şi concept, stabilesc condiţiile răspunderii penale şi limitele generale de sancţionare în cazul angajării răspunderii penale. În schimb normele de parte specială reglementează infracţiunile în particular, în tipicitatea lor, precum şi pedeapsa aplicabilă acelei fapte.

04. Care sunt deosebirile dintre partea generală şi partea specială a dreptului penal din perspectiva structurii normelor?

Răspuns: Normele de parte generală cuprind principii generale de răspundere penală, pe când normele de parte specială sunt norme tipice de incriminare care stabilesc conţinutul specific al fiecărei infracţiuni şi pedeapsa abstractă aplicabilă. Din punct de vedere structural norma de incriminare se caracterizează prin dispoziţia de incriminare şi dispoziţia de sancţionare. La norma de parte specială poate fi evidenţiată mai uşor structura generică a unei norme în general adică ipoteză, dispoziţie şi sancţiune.

05. Care sunt deosebirile dintre partea generală şi partea specială a dreptului penal din perspectiva dinamismului normelor?

Răspuns: Normele de parte generală sunt mai stabile şi mai puţin dinamice pentru că sunt expresia unor concepte abstracte, generice. Dimpotrivă normele de parte specială trebuie să se adapteze imediat evoluţiei relaţiilor sociale fie prin dezincriminarea unor fapte, incriminarea unor fapte sau modificarea sancţiunii aplicabilă faptelor.

06. Care sunt deosebirile dintre partea generală şi partea specială a dreptului penal din perspectiva vechimii istorice a normelor?

Page 2: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: Normele de parte specială sunt cele mai vechi. Normele de parte generală au apărut ulterior, când gândirea penală a ajuns să elaboreze concepte abstracte fundamentale ale noţiunilor de drept penal.

07. Ce este calificarea sau încadrarea juridică?

Răspuns: Încadrarea juridică constă în aplicarea normei penale care defineşte conţinutulspecific al unei infracţiuni la cazul sau faptul concret fiind o operaţiune de concretizare a legii sau de introducere a faptei în tiparul legii. Este mijlocul prin care sistemul penal îşi realizează finalitatea, şi anume lupta împotriva infracţionalităţii.

08. Care sunt factorii care concură la o calificare juridică exactă?

Răspuns: a) stabilirea exactă a stării de fapt;b) cunoaşterea riguroasă a textelor de incriminare şi a normelor de drept penal parte generală;c) aptitudinea de a identifica în starea de fapt împrejurările care corespund conţinutului legal al unei infracţiuni.

09. Care sunt consecinţele unei încadrări juridice greşite?

Răspuns:a) fapta învinuitului este calificată ca fiind infracţiune deşi în realitate nu are acest caracter;b) fapta este considerată ca fiind o anumită infracţiune deşi în realitate este o altă infracţiune;c) fapta nu e considerată infracţiune deşi în realitate corespunde tipicităţii unei infracţiuni.

10. În câte moduri poate fi definit conţinutul infracţiunii?

Răspuns:a) o determinare sumară (infracţiune relativ determinată);b) o determinare amănunţită (infracţiune absolut determinată).

Întrebări drept penal, partea specială (II)

01. Care sunt infracţiunile incluse în categoria infracţiunilor contra vieţii persoanei?

Răspuns:a) omorul (simplu, calificat sau deosebit de grav);b) pruncuciderea;c) uciderea din culpă;d) determinarea sau înlesnirea sinuciderii.

Page 3: Întrebări drept penal partea speciala

02. Dreptul la viaţă al persoanei este un drept absolut şi indisponibil?

Răspuns: Nu. În principiu dreptul la viaţă este unul absolut dar în anumite situaţii speciale se poate deroga de la acest caracter absolut al dreptului. Caracterul indisponibil al dreptului la viaţă ţine de incriminarea euthanasiei.

03. De când începe viaţa unei persoane?

Răspuns: Din momentul începerii procesului biologic al naşterii.

04. Când se termină viaţa unei persoane?

Răspuns: Atunci când activitatea cerebrală a încetat.

05. Care este obiectul juridic al infracţiunilor contra vieţii?

Răspuns: Viaţa persoanei.

06. Care este obiectul material al infracţiunilor contra vieţii?

Răspuns: Corpul persoanei.

07. Care este subiectul pasiv al infracţiunilor contra vieţii?

Răspuns: Persoana ucisă.

Întrebări drept penal, partea specială (III)

01. Ce se înţelege prin ucidere?

Răspuns: Activitatea comisivă sau omisivă, săvârşită prin orice mijloace, prin care s-a realizat suprimarea vieţii unei persoane.

02. Care este momentul consumării infracţiunii de omor?

Răspuns: Acela în care s-a produs moartea victimei, fiind o infracţiune instantanee sau momentană.

03. În ce constă latura subiectivă a infracţiunii de omor?

Răspuns: Intenţia directă sau indirectă.

04. Sub ce forme se poate realiza participaţia la omor?

Răspuns: Toate formele (coautorat, instigare, complicitate).

Page 4: Întrebări drept penal partea speciala

05. Ce se reţine în caz de aberratio ictus?

Răspuns: Concurs de infracţiuni între tentativă de omor şi ucidere din culpă.

06. Ce se reţine în caz de aberratio delicti?

Răspuns: Concurs de infracţiuni între tentativă de omor şi distrugere din culpă.

07. Ce se reţine în caz de error in personam?

Răspuns: O singură infracţiune de omor consumată.

08. Cum se delimitează infracţiunea de omor de infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte?

Răspuns: a) Sub aspectul acţiunii sau inacţiunii infracţionale - astfel la omor acţiunea trebuie să fie aptă să producă în mod obişnuit decesul victimei, pe când la loviturile cauzatoare de moarte acţiunea nu produce în mod obişnuit moartea unei persoane, moartea fiind doar un element circumstanţial.

b) Sub aspectul raportului de cauzalitate - în cazul omorului procesul cauzal este linear în sensul că există o legătură imediată de la cauză la efect, factorul cauzal fiind chiar factorul declanşator. La lovituri cauzatoare de moarte (lcm) cauzalitatea nu este lineară fiind prezenţi şi alţi factori cauzali care pot fi preexistenţi, concomitenţi sau ulteriori factorului traumatic declanşator.

c) Sub aspectul poziţie psihice omorul se comite cu intenţie iar lcm-urile se comit cu praeterintenţie. La aprecierea elementului subiectiv se pot lua în calcul pe lângă mijloacele de comitere a faptei şi alte elemente cum ar fi raporturile anterioare dintre victimă şi infractor, comportarea faţă de victimă după acţiune şi înainte de decesul ei.

Întrebări drept penal, partea specială (IV)

01. Care sunt împrejurările în care un omor este considerat ca fiind calificat?

Răspuns: a) din interes materialb) asupra soţului sau unei rude apropiatec) profitând de neputinţa victimei de a se apărad) prin mijloace ce pun în pericol viaţa mai multor persoanee) în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale victimeif) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmărire sau arestare, ori de la executarea unei pedepseg) pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea unei infracţiuni

Page 5: Întrebări drept penal partea speciala

h) în public.

02. Ce se întâmplă în cazul în care există mai multe împrejurări care califică omorul?

Răspuns: Autorul comite un singur omor calificat. Pluralitatea de forme de calificare se va reflecta în sancţiunea concretă aplicată.

03. Ce se întâmplă în cazul în care anumite împrejurări sunt prevăzute concomitent şi ca circumstanţe agravante generale şi ca împrejurări de calificare a omorului?

Răspuns: Se va reţine doar omorul calificat de acea împrejurare, fără a se agrava răspunderea penală urmare a reţinerii şi a circumstanţei agravante.

04. În ce constă premeditarea conform teoriei subiective?

Răspuns: Teoria subiectivă defineşte premeditarea ca o circumstanţă ce ţine de elementul subiectiv al infracţiunii şi constă în luarea unei hotărâri de a ucide pe baza unei reflecţii sau deliberări lungi şi temeinice, cumpănind motivele pro şi contra ale faptei sale şi chibzuind la rece asupra lor. Sunt necesar a fi îndeplinite două condiţii (o stare de relativ calm cu privire la modul şi mijloacele de comitere şi un interval îndelungat între momentul luării hotărârii şi acela al punerii în executare a hotărârii infracţionale).

05. În ce constă premeditarea conform teoriei obiective?

Răspuns: Teoria obiectivă, dominantă în dreptul penal român consideră premeditarea ca fiind o traducere obiectivă a rezoluţiei infracţionale într-o activitate premergătoare şi pregătitoare. Trebuie ca hotărârea infracţională să se exteriorizeze în acte de pregătire, are devin elemente componente indispensabile premeditării. În acest sens omorul nu este doar unul premeditat ci este un omor dinainte pregătit. Consecinţă acestei teorii este că premeditarea poate coexista cu provocarea.

06. Ce fel de circumstanţă este premeditarea?

Răspuns: Circumstanţă subiectivă de individualizare.

07. În ce constă omorul din interes material?

Răspuns: Dobândirea folosului material trebuie să se realizeze pe o cale aparent legală urmare a decesului victimei.

08. Ce fel de circumstanţă este interesul material?

Răspuns: Personală.

09. La ce se raportează omorul săvârşit asupra soţului sau unei rude apropiate?

Page 6: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: La calitatea specială a victimei.

10. Ce fel de circumstanţă este săvârşirea omorului asupra soţului sau unei rude apropiate?

Răspuns: Circumstanţă reală, care se răsfrânge asupra participanţilor în măsura în care au cunoscut-o sau prevăzut-o.

vineri, 19 noiembrie 2010

Întrebări drept penal, partea specială (V)

01. Ce fel de circumstanţă este profitarea de neputinţa victimei de a se apăra în cazul infracţiunii de omor?

Răspuns: Este o circumstanţă reală, raportată la modul de comitere al faptei. Se răsfrânge asupra participanţilor în măsura în care au cunoscut-o sau au prevăzut-o.

02. Atunci când starea de neputinţă de a se apăra este provocată de infractor, se mai reţine omorul calificat?

Răspuns: Nu.

03. Dacă agentul nu a cunosctu că victima este în neputinţă de a se apărat se va reţine această formă calificată?

Răspuns: Nu.

04. Care este caracterul agravantei din omorul săvârşit prin mijloace ce pun în pericol viaţa mai multor persoane?

Răspuns: Caracter real.

05. În ce condiţii se reţine agravanta punerii în pericol a vieţii mai multor persoane?

Răspuns: Fapta să constea într-o acţiune unică, să fie săvârşită prin astfel de mijloace şi să fi avut ca rezultat moartea unei singure persoane şi punerea în primejdie a vieţii mai multor persoane.

06. Care este latura subiectivă a omorului săvârşit prin mijloace ce pun în pericol viaţa mai multor persoane?

Răspuns: Intenţie directă faţă de victima vizată şi intenţie eventuală faţă de victimele a căror viaţă a fost pusă în pericol.

Page 7: Întrebări drept penal partea speciala

07. Cum se prezintă tentativa de omor săvârşit prin mijloace ce pun în pericol viaţa mai multor persoane?

Răspuns: Persoana vizată nu a decedat dar datorită mijlocului folosit a fost pusă în primejdie viaţa mai multor persoane.

08. Ce se întâmplă dacă omorul săvârşit în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau publice are ca victimă un funcţionar care exercită autoritatea de stat?

Răspuns: Există un concurs de calificări între ultraj şi această formă de omor calificat, autorul fiind sancţionat doar pentru omorul calificat.

09. Ce se înţelege prin comiterea unei infracţiuni în public?

Răspuns:a) într-un loc care prin natura sau destinaţia lui este totdeauna accesibil publicului, chiar dacă nu este nici o persoană;b) în orice alt loc accesibil publicului dacă sunt de faţă două sau mai multe persoane;c) în loc neaccesibil publicului, cu intenţia însă ca fapta să fie auzită sau văzută, şi dacă acest rezultat s-a produs faţă de două sau mai multe persoane;d) într-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu excepţia reuniunilor care pot fi considerate că au caracter de familie, datorită naturii relaţiilor dintre persoanele participante;e) prin orice mijloace cu privire la care făptuitorul şi-a dat seama că fapta ar putea ajunge la cunoştinţa publicului.

01. Definiţi infracţiunea de pruncucidere

Răspuns: În articolul 177 C pen. este incriminată pruncuciderea care constă în uciderea copilului nou născut, săvârşită imediat după naştere de către mama aflată într-o puternică stare de tulburare pricinuită de naştere.

02. Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească subiectul activ calificat?

Răspuns: a) să fie mamă a copilului ucis, ceea ce înseamnă că acesta este o infracţiune cu autor unic, care exclude coautoratul;b) în momentul comiterii faptei mama să se afle într-o stare de tulburare pricinuită de procesul naşterii.

03. Care este subiectul pasiv calificat?

Răspuns: Noul-născut.

Page 8: Întrebări drept penal partea speciala

04. Este incriminată tentativa la această infracţiune?

Răspuns: Nu.

05. Ce fel de infracţiune este pruncuciderea?

Răspuns: Instantanee şi de rezultat.

06. Cu ce fel de intenţie se comite pruncuciderea?

Răspuns: Directă sau indirectă şi repentină.

07. Ce infracţiune săvârşeşte cel care comite acte de executare alături de mamă?

Răspuns: Infracţiunea de omor calificat asupra unei persoane în neputinţă de a se apăra.

Întrebări drept penal, partea specială (VIII)

01. Definiţi determinarea sau înlesnirea sinuciderii

Răspuns: Fapta este incriminată de art. 179 C pen şi este definită legal ca fiind „fapta de a determina sau de a înlesni sinuciderea unei persoane, dacă sinuciderea sau încercarea de sinucidere a avut loc”.

02. În ce constă forma agravată a infracţiunii de determinare sau înlesnire a sinuciderii?

Răspuns: Infracţiunea are o formă agravată incriminată de alineatul 2 al art. 179 C pen atunci „când fapta s-a săvârşit faţă de un minor sau faţă de o persoană care nu era în stare să-şi de-a seama de fapta sa, ori nu putea să fie stăpână pe actele sale.

03. Care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite pentru existenţa laturii obiective a infracţiunii de determinare sau înlesnire a sinuciderii?

Răspuns: a) fapta trebuie să constea într-o activitate de determinare sau de înlesnire;b) fapta să fi produs un anume rezultat şi anume sinuciderea sau încercarea de sinucidere a victimei.

04. Este incriminată tentativa la această infracţiune?

Răspuns: Nu.

05. Mai este vorba despre infracţiunea de determinare sau înlesnire a sinuciderii dacă victima a fost “constrânsă” la sinucidere, fără a avea libertatea dacă se sinucide sau nu?

Page 9: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: Nu. Este un omor comis prin fapta victimei.

06. Când se consumă fapta în cazul infracţiunii de determinare sau înlesnire a sinuciderii?

Răspuns: În momentul în care se produce sinuciderea sau încercarea de sinucidere.

07. Cu ce fel de intenţie se comite fapta?

Răspuns: Directă sau indirectă.

08. Este posibilă participaţia?

Răspuns: Da, în toate formele.

09. Care este încadrarea juridică a înlesnirii sinuciderii unui minor dacă subiectul activ este pe poziţia de garant?

Răspuns: Infracţiunea de omor, pentru că garantul care înlesneşte sinuciderea practic omite să împiedice moartea victimei.

duminică, 28 noiembrie 2010

Întrebări drept penal, partea specială (IX)

01. În ce constă infracţiunea de ucidere din culpă?

Răspuns: Orice activitate materială (comisivă sau omisivă) prin care se provoacă moartea unui om.

02. În ce situaţii uciderea din culpă este agravată?

Răspuns:a) s-a comis ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anumite activităţi.b) s-a comis de un conducător de vehicul cu tracţiune mecanică, având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală sau care se află în stare de ebrietate.c) când este comisă de orice altă persoană în exerciţiul profesiei sau meseriei şi care se află în stare de ebrietate.d) când s-a cauzat moartea a două sau mai multe persoane.

03. Care este teoria consacrată de practica judiciară în materia uciderii din culpă?

Răspuns: Teoria echivalenţei condiţiilor: orice nerespectare a unor reglementări, indiferent dacă a fost cauza sau condiţie de producere a morţii, a determinat angajarea

Page 10: Întrebări drept penal partea speciala

răspunderii penale pentru uciderea din culpă.

04. Cu ce fel de culpă se comite uciderea din culpă?

Răspuns: Culpă cu sau fără prevedere.

Întrebări drept penal, partea specială (X)

01. Care este obiectul material al infracţiunilor contra integrităţii corporale şi a sănătăţii?

Răspuns: Corpul persoanei.

02. Ce fel de infracţiuni sunt cele din această subgrupă?

Răspuns: Infracţiuni de rezultat.

03. Care sunt criteriile folosite pentru a evalua nivelul de gravitate al vătămărilor?

Răspuns:a) criteriu curativ, al duratei îngrijirilor medicale;b) criteriul fizio-patologic, al gradului tulburării sau vătămării provocate integrităţii corporale; c) criteriul socio-economic, al gradului pierderii sau reducerii capacităţii de muncă.

04. Când se consumă infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii?

Răspuns: În momentul producerii rezultatului vătămător.

05. Cu ce fel de vinovăţie pot fi comise infracţiunile din această subgrupă?

Răspuns: Intenţie, praeterintenţie şi culpă.

06. Ce se întâmplă când sunt mai mulţi subiecţi pasivi?

Răspuns: Se reţine o pluralitate de infracţiuni.

07. Ce este lovirea?

Răspuns: Lovirea este acel act de agresiune care constă în acţiunea mecanică, a unei energii cinetice exterioare, de atingere, compresiune sau izbire bruscă şi violentă, a suprafeţei de contact a corpului victimei, cu sau de un corp contondent, de regulă prin proiectare, călcare, alunecare, aruncare sau cădere.

08. În ce moduri se poate comite infracţiunea de lovire?

Page 11: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns:a) printr-o acţiune;b) printr-o omisiune improprie;c) prin forţa proprie;d) prin forţe animate;e) prin forţe neanimate;f) prin fapta victimei.

09. Ce se întâmplă în cazul infracţiunilor contra sănătăţii şi integrităţii persoanei când sunt prevăzute ca elemente constitutive sau forme agravate ale unei alte infracţiuni (ultraj, tâlhărie etc.)?

Răspuns: Îşi pierd autonomia.

10. Când se consumă infracţiunea de lovire?

Răspuns: În momentul săvârşirii actului de violenţă care corespunde şi cu momentul producerii suferinţei.

11. Cu ce fel de intenţie se comite lovirea?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

12. Cum se pune în mişcare urmărirea infracţiunii de lovire?

Răspuns: La plângerea prealabilă.

13. Care sunt formele agravate ale infracţiunii de loviri sau alte violenţe?

Răspuns: a. fapta săvârşită asupra unui membru de familie.b. fapta a pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare cel mult 20 de zile de îngrijiri medicale. c. fapta a pricinuit o vătămare unui membru de familie ce necesită pentru vindecare cel mult 20 de zile de îngrijiri medicale.

Întrebări drept penal, partea specială (XI)

01. În ce constă infracţiunea de vătămare corporală?

Răspuns: Este definită în art. 181 C pen. şi constă în fapta prin care s-a pricinuit integrităţii corporale sau a sănătăţii o vătămare care necesită pentru vindecare cel mult 60 de zile.

02. Care este latura obiectivă a infracţiunilor de vătămare corporală?

Page 12: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: Durata îngrijirilor medicale trebuie să se situeze între 21 şi 60 de zile de îngrijiri medicale inclusiv.

03. Cu ce forme ale vinovăţiei se comite infracţiunea de vătămare corporală?

Răspuns: Intenţie directă sau indirectă, praeterintenţie.

04. Cum se pune în mişcare urmărirea infracţiunii de vătămare corporală?

Răspuns: La plângere prealabilă, sau din oficiu în cazul în care fapta este săvârşită asupra unui membru de familie.

05. Care este forma agravată a infracţiunii de vătămare corporală?

Răspuns: fapta este săvârşită asupra unui membru de familie.

06. În ce constă infracţiunea de vătămare corporală gravă?

Răspuns: Este definită în art. 182 C pen. şi constă în fapta prin care s-a pricinuit integrităţii corporale sau sănătăţii o vătămare care necesită îngrijiri medicale mai mari de 60 de zile sa.

07. Enumeraţi formele agravate ale vătămării corporale grave

Răspuns:a) pierderea unui simţ sau organ;b) încetarea funcţionării acestora;c) o infirmitate fizică sau psihică permanentă;d) sluţirea;e) avortul;f) punerea în primejdie a vieţii persoanei.

08. Care sunt criteriile folosite pentru evaluarea acestei infracţiuni?

Răspuns:a) criteriul curativ (durata îngrijirilor medicale);b) criteriul fizio-patologic (al naturii vătămărilor).

09. Cu ce forme de vinovăţie se comite infracţiunea de vătămare corporală gravă?

Răspuns: De regulă vătămarea corporală gravă, în formă simplă, se comite cu intenţie eventuală sau praeterintenţie.

Infracţiunea are şi o a doua formă agravată, atunci când fapta a fost comisă în scopul producerii acestor consecinţe. Elementul de particularitate îl reprezintă intenţia directă în cazul comiterii faptei în forma agravată.

Page 13: Întrebări drept penal partea speciala

Evident acest scop este exclus în cazul când autorul urmăreşte avortul deoarece fapta constituie o întrerupere a cursului sarcinii şi în cazul când agentul urmăreşte punerea în primejdie a vieţii victimei când fapta se va încadra la tentativa de omor.

10. În ce constă infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte?

Răspuns: Art. 183 defineşte loviturile sau vătămările cauzatoare de moarte ca fiind faptele prevăzute în articolele 180-182 C. Pen. (lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, vătămarea corporală gravă) care au avut ca urmare moartea victimei.

11. Cum se comite în plan subiectiv infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte?

Răspuns: Praeterintenţie.

12. În ce constă vătămarea corporală din culpă?

Răspuns: În art 184 C pen. este incriminată fapta celui care din culpă produce o vătămare care necesită pentru îngrijire mai mult de 10 zile dar mai puţin de 61 de zile de îngrijiri medicale.

13. Care sunt formele agravate ale infracţiunii de vătămare corporală din culpă?

Răspuns: a. dacă fapta a avut vreo urmare specifică vătămării corporale grave.b. când săvârşirea faptei este urmarea nerespectării dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii, ori pentru îndeplinirea unei anumite activităţi.c. când fapta a avut vreo urmare specifică vătămării corporale grave şi în acelaşi timp săvârşirea faptei este urmarea nerespectării dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii, ori pentru îndeplinirea unei anumite activităţi.d. dacă fapta este urmarea nerespectării dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii, ori pentru îndeplinirea unei anumite activităţi, indiferent de gravitatea urmărilor iar autorul se află în stare de ebrietate.

Întrebări drept penal, partea specială (XII)

01. Definiţi infracţiunea de avort

Răspuns: Art. 185 C. pen. incriminează întreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace, săvârşită în vreuna din următoarele împrejurări: în afara instituţiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate în acest scop, de către o persoană care nu are calitatea de medic de specialitate sau dacă vârsta sarcinii a depăşit paisprezece săptămâni.

02. Există vreo diferenţă din punctul de vedere al infracţiunii de avort în funcţie de

Page 14: Întrebări drept penal partea speciala

situaţia în care copilul trăieşte sau nu?

Răspuns: Nu. Caracterul infracţional al acţiunii subzistă în ambele situaţii.

03. Ce fel de infracţiune este avortul?

Răspuns: Comisivă, dar se poate realiza şi prin omisiune (atunci când există obligaţia de a împiedica întreruperea cursului naşterii.

04. Când are loc consumarea infracţiunii de avort?

Răspuns: Consumarea faptei are loc în momentul în care s-a întrerupt cursul firesc al sarcinii indiferent dacă fetusul era mort sau dacă acesta a fost expulzat sau eliminat viu, şi indiferent dacă a continuat sau nu să trăiască.

05. În ce constă latura subiectivă a infracţiunii de avort?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

06. Care sunt formele agravate ale infracţiunii de avort?

Răspuns: a. întreruperea cursului sarcinii, săvârşită în orice condiţii, dacă s-a realizat fără consimţământul femei însărcinate.b. dacă prin întreruperea cursului sarcinii s-a cauzat femei vreo vătămare corporală gravă sau fapta a avut ca urmare moartea femei însărcinate.

