Prof.coordonator: Lector univ. dr.Scutaru Liliana

Nume student:Păiuș Georgiana-IonelaDrept An I Grupa a-III-a

Facultatea de Științe economice și Administrație Publică-specializarea

Drept

Apărute în economia mondială încă din perioada marilor descoperiri geografice, investiţiile străine directe au înregistrat în ultimele decenii o adevărată explozie în tranzacţiile internaţionale, fapt ce a generat un număr surprinzător de mare de studii şi analize care le-au fost dedicate.

Investiţiile străine directe se definesc ca “proprietatea unui rezident străin asupra unor active (mijloace fixe) cu scopul de a controla folosirea acestor active”. Particularitatea lor o constituie tocmai controlul exercitat de către investitor asupra activelor în care a fost făcută investiţia, control pe care pun accentul toate definiţiile. Investiţiile străine directe constau în transferul unui “pachet industrial” în care sunt cuprinse capital, tehnologii, metode de organizare industrială, expertiză managerială, cunoştinţe de marketing etc., ce permit investitorului să exercite dreptul de control asupra investiţiei. Totuşi, este greu de definit ce înseamnă control. Este, mai degrabă, vorba de participare directă la conducerea şi organizarea producţiei activelor în care s-a investit. În general, se consideră investiţii străine directe întreprinderile în care participarea proprietarului străin depăşeşte o anumită pondere, de obicei între 10-25%.

Investiţiile internaţionale au avut, în special în ultimele trei decenii, un impact puternic asupra creşterii economice, a comerţului exterior şi a structurilor productive din toate ţările lumii, fiind o componentă importantă şi deosebit de dinamică a fluxurilor economice internaţionale.

Investiţia reprezintă cumpărarea de proprietăţi, acţiuni, obligaţiuni etc. sau depunerea de bani la instituţii financiare în scopul argumentării unui venit (dobândă, dividend, chirie etc.) şi a unei creşteri de capital.

Modalităţile concrete prin care un agent economic poate realiza o investiţie cu componentă internaţională sunt:

- construirea “pe loc gol” (investiţii greenfield) a unei societăţi comerciale sau deschiderea unei filiale a firmei deja existente, într-o altă ţară;

- achiziţionarea unei firme străine sau fuziunea cu o astfel de firmă;

- crearea unor societăţi mixte;- cumpărarea de acţiuni de pe o piaţă străină sau emise de o altă

firmă din altă ţară;- cumpărarea de obligaţiuni de pe o piaţă străină sau emise de o

firmă străină;- acordarea unui credit financiar unui agent economic dintr-o altă

ţară sau unui agent economic străin;- încheierea unui contract internaţional de leasing cu componentă

investiţională.Investiţiile directe presupun existenţa a cel puţin două părţi

distincte: agentul economic emitent şi agentul economic receptor.

În literatura de specialitate şi în practica tranzacţională se apreciază că, atunci când investiţia presupune transferarea către agentul emitent al fluxului investiţional a posibilităţii de control şi decizie asupra activităţii receptorului, avem de-a face cu o investiţie străină directă (ISD). Dacă participarea investitorului străin este majoritară şi are ca obiect o investiţie în unităţi de producţie importante prin aportul lor la PIB şi prin calitatea acestui aport, investitorul respectiv poate fi considerat investitor strategic.

Investitorii străini participanţi la asemenea investiţii comune pot fi clasificaţi în:• investitori strategici, cu o participare de cel puţin 30% la capitalul social;• investitori de control, cu o participare de 30% la capitalul social;• investitori majoritari, cu o participare de minim 51% la capitalul social.În cazul în care investiţia nu presupune realizarea unor astfel de raporturi, este

vorba de o investiţie de portofoliu. Investiţia de portofoliu reprezintă întotdeauna un plasament pur financiar, o investiţie financiară. În mod convenţional, statisticile cuprind în categoria investiţiilor directe toate tranzacţiile care trec dintr-un patrimoniu în altul, incluzând mai mult de 10% din acţiunile emise de o firmă.

