95

Introducere în Homiletică

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Introducere în Homiletică
Page 2: Introducere în Homiletică

Introducere în HomileticăIntroducere în Homiletică

Page 3: Introducere în Homiletică

Şi cum vor auzi despre El fără Şi cum vor auzi despre El fără propovăduitor ?propovăduitor ?

Romani 10:14Romani 10:14

Page 4: Introducere în Homiletică

CAPITOLUL INTRODUCTIVCAPITOLUL INTRODUCTIV

1.1. 1.1. DDEFINIREA HOMILETICIIEFINIREA HOMILETICIIHomiletica este o ramură a teologiei practice. Homiletica este o ramură a teologiei practice.

* * Homiletica este ştiinţa propovăduirii Homiletica este ştiinţa propovăduirii Cuvântului. Expresia vine de la grecescul Cuvântului. Expresia vine de la grecescul ‘‘omiliaomilia, , folosit pentru denumirea vorbirii folosit pentru denumirea vorbirii explicative sau a transmiterii Cuvântului explicative sau a transmiterii Cuvântului lui lui Dumnezeu de la gândire la gândire, de la Dumnezeu de la gândire la gândire, de la inimă la inimă.inimă la inimă.

Page 5: Introducere în Homiletică

• ““Homiletica este ştiinţa care tratează Homiletica este ştiinţa care tratează natura, natura, clasificarea, analiza, construcţia clasificarea, analiza, construcţia şi compoziţia şi compoziţia unei predici.”unei predici.” Alexa Alexa Popovici Popovici

• ““Homiletica este ştiinţa pregătirii şi predării Homiletica este ştiinţa pregătirii şi predării unui unui discurs bazat pe Scriptură.”discurs bazat pe Scriptură.” Johan A. Broadus Johan A. Broadus

• ““Homiletica este ştiinţa teologică care se preocupă Homiletica este ştiinţa teologică care se preocupă de: mesajul, mesagerul şi transmiterea mesajului de: mesajul, mesagerul şi transmiterea mesajului lui Dumnezeu către neamul omenesc, în vederea lui Dumnezeu către neamul omenesc, în vederea cunoaşterii lui Dumnezeu, a obţinerii mântuirii prin cunoaşterii lui Dumnezeu, a obţinerii mântuirii prin credinţa în Iisus Hristos, a trăirii vieţii creştine şi a credinţa în Iisus Hristos, a trăirii vieţii creştine şi a edificării Bisericii lui Hristos, în procesul de sfinţire edificării Bisericii lui Hristos, în procesul de sfinţire spre slava lui Dumnezeu.”spre slava lui Dumnezeu.” Vasile TalpoşVasile Talpoş

Page 6: Introducere în Homiletică

1.2. IMPORTANŢA PREDICĂRII1.2. IMPORTANŢA PREDICĂRII

Însuşi Dumnezeu a plasat predicarea Însuşi Dumnezeu a plasat predicarea creştină pe poziţie centrală în măreaţa creştină pe poziţie centrală în măreaţa operă de salvare a oameniloroperă de salvare a oamenilor

((Romani 10:14-17; 1Cor. 1:21Romani 10:14-17; 1Cor. 1:21))

Page 7: Introducere în Homiletică

1.2.1.1.2.1. Natura omuluiNatura omului

Oamenii sunt creaţi în aşa fel, încât comunică între ei prin Oamenii sunt creaţi în aşa fel, încât comunică între ei prin vorbirea articulată.vorbirea articulată. Noi suntem investiţi, dotaţi cu capacităţi alese pentru a Noi suntem investiţi, dotaţi cu capacităţi alese pentru a putea produce cuvinte, pentru a le putea asculta, precum şi putea produce cuvinte, pentru a le putea asculta, precum şi pentru a putea reacţiona la ele. pentru a putea reacţiona la ele. O predică este o adresare, o vorbire care poate să mişte O predică este o adresare, o vorbire care poate să mişte sentimentele, emoţiile, raţiunea şi voinţa omului.sentimentele, emoţiile, raţiunea şi voinţa omului. Marea diferenţă dintre predicarea creştină şi alte feluri de Marea diferenţă dintre predicarea creştină şi alte feluri de vorbire constă în scopul acesteia. vorbire constă în scopul acesteia. Predicarea creştină constituie cel mai nobil fel de folosire a Predicarea creştină constituie cel mai nobil fel de folosire a puterii de vorbire pentru transmiterea Evangheliei.puterii de vorbire pentru transmiterea Evangheliei.

Page 8: Introducere în Homiletică

1.2.2.1.2.2. Natura EvanghelieiNatura Evangheliei

Termenul Termenul euaeuagggeliongelion se traduce ca se traduce ca “Veste “Veste bună”,bună”, ceea ce în sine conţine o necesitate de a fi ceea ce în sine conţine o necesitate de a fi proclamată. proclamată.

Domnul Isus însuşi a predicat Evanghelia (Domnul Isus însuşi a predicat Evanghelia (Mar. Mar. 1:141:14), a trimis ucenicii Săi să predice Evanghelia ), a trimis ucenicii Săi să predice Evanghelia ((Matei 10:5-7; 28:19; Marcu 16:15Matei 10:5-7; 28:19; Marcu 16:15). ).

Un alt termen folosit în Noul Testament este Un alt termen folosit în Noul Testament este kkhhrugmarugma, , tradus ca “tradus ca “proclamareproclamare” ” 1Cor.1:231Cor.1:23. .

Page 9: Introducere în Homiletică

1.2.3.1.2.3. Instrumentul răscumpărării Instrumentul răscumpărării folosit de Dumnezeufolosit de Dumnezeu

Predicarea este importantă şi pentru faptul Predicarea este importantă şi pentru faptul că Dumnezeu a hotărât ca prin aceasta să că Dumnezeu a hotărât ca prin aceasta să lucreze la răscumpărarea sufletelor. lucreze la răscumpărarea sufletelor. ((1Cor.1:21; Tit 1:31Cor.1:21; Tit 1:3))

Page 10: Introducere în Homiletică

1.2.4.1.2.4. Predicarea este Predicarea este transmiterea adevăruluitransmiterea adevărului

Hristos este Adevărul, Îl predicăm pe Hristos este Adevărul, Îl predicăm pe Hristos Isus, transmitem Adevărul.Hristos Isus, transmitem Adevărul.

Predicarea este un pod de legătură între Predicarea este un pod de legătură între documentele vechi – ce conţin Evanghelia – documentele vechi – ce conţin Evanghelia – şi minţile oamenilor moderni.şi minţile oamenilor moderni.

Predicatorul devine o întrupare a adevărului Predicatorul devine o întrupare a adevărului pe care îl transmite. (pe care îl transmite. (1Ioan 1:1-31Ioan 1:1-3) )

Page 11: Introducere în Homiletică

1.2.5.1.2.5. Predicarea este temelie Predicarea este temelie pentru activitatea pastoralăpentru activitatea pastorală

Consilierea şi predicarea sunt activităţile de Consilierea şi predicarea sunt activităţile de bază ale păstorului. (bază ale păstorului. (Fapte 6:4; Col.1:28Fapte 6:4; Col.1:28))

Se spune că în urma predicării lui Hrisostom Se spune că în urma predicării lui Hrisostom (Ioan Gură de Aur) contemporanii săi (Ioan Gură de Aur) contemporanii săi ziceau: “ziceau: “Decât să înceteze Hrisostom să Decât să înceteze Hrisostom să predice mai bine să înceteze predice mai bine să înceteze Constantinopolul să existeConstantinopolul să existe”. ”.

Page 12: Introducere în Homiletică

1.3.1.3. AVERTIZĂRI PRIVIND AVERTIZĂRI PRIVIND PREDICAREA CUVÂNTULUIPREDICAREA CUVÂNTULUI

Page 13: Introducere în Homiletică

1.3.1.În afara bisericii:1.3.1.În afara bisericii:

Tehnologiile noi nu trebuie să înlocuiascăTehnologiile noi nu trebuie să înlocuiască predicarea, ci să fie folosite pentru predicarea, ci să fie folosite pentru îmbunătăţirea acesteia.îmbunătăţirea acesteia.

Page 14: Introducere în Homiletică

1.3.2.În cadrul bisericii:1.3.2.În cadrul bisericii:

Programele bune nu trebuie să Programele bune nu trebuie să înlocuiască predicarea, ci să fie înlocuiască predicarea, ci să fie contextul contextul favorabil pentru aceasta.favorabil pentru aceasta.

Page 15: Introducere în Homiletică

1.3.3.În viaţa şi activitatea păstorului:1.3.3.În viaţa şi activitatea păstorului:

Predicarea trebuie să aibă prioritate în slujirea Predicarea trebuie să aibă prioritate în slujirea unui păstor şi celelalte activităţi, ca unui păstor şi celelalte activităţi, ca consilierea şi administrarea să susţină consilierea şi administrarea să susţină această preocupare de bază.această preocupare de bază.

Page 16: Introducere în Homiletică

1.3.4.1.3.4. În inima predicatorului:În inima predicatorului:

Încrederea în faptul, că Dumnezeu foloseşte Încrederea în faptul, că Dumnezeu foloseşte predicarea “Crucii lui Cristos” pentru a schimba predicarea “Crucii lui Cristos” pentru a schimba

vieţilevieţile ascultătorilor.ascultătorilor.

