Investitiile Straine Directe in Spania

5/13/2018 Investitiile Straine Directe in Spania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/investitiile-straine-directe-in-spania 1/20

1

Rezumat

Cea mai importanta forma de investitii internationale pentru o tara sunt investitiile

directe. Sunt cele mai importante, nu pentru dimensiunile lor, care sunt depasite frecvent de

portofoliul de investitii sau alte forme, ci datorita semnificatiei lor: investitiile directe sunt

proiectate pentru a crea, a extinde sau a restructura companii cu scopul de a le controla.

Scopul lor este de a obtine un beneficiu in afaceri, nu unul financiar derivat din

speculatiile cu privire la preturile actiunilor, de exemplu.

ISD sunt o surs semnificativ de bogie direct pentru ara care le primeste nu numai

datorita cumpararii de active interne si generarea de locuri de munca, dar implicatiile sale

merg mult mai departe, provocand functionarea unor noi procese tehnologice, organizationale

sau de productie pana atunci inexistente in tara de destinatie a investitiilor.

Spania are peste 11.000 de companii straine cu 1,37 milioane de angajati si genereaza

40% din exporturile spaniole.

Aceasta lucrare are ca obiectiv realizarea unei analize a investitiilor straine directe in

Spania pe perioada 2009 ± 2011 si perspective.

1. Fluxurile de investitii straine directe in 2009

Conform Registrului de Investiii, fluxurile de ISD in Spania s-au ridicat la 14.694

milioane de euro în 2009, reprezentând o scdere de 62% fa de anul precedent. ISD nete au

ramas la 12.028 milioane de euro, inregistrand o scadere de 65,5%.

Aceast scdere brusc a investiiilor strine directe primite în 2009 trebuie s fie

contextualizat in fluxurile mari de ISD atrase in 2007 si 2008, care au provocat o scadere mai

abrupta in 2009.

Potrivit Bncii Spaniei, ISD nete primite în 2009 au fost de 5.124 milioane de euro,

reprezentand o scdere de 89,7% fa de 2008.

Declinul fluxurilor de ISD ctre Spania este o consecin direct a crizei economiceinternaionale, odata cu contracia de -39% a fluxurilor de ISD în lume în 2009, i este

comun cu caderile experimentate de tarile dezvoltate ca SUA (-57%), Japonia (-53.4%) sau

UE (-29.2%).



2

Un aspect pozitiv a fost declinul de 54,6% a volumului de vanzari, mai ales intr-un

context semnificativ defavorabil. In cadrul acestora, totalul lichidarilor de companii a

reprezentat doar 5,6% din total si 35% au fost vânzrile catre rezideni.

Din 6.603 operatiuni de intrari de ISD desfasurate in 2009, 8,8% din totalul

operaiunilor a corespuns opratiunilor mai mici de 60 de milioane de euro.

1.1. Principalele tari investitoare

Principalul investitor în 2009 au fost Emiratele Arabe Unite (EAU) cu o investiie de

3.319 milioane euro (28,3% din total), ca urmare a achiziionrii unui pachet semnificativ în

CEPSA prin fondul suveran international, Petroleum Investment Company (IPIC). Al doilea

mare investitor a fost Frana, cu 19,8% din total, urmat de Marea Britanie, Statele Unite ale

Americii i Olanda.

1.2. Principalele sectoare de investitii

Principalul sector de investiii reprezentand 38,6% din total a fost industria

prelucratoare, care include subsectorul de rafinare a petrolului. Al doilea sector de investitii a

fost ÄInformatii si Comunicatii´ cu 13,8% din total, urmat de "Activiti financiare i de

asigurri", cu 10,6%.

Intrarile de ISD au fost concentrate în Comunitatea Madrid, cu 7.637 milioane de euro,

65,2% din total, urmata de Catalonia, cu 11,7%.

În ciuda situaiei negative, unele comuniti autonome, cum ar fi Valencia, Andaluzia,

Castilla La Mancha i Galicia au crescut volumul de ISD.

Locurile de munca create in urma proiectelor de investitii straine directe au fost de

5.212 in 2009, in cazul Spaniei. Numarul a avut o dinamica pozitiva, inregistrand o crestere

de 3%, fata de cele 5.038 de joburi din 2008.