07. În ce situaţii întreruperea cursului sarcinii nu este pedepsită?

Răspuns:a. dacă fapta comisă de medic era necesară pentru a salva viaţa, sănătatea sau integritatea corporală a femeii însărcinate de la un pericol grav şi iminent şi care nu putea fi înlăturat astfel;b. nu se pedepseşte întreruperea cursului sarcinii atunci când vârsta sarcinii a depăşit 14 săptămâni, dacă întreruperea cursului sarcinii efectuată de medic se impunea din motive terapeutice, potrivit dispoziţiilor legale;c. fapta nu se pedepseşte dacă întreruperea cursului sarcinii este realizată de medic deşi s-a realizat fără consimţământul femei, deoarece aceasta a fost în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa, când întreruperea se impunea din motive terapeutice.

Întrebări drept penal, partea specială (XIII)

01. Definiţi infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal

Răspuns: Art. 189 C pen. incriminează lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal. Ea constă în lipsirea sau restricţia ilegală a posibilităţii unei persoane de a acţiona

Page 15: Întrebări drept penal partea speciala

fizic sau de a se mişca nestingherit în spaţiu potrivit voinţei sale.

02. Ce fel de infracţiune este aceea de lipsire de libertate în mod ilegal?

Răspuns: Comisivă, dar se poate comite şi prin omisiune. Infracţiune continuă.

03. Ce se întâmplă dacă lipsirea de libertate se realizează printr-o reţinere, arestare sau executarea unei pedepse ilegale?

Răspuns: fapta se va încadra în art. 266 alin 1 C. pen, arestare nelegală şi cercetare abuzivă.

04. Ce se întâmplă dacă actul de lipsire de libertate depăşeşte durata actului de executare al infracţiunii comise cu violenţă (viol, omor, vătămare corporală)?

Răspuns: Se reţine un concurs de infracţiuni.

05. Când se consumă infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal?

Răspuns: Atunci când persoana a început a fi lipsită de libertate.

06. Când se epuizează infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal?

Răspuns: Atunci când persoanei îi este redată libertatea.

07. Care este forma de vinovăţie a infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

08. Enumeraţi formele agravate ale lipsirii de libertate

Răspuns: a. atunci când fapta a fost comisă prin simularea de calităţi oficiale, prin răpire, de o persoană înarmată, de două sau mai multe persoane împreună, dacă în schimbul eliberării lor se cere un folos material sau orice alt avantaj, precum şi când victima este minoră sau este supusă unor suferinţe ori sănătate sau viaţa îi sunt puse în pericol.b. comisă în scopul de a obliga la practicare prostituţieic. dacă pentru eliberarea persoanei se cere, în orice mod ca statul sau o persoană juridică, o organizaţie internaţională interguvernamentală sau un grup de persoane să îndeplinească sau sa nu îndeplinească un anume act d. Faptele sunt comise de o persoană care face parte dintr-un grup organizate. Fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei

Întrebări drept penal, partea specială (XIV)

Page 16: Întrebări drept penal partea speciala

01. Definiţi infracţiunea de violare de domiciliu

Răspuns: Art. 192 C pen. incriminează pătrunderea fără drept, în orice mod, într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit ţinând de acestea, fără consimţământul persoanei care le foloseşte, sau refuzul de a le părăsi la cererea acesteia.

02. În ce constă latura obiectivă a infracţiunii de violare de domiciliu?

Răspuns:a) pătrunderea în domiciliul altuia fără drept;b) refuzul de a părăsi domiciliul altuia fără drept.

03. Operează absorbţia în cazul violării de domiciliu comise împreună cu furtul calificat?

Răspuns: Nu. Se reţine concursul de infracţiuni.

04. Care este forma de vinovăţie cu care se comite infracţiunea de violare de domiciliu?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

05. Cum se urmăreşte infracţiunea de violare de domiciliu?

Răspuns: La plângere prealabilă.

06. Enumeraţi formele agravate ale infracţiunii de violare de domiciliu

Răspuns: a. fapta se săvârşeşte de o persoană înarmată.b. de două sau mai multe persoane împreună.c. în timpul nopţii. d. prin folosirea de calităţi mincinoase.

07. Definiţi infracţiunea de ameninţare

Răspuns: Art. 193 C pen defineşte conţinutul acestei infracţiuni care constă în fapta de aameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva ei, a soţului ori a unei rude apropiate dacă este de natură să o alarmeze.

08. Ce fel de infracţiune este ameninţarea?

Răspuns: Infracţiune de pericol.

09. Ce se întâmplă dacă ameninţarea se comite în aceeaşi împrejurare cu infracţiunea cu care s-a ameninţat?

Page 17: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: Ameninţarea se absoarbe în conţinutul acesteia.

10. Ce se întâmplă dacă ameninţarea se comite înainte iar infracţiunea cu care s-a ameninţat se comite ulterior?

Răspuns: Se reţine un concurs de infracţiuni.

11. Care este forma de vinovăţie cu care se comite infracţiunea de ameninţare?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

12. Cum se urmăreşte infracţiunea de ameninţare?

Răspuns: La plângerea prealabilă.

marți, 30 noiembrie 2010

Întrebări drept penal, partea specială (XV)

01. Definiţi infracţiunea de şantaj

Răspuns: Art. 194 C pen incriminează constrângerea unei persoane, prin violenţă sau ameninţare, să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, dacă fapta este comisă spre a dobândi în mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul.

02. Ce se întâmplă dacă în cadrul infracţiunii de şantaj se comit conţinuturile infracţiunilor de loviri sau alte violenţe, sau cel al infracţiunii de ameninţare?

Răspuns: Au loc absorbţii.

03. Care este diferenţa dintre şantajul prin constrângerea unei persoane să dea un bun şi o tâlhărie?

Răspuns: Pe lângă diferenţele de obiect juridic protejat de cele două texte de incriminare, diferenţa este pe de o parte, dată de concomitenţa actului de constrângere cu cel de remitere a bunului, şi pe de altă parte de existenţa unei libertăţi limitate de decizie a victimei generate de actualitatea pericolului cu care este constrâns sau de eventualitatea unui pericol.

La tâlhărie constrângerea este comisă în aceeaşi împrejurare cu remiterea bunului (dă-mi bunul că te omor), pe când la şantaj victima trebuie ca în viitor să remită acel bun (peste două săptămâni să îmi aduci bunul ca te omor). La tâlhărie victima nu poate să decidă dacă să remită sau nu bunul fiind constrânsă de un pericol iminent să îl remită, pe când la şantaj victima poate decide dacă va ţine cont de constrângerea făptuitorului şi îi va

Page 18: Întrebări drept penal partea speciala

îndeplini în viitor cererea sau nu. Tâlhăria se consumă în momentul luării bunului în scopul însuşirii pe când şantajul în momentul realizării constrângerii.

04. Care este forma agravată a infracţiunii de şantaj?

Răspuns: Ipoteza în care se comite prin constrângerea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată, pentru soţul acesteia sau pentru o rudă apropiată.

05. Definiţi infracţiunea de violare a secretului corespondenţei

Răspuns: Art. 195 C pen incriminează deschiderea unei corespondenţe adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comunicări efectuate prin telefon, telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la distanţă fără drept. În aceeaşi manieră este incriminată şi sustragerea, distrugerea sau reţinerea unei corespondenţe, precum şi divulgarea conţinutului unei corespondenţe, chiar atunci când a fost trimisă deschisă sau a fost deschisă din greşeală, ori divulgarea conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de acesta din greşeală sau din întâmplare.

06. Cu ce forme de vinovăţie se comite infracţiunea de violare a secretului corespondenţei?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

07. Cum se urmăreşte infracţiunea de violare a secretului corespondenţei?

Răspuns: La plângerea prealabilă.

08. Definiţi infracţiunea de divulgare a secretului profesional

Răspuns: Art. 196 C pen. incriminează divulgarea fără drept, a unor date, de către acela căruia i-au fost încredinţate, sau de care a luat cunoştinţă în virtutea profesiei sau funcţiei, dacă fapta este de natură a aduce prejudicii unei persoane.

09. Cu ce forme de vinovăţie se comite infracţiunea de divulgare a secretului profesional?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

10. Cum se urmăreşte infracţiunea de divulgare a secretului profesional?

Răspuns: La plângerea prealabilă.

Întrebări drept penal, partea specială (XVII)

Page 19: Întrebări drept penal partea speciala

01. Definiţi infracţiunea de perversiune sexuală

Răspuns: Art. 201 C pen incriminează actele de perversiune sexuală comise în publicsau dacă au produs scandal public.

02. Ce fel de infracţiune este perversiunea sexuală?

Răspuns: Infracţiune bilaterală cu pluralitate naturală de făptuitori.

03. Ce se înţelege prin acte de perversiune sexuală?

Răspuns: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. III/2005 a statut că prin acte de perversiune sexuală, se înţelege orice alte modalităţi de obţinere a unei satisfacţii sexuale decât cele specifice actelor sexuale de orice natură. Astfel, celelalte practici sexuale, care nu sunt fiziologic apte să producă orgasm nu sunt acte sexuale în accepţiunea codului penal român. De exemplu mângâierile obscene, fetişism, voyeurismul, exibiţionismul sau bestialitatea. Aceasta, deorece autorul, prin comiterea actelor, nu urmăreşte un raport sexual ci doar obţinerea excitaţiei sexuale nefinalizate.

04. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de perversiune sexuală?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

05. Enumeraţi formele agravate ale infracţiunii de perversiune sexuală

Răspuns: a. fapta e comisă cu o persoană care nu a împlinit 15 ani.b. fapta e comisă cu o persoană între 15 şi 18 ani de tutore sau curator ori de către supraveghetor, îngrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori dacă făptuitorul a abuzat de încrederea victimei sau a abuzat de autoritatea sau influenţa sa.c. actele de perversiune sexuală cu o persoană care nu a împlinit 18 ani au fost determinate de oferirea sau darea de bani ori de late foloase de către făptuitor, direct sau indirect, victimei.d. dacă formele agravate anterioare au fost comise în scopul producerii de materiale pornografice.e. dacă pentru realizarea materialelor pornografice s-a folosit constrângerea.f. actele de perversiune comise asupra unei persoane aflată în imposibilitatea de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau prin constrângere.g. dacă faptele au avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei.h. dacă faptele au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.

06. Definiţi infracţiunea de corupţie sexuală

Răspuns: Art. 202 C. pen. incriminează actele cu caracter obscen săvârşite asupra unui minor sau în prezenţa unui minor.

Page 20: Întrebări drept penal partea speciala

07. Ce se înţelege prin acte cu caracter obscen?

Răspuns: Prin acte cu caracter obscen se înţelege orice acte, fapte, gesturi, reale sau simbolice, ori chiar însoţite de expresii triviale, referitoare la anumite aspecte ale vieţii sexuale, susceptibile de a leza pudoarea şi moralitatea sexuală a unei persoane. Art 2 din Legea nr.196/ 2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei defineşte actul cu caracter obscen ca fiind gesturi sau comportamente sexuale explicite, săvârşite individual sau în grup, imagini, sunete, ori cuvinte care, prin semnificaţia lor, aduc ofensă la pudoare, precum şi orice alte forme de manifestare indecentă privind viaţa sexuală, dacă se săvârşesc în public.

08. Cu ce fel de vinovăţie se comite infracţiunea de corupţie sexuală?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

09. Enumeraţi formele agravate ale infracţiunii de corupţie sexuală

Răspuns:a) când fapta a fost comisă în cadrul familiei;b) când faptele au fost comise în scopul producerii de materiale pornografice.

10. Definiţi infracţiunea de incest

Răspuns: Art. 203 C pen. incriminează raportul sexual între rude în linie directă sau între fraţi şi surori.

11. Cu ce fel de vinovăţie se comite infracţiunea de incest?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

12. Definiţi infracţiunea de hărţuire sexuală

Răspuns: Art. 203 ind. 1 C pen incriminează hărţuirea unei persoane prin ameninţare sau constrângere, în scopul de a obţine satisfacţii de natură sexuală, de către o persoană care abuzează de autoritatea sau influenţa pe care i-o conferă funcţia îndeplinită la locul de muncă.

13. Ce fel de infracţiune este cea de hărţuire sexuală?

Răspuns: Infracţiune de obicei.

14. Cu ce fel de intenţie se comite infracţiunea de hărţuire sexuală?

Răspuns: Intenţie directă.

Page 21: Întrebări drept penal partea speciala

vineri, 3 decembrie 2010

Întrebări drept penal, partea specială (XVIII)

01. Definiţi infracţiunea de insultă. Modalitate asimilată

Răspuns: Art. 205 incriminează atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură.

Infracţiunea cuprinde şi o modalitate asimilată, şi anume, este incriminată atribuirea unei persoane un defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate.

02. Cu ce fel de formă a vinovăţiei se comite infracţiunea de insultă?

Răspuns: Intenţie.

03. Cum se pune în mişcare acţiunea penală în cazul infracţiunii de insultă?

Răspuns: La plângerea prealabilă.

04. Definiţi infracţiunea de calomnie

Răspuns: Art. 206 C pen incriminează afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară ori dispreţului public.

05. Cu ce fel de formă a vinovăţiei se comite infracţiunea de insultă?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

06. Cum se pune în mişcare acţiunea penală în cazul infracţiunii de calomnie?

Răspuns: La plângerea prealabilă.

07. Ce este proba verităţii?

Răspuns: Art. 207 prevede că proba verităţii celor afirmate sau imputate este admisibilă, dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârşită pentru apărarea unui interes legitim. Fapta de insultă sau calomnie cu privire la care s-a făcut proba verităţii nu constituie infracţiune. Suntem în prezenta unei cauze justificative speciale.

Întrebări drept penal, partea specială (XIX)

01. Definiţi furtul

Page 22: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: Art. 208 c pen incriminează luarea unui bun mobil din posesia sau detenţiaaltuia, fără consimţământul acestuia, în scopul însuşirii pe nedrept.

02. Este posibil ca proprietarul unui bun să fie acuzat de furt?

Răspuns: Da, atunci când acţiunea lui îl tulbură pe posesor sau detentor, şi asta pentru că legea penală nu protejează proprietatea ca şi situaţie juridică, ci posesia. Totuşi, fapta proprietarului nu constituie infracţiune dacă posesia sau detenţia nu era legitimă.

03. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de furt?

Răspuns: Intenţie directă.

04. În ce constă prima formă agravată a furtului?

Răspuns:a. comiterea faptei de două sau mai multe persoane împreună. b. de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică.c. de către o persoană mascată, deghizată, sau travestită.d. asupra unei persoane aflată în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra. e. într-un loc publicf. într-un mijloc de transport în comun.g. în timpul nopţii.h. în timpul unei calamităţi.i. prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase.

05. Ce este efracţia?

Răspuns: Efracţia presupune distrugerea unei încuietori, sistem sau dispozitiv de închidere. Infracţiunea de distrugere a sistemului de închidere este absorbită în această formă calificată de furt. Nu este considerat sistem de închidere sigiliul.

06. Ce este escaladarea?

Răspuns: Escaladarea presupune depăşirea pe deasupra a unui obstacol în calea pătrunderii neautorizate (gard, perete, fereastră) prin sărirea acestuia, căţărarea, folosirea unor aparate de zbor etc. Pătrunderea pe sub acel obstacol nu constituie o escaladare, chiar dacă agentul încearcă să depăşească acel obstacol, deoarece s-ar face o analogie în defavoarea celui acuzat.

În cazul în care inculpatul a sărit gardul de 40 de cm care înconjura imobilul apoi a pătruns în casă pe uşa deschisă şi a sustras mai multe bunuri, fapta nu e comisă prin escaladare, deoarece acel gard nu era un obstacol în calea pătrunderii neautorizate.

07. Ce este folosirea fără drept a unei chei adevărate?

Page 23: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: În acest caz agentul nu este autorizată să folosească cheia respectivă care însă este adevărată. Cheia a ajuns în posesia autorului fiind găsită, furată, etc. Cheia multiplicată este o cheie adevărată dacă este multiplicată de cel care are dreptul să folosească cheia originală şi este mincinoasă dacă multiplicarea se face de către o persoană care nu este autorizată să folosească cheia originală.

08. Ce este folosirea unei chei mincinoase?

Răspuns: Folosirea unei chei mincinoase presupune folosirea oricărui dispozitiv care descuie o încuietoare fără a o distruge, indiferent că este o cheia multiplicată neautorizat, şperaclu sau orice alt instrument de această natură.

09. Care este relaţia dintre violarea de domiciliu şi furtul calificat?

Răspuns: Concurs de infracţiuni.

10. În ce constă a doua formă agravată a furtului?

Răspuns: a. sustragerea de ţiţei, gazolină, condensat, etan lichid, benzină, motorină, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne sau vagoane cisternăb. sustragerea de componente ale sistemelor de irigaţii.c. sustragerea de componente ale reţelelor electrice.d. sustragerea unui dispozitiv ori a unui sistem de semnalizare, alarmare ori alertare în caz de incendiu sau alte situaţii de urgenţă publică.e. sustragerea unui mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenţie la incendiu, la accidentele de cale ferată, rutieră, navală sau aeriană ori în caz de dezastru.f. sustragerea de instalaţii de siguranţă şi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval şi aerian şi componente ale acestora, precum şi componente ale mijloacelor de transport aferente.g. sustragerea de bunuri prin însuşirea cărora se pune în pericol siguranţa traficului şi a persoanelor pe drumurile publice.h. sustragerea de cabluri, linii, echipamente, şi instalaţii de telecomunicaţii, radiocomunicaţii, precum şi componente de comunicaţii.

11. În ce constă a treia formă agravată a furtului?

Răspuns: Furtul care a produs consecinţe deosebit de grave (o pagubă materială mai mare de 2 miliarde de lei sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii, cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se referă art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice).

12. Enumeraţi formele atenuate de furt

Răspuns:

Page 24: Întrebări drept penal partea speciala

a. furtul săvârşit între soţi.b. furtul săvârşit între rude apropiate.c. furtul săvârşit de minor în paguba tutorelui său.d. de către cel care locuieşte împreună cu partea vătămată sau este găzduit de aceasta.

Întrebări drept penal, partea specială (XX)

01. Definiţi infracţiunea de tâlhărie

Răspuns: Art. 211 C pen incriminează sub denumirea de tâlhărie furtul prin întrebuinţarea de violenţe sau ameninţări, ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra, precum şi furtul urmat de întrebuinţarea unor asemenea mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să-şi asigure scăparea.

02. Ce fel de infracţiune este tâlhăria?

Răspuns: Infracţiune complexă.

03. Cu ce forme de vinovăţie se comite infracţiunea de tâlhărie?

Răspuns: Intenţie directă.

04. În ce constă prima formă agravată a tâlhăriei?

Răspuns: Tâlhăria comisă în următoarele împrejurări:a) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;b) în timpul nopţii;c) într-un loc public sau într-un mijloc de transport.

05. În ce constă a doua formă agravată a tâlhăriei?

Răspuns: Tâlhăria comisă în următoarele împrejurări:a) de două sau mai multe persoane împreună;b) de o persoană având asupra sa o armă, o substanţă narcotică ori paralizantă;c) într-o locuinţă sau în dependinţele acesteia;d) în timpul unei calamităţi;e) a avut una din urmările arătate în art. 182 (de la vătămarea corporală gravă).

06. În ce constă a treia formă agravată a tâlhăriei?

Răspuns: Tâlhăria comisă în următoarele împrejurări:a) când tâlhăria a produs consecinţe deosebit de grave (art. 146 C.pen.);b) când tâlhăria a avut ca urmare moartea victimei.

07. Care este calificarea juridică atunci când agentul comite tâlhăria cu intenţia de a

Page 25: Întrebări drept penal partea speciala

ucide victima?

Răspuns: Se va reţine un concurs între omor deosebit de grav (art. 176 lit. d C.pen.) şi o tâlhărie în forma simplă.

08. Definiţi infracţiunea de abuz de încredere

Răspuns: Art. 213 C pen. incriminează însuşirea unui bun mobil al altuia, deţinut cu orice titlu, sau dispunerea de acel bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui.

09. Cu ce fel de vinovăţie se comite infracţiunea de abuz de încredere?

Răspuns: Intenţie directă şi indirectă.

10. Cum se pune în mişcare acţiunea penală în cazul abuzului de încredere?

Răspuns: La plângerea prealabilă.

Întrebări drept penal, partea specială (XXI)

01. Definiţi infracţiunea de gestiune frauduloasă

Răspuns: Art. 214 incriminează fapta prin care se pricinuieşte o pagubă unei persoane, cu rea credinţă, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri.

02. Este incriminată tentativa la infracţiunea de gestiune frauduloasă?

Răspuns: Nu.

03. Care este forma de vinovăţie cu care se comite gestiunea frauduloasă?

Răspuns: Intenţie directă sau indirectă.

04. Care este subiectul activ al infracţiunii de gestiune frauduloasă?

Răspuns: Subiectul activ este special şi este reprezentat de cel care are calitatea de administrator, gestionar sau custode al bunurilor altuia (tutorele, executorul testamentar, custodele, depozitarul, mandatarul).

05. În ce constă forma agravată a infracţiunii de gestiune frauduloasă?

Răspuns: Atunci când fapta este săvârşită în scopul de a dobândi un folos material.

06. Cum se pune în mişcare acţiunea penală în cazul gestiunii frauduloase?

Page 26: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: La plângere prealabilă.

07. Definiţi infracţiunea de înşelăciune în formă de bază

Răspuns: Art. 215 C pen incriminează inducerea în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă.

08. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de înşelăciune în formă de bază?

Răspuns: Intenţie directă.

09. Care este forma agravată a înşelăciunii în formă de bază?

Răspuns: Inducerea în eroare este săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase.

10. Definiţi infracţiunea de înşelăciune în convenţii

Răspuns: În art 215 alin 3 C pen este incriminată inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită astfel încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate.

11. Care este forma agravată a înşelăciunii în convenţii?

Răspuns: Inducerea în eroare este săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase.

12. Definiţi infracţiunea de înşelăciune prin emitere de cecuri fără acoperire

Răspuns: Alineatul 4 al art. 215 incriminează emiterea unui cec asupra unei instituţii de credit sau unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de prezentare în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului.

13. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de înşelăciune prin emitere de cecuri fără acoperire?

Răspuns: Intenţie directă.

14. Ce este efectuarea de adăugiri pe un cec aflat în circulaţie?

Răspuns: Infracţiunea de falsificare de valori (art. 282 C.pen.).

Page 27: Întrebări drept penal partea speciala

Întrebări drept penal, partea specială (XXII)

01. Definiţi infracţiunea de delapidare

Răspuns: Art. 215 ind 1 C pen incriminează însuşirea, folosirea sau traficarea, de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează.

02. Ce este funcţionarul, în accepţiunea Codului penal?

Răspuns: Art. 147 C pen prevede că prin funcţionar se înţelege funcţionarul public precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât o unitate publică sau de interes public. Cu alte cuvinte orice salariat al unei persoane juridice este funcţionar.

03. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de delapidare?

Răspuns: Intenţie directă.

04. Definiţi infracţiunea de însuşire a bunului găsit

Răspuns: Art. 216 C pen. incriminează fapta de a nu preda în termen de 10 zile un bun găsit autorităţilor sau celui care l-a pierdut, sau de a dispune de acel bun ca de al său. O altă modalitate de comitere a acestei fapte este incriminată în art. 2 şi constă în fapta de însuşire pe nedrept a unui bun mobil ce aparţine altuia, ajuns din eroare în posesia făptuitorului.

05. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de însuşire a bunului găsit?

Răspuns: Intenţie directă.

06. Definiţi infracţiunea de distrugere

Răspuns: Art. 217 C pen incriminează fapta celui care distruge, degradează, aduce în stare de neîntrebuinţare un bun aparţinând altuia sau împiedică luare măsurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun sau înlătură măsurile luate.

07. Care este calificarea juridică care se reţine în cazul în care se sustrag unele componente de la o maşină sau un utilaj?

Răspuns: Furt în concurs cu distrugere.

08. Care este calificarea juridică dacă hoţul distruge bunul furat?

Răspuns: Furt, cu excepţia cazului în care este incriminată şi distrugerea bunului propriu.