Page 17: Introducere în Homiletică

1.4.1.4. SCURT ISTORIC AL SCURT ISTORIC AL PREDICĂRIIPREDICĂRII

Predicarea propriu zisă apare o dată cu creştinismul, Predicarea propriu zisă apare o dată cu creştinismul, cu Ioan Botezătorul (ca premergător) şi cu Domnul cu Ioan Botezătorul (ca premergător) şi cu Domnul Isus, predicatorul prin excelenţă (Matei 3; Marcu Isus, predicatorul prin excelenţă (Matei 3; Marcu 1).1).

Această activitate cunoaşte un avânt deosebit la Această activitate cunoaşte un avânt deosebit la urmaşii Domnului Isus; mai ales, în ziua urmaşii Domnului Isus; mai ales, în ziua Cincizecimii, când Duhul Sfânt echipează pe Cincizecimii, când Duhul Sfânt echipează pe ucenici pentru predicare.ucenici pentru predicare.

După aceasta, predicarea la timp şi nelatimp devine După aceasta, predicarea la timp şi nelatimp devine principiu al creştinismului (2Tim. 4:2). principiu al creştinismului (2Tim. 4:2).

Page 18: Introducere în Homiletică

1.4.1.1.4.1. Surse ale predicării creştine:Surse ale predicării creştine:

S-a ridicat întrebarea privind sursele care au S-a ridicat întrebarea privind sursele care au contribuit la dezvoltarea predicării creştine. contribuit la dezvoltarea predicării creştine. Homileticienii citează, în general, trei asemenea Homileticienii citează, în general, trei asemenea surse. Acestea sunt:surse. Acestea sunt:

1.4.1.1.1.4.1.1.Oratoria antiOratoria antikaka

1.4.1.2.1.4.1.2. Profeţia evreiascProfeţia evreiascaa

1.4.1.1.4.1.33.. Evanghelia creştinăEvanghelia creştină

Page 19: Introducere în Homiletică

1.4.1.1.1.4.1.1.Oratoria antiOratoria antikaka

Originea precisă a acesteia nu este cunoscută. Contribuţie Originea precisă a acesteia nu este cunoscută. Contribuţie destul de importantă în această privinţă au adus naţiunile destul de importantă în această privinţă au adus naţiunile civilizate din antichitate ca: Egiptul, Asiria, Persia şi, în mod civilizate din antichitate ca: Egiptul, Asiria, Persia şi, în mod deosebit, oratoriile timpurii mozaice. În istoria antică a deosebit, oratoriile timpurii mozaice. În istoria antică a poporului evreu găsim câteva exemple de oratorie. În poporului evreu găsim câteva exemple de oratorie. În perioada patriarhală, Enoh a fost cunoscut ca un mare perioada patriarhală, Enoh a fost cunoscut ca un mare orator. Lucrul acesta reiese din singurele cuvinte atribuite orator. Lucrul acesta reiese din singurele cuvinte atribuite lui, în Iuda 14. Noe este considerat ca predicator (2Pet. lui, în Iuda 14. Noe este considerat ca predicator (2Pet. 2:5; Evr. 11:7). 2:5; Evr. 11:7).

Contribuţia majoră a oratoriei antice la predicarea Contribuţia majoră a oratoriei antice la predicarea Evangheliei s-a realizat însă prin retorica greco-romană, în Evangheliei s-a realizat însă prin retorica greco-romană, în care oratoria s-a dezvoltat ca disciplină mentală. Trebuie care oratoria s-a dezvoltat ca disciplină mentală. Trebuie precizat faptul că influienţa retoricii asupra predicării precizat faptul că influienţa retoricii asupra predicării creştine s-a limitat, în special la forma şi stilul predicării şi creştine s-a limitat, în special la forma şi stilul predicării şi nici de cum nu i-a afectat mesajul.nici de cum nu i-a afectat mesajul.

Page 20: Introducere în Homiletică

1.4.1.2.1.4.1.2. Profeţia evreiascProfeţia evreiascaa

A influenţat predicarea creştină mai mult din punct de A influenţat predicarea creştină mai mult din punct de vedere spiritual, pregătind astfel, în mod special, calea vedere spiritual, pregătind astfel, în mod special, calea pentru aceasta. Profeţii Vechiului Testament auzeau pentru aceasta. Profeţii Vechiului Testament auzeau Cuvântul Domnului şi Îl transmiteau în adresările sale către Cuvântul Domnului şi Îl transmiteau în adresările sale către poporul evreu.poporul evreu.

După exilul babilonean, aspectul, scopul şi practicile După exilul babilonean, aspectul, scopul şi practicile sistemului sinagogal au constituit una dintre cele mai sistemului sinagogal au constituit una dintre cele mai puternice influenţe şi au creat mediul în care s-a dezvoltat puternice influenţe şi au creat mediul în care s-a dezvoltat predicarea creştină. Încă de atunci, predica devine acţiune predicarea creştină. Încă de atunci, predica devine acţiune recunoscută în serviciul de închinare. În sinagogi au recunoscută în serviciul de închinare. În sinagogi au început să predice Domnul Isus şi apostolii (în special, început să predice Domnul Isus şi apostolii (în special, apostolul Pavel).apostolul Pavel).

Page 21: Introducere în Homiletică

1.4.1.1.4.1.33.. Evanghelia creştinăEvanghelia creştină

În sfârşitÎn sfârşit,, principala sursă a predicării creştine a fost principala sursă a predicării creştine a fost Evanghelia. În perioada descrisă în Noul Testament, Evanghelia. În perioada descrisă în Noul Testament, predicarea este evidenţiată la Ioan Botezătorul, Isus predicarea este evidenţiată la Ioan Botezătorul, Isus Hristos şi apostoli. Hristos şi apostoli.

Luând în consideraţie că Ioan Botezătorul a fost profetul Luând în consideraţie că Ioan Botezătorul a fost profetul dintre vremi, arătând spre Mesia, care a venit, Isus Hristos dintre vremi, arătând spre Mesia, care a venit, Isus Hristos pe drepte poate fi numit primul predicator creştin. pe drepte poate fi numit primul predicator creştin.

El a fost predicator prin excelenţă, fiind atât mesagerul, cât El a fost predicator prin excelenţă, fiind atât mesagerul, cât şi mesajul lui Dumnezeu trăit în mijlocul oamenilor. El a şi mesajul lui Dumnezeu trăit în mijlocul oamenilor. El a predicat prin fapte, prin pilde şi învăţături. În timpul predicat prin fapte, prin pilde şi învăţături. În timpul predicării Sale, Domnul Isus şi-a ales ucenici pe care i-a predicării Sale, Domnul Isus şi-a ales ucenici pe care i-a pregătit şi i-a trimis să predice Evanghelia până la pregătit şi i-a trimis să predice Evanghelia până la marginile pământului.marginile pământului.

Page 22: Introducere în Homiletică

1.4.2.1.4.2. Perioade ale predicării Perioade ale predicării creştinecreştine

Page 23: Introducere în Homiletică

1.4.2.1. Perioada antică (anii 70-1.4.2.1. Perioada antică (anii 70-430):430):

a.a. Părinţii apostolici (Ignaţiu, Policarp, Clement de Părinţii apostolici (Ignaţiu, Policarp, Clement de Roma).Roma).

b.b. Apologeţii (Dionisie, Iustin Martirul, Taţian şi Apologeţii (Dionisie, Iustin Martirul, Taţian şi Tertulian).Tertulian).

c.c. Teologii (Origen, Clement de Alexandria, Lucian Teologii (Origen, Clement de Alexandria, Lucian Diodorus – în răsărit şi Irineu, Hipolit, Ciprian – în Diodorus – în răsărit şi Irineu, Hipolit, Ciprian – în apus).apus).

d.d. Perioada recunoaşterii creştinismului ca religie Perioada recunoaşterii creştinismului ca religie oficială (Vasile cel Mare, Grigore de Nazianz, oficială (Vasile cel Mare, Grigore de Nazianz, Grigore de Nisa, Hrisostom, Ambrozie şi Grigore de Nisa, Hrisostom, Ambrozie şi Augustin).Augustin).

Page 24: Introducere în Homiletică

1.4.2.2. Perioada întunecată (anii 1.4.2.2. Perioada întunecată (anii 430-1095):430-1095):

În această perioadă devine remarcabilă decăderea bisericii şi În această perioadă devine remarcabilă decăderea bisericii şi corupţia predicatorilorcorupţia predicatorilor.. AAstfel predicarea decade vertiginos, stfel predicarea decade vertiginos, cedând locul ei ceremoniilor şi liturghiilor, iar predicatorul cedând locul ei ceremoniilor şi liturghiilor, iar predicatorul devine preot. În această perioadă, în sânul bisericii s-au devine preot. În această perioadă, în sânul bisericii s-au dezvoltat nişte rătăciri doctrinare, din afară creştinismul era dezvoltat nişte rătăciri doctrinare, din afară creştinismul era ameninţată de hoardele barbare. ameninţată de hoardele barbare.

Datorită harului şi îndurării lui Dumnezeu făclia predicării Datorită harului şi îndurării lui Dumnezeu făclia predicării Evangheliei nu s-a stins nici chiar în aceste timpuri Evangheliei nu s-a stins nici chiar în aceste timpuri întunecate. Între cei care s-au considerat şi au fost întunecate. Între cei care s-au considerat şi au fost cunoscuţi predicatori ai acestei perioade sunt Bernard De cunoscuţi predicatori ai acestei perioade sunt Bernard De Clairvoux şi Francisc de Assisi.Clairvoux şi Francisc de Assisi.