1.3. Proiecte greenfield in 2009

Numrul de proiecte înregistrate de ctre investitorii strini în Spania în anul 2009 a

fost de 392, reprezentând o scdere de 31,9% fa de 2008.

La rândul su, planurile de investiii din aceste proiecte sunt estimate la 14.700

milioane de dolari, cu o generare a ocuparii forei de munc estimata la 49.500 de locuri de

munc.



3

Principalii investitori greenfield in Spania au fost Frana, cu 21,6% din totalul

proiectelor, Germania, cu 15,3% i SUA, cu 12%.

Sectorul care a atras cele mai multe proiecte greenfield a fost Industria Textila cu 71

de proiecte, urmat de sectorul ÄProduse de larg consum´ cu 38 de proiecte, Servicii Financiare

cu 35 si sectorul Serviciilor de Afaceri cu 32.

2. Fluxurile de investitii straine directe in 2010

Investiiile Strine Directe în Spania au crescut cu 177%, pana la 25.000 de milioane

de dolari, potrivit World Investment Report 2010, elaborat anual de UNCTAD.

Sursa: indexmundi.com

Principalul responsabil pentru creterea investiiilor strine directe au fost operatiunile

ETVE - (Entitatile Detinatoare de Valori Straine), denumite societati spaniole de tip holding;

au fost create în Spania, dup modelul olandez, în scopul de a promova internaionalizarea

capitalului spaniol, au o tradiie fiscala îndelungat in ceea ce priveste regimul de scutire de

impozite pe dividende si castiguri din transferul de actiuni in societati non-rezidente -, care au

înregistrat o cretere de 174% pân la 11.778 milioane de euro.

In ciuda datelor globale bune, investitiile productive (excluzand ETVE) in societi

necotate a sczut uor (-1,4%).Fluxurile nete de ISD au crescut cu 53,2% pana la 20.481 milioane euro.

Din totalul investitiilor brute, principalele componente au fost extinderile cu 57,5%

din total ale societatilor straine deja stabilite in Spania, ceea ce reprezinta o crestere de 31,5%

in raport cu 2009.



4

Achizitiile de societati, fiind in mod traditional calea de intrare a investitiilor straine,

au reprezentat 40,9%. Constituirile de noi societati au reprezentat doar 1,6% din total in 2010.

Evolutia fluxurilor ISD primite, 2000 ± 2010

Scopul lor principal este detinerea de actiuni la societatile aflate in strainatate, ceea ce

are intr-adevar repercursiuni asupra activitatii si ocuparii fortei de munca, constituind 93,3%

din total. Investitiile brute, altele decat cele ETVE, au crescut la 148.5%, în timp ce

investiiile în societile holding au sczut cu 40,3%.

In primul trimestru al anului 2010 continu o tendin negativa observat începând cu

trimestrul 3 al anului 2009, dar se situeaza la un nivel normal al fluxurilor de ISD pentru

primul trimestru al unui an, cu excepia anului 2008, fiind exceptional de pozitiv.

Evolutia ISD in Spania, 2005-2010

Sursa: Registrul de Investitii Straine



5

Un alt aspect pozitiv este reducerea semnificativ a retragerilor de investitii in timpul

acestui trimestru, care a fost estimata la doar 78 de milioane de euro, comparativ cu 116

milioane de euro în primul trimestru al anului 2009 (32,7% mai puin) sau in comparatie cu

cele 820 milioane înregistrate în ultimul trimestru din 2009.

Pe parcursul trimestrului 1, fluxurile de ISD primite în Spania au ajuns la 2.678milioane de euro, cu 38,9% mai mult decât în primul trimestru din 2009 (1.928 milioane

euro).

Fluxurile de ISD brute primite, pe trimestre, milioane de euro, 2005 ± 2010


Dup criteriul de origine, principalii investitori în 2010 au fost Olanda (21,4% din

total), Frana (18,5%) i Marea Britanie (16,5%), concentrându-se in 56,4% din totalul ale

investiii.

Aproape totalitatea investitiilor straine a provenit din tarile OCDE, reprezentand

95,1% din total.