Page 28: Întrebări drept penal partea speciala

09. Este incriminată tentativa la infracţiunea de distrugere?

Răspuns: Da.

10. Cu ce fel de vinovăţie se produce infracţiunea de distrugere?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

11. Cum se porneşte ancheta juridică pentru distrugere?

Răspuns: La plângerea prealabilă.

12. Enumeraţi formele agravate ale infracţiunii de distrugere

Răspuns: Formele agravate ale distrugerii privesc fie modalitatea de comiterii a distrugerii, fie vreo calitatea particulară a obiectului distrus. Formele agravate se reţin chiar dacă bunul aparţine făptuitorului. Sunt forme agravate:a) în art 217 alin 2 C pen este reglementată prima formă adică, atunci când bunul are o valoare artistică, ştiinţifică, istorică, arhivistică sau altă asemenea valoare. Art. 1 şi 3 din Legea privind protejarea patrimoniului cultural mobil nr. 182 /2000b) în art 217 alin. 3 C pen se prevede că fapta are un caracter grav când se distruge, degradează sau se aduce în stare de neîntrebuinţare o conductă petrolieră sau de gaze, un cablu de înaltă tensiune, echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii sau pentru difuzarea programelor de radio şi televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apă a conductelor magistrale de apă. c) în art 217 alin 4 este reglementată o altă formă agravată şi anume atunci când distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare se realizează prin incendiere, explozie sau orice alt asemenea mijloc şi dacă rezultă pericol public. Nu este suficient a se folosi un astfel de mijloc ci trebuie în concret să şi prezinte pericol public.

13. În ce condiţii se poate vorbi despre distrugere calificată?

Răspuns: Infracţiunea de la art. 217 C.pen.:a) a produs consecinţe deosebit de grave;b) a produs un dezastru.

14. Ce este dezastrul?

Răspuns: Noţiunea de dezastru este definită în alin 2 al art 218 C pen astfel: distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport în comun, de mărfuri sau persoane, ori a unor instalaţii sau lucrări şi care a avut ca urmare moartea sau vătămarea gravă a integrităţii corporale ori sănătăţii mai multor persoane.

15. Cu ce fel de vinovăţie se produce infracţiunea de distrugere calificată?

Page 29: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: Praeterintenţia.

16. În ce constă infracţiunea de distrugere din culpă?

Răspuns: Art. 219 alin 1 C pen incriminează distrugerea, degradarea ori aducerea înstare de neîntrebuinţare, din culpă, a unui bun, chiar dacă acesta aparţine făptuitorului, în cazul în care fapta este săvârşită prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc şi dacă rezultă pericol public.

17. Care sunt formele agravate ale distrugerii din culpă?

Răspuns:a) atunci când fapta a avut ca urmare un dezastru;b) atunci când fapta a produs consecinţe deosebit de grave sau dezastrul este urmarea părăsirii postului sau a săvârşirii oricărei alte fapte de către personalul de conducere al unui mijloc de transport în comun ori de către personalul care asigură direct securitatea unor asemenea transporturi.

sâmbătă, 4 decembrie 2010

Întrebări drept penal, partea specială (XXIII)

01. Definiţi infracţiunea de tulburare de posesie

Răspuns: Art. 220 C pen incriminează ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, aunui imobil aflat în posesia altuia, fără consimţământul acestuia sau fără aprobareaprealabilă primită în condiţiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat.

02. Care sunt formele agravate ale infracţiunii de tulburare de posesie?

Răspuns:a) fapta se săvârşeşte prin violenţă ori ameninţare, ori prin desfiinţarea semnelor de hotar, reperelor de marcare;b) fapta este comisă de două sau mai multe persoane împreună.

03. Definiţi infracţiunea de tăinuire

Răspuns: Art. 221 C pen incriminează primirea, dobândirea sau transformarea unui bun ori înlesnirea valorificării acestuia, cunoscând că bunul provine din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă prin aceasta s-a urmărit obţinerea, pentru sine sau pentru altul, a unui folos material.

04. Ce fel de infracţiune este cea de tăinuire?

Răspuns: Infracţiune subsecventă a unei infracţiuni principale.

Page 30: Întrebări drept penal partea speciala

05. Care este condiţia negativă care trebuie îndeplinită pentru înfăptuirea infracţiunii de tăinuire?

Răspuns: Tăinuitorul să nu fi participat la infracţiunea din care provin bunurile ce se tăinuiesc. Dacă agentul participant promite că va tăinui bunurile atunci el participă la comiterea infracţiunii principale în forma complicităţii.

06. Cu ce formă de vinovăţie se înfăptuieşte infracţiunea de tăinuire?

Răspuns: Intenţie directă.

07. Este pedepsită tentativa la tăinuire?

Răspuns: Nu.

08. Care este cauza specială de nepedepsire care acţionează în cazul infracţiunii de tăinuire?

Răspuns: Tăinuirea este comisă de soţ sau o rudă apropiată.

Întrebări drept penal, partea specială (XXIV)

01. Definiţi infracţiunea de ultraj

Răspuns: Art. 239 C pen incriminează ameninţarea săvârşită în mod nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă contra unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii.

02. Ultrajul poate fi comis prin insultă sau calomnie?

Răspuns: Nu. OUG nr. 58/2002 aprobată cu modificări de Legea nr. 160 /2005 a abrogat ultrajul comis prin insultă sau calomnie.

03. Ce fel de infracţiune este ultrajul?

Răspuns: Infracţiunea este una complexă care absoarbe infracţiunile care incriminează actul ultragiant (ameninţare, loviri, vătămare corporală, vătămare corporală gravă).

04. Cu ce fel de vinovăţie se comite infracţiunea de ultraj?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

05. În ce constă modalitatea numită ultraj cu violenţă?

Răspuns: Art. 239 alin 2 C. pen. incriminează lovirea sau orice act de violenţă, precum şi

Page 31: Întrebări drept penal partea speciala

vătămare corporală săvârşită împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii.

06. Care este calificarea juridică în cazul în care subiectul special ocrotit de infracţiunea de ultraj, care suferă concomitent şi lovituri cauzatoare de moarte?

Răspuns: Concurs între ultraj cu violenţă şi lovituri cauzatoare de moarte.

07. Care este calificarea juridică dacă funcţionarul public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat este omorât în timpul serviciului sau în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu?

Răspuns: Omorul calificat, prevăzut de art. 175 lit. f C pen., comis în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ale victimei, sau omorul deosebit de grav prevăzut de art 176 lit. f C pen, absoarbe infracţiunea de ultraj.

Dacă omorul, deşi comis asupra unui funcţionar, nu este unul calificat pe temeiul literei f a art. 175, atunci se va putea reţine un concurs între omor şi ultraj.

08. Care este relaţia dintre prima modalitate a infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti şi infracţiunea de ultraj?

Răspuns: Absorbţie a infracţiunii de ultraj comisă asupra organului de executare, deoarece există un concurs de calificări.

09. În ce constă forma agravată a infracţiunii de ultraj?

Răspuns: Art 239 în alin 3 prevede o formă agravată comună şi anume atunci când fie ultrajul simplu fie ultrajul cu violenţă sunt comise împotriva unui magistrat, poliţist, jandarm sau alt militar.

10. Definiţi infracţiunea de uzurpare de calităţi oficiale

Răspuns: Art. 240 incriminează folosirea fără drept a unei calităţi oficiale, însoţită sauurmată de îndeplinirea vreunui act legat de această calitate.

Întrebări drept penal, partea specială (XXV)

01. Definiţi infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanei

Răspuns: Art. 246 incriminează fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane.

02. Ce fel de infracţiune este abuzul în serviciu contra intereselor persoanei?

Page 32: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: Infracţiune cu caracter subsidiar. Se reţine dacă nu este aplicabil vreun alt text de incriminare faptei comise de agent (purtare abuzivă, luare de mită, delapidare, etc.). Se realizează fie comisiv, fie omisiv.

03. Care este forma de vinovăţie cu care se comite infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanei?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

04. În ce constă forma agravată a abuzului în serviciu contra intereselor persoanei?

Răspuns: Atunci când fapta a produs consecinţe deosebit de grave.

05. Definiţi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi

Răspuns: Art. 247 C. pen. incriminează îngrădirea, de către un funcţionar public, a folosinţei sau exerciţiului drepturilor vreunui cetăţean, ori crearea pentru acesta a unor situaţii de inferioritate pe temei de naţionalitate, rasă, sex sau religie.

06. În ce constă forma agravată a abuzului în serviciu prin îngrădirea unor drepturi?

Răspuns: Atunci când fapta a produs consecinţe deosebit de grave.

07. Definiţi infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice

Răspuns: Art. 248 C pen incriminează fapta funcţionarului public, care în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia.

08. Care este forma de vinovăţie cu care se comite infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

09. În ce constă forma agravată a abuzului în serviciu contra intereselor publice?

Răspuns: Atunci când fapta a produs consecinţe deosebit de grave.

10. Definiţi infracţiunea de purtare abuzivă. Modalităţi de comitere

Răspuns: Art. 250 C pen incriminează întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană, de către un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. Fapta are şi o

Page 33: Întrebări drept penal partea speciala

altă modalitate de comitere, mai gravă şi anume lovirea sau acte de violenţă faţă de o persoană, comisă de către un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.

11. Care sunt infracţiunile absorbite în cazul purtării abuzive înfăptuite prin lovire sau acte de violenţă faţă de o persoană?

Răspuns: Infracţiunea de loviri sau alte violenţe.

12. Care este calificarea juridică în situaţia în care întrebuinţarea de violenţe se realizează asupra unei persoane aflate în curs de cercetare în vederea obţinerii de declaraţii?

Răspuns: Fapta constituie infracţiunea de cercetare abuzivă, care absoarbe purtarea abuzivă.

Întrebări drept penal, partea specială (XXVI)

01. Care este forma agravată comună a tuturor infracţiunilor de corupţie?

Răspuns: O altă caracteristică este aceea că toate infracţiunile de corupţie au ca formăagravată comună următoarea împrejurare: Faptele de corupţie sunt săvârşite în interesul unei organizaţii, asociaţii sau grupări criminale ori al unuia dintre membrii acesteia sau pentru a influenţa negocierile tranzacţiilor comerciale internaţionale ori schimburilor sau investiţiile internaţionale.

02. Care este obiectul material al infracţiunilor de corupţie?

Răspuns: Nu există.

03. Definiţi infracţiunea de luare de mită

Răspuns: Art. 254 incriminează fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatorii.

04. Enumeraţi modalităţile de comitere ale infracţiunii de luare de mită

Răspuns:a) pretinderea,b) primirea,c) acceptarea promisiunii,d) nerespingerea promisiunii de mită.

05. Care este momentul în care se poate comite luarea de mită?

Page 34: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: Fapta să fie comisă înainte sau în cursul îndeplinirii actului solicitat de mituitor. În caz contrar fapta ar putea cădea sub incidenţa art. 256 C pen. şi anume primirea de foloase necuvenite.

06. Cu ce formă de vinovăţie se comite luarea de mită?

Răspuns: Intenţie directă.

07. În ce constă forma agravată a luării de mită?

Răspuns: Alineatul 2 al art 254 incriminează o formă agravată şi anume atunci când fapta a fost comisă de un funcţionar cu atribuţii de control sau de către o persoană care are atribuţii de constatare sau de sancţionare a contravenţiilor, ori de constatare, de urmărire sau judecare a infracţiunilor ( art. 7 alin 1 Legea nr. 78/2000.)

08. Definiţi darea de mită

Răspuns: Art. 255 C pen incriminează promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase, unui funcţionar, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu ale sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri.

09. Care este cauza justificativă specială care acţionează în cazul dării de mită?

Răspuns: Art. 255 alin. 2 C. pen prevede că fapta nu constituie infracţiune dacă mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita. Constrângerea poate fi fizică sau morală. Spre deosebire de constrângere ca şi cauză justificativă generală, este suficient ca agentul să fie constrâns, fără a se cere şi ca acea constrângere să nu poată fi înlăturată altfel decât prin comiterea faptei sau ca făptuitorul să nu fi putut rezista constrângerii fizice.

10. Care este cauza de nepedepsire care există în cazul dării de mită?

Răspuns: Mituitorul denunţă autorităţilor fapta.

miercuri, 8 decembrie 2010

Întrebări drept penal, partea specială (XXVII)

01. Definiţi infracţiunea de primire de foloase necuvenite

Răspuns: Art. 256 incriminează fapta funcţionarului care primeşte, direct sau indirect, bani sau alte foloase, după ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia.

Page 35: Întrebări drept penal partea speciala

02. Cu ce formă de vinovăţie se comite primirea de foloase necuvenite?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

03. Definiţi infracţiunea de trafic de influenţă

Răspuns: Art. 257 C pen incriminează primirea ori pretinderea de bani sau alte foloaseori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşite de o persoană care are sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar, pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu.

04. Cu ce formă de vinovăţie se comite traficul de influenţă?

Răspuns: Intenţie directă.

05. Definiţi cumpărarea de influenţă?

Răspuns: Art. 6 ind. 1 din Legea nr. 78/2000 incriminează promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri sau alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar, pentru a-l determina să facă, ori sa nu facă un act ce intră în atribuţiile de serviciu.

06. Cu ce formă de vinovăţie se comite cumpărarea de influenţă?

Răspuns: Intenţie directă.

Întrebări drept penal, partea specială (XXVIII)

01. Definiţi infracţiunea de denunţare calomnioasă. Modalitate asimilată.

Răspuns: Art. 259 C pen incriminează învinuirea mincinoasă făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o anumită persoană. Legea incriminează în art 259 alin 2 şi o variantă asimilată, şi anume: Producerea ori ticluirea de probe mincinoase în sprijinul unei învinuiri nedrepte.

02. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de denunţare calomnioasă?

Răspuns: Intenţie directă sau indirectă.

03. Definiţi infracţiunea de mărturie mincinoasă. Modalitate asimilată

Răspuns: Art. 260 C pen. incriminează fapta martorului care într-o cauză penală, civilă,disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori, face afirmaţii mincinoase, ori nu spune tot ce ştie privitor la împrejurările esenţiale asupra cărora a fost întrebat.

Page 36: Întrebări drept penal partea speciala

Art. 260 alin. 4 reglementează şi o variantă asimilată atunci când fapta este comisă de un expert sau interpret.

04. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de mărturie mincinoasă?

Răspuns: Intenţie directă.

05. Care este cauza de nepedepsire în cazul mărturiei mincinoase?

Răspuns: Fapta nu se pedepseşte dacă, în cauzele penale înainte de arestarea inculpatului, iar în cazul celorlalte cauze mai înainte de a se fi pronunţat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase, martorul îşi retrage mărturia. În acest caz retragerea trebuie realizată înainte de orice soluţie sau arestare a inculpatului.

06. Definiţi infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă

Răspuns: Art. 261 C pen incriminează încercarea de a determina o persoană prin constrângere ori corupere să dea declaraţii mincinoase într-o cauză penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori.

07. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă?

Răspuns: Intenţie directă.

08. Care sunt diferenţele dintre instigare la mărturie mincinoasă şi încercarea de a determina mărturia mincinoasă?

Răspuns: a) pe de o parte la instigare la mărturia mincinoasă persoana trebuie să aibă calitatea de martor, pe când la încercarea de a determina mărturia mincinoasă, persoana este suficient să fie un potenţial martor;b) la instigare trebuie ca persoană să fi luat hotărârea de a comite fapta indiferent dacă şi trece la executare (dacă instigatul nu trece sau se desistă ori împiedică consumarea faptei, comite doar o instigare neurmată de executare), pe când la încercarea de a determina este suficient ca agentul să încerce determinarea, fiind fără relevanţă poziţia persoanei vizate de agent cu privire la încercarea de determinare;c) instigarea la mărturie mincinoasă se poate realiza, prin orice mijloace, chiar prin convingere, pe când la încercarea de a determina mărturia mincinoasă, fapta se comite doar prin constrângere sau corupere. Dacă se încearcă determinarea în orice alt mod, fapta nu mai este tipică.

09. Definiţi infracţiunea de nedenunţare

Răspuns: Art. 262 incriminează omisiunea de a denunţa de îndată săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în art. 174 (omor), 175 (omor calificat), 176 (omor deosebit

Page 37: Întrebări drept penal partea speciala

de grav), 211 (tâlhărie), 212 (piraterie), 215 ind. 1 (înşelăciune), 217 alin. 2-4 (distrugere), 218 alin. 1 (distrugere calificată) şi 276 alin. 3 (distrugere şi semnalizare falsă) C. pen.

10. Care este forma de vinovăţie cu care se comite infracţiunea de nedenunţare?

Răspuns: Intenţie şi culpă, deoarece este o infracţiune omisivă.

11. Enumeraţi clauzele de nepedepsire pentru nedenunţare

Răspuns:a) când este comisă de soţ sau rudă apropiată;b) când persoana încunoştinţează autorităţile competente despre acea infracţiune mai înainte de a se fi început urmărirea penală pentru infracţiunea nedenunţată;c) când nedenunţătorul a înlesnit arestarea infractorilor, chiar după ce s-a început urmărirea penală ori după ce vinovaţii au fost descoperiţi.

joi, 9 decembrie 2010

Întrebări drept penal, partea specială (XXIX)

01. Definiţi infracţiunea de favorizare a infractorului

Răspuns: Art. 264 incriminează ajutorul dat unui infractor fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvârşirii faptei, pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracţiunii.

02. Este incriminat în cadrul infracţiunii de favorizare şi ajutorul dat unei persoane care comite o faptă prevăzută de legea penală?

Răspuns: Nu.

03. Care este relaţia dintre infracţiunea de favorizare şi infracţiunea de tăinuire comise în aceleaşi împrejurări?

Răspuns: Concurs de infracţiuni.

04. Care este forma de vinovăţie cu care se comite infracţiunea de favorizare a infractorului?

Răspuns: Intenţie directă.

05. Care este cauza de nepedepsire în cazul infracţiunii de favorizare?

Răspuns: Favorizarea săvârşită de soţ sau rudă apropiată nu se pedepseşte.

Page 38: Întrebări drept penal partea speciala

06. Definiţi infracţiunea de evadare

Răspuns: Art. 269 C pen incriminează evadarea din starea legală de reţinere sau deţinere.

07. Pot fi asimilaţi celor aflaţi în stare de reţinere sau deţinere: minorul internat într-un centru de reeducare, ori medical-eduativ, sau persoana faţă de care s-a luat măsura de siguranţă a internării medicale?

Răspuns: Nu.

08. Este pedepsită tentativa la infracţiunea de evadare?

Răspuns: Da.

09. În ce constă forma agravată la infracţiunea de evadare?

Răspuns: Fapta este comisă în una din următoarele împrejurări:a) prin folosirea de violenţe;b) prin folosirea de arme sau alte instrumente;c) de două sau mai multe persoane împreună.

10. Cum se sancţionează infracţiunea de evadare?

Răspuns: Fapta prezintă o modalitate particulară de sancţionare şi anume aplicarea cumulului aritmetic între pedeapsa pentru evadare şi pedeapsa din care a evadat autorul. Această regulă se aplică doar persoanelor care evadează din executarea unei pedepse şi nu şi în cazul celor care evadează din starea de reţinere, situaţie în care se aplică regulile generale în materie de sancţionare a concursului de infracţiuni.

11. Definiţi infracţiunea de înlesnire a evadării

Răspuns: Art. 270 C pen incriminează înlesnirea prin orice mijloace a evadării.

12. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de înlesnire a evadării?

Răspuns: Intenţie.

13. Enumeraţi formele agravate ale infracţiunii de înlesnire a evadării

Răspuns: a) când înlesnirea a fost comisă de o persoană care avea îndatorirea de a-l păzi pe cel evadat;b) când s-a înlesnit o evadare comisă prin folosirea de violenţe, arme sau de alte instrumente, ori de două sau mai multe persoane împreună;c) când înlesnirea a fost comisă de o persoană care avea îndatorirea de a-l păzi pe cel

Page 39: Întrebări drept penal partea speciala

evadat şi s-a înlesnit o evadare comisă prin folosirea de violenţe, arme sau de alte instrumente, ori de două sau mai multe persoane împreună;d) când s-a înlesnit evadarea unei persoane reţinute, arestate sau deţinute pentru comiterea unei infracţiuni sancţionată de lege cu o pedeapsă mai mare de 10 ani;e) când înlesnirea a fost comisă de o persoană care avea îndatorirea de a-l păzi pe cel evadat şi s-a înlesnit evadarea unei persoane reţinute, arestate sau deţinute pentru comiterea unei infracţiuni sancţionată de lege cu o pedeapsă mai mare de 10 ani.

14. În ce constă forma atenuată a infracţiunii de înlesnire a evadării?

Răspuns: Fapta este comisă din culpă.

15. Definiţi infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti. Modalităţi

Răspuns: Art. 271 alin. 1 C. pen. incriminează împotrivirea la executarea unei hotărâri judecătoreşti, prin ameninţare faţă de organul de executare. Teza a doua a aceluiaşi articol incriminează împotrivirea prin violenţă.

Art. 271 alin 2 C pen incriminează împiedicarea unei persoane de a folosi o locuinţă, ori parte dintr-o locuinţă sau imobil, deţinute în baza unei hotărâri judecătoreşti.

Art. 271 alin 4 C pen incriminează nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, prin sustragerea de la executarea măsurilor de siguranţă constând în interzicerea de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie, o meserie ori o altă ocupaţie şi în interzicerea de a se afla în anumite localităţi.

16. Care este forma de vinovăţie cu care se înfăptuieşte nerespectarea hotărârilor judecătoreşti?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

Întrebări drept penal, partea specială (XXX)

01. Definiţi infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor. Modalitate asimilată

Răspuns: Art. 279 C pen incriminează deţinerea, portul, confecţionarea, transportul, precum şi orice operaţie privind circulaţia armelor şi muniţiilor sau funcţionarea atelierelor de reparat arme, fără drept.

În alineatul 2 este incriminată şi o modalitate asimilată şi anume nedepunerea armei, sau a muniţiei în termenul fixat de lege la organul competent, de către cel căruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilităţii permisului.

02. Care este definiţia juridică a armei?

Page 40: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: În Legea nr. 295/ 2004 în art. 2 alin 1 pct 2 arma este definită ca fiind orice dispozitiv a cărui funcţionare determină aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substanţe explozive, aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare, ori împrăştierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare, în măsura în care se regăseşte în una dintre categoriile prevăzute în anexă.( de exemplu arme militare, arme de apărare şi pază, arme de autoapărare, arme de tir, arme de vânătoare, arme utilitare, arme cu destinaţie industrială, arme de panoplie, arme de colecţie, arme de recuzită etc).

03. Care este definiţia juridică a muniţiei?

Răspuns: Muniţia este definită ca fiind ansamblu format din proiectil şi, după caz, încărcătură de azvârlire, capsa de aprindere, precum şi celelalte elemente de asamblare care îi asigură funcţionarea şi realizarea scopului urmărit.

04. Ce este dreptul de deţinere a armei?

Răspuns: Dreptul de deţinere a armei se poate acorda numai pentru armele de vânătoare, de tir, de colecţie sau de autoapărare şi conferă titularului posibilitatea de a păstra arma la domiciliul sau reşedinţa înscrisă în documentul de identitate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

05. Ce este dreptul de a purta şi folosi arme?

Răspuns: Dreptul de a purta şi folosi arme se poate acorda numai pentru armele de apărare şi pază, de vânătoare şi de tir şi conferă titularului posibilitatea de a purta asupra sa arma şi de a o folosi în scopul pentru care a fost autorizată procurarea acesteia, precum şi în caz de legitimă apărare sau stare de necesitate, în condiţiile prezentei legi.

06. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

07. În ce constă prima formă agravată a nerespectării regimului armelor şi muniţiilor ?

Răspuns: Aceasta presupune comiterea faptei în una din următoarele împrejurări:- deţinerea, înstrăinarea sau portul, fără drept, de arme ascunse, ori de arme militare, precum şi a muniţiei aferente pentru astfel de arme. - deţinerea, înstrăinarea sau portul, fără drept, a mai multor arme, cu excepţia celor ascunse sau militare, precum şi a armelor de panoplie ori muniţiei respective în cantităţi mari.

08. În ce constă a doua formă agravată a nerespectării regimului armelor şi muniţiilor ?