Page 25: Introducere în Homiletică

1.4.2.3. Perioada scolastică (anii 1.4.2.3. Perioada scolastică (anii 1095-1361):1095-1361):

În această perioadă predicarea s-a înviorat mult. În această perioadă predicarea s-a înviorat mult. Scolasticismul a adus un nou curent de învăţătură, Scolasticismul a adus un nou curent de învăţătură, orientând Europa spre cultura orientală. S-a orientând Europa spre cultura orientală. S-a dezvoltat misticismul, care l-a început a influenţat dezvoltat misticismul, care l-a început a influenţat pozitiv religia coruptă a acelor zile. pozitiv religia coruptă a acelor zile.

În timpul acesta, s-au format şi ordinele călugăreşti În timpul acesta, s-au format şi ordinele călugăreşti misionare: Franciscan şi Dominican, care au misionare: Franciscan şi Dominican, care au propagat dragostea şi caritatea pentru cei lipsiţi; ei propagat dragostea şi caritatea pentru cei lipsiţi; ei au dezvoltat şi predicarea cu scopul convertirii au dezvoltat şi predicarea cu scopul convertirii ereticilor. ereticilor.

Page 26: Introducere în Homiletică

1.4.2.4. Perioada reformei (anii 1.4.2.4. Perioada reformei (anii 1361-1572):1361-1572):

La începutul acestei perioade s-au ridicat prereformatorii, La începutul acestei perioade s-au ridicat prereformatorii, care au părăsit misticismul scolastic şi au revenit la care au părăsit misticismul scolastic şi au revenit la predicarea Evangheliei. Între aceştia s-au evidenţiat: în predicarea Evangheliei. Între aceştia s-au evidenţiat: în lumea britanică, John Wicliff; în lumea germană, Jan Huss lumea britanică, John Wicliff; în lumea germană, Jan Huss şi în sferele latine, Savonarola. Prin lucrarea lor ei au şi în sferele latine, Savonarola. Prin lucrarea lor ei au pregătit calea reformei.pregătit calea reformei.

Apoi a venit reforma propriu-zisăApoi a venit reforma propriu-zisă,, cu principiile biblice ale cu principiile biblice ale mântuirii prin har şi prin credinţă conform cu maximele mântuirii prin har şi prin credinţă conform cu maximele reformaţiei: reformaţiei: Sola ScripturaSola Scriptura, , Sola GratiaSola Gratia şişi Sola FideSola Fide.. Aceste Aceste măreţe principii evanghelice au fost propovăduite de către măreţe principii evanghelice au fost propovăduite de către marii reformatori: Luther, Calvin, Zwingli, Knox etc. În marii reformatori: Luther, Calvin, Zwingli, Knox etc. În această perioadă predicarea a devenit biblică şi şi-a această perioadă predicarea a devenit biblică şi şi-a redobândit locul preponderent.redobândit locul preponderent.

Page 27: Introducere în Homiletică

1.4.2.5. Perioada puritană (sec.XVI-1.4.2.5. Perioada puritană (sec.XVI-XIX):XIX):

La sfârşitul sec. XVI începutul sec. XVII apare în Anglia La sfârşitul sec. XVI începutul sec. XVII apare în Anglia mişcarea puritană sau pietistă în Europa care insista mişcarea puritană sau pietistă în Europa care insista pentru definitivarea reformei în biseici, în ceea ce priveşte pentru definitivarea reformei în biseici, în ceea ce priveşte viaţa practică creştină. viaţa practică creştină.

În această perioadă şi sub această influienţă s-au ridicat mari În această perioadă şi sub această influienţă s-au ridicat mari predicatori ca: Richard Baxter, John Bunyan şi Jeremia predicatori ca: Richard Baxter, John Bunyan şi Jeremia Taylor, în sec. XVII John şi Charles Wesley, George Taylor, în sec. XVII John şi Charles Wesley, George Whitefield şi Jonathan Edwards. Ei au fost conducătorii Whitefield şi Jonathan Edwards. Ei au fost conducătorii marilor treziri spirituale ale timpului, din Anglia şi America.marilor treziri spirituale ale timpului, din Anglia şi America.

Descendenţii puritanilor au fost şi marii predicatori şi Descendenţii puritanilor au fost şi marii predicatori şi conducători ai trezirilor spirituale din sec. al XIX ca: conducători ai trezirilor spirituale din sec. al XIX ca: Charles G. Finney, John A. Broadus, D. L. Moody, C. H. Charles G. Finney, John A. Broadus, D. L. Moody, C. H. Spurgeon etc. Spurgeon etc.

Page 28: Introducere în Homiletică

1.4.2.6. Perioada modernă (sec.XX-1.4.2.6. Perioada modernă (sec.XX-XXI):XXI):

La începutul sec. XX, în predicare se obsevă La începutul sec. XX, în predicare se obsevă orientări sociale. Aceasta, în mare măsură, din orientări sociale. Aceasta, în mare măsură, din cauza influenţelor liberaliste în tălmăcirea cauza influenţelor liberaliste în tălmăcirea Scripturilor şi a influenţei umanist-materialiste Scripturilor şi a influenţei umanist-materialiste asupra creştinismului în multe părţi ale lumii. asupra creştinismului în multe părţi ale lumii.

În prezent, sarcina mare ce revine predicatorilor În prezent, sarcina mare ce revine predicatorilor creştini contemporani, care în bună parte vor fi creştini contemporani, care în bună parte vor fi predicatorii mileniului III, este de a menţine sau predicatorii mileniului III, este de a menţine sau readuce predicarea pe făgaşul ei nou-testamentar, readuce predicarea pe făgaşul ei nou-testamentar, trasat de Domnul Isus şi apostoli, în vederea trasat de Domnul Isus şi apostoli, în vederea îndeplinirii marii încredinţări date bisericilor îndeplinirii marii încredinţări date bisericilor creştine (Matei 28:19-20; 1Cor. 1:23-24).creştine (Matei 28:19-20; 1Cor. 1:23-24).

Page 29: Introducere în Homiletică

1.5. MESAGERUL EVANGHELIEI1.5. MESAGERUL EVANGHELIEI

Page 30: Introducere în Homiletică

1.5. MESAGERUL EVANGHELIEI1.5. MESAGERUL EVANGHELIEI

Potrivit cu importanţa predicării şi observând istoricul Potrivit cu importanţa predicării şi observând istoricul frământat al acestei glorioase slujiri, se impune stabilirea – frământat al acestei glorioase slujiri, se impune stabilirea – pe baza Sfintelor Scripturi – a imaginii fizice, morale şi pe baza Sfintelor Scripturi – a imaginii fizice, morale şi spirituale a mesagerului Evangheliei. spirituale a mesagerului Evangheliei.

Trebuie subliniat faptul că predicatorul nu este sursa sau Trebuie subliniat faptul că predicatorul nu este sursa sau puterea mesajului divin, ci o conductă pentru transmiterea puterea mesajului divin, ci o conductă pentru transmiterea acestuia din partea lui Dumnezeu. El este crainicul şi nu acestuia din partea lui Dumnezeu. El este crainicul şi nu are voie să distorsioneze mesajul, ci să-l transmită printr-o are voie să distorsioneze mesajul, ci să-l transmită printr-o predicare eficientă. predicare eficientă.

Însuşirile specifice care trebuie să caracterizeze pe un Însuşirile specifice care trebuie să caracterizeze pe un mesager consacrat slujirii Cuvântului sunt prezentate mesager consacrat slujirii Cuvântului sunt prezentate detaliat în Sfânta Scriptură (1Tim. 3:1-7; Tit 1:6-9). Pornind detaliat în Sfânta Scriptură (1Tim. 3:1-7; Tit 1:6-9). Pornind de la acestea, se vede uşor că predicatorul trebuie să fie în de la acestea, se vede uşor că predicatorul trebuie să fie în mod necondiţionat înzestrat cu următoarele:mod necondiţionat înzestrat cu următoarele:

Page 31: Introducere în Homiletică

1.5.1. Chemarea divină1.5.1. Chemarea divină Predicarea Evangheliei nu este o simplă Predicarea Evangheliei nu este o simplă

profesiune. Predicatorii sunt oamenii care profesiune. Predicatorii sunt oamenii care au o chemare de la Dumnezeu pentru a au o chemare de la Dumnezeu pentru a înfăptui cea mai mare lucrare posibilă pe înfăptui cea mai mare lucrare posibilă pe pământ (Rom. 1:1). pământ (Rom. 1:1).

Această chemare nu e numai pentru Această chemare nu e numai pentru apostoli, ci şi pentru fiecare predicator, aşa apostoli, ci şi pentru fiecare predicator, aşa cum obişnuia Spurgeon să spună: “Eu sunt cum obişnuia Spurgeon să spună: “Eu sunt tot aşa de bine chemat să predic, cum a fost tot aşa de bine chemat să predic, cum a fost chemat şi apostolul Pavel”. Şi aceasta chemat şi apostolul Pavel”. Şi aceasta trebuie să poată spune fiecare predicator, trebuie să poată spune fiecare predicator, sincer, în limitele încredinţării date lui. sincer, în limitele încredinţării date lui.

Page 32: Introducere în Homiletică

Chemarea este personală şi a fost Chemarea este personală şi a fost considerată ca una dintre cele mai considerată ca una dintre cele mai binecuvântate mistere şi condiţii de reuşită binecuvântate mistere şi condiţii de reuşită în lucrarea de predicare. în lucrarea de predicare.

Samuel, Isaia, Ieremia, Pavel, Matei – sunt Samuel, Isaia, Ieremia, Pavel, Matei – sunt toţi exemple specifice în această privinţă. toţi exemple specifice în această privinţă. Nu contează prea mult ce este cineva în Nu contează prea mult ce este cineva în această viaţă. această viaţă.