Trebuie remarcata, de asemenea, prezenta unor tari precum Australia, Coreea de Sud,

Mexic, Noua Zeeland si Australia, care extind spectrul de investitori în Spania, dincolo de

rile europene, investitorii traditionali în Spania.



6


Cele doua principale sectoare de activitate ale ISD in 2010 au fost sectorul

Transporturilor si Inmagazinarii (1.983 milioane de euro) si sectorul Tranzactiilor Imobiliare

(1.980 milioane euro), ambele cu 17% din total.

De asemenea, notabile sunt si investitiile in sectoarele Industriei Prelucratoare(14,8%), Activitilor Financiare i de Asigurri (12,9%), Aprovizionarii cu Energie Electrica

(11,9%) si in sectorul Activitatilor Profesionale, Stiintifice si Tehnice (8, 4%).

Acest lucru evideniaz creterea în domeniile Activitilor Profesionale, Stiinifice i

Tehnnice (409%) i Industriei Extractive (402%). La rândul lor, sunt evidentiate scaderile

sectoarelor Informatiei si Comunicatiilor (-84%), Aprovizionarii cu Apa (-77%) si Industriei

Prelucratoare (-63%).

2.3. Proiecte greenfield in 2010

Al aptelea receptor de proiecte greenfield în 2010

Spania a fost, de asemenea, a 7-a ara din lume dupa numarul de proiecte greenfield

sau proiecte noi de producie primite atât în anul 2010 cat i între ianuarie i aprilie 2011, în

conformitate cu FDI Markets. Cu privire la numarul de proiecte greenfield primite, merita

amintit faptul ca Spania este inaintea tuturor tarilor in curs de dezvoltare, înaintea unor ri

precum Olanda, Belgia sau Italia i cu mult peste economiile europene periferice.

Evolutia pozitiv a fluxurilor de ISD în primul trimestru al anului 2010 nu a avut

acelasi efect in zona proiectelor greenfield, acelea care implic o investiie nou într-o

economie sau reinvestire sau extindere.

Pe baza datelor furnizate de pieele ISD, au fost înregistrate în Spania, în perioada

ianuarie - martie 2010 un total de 88 de proiecte greenfield, cu 21% mai puine decât în

primul trimestru al anului 2009 (112 proiecte).

Pe sectoare, sectorul textil este principala destinaie pentru proiecte greenfield in

primele 3 luni, cu 18%, urmat de TIC (Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor), cu 13% i

serviciile financiare cu 11%.

Este posibil s se observe o participare semnificativ a sectoarelor cu valoare adugat

mare si cu aport tehnologic, nu numai sectorul TIC, ci si sectorul de stiinte in medicina,

echipamente tehnologice si inclusiv aerospatiale, care reprezinta, in total, 28% din totalul

proiectelor greenfield înregistrate.



7

Proiectele greenfield pe sectoare, 1 trimestru 2010

3. Investitiile straine directe in Spania in 2011

Previziunile releva faptul ca Spania va ramane o destinatie de luat in considerare

pentru ISD, in special pentru investiii directe sau de afaceri, fiind cele mai importante pentru

economia unei ri. Prognozele pentru 2011 o situau pe locul 9 in lume.

Clasament tari receptoare de ISD, media 2007-2011

Potrivit UNCTAD, fluxurile globale de investiii directe au crescut moderat în 2010,

dar rmân cu 15% sub nivelul dinaintea crizei.

Investiiile strine în capital social au avut o performan pozitiva atat în fluxurile

primite cat si in cele emise.



8

În prima jumtate a anului 2011, investiiile externe brute în aciuni ale companiilor

spaniole s-au ridicat la 11.645 milioane ¼, cu o cretere de 105% fata de aceeasi perioada din

2010.

Conform Bancii Centrale a Spaniei, ISD nete in primele 6 luni ale anului 2011 au fost

de 9.400 milioane euro, ceea ce presupune o crestere de 212% anual.

Investitiile straine directe in Spania 2001-2011

Sursa: Banca Centrala a Spaniei, 2011

Investitiile brute, altele decat cele ETVE, au crescut cu 148.5%, în timp ce investiiileîn societile holding au sczut cu 40,3%, asa cum a devenit obisnuit in ultimele luni.

