INVESTIŢIILE ŞI

CREŞTEREA ECONOMICĂ Economii şi investiţii

Multiplicatorul investiţional

Creştere economică – concept, măsurare, factori

Creştere intensivă şi extensivă

Investiţiile

Capital (în principal fix, dar şi circulant)

Cantitativ şi calitativ

= realizarea de noi capitaluri fixe, dezvoltarea

şi/sau modernizarea celor existente, creşterea

volumului stocurilor de capital circulant, ca şi

înlocuirea capitalului fix uzat

economia reală (şi nu economia monetară →

plasamentele financiare).

Investiţiile

nete (de dezvoltare) - noi capitaluri fixe, dezvoltarea şi/sau modernizarea celor existente, creşterea volumului stocurilor de capital circulant (creşterea capacităţilor de producţie; sursa de finanțare = economiile)

de înlocuire - înlocuirea capitalului fix uzat (menţinerea capacităţilor de producţie; sursa de finanțare = amortizarea)

brute (totale) = nete + de înlocuire

Efectul multiplicator al investiţiilor

arată efectul investiţiilor asupra producţiei şi

veniturilor: sporul producției (și implicit al

venitului) este superior investiţiei iniţiale

realizate:

Y >I

Y = k*I

→ valoarea producția crește de k ori mai mult față de

investiția inițială

Multiplicatorul investiţional (k)

indică cu cât va creşte venitul (valoarea

producției) ca urmare a creşterii investiţiilor (de

regulă cu o unitate):

I

Yk

Creştere economică

procesul de sporire a producţiei şi veniturilor pe locuitor (şi pe ansamblu), iar pe această cale îmbunătăţirea gradului de satisfacere a cerinţelor de consum ale populaţiei şi a nivelului de trai, concomitent cu dezvoltarea potenţialului acumulat şi a structurilor economice, cu asigurarea unui echilibru dinamic a economiei naţionale.

se fundamentează pe punerea în valoarea şi utilizarea eficientă a resurselor şi factorilor economici, a potenţialului economic al unei ţări

Creşterea economică (g):

unde: Y - produsul final real (de regulă PIB),

deci:

ΔPIBreal/loc. = modificarea PIB real pe locuitor în anul curent (t) față

de anul anterior (t-1) → creștere economică: ΔPIBreal/loc.˃0;

criză economică: ΔPIBreal/loc.<0

PIBreal/loc. = PIB real pe locuitor în anul anterior (t-1)

t / t 1

real / loc

t 1

real / loc

g 100Y

Y

t / t 1

real / loc

t 1

real / loc

g 100PIB

PIB

Creşterea economică Intensivă → producția crește cu același volum de

resurse (progres tehnic, crește productivitatea)

Extensivă → creșterea producției presupune creșterea

în aceiași proporție a resurselor folosite

unde: ge - creşterea economică extensivă

gi - creşterea economică intensivă

→ creștere economică: g˃0

→ criză economică: g<0

ie ggg

FLUCTUAŢIILE ACTIVITĂŢII

ECONOMICE

Fluctuaţii economice. Ciclicitate

Ciclurile economice

Politici anticriză

Fluctuaţii economice

totalitatea modificărilor care apar în activitatea economică a unei țări, vizibile la nivel macroeconomic prin variaţia producţiei şi veniturilor.

pot fi:

sezoniere,

aleatoare sau

ciclice.

Ciclicitate economică

forma de evoluţie a activităţii economice

dintr-o ţară în care alternează perioadele de

creştere (de expansiune: relansare şi boom)

cu cele de descreştere economică (de

contracţie: recesiune şi criză).

Ciclu economic

cuprinde perioada dintre două momente

succesive de contracţie (diminuare) a activităţii la

nivel macroeconomic.

are în vedere succesiunea în timp a diferitelor

faze care marchează schimbarea condiţiilor şi

rezultatelor creşterii economice

Cicluri economice pe termen scurt → 2-4/5 ani, acțiune preponderent

la nivel de ramură (concomitent pot fi ramuri în

criză și ramuri în creștere)

comerciale (pe termen mediu sau decenale, cicluri de tip

Juglar)

seculare (pe termen lung - Kondratieff),

ale inovaţiilor (Kuznets).

Cicluri economice pe termen scurt

comerciale (pe termen mediu sau decenale, cicluri

de tip Juglar)

→ 8-12 ani, 4 faze (în general: recesiune, criză,

relansare, boom; dar uneori anumite faze pot lipsi)

→ rezultat al agregării ciclurilor de la nivel de

ramură și influențate de globalizare

→ cele mai importante

seculare (pe termen lung - Kondratieff),

ale inovaţiilor (Kuznets).

Ciclul comercial (decenal)

Apogeul creşterii

(punct de cotitură

superior

PIB real

Timp

Creştere economică

Recesiune

Apogeul crizei

(punct de cotitură

inferior)

Criză

Înviorare (Relansare)

Avânt (Boom)

Descreştere

economică

Cicluri economice pe termen scurt

comerciale (pe termen mediu sau decenale, cicluri de tip

Juglar)

seculare (pe termen lung - Kondratieff)

→ 50-60 ani, 2 faze (ascendentă/descendentă)

→ rezultat al agregării ciclurilor decenale (cuprind

5-6 astfel de cicluri/1 ciclu secular)

→ legat de salturi tehnologice majore / progres

tehnic (apariția de noi produse și ramuri)

ale inovaţiilor (Kuznets).

Ciclul de tip Kondratieff

1780 – Motorul cu

aburi (revoluţia industrială)

1849 – Industria

siderurgică şi căile ferate

1901 – Electricitatea,

Automobilul, Industria chimică

1946 – Petrochimia,

Electronica, Aviaţia

2001 – Informatica, Internetul

Cicluri economice pe termen foarte scurt

pe termen scurt

comerciale (pe termen mediu sau decenale, cicluri de tip

Juglar)

seculare (pe termen lung - Kondratieff),

ale inovaţiilor (Kuznets)

→ cca 20-25 ani

→ tehnologizarea și retehnologizarea proceselor de

producție (legat de durata de viață a mașinilor și

echipamentelor)

Cauze ale ciclicităţii economice

• evoluţia masei monetare;

• cererea agregată;

• oferta agregată;

• de ordin politic;

Politici anticiclice

În fazele de scădere (recesiune/criză):

• politica monetară şi de credit (reducerea dobânzilor, relaxarea condițiilor de creditare, reducerea rezervelor obligatorii);

• politica bugetară:

o politica fiscală (reduceri de impozite, amânări la plată);

o politica cheltuielilor publice (ajutoare extinse pentru persoane fizice, subvenții, achiziții publice);

În fazele de creștere (avânt/boom): invers

© Paul Cocioc, 2021