Amos a fost un simplu păstor, apostolul Amos a fost un simplu păstor, apostolul Pavel cu “universitate” teologică; Ambrozie Pavel cu “universitate” teologică; Ambrozie a fost bogat: Spurgeon a fost un om de a fost bogat: Spurgeon a fost un om de rând; iar Bunyan şi D.L. Moody au provenit rând; iar Bunyan şi D.L. Moody au provenit din păturile sociale sărace.din păturile sociale sărace.

Page 33: Introducere în Homiletică

Important este că fiecare a deţinut în mod clar Important este că fiecare a deţinut în mod clar chemarea divină. Fără chemare de sus, nimeni nu chemarea divină. Fără chemare de sus, nimeni nu trebuie să pornească în lucrare. Pe cel ce îl trebuie să pornească în lucrare. Pe cel ce îl cheamă Dumnezeu în această lucrare îl şi cheamă Dumnezeu în această lucrare îl şi înzestrează cu cele necesare pentru a o putea înzestrează cu cele necesare pentru a o putea împlini. împlini.

Spurgeon declară că chemarea la lucrare trebuie Spurgeon declară că chemarea la lucrare trebuie să fie clară şi irezistibilă, aşa încât persoana să fie clară şi irezistibilă, aşa încât persoana respectivă să nu poată fi nimic altceva (nu să nu respectivă să nu poată fi nimic altceva (nu să nu fie în stare de altceva), iar dacă cineva poate să fie în stare de altceva), iar dacă cineva poate să fie altceva: doctor, inginer, om de afaceri sau rege fie altceva: doctor, inginer, om de afaceri sau rege – spunea Spurgeon – să meargă imediat să fie, – spunea Spurgeon – să meargă imediat să fie, căci nu este chemat la slujirea Evangheliei.căci nu este chemat la slujirea Evangheliei.

Aşadar nimeni nu are voie să predice dacă nu Aşadar nimeni nu are voie să predice dacă nu este chemat şi trimis de Dumnezeu (Rom. 10:15; este chemat şi trimis de Dumnezeu (Rom. 10:15; 1Cor. 9:6-17).1Cor. 9:6-17).

Page 34: Introducere în Homiletică

Chemarea la slujirea Evangheliei trebuie să Chemarea la slujirea Evangheliei trebuie să se evidenţieze atât pe plan individual – se evidenţieze atât pe plan individual – lăuntric, cât şi pe plan exterior.lăuntric, cât şi pe plan exterior.

Pe plan lăuntric, aceasta constă într-o Pe plan lăuntric, aceasta constă într-o deosebită vizitare a Duhului Sfânt, în care deosebită vizitare a Duhului Sfânt, în care candidatul a auzit în sufletul său chemarea: candidatul a auzit în sufletul său chemarea: “Vino după Mine şi te voi face pescar de “Vino după Mine şi te voi face pescar de oameni”. Iar hotărârea de a urma această oameni”. Iar hotărârea de a urma această chemare să fie în aşa fel încât nimeni să nu-chemare să fie în aşa fel încât nimeni să nu-i poată rezista.i poată rezista.

Page 35: Introducere în Homiletică

Pe plan extern, cel chemat va predica Pe plan extern, cel chemat va predica Evanghelia pretutindeni. Evanghelia pretutindeni.

Chemarea se vede din ceea ce face Chemarea se vede din ceea ce face necondiţionat. Cineva spunea: “Dacă nu eşti necondiţionat. Cineva spunea: “Dacă nu eşti o persoană care predici oriunde mergi, o persoană care predici oriunde mergi, degeaba ai merge undeva să predici”. degeaba ai merge undeva să predici”.

Evidenţele exterioare ale chemării constau Evidenţele exterioare ale chemării constau în acele calificări speciale, văzute de în acele calificări speciale, văzute de biserică, cu care Dumnezeu înzestrează pe biserică, cu care Dumnezeu înzestrează pe cei chemaţi pentru slujire şi corespund cu cei chemaţi pentru slujire şi corespund cu cerinţele Cuvântului lui Dumnezeu (1Tim. cerinţele Cuvântului lui Dumnezeu (1Tim. 3:2-7; Tit 1:6-9).3:2-7; Tit 1:6-9).

Page 36: Introducere în Homiletică

1.5.2. Darul spiritual şi înzestrarea 1.5.2. Darul spiritual şi înzestrarea naturală (talentul)naturală (talentul)

Abilitatea de a predica Cuvântul lui Dumnezeu Abilitatea de a predica Cuvântul lui Dumnezeu vine odată cu primirea Duhului Sfânt, care vine odată cu primirea Duhului Sfânt, care înzestrează persoana cu darurile de înzestrează persoana cu darurile de prorocproroc sau sau păstor-învăţătorpăstor-învăţător. Nu trebuie confundat cu talentul . Nu trebuie confundat cu talentul înnăscut de orator. înnăscut de orator.

Un om cu talent de orator poate primi la convertire Un om cu talent de orator poate primi la convertire darul de păstor-învăţător, dar poate primi şi alte darul de păstor-învăţător, dar poate primi şi alte daruri. daruri.

Darul de predicator se evidenţiază prin: puterea de Darul de predicator se evidenţiază prin: puterea de a gândi cu claritate sau clarviziunea, puterea de a a gândi cu claritate sau clarviziunea, puterea de a vorbi temeinic şi convingător şi de a simţi cu vorbi temeinic şi convingător şi de a simţi cu profunzime. Abilitatea de a transmite oamenilor profunzime. Abilitatea de a transmite oamenilor cuvintele lui Dumnezeu. cuvintele lui Dumnezeu.

Page 37: Introducere în Homiletică

Darul spiritual trebuie dezvoltat prin: Darul spiritual trebuie dezvoltat prin: rugăciune, studiu, disciplină şi aplicaţie sau rugăciune, studiu, disciplină şi aplicaţie sau exerciţiu. exerciţiu.

Spurgeon spunea studenţilor săi că Spurgeon spunea studenţilor săi că predicatorul învaţă să predice predicând, ca predicatorul învaţă să predice predicând, ca şi înotătorul, înotând. Tot aşa insistă şi şi înotătorul, înotând. Tot aşa insistă şi apostolul Pavel (2Tim. 2:1-2).apostolul Pavel (2Tim. 2:1-2).

Page 38: Introducere în Homiletică

1.5.3. Dependenţă de 1.5.3. Dependenţă de Duhul SfântDuhul Sfânt

Darul de predicare este o manifestare a Duhului Sfânt în Darul de predicare este o manifestare a Duhului Sfânt în slujitor (1Cor. 12:7).slujitor (1Cor. 12:7).

Duhul Sfânt este Cel ce lucrează în predicator rodul Său, Duhul Sfânt este Cel ce lucrează în predicator rodul Său, pentru ca acesta să fie o mărturie bună pentru ascultători pentru ca acesta să fie o mărturie bună pentru ascultători (Gal. 5:22-23).(Gal. 5:22-23).

Prezenţa Duhului în vorbitor asigură putere şi îndrăzneală Prezenţa Duhului în vorbitor asigură putere şi îndrăzneală pentru a predica (Fapte 1:8; 4:31).pentru a predica (Fapte 1:8; 4:31).

Duhul Sfânt convinge omul de păcat (Ioan 16:8).Duhul Sfânt convinge omul de păcat (Ioan 16:8). Dependenţa noastră de Duhul Sfânt înseamnă ascultarea Dependenţa noastră de Duhul Sfânt înseamnă ascultarea

de El ca Domn şi Dumnezeu. de El ca Domn şi Dumnezeu. Duhul Sfânt călăuzeşte predicatorul în alegerea textului, Duhul Sfânt călăuzeşte predicatorul în alegerea textului,

subiectului; în pregătirea mesajului şi în predicarea cu subiectului; în pregătirea mesajului şi în predicarea cu putere al acestuiaputere al acestuia (1Cor. 2:13). (1Cor. 2:13).

Page 39: Introducere în Homiletică

1.5.4. Experienţa vitală a trăirii 1.5.4. Experienţa vitală a trăirii creştinecreştine

Aceasta înseamnă că predicatorul este Aceasta înseamnă că predicatorul este chemat mai întâi la ucenicie şi numai apoi la chemat mai întâi la ucenicie şi numai apoi la slujirea Evangheliei. La fel a fost şi cu slujirea Evangheliei. La fel a fost şi cu apostolii Domnului Isus. apostolii Domnului Isus.

Opinia justă a lui Spurgeon era că cel ce nu Opinia justă a lui Spurgeon era că cel ce nu are chemarea pentru a duce o viaţă sfântă, are chemarea pentru a duce o viaţă sfântă, nu este chemat nici la propovăduirea nu este chemat nici la propovăduirea Evangheliei.Evangheliei.

Page 40: Introducere în Homiletică

Profesorul Alexa Popovici afirmă că evlavia Profesorul Alexa Popovici afirmă că evlavia personală lucrată de Duhul Sfânt în viaţa personală lucrată de Duhul Sfânt în viaţa predicatorului este aceea care-l inspiră şi-l predicatorului este aceea care-l inspiră şi-l înflăcărează pentru slujirea Evangheliei: “Numai înflăcărează pentru slujirea Evangheliei: “Numai pietatea transformă cuvântarea în predică”. pietatea transformă cuvântarea în predică”.

De aceea o viaţă devoţională concretă (de De aceea o viaţă devoţională concretă (de rugăciune şi studiere a Cuvântului, în mod regulat, rugăciune şi studiere a Cuvântului, în mod regulat, pentru sine), cât şi o trăire concretă a Sfintelor pentru sine), cât şi o trăire concretă a Sfintelor Scripturi, în fiecare domeniu al vieţii, se impune Scripturi, în fiecare domeniu al vieţii, se impune fiecărui predicator. fiecărui predicator.