Începând cu anii ’80 s-a înregistrat o adevărată explozie a interesului şi a practicii investiţiilor directe internaţionale. Fenomenul poate fi pus atât pe seama unor interese politice cât, mai ales, pe seama avantajelor economice ce decurg din asemenea relaţii, atât sub aspectul costurilor şi profitului, cât şi sub aspectul accesului la tehnologiile moderne a tuturor economiilor naţionale şi, respectiv, a accesului la surse de finanţare a unor noi proiecte de dezvoltare în toate statele. După aprecierea mai multor experţi, asistăm practic la etapa în care fluxurile de capital investiţional internaţional s-au constituit în sursele de bază ale dezvoltării economiei mondiale.

Creşterea economică mondială, mai cu seamă în statele dezvoltate, determină, la rândul său, importante creşteri ale volumului de investiţii internaţionale.

Din punct de vedere al originii investiţiilor străine, principalele ţări investitoare în România sunt: Olanda, Austria, Franţa, Germania, Italia, SUA şi Marea Britanie.

a)Cadrul legal Principalul factor care a stopat în perioada comunistă fluxul de capital

investiţional străin în economia naţională l-a reprezentat incompatibilitatea de fond între substanţa economică a acestor investiţii şi specificul mediului economic în care ele trebuiau să funcţioneze.

După decembrie 1989 au fost adoptate o serie de legi cu privire la investiţiile străine: Legea nr. 15/1990 privind transformarea unităţilor economice de stat în regii autonome şi societăţi comerciale, Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerţului, Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, Legea nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, Legea nr. 35/1991 (Legea privatizării) – care să permită accesul capitalului (străin şi naţional) privat în sectorul de stat.

Toate acestea au însemnat constituirea cadrului juridic de bază ce reglementează regimul capitalului investiţional străin în România. Prin aceasta, România a înlăturat, în mare parte, handicapul legislativ faţă de celelalte ţări est-europene şi s-a aliniat reglementărilor de pe piaţa investiţiilor internaţionale.

b) Avantaje competitive ale economiei româneşti În spaţiul economic european, România deţine o serie de avantaje

competitive, după cum urmează:1. Dimensiunea pieţei interne, constituie un potenţial major pe termen mediu

şi lung, capabilă să asigure un volum substanţial de investiţii străine, interesate, în principal, în valorificarea posibilităţilor existente în sectoarele industriale, bunuri de consum şi infrastructură.

2. Accesul pe pieţele de export, facilitat în special de legăturile tradiţionale ale României pe unele pieţe vest-europene, dar în principal pe pieţele din CSI. Poziţia geografică a României îi conferă o poziţie de tranzit. România poate să utilizeze avantajele oferite de potenţialul pieţei interne în atragerea unor investiţii care, ulterior, vor satisface şi cererile pieţelor de export.

3. Forţa de muncă este caracterizată prin calităţi care permit dezvoltarea acelor aptitudini operaţionale şi tehnice care să-i confere competitivitate pe plan internaţional.

4. Cadrul juridic ce reglementează regimul investiţiilor străine în România este competitiv în anumite privinţe prin raportare la reglementările similare ale ţărilor concurente din zonă.

5. Accesibilitatea resurselor naturale prezintă un alt important atu pentru România. Din acest punct de vedere, valorificarea resurselor naturale trebuie să reprezinte o prioritate a politicii economice româneşti, întrucât în acest fel se creează pe piaţa românească o gamă largă de oportunităţi de implementare pentru investitorii străini.

Factori care au descurajat investiţiile străine în România

a) Percepţia externă a climatului intern de afaceri

b) Disfuncţionalităţi ale cadrului legislativ c) Condiţiile de operare pe piaţa locală

1. Fluxul net de investiţii străine directeFluxul net de ISD în anul 2011 a înregistrat un nivel de 1 815 milioane euro şi este

structurat astfel:– Participaţiile nete ale investitorilor străini direcţi la capitalul întreprinderilor

investiţie străină directădin România în valoare de 1 512 milioane euro (83,3 la sută din fluxul net de ISD).