Lichidarile de societati straine s-au ridicat la 1.730 milioane de euro, cu 52,7% mai

mult decât în 2010.

În prima jumtate a anului 2011, 93,2% din investiii, altele decat cele ETVE, au fost

de productie noua, in special cresteri de capital, majorându-se cu 173.7%, depind cu mult

achiziiile care au reprezentat numai 6,8%. Acesta este un lucru bun cu atat mai mult cu cat

noile investiii de producie au un impact mult mai mare asupra produciei i ocuprii forei de

munc decat achizitiile de societati deja existente, care afecteaz, uneori, negativ ocupareaforei de munc.

Investitiile realizate in Spania de catre filialele societatilor spaniole in strainatate

(investitii circulare) fac din Spania al treilea investitor cel mai mare în aceast perioad.



9


Pe tari, cei mai mari investitori în Spania au fost Frana, cu 8 operaiuni, SUA i Italia

cu 7 i Marea Britanie cu 6.

Franta a concentrat peste 45% din investitii in prima parte a anului ca urmare a unei

operatiuni punctuale, fiind astfel principalul investitor în Spania pentru aceast perioad. Aldoilea mare investitor a fost Marea Britanie (13,8%) din total i al treilea Luxemburg (8,3%).

Din ianuarie pana in iunie 2011 au fost închise 87 operaiuni transfrontaliere,

reprezentând 45,5% din total, in timp ce în aceeai perioad a anului trecut au fost 58, adica

35% din total.


Cele patru sectoare preferate de ctre investitorii industriali în Spania, în prima

jumtate a anului 2011 au fost: produse alimentare (28 operaiuni), software/de

telecomunicaii (18), industriale (17)

i energie (17), care, împreun cu

serviciile de sectoarele de activitate

formeaza un grup de sectoare

consolidat.

Trei sectoare, dou dintre ele,

cu rate de cretere ridicate în aceeai

perioad a anului trecut, aduna mai

mult de 70% din valoarea investitiei: Informatii si Comunicatii, Industria Prelucratoare si

Activitati Financiare si de Asigurari.

Distribuia pe regiuni prezinta un inalt grad de concentrare, mai mult de 70% din

investiii sunt concentrate în Comunitatea Madrid, urmata de Catalonia (8,6%), cu mult în

urm.

În cazul fluxurilor de investiii directe spaniole in strainatate, rezultatele brute ale

anului 2010 indic o tendin de scadere, în ultimul deceniu s-au ridicat la o medie anual de

aproximativ 25.000 de milioane de euro.

În prima jumtate a anului 2011, totalul investiiilor spaniole în investiiile de capital

in societatile straine a fost recuperat in mod semnificativ, in termen brut si termen net cu rate

de variatie anuale de 65,8% i, respectiv, 338,6%.

Tarile in care societatile spaniole au investit cel mai mult au fost Franta, Brazilia,

Statele Unite ale Americii, Italia, Portugalia i Marea Britanie.



10

Evolutiile ISD din Spania catre exterior

Sursa: Registrul de Investitii Straine

3.3. Proiecte greenfield 2011

În prima jumtate a anului 2011, numrul de proiecte greenfield i de reinvestire în

Spania s-au ridicat la 178, realizate de 144 companii. Aceasta cifra reprezint o scdere

uoar de 3,3% în comparaie cu numrul de proiecte din aceeai perioad a anului 2010.

Numarul de proiecte greenfield in Spania in primul semestru, 2003-2011



11

Potrivit FDI Markets, în prima jumtate a anului 2011, investiiile în proiecte

greenfield i reinvestire în Spania au ajuns la 3.351 milioane de euro. Aceast cifr este mai

mic decât cea obinut în aceeai perioad în 2010, cu 17% mai puin.

În plus, aceste proiecte au generat un total de 15.742 locuri de munc, reprezentând o

scdere cu 25,5% fa de datele din prima jumtate a anului 2010, când au totalizat 21.121.Principalul sector beneficiar de proiecte greenfield în prima jumtate a anului 2011 a

fost Industria Textil, cu 18,5% din proiecte. A fost al doilea sector generator de locuri de

munca, cu 15,8% dup produsele de consum.