Răstignirea şi consacrarea de sine trebuie să fie Răstignirea şi consacrarea de sine trebuie să fie realitate indiscutabilă (Gal. 2:20).realitate indiscutabilă (Gal. 2:20).

Page 41: Introducere în Homiletică

1.5.5. Cunoştinţele şi studiu continuu1.5.5. Cunoştinţele şi studiu continuu O bună şi reală predicare nu se poate O bună şi reală predicare nu se poate

realiza fără cunoştinţe adecvate. realiza fără cunoştinţe adecvate. Predicatorul trebuie să cunoască Sfintele Predicatorul trebuie să cunoască Sfintele Scripturi, calea mântuirii şi lucrurile Scripturi, calea mântuirii şi lucrurile Împărăţiei lui Dumnezeu. Împărăţiei lui Dumnezeu.

Evlavia este aceea care dă putere predicii, Evlavia este aceea care dă putere predicii, talentul îi dă aripi, iar cunoştinţa îi oferă talentul îi dă aripi, iar cunoştinţa îi oferă materialul necesar. materialul necesar.

Pentru a ţine pas cu timpul, predicatorul are Pentru a ţine pas cu timpul, predicatorul are nevoie de autodisciplină. Autodisciplina este nevoie de autodisciplină. Autodisciplina este procesul caracterizat de stăpânire de sine procesul caracterizat de stăpânire de sine (de autocontrol).(de autocontrol).

Page 42: Introducere în Homiletică

Predicatorul trebuie să aibă un program de Predicatorul trebuie să aibă un program de lucru cu listă de priorităţi. lucru cu listă de priorităţi.

De asemenea, trebuie să aibă un timp De asemenea, trebuie să aibă un timp anume pentru studiul Bibliei, al cărţilor anume pentru studiul Bibliei, al cărţilor teologice şi al altor cărţi ajutătoare. teologice şi al altor cărţi ajutătoare.

Biblia trebuie citită sistematic; de dorit o Biblia trebuie citită sistematic; de dorit o dată pe an de citit în întregime, iar cărţile dată pe an de citit în întregime, iar cărţile mai importante (Noul Testament) repetate mai importante (Noul Testament) repetate de mai multe ori.de mai multe ori.

Pe lângă cunoştinţă, se cere şi capacitatea Pe lângă cunoştinţă, se cere şi capacitatea de a folosi cu înţelepciune ceea ce a de a folosi cu înţelepciune ceea ce a acumulat prin studiu.acumulat prin studiu.

Page 43: Introducere în Homiletică

1.5.6. Sănătate fizică şi psihică1.5.6. Sănătate fizică şi psihică

O bună sănătate este foarte importantă pentru O bună sănătate este foarte importantă pentru predicator. Aceasta nu numai că-l ajută să-şi predicator. Aceasta nu numai că-l ajută să-şi îndeplinească bine slujba, dar îi influenţează şi îndeplinească bine slujba, dar îi influenţează şi buna dispoziţie, atitudinea optimistă, gândirea buna dispoziţie, atitudinea optimistă, gândirea clară şi vitalitatea. clară şi vitalitatea.

Urarea apostolului Ioan adresată preaiubitului Urarea apostolului Ioan adresată preaiubitului Gaiu “preaiubitule, doresc ca toate lucrurile tale Gaiu “preaiubitule, doresc ca toate lucrurile tale să-ţi meargă bine, şi sănătatea ta să sporească tot să-ţi meargă bine, şi sănătatea ta să sporească tot aşa cum sporeşte sufletul tău”, (3Ioan 2) este aşa cum sporeşte sufletul tău”, (3Ioan 2) este potrivită pentru fiecare slujitor al Cuvântului. potrivită pentru fiecare slujitor al Cuvântului.

Page 44: Introducere în Homiletică

Muncă asiduă.Muncă asiduă.

Page 45: Introducere în Homiletică
Page 46: Introducere în Homiletică

Relaxare şi odihnăRelaxare şi odihnă

Page 47: Introducere în Homiletică

Exerciţii fizice şi sportExerciţii fizice şi sport

Page 48: Introducere în Homiletică

O dietă alimentară corectă.O dietă alimentară corectă.

Page 49: Introducere în Homiletică

1.6. MESAJUL 1.6. MESAJUL PREDICATORULUIPREDICATORULUI

Predicatorul creştin nu are nimic altceva de Predicatorul creştin nu are nimic altceva de transmis decât mesajul lui Dumnezeu. transmis decât mesajul lui Dumnezeu.

Biblia trebuie să fie singura sursă pentru mesajul Biblia trebuie să fie singura sursă pentru mesajul său. Mesajul predicatorului este un mesaj care a său. Mesajul predicatorului este un mesaj care a fost dat; el nu trebuie să încerce să-l creeze. fost dat; el nu trebuie să încerce să-l creeze.

Fiecare idee pe care o are de transmis a fost dată. Fiecare idee pe care o are de transmis a fost dată. El are doar de interpretat Scripturile, de ilustrat, El are doar de interpretat Scripturile, de ilustrat,

pentru a putea fi mai bine înţeles, şi de aplicat, pentru a putea fi mai bine înţeles, şi de aplicat, nicidecum nu are de creat mesajul. nicidecum nu are de creat mesajul.

Page 50: Introducere în Homiletică

Predicarea nu este altceva decât a da voce Predicarea nu este altceva decât a da voce Bibliei şi a-Bibliei şi a-LL lăsa pe Dumnezeu să lăsa pe Dumnezeu să vorbească prin Cuvântul Său. vorbească prin Cuvântul Său.

În Biblie, predicatorul va avea materialul lui În Biblie, predicatorul va avea materialul lui de bază pentru predică, pentru toată viaţa de bază pentru predică, pentru toată viaţa lui. lui.

O viaţă întreagă nu este suficientă pentru O viaţă întreagă nu este suficientă pentru studierea şi predicarea întregii Biblii.studierea şi predicarea întregii Biblii.

Page 51: Introducere în Homiletică

1.6.1. Motive pentru care Biblia este 1.6.1. Motive pentru care Biblia este sursa predicării creştinesursa predicării creştine

1.6.1.1. Mesajul biblic face ca predicarea să fie cu 1.6.1.1. Mesajul biblic face ca predicarea să fie cu adevărat homiletică.adevărat homiletică.

1.6.1.2. Biblia oferă predicatorului ceva spiritual 1.6.1.2. Biblia oferă predicatorului ceva spiritual relevant de proclamat.relevant de proclamat.

1.6.1.3. Folosirea Bibliei asigură creşterea 1.6.1.3. Folosirea Bibliei asigură creşterea predicatorului în har şi cunoştinţă.predicatorului în har şi cunoştinţă.

1.6.1.4. Folosirea Bibliei oferă suficientă varietate în 1.6.1.4. Folosirea Bibliei oferă suficientă varietate în predicare.predicare.

1.6.1.5. Folosirea Bibliei întăreşte autoritatea 1.6.1.5. Folosirea Bibliei întăreşte autoritatea mesajului.mesajului.

1.6.1.6. Folosirea Bibliei este plăcută lui Dumnezeu.1.6.1.6. Folosirea Bibliei este plăcută lui Dumnezeu.

Page 52: Introducere în Homiletică

1.7. INTERPRETAREA 1.7. INTERPRETAREA CUVÂNTULUI LUI DUMNEZEUCUVÂNTULUI LUI DUMNEZEU

A face o interpretare corectă a pasajului A face o interpretare corectă a pasajului biblic, potrivit semnificaţiei reale a acestuia, biblic, potrivit semnificaţiei reale a acestuia, este o sacră datorie a fiecărui predicator este o sacră datorie a fiecărui predicator (2Tim. 2:15).(2Tim. 2:15).

Page 53: Introducere în Homiletică

1.7.1. Metode greşite de interpretare1.7.1. Metode greşite de interpretare

Pentru ca Biblia să fie predicată cu folos, ea Pentru ca Biblia să fie predicată cu folos, ea trebuie să fie interpretată corect, să fie bine trebuie să fie interpretată corect, să fie bine tălmăcită. tălmăcită.

Este necesar ca fiecare predicator să fie în gardă Este necesar ca fiecare predicator să fie în gardă în ceea ce priveşte metodele greşite de în ceea ce priveşte metodele greşite de interpretare. interpretare.

De-a lungul istoriei creştinismului au fost De-a lungul istoriei creştinismului au fost folosite mai multe metode de interpretare, folosite mai multe metode de interpretare, care, adeseori au îndepărtat pe om de care, adeseori au îndepărtat pe om de sensul real al textului Scripturii. sensul real al textului Scripturii.

Page 54: Introducere în Homiletică

1.7.1.1. Interpretarea alegorică1.7.1.1. Interpretarea alegorică

Această metodă consideră că sensul literal al Această metodă consideră că sensul literal al pasajului este doar vehiculul unui sens mai pasajului este doar vehiculul unui sens mai profund, spiritual. Metoda îşi are originea în profund, spiritual. Metoda îşi are originea în filosofia greacă şi a fost aplicată la Scripturi, filosofia greacă şi a fost aplicată la Scripturi, se pare că din dorinţa de a reconcilia se pare că din dorinţa de a reconcilia Scripturile Vechiului Testament cu filozofia Scripturile Vechiului Testament cu filozofia vremii. Origen a fundamentat interpretarea vremii. Origen a fundamentat interpretarea alegorică ca metodă de interpretare în alegorică ca metodă de interpretare în creştinism. creştinism.