Participaţiile nete la capital rezultă din diminuarea participaţiilor la capital, în valoare de 4 009 milioane euro, cu pierderea netă, în sumă de 2 497 milioane euro.

Creditul net primit de către întreprinderile investiţie străină directă de la investitorii străini direcţi, inclusiv din cadrul grupului, în sumă de 303 milioane euro, reprezentând 16,7 la sută din fluxul net al ISD.

– În majoritatea domeniilor de activitate economică, în care ISD au pondere importantă, se constată majorări ale participaţiilor la capital în întreprinderile ISD, ceea ce semnifică continuarea procesului investiţional în anul 2011. Domeniile care au înregistrat cele mai importante majorări de capital au fost industria (1 253 milioane euro), iar în cadrul acesteia industria prelucrătoare (842 milioane euro), construcțiile și tranzacțiile imobiliare (939 milioane euro), intermedierile financiare şi asigurările (913 milioane euro) și comerțul (409 milioane euro).

– Principalele domenii economice în care pierderile au excedat profi turilor au fost construcţiile şi tranzacţiile imobiliare (308 milioane euro profi t, 1 137 milioane euro pierderi), intermedierile financiare şi asigurările (441 milioane euro profit, 1 019 milioane euro pierderi) şi comerţul(756 milioane euro profit, 819 milioane euro pierderi).

2. Soldul investiţiilor străine directe la sfârşitul anuluiSoldul final al ISD la 31 decembrie 2011 a înregistrat nivelul de 55 139

milioane euro, mai mare cu 4,9 la sută faţă de soldul fi nal ISD al anului 2010. Acest rezultat a fost obținut prin adăugarea la soldul iniţial al fl uxului net de ISD a diferenţelor valorice pozitive/negative provenite atât din reevaluările datorate modificării cursului de schimb şi a preţurilor unor active, cât şi din retratări contabile ale valorii soldurilor iniţiale ale unor întreprinderi raportoare.

2.1. Repartizarea soldului investiţiilor străine directe pe principalele activităţi economice

Din punct de vedere al orientării investitorilor străini spre ramuri economice (conform CAEN Rev.2), ISD s-au localizat cu precădere în industria prelucrătoare (31,5 la sută din total). În cadrul acestei industrii cele mai bine reprezentate ramuri sunt prelucrarea ţiţeiului, produse chimice, cauciuc şi mase plastice (6,3 la sută din total), industria mijloacelor de transport (5,2 la sută), metalurgia (4,9 la sută), industria

alimentară, a băuturilor şi tutunului (4,1 la sută) şi ciment, sticlă, ceramică (3,2 la sută).

Alte activităţi care au atras importante ISD sunt intermedierile financiare şi asigurările (reprezentând 18,2 la sută din totalul ISD), comerţul (11,4 la sută), construcţiile şi tranzacţiile imobiliare (10,7 la sută),tehnologia informaţiei şi comunicaţiile (5,4 la sută).

2.2. Imobilizările corporale şi necorporale în întreprinderile investiţie străină directă

Având în vedere rolul foarte important în creşterea economică pe care îl joacă imobilizările corporale şi cele necorporale, precum şi caracterul de durată pe care acestea îl imprimă ISD, cercetarea statistică şi-a propus determinarea ponderii acestor categorii de destinaţii fi nale ale investiţiilor în soldul ISD la finele anului 2011, cât şi repartizarea lor pe principalele activităţi economice.

Se constată că imobilizările corporale şi necorporale, cu un sold la fi nele anului 2011 în valoare de 27 153 milioane euro, reprezintă 49,2 la sută din soldul total al ISD, ceea ce conduce la un grad semnifi cativ de stabilitate a investiţiei străine.

Activităţile economice în care ISD se regăsesc în imobilizări corporale şi necorporale la un nivel semnifi cativ (peste 5 la sută) sunt: industria (27,6 la sută din total ISD), iar în cadrul acesteia industria prelucrătoare (cu 18,5 la sută din total ISD), comerţul (6,3 la sută), precum și construcţiile şi tranzacţiile imobiliare (5,7 la sută).