Page 41: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: Portul de arme fără drept, în localul unităţilor de stat sau al altor unităţi la care se referă art 145 C pen, la întrunirile publice ori în localurile de alegeri.

09. Definiţi infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii

Răspuns: Art. 281 C pen incriminează exercitarea fără drept a unei profesii sau a oricărei alte activităţi pentru care legea cere autorizaţie, ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale.

10. Ce fel de dispoziţie este cea care defineşte infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii?

Răspuns: Normă penală cadru, care se completează cu dispoziţiile din legea specială care stabilesc condiţiile de exercitare a profesiei sau activităţii şi care prevăd în mod expres că nerespectarea acestor dispoziţii se sancţionează potrivit legii penale.

11. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

Întrebări drept penal, partea specială (XXX)

01. Definiţi infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor. Modalitate asimilată

Răspuns: Art. 279 C pen incriminează deţinerea, portul, confecţionarea, transportul, precum şi orice operaţie privind circulaţia armelor şi muniţiilor sau funcţionarea atelierelor de reparat arme, fără drept.

În alineatul 2 este incriminată şi o modalitate asimilată şi anume nedepunerea armei, sau a muniţiei în termenul fixat de lege la organul competent, de către cel căruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilităţii permisului.

02. Care este definiţia juridică a armei?

Răspuns: În Legea nr. 295/ 2004 în art. 2 alin 1 pct 2 arma este definită ca fiind orice dispozitiv a cărui funcţionare determină aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substanţe explozive, aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare, ori împrăştierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare, în măsura în care se regăseşte în una dintre categoriile prevăzute în anexă.( de exemplu arme militare, arme de apărare şi pază, arme de autoapărare, arme de tir, arme de vânătoare, arme utilitare, arme cu destinaţie industrială, arme de panoplie, arme de colecţie, arme de recuzită etc).

03. Care este definiţia juridică a muniţiei?

Page 42: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: Muniţia este definită ca fiind ansamblu format din proiectil şi, după caz, încărcătură de azvârlire, capsa de aprindere, precum şi celelalte elemente de asamblare care îi asigură funcţionarea şi realizarea scopului urmărit.

04. Ce este dreptul de deţinere a armei?

Răspuns: Dreptul de deţinere a armei se poate acorda numai pentru armele de vânătoare, de tir, de colecţie sau de autoapărare şi conferă titularului posibilitatea de a păstra arma la domiciliul sau reşedinţa înscrisă în documentul de identitate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

05. Ce este dreptul de a purta şi folosi arme?

Răspuns: Dreptul de a purta şi folosi arme se poate acorda numai pentru armele de apărare şi pază, de vânătoare şi de tir şi conferă titularului posibilitatea de a purta asupra sa arma şi de a o folosi în scopul pentru care a fost autorizată procurarea acesteia, precum şi în caz de legitimă apărare sau stare de necesitate, în condiţiile prezentei legi.

06. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

07. În ce constă prima formă agravată a nerespectării regimului armelor şi muniţiilor ?

Răspuns: Aceasta presupune comiterea faptei în una din următoarele împrejurări:- deţinerea, înstrăinarea sau portul, fără drept, de arme ascunse, ori de arme militare, precum şi a muniţiei aferente pentru astfel de arme. - deţinerea, înstrăinarea sau portul, fără drept, a mai multor arme, cu excepţia celor ascunse sau militare, precum şi a armelor de panoplie ori muniţiei respective în cantităţi mari.

08. În ce constă a doua formă agravată a nerespectării regimului armelor şi muniţiilor ?

Răspuns: Portul de arme fără drept, în localul unităţilor de stat sau al altor unităţi la care se referă art 145 C pen, la întrunirile publice ori în localurile de alegeri.

09. Definiţi infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii

Răspuns: Art. 281 C pen incriminează exercitarea fără drept a unei profesii sau a oricărei alte activităţi pentru care legea cere autorizaţie, ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale.

Page 43: Întrebări drept penal partea speciala

10. Ce fel de dispoziţie este cea care defineşte infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii?

Răspuns: Normă penală cadru, care se completează cu dispoziţiile din legea specială care stabilesc condiţiile de exercitare a profesiei sau activităţii şi care prevăd în mod expres că nerespectarea acestor dispoziţii se sancţionează potrivit legii penale.

11. Cu ce formă de vinovăţie se comite infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

Întrebări drept penal, partea specială (XXXI)

01. Definiţi infracţiunea de falsificare de monedă sau alte valori. Modalitate asimilată

Răspuns: Art. 282 C pen. incriminează falsificarea de monedă metalică, monedă de hârtie, titluri de credit public, cecuri, titluri de orice fel pentru efectuarea plăţilor, emise de instituţia bancară ori de alte instituţii de credit competente, sau falsificarea oricăror alte titluri ori valori asemănătoare.

În alineatul al art. 282 C pen este incriminată şi o modalitate asimilată şi anume, punerea în circulaţie, în orice mod a valorilor falsificate sau deţinerea lor în vederea punerii în circulaţie.

02. Moneda din plastic poate fi obiect material al falsificării de monedă?

Răspuns: Da, chiar dacă nu este enumerată expres, întrucât este o valoare asemănătoare.

03. Care este trăsătura comună pentru toate ipostazele obiectului material al infracţiunii de falsificare de monedă?

Răspuns: Puterea circulatorie pe care trebuie să o aibă moneda, valoarea sau titlul falsificat.

04. O moneda scoasă din circulaţie ar putea fi obiectul infracţiunii de falsificare de monedă sau alte valori?

Răspuns: Nu, deoarece nu mai are putere circulatorie.

05. Care sunt modalităţile concrete de falsificare a monedei sau altor valori?

Răspuns:a) contrafacerea;

Page 44: Întrebări drept penal partea speciala

b) alterarea.

06. În ce constă punerea în circulaţie?

Răspuns : Introducerea monedelor sau a valorilor în circuitul economico-financiar.

07. Care este calificarea juridică a faptei falsificatorului de a pune în circulaţie valoarea falsificată ?

Răspuns : Dacă falsificatorul pune ulterior valoarea falsificată în circulaţie va răspunde pentru un concurs între falsificarea de monedă (art. 282 alin. 1) şi punerea în circulaţie de monedă falsificată (art. 282 alin. 2 C. pen.).

08. Care sunt formele agravate ale infracţiunii de falsificare de monedă sau alte valori ?

Răspuns : Prima formă agravată există dacă falsificarea, punerea în circulaţia sau deţinerea în vederea punerii în circulaţie ar fi putut cauza o pagubă importantă sistemului financiar. Condiţia specifică acestei forme agravate constă în pericolul potenţial pe care l-ar putea reprezenta comiterea infracţiunii. Ea se consumă atunci când urmare a acţiuni infracţionale apare pericolul potenţial.

A doua formă agravată există dacă falsificarea, punerea în circulaţia sau deţinerea în vederea punerii în circulaţie au cauzat o pagubă importantă sistemului financiar. În acest caz infracţiunea trebuie să fi produs acest rezultat specific. La producerea acestui rezultat fapta este consumată.

09. Definiţi infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale

Răspuns: Art. 288 C pen incriminează falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea în orice mod de natură să producă consecinţe juridice.

10. Ce este înscrisul?

Răspuns: Înscrisul este orice document care conţine o manifestare de voinţă, indiferent cum se realizează scrierea (manuscrisă, tipărită, stenografiată etc).

11. Ce este înscrisul oficial?

Răspuns: Înscrisul oficial este definit în art 150 alin 2 C pen care prevede că înscrisul oficial este orice înscris care emană de la o unitate din cele la care se referă art. 145 sau care aparţine unui asemenea unităţi. Înscris oficial este considerat atât originalul cât şi duplicatele sau copiile legalizate sau certificate.

12. Care este forma de vinovăţie cu care se comite falsul material în înscrisuri

Page 45: Întrebări drept penal partea speciala

oficiale?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

13. În ce constă forma agravată a falsului material în înscrisuri oficiale?

Răspuns: Falsul este comis de un funcţionar în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.

Întrebări drept penal, partea specială (XXXII)

01. Definiţi infracţiunea de fals intelectual

Răspuns: Art. 289 C pen incriminează falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări.

02. Care este diferenţa dintre infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale şi falsul intelectual?

Răspuns: Dacă în cazul falsului material înscrisul oficial trebuie să preexiste acţiunii de falsificare, la falsul intelectual înscrisul este falsificat chiar în momentul redactării acestuia, chiar de către cel care avea competenţa de a întocmi acest înscris oficial. Dacă înscrisul oficial preexistă, atunci orice alterare a conţinutului acestuia se va încadra la infracţiunea de fals material.

03. Definiţi infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată

Răspuns: Art. 290 C pen incriminează falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează unei alte persoane spre folosire, în vederea producerii de consecinţe juridice.

04. Simpla falsificare a unui înscris sub semnătură privată, fără începerea acţiunii de folosire sau încercare de încredinţare, constituie tentativa la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată?

Răspuns: Nu.

05. Care este forma de vinovăţie cu care se comite infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată?

Răspuns: Intenţie directă.

06. Definiţi infracţiunea de uz de fals

Page 46: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: Art. 291 c pen incriminează folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii de consecinţe juridice.

07. În ce constă concret folosirea unui înscris ?

Răspuns : Prezentarea înscrisului, sau invocarea înscrisului în faţa unei autorităţi, sau unei alte persoane pentru a-i crea o imagine denaturată.

08. Care este forma de vinovăţie cu care se comite infracţiunea de uz de fals?

Răspuns: Intenţie directă.

09. Definiţi infracţiunea de fals în declaraţii

Răspuns: Art. 292 C pen incriminează declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ sau instituţii de stat ori unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145, în vederea producerii de consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii sau împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe.

10. Care este forma de vinovăţie cu care se comite infracţiunea de fals în declaraţii?

Răspuns: Intenţie directă.

11. Definiţi infracţiunea de fals privind identitatea. Modalitate asimilată

Răspuns: Art. 293 C pen incriminează prezentarea sub o identitate falsă ori atribuirea unei asemenea identităţi altei persoane, pentru a induce sau menţine în eroare un organ sau o instituţie de stat sau o altă unitate dintre cele la care se referă art. 145 C. pen., în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine ori pentru altul.

Fapta, în alineatul 2 al art. 293 C pen., are şi o modalitate asimilată şi anume încredinţarea unui înscris care serveşte pentru dovedirea stării civile ori pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fără drept.

12. Ce fel de infracţiune este falsul privind identitatea?

Răspuns: De obicei falsul privind identitatea este o infracţiune mijloc pentru comitereaunor alte infracţiuni (înşelăciune, delapidare, favorizarea infractorului etc).

13. Care este forma de vinovăţie cu care se comite infracţiunea de fals privind identitatea?

Răspuns: Intenţie directă.

Întrebări drept penal, partea specială (XXXIII)

Page 47: Întrebări drept penal partea speciala

01. Definiţi infracţiunea de bigamie. Modalitate

Răspuns: Art. 303 C pen. incriminează încheierea unei noi căsătorii de către o persoană căsătorită.

În alineatul 2 este incriminată şi fapta persoanei necăsătorite care se căsătoreşte cu o persoană pe care o ştie căsătorită.

02. Ce fel de infracţiune este bigamia?

Răspuns: Infracţiune instantanee care se comite în pluralitate naturală.

03. Care este forma de vinovăţie cu care se comite infracţiunea de fals privind identitatea?

Răspuns: Intenţie directă.

04. Care este calificarea juridică a faptei funcţionarului de stare civilă care încheie o căsătorie deşi ştie că un soţ este deja căsătorit?

Răspuns: Complicitate la bigamie.

05. În ce constă clauza de nepedepsire a infracţiunii de bigamie?

Răspuns: Pentru ambele modalităţi există o cauză de nepedepsire şi anume dacă vreuna dintre căsătorii este nulă dintr-un alt motiv decât bigamia. Cauza trebuie să intervină până la condamnarea definitivă, în caz contrar hotărârea trebuie supusă revizuirii ca şi cauză extraordinară de atac. După admiterea revizuirii poate opera cauza de impunitate.

06. Definiţi infracţiunea de abandon de familie

Răspuns: Art. 305 C pen incriminează fapta persoanei care are obligaţia de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere de a-l părăsi, alunga sau lăsa fără ajutor, expunându-l la suferinţe fizice sau morale, de a nu-şi îndeplini cu rea-credinţă obligaţia de întreţinere prevăzută de lege sau de a nu plăti cu rea-credinţă, timp de două luni, a pensiei de întreţinere stabilită pe care judecătorească.

07. Ce fel de infracţiune este abandonul de familie?

Răspuns: Infracţiunea este cu conţinut alternativ, ceea ce înseamnă că nu se va reţine un concurs între cele 3 modalităţi.

08. În ce constă regimul special de individualizare a sancţiunii care este legat de abandonul de familie?

Răspuns: Fapta are şi un regim special de individualizare a sancţiunii, şi anume aplicarea

Page 48: Întrebări drept penal partea speciala

suspendării executării pedepsei dacă până la soluţionarea definitivă a cauzei inculpatul îşi îndeplineşte obligaţia de întreţinere. Singurul temei al revocării acestei suspendări condiţionate este comiterea unei noi infracţiuni de abandon de familie în cursul termenului de încercare.

09. Definiţi infracţiunea de nerespectare a măsurilor privind încredinţarea minorului. Modalitate asimilată

Răspuns: Art. 307 incriminează reţinerea de către un părinte a copilului său minor, fărăconsimţământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i s-a încredinţat minorul potrivit legii.

În alineatul 2 este prevăzută şi o modalitate asimilată şi anume fapta persoanei căreia i s-a încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească, spre creştere şi educare, de a împiedica în mod repetat pe oricare dintre părinţi să aibă legături personale cu minorul, în condiţiile stabilite de părţi sau de către organul competent.

10. Cum se pune în mişcare acţiunea în cazul infracţiunii de nerespectare a măsurilor privind încredinţarea minorului?

Răspuns: La plângere prealabilă.

11. Definiţi infracţiunea de contaminare venerică. Modalitate asimilată

Răspuns: Art. 309 C pen. incriminează transmiterea unei boli venerice prin raport sexual, prin relaţii sexuale între persoane de acelaşi sex sau prin acte de perversiune sexuală, de către o persoană care ştie că suferă de o astfel de boală.

În alineatul doi este incriminată fapta de transmitere a sindromului imunodeficitar dobândit -SIDA- de către o persoană, care ştie că suferă de o astfel de boală.

12. Care este calificarea juridică a faptei persoanei bolnave care transmite o boală venerică în situaţia în care este constrânsă la un act sexual (viol, perversiune sexuală prin constrângere)?

Răspuns: Operează cauza justificativă a constrângerii fizice sau morale.

13. Care este forma de vinovăţie cu care se consumă contaminarea venerică?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

14. Definiţi infracţiunea de sustragere de la tratament medical

Răspuns: Art. 309 ind. 1 incriminează sustragerea de la executarea măsurii de siguranţăa obligării la tratament medical, în cazul infracţiunii de contaminare venerică.

Page 49: Întrebări drept penal partea speciala

15. Care este forma de vinovăţie cu care se consumă infracţiunea de sustragere de la tratament medical?

Răspuns: Intenţie directă sau eventuală.

sâmbătă, 11 decembrie 2010

Întrebări drept penal, partea specială (XXXIV)

01. Definiţi infracţiunea de falsificare de alimente sau alte produse. Modalitate asimilată

Răspuns: Art. 313. C pen incriminează prepararea de alimente sau băuturi falsificate, alterate sau interzise consumului, vătămătoare sănătăţii, expunerea spre vânzare sau vânzarea unor astfel de alimente sau băuturi, cunoscând că sunt alterate ori interziseconsumului.

În alineatul 2 este incriminată şi o modalitate asimilată şi anume falsificarea sau substituirea altor mărfuri sau produse, dacă prin falsificare sau substituire acestea au devenit vătămătoare sănătăţii.

În alineatul 3 este incriminată o formă specială şi anume punerea în consum public de carne sau produse din carne, provenite din tăieri de animale sustrase controlului veterinar, dacă a avut ca urmare îmbolnăvirea unei persoane.

02. În ce constau formele agravate ale falsificării de alimente sau alte produse ?

Răspuns : Forme agravate a celor două modalităţi:a) dacă s-au produs vătămarea unei sau mai multor persoane care necesită pentru îngrijiri medicale cel mult 20 de zile ;b) dacă s-au produs vătămarea unei sau mai multor persoane care necesită pentru îngrijiri medicale cel mult 60 de zile ;c) dacă s-au produs vătămarea unei sau mai multor persoane care necesită pentru îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile sau consecinţele de la art. 182 alin 1 C pen. ;d) dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei.

03. Cu ce fel de formă de vinovăţie se comite infracţiunea de falsificare de alimente sau alte produse?

Răspuns: Intenţie sau praeterintenţie.

04. Definiţi infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice

Răspuns: Art. 321 C pen incriminează fapta persoanei care, în public, săvârşeşte acte sau gesturi, proferează cuvinte ori expresii, sau se dedă la orice alte manifestări prin care se

Page 50: Întrebări drept penal partea speciala

aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public, ori se tulbură în alt mod, liniştea şi ordinea publică.

05. În ce condiţii o faptă încalcă bunele moravuri?

Răspuns: O fapta încalcă bunele moravuri atunci când încalcă obiceiuri, deprinderi sau comportamente cu fapte care nu sunt compatibile cu respectul reciproc, cu păstrarea demnităţii umane cu respectarea decenţei în cuvinte şi atitudini.

06. În ce condiţii o faptă produce scandal public?

Răspuns : O faptă produce scandal public atunci când revolta, indignarea se transmite încadrul unei colectivităţi de persoane care asistă sau iau cunoştinţă de acea faptă.

07. Definiţi infracţiunea de încăierare

Răspuns: Art. 322 C pen. incriminează participarea la o încăierare între mai multepersoane.

08. Ce este încăierarea?

Răspuns : Încăierarea sau rixul este definit în doctrina penală ca fiind lupta fizică între cel puţin două grupuri sau tabere adverse, compuse fiecare din cel puţin două persoane. Ea se caracterizează printr-un complex de acte de violenţă reciproce aplicate în învălmăşeală şi la întâmplare, indiferent de modul sau mijloacele cu care au fost executate, desfăşurate în aşa fel încât devine dificil a se stabili şi a se individualiza contribuţia fiecărui participant la desfăşurarea încăierării.

09. Cu ce fel de formă de vinovăţie se comite încăierarea ?

Răspuns : Intenţie repentină sau spontană.

10. În ce constau formele agravate ale infracţiunii de încăierare?

Răspuns : a) când în cursul încăierării s-a cauzat o vătămare corporală gravă unui participant la încăierare.b) când în cursul încăierării s-a cauzat moartea unei persoane.

11. Care este cauza de nepedepsire care acţionează în cazul infracţiunii de încăierare ?

Răspuns : Infracţiunea are în alin 4 al art. 322 C pen şi o cauză de nepedepsire şi anume atunci când persoana a fost prinsă în încăierare împotriva voinţei sale, sau a încercat să despartă pe alţii, să respingă un atac ori să apere pe altul. Cauza de nepedepsire operează doar pentru infracţiunea de încăierare, şi doar în măsura în care, actele persoanei se

Page 51: Întrebări drept penal partea speciala

subsumează acestor ipoteze. Dacă de exemplu autorul continuă încăierarea după ce a respins atacul atunci şi acesta va răspunde pentru încăierare.

Grilă comentată drept penal partea specială (01)

Este întotdeauna un omor calificat:a) omorul comis de tată asupra copilului său nou-născut din cauza unei stări de puternică tulburare;b) omorul comis asupra unui funcţionar aflat în timpul serviciului;c) omorul comis în loc public;d) omorul comis pentru a ascunde o tâlhărie.

Soluţie comentată:a) se reţine în temeiul art. 175 lit. c) C.pen. - sursă de confuzie: seamănă cu infracţiunea de pruncucidere, care însă are subiect activ special (mama);

b) nu se reţine – sursă de confuzie: seamănă cu art. 175 lit. f) C.pen., care însă limitează omorul la “în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau victimei”; o a doua sursă de confuzie: seamănă cu art. 176 lit. f) C.pen., unde însă subiectul activ este special (magistrat, poliţist, jandarm ori militar);

c) nu se reţine - sursă de confuzie: seamănă cu art. 175 lit. i) C.pen., care însă enunţă circumstanţa de calificare “în public”;

d) nu se reţine – este circumstanţă pentru omor deosebit de grav, art. 176 lit. d) C.pen.

miercuri, 12 ianuarie 2011

Grilă comentată drept penal partea specială (02)

Infracţiunea de loviri sau alte violenţe:a) este tipică dacă există o acţiune de lovire intenţionată, indiferent dacă s-au produs suferinţe fizice;b) este tipică dacă există un act de violenţă intenţionat şi se produce şi suferinţă fizică;c) se urmăreşte doar la plângerea prealabilă;d) este tipică dacă se produc suferinţe fizice indiferent de intenţia sau culpa agentului şi necesită cel puţin 10 zile de îngrijiri medicale.

Soluţie comentată:

a) se reţine, suferinţa fizică în cazul lovirii fiind prezumată – art. 180 alin (1) C.pen.;

b) se reţine, suferinţa fizică trebuind dovedită în cazul actelor de violenţă – art. 180 alin. (1) C.pen.;

c) nu se reţine, infracţiunea de loviri sau alte violenţe putând fi urmărită nu doar la

Page 52: Întrebări drept penal partea speciala

plângere prealabilă, ci şi din oficiu, în circumstanţa prevăzută în art. 180 alin. (3) ind. 2 C.pen.;

d) nu se reţine – fals, infracţiunea de loviri sau alte violenţe nu se poate produce din culpă, ci doar cu intenţie directă sau indirectă; surse de confuzie : există o infracţiune care se reţine dacă sunt necesare mai mult de 10 zile de îngrijiri medicale, şi anume vătămarea corporală din culpă, art. 181, alin. (1) C.pen.

Grilă comentată drept penal partea specială (03)

Infracţiunea de determinare sau înlesnire a sinuciderii:a) se consumă doar atunci când sinucigaşul a decedat, deoarece este o infracţiune contra vieţii;b) se consumă atunci când s-a realizat activitatea de determinare sau de înlesnire;c) nu se pedepseşte dacă fapta rămâne în stadiul de tentativă;d) se poate comite şi cu praeterintenţie atunci când, urmare a violării victimei de infractor, ea se sinucide.

Soluţii comentate:

a) – nu se reţine, deoarece tipicitatea infracţiunii este realizată “dacă sinuciderea sau încercarea de sinucidere a avut loc” (art. 179 alin (1) C.pen.);

b) – nu se reţine, din acelaşi motiv ca şi la a);

c) – se reţine;

d) - nu se reţine - confuzie cu art. 197 alin. (3) ind. 2 “dacă fapta (infracţiunea de viol) a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei”

Grilă comentată drept penal partea specială (04)

Infracţiunea de violare de domiciliu:a) se poate reţine şi în cazul unui proprietar al unui apartament care pătrunde în acel apartament împotriva voinţei chiriaşului care locuia acolo;b) poate fi comisă în orice formă de participaţie;c) este absorbită în conţinutul tâlhăriei comise într-o locuinţă;d) este o infracţiune a cărei tentativă este posibilă, dar nu este incriminată.

Soluţii comentate:

a) – se reţine, întrucât legea îl ocroteşte pe "persoana care foloseşte", adică pe chiriaş (art. 192 alin. (1) C.pen.);

b) se reţine;

Page 53: Întrebări drept penal partea speciala

c) se reţine (totuşi, prin Decizia nr. XXXI/2007, Î.C.C.J. a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. cu privire la încadrarea juridică a faptei de pătrundere, în orice mod, într-o locuinţă sau dependinţe ale acesteia ori într-o curte sau într-un loc împrejmuit ce ţine de domiciliul persoanei, urmată de săvârşirea unei tâlhării, stabilind că cele două infracţiuni constituie concurs real de infracţiuni;

d) se reţine.