Page 55: Introducere în Homiletică
Page 56: Introducere în Homiletică

1.7.1.2. Interpretarea dogmatică1.7.1.2. Interpretarea dogmatică

Înţelege apropierea de Scripturi pe baza Înţelege apropierea de Scripturi pe baza dogmelor bisericii, a crezului ortodoxiei. Prin dogmelor bisericii, a crezului ortodoxiei. Prin folofolossirea acestei metode Biblia a devenit nu irea acestei metode Biblia a devenit nu sursă a adevărului religios, ci, mai degrabă, sursă a adevărului religios, ci, mai degrabă, un suport pentru teoriile teologice. Metoda un suport pentru teoriile teologice. Metoda aceasta a impus autoritatea bisericii în aceasta a impus autoritatea bisericii în interpretarea Scripturii şi a fost folosită cu interpretarea Scripturii şi a fost folosită cu preponderenţă de către Augustin. preponderenţă de către Augustin.

Page 57: Introducere în Homiletică
Page 58: Introducere în Homiletică

1.7.1.3. Interpretarea1.7.1.3. Interpretarea misticămistică

Este metoda care caută mai multe laturi Este metoda care caută mai multe laturi profunde ale semnificaţiei textului. Metoda a profunde ale semnificaţiei textului. Metoda a fost reacţie radicală împotriva interpreatării fost reacţie radicală împotriva interpreatării strict dogmatice şi a fost folosită şi de către strict dogmatice şi a fost folosită şi de către unele cercuri pietistice din perioada de după unele cercuri pietistice din perioada de după Reformă. Reformă.

Page 59: Introducere în Homiletică
Page 60: Introducere în Homiletică

1.7.1.4. Interpretarea raţionalistă1.7.1.4. Interpretarea raţionalistă

Pornind de la presupunerea că inteligenţa Pornind de la presupunerea că inteligenţa umană este capabilă să înţeleagă Scripturile umană este capabilă să înţeleagă Scripturile din aprecierea raţională a ceea ce este fals din aprecierea raţională a ceea ce este fals sau adevărat, a condus la teologia sau adevărat, a condus la teologia raţionalistă din mijlocul sec. Al XIX-lea şi raţionalistă din mijlocul sec. Al XIX-lea şi începutul sec. Al XX-lea. Metoda a stat la începutul sec. Al XX-lea. Metoda a stat la baza interpretării liberaliste a Bibliei. baza interpretării liberaliste a Bibliei.

Page 61: Introducere în Homiletică
Page 62: Introducere în Homiletică

1.7.1.5. Interpretarea naturalistă1.7.1.5. Interpretarea naturalistă

Această metodă a respins minunile şi Această metodă a respins minunile şi intervenţia divină supranaturală în istorie şi intervenţia divină supranaturală în istorie şi a căutat să explice minunile Domnului Isus a căutat să explice minunile Domnului Isus pe cale naturală, raţională. Nu se poate pe cale naturală, raţională. Nu se poate aprecia cât de mult a deviat această metodă aprecia cât de mult a deviat această metodă lucrurile privind adevărul revelat. lucrurile privind adevărul revelat.

Page 63: Introducere în Homiletică

1.7.1.6. Interpretarea mitică1.7.1.6. Interpretarea mitică

A fost promovată de către David Frederich A fost promovată de către David Frederich Strauss. Pornind de la presupunerea că Strauss. Pornind de la presupunerea că ideea de Dumnezeu şi adevărurile creştine ideea de Dumnezeu şi adevărurile creştine s-au dezvoltat în conştiinţa umanităţii şi că s-au dezvoltat în conştiinţa umanităţii şi că nu constituie un rezultat al revelaţiei. nu constituie un rezultat al revelaţiei. Strauss a dezvoltat această metodă. Pentru Strauss a dezvoltat această metodă. Pentru el, Hristos a fost creaţia mitică a bisericii el, Hristos a fost creaţia mitică a bisericii primare. primare.

Page 64: Introducere în Homiletică
Page 65: Introducere în Homiletică

1.7.1.7. Interpretarea morală1.7.1.7. Interpretarea morală

Teorie dezvoltată mai ales de Imanuel Kant, Teorie dezvoltată mai ales de Imanuel Kant, care a urmărit în Biblie doar conţinutul etic care a urmărit în Biblie doar conţinutul etic (moral), trecând cu vederea conţinutul (moral), trecând cu vederea conţinutul teologic. teologic.

Page 66: Introducere în Homiletică

1.7.1.8. Interpretarea în baza 1.7.1.8. Interpretarea în baza criticismului formal al textului bibliccriticismului formal al textului biblic

Metoda concepe Biblia ca fiind rezultatul Metoda concepe Biblia ca fiind rezultatul muncii redacţionale în baza unor surse muncii redacţionale în baza unor surse originale limitate. Interpretul trebuie să originale limitate. Interpretul trebuie să distingă aceste surse. distingă aceste surse.

Page 67: Introducere în Homiletică

1.7.2. Sugestii pentru o corectă 1.7.2. Sugestii pentru o corectă interpretare a textelor bibliceinterpretare a textelor biblice

1.7.2.1. Studierera gramaticală a textului.1.7.2.1. Studierera gramaticală a textului.1.7.2.2. Studierea cu grijă a tuturor sensurilor 1.7.2.2. Studierea cu grijă a tuturor sensurilor

figurative ce apar în text.figurative ce apar în text.1.7.2.3. Studierea textului din punct de vedere 1.7.2.3. Studierea textului din punct de vedere

istoric şi geografic, deasemenea cultural.istoric şi geografic, deasemenea cultural.1.7.2.4. Studierea textului, în contextul 1.7.2.4. Studierea textului, în contextul

apropiat şi îndepărtat.apropiat şi îndepărtat.1.7.2.5. Studierea textului în raport cu 1.7.2.5. Studierea textului în raport cu

învăţătura generală a Scripturilor.învăţătura generală a Scripturilor.

Page 68: Introducere în Homiletică

Predica apare ca o construcţie care are şi ea fundaţie, sau elementele pe care se bazează.

Page 69: Introducere în Homiletică

CAPITOLUL 2CAPITOLUL 2ELEMENTELE DE BAZĂ ALE ELEMENTELE DE BAZĂ ALE

PREDICIIPREDICII2.1. Textul predicii2.1. Textul predicii

2.2. Scopul predicii2.2. Scopul predicii

2.3. Subiectul predicii2.3. Subiectul predicii ““ ””

2.4. Sumarul sau esenţa predicii2.4. Sumarul sau esenţa predicii

Page 70: Introducere în Homiletică

2.1. TEXTUL PREDICII2.1. TEXTUL PREDICII

Textul este pasajul biblic care sugerează Textul este pasajul biblic care sugerează predica sau pe baza căruia se construieşte predica sau pe baza căruia se construieşte aceasta. aceasta.

Cuvântul vine de la latinescul Cuvântul vine de la latinescul “texere”“texere” (“(“a a ţeseţese”), care, figurativ, înseamnă ”), care, figurativ, înseamnă ““a punea pune împreunăîmpreună”, “”, “a construia construi”, “”, “a compunea compune”,”, adică; adică; a exprima gânduri într-o vorbire sau scriere a exprima gânduri într-o vorbire sau scriere continuă. continuă.

Page 71: Introducere în Homiletică

2.1.1. Folosirea textului pentru 2.1.1. Folosirea textului pentru predicăpredică

Se ştie că la originea ei, predica, la creştinii din Se ştie că la originea ei, predica, la creştinii din primul veac, a fost expoziţională. Ei vorbeau de primul veac, a fost expoziţională. Ei vorbeau de obicei pe baza unui pasaj biblic considerabil. obicei pe baza unui pasaj biblic considerabil.

Exemplu: Domnul Isus a predicat la Nazaret, Exemplu: Domnul Isus a predicat la Nazaret, folosind textul din Isaia 61:1-3 (Luca 4:16-30). folosind textul din Isaia 61:1-3 (Luca 4:16-30).

Apostolul Petru în ziua Cincizecimii, a predicat în Apostolul Petru în ziua Cincizecimii, a predicat în baza textului din Ioel 2:28-29 (Fapte 2:14-36). baza textului din Ioel 2:28-29 (Fapte 2:14-36).

Page 72: Introducere în Homiletică

Mai târziu, predicatorii s-au orientat spre Mai târziu, predicatorii s-au orientat spre practica folosirii textelor mai scurte, iar în practica folosirii textelor mai scurte, iar în timpurile moderne există tendinţa chiar de a timpurile moderne există tendinţa chiar de a predica fără un text biblic. predica fără un text biblic.

Însă ca regulă generală: Scopurile predicii Însă ca regulă generală: Scopurile predicii sunt mai bine atinse când predica este sunt mai bine atinse când predica este bazată pe un text biblic bine ales. bazată pe un text biblic bine ales.

Iată câteva motive care justifică folosirea Iată câteva motive care justifică folosirea unui text:unui text:

Page 73: Introducere în Homiletică

2.1.1.1. Respectarea onoarei 2.1.1.1. Respectarea onoarei bisericiibisericii

Lipsa textului ar expune biserica la bunul plac al Lipsa textului ar expune biserica la bunul plac al predicatorului, pe când textul este o bază comună pentru predicatorului, pe când textul este o bază comună pentru predicator şi pentru ascultători. predicator şi pentru ascultători.

Predicatorul va trebui să nu uite niciodată că oamenii vin la Predicatorul va trebui să nu uite niciodată că oamenii vin la biserică să asculte Cuvântul lui Dumnezeu. biserică să asculte Cuvântul lui Dumnezeu.