2.3. Repartizarea soldului investiţiilor străine directe pe regiuni de dezvoltare

Din punct de vedere teritorial se observă orientarea cu precădere a ISD spre regiunea de dezvoltare BUCUREŞTI-ILFOV (61,7 la sută), alte regiuni de dezvoltare beneficiare de ISD fiind regiunea CENTRU (7,6 la sută), regiunea SUD-MUNTENIA (7,4 la sută), regiunea VEST (7,2 la sută) şi regiunea SUD-EST (5,4 la sută).

Regiunea NORD-EST este cea mai puţin atractivă pentru investitorii străini, aici înregistrându-se numai 2,9 la sută din investiţia străină directă.

La analiza dispersiei teritoriale a ISD trebuie avut în vedere şi faptul că cercetarea statistică a localizat teritorial ISD după sediul social al întreprinderilor investiţie directă, ceea ce nu corespunde întotdeauna cu locul de desfăşurare a activităţii economice.

2.4. Repartizarea soldului investiţiilor străine directe pe ţări de origine

la 31 decembrie 2011Repartizarea a fost realizată în funcţie de ţara deţinătorului nemijlocit a cel

puţin 10% din capitalul social al întreprinderilor investiţie directă rezidente, conform principiului „Immediate Country Basis”.

Primele 4 ţări clasate după ponderea deţinută în soldul ISD la 31 decembrie 2011 sunt: Olanda (21,7% din soldul ISD la sfârşitul anului 2011), Austria (17,5

%), Germania (11,4%) și Franţa (9,1%), ierarhie neschimbată din anul 2009.

  milioane euro % din TOTAL

TOTAL, din care: 55 139 100,0

Olanda 11 982 21,7

Austria 9 667 17,5

Germania 6 272 11,4

Franţa 5 042 9,1

Italia 3 341 6,1

Grecia 2 934 5,3

Cipru 2 536 4,6

Elveţia 1 839 3,3

Statele Unite ale Americii 1 420 2,6

Luxemburg 1 274 2,3

Belgia 1 116 2,0

Spania 958 1,7

Cehia 816 1,5

Marea Britanie 719 1,3

Turcia 622 1,1

Ungaria 611 1,1

Alte ţări * 3990 7,4

3. Tipuri de investiţii străine directeFluxul de participaţii la capital în întreprinderile ISD în valoare de 4 009

milioane euro este diferenţiat în greenfield, fuziuni şi achiziţii şi dezvoltare de firme.

În anul 2011 investiţiile greenfield au înregistrat un nivel foarte redus, de numai 27 milioane euro reprezentând 0,7% din participaţiile la capital în întreprinderile investiţie străină directă în anul 2011, în aceeaşi situaţie aflându-se şi investiţiile din categoria fuziuni şi achiziţii (M&A) cu 86 milioane euro (2,1 % din participaţii); ponderea predominantă în fluxul participaţiilor la capital în 2011 este reprezentată de dezvoltările de firme cu o valoare de 3896 milioane euro, respectiv 97,2% din participaţii.

Pentru a aprecia impactul de durată al investiţiilor greenfield asupra economiei, au fost evidenţiate şi acumulările de investiţii străine directe (solduri) în întreprinderile înfiinţate prin investiţii greenfield denumite întreprinderi greenfield.