Cu privire la tarile de origine ale proiectelor, se subliniaza stabilitatea celor mai mari

economii mondiale ca principali investitori in Spania.

SUA au fost prima tara cu proiecte realizate in Spania in primele sase luni ale anului

2011, cu 20% din proiecte, urmat de Frana cu 19%, Germania, 13%, Italia cu 9%, i Marea

Britanie cu 7 %.

Proiecte greenfield pe tari de origine Volumul de investitii pe tari de origine

1 semestru 2011 1 semestru 2011

Daca se analizeaza proiectele pe volumul de investitii estimat, se pastreaza aceeasi

tendinta ca si pentru proiecte. SUA rmân principalul investitor în Spania cu 21% din

investiii, urmate de Marea Britanie i Frana, cu 18%, respectiv 12%.

Dupa numarul de locuri create, principalele tari sunt cele din cadrul OCDE, unde

Franta si SUA ocupa prima poziie cu 16% din ocuparea forei de munc generate de proiecte

greenfield în Spania în prima jumtate a anului.



12

Locuri de munca generate pe tarile de origine, 1 semestru 2011

4. Spania - o piata mare de inovare si de investitiiin domeniul energiei regenerabile

Spania este considerat de mult liderul promovrii energiei

regenerabile. De ani de zile, a decis sa parieze foarte mult pe "energia

verde", ceea ce a cauzat ca brevetele ecologice sa fie net superioare celor

din restul lumii, fiind al saselea generator mondial de aceste brevete.

Tehnologiile ecologice in care Spania exceleaza sunt mai ales

energia solar, eolian i oceanica, precum si in eficienta energetica

aplicata in constructii.

Spania este cel mai mare generator de Brevete Americane straine de energie eoliana in

conformitate cu Clean Energy Patent Growth Index.

Principalele companii strine cu brevete in aceste tehnologii care au investit in Spania

sau cu interese directe sunt: Emcore Corporation, E nercon, Vestas Wind System s, Nordex

E nergy, General E lectric Com pany, Sunpower Corporation, Canon Kabushiki Kaisha, Sharp

Kabushiki Kaisha, Honda, General Motors y Toyota.

Din 2000, Spania a cheltuit 571.138 euro pentru fiecare slujb în domeniul energiei

regenerabile, inclusiv subveniile de peste 1 milion de euro pe fiecare slujb în industria

eolian.



13

5. Spania i atragerea de investiii strine directe

in contextul crizei economice

În ultimii ani, Spania a fost una dintre rile cele mai atractive pentru investiii strine

directe. Din opt indicatori cantitativi care compar situaia actual i evoluia recenta a 14

state (inclusiv Spania) si a unor zone geografice relevante, se argumenteaz ideea c, în ciuda

faptului c se scufunda in fata repozitionarii in fata modificarii fluxurilor globale de investitii,

Spania continu s fie competitiva în atragerea de ISD.

Principalul punct de atractie pe care Spania il ofer investitorilor strini este piata sa,

caracterizat de o cerere extrem de sofisticata i cu o inalta capacitate de cumprare.

Pe de alt parte, Spania s-a impus ca o platforma de acces pentru alte piete precum cea

latinoamericana si cea din regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu i Africa), atat prin

factori culturali si politici, cat si prin oportunitatile strategice oferite de societatile spaniole

acolo sau existenta Conveniilor pentru evitarea dublei impuneri si a Acordurilor privind

promovarea i protejarea reciproc a investiiilor cu acele tari.

În 2009, în conformitate cu UNCTAD, la nivel mondial, fluxurile de ISD au ajuns la

1.100 miliarde dolari, acest lucru implic o scdere de 38% fa de 2008.

Din cauza recesiunii economice globale, conditiilor de creditare restrictive, scaderii

profiturilor companiilor si sumbrelor perspective cu privire la cresterea economica mondiala

viitoare, multe societati au anuntat planuri pentru a reduce productivitatea, reducerea

personalului si reducerea cheltuielilor de capital, toate acestea ducand la reducerea ISD.