Grilă comentată drept penal partea specială (05)

Infracţiunea de însuşire a bunului găsit:a) se reţine ori de câte ori agentul nu predă în 10 zile un bun găsit sau ajuns din eroare în posesia sa ;b) are ca modalităţi legale de comitere : însuşirea, dispunerea sau nepredarea bunului ;c) este o infracţiune contra patrimoniului;d) se poate comite şi din culpă, când agentul uită să predea bunul în termenul legal.

Soluţii propuse:

a) nu se reţine, fiind o combinaţie a celor două modalităţi de la art. 216 C.pen.;

b) se reţine;

c) se reţine, infracţiunea făcând parte efectiv din grupul infracţiunilor contra patrimoniului;

d) nu se reţine, întrucât infracţiunea se poate comite şi în formă omisivă, caz în care forma de vinovăţie este tot intenţia.

Grilă comentată drept penal partea specială (06)

Comiterea faptei în stare de ebrietate:a) poate fi o formă agravată de vătămare corporală gravă;b) poate fi o formă atenuată de loviri sau alte violenţe;c) poate fi o formă agravată de ucidere din culpă;d) poate fi o formă agravată de vătămare corporală din culpă.

Soluţii comentate:

a) nu se reţine;

b) nu se reţine;

c) se reţine – art. 178 alin. (3) - “când uciderea din culpă a unei persoane este săvârşită de un conducător de vehicul cu tracţiune mecanică, având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce

Page 54: Întrebări drept penal partea speciala

depăşeşte limita legală sau care se află în stare de ebrietate" şi (4) – “fapta săvârşită din culpă de orice altă persoană în exerciţiul profesiei sau meseriei şi care se află în stare de ebrietate”;

d) se reţine – art. 184 alin. (4) ind. 1.

De reţinut că starea de ebrietate şi îmbibaţia alcoolică în sânge ce depăşeşte limita legală sunt forme agravate ale infracţiunilor din culpă împotriva persoanei sau a integrităţii sale corporale.

sâmbătă, 15 ianuarie 2011

Grilă comentată drept penal partea specială (07)

Latura obiectivă a infracţiunii de şantaj în forma de bază presupune:a) să existe o acţiune de constrângere prin violenţă, ameninţare sau insultare;b) ca acţiunea de constrângere să fie îndreptată asupra victimei sau asupra unei persoane apropiate de aceasta;c) ca folosul să poată fi dobândit pentru sine sau pentru altul;d) ca fapta să fie comisă pentru a dobândi un folos injust.

Soluţii propuse:

a) nu se reţine – acţiunea de constrângere poate fi comisă prin violenţă sau ameninţare, NU şi prin insultare - art. 194 alin. (1) C.pen.;

b) nu se reţine - acţiunea de constrângere poate fi îndreptă împotriva victimei, soţului acesteia sau unei rude apropiate, NU şi împotriva unei persoane apropiate - art. 194 alin. (2) C.pen.;

c) se reţine;

d) nu se reţine – fapta poate fi comisă şi pentru dobândirea unui folos just, tipicitatea se realizează şi în acest caz dacă modul dobândirii este injust - art. 194 alin. (1) C.pen.

Grilă comentată drept penal partea specială (08)

Constituie obiect material al infracţiunii de însuşire a bunului găsit:a) bunurile abandonate pe stradă;b) laptop-ul uitat de victimă la biroul său de la locul de muncă;c) bunurile pierdute;d) bunurile nesupravegheate.

Soluţii propuse:

a) nu se reţine – art 216 C.pen. denumeşte obiectul material al infracţiunii de însuşire a

Page 55: Întrebări drept penal partea speciala

bunului găsit astfel: la alin. (1) - "bunul găsit”, iar la alin. (2) - „bunul mobil ce aparţine altuia, ajuns din eroare în posesia făptuitorului”; în mod cert însuşirea unui bun abandonat nu poate fi incriminată;

b) nu se reţine - în acest caz putem vorbi de infracţiunea de furt;

c) se reţine;

d) nu se reţine - şi în acest caz putem vorbi de infracţiunea de furt.

Grilă comentată drept penal partea specială (09)

La infracţiunea de primire de foloase necuvenite:a) actul îndeplinit de funcţionar este ilicit;b) intenţia autorului poate fi directă sau indirectă;c) primirea se poate realiza şi ulterior, atunci când promisiunea a fost anterioară îndeplinirii actului;d) tentativa nu este incriminată.

Soluţii propuse:

a) nu se reţine – art. 256 alin. (1) C.pen. face vorbire de îndeplinirea unui „act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia”, deci un act licit;

b) se reţine - practic dintre toate infracţiunile de corupţie doar aceasta poate fi realizată cu intenţie directă sau indirectă, celelalte (luarea de mită, darea de mită, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă) putând fi săvârşite doar cu intenţie directă;

c) nu se reţine – primirea se poate realiza NUMAI ulterior, iar atunci când promisiunea a fost anterioară îndeplinirii actului este infracţiunea de dare de mită;

d) se reţine - tentativa nu este incriminată la infracţiunile de corupţie.

Grilă comentată drept penal partea specială (10)

Denunţarea calomnioasă:a) este o infracţiune cu subiect activ şi pasiv special;b) se poate comite şi prin depunerea unei plângeri prealabile;c) se consumă atunci când plăngerea a fost semnată de autor;d) are şi o variantă asimilată.

Soluţii propuse:

a) nu se reţine;

b) se reţine;

Page 56: Întrebări drept penal partea speciala

c) nu se reţine – infracţiunea de denunţare calomnioasă se consumă atunci când plângerea a fost înregistrată la organul de cercetare penală căruia îi era adresată;

d) se reţine – producerea ori ticluirea de probe mincinoase în sprijinul unei înviuiri nedrepte (art. 259 alin. (2) C.pen.).

Grilă comentată drept penal partea specială (11)

Infracţiunea de vătămare corporală din culpă:a) nu are forme atenuate;b) se urmăreşte întotdeauna din oficiu dacă se comite în una din formele agravate;c) se poate comite şi cu praeterintenţie, atunci când se produce un rezultat mai grav, respectiv moartea victimei;d) poate fi şi o infracţiune progresivă.

Soluţii propuse:

a) se reţine;

b) nu se reţine – infracţiunea se urmăreşte la plângere prealabilă în forma de bază (art. 184 C.pen.) şi în cazul celei de-a doua forme agravate (art. 184 alin. (3) C.pen.), însă se urmăreşte din oficiu în cazul primei forme agravate (art. 184 alin. (1) şi (2) C.pen.), al celei de-a treia formă agravate (art. 184 alin. (4) C.pen.) şi al celei de-a patra forme agravate (art. 184 alin. (5);

c) nu se reţine – ilogic, întrucât nu poate exista o formă de praeterintenţie care să presupună culpa peste culpă;

d) se reţine – infracţiunea progresivă este acea infracţiune care, după atingerea momentului consumativ corespunzător unei anumite infracţiuni, fără intervenţia făptuitorului, îşi amplifică progresiv rezultatul, ori se produc urmări noi corespunzător unor infracţiuni mai grave.

Grilă comentată drept penal partea specială (12)

Cel care a exercitat acte de violenţă împotriva poliţistului solicitat de executorul judecătoresc să sprijine punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti:a) va răspunde pentru nerespectarea hotărârilor judecătoreşti;b) va răspunde pentru nerespectarea hotărârilor judecătoreşti în concurs cu ultraj prin violenţă;c) va răspunde pentru ultraj în formă agravată;d) va răspunde pentru loviri sau alte violenţe.

Soluţie comentată:

Page 57: Întrebări drept penal partea speciala

a) se reţine - art. 271 alin (1) C.pen. face vorbire despre săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti în modalitatea săvârşirii prin acte de violenţă, care absoarbe ultrajul prin acte de violenţă;

b) nu se reţine;

c) nu se reţine;

d) nu se reţine.

duminică, 16 ianuarie 2011

Grilă comentată drept penal partea specială (13)

Tăinuirea:a) poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală;b) are ca obiect material doar un bun mobil, doar acesta putând fi tăinuit;c) are ca formă atenuată ipoteza când este comisă de soţul agentului;d) este încadrată în Codul penal ca fiind o infracţiune contra justiţiei.

Soluţie comentată:

a) se reţine;

b) nu se reţine, întrucât şi un bun imobil poate fi tăinuit (ex: un bun imobil dobândit în urma unei infracţiuni de înşelăciune, infracţiunea subsecventă de tăinuire fiind săvârşită în modalitatea înlesnirii valorificării);

c) nu se reţine;

d) nu se reţine, infracţiunea de tăinuire fiind încadrată în C.pen. ca o infracţiune contra patrimoniului.

Alte întrebări la drept penal, partea specială (01)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor contra vieţii persoanei?

Răspuns: a) omorul, b) omorul calificat, c) omorul deosebit de grav, d) pruncuciderea,e) determinarea sau înlesnirea sinuciderii,f) uciderea din culpă.

02. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei este comisă cu subiect activ

Page 58: Întrebări drept penal partea speciala

special?

Răspuns:a) omorul deosebit de grav, atunci când a fost comis de către o persoană care a mai comis un omor;b) omorul deosebit de grav, dacă este comis de către un judecător sau procuror, poliţist, jandarm sau militar, cu condiţia să fie comis în timpul sau în legătură cu îndatoririle de serviciu sau publice ale acestora;c) pruncuciderea.

03. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei are subiect pasiv special?

Răspuns:a) omorul calificat comis asupra soţului sau unei rude apropiate;b) omorul deosebit de grav săvârşit asupra unei femei gravide;c) omorul deosebit de grav, dacă este comis asupra unui magistrat, poliţist, jandarm ori asupra unui militar, cu condiţia să fie săvârşit în timpul sau în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora;d) pruncuciderea.

04. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns: Toate, cu excepţia uciderii din culpă.

05. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei poate fi considerată o formă de recidivă specială?

Răspuns: Omorul deosebit de grav săvârşit de o persoană care a mai comis un omor.

06. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei poate fi comisă doar cu intenţie repentină?

Răspuns: Pruncuciderea.

07. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei este doar instantanee?

Răspuns: Pruncuciderea.

08. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei are tentativă posibilă, dar neincriminată?

Răspuns:a) pruncuciderea,b) determinarea sau înlesnirea sinuciderii.

Page 59: Întrebări drept penal partea speciala

09. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei are forme agravate?

Răspuns:a) determinarea sau înlesnirea sinuciderii (2 forme);b) uciderea din culpă (4 forme).

Formele calificate şi deosebit de grave pot fi asimilate unor forme agravate ale infracţiunii de omor simplu.

10. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei poate fi comisă prin praeterintenţie?

Răspuns: Niciuna.

11. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei poate fi comisă din culpă?

Răspuns: Uciderea din culpă.

12. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei prezintă particularitatea conform căreia participaţia este posibilă, numai că la altă infracţiune?

Răspuns: Pruncuciderea. Instigatorii şi complicii se fac vinovaţi de participaţie la infracţiunea de omor. Cel care comite acte de executare alături de mamă este autor al infracţiunii de omor.

sâmbătă, 22 ianuarie 2011

Alte întrebări la drept penal, partea specială (02)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei?

Răspuns: a) loviri sau alte violenţe,b) vătămarea corporală,c) vătămarea corporală gravă,d) lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte,e) vătămarea corporală din culpă,f) avortul.

02. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei este comisă cu subiect activ special?

Răspuns: Niciuna.

03. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei are

Page 60: Întrebări drept penal partea speciala

subiect pasiv special?

Răspuns: Avortul.

04. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns:a) loviri sau alte violenţe,b) vătămare corporală;c) avortul.

05. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei poate fi şi o infracţiune progresivă?

Răspuns: Vătămarea corporală gravă.

06. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei poate fi comisă doar cu intenţie eventuală sau praeterintenţie (însă nu şi cu intenţie directă)?

Răspuns: Vătămarea corporală gravă.

07. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei poate fi comisă doar cu praeterintenţie?

Răspuns: a) vătămarea corporală gravă care are ca urmare punerea în primejdie a vieţii persoanei,b) lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ;c) avortul, în modalitatea agravată în care s-a cauzat femeii vreo vătămare corporală gravă sau fapta a avut ca urmare moartea femeii însărcinate.

08. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei poate fi comisă şi cu praeterintenţie (alături de alte forme de vinovăţie)?

Răspuns:a) loviri sau alte violenţe, în forma agravată a faptei care a pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare cel mult 20 de zile de îngrijiri medicale;b) vătămare corporală.

09. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei nu cunoaşte forma agravată a comiterii faptei prin violenţă asupra unui membru de familie, sugerând că legiuitorul a uitat nejustificat să o instituie?

Răspuns: Vătămarea corporală gravă. Această formă agravată există la infracţiunile de loviri sau alte violenţe şi la vătămarea corporală.

Page 61: Întrebări drept penal partea speciala

10. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei are tentativă neincriminată?

Răspuns:a) loviri sau alte violenţe;b) vătămare corporală;c) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

11. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei are incriminată tentativa?

Răspuns: a) vătămare corporală gravă;b) avortul.

12. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei are forme agravate?

Răspuns:a) loviri sau alte violenţe (3 forme) ;b) vătămare corporală (1 formă) ;c) vătămare corporală gravă (1 formă, cu 6 urmări);d) vătămare corporală din culpă (4 forme) ;e) avortul (2 forme).

13. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei poate fi comisă din culpă?

Răspuns: Vătămare corporală din culpă.

14. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei se pune în mişcare la plângerea prealabilă?

Răspuns:a) loviri sau alte violenţe;b) vătămare corporală;c) vătămare corporală din culpă, în forma de bază şi cu agravarea prin culpă profesională.

15. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei se pune în mişcare şi din oficiu (plângerea prealabilă nefiind deci exclusă)?

Răspuns:a) loviri sau alte violenţe, în forma agravată a faptei săvârşite asupra unui membru de familie;b) loviri sau alte violenţe, în forma agravată a faptei care a pricinuit o vătămare unui

Page 62: Întrebări drept penal partea speciala

membru de familie ce necesită pentru vindecare cel mult 20 de zile de îngrijiri medicale;c) vătămare corporală, în forma agravată a faptei săvârşite asupra unui membru de familie.

16. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei se pune în mişcare din oficiu?

Răspuns:a) vătămarea corporală din culpă, în forma agravată care a avut vreo urmare specifică vătămării corporale grave;b) vătămarea corporală din culpă, în forma agravată prin culpă profesională şi care a avut vreo urmare specifică vătămării corporale grave;c) vătămarea corporală din culpă, în forma agravată prin culpă profesională şi al cărei autor se afla în stare de ebrietate.

17. În cazul căror infracţiuni contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei operează împăcarea părţilor?

Răspuns:a) loviri sau alte violenţe, atât forma de bază cât şi formele agravate;b) vătămare corporală, atât forma de bază cât şi forma agravată;c) vătămare corporală din culpă.

18. Care este gradaţia infracţiunilor contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei în funcţie de zilele de îngrijiri medicale?

Răspuns:a) vătămare corporală din culpă în forma de bază – mai mult de 10 zile;b) loviri sau alte violenţe – cel mult 20 zile;c) vătămare corporală – cel mult 60 zile (dar minim 21 zile);d) vătămare corporală gravă - mai mult de 60 zile.

Alte întrebări la drept penal, partea specială (03)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor contra libertăţii persoanei?

Răspuns: a) lipsirea de libertate în mod ilegal;b) sclavia;c) supunerea la muncă forţată sau obligatorie;d) violarea de domiciliu;e) ameninţarea;f) şantajul;g) violarea secretului corespondenţei;h) divulgarea secretului profesional.

Page 63: Întrebări drept penal partea speciala

02. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei este comisă cu subiect activ special?

Răspuns: a) violarea secretului corespondenţei, în forma agravată în care fapta este săvârşită de un funcţionar care are obligaţia legală de a respecta secretul profesional şi confidenţialitatea informaţiilor la care are acces;b) divulgarea secretului profesional.

03. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei are subiect pasiv special?

Răspuns: Niciuna.

04. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns:a) lipsirea de libertate în mod ilegal;b) violarea de domiciliu;c) ameninţarea;d) violarea secretului corespondenţei;e) divulgarea secretului profesional.

05. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei este continuă?

Răspuns: Lipsirea de libertate în mod ilegal.

06. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei poate fi comisă doar cu praeterintenţie?

Răspuns: a) lipsirea de libertate în mod ilegal, în forma agravată care presupune că sănătatea sau viaţa victimei sunt puse în pericol;b) lipsirea de libertate în mod ilegal, în forma agravată care presupune că fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.

07. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei poate fi comisă doar cu intenţie directă?

Răspuns: Santajul.

08. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei are tentativă neincriminată?

Răspuns:a) supunerea la muncă forţată sau obligatorie;b) violarea de domiciliu;

Page 64: Întrebări drept penal partea speciala

c) ameninţarea;d) şantajul;e) violarea secretului corespondenţei;f) divulgarea secretului profesional.

09. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei are incriminată tentativa?

Răspuns: a) lipsirea de libertate în mod ilegal;b) sclavia.

10. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei are forme agravate?

Răspuns:a) lipsirea de libertate în mod ilegal (5 forme) ;b) violarea de domiciliu (1 formă, 4 împrejurări) ;c) şantajul (1 formă);d) violarea secretului corespondenţei (1 formă).

11. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei poate fi comisă din culpă?

Răspuns: Niciuna.

12. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei se pune în mişcare la plângerea prealabilă?

Răspuns:a) ameninţarea;b) violarea de domiciliu;c) violarea secretului corespondenţei.

13. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei cunoaşte modalităţi?

Răspuns:a) violarea de domiciliu (2 modalităţi);b) violarea secretului corespondenţei (mai multe modalităţi).

14. În cazul căror infracţiuni contra libertăţii persoanei operează împăcarea părţilor?

Răspuns:a) ameninţarea;b) violarea de domiciliu;c) violarea secretului corespondenţei.

15. Care sunt absorbţiile petrecute la nivelul infracţiunilor contra libertăţii

Page 65: Întrebări drept penal partea speciala

persoanei?

Răspuns: a) lipsirea de libertate în mod ilegal este absorbită în mod natural de mai multe infracţiuni (omor, viol, vătămare corporală etc.), însă numai dacă actul de lipsire de libertate nu depăşeşte durata actului de executare a celeilalte infracţiuni comisă cu violenţă;b) infracţiunile de trafic de persoane absorb natural lipsirea de libertate în forma agravată în care fapta a fost comisă prin răpire;c) infracţiunea de lipsire de libertate în forma agravată în care se cere în schimbul persoanelor un folos material sau orice alt avantaj absoarbe infracţiunea de şantaj;d) infracţiunea de lipsire de libertate în forma agravată în care victima este supusă unor suferinţe absoarbe infracţiunea de loviri sau alte violenţe (însă va fi reţinută în concurs cu infracţiunea de vătămare corporală sau cu vătămarea corporală gravă);e) infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal în forma agravată în care pentru eliberarea persoanei se cere, în orice mod, ca statul sau o persoană juridică, o organizaţie internaţională interguvernamentală sau un grup de persoane să îndeplinească sau să nu îndeplinească un anume act absoarbe infracţiunea de şantaj;f) tâlhăria sub forma agravată comisă într-o locuinţă absoarbe violarea de domiciliu;g) ameninţarea este absorbită în mai multe infracţiuni complexe (tâlhărie, şantaj, nerespectarea hotărârilor judecătoreşti etc.);h) şantajul absoarbe infracţiunea de loviri sau alte violenţe;

16. Care sunt concursurile de calificări care au loc la nivelul infracţiunilor contra libertăţii persoanei ?

Răspuns :a) lipsirea de libertate în mod ilegal şi arestarea nelegală/cercetarea abuzivă, dacă lipsirea de libertate se realizează printr-o reţinere, arestare sau executarea unei pedepse ilegale (primează arestarea nelegală/cercetarea abuzivă);b) furtul şi violarea de corespondenţă comisă în modalitatea sustragerii corespondenţei (primează norma specială).

17. În cazul căror infracţiuni contra libertăţii persoanei se aplică regula pluralităţii de subiecţi pasivi?

Răspuns: Violarea de domiciliu, atunci când în locuinţa respectivă locuiesc mai multe persoane, determină reţinerea unui concurs de infracţiuni, câte o infracţiune faţă de fiecare locatar al imobilului.

Alte întrebări la drept penal, partea specială (04)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor privitoare la viaţa sexuală?

Răspuns: a) violul;b) actul sexual cu un minor;

Page 66: Întrebări drept penal partea speciala

c) seducţia;d) perversiunea sexuală;e) corupţia sexuală;f) incestul;g) hărţuirea sexuală.

02. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală este comisă cu subiect activ special?

Răspuns: a) incestul;b) hărţuirea sexuală.

03. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală are subiect pasiv special?

Răspuns:a) actul sexual cu un minor;b) seducţia;c) corupţia sexuală;d) incestul.

04. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns:a) actul sexual cu un minor;b) seducţia;c) perversiunea sexuală;d) corupţia sexuală;e) incestul.

05. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală este una de obicei ?

Răspuns: Hărţuirea sexuală.

06. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală poate fi comisă şi cu praeterintenţie?

Răspuns: Violul în forma agravată prin care s-a cauzat victimei o vătămare corporală gravă.

07. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală poate fi comisă doar cu praeterintenţie?

Răspuns:a) violul în forma agravată care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei;

Page 67: Întrebări drept penal partea speciala

b) actul sexual cu un minor în forma agravată când s-a comis un act sexual cu un minor sub 15 ani sau fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice şi s-a cauzat victimei o vătămare corporală gravă;c) actul sexual cu un minor în forma agravată care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei;d) perversiunea sexuală în forma agravată care a avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei;e) perversiunea sexuală în forma agravată care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.

08. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală poate fi comisă doar cu intenţie directă?

Răspuns:a) violul;b) hărţuirea sexuală.

09. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală are tentativă neincriminată?

Răspuns: a) hărţuirea sexuală (unde nici nu este posibilă);b) seducţia.

10. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală are incriminată tentativa?

Răspuns: a) violul;b) actul sexual cu un minor;c) perversiune sexuală;d) corupţia sexuală;e) incestul.

11. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală are forme agravate?

Răspuns:a) violul (6 forme);b) actul sexual cu un minor (6 forme);c) perversiunea sexuală (8 forme);d) corupţia sexuală (2 forme).

12. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală poate fi comisă din culpă?

Răspuns: Niciuna.

13. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală se pune în mişcare la plângerea prealabilă?

Page 68: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: Violul.

14. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală cunoaşte modalităţi?

Răspuns: Actul sexual cu un minor.

15. În cazul căror infracţiuni privitoare la viaţa sexuală operează împăcarea părţilor?

Răspuns: Seducţia.

16. Care sunt absorbţiile petrecute la nivelul infracţiunilor privitoare la viaţa sexuală?

Răspuns: a) infracţiunea de viol absoarbe, atunci când mijlocul de constrângere este incriminat ca o faptă distinctă, infracţiunile de ameninţare, loviri sau alte violenţe, vătămare corporală şi vătămare corporală grava;b) violul absoarbe infracţiunea de lipsire de libertate, dacă imposibilitatea victimei de a-şi exprima voinţa este produsă de către infractor şi durează doar pe durata comiterii infracţiunii principale;c) infracţiunea de act sexual cu un minor, comisă în forma agravată când toate scopul este producerea de materiale pornografice iar pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrângerea, în situaţia în care actul de constrângere este comis în altă împrejurare decât în cea în care se realizează actul sexual, absoarbe şantajul;d) infracţiunea de act sexual cu un minor al cărui subiect pasiv este o persoană sub 15 ani, căreia i s-au făcut promisiuni de căsătorie, absoarbe infracţiunea de seducţie;e) infracţiunea de act sexual cu un minor realizată prin constrângere este absorbită în infracţiunea de viol, dacă constrângerea a fost exercitată în aceeaşi împrejurare cu actul sexual, fiind vorba de un proces execuţional unic

17. Care sunt concursurile de calificări care au loc la nivelul infracţiunilor privitoare la viaţa sexuală ?

Răspuns :a) infracţiunea de act sexual cu un minor, comisă în forma agravată când toate scopul este producerea de materiale pornografice iar pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrângerea, reprezintă de fapt un viol;b) infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi infracţiunea de perversiune sexuală (primând cea din urmă atunci când sunt realizate toate elementele ei de tipicitate).

18. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală se urmăreşte la plângere prealabilă, dar nu operează împăcarea părţilor?

Răspuns: Violul.

Page 69: Întrebări drept penal partea speciala

19. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală se urmăreşte din oficiu, dar operează împăcarea părţilor?

Răspuns: Seducţia.

20. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală înregistrează situaţia neobişnuită a unei tentative la o infracţiune praeterintenţionată?

Răspuns: Violul în forma agravată care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei (ex: încadrarea juridică a celui care încearcă să comită un viol şi, înainte de consumarea acestuia, produce o leziune care are ca urmare moartea victimei).

În general, în cazul infracţiunilor praeterintenţionată nu este posibilă tentativa, dar în cazul infracţiunilor complexe tentativa este posibilă la forma agravată praeterintenţionată în măsura în care este posibilă la infracţiunea în forma de bază.

21. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală este colaterală ?

Răspuns : Incestul.

Alte întrebări la drept penal, partea specială (05)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor contra demnităţii?

Răspuns: a) insulta;b) calomnia.

02. Care dintre infracţiunile contra demnităţii poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns:a) insulta;b) calomnia.

03. Care dintre infracţiunile contra demnităţii are tentativă neincriminată?

Răspuns: a) insulta;b) calomnia.

04. Care dintre infracţiunile contra demnităţii se pune în mişcare la plângerea prealabilă?

Răspuns:

Page 70: Întrebări drept penal partea speciala

a) insulta;b) calomnia.

05. Care dintre infracţiunile contra demnităţii cunoaşte modalităţi?

Răspuns: Insulta.

06. În cazul căror infracţiuni contra demnităţii operează împăcarea părţilor?

Răspuns: a) insulta ;b) calomnia.

07. Care sunt absorbţiile petrecute la nivelul infracţiunilor contra demnităţii?

Răspuns: Insulta poate fi absorbită în conţinutul unor infracţiuni complexe (purtarea abuzivă, insulta superiorului sau insulta inferiorului, când sunt comise de militari etc.).

08. În cazul cărei infracţiuni contra demnităţii se aplică regula pluralităţii de subiecţi pasivi?

Răspuns: Insulta, când pluralitatea de subiecţi pasivi determină existenţa unei pluralităţi de infracţiuni de insultă.

09. Care dintre infracţiunile contra demnităţii nu poate avea ca subiect pasiv o persoană juridică?

Răspuns: Insulta.

Grilă comentată drept penal partea specială (14)

Infracţiunea de favorizare a infractorului:a. se poate comite şi cu praeterintenţie;b. poate să constea şi fapta coautorului la furt care ascunde bunul furat de către un alt coautor pentru câteva zile ;c. se va reţine în sarcina lui X atunci când acesta îi promite lui Y înainte de comiterea unei înşelăciuni că după ce Y va comite înşelăciunea X îl va lăsa pe Y să se ascundă câteva zile în apartamentul său, promisiune care ulterior este respectată de X.d. este o infracţiune de pericol.

Soluţie:

a) nu se reţine, întrucât infracţiunea de favorizare a infractorului se produce doar cu intenţie directă ;

b) nu se reţine – agentul infracţiunii de furt sub forma coautoratului nu poate cumula

Page 71: Întrebări drept penal partea speciala

concomitent şi calitatea de agent al infracţiunii de favorizare a infractorului, întrucât prima presupune înţelegerea prealabilă, în vreme ce a doua presupune tocmai absenţa înţelegerii prealabile;

c) nu se reţine – ajutorul dat trebuie să fie realizat fără o înţelegere prealabilă sau concomitentă comiterii faptei;

d) se reţine - infracţiunile de pericol sunt acelea care nu presupun o urmare materială, urmarea lor concretizându-se într-o stare de pericol pentru valoarea protejată prin norma de incriminare.

Grilă comentată drept penal partea specială (15)

Omorul săvârşit de către o persoană care a mai comis un omor:a. este o formă a omorului deosebit de grav;b. este întotdeauna o infracţiune complexă;c. se deosebeşte de omorul asupra a două sau mai multe persoane şi prin faptul că acesta din urmă presupune ca uciderea intenţionată a persoanelor să fie consecinţa unui proces execuţional unic;d. se va reţine în forma tentativei atunci când autorul a încercat să îl ucidă pe X în timp ce se afla în executarea unei pedepse pentru omor.

Soluţii:

a) se reţine (art. 176 lit. (c) C.pen.);

b) nu se reţine - infracţiunea complexă este o creaţie a legiuitorului care se prezintă fie ca o reunire a două infracţiuni distincte şi crearea unei a treia deosebite de cele înglobate (ex: tâlhăria = ameninţare/lovire şi alte violenţe + furt), fie ca o variantă calificată a unei infracţiuni simple, creată prin absorbirea în conţinutul său a unor fapte ce reprezintă conţinutul unor alte infracţiuni (ex : violul care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei) ; în cazul omorului săvârşit de o altă persoană care a mai săvârşit un omor avem de-a face cu o infracţiune simplă, al cărei autor a mai săvârşit un alt omor în altă împrejurare, fie şi sub forma tentativei;

c) se reţine ;

d) se reţine.

duminică, 23 ianuarie 2011

Grilă comentată drept penal partea specială (16)

Violul:

a. nu se poate reţine atunci când actul de penetrare realizat prin constrângere nu era din

Page 72: Întrebări drept penal partea speciala

perspectiva autorului unul cu caracter sexual, autorul dorind exclusiv să tortureze victima;

b. face obiectul unei obligaţii de denunţare care, dacă nu este respectată, atrage răspunderea penală pentru nedenunţare ;

c. nu se poate reţine atunci când victima a consimţit la actul sexual aflându-se într-o eroare provocată de partener cu privire la identitatea acestuia;

d. se va reţine în formă simplă în concurs cu infracţiunea de corupţie sexuală atunci când în aceeaşi unitate de împrejurare, după realizarea unor acte cu caracter obscen, autorul violează victima de 16 ani.

Soluţii:

a) nu se reţine - indiferent care este perspectiva autorului, violarea victimei unei torturi se face printr-un viol tipic;

b) nu se reţine—infracţiunea de nedenunţare (art. 262 C.pen) vizează strict nedenunţarea infracţiunilor: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, tâlhăria, pirateria, delapidarea, distrugerea (în formele agravate), distrugerea calificată, distrugerea şi semnalizarea falsă (în cazul când a avut ca urmare o tulburare în activitatea de transport pe calea ferată sau un accident de cale ferată, ori dacă a produs o catastrofă de calea ferată);

c) se reţine – tipicitatea violului presupune ca actul sexual să aibă loc prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa;

d) nu se reţine – actele cu caracter obscen se absorb în infracţiunea de viol dacă au loc în aceeaşi unitate de împrejurare.

luni, 24 ianuarie 2011

Alte întrebări la drept penal, partea specială (06)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor contra patrimoniului?

Răspuns: a) furtul;b) tâlhăria;c) pirateria;d) abuzul de încredere;e) gestiunea frauduloasă;f) înşelăciunea g) delapidarea;h) însuşirea bunului găsit;

Page 73: Întrebări drept penal partea speciala

i) distrugerea;j) tulburarea de posesie;k) tăinuirea.

02. Care dintre infracţiunile contra patrimoniului este comisă cu subiect activ special?

Răspuns: a) furtul la plângere prealabilă (toate modalităţile);b) gestiunea frauduloasă;c) delapidarea.

03. Care dintre infracţiunile contra patrimoniului are subiect pasiv special?

Răspuns: Furtul la plângere prealabilă (toate modalităţile).

04. Care dintre infracţiunile contra patrimoniului poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns:a) furtul;b) abuzul de încredere;c) gestiunea frauduloasă, în forma simplă;d) delapidarea;e) însuşirea bunului găsit;f) distrugerea;g) tulburarea de posesie;h) tăinuirea.

05. Care dintre infracţiunile contra patrimoniului îşi pierde complet caracterul specific dacă este comisă în forma continuată ?

Răspuns: Infracţiunea de tăinuire, comisă în forma continuată, are semnificaţia unui act de complicitate la fapta autorului. Actul de tăinuire repetată întăreşte rezoluţia infractorului şi, în acest fel, agentul devine un complice.

06. Care dintre infracţiunile contra patrimoniului poate fi comisă doar cu praeterintenţie?

Răspuns:a) tâlhăria în forma agravată care a avut ca urmare vătămarea corporală gravă;b) tâlhăria în forma agravată care a avut ca urmare moartea victimei;c) distrugerea calificată.

07. Care dintre infracţiunile contra patrimoniului poate fi comisă doar cu intenţie directă?

Page 74: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns:a) tâlhăria;b) gestiunea frauduloasă în forma agravată;c) înşelăciunea (toate formele).

08. Care dintre infracţiunile contra patrimoniului are tentativă neincriminată?

Răspuns:a) abuzul de încredere;b) gestiunea frauduloasă (posibilă);c) însuşirea bunului găsit în modalitatea nepredării bunului (imposibilă);d) însuşirea bunului găsit în cazul nereturnării lui înainte de termenul de 10 zile, deşi proprietarul adevărat o solicită (tentativă nepedepsibilă);e) însuşirea bunului găsit în modalitatea însuşirii bunului mobil deţinut prin eroare (posibilă);f) tulburarea de posesie (posibilă);g) tăinuirea (posibilă).

09. Care dintre infracţiunile contra patrimoniului are incriminată tentativa?

Răspuns: a) furtul (toate formele);b) tâlhăria (inclusiv la formele praeterintenţionate, unde tentativa la actul iniţial intenţionat este posibilă);c) pirateria;d) înşelăciunea (în fiecare din forme);e) delapidarea ;f) însuşirea bunului găsit în modalitatea dispunerii de bunului găsit ;g) distrugerea (inclusiv sub forma calificată).

10. Care dintre infracţiunile contra patrimoniului are forme agravate?

Răspuns:a) furtul (aproximativ 20 de forme de calificare);b) tâlhăria;c) pirateria (2 forme);d) gestiunea frauduloasă (1 formă);e) înşelăciunea, în fiecare din forme (1 formă);f) delapidarea (1 formă) ;g) distrugerea (3 forme) ;h) distrugerea din culpă (2 forme) ;i) tulburarea de posesie (1 formă).

11. Care dintre infracţiunile contra patrimoniului poate fi comisă din culpă?

Page 75: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: Distrugerea din culpă.

12. Care dintre infracţiunile contra patrimoniului se pune în mişcare la plângerea prealabilă?

Răspuns:a) furtul la plângerea prealabilă, toate formele;b) abuzul de încredere ;c) gestiunea frauduloasă ;d) distrugerea ;e) tulburarea de posesie.

13. Care dintre infracţiunile contra patrimoniului cunoaşte modalităţi?

Răspuns:a) furtul la plângere prealabilă (4 modalităţi);b) tâlhăria;c) abuzul de încredere (3 modalităţi);d) delapidarea (3 modalităţi);e) însuşirea bunului găsit (2 modalităţi);f) distrugerea (5 modalităţi);g) distrugerea calificată (2 modalităţi);h) distrugerea din culpă (3 modalităţi);i) tulburarea de posesie (2 modalităţi);j) tăinuirea (4 modalităţi).

14. În cazul căror infracţiuni contra patrimoniului operează împăcarea părţilor?

Răspuns:a) furtul la plângere prealabilă (toate formele);b) abuzul de încredere;c) distrugerea.

15. Care sunt absorbţiile petrecute la nivelul infracţiunilor contra patrimoniului?

Răspuns: a) infracţiunea de violare a secretului corespondenţei în modalitatea sustragerii acesteia va absorbi furtul acestei corespondenţe;b) furtul calificat comis într-un mijloc de transport în comun este în mod evident comis şi într-un loc public, însă se va reţine doar calificarea mijlocului de transport în comun;c) furtul calificat comis prin efracţie absoarbe infracţiunea de distrugere a sistemului de închidere ;d) tâlhăria este o infracţiune complexă care absoarbe: infracţiunea de furt, infracţiunea de ameninţare, loviri sau alte violenţe;e) tâlhăria absoarbe infracţiunea de lipsire de libertate a victimei pe durata agresiunii;f) violarea de domiciliu este absorbită de infracţiunea de tâlhărie (ÎCCJ a soluţionat un

Page 76: Întrebări drept penal partea speciala

recurs în interesul legii şi a hotărât prin Decizia nr. 31/2007 că violarea de domiciliu este în concurs cu infracţiunea de tâlhărie);g) infracţiunea de piraterie absoarbe tâlhăria;h) infracţiunea de tulburare de posesie în forma agravată absoarbe infracţiunea de loviri sau alte violenţe precum şi ameninţarea (atunci când este comisă prin violenţă), iar dacă sunt distruse semnele de hotar sau reperele de marcare absoarbe infracţiunea de distrugere.

16. Care sunt concursurile de calificări care au loc la nivelul infracţiunilor contra patrimoniului?

Răspuns :a) emiterea unui cec fără acoperire este disputată de încadrarea juridică la falsificare de monede sau alte valori şi de înşelăciunea prin emitere de cecuri fără acoperire (preferându-se ultima dintre ele) ;b) cel care falsifică un cec pus în circulaţie, prin adăugiri, ştergeri etc. este fie subiect al infracţiunii de înşelăciune prin emitere de cecuri fără acoperire, fie al concursului dintre infracţiunea de fals material, uz de fals şi înşelăciune în forma de bază (se alege concursul de infracţiuni, dat fiind faptul că s-a falsificat valoarea cu putere circulatorie);c) infracţiunea de delapidare (art. 215 ind. 1 C.pen.) cu infracţiunea de la art. 272 pct. 2 şi 3 din Legea nr. 31/1990 (se rezolvă după criteriul subsidiarităţii);d) tăinuirea se află în concurs de calificări cu favorizarea infractorului (totuşi, există un criteriu de departajare, care este acela al urmăririi unui interes patrimonial, prezent în cazul tăinurii şi absent în cazul favorizării infractorului).

17. Care dintre infracţiunile contra patrimoniului poate fi comisă şi de o persoană juridică?

Răspuns:a) furtul;b) tâlhăria;c) pirateria;d) abuzul de încredere;e) gestiunea frauduloasă;f) înşelăciunea;g) distrugerea;h) tulburarea de posesie;i) tăinuirea.

18. Care dintre infracţiunile contra patrimoniului nu poate fi comisă şi de o persoană juridică?

Răspuns: Delapidarea.

19. Care dintre infracţiunile contra patrimoniului poate fi comisă şi cu o armă asimilată?

Page 77: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: Tâlhăria.

20. Care dintre infracţiunile contra patrimoniului este agravată de utilizarea unei substanţe paralizante?

Răspuns: Tâlhăria.

21. Care dintre infracţiunile contra patrimoniului este subsecventă?

Răspuns: Tăinuirea.

22. Care dintre infracţiunile contra patrimoniului are o cauză de nepedepsire?

Răspuns: Tăinuirea, atunci când este comisă de soţ sau o rudă apropiată.

luni, 24 ianuarie 2011

Alte întrebări la drept penal, partea specială (07)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor contra autorităţii?

Răspuns: a) ofensa adusă unor însemne;b) ultrajul;c) uzurparea de calităţi oficiale;d) portul nelegal de decoraţii sau semne distinctive;e) sustragerea sau distrugerea de înscrisuri;f) ruperea de sigilii;g) sustragerea de sub sechestru.

02. Care dintre infracţiunile contra autorităţii este comisă cu subiect activ special?

Răspuns: a) sustragerea sau distrugerea de înscrisuri în forma agravată în care este comisă de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu;b) ruperea de sigilii în forma agravată când este săvârşită de custode;c) sustragerea de sub sechestru în forma agravată când este săvârşită de custode.

03. Care dintre infracţiunile contra autorităţii are subiect pasiv special?

Răspuns: Ultrajul.

04. Care dintre infracţiunile contra autorităţii poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Page 78: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns:a) ultrajul;b) uzurparea de calităţi oficiale.

05. Care dintre infracţiunile contra autorităţii are forme atenuate ?

Răspuns: Ofensa adusă unor însemne (1 formă).

06. Care dintre infracţiunile contra autorităţii poate fi comisă şi cu praeterintenţie?

Răspuns: Ultrajul în situaţia în care absoarbe vătămarea corporală gravă.

07. Care dintre infracţiunile contra autorităţii are tentativă neincriminată?

Răspuns: Ultrajul.

08. Care dintre infracţiunile contra autorităţii are incriminată tentativa?

Răspuns: Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri.

09. Care dintre infracţiunile contra autorităţii are forme agravate?

Răspuns:a) portul nelegal de decoraţii sau semne distinctive (1 formă);b) sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (1 formă);c) ruperea de sigilii (1 formă);d) sustragerea de sub sechestru (1 formă);.

10. Care dintre infracţiunile contra autorităţii poate fi comisă din culpă?

Răspuns: Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (pentru anumite categorii de înscrisuri).

11. Care sunt absorbţiile petrecute la nivelul infracţiunilor contra autorităţii?

Răspuns: a) ultrajul asoarbe infracţiunile de: ameninţare, loviri sau alte violenţe, vătămarea corporală, vătămarea corporală gravă;b) omorul calificat comis în legătură cu atribuţiile de serviciu ale victimei, sau omorul deosebit de grav comis împotriva unui funcţionar care exercită autoritatea de stat absoarbe infracţiunea de ultraj.

12. Care sunt concursurile de calificări care au loc la nivelul infracţiunilor contra autorităţii?

Răspuns : Infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti, în prima modalitate,

Page 79: Întrebări drept penal partea speciala

absoarbe infracţiunea de ultraj comisă asupra organului de executare, deoarece există un concurs de calificări care se soluţionează pe baza principiului specialităţii.

miercuri, 26 ianuarie 2011

Alte întrebări la drept penal, partea specială (08)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor de serviciu sau în legătură cu serviciul?

Răspuns: a) abuzul în serviciu;b) neglijenţa în serviciu;c) purtarea abuzivă;d) neglijenţa în păstrarea secretului de stat;e) conflictul de interese;f) luarea de mită;g) darea de mită;h) primirea de foloase necuvenite;i) traficul de influenţă;j) cumpărarea de influenţă.

02. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul este comisă cu subiect activ special?

Răspuns: a) abuzul în serviciu în toate formele;b) neglijenţa în serviciu;c) purtarea abuzivă;d) neglijenţă în păstrarea secretului de stat;e) conflictul de interese;f) luarea de mită;g) primirea de foloase necuvenite.

03. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul are subiect pasiv special?

Răspuns: Darea de mită.

04. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns:a) abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor;b) abuzul în serviciu contra intereselor publice;c) purtarea abuzivă;

Page 80: Întrebări drept penal partea speciala

d) conflictul de interese;e) primirea de foloase necuvenite.

05. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul are o limitare imorală de aplicare a textului incriminare ?

Răspuns: Conflictul de interese a cărui condiţie negativă este ca actul îndeplinit de agent să nu privească emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

06. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul poate fi comisă doar cu intenţie directă?

Răspuns:a) abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi;b) luarea de mită;c) darea de mită;d) traficul de influenţă;e) cumpărarea de influenţă.

07. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul are tentativă neincriminată?

Răspuns:a) abuzul în serviciu în toate formele;b) purtarea abuzivă;c) conflictul de interese;d) darea de mită;e) primirea de foloase necuvenite;f) traficul de influenţă;g) cumpărarea de influenţă.

08. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul are incriminată tentativa?

Răspuns: Infracţiunea de abuz în serviciu, în oricare dintre modalităţile sale, atunci când se realizează forma agravată comună tuturor infracţiunilor de abuz în serviciu, când funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

09. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul are forme agravate?

Răspuns:a) abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor (1 formă proprie şi 1 formă comună tuturor infracţiunilor de abuz în serviciu);b) abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi (1 formă proprie şi o formă comună);

Page 81: Întrebări drept penal partea speciala

c) abuzul în serviciu contra intereselor publice (1 formă proprie şi o formă comună);d) neglijenţa în serviciu (1 formă) ;e) purtarea abuzivă (1 formă) ;f) luarea de mită (2 forme) ;g) darea de mită (2 forme) ;h) primirea de foloase necuvenite (2 forme) ;i) traficul de influenţă (2 forme) ;j) cumpărarea de influenţă (2 forme).

10. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul are cauze justificative speciale ?

Răspuns : Darea de mită.

11. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul are cauze de nepedepsire ?

Răspuns :a) darea de mită ;b) cumpărarea de influenţă.

12. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul poate fi comisă din culpă?

Răspuns:a) neglijenţa în serviciu;b) neglijenţa în păstrarea secretului de stat.

13. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul se pune în mişcare la plângerea prealabilă?

Răspuns:a) abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, în modalitatea în care fapta a fost comisă de un funcţionar;b) abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, în modalitatea în care fapta a fost comisă de un funcţionar;c) purtarea abuzivă sub toate formele sale (cu excepţia formei agravate) sau dacă fapta a fost comisă de un funcţionar..

14. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul cunoaşte modalităţi?

Răspuns:a) purtarea abuzivă (3 forme);b) neglijenţa în păstrarea secretului de stat (5 modalităţi);c) luarea de mită (4 modalităţi).

Page 82: Întrebări drept penal partea speciala

15. Care sunt absorbţiile petrecute la nivelul infracţiunilor de serviciu sau în legătură cu serviciul?

Răspuns: a) infracţiunea de purtare abuzivă, în funcţie de modalitate, absoarbe: ameninţarea, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală;b) purtarea abuzivă este absorbită în mod natural în conţinutul de incriminare al omorului deosebit de grav săvârşit de către un judecător sau procuror, poliţist, jandarm sau militar, în timpul sau în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora;c) participaţia la luarea de mită absoarbe şi eventuala participaţie la darea de mită.

16. Care sunt concursurile de calificări care au loc la nivelul infracţiunilor de serviciu sau în legătură cu serviciul?

Răspuns :a) abuzul în serviciu contra intereselor persoane are caracter subsidiar faţă de: purtarea abuzivă, luarea de mită, delapidarea;b) neglijenţa în serviciu este în concurs de calificare cu neglijenţa în păstrarea secretuluide stat (se aplică principiul specialităţii) ;c) agentul dării de mită nu va răspunde şi pentru complicitate la luare de mită..

17. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul poate fi comisă şi de o persoană juridică?

Răspuns: Darea de mită.

18. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul nu poate fi comisă şi de o persoană juridică?

Răspuns:a) abuzul în serviciu în toate formele;b) purtarea abuzivă;c) neglijenţa în serviciu;d) primirea de foloase necuvenite;e) traficul de influenţă;f) cumpărarea de influenţă.

19. Care sunt infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul fără obiect material?

Răspuns: Infracţiunile de corupţie.

20. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul este de pericol concret?

Page 83: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: Conflictul de interese.

21. În cazul cărei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul este incriminată o formă specială?

Răspuns: Darea de mită, prin legea nr. 78/2000, art. 8 ind. 2.

duminică, 30 ianuarie 2011

Alte întrebări la drept penal, partea specială (09)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor care împiedică înfăptuirea justiţiei?

Răspuns: a) denunţarea calomnioasă;b) mărturia mincinoasă;c) încercarea de a determina mărturia mincinoasă;d) împiedicarea participării la proces;e) nedenunţarea;f) omisiunea sesizării organelor judiciare;g) favorizarea infractorului;h) omisiunea de a încunoştinţa organele judiciare;i) arestarea nelegală şi cercetarea abuzivă;j) supunerea la rele tratamente;k) tortura;l) represiunea nedreaptă;m) evadarea;n) înlesnirea evadării;o) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti;p) reţinerea sau distrugerea de înscrisuri;q) sfidarea organelor judiciare.

02. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei este comisă cu subiect activ special?

Răspuns: a) mărturia mincinoasă;b) evadarea;c) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, în modalitatea nerespectării unor măsuri de siguranţă;d) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, în modalitatea nerespectării pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice.

03. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are subiect pasiv special?

Page 84: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns:a) împiedicarea participării la proces;b) favorizarea infractorului;c) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, în modalitatea ameninţării faţă de organul de executare;d) sfidarea organelor judiciare.

04. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns:a) denunţarea calomnioasă;b) mărturia mincinoasă;c) nedenunţarea;d) evadarea;e) înlesnirea evadării;f) sfidarea organelor judiciare.

05. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are forme atenuate ?