La finele anului 2011 distribuirea pe principalele activităţi economice a soldului investiţiilor străine directe în întreprinderi greenfield se prezenta astfel:

 

Total ISD milioane

euro

din care

Investiţii străine directe în întreprinderi greenfield

milioane euro

% în total ISDpe activităţi economice

  1 2 3=2/1*100

TOTAL, din care: 55 139 26 254 47,6

Industrie, din care: 24 487 8 459 34,5

Industria extractivă 2 753 392 14,2

Industria prelucrătoare 17 372 7 515 43,3

Energie electrică, termica, gaze, apă 4 362 552 12,7

Intermedieri financiare şi asigurări 10 026 3 728 37,2

Comerţ 6 282 5 145 81,9

Construcţii şi tranzacţii imobiliare 5 897 3 867 65,6

Tehnologia informaţiei şi comunicaţii 2 967 1 287 43,4

Alte activităţi 5 480 3 768 68,8

4. Exporturile şi importurile întreprinderilor investiţie străină directă

Activitatea întreprinderilor investiţie străină directă, în ansamblul ei, are un impact pozitiv asupra comerţului exterior al României, contribuţia la exporturi fiind de 71,4%, în timp ce la importuri este de 62,6%.

 

 

Exporturi (FOB) Importuri (CIF)

Întreprinderi investiţie

străină directă

% din total econom

ie

Întreprinderi investiţie străină directă

% din total econom

ie

Total 31 418 71,4 33 358 62,6

Industrie, din care: 27 257 61,9 23 262 43,6

Industria prelucrătoare 26 135 59,3 22 120 41,5

Comerţ 3 338 7,6 8 883 16,7

Alte activităţi 823 1,9 1 213 2,3

- milioane EURO-

Investiţiile străine au ajuns în 2011 la minimul ultimilor nouă ani15.05.2013Investiţiile străine directe au scăzut anul trecut cu 13,6% faţă de nivelul din

2010, la 1,917 miliarde euro,ajungând astfel la minimul ultimilor nouă ani, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României.

Conform datelor publicate de Banca Naţională a României, participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 1,430 miliarde euro, în timp ce creditele intra-grup au însumat 487 milioane euro.

Deficitul contului curent a fost finanţat anul trecut în proporţie de 33,7% prin investiţii directe ale nerezidenţilor înRomânia.

Investiţiile străine atrase de România anul trecut reprezintă minimul ultimilor nouă ani, fiind sub nivelul înregistrat în2003, de 1,946 miliarde de euro.

Cel mairidicat nivel al investiţiilor străine directe s-a înregistrat în anul 2008 - 9,496 miliarde de euro. Între 2003 şi 2006 România a înregistrat în fiecare an creşteri ale investiţiilor străine, acestea ajungând la 5,183 miliarde de euro în 2004, la 5,213 miliarde de euro în 2005 şi 9,056 miliarde de euro în 2006. În 2007 a avut loc o diminuare a capitaluluistrăin investit în România, la 7,25 miliarde de euro, urmat de o creştere la nivelu lrecord din 2008.

Începând cu anul următor, valoarea indicatorului s-a deteriorat, investiţiile scăzând abrupt până la 3,48 miliarde de euro în 2009 şi la 2,2 miliarde de euro în 2010.

Sursa:

Investiţiile străine directe au scăzut cu 30,5% în primele şapte luni 11:33, 12 Septembrie 2011Investiţiile străine directe în România au scăzut cu 30,5% în primele şapte luni

din acest an, la 1,105 miliarde euro, faţă de perioada similară din 2010, deficitul de cont curent fiind finanţat în proporţie de 39,1% prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România, potrivit datelor BNR.

Astfel, deficitul contului curent în perioada ianuarie - iulie 2011 a fost finanţat în proporţie de 39,1% prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România, care au înregistrat 1,105 miliarde euro, din care participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 682 milioane euro, iar creditele intra-grup - 423 milioane euro.Deficitul de cont curent s-a ridicat în perioada ianuarie - iulie din acest an la 2,825 miliarde euro.În 2010, investiţiile străine directe în România s-au redus cu 25,6% faţă de 2009, până la 2,59 miliarde euro, şi au finanţat deficitul de cont curent în proporţie de 50,3%.

Sursa :

• www.bnr.ro• www.google.ro• www.romanialibera.ro• www.adevarul.ro• Suport de curs-“ECONOMIE INTERNAŢIONALĂ”Prof. univ. dr.

Gabriela Prelipcean, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava,Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică,Specializarea : Drept,Anul I, Sem II