Mai mult, prin textul biblic, predicatorul este supus unei Mai mult, prin textul biblic, predicatorul este supus unei discipline morale de a nu prezenta în predică propria sa discipline morale de a nu prezenta în predică propria sa înţelepciune, ci Cuvântul Celui ce l-a trimis, iar biserica, înţelepciune, ci Cuvântul Celui ce l-a trimis, iar biserica, numai în felul acesta este edificată spiritual. numai în felul acesta este edificată spiritual.

Numai folosind un text ca bază la predică, nevoile Numai folosind un text ca bază la predică, nevoile ascultătorilor sunt întâlnite şi soluţionate, iar edificarea ascultătorilor sunt întâlnite şi soluţionate, iar edificarea spirituală este asigurată. spirituală este asigurată.

Page 74: Introducere în Homiletică

2.1.1.2. Uşurarea muncii 2.1.1.2. Uşurarea muncii predicatoruluipredicatorului

Textul îl va ajuta pe predicator să stabilească un Textul îl va ajuta pe predicator să stabilească un scop biblic pentru fiecare predică, care apoi merită scop biblic pentru fiecare predică, care apoi merită să fie urmărit până la capăt. să fie urmărit până la capăt.

Predicând pe baza unui text, predicatorul va putea Predicând pe baza unui text, predicatorul va putea urmări în mai multe predici laturi diferite ale urmări în mai multe predici laturi diferite ale aceleiaşi teme generale.aceleiaşi teme generale.

Chiar şi mai mult, textul este acela care oferă Chiar şi mai mult, textul este acela care oferă predicatorului material biblic pentru predica sa. predicatorului material biblic pentru predica sa.

Aici, predicatorul are câmp de explorare, de Aici, predicatorul are câmp de explorare, de extragere a ideilor şi concluziilor, de prezentare a extragere a ideilor şi concluziilor, de prezentare a argumentelor şi temei, pentru aplicarea lor la argumentelor şi temei, pentru aplicarea lor la vieţile ascultătorilor. vieţile ascultătorilor.

Page 75: Introducere în Homiletică

2.1.1.3. Atmosferă spirituală2.1.1.3. Atmosferă spirituală

Textul biblic este acel care creează atmosfera Textul biblic este acel care creează atmosfera spirituală atât de necesară pregătirii şi susţinerii spirituală atât de necesară pregătirii şi susţinerii predicii. predicii.

Cuvântul este al lui Dumnezeu şi este singurul Cuvântul este al lui Dumnezeu şi este singurul folosit de Duhul Sfânt, pentru a-l inspira pe folosit de Duhul Sfânt, pentru a-l inspira pe predicator, pentru a-i aprinde imaginaţia şi a-i predicator, pentru a-i aprinde imaginaţia şi a-i mobiliza raţiunea, sentimentele şi voinţa. mobiliza raţiunea, sentimentele şi voinţa.

Textul convinge pe ascultător, şi prin text Duhul Textul convinge pe ascultător, şi prin text Duhul Sfânt produce rezultatele pocăinţei, credinţei, Sfânt produce rezultatele pocăinţei, credinţei, naşterii din nou, vieţii spirituale şi creşterii în har. naşterii din nou, vieţii spirituale şi creşterii în har.

Page 76: Introducere în Homiletică

2.1.2. ALEGEREA TEXTULUI 2.1.2. ALEGEREA TEXTULUI PENTRU PREDICĂPENTRU PREDICĂ

O deosebită grijă trebuie să manifeste predicatorul O deosebită grijă trebuie să manifeste predicatorul în alegerea textului de predică.în alegerea textului de predică.

De multe ori, unul din cele mai grele lucruri este De multe ori, unul din cele mai grele lucruri este tocmai găsirea unui text de care să se lege inima tocmai găsirea unui text de care să se lege inima predicatorului, de care să se îndrăgostească şi predicatorului, de care să se îndrăgostească şi care să-l obsedeze, obligându-l astfel să-l predice.care să-l obsedeze, obligându-l astfel să-l predice.

Aceasta trebuie să fie o preocupare permanentă Aceasta trebuie să fie o preocupare permanentă în viaţa fiecărui predicator, căci un text bine ales în viaţa fiecărui predicator, căci un text bine ales va genera o predică bună. va genera o predică bună.

Există câteva reguli de alegere a unui text bun de Există câteva reguli de alegere a unui text bun de predică:predică:

Page 77: Introducere în Homiletică

2.1.2.1. Textul de predică trebuie 2.1.2.1. Textul de predică trebuie să fie să fie clarclar. .

Dacă textul şi semnificaţia lui nu sunt clare, Dacă textul şi semnificaţia lui nu sunt clare, ascultătorii pot fi puşi în încurcătură. ascultătorii pot fi puşi în încurcătură.

O deosebită grijă va trebui să aibă O deosebită grijă va trebui să aibă predicatorul în cazul textelor grele. predicatorul în cazul textelor grele.

Este necesar să se ia în considerare Este necesar să se ia în considerare exactitatea traducerii. (Gal. 3:24)exactitatea traducerii. (Gal. 3:24)

Ex. 1Cor. 15:29Ex. 1Cor. 15:29

Page 78: Introducere în Homiletică

2.1.2.2. Textul să fie 2.1.2.2. Textul să fie potrivitpotrivit pentru pentru edificarea ascultătoriloredificarea ascultătorilor

Să fie potrivit cu situaţia prezentă a Să fie potrivit cu situaţia prezentă a ascultătorilor şi sugestiv pentru învăţături ascultătorilor şi sugestiv pentru învăţături practice. practice.

Aceasta, în toate împrejurările, dar mai ales Aceasta, în toate împrejurările, dar mai ales la predici ocazionale (funerarii, căsătorie la predici ocazionale (funerarii, căsătorie etc. ).etc. ).

Ex. Funerarii Gen. 48:21; Căsătorie 24: 67. Ex. Funerarii Gen. 48:21; Căsătorie 24: 67.

Page 79: Introducere în Homiletică

2.1.2.3. Textul 2.1.2.3. Textul să nu aibă aspecte să nu aibă aspecte ciudateciudate şi să nu producă ilaritate. şi să nu producă ilaritate.

În Biblie sunt şi texte care, citite în biserică În Biblie sunt şi texte care, citite în biserică sau la o ocazie nepotrivită, ar produce sau la o ocazie nepotrivită, ar produce ilaritate.ilaritate.

Ex. Unele texte din Cântarea Cântărilor, Ex. Unele texte din Cântarea Cântărilor, Gen. 22:5 (rostit cu ocazia plecării unui Gen. 22:5 (rostit cu ocazia plecării unui păstor); Ioan 14:2-3 (plecarea fratelui la păstor); Ioan 14:2-3 (plecarea fratelui la închisoare). închisoare).

Page 80: Introducere în Homiletică

2.1.2.4. Textul trebuie să aibă 2.1.2.4. Textul trebuie să aibă legătură clară cu subiectullegătură clară cu subiectul

Cel mai fericit caz este atunciCel mai fericit caz este atunci când subiectul când subiectul apare în mod natural din textul de predică. apare în mod natural din textul de predică.

În cazul în care Duhul Sfânt i-a pus pe inima În cazul în care Duhul Sfânt i-a pus pe inima predicatorului un subiect de predică, atunci va predicatorului un subiect de predică, atunci va căuta cu multă stăruinţă un text destul de potrivit căuta cu multă stăruinţă un text destul de potrivit pentru subiectul respectiv. pentru subiectul respectiv.

Trebuie reţinut şi faptuTrebuie reţinut şi faptull că dintr-un text pot să fie că dintr-un text pot să fie formulate mai multe subiecte:formulate mai multe subiecte:

Ps. 23:1 (15 subiecte).Ps. 23:1 (15 subiecte). Rom. 8:23 (14).Rom. 8:23 (14). Ioan 3:16 (18).Ioan 3:16 (18).

Page 81: Introducere în Homiletică

2.1.2.5. Textele binecunoscute 2.1.2.5. Textele binecunoscute nu nu trebuie să fie evitatetrebuie să fie evitate..

Unii predicatori evită textele clasice, pentru Unii predicatori evită textele clasice, pentru că sunt foarte cunoscute. că sunt foarte cunoscute.

Cu toate acestea, asemenea texte sunt Cu toate acestea, asemenea texte sunt nespus de importante şi deosebit de nespus de importante şi deosebit de potrivite pentru predică.potrivite pentru predică.

Ioan 3:16; Rom. 3:23; 6:23; Matei 28:16-20 Ioan 3:16; Rom. 3:23; 6:23; Matei 28:16-20 etc. etc.

Page 82: Introducere în Homiletică

Pe baza principiilor de mai sus găsiţi în Pe baza principiilor de mai sus găsiţi în Scriptură şi scrieţi douăzeci (20) de texte Scriptură şi scrieţi douăzeci (20) de texte diferite pentru predică. diferite pentru predică.

Page 83: Introducere în Homiletică

2.1.3. Câteva sugestii practice 2.1.3. Câteva sugestii practice pentru fiecare predicator:pentru fiecare predicator:

Page 84: Introducere în Homiletică

Rugăciune Rugăciune

Făceţi-vă obiceiul de a discuta cu Făceţi-vă obiceiul de a discuta cu Dumnezeu în rugăciunile voastre despre Dumnezeu în rugăciunile voastre despre textul pentru fiecare predică.textul pentru fiecare predică.

Duhul Sfânt este gata să inspire pe Duhul Sfânt este gata să inspire pe predicator şi în această muncă deosebit de predicator şi în această muncă deosebit de grea şi pretenţioasă, de alegere a unui text grea şi pretenţioasă, de alegere a unui text potrivit pentru fiecare predică.potrivit pentru fiecare predică.