Răspuns: Înlesnirea evadării.

06. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei poate fi comisă doar cu intenţie directă?

Răspuns:a) încercarea de a determina mărturia mincinoasă;b) favorizarea infractorului.

07. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are tentativă neincriminată?

Răspuns:a) mărturia mincinoasă;b) omisiunea de a încunoştinţa organele judiciare;c) cercetarea abuzivă;d) supunerea la rele tratamente;e) represiunea nedreaptă;f) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti;g) reţinerea sau distrugerea de înscrisuri;h) sfidarea organelor judiciare.

08. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are incriminată tentativa?

Page 85: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: a) împiedicarea participării la proces;b) tortura;c) evadarea;d) înlesnirea evadării.

09. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are forme agravate?

Răspuns:a) omisiunea sesizării organelor judiciare (1 formă);b) tortura (2 forme) ;c) evadarea (3 forme) ;d) înlesnirea evadării (5 forme) ;e) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, în modalitatea împiedicării unei persoane de a folosi o locuinţă, ori o parte dintr-o locuinţă sau imobil, deţinute în baza unei hotărâri judecătoreşti (1 formă).

10. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei poate fi comisă din culpă?

Răspuns:a) nedenunţarea;b) înlesnirea evadării.

11. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei cunoaşte modalităţi?

Răspuns:a) favorizarea infractorului (2 modalităţi);b) cercetarea abuzivă (2 modalităţi);c) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti (4 modalităţi);d) sfidarea organelor judiciare (2 modalităţi).

12. Care sunt absorbţiile petrecute la nivelul infracţiunilor care împiedică înfăptuirea justiţiei?

Răspuns: a) infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă absoarbe: ameninţarea, lovirea sau alte acte de violenţă şi vătămarea corporală, atunci când infracţiunea este comisă în modalitatea constrângerii;b) infracţiunea de evadare absoarbe lovirea sau alte violenţe;c) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, în modalitatea ameninţării faţă de organul de executare, absoarbe ultrajul comis asupra organului de executare.

13. Care sunt concursurile de calificări care au loc la nivelul care împiedică înfăptuirea justiţiei?

Page 86: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns :a) infracţiunea de înlesnire a evadării intră în concurs de calificare cu complicitatea la evadare (diferenţa constând în faptul că înlesnirea evadării presupune acordarea de sprijin material sau moral, în vreme ce complicitatea la evadare constă în simple încurajări) ;b) ultrajul este în concurs de calificare cu infracţiunea de sfidare a organelor judiciare (dacă sunt îndeplinire condiţiile de tipicitate pentru ambele infracţiuni se va reţine ultrajul, adică infracţiunea sancţionată cel mai grav).

14. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are o variantă asimilată?

Răspuns: a) denunţarea calomnioasă;b) mărturia mincinoasă;c) încercarea de a determina mărturia mincinoasă.

15. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are o cauză personală de atenuare?

Răspuns: a) denunţarea calomnioasă;b) mărturia mincinoasă.

16. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are o cauză de nepedepsire?

Răspuns:a) mărturia mincinoasă;b) nedenunţarea (3 cauze);c) favorizarea infractorului;d) omisiunea de încunoştinţa organele judiciare.

17. Care sunt infracţiunile vizate de infracţiunea de nedenunţare?

Răspuns: a) omorul;b) omorul calificat;c) omorul deosebit de grav;d) tâlhăria;e) pirateria;f) delapidarea;g) distrugerea, formele agravate;h) distrugerea calificată;i) distrugerea şi semnalizarea falsă.

Page 87: Întrebări drept penal partea speciala

18. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are o modalitate particulară de sancţionare?

Răspuns: Evadarea.

19. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are conţinuturi alternative?

Răspuns: Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti.

Alte întrebări la drept penal, partea specială (10)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor de fals?

Răspuns: a) falsificarea de monedă sau alte valori;b) falsificarea de timbre, mărci sau de bilete de transport;c) deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori;d) falsificarea instrumentelor oficiale;e) folosirea instrumentelor oficiale false;f) falsul în înscrisuri;g) falsul material în înscrisuri oficiale;h) falsul intelectual;i) falsul în înscrisuri sub semnătură privată;j) uzul de fals;k) falsul în declaraţii;l) falsul privind identitatea;m) falsul prin folosirea emblemei Crucii Roşii.

02. Care dintre infracţiunile de fals este comisă cu subiect activ special?

Răspuns: Falsul intelectual.

03. Care dintre infracţiunile de fals poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns:a) falsificarea de monedă sau alte valori;b) falsificarea de timbre, mărci sau de bilete de transport;c) falsificarea instrumentelor oficiale;d) folosirea instrumentelor oficiale false;e) falsul material în înscrisuri oficiale;f) falsul intelectual;g) falsul prin folosirea emblemei Crucii Roşii.

04. Care dintre infracţiunile de fals are forme atenuate ?

Page 88: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: Uzul de fals.

05. Care dintre infracţiunile de fals poate fi comisă doar cu intenţie directă?

Răspuns:a) falsul în înscrisuri sub semnătură privată;b) uzul de fals;c) falsul în declaraţii;d) falsul privind identitatea;

06. Care dintre infracţiunile de fals are tentativă neincriminată?

Răspuns:a) deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori;b) folosirea instrumentelor oficiale false;c) uzul de fals;d) falsul în declaraţii;e) falsul privind identitatea;f) falsul prin folosirea emblemei Crucii Roşii.

07. Care dintre infracţiunile de fals are incriminată tentativa?

Răspuns: a) falsificarea de monedă sau alte valori ;b) falsificarea de timbre, mărci sau de bilete de transport;c) falsificarea instrumentelor oficiale;d) falsul material în înscrisuri oficiale;e) falsul intelectual;f) falsul în înscrisuri sub semnătură privată.

08. Care dintre infracţiunile de fals are forme agravate?

Răspuns:a) falsificarea de monedă sau alte valori (2 forme) ;b) falsul material în înscrisuri oficiale (1 formă);c) falsul prin folosirea emblemei Crucii Roşii (1 formă).

09. Care dintre infracţiunile de fals cunoaşte modalităţi?

Răspuns:a) folosirea instrumentelor oficiale false (2 modalităţi);b) falsul privind identitatea (2 modalităţi).

10. Care sunt absorbţiile petrecute la nivelul infracţiunilor de fals?

Page 89: Întrebări drept penal partea speciala

Răspuns: a) deţinerea este absorbită în mod natural în conţinutul acţiunii de falsificare;b) infracţiunea de fals intelectual este absorbită în infracţiunea de evaziune fiscală, atunci când actele sunt falsificate în scopul evaziunii fiscale;c) infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată absoarbe uzul de fals, deoarece folosirea înscrisului falsificat este o condiţie a tipicităţii.

11. Care dintre infracţiunile de fals poate fi comisă şi de o persoană juridică?

Răspuns: a) falsificarea de monedă sau alte valori;b) falsificarea de timbre, mărci sau de bilete de transport;c) deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori;d) falsificarea instrumentelor oficiale;e) folosirea instrumentelor oficiale false;f) falsul material în înscrisuri oficiale;g) falsul în înscrisuri sub semnătură privată;h) falsul în declaraţii.

12. Care dintre infracţiunile de fals nu poate fi comisă şi de o persoană juridică?

Răspuns: Falsul intelectual.

13. Care dintre infracţiunile de fals are o variantă asimilată?

Răspuns:a) falsificarea de monedă sau alte valori ;b) falsul privind identitatea.

14. Care dintre infracţiunile de fals este o infracţiune obstacol?

Răspuns: Deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori.

15. La care dintre infracţiunile de fals se înregistrează modalitatea participaţiei improprii ?

Răspuns : Falsul intelectual.

luni, 31 ianuarie 2011

Alte întrebări la drept penal, partea specială (11)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială?

Răspuns:

Page 90: Întrebări drept penal partea speciala

a) bigamia;b) abandonul de familie;c) nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului;d) contaminarea venerică;e) sustragerea de la tratament medical;f) falsificarea de alimente sau alte produse;g) ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice;h) încăierarea;i) asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni;j) prostituţia;k) proxenetismul.

02. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială este comisă cu subiect activ special?

Răspuns: a) bigamia;b) nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului;c) contaminarea venerică.

03. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns:a) abandonul de familie;b) contaminarea venerică;c) sustragerea de la tratament medical;d) falsificarea de alimente sau alte produse.

04. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială poate fi comisă şi cu praeterintenţie?

Răspuns: Falsificarea de alimente sau alte produse;

05. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială poate fi comisă doar cu intenţie directă?

Răspuns:a) bigamia;b) asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni;c) prostituţia.

06. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială are incriminată tentativa?

Răspuns:

Page 91: Întrebări drept penal partea speciala

a) falsificarea de alimente sau alte produse;b) proxenetismul.

07. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială are forme agravate?

Răspuns:a) falsificarea de alimente sau alte produse (4 forme) ;b) ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice (1 formă) ;c) proxenetismul (1 formă).

08. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială se pune în mişcare la plângerea prealabilă?

Răspuns: Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului.

09. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială cunoaşte modalităţi?

Răspuns:a) abandonul de familie (3 modalităţi);b) contaminarea venerică (2 modalităţi).

10. În cazul căror infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială operează împăcarea părţilor?

Răspuns: Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului.

11. Care sunt absorbţiile petrecute la nivelul infracţiunilor care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială?

Răspuns: a) infracţiunea de încăierare absoarbe infracţiunile de loviri sau alte violenţe şi cea de vătămare corporală;b) infracţiunea de încăierare, în prima formă agravată, absoarbe infracţiunea de vătămare corporală gravă;c) infracţiunea de încăierare, în a doua formă agravată, este absorbită în infracţiunea de lovituri şi alte violenţe cauzatoare de moarte, dacă a avut ca urmare moartea unui om iar făptuitorul este cunoscut.

12. Care sunt concursurile de calificări care au loc la nivelul infracţiunilor care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială?

Răspuns : Instigarea sau complicitatea la prostituţie se află în concurs de calificări cu proxenetismul (fiind preferată ultima încadrare juridică).

Page 92: Întrebări drept penal partea speciala

13. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială are o variantă asimilată?

Răspuns:a) bigamia;b) nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului;c) falsificarea de alimente sau alte produse.

14. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială se comit în pluralitate naturală?

Răspuns:a) bigamia;b) încăierarea.

15. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială are o cauză de nepedepsire?

Răspuns:a) bigamia;b) încăierarea;c) asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni.

16. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială are o cauză justificativă?

Răspuns: Contaminarea venerică.

17. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială este o infracţiune de obicei?

Răspuns:a) nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului;b) prostituţia.

18. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială se comite cu intenţie repentină?

Răspuns: Încăierarea.

Grilă comentată drept penal partea specială (17)

Comite infracţiunea de viol:

a) cel care obţine consimţământul victimei la raport sexual prin inducerea în eroare a acesteia cu privire la starea sa de sănătate, cât timp consimţământul nu este unul valabil

Page 93: Întrebări drept penal partea speciala

datorită erorii în care se află victima;

b) cel care oferă victimei o sumă de bani pentru a întreţine relaţii sexuale, dar ulterior actului sexual decide să nu o mai plătească;

c) soţul care, neştiind că soţia sa, aflându-se într-o stare avansată de ebrietate, doarme, întreţine relaţii sexuale cu aceasta;

d) soţia care îşi obligă prin ameninţare soţul să întreţină relaţii sexuale cu ea.

Soluţii comentate:

a - nu se reţine (vicierea consimţământului nu realizează tipicitatea faptei, care trebuie comisă prin constrângere);

b – nu se reţine (promisiunile neîmplinite nu pot fi asimilate constrângerii) ;

c – nu se reţine (dacă agentul nu profită de starea victimei, fapta nu este tipică) ;

d – se reţine.

Grilă comentată drept penal partea specială (18)

Infracţiunea de loviri sau alte violenţe:

a) nu se poate comite niciodată în forma agravată atunci când pentru vindecare nu au fost necesare zile de îngrijiri medicale;

b) nu are incriminată tentativa deşi aceasta este posibilă;

c) este absorbită în mod natural de infracţiunea de ucidere din culpă;

d) în anumite condiţii se poate comite şi cu praeterintenţie.

Soluţii comentate:

a – nu se reţine (în ipoteza în care fapta este săvârşită asupra unui membru de familie, avem formă agravată pentru vindecarea căreia nu au fost necesare zile de îngrijiri medicale – art. 180, alin. 1 ind. 1, C.pen.);

b – se reţine (tentativele la această infracţiune sunt adesea comise în joacă sau ameninţător, mai ales de copii);

c – nu se reţine (infracţiunile comise din culpă nu pot fi absorbite de infracţiuni comise cu intenţie);

Page 94: Întrebări drept penal partea speciala

d – se reţine (este situaţia celui cu palma grea, care nu-şi imaginează că-şi bagă victima în spital şi nici nu urmăreşte acest rezultat)

Grilă comentată drept penal partea specială (19)

Comiterea infracţiunii asupra unui membru de familie:

a. este o formă agravată a infracţiunii de loviri sau alte violenţe;

b. este o formă agravată a infracţiunii de viol;

c. este o formă agravată a infracţiunii de vătămare corporală gravă;

d. este o formă agravată a infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

Soluţie:

a - se reţine (art. 180, alin. 1 ind. 1, C.pen.);

b – se reţine (art. 197, alin. 2 lit. b), ind. 1, C.pen.);

c - nu se reţine;

d – nu se reţine.

Grilă comentată drept penal partea specială (20)

Întreruperea cursului sarcinii:

a) are o cauză de nepedepsire în cazul în care avortul se impunea din motive terapeutice;

b) are o cauză justificativă în cazul în care avortul se impunea din motive terapeutice;

c) poate avea ca subiect activ femeia însărcinată;

d) este justificată până la momentul declanşării durerilor naşterii în cazul în cazul avortului "etic".

Soluţii propuse:

a - nu se reţine (cauzele de nepedepsire vizează situaţii, stări, împrejurări în care fapta săvârşită constituie infracţiune şi atrage răspunderea penală, însă legiuitorul iartă);

b – se reţine (dacă întreruperea sarcinii se impunea din motive terapeutice, nu putem vorbi decât de cauză justificativă, fapta nemaiavând caracter infracţional);

Page 95: Întrebări drept penal partea speciala

c - se reţine (cu observaţia că doctrina juridică este împărţită asupra acestui aspect);

d – nu se reţine (spre deosebire de motivele terapeutice care pot să ducă la întreruperea cursului sarcinii oricând, în cazul avortului etic acesta operează până la limita viabilităţii copilului nenăscut).

marți, 1 februarie 2011

Speţa 01, drept penal, partea specială

S-a reţinut că X, elev în clasa a XII-a, s-a întâlnit în faţa şcolii cu Y, elev în clasa a IX-a la aceeaşi şcoală. X i-a spus că-i va dezumfla roţile de la bicicletă dacă nu îi va aduce a doua zi un telefon mobil şi o cartelă reîncărcabilă. Y a luat-o la fugă, a intrat în şcoală şi a încercat să blocheze uşa de la vestiar unde s-a refugiat. X a venit după el, a reuşit să deschidă uşa şi l-a lovit. Apoi, Y a povestit ceea ce i s-a întâmplat unui coleg care l-a anunţat pe directorul şcolii. Acesta i-a anunţat pe părinţii lui X care i-aucerut directorului să ia toate măsurile pentru a-l restitui proprietarului. Directorul l-a ţinut încuiat pe Y în biroul său aproximativ 6 ore până au ajuns părinţii lui X. În timpul cât l-a ţinut încuiat, directorul l-a ameninţat pe X că va fi exmatriculat din şcoală dacă nu spune unde a ascuns telefonul obţinut de la Y.

X a refuzat să spună, solicitându-i să fie imediat eliberat. El a fost eliberat doar când au venit părinţii acestuia, fără însă a spune unde a ascuns telefonul mobil.

X a fost cercetat pentru comiterea infracţiunilor de ameninţare, lovire şi violare de domiciliu, iar directorul a fost cercetat pentru comiterea infracţiunilor de ameninţare şi lipsire de libertate în mod ilegal.

Analizaţi toate acuzaţiile formulate împotriva lui X şi a directorului, apoi faceţi încadrarea juridică a faptelor comise de X şi de director.

Soluţie propusă:

X nu comite infracţiunea de şantaj, care absoarbe ameninţarea şi lovirea. Nu comite infracţiunea de violare de domiciliu, întrucât vestiarul nu poate fi asimilat domiciliului în sensul penal al termenului.

Directorul nu comite nicio infracţiune. Atunci când îl încuie pe X în biroul său o face cu aprobarea părinţilor, în temeiul unor obligaţii de tip pedagogic. Ameninţarea cu exmatricularea din şcoală nu întruneşte condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de ameninţare.

Grilă comentată drept penal partea specială (21)

Infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal:

Page 96: Întrebări drept penal partea speciala

a) este comisă în forma agravată întotdeauna când autorul avea asupra sa un cuţit;

b) poate exista în forma tentativei atunci când lipsirea de libertate a avut ca urmare moartea victimei;

c) se comite în forma agravată când victima este un sugar de 5 luni care nu se poate deplasa;

d) nu se sancţionează decât când se comite cu intenţie directă.

Soluţie comentată:

a - se reţine (cuţitul fiind asimilat unei arme);

b – se reţine (să ne imaginăm că agentul răpeşte victima în vederea lipsirii ei de libertate pentru o anumită perioadă, însă în cursul răpirii victima este călcată de maşina agentului pe degetul mare de la piciorul drept, prilej cu care unghia se infectează, dă instantaneu în gangrenă şi victima moare odată cu închiderea portierei peste pardesiu);

c – se reţine (doctrina română consideră că incapacitatea de deplasare poate fi inerentă victimei) ;

d - nu se reţine (infracţiunea poate fi comisă şi cu intenţie indirectă).

Speţa 02, drept penal, partea specială

Inculpata, având un grad de instruire şi un nivel intelectual foarte scăzut, căsătorită şi mamă a doi copii minori, a realizat că este gravidă, însă a ascuns această stare soţului şi rudelor apropiate, sperând că va pierde sarcina prin eforturile fizice pe care le face în mod obişnuit, eforturi care i-ar putea provoca avortul. Ea locuia împreună cu ceilalţi doi copii în condiţii paupere, într-un apartament confort redus. Soţul acesteia o jignea şi o acuza de infidelitate.

În noaptea de 13/14.04.2006, inculpata a născut, neasistată, în baia comună de la nivelul 4 al blocului în care locuia, după care, într-o altă încăpere, a aşezat nou-născutul pe o pătură şi apoi l-a introdus într-o pungă de plastic în care a mai pus şi alte lucruri nefolositoare (inclusiv înscrisuri care conţineau numele ei). Ulterior, a băgat punga într-un sac de rafie pe care, după ce a luat măsuri să nu se desfacă, l-a aruncat dimineaţa într-un tomberon de gunoi din apropierea blocului.

Această atitudine a inculpatei a fost explicată de aceasta prin faptul că nou-născutul nu a dat niciun semn de viaţă şi a crezut că este mort, întrucât pierduse “apa” cu două zile înainte de naştere.

S-a constatat, prin raportul medico-legal de autopsie, că nou-născutul a respirat cu un singur plămân şi că acesta suferea de edem pulmonar. Această situaţie putea să conducă

Page 97: Întrebări drept penal partea speciala

în fapt la o stare inertă a copilului la naştere. Cu toate acestea, copilul s-a născut viu şi ar fi fost viabil dacă ar fi fost dus la spital. Moartea sa a fost violentă, fiind determinată şi de neînfăşarea, lipsa alimentaţiei şi abandonarea lui într-un mediu cu temperaturi scăzute.

Cu privire la inculpată, o altă expertiză medico-legală a concluzionat că aceasta “date fiind condiţiile naşterii a putut suferi o îngustare a conştiinţei cu diminuarea discernământului, fără a fi pierdut discernământul”, iar în final Comisia Superioară Medico-Legală a concluzionat că “deşi posibilă, teoretic nu a fost stabilită existenţa unei tulburări psihice, pricinuită de naştere”.

Inculpata a fost trimisă în judecată pentru comiterea infracţiunilor de tentativă de avort, deoarece a sperat că va pierde sarcina prin faptul că desfăşoară în mod obişnuit activităţi fizice grele, omor deosebit de grav pentru că a comis fapta prin cruzime, raportat la sentimentul de ferocitate pe care îl denotă comiterea acestui omor şi lipsire de libertate în mod ilegal în formă agravată, deoarece a închis copilul nou-născut în sacul de rafie, lezându-i astfel libertatea fizică.

Analizaţi fiecare acuzaţie la adresa inculpatei şi apoi încadraţi juridic faptele.

Soluţie propusă:

Tentativa de avort nu poate fi reţinută, întrucât speranţa nu este act de executare. Simpla speranţă într-un rezultat, oricât de “întemeiată” ar părea, nu poate fi infracţiune.

Omorul deosebit de grav nu poate fi reţinut, întrucât există posibilitatea ca inculpata chiar să fi considerat că nou-născutul este mort, ţinându-se cont de aspectul său inert şi de gradul de instruire şi nivelul intelectual al agentului.

Lipsirea de libertate în mod ilegal nu se reţine, fiind absorbită în infracţiunea de omor, cu două circumstanţe de calificare: împotriva unui membru de familie şi profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra (art. 175, alin. 1, lit. c şi d, C.pen.).

Grilă comentată drept penal partea specială (22)

Infracţiunea de omor:

a) nu este absorbită în infracţiunea de viol care a avut ca urmare moartea victimei;

b) nu se poate comite cu intenţie eventuală în cazul omorului calificat săvârşit pentru a înlesni un furt;

c) în forma omorului calificat cu premeditare nu poate fi comisă prin omisiune;

d) este o infracţiune cu conţinuturi alternative.

Soluţie propusă:

Page 98: Întrebări drept penal partea speciala

a - nu se reţine (în infracţiunea de viol cu forma agravată care a avut ca urmare moartea victimei se absoarbe uciderea din culpă);

b – nu se reţine (omorul calificat comis pentru a înlesni un furt se comite cu intenţie eventuală);

c – nu se reţine (omorul calificat cu premeditare poate fi comis prin omisiune, pentru că premeditarea şi omisiunea nu se exclud);

d – nu se reţine (omorul calificat având conţinut unic).

Speţa 03, drept penal, partea specială

X este angajat la S.C. ABC S.A. începând cu data de 8 februarie 2002, îndeplinind succesiv mai multe funcţii: în perioada 2002-2003, şef sector cazare, în perioada 2003-2005, şef serviciu pază, iar din mai 2005 până în prezent, şef al departamentului securitate şi facilităţi portuare. În calitate de şef serviciu pază, X avea mai multe atribuţii conform fişei postului, precum şi dispoziţiilor art. 48 din Legea nr. 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, printre care: - organizarea, conducerea şi controlul activităţilor de pază şi a modului de executare a serviciului de personal din subordine; informarea de îndată a conducerii sucursalei şi a poliţiei despre evenimentele produse în timpul activităţii de pază şi ţinerea evidenţei acestora; – ţinerea evidenţei armamentului şi muniţiei din dotarea personalului de pază, asigurarea păstrării, întreţinerii, depozitării şi folosirii acestora conform legii.

În perioada februarie-martie 2005, agenţii de pază ai S.C. ABC S.A. au urmat cursurile de calificare profesională pentru această funcţie, la finele cursurilor urmând să susţină un examen pentru obţinerea certificatului de absolvire şi a atestatului pentru executarea activităţilor de pază, conform Legii nr. 333/2003.

Aceste cursuri au fost organizate ca urmare a contractului de prestării servicii încheiat de S.C. ABC S.A. cu Corpul Gardienilor Publici Constanţa, formatorul desemnat pentru seria agenţilor de pază din luna februarie 2005 fiind Y. Membrii comisiei de examinare au fost numiţi de Direcţia Judeţeană de Muncă şi Solidaritate Socială, fiind desemnaţi doi ofiţeri de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa, precum şi directorul adjunct al Corpului Gardienilor Publici.

La data de 18 aprilie 2005, lucrătorii din cadrul Poliţiei Municipiului Constanţa au fost sesizaţi de Z, agent de pază în cadrul S.C. ABC S.A., cu privire la faptul că în cursul lunii martie 2005, X, care era şeful pazei, a solicitat subordonaţilor săi diverse sume de bani pe care să le înmâneze membrilor comisiei în vederea promovării examenului.