Nici un adevărat predicator al Evangheliei Nici un adevărat predicator al Evangheliei nu-şi poate permite să ia la întâmplare un nu-şi poate permite să ia la întâmplare un text din Sfânta Scriptură şi să abuzeze astfel text din Sfânta Scriptură şi să abuzeze astfel de buna credinţă şi timpul ascultătorilor săi. de buna credinţă şi timpul ascultătorilor săi.

Page 85: Introducere în Homiletică

Preocupare permanentăPreocupare permanentă

Preocupaţi-vă, în mod permanent, de Preocupaţi-vă, în mod permanent, de descoperirea textelor “bune” de predică pentru descoperirea textelor “bune” de predică pentru diferite ocazii.diferite ocazii.

În scopul acesta este bine să se ţină un caiet sau În scopul acesta este bine să se ţină un caiet sau carnet, în care să se întocmească o listă de texte carnet, în care să se întocmească o listă de texte procurate din citirea personală a Bibliei, a cărţilor procurate din citirea personală a Bibliei, a cărţilor de teologie, a unor colecţii de predici etc. de teologie, a unor colecţii de predici etc.

Ascultând şi de alţi predicatori, citind biografiile Ascultând şi de alţi predicatori, citind biografiile oamenilor lui Dumnezeu, comunicând cu alţi oamenilor lui Dumnezeu, comunicând cu alţi slujitori ai Cuvântului moduri de pregătire a slujitori ai Cuvântului moduri de pregătire a mesajelor, fiecare predicator va putea să adauge mesajelor, fiecare predicator va putea să adauge la lista sa personală o mulţime de texte potrivite la lista sa personală o mulţime de texte potrivite pentru anumite predici. pentru anumite predici.

Page 86: Introducere în Homiletică

Faceţi în aşa fel ca textul să vă Faceţi în aşa fel ca textul să vă stăpânească!stăpânească!

Lucrul acesta este posibil printr-o meditaţie Lucrul acesta este posibil printr-o meditaţie serioasă asupra Bibliei, sub călăuzirea serioasă asupra Bibliei, sub călăuzirea Duhului Sfânt şi sub impulsul întrebării: “Ce Duhului Sfânt şi sub impulsul întrebării: “Ce doreşte Dumnezeu să predic?”. doreşte Dumnezeu să predic?”.

Page 87: Introducere în Homiletică

2.1.4. Felurile textului2.1.4. Felurile textului

2.1.4.1. Din punct de vedere al rolului pe care-2.1.4.1. Din punct de vedere al rolului pe care- l are textul faţă de predică, textele l are textul faţă de predică, textele

pot pot fi: fi:

Page 88: Introducere în Homiletică

Texte inspirativeTexte inspirative

Textul inspirativ este pasajul mai amplu ce Textul inspirativ este pasajul mai amplu ce cuprinde şi twxtul propriu-zis de predică şi cuprinde şi twxtul propriu-zis de predică şi care se citeşte în mod formal în cadrul care se citeşte în mod formal în cadrul serviciului divin. Textul inspirativ nu trebuie serviciului divin. Textul inspirativ nu trebuie să fie prea lung (15-20 versete maximum să fie prea lung (15-20 versete maximum sunt suficiente). sunt suficiente).

Page 89: Introducere în Homiletică

Texte explorativeTexte explorative

Textul explorativ este fragmentul, de obicei Textul explorativ este fragmentul, de obicei mai scurt, din care sunt extrase adevărurile mai scurt, din care sunt extrase adevărurile predicii pe baza exegezei. Textul explorativ predicii pe baza exegezei. Textul explorativ trebuie să aibă legătura cea mai directă cu trebuie să aibă legătura cea mai directă cu subiectul predicii şi cu gândurile principale subiectul predicii şi cu gândurile principale ale acesteia. ale acesteia.

Page 90: Introducere în Homiletică

2.1.4.2. După extinderea lor textele 2.1.4.2. După extinderea lor textele de predică sunt:de predică sunt:

1.1. Texte simpleTexte simpleSunt textele formate dintr-un singur verset sau uneori chiar Sunt textele formate dintr-un singur verset sau uneori chiar

dintr-un singur fragment al unui verset. dintr-un singur fragment al unui verset. (Ex. Luca 6:20; 24:29; Ps. 96:1; Apoc. 2:10b)(Ex. Luca 6:20; 24:29; Ps. 96:1; Apoc. 2:10b)PredicatPredicatoori pricepuţi şi cu multă îndemânare şi practică pot ri pricepuţi şi cu multă îndemânare şi practică pot

să-şi construiască predica chiar în baza unui text format să-şi construiască predica chiar în baza unui text format dintr-un singur cuvânt.dintr-un singur cuvânt.

(Ex. Matei 11:28 – “veniţi”)(Ex. Matei 11:28 – “veniţi”)Asemenea texte vor fi recitite chiar la începerea predicii şi Asemenea texte vor fi recitite chiar la începerea predicii şi

ascultătorii vor fi puşi în gardă în privinţa folosirii ascultătorii vor fi puşi în gardă în privinţa folosirii cuvântului. Ele dau o notă de mare curiozitate. cuvântului. Ele dau o notă de mare curiozitate.

Page 91: Introducere în Homiletică

Texte compuseTexte compuse Sunt acelea care cuprind mai multe versete, Sunt acelea care cuprind mai multe versete,

de unde se scot ideile predicii. Acestea pot fi de unde se scot ideile predicii. Acestea pot fi un grup de versete din acelaşi capitol sau un grup de versete din acelaşi capitol sau din capitole consecutive.din capitole consecutive.

(Ex. Gal. 4:21-5:1)(Ex. Gal. 4:21-5:1) Acele texte compuse din versete ce aparţin Acele texte compuse din versete ce aparţin

unor capitole consecutive sunt veritabile, la unor capitole consecutive sunt veritabile, la care, în timpul citirii, nu se sesisează uşor care, în timpul citirii, nu se sesisează uşor trecerea de la un capitol la altul; este tratată trecerea de la un capitol la altul; este tratată aceeaşi idee în ambele părţi ale textului. aceeaşi idee în ambele părţi ale textului.

Page 92: Introducere în Homiletică

Texte conexateTexte conexate

Sunt texte formate din două sau mai multe Sunt texte formate din două sau mai multe pasaje luate din diferite părţi ale Scripturii, pasaje luate din diferite părţi ale Scripturii, care au comuniune de idei.care au comuniune de idei.

(Ex. Is. 53:1-10; 1Pet. 2:21-25)(Ex. Is. 53:1-10; 1Pet. 2:21-25) În folosirea unui asemenea text, predicatorul În folosirea unui asemenea text, predicatorul

va trebui să aibă deosebită grijă pentru ca va trebui să aibă deosebită grijă pentru ca ambele texte conexate să trateze, într-ambele texte conexate să trateze, într-adevăr acelaşi subiect şi totodată va avea adevăr acelaşi subiect şi totodată va avea grijă să nu fie prea lungi pentru a fi citite în grijă să nu fie prea lungi pentru a fi citite în cadrul aceluiaşi serviciu divin. cadrul aceluiaşi serviciu divin.

Page 93: Introducere în Homiletică

2.2. SCOPUL PREDICII2.2. SCOPUL PREDICII Scopul nu are de-a face cu forma sau conţinutul Scopul nu are de-a face cu forma sau conţinutul

predicii, ci mai degrabă, cu rezultatele ei.predicii, ci mai degrabă, cu rezultatele ei. Scopul predicii implică întrebarea: “Ce schimbări Scopul predicii implică întrebarea: “Ce schimbări

în viaţă ar rezulta din ţinerea acestei predici?”în viaţă ar rezulta din ţinerea acestei predici?” Adică scopul predicii este ceea ce doreşte Adică scopul predicii este ceea ce doreşte

predicatorul să realizeze cu predica sa, ceea ce predicatorul să realizeze cu predica sa, ceea ce intenţionează el, prin călăuzirea Duhului Sfânt, să intenţionează el, prin călăuzirea Duhului Sfânt, să se petreacă prin puterea Duhului Sfânt în vieţile se petreacă prin puterea Duhului Sfânt în vieţile ascultătorilor săi. ascultătorilor săi.

Spre acest punct vor fi îndreptate toate ideile, Spre acest punct vor fi îndreptate toate ideile, argumentările şi imaginaţiile folosite în predică. argumentările şi imaginaţiile folosite în predică.

Marea greşeală a multora este că predică fără Marea greşeală a multora este că predică fără scop sau cu un scop confuz, nedefinit. scop sau cu un scop confuz, nedefinit.

Page 94: Introducere în Homiletică

Iar alţii confundă scopul cu subiectul Iar alţii confundă scopul cu subiectul predicii, care este cu totul altceva. predicii, care este cu totul altceva.

(Ex. O predică cu subiectul “Calea (Ex. O predică cu subiectul “Calea mântuirii”, ar putea avea scopul de a-i mântuirii”, ar putea avea scopul de a-i determina pe ascultători să intre pe această determina pe ascultători să intre pe această cale. Sau scopul de a-i învăţa pe credincioşi cale. Sau scopul de a-i învăţa pe credincioşi să umbe pe această cale.)să umbe pe această cale.)

Is. 61: 1-3 Servul Domnului, să convingă Is. 61: 1-3 Servul Domnului, să convingă ascultătorii că El este Hristosulascultătorii că El este Hristosul

Page 95: Introducere în Homiletică

2.2.1. Felurile scopurilor predicii2.2.1. Felurile scopurilor predicii