Potrivit declaraţiei lui Z, cu aproximativ o lună înainte de a începe cursurile, X i-a cerut personal să strângă de la colegii săi câte 40-50 lei, pe care apoi să-i dea lui, iar el, la rândul său, să-i înmâneze membrilor comisiei de examinare, pentru ca aceştia să le

Page 99: Întrebări drept penal partea speciala

faciliteze promovarea examenului.

Z i-a spus lui X că aşa ceva nu este posibil, iar X i-a răspuns că cine nu dă banii nu va promova examenul.

Z a declarat că X i-a mai precizat că orice persoană, pentru a-şi păstra un loc de muncă aşa cum este cel al agenţilor de pază, ar da şi 1000 de euro. Totodată, X i–a mai spus că examenul va fi foarte dur şi că cel puţin 20 dintre participanţi nu-l vor promova.

Z a declarat că a transmis colegilor săi cele spuse de X, însă aceştia nu au fost de acord cu solicitarea lui X.

Z şi T (tot agent de pază la S.C. ABC S.A.), au declarat că discuţiile purtate cu X, cu două-trei zile înainte de examen, referitoare la pretinderea sumelor de bani, au fost înregistrate pe telefonul mobil al lui Z.

În ziua susţinerii examenului, înainte de sosirea membrilor comisiei, X a intrat în sălile de concurs şi le-a indicat participanţilor să înscrie câte un punct în dreptul unei anume căsuţe de pe testele grilă care le fuseseră repartizate, pentru a-şi da seama, în momentul în care vor fi corectate lucrările cui aparţin acestea.

Z şi T au relatat că X i-a chemat pe ei şi pe alţi doi colegi, cărora le-a spus că sunt foarte proşti, întrucât nu au reuşit să obţină decât note mai mici de 5.

Totodată X le-a spus că a discutat cu şeful comisiei, respectiv cu domnul N şi, datorită intervenţiei sale, au reuşit să obţină cu toţii note de trecere, lăsându-i să înţeleagă că îi sunt datori.

Din declaraţiile agenţilor de pază rezultă că aceştia s-au pregătit pentru susţinerea examenului ce consta într-o probă scrisă tip test grilă, cât şi într-o probă orală, iar majoritatea l-au promovat fără a-i da inculpatului vreo sumă de bani.

După susţinerea şi promovarea examenului, Z şi T l-au informat pe X că acţiunea sa de a pretinde bani nu a fost urmată de acceptarea persoanelor care au participat la examen.

Z şi T i-au spus lui X că au înregistrat solicitările sale cu privire la strângerea sumelor de bani şi au relatat că în momentul în care X a aflat despre existenţa convorbirilor telefonice a început să-i ameninţe, atât personal, cât şi prin intermediul colegilor, că îi va distruge şi îi va trimite la puşcărie.

Z a declarat că aceste ameninţări au continuat, în sensul că, dacă va declara în faţa procurorului ceea ce a declarat organelor de poliţie, va face în aşa fel încât să-şi piardă locul de muncă.

Din declaraţiile lui Z şi T a reieşit că la scurtă vreme după afişarea rezultatelor examenului, adică la sfârşitul lunii martie 2005, X şi-a materializat ameninţările adresate

Page 100: Întrebări drept penal partea speciala

acestora, sesizând comisia de disciplină cu mai multe abateri în ceea ce-i priveşte, invocând diferite motive, fie că agenţii de pază şi-au părăsit postul fără anunţarea conducerii, fie că ar fi sustras combustibil din societate.

Ca urmare a anchetei efectuate de comisia de disciplină a firmei, persoanele pentru care s-a întocmit sesizarea au fost găsite nevinovate, întrucât cele consemnate în referat nu s-au confirmat.

X a formulat plângere penală împotriva numiţilor Z şi T pentru comiterea infracţiunii de calomnie, denunţare calomnioasă şi mărturie mincinoasă pentru faptul că au dat declaraţii împotriva lui la poliţie, parchet şi în cadrul procedurilor de anchetă internă a firmei şi pentru că au făcut plângere penală împotriva sa.

Sunteţi instanţă. Analizaţi starea de fapt şi încadraţi juridic faptele comise de X, Z şi T. Motivaţi fiecare acuzaţie pe care aţi reţinut-o sau aţi înlăturat-o în sarcina celor implicaţi.

Soluţie propusă:

Z şi T nu comit nicio infracţiune.

Împotriva lui X se reţine concursul format din :- infracţiunea de trafic de influenţă;- 2 infracţiuni de şantaj în formă agravată (împotriva lui Z şi T) ;- 4 infracţiuni de insultă (împotriva lui Z, T şi a celor doi colegi ai lor).

miercuri, 2 februarie 2011

Grilă comentată drept penal partea specială (23)

Partea vătămată a unei infracţiuni de tâlhărie, audiată în cursul procesului penal, fiind întrebată dacă a fost agresată de inculpat, a declarat în mod neadevărat că inculpatul nu ar fi agresat-o în vreun fel. A susţinut în mod neadevărat că a remis de bunăvoie bunul inculpatului, deşi în declaraţiile anterioare a relatat adevărul, în sensul că a fost agresat de inculpat pentru a i se sustrage portmoneul:

a) partea vătămată comite infracţiunea de mărturie mincinoasă;

b) partea vătămată comite o infracţiune contra înfăptuirii justiţiei;

c) partea vătămată comite infracţiunea de favorizare a infractorului;

d) partea vătămată nu comite nicio infracţiune.

Soluţii propuse:

a – nu se reţine, întrucât partea vătămată nu este moartor în acţiunea penală;

Page 101: Întrebări drept penal partea speciala

b – nu se reţine;

c - se reţine, partea vătămată zădărnicind judecata prin schimbarea depoziţiei;

d – nu se reţine.

Grilă comentată drept penal partea specială (24)

Nu are obiect material:

a) infracţiunea de prostituţie;

b) infracţiunea de evadare;

c) infracţiunea de pruncucidere;

d) infracţiunea de înşelăciune.

Soluţie propusă:

Obiect material nu au toate infracţiunile, ci doar cele la care valoarea socială este exprimată printr-o entitate materială. Infracţiunile care au obiect material sunt infracţiuni de rezultat, iar cele care nu au astfel de obiect material sunt infracţiuni de pericol, de punere în primejdie.

a - se reţine (infracţiune de pericol);

b - se reţine (infracţiune de pericol);

c – nu se reţine (infracţiune de rezultat);

d – nu se reţine (infracţiune de rezultat);

În timpul zilei, X a pătruns în curtea unui imobil, pe poarta lăsată deschisă şi a sustras un seif mobil aflat într-un autoturism. Autoturismul era descuiat şi parcat în interiorul curţii părţii vătămate. Ajuns la loc sigur, departe de locul de unde a sustras seiful, a luat banii din el, adică 100.000 lei, şi l-a abandonat. X va răspunde pentru:

a) furt calificat, deoarece a produs consecinţe deosebit de grave în concurs cu violarea de domiciliu;

b) furt calificat comis prin efracţie în concurs cu violarea de domiciliu;

Page 102: Întrebări drept penal partea speciala

c) furt simplu în concurs cu violarea de domiciliu ;

d) furt calificat comis în public în concurs cu violarea de domiciliu.

Soluţii propuse :

a – nu se reţine (nu există nicio circumstanţă de calificare a furtului; pătrunderea în curtea imobilului nu prezintă caracteristicile efracţiei; consecinţele deosebit de grave ale furtului vizează o pagubă de cel puţin 200.000 lei) ;

b – nu se reţine ;

c – se reţine (intrarea în curtea imobilului prezintă tipicitatea violării de domiciliu, întrucât curtea este loc împrejmuit);

d – nu se reţine (curtea unui imobil nu este loc public).

Grilă comentată drept penal partea specială (26)

O persoană juridică poate fi subiect pasiv al infracţiunii de:

a) insultă;

b) distrugere;

c) purtare abuzivă;

d) luare de mită.

Soluţie comentată:

a – nu se reţine (opinia quasi-majoritară astăzi în dreptul român este aceea că subiect pasiv al acestei infracţiuni este doar persoana fizică);

b – se reţine (de exemplu, în cazul în care cineva distruge prin orice modalitate un bun material al unei instituţii);

c – se reţine (de exemplu, în situaţia în care un funcţionar public tratează jignitor sau ameninţător o societate comercială);

d – nu se reţine (întrucât această infracţiune este comisă de subiect activ special, cu calitate de funcţionar).

vineri, 4 februarie 2011

Grilă comentată drept penal partea specială (27)

Page 103: Întrebări drept penal partea speciala

Violul, în forma de bază:

a) se va reţine în concurs cu vătămarea corporală gravă atunci când constrângerea a avut ca urmare pierderea definitivă a capacităţii victimei de a purta o sarcină, iar pentru vindecare a avut nevoie de 30 de zile de îngrijiri medicale;

b) poate justifica efectuarea unui avort etic;

c) este o infracţiune cu subiect activ general;

d) este o infracţiune cu subiect pasiv general.

Soluţii comentate:

a - nu se reţine (dacă victima violului suferă o vătămare corporală gravă se produce o absorbţie, în temeiul art. 197, alin. 2, lit. c, C.pen.);

b – se reţine;

c – se reţine;

d – se reţine.

luni, 21 februarie 2011

Cum am învăţat pentru examenul de drept penal special

Pentru foarte mulţi dintre studenţii anului III de la drept examenul de penal special este un cui. Ce zic eu? O pioneză tolănită pe o canapea de catifea roşie. O adevărată durere undeva, vorba americanului. Pentru cei care mi-au solicitat acest text am o veste bună: acest examen poate fi luat cu condiţia să aplici pe lângă studiul sârguincios o metodă adecvată. Nu ajunge să munceşti, trebuie s-o faci conform unui plan. Hai să vedem acum de pe ce poziţie scriu acest text. Sunt student al Facultăţii de Drept a Universităţii „Babeş-Bolyai”, anul al treilea. Student la I.D.

E important de ştiut acest din urmă detaliu, pentru că înseamnă în practică 2 întâlniri semestriale de câte patru ceasuri, nici un curs şi nici un seminar obişnuit. Chiar dacă sunt bucuros că există această formă de învăţământ, fără de care n-aş fi putut fi student a doua oară, faptul de a nu putea participa în mod direct la activităţile universitare este o piedică gravă în pregătirea acestui examen. Totuşi, pentru cel tenace nimic nu e un handicap insurmontabil. Totul revine până la urmă la a respecta metoda de studiu potrivită.

Şi tocmai despre această metodă intenţionez să scriu rândurile următoare. Punctul de plecare constă în analiza structurii examenului. După cum se ştie din subiectele puse la dispoziţie prin caietul de seminarii, proba scrisă cuprinde 3 etape:

Page 104: Întrebări drept penal partea speciala

a) 20 de grilă cu patru răspunsuri;b) o speţă complexă;c) un subiect de futurologie penală.

Am să enunţ o banalitate: studentul care doreşte să treacă acest examen trebuie să-şi axeze pregătirea pe grile şi speţe de penal special. Este interesant de ştiut însă şi cântărit greutatea fiecărei componente a examenului. Cele douăzeci de grile cântăresc în mod diferit: oricare zece corect ştiute au câte 0,5 puncte, în vreme ce restul zece au doar câte 0,1 puncte. Avem aşadar 10 grile pentru 5 puncte şi încă zece pentru 1 punct. Studenţii minimalişti remarcă faptul că zece grile înseamnă deja nota de promovare, şi renunţă la efortul considerabil al parcurgerii bibliografiei pentru speţe. EROARE!

E o opţiune aparent OK, nu zic nu, însă lucrurile se leagă, dacă te pricepi la grile ai mari şanse să pici pe soluţie la speţe, iar dacă faci eforturi să parcurgi speţele înţelegi bine anumite grile. De aceea recomand să ţinteşti sus de tot la acest examen, ca să poţi lua o notă onorabilă sau măcar de trecere, cum bine spunea la o vreme un pedagog: Nota 9 este mai uşor de obţinut decât 5. Nu, acesta nu este un paradox... Eu am vrut să iau 8-9, şi mi-a ieşit 7. Am convingerea că dacă mi-aş fi reglat ţinta undeva la 5 nu m-aş mai fi gândit acum să merg în toamnă la măriri.

Speţa contează pentru 3 puncte. Cinci pentru zece grile, alt punct pentru celelalte zece, plus trei puncte pentru grile, mai rămâne unul pentru futurologie penală (abordări de genul "faceţi trei propuneri de lege ferenda pentru îmbunătăţirea capitolului de infracţiuni de corupţie"). Gradaţia examenului: dacă nu ai făcut cel puţin zece grile nu ţi se corectează speţa (adică ai picat). Dacă nu ai făcut impecabil cele douăzeci de grile plus speţa nu ţi se corectează subiectul de futurologie (care e de la 9 la 10). După cum se poate observa, lipseşte punctul din ospiciu/orificiu. Mă întreb în treacat: e legal? :-) Mai adaug: subiectul de futurologie e lux, targetul realist pentru acest examen e nota 8.

Per total, mai sunt anumite observaţii de făcut. Grilele sunt catastrofal de grele. Matematic vorbind, este puţin probabil să nimereşti soluţia. Practic, poate fi o soluţie (a, b, c sau d – 4 posibilităţi), pot fi două (a + b, a + c, a + d, b + c, b + d, c + d – 6 posibilităţi), pot fi trei (a + b + c, a + b + d, a + c + d, b + c + d – 4 posibilităţi), pot fi toate patru sau poate să nu fie niciuna. Dacă am inventariat bine, sunt 16 combinaţii, cine ştie că are noroc mai bine iese dacă joacă la 6 din 49. Încercuitul variantelor la plezneală iese din calcul. Până unde testează grilele? Până la nivelul detaliului nesemnificativ. Aici mi se pare de departe cea mai dură latură a examenului: trebuie să reţii ceea ce poţi afla cu uşurinţă dacă deschizi Codul Penal. Trebuie să relaţionezi tot ceea ce reţii. Trebuie să ştii să ierarhizezi, să lucrezi cu ceea ce ai relaţionat.

N-am să mă crizez acum, plângând de mila aspirantului la o meserie juridică. Dreptul e făcut din instituţii conceptuale, dar şi din nesfârşite detalii. O banală plângere contravenţională are nevoie în ultimă instanţă de sesizarea unui chiţibuş avocăţesc, iar o minte nepregătită nu va fi capabilă să întoarcă situaţia în propria favoare mai târziu. Dacă m-ar întreba cineva ce cred în legătură cu acest tip de examen, m-aş pronunţa fără rezerve sau ipocrizie în favoarea lui. Argument: dacă nu eşti capabil să rezişti acestui stres,

Page 105: Întrebări drept penal partea speciala

cum crezi că vei rezista mai târziu într-o situaţie judiciară autentică? Eşti pus să-ţi însuşeşti o materie teribil de fragmentară, nici n-am făcut efortul să număr infracţiunile care trebuie studiate, plus că trebuie s-o relaţionezi cu penalul general (altfel eşti mort, Sergiu Bogdan utilizează din plin cursurile anterioare), e teribil de greu, de acord, dar cum ar putea fi altfel?

O mică observaţie: cele douăzeci de grile acoperă în total 6 puncte. De ce nu s-a făcut punctarea strict matematic, adică 600 sutimi per 20 grile egal 30 de sutimi bucata. Eu cred că logica de bază s-a fundamentat pe recunoaşterea dificultăţii în favoarea studentului: cu 10 grile ştiute s-ar fi putut acumula prin metoda punctării echilibrate doar 3 puncte. Ar fi fost nevoie de 16-17 grile perfecte pentru un 5, performanţă care nu este atinsă decât în mod excepţional. Deci studentul are numai de câştigat din baremul utilizat.

Undeva în suportul de curs zice profesorul că e nevoie cam de 10 ore de studiu săptămânal pentru promovarea examenului de penal special. Da. Eu m-am împăcat uşor cu sfatul acesta, pentru că niciodată de când mă ştiu n-am fost capabil de eforturi în asalt. Învăţatul doar în sesiune e o minunată idee pentru filme despre studenţi (care numai în amfiteatru nu-şi plasează acţiunea), însă nu dă rezultate nici la facultăţile care-şi solicită mai puţin aspiranţii. La drept înveţi din săptămâna 1, înveţi sâmbătă şi duminică, te bucuri când vine câte-o vacanţă ca să mai înveţi şi tu în voie :-) Cine nu înţelege realitatea asta simplă nu trebuie să se întrebe de prea multe ori de ce diploma de jurist seamănă cu Fata Morgana.

Ştiind deci că urma să fiu testat din grile şi speţe, mi-am concentrat eforturile pe aceste două tipuri de probleme. Într-o primă etapă am ignorat cu desăvârşire subiectele de reflecţie penală, însă urmează să le toc şi pe astea pentru măririle din toamnă (mă aşteaptă o vară penală :-)). Lista materialelor consultate este următoarea:

A. Suportul de curs de la I.D.De aici am pornit, şi aici am ars cel mai tare gazul. L-am citit, l-am subliniat şi l-am fişat, adică am scris o grămadă de chestii incomplete pe vreo 50 de pagini. Am o mai veche manie să scriu ceea ce vreau să reţin, funcţionează în nenumărate situaţii, de exemplu atunci când învăţ lexic din limbi străine, însă la ştiinţe juridice e mai mare pierderea decât câştigul. Subliniatul e de departe mai bun, mai ales pentru cine are memorie vizuală notabilă, la mine e cam debil aspectul ăsta. Eu am mai degrabă memorie auditivă, de aceea ziceam că-mi pare rău că n-am văzut seminarii la penal decât în filmele americane. Oricum, suportul e excelent, l-am tocat de fiecare dată când m-au nedumerit grilele, iar şi iar.

B. Cartea profului (Sergiu Bogdan, Drept penal. Partea Specială, Universul Juridic, Bucureşti 2009)Un fel de curs mai generos, cu poveşti, cu speţe, cu reflecţii, cu multe alea-alea. Subliniat de data asta, însă nu cu culori, ci cu stiloul. Bravo cui poate utiliza culorile, eu nu pot, că nu-mi place să intru la concurenţă cu fetiţa mea, am încercat, recunosc, dar mi-a confiscat culorile. Oamenii mari n-au nevoie de culori, cu argumentul ăsta am fost bătut şi m-am

Page 106: Întrebări drept penal partea speciala

lăsat păgubaş :-) Când n-am revenit asupra suportului de curs, am făcut-o asupra cărţii. Cred c-am citit-o de trei ori, prima dată integral, apoi am citit mai ales ce-am subliniat de la cap la coadă, şi apoi de la coadă la cap (nu ştiu cum se face dar când ajung undeva spre final mă plictisesc, îmi sare ţandăra, şi singurul leac e să fac din sfârşit început şi viceversa).

C. Caietul de seminarii al profuluiE o mină de aur. Sau o sursă brutală de nervi. Are 22 de teste complete (deci 22 ori 20 egal 440 grile). Vreo 80 de grile cu soluţii succinte. Plus 22 de subiecte de futurologie penală. E formidabil. Regret că nu toate cursurile de civil au asemenea instrumente de lucru. Grilele le-am abordat prin decembrie, lejer în contra-timp (niciodată nu izbutesc să mă încadrez în program, bănuiesc că nici să mor la vreme n-am să pot, sigur am să replanific evenimentul de câteva ori, după ce-am să-l notez în agendă la probleme nerezolvate). Am făcut câte 50-60 zilnic, verificând cu atenţie soluţiile, notând ce-am ştiut şi ce n-am ştiut, recitind cu atenţie teoria de fiecare dată când a fost nevoie. Şi a fost nevoie, nu glumă! Practic, fiecare zi de grile a însemnat 8-10 ceasuri de studiu.

După ce am trecut prima oară prin grile, am mai trecut o dată. Am comparat progresele, şi au fost notabile, sporul de rezolvări corecte a crescut cu 25-30%. De fiecare dată când n-am rezolvat corect am recitit din nou teoria. În anumite puncte unde credeam că rezultatul e greşit, am înţeles abia la a doua rundă detaliile pe care le ignorasem prima dată. În ultimele zile înainte de examen am reluat grilele. A treia oară. În testele unde rezolvasem 9-10 la prima rundă, 14-15 la a doua, am ajuns pe la 18-19 a treia oară. La examen am făcut 12 din 20. Grilele nu se repetă, n-are rost să le ţii minte. E important să înveţi să judeci, să înveţi să citeşti de aşa manieră încât să nu-ţi scape detaliile. Un "poate", un "întotdeauna" fac diferenţa între punctajul corect şi cel eronat, dincolo de tot penalul pe care îl ai în cap.

Cu grilele m-am luptat la fel. Prima trecere. Apoi a doua trecere. N-am mai avut vreme de a doua. Voi reveni asupra lor, acolo am rămas de departe cu multe semne de întrebare. Am să-mi stresez prietenii jurişti, dar la urma urmei e vina lor :-). Dacă nu mi-ar fi făcut poftă cu dezinvoltura cu care tratau chestiunile de drept, n-aş mai fi devenit student, nu mi-aş mai fi mâncat nopţile cu tratate şi speţe, n-aş mai fi conceput niciodată acest blog.

D. Grilele de la admiterile la INM şi admiterile în magistraturăCei interesaţi le pot găsi direct pe pagina Institutului Naţional al Magistraturii. Merită parcurse, cu observaţia că sunt prea light pentru examenul cu Sergiu Bogdan. Nici o surpriză, chiar el afirma că grilele lui sunt mai grele.

E. volumul Teste grilă pentru concursuri şi examene, autor Gabriela Răducan ş.a., Editura Hamangiu, 2010O lucrare foarte utilă, pe care am de gând s-o toc, mi-a slujit şi pentru examenul de contracte speciale, e piesa de rezistenţă în multe dintre recapitulările mele.

F. tratatul de penal general, vol. I, al lui Florin Streteanu + cursul de penal general al lui Constantin Mitrache

Page 107: Întrebări drept penal partea speciala

Cum spuneam, penal special fără penal general e precum maşina fără volan, precum ţoapa fără colier de aur, precum milionarul fără milioanele sale, precum parlamentarul fără interlop. Nu garantez c-am recapitulat prea temeinic, însă am parcurs o dată toată problematica, revenind asupra chestiunilor unde am întâmpinat dificultăţi la grile.

Nu e fără interes să adaug două lucrări rămase în stadiul de intenţie. Cred că parcurgerea lor vara asta va constitui una din diferenţele între examenul din iarnă şi cel de mărire:

G. caietul de seminarii al lui CiocleiPrevăd conflicte locale cu descărcări electrice semnificative, având în vedere că şcoala penală de la Bucureşti şi cea de la Cluj nu au viziuni unitare (uneori Sergiu Bogdan se ceartă şi cu Înalta Curte, aşa că ce mai contează ceva conflicte inter-universitare?).

H. Culegerea de speţe rezolvate a lui Valentin Radu SultănescuPe asta n-aveam voie s-o ratez. De acord, nu pot merge la seminarii, dar cu cartea asta mă scot ceva de speriat. Am studiat ceva similar pentru examenul de drept penal partea generală 2, şi am luat 9. De departe, o lectura fantastică. Ceva similar a scris de asemenea Toader Tudorel.

Şi cu asta cam termin tot ce era de spus despre metodă. Principiile de studiu reies cu claritate:1) lectura cu atenţie a materialului teoretic (suport de curs + carte);2) relectura materialului teoretic de fiecare dată când practica o impune;3) parcurgerea de 2-3 ori a grilelor profesorului, la care se adaugă grilele din diverse cărţi şi de la examenele profesionale;4) favorizarea pluralităţii surselor (Cluj-Napoca + Bucureşti);5) studierea speţelor rezolvate;6) reflectarea la pistele de îmbunătăţire a legii.

La care adaug: DE MERS LA TOATE SEMINARIILE. E nebunie, e scurtcircuit, 1 ceas de seminar = 10-12 ore de efort individual!!!

Pentru o primă prezentare la examen, am izbutit să-mi urmez metoda în proporţie de 65-75%. Rezultatul a fost pe măsura capacităţii mele de a o respecta. Sper ca aceste rânduri să constituie sugestii pentru colegi, adaptabile cu puţin efort şi la examenele pentru alte discipline juridice.