Situaia economic negativ a condus, în cele din urm, la o scdere semnificativ a

fluxurilor de ISD în 2009.

Evolutia ISD brute si nete in Spania, 2006 ± 2009



14

În Spania, conform datelor din Registrul de Investiii Straine, incasarile brute de ISD

in 2009 s-au ridicat la 14.694 milioane de euro, reprezentând o scdere de 62% fa de anul

precedent. ISD nete au fost de 12.028 milioane euro, cu 65,5% mai puin decât în 2008.

În 2009, fluxurile de ISD primite de ctre Spania au reprezentat 2,5% din totalul

mondial. Scderea brusc în Spania trebuie pusa pe seama cifrelor ridicate inregistrate in ceidoi ani anteriori atunci cand s-au inregistrat fluxuri record de ISD in Spania.

Noile proiecte ISD realizate în Spania au generat aproape dublul numarului de locuri

de munca in 2010 in comparatie cu anul anterior. Datele ultimului sondaj E uropean

Atractiveness Survey al Ernst & Young semnaleaza, de asemenea, faptul ca Spania este a 5-a

tara europeana atractiva pentru investitii.

In actualul context al crizei, oamenii de afaceri subliniaza necesitatea imbunatatirii

accesului la finantarea atat publica cat si privata si necesitatea stimularii subventiilor pentru

investitii, mai ales cele legate de cercetare, dezvoltare si inovatie.

În prima jumtate a anului 2011, economia mondial a fost dominat, aa cum a

devenit o obinuinta de la izbucnirea crizei, de incertitudine, în acest caz, generata de datoriile

suverane ale rilor periferice din zona euro i, în special, de necesitatea unei a doua salvari a

Greciei. În plus, dificultile în creterea plafonului datoriei în Statele Unite au adaugat

neincredere atât în sistemul financiar internaional, cat i în solvabilitatea sistemului bancar i

au provocat ± din nou - o corecie puternic pe pieele bursiere. Cresterea economiilor

dezvoltate, în special în SUA i UE, a prezentat o încetinire brusc în trimestrul al doilea incat

a complicat si mai mult scenariul deja dificil.

Economia spaniol, în conformitate cu Contabilitatea Naionala, a crescut la o rat

anual de 0,9 i 0,7% în trimestrele I i II (0,4 i 0,2% la o rata trimestrial).

6. Acordul de promovare a investiiilor strine în Spania

Secretarul de Stat pentru Imigraie i Emigraie, Terrón Anna, i Secretarul de Stat

pentru Comert Exterior, Alfredo Bonet, au semnat un protocol de colaborare între Imigraie si

Invest in Spain, societatea de stat pentru promovarea i atragerea investiiilor externe. Acordul

urmrete s combine eforturile pentru a încuraja investiiile strine i urmrete s faciliteze

procedurile de imigrare pentru societatile strine care realizeaza investitii generatoare de

locuri de munca si de bogatie in Spania. Protocolul va intra în vigoare în urmtorii doi ani i

va fi extins în mod automat i anual.



15

Stabiliri de societati straine in Spania pe ani

Sursa: Invest in Spain

7. Contributia ISD la economia Spaniei

Dezvoltarea economica experimentata de Spania in ultimii 30 de ani nu poate fi

inteleasa la adevarata ei valoare fara a tine seama de contributia ISD.

Companiile strine joac un rol vital în economia spaniol. De asemenea, sunt

eseniale pentru balanta comerciala datorita profilului lor de export si contribuie la

modernizarea si eficientizarea afacerilor spaniole deoarece acestea încorporeaza activitati de o

valoare ridicata si componente de inalta tehnologie.

Mai mult de jumtate din datoria spaniola (53,4%) se afl în mâini straine. Pentru al

doilea an consecutiv, strinii ii elimina pe cei care, in mod traditional, acopereau marea parte

a datoriei: investitorii institutionali (fonduri de investiii, de pensii, de asigurari etc.). Aceste

firme aduna 17% din datoriile restante.

7 .1. Contributia la PIB

Creterea PIB-ului spaniol se datoreaz intr-o mare masura ISD. Stocul acumulat de

ISD primite in Spania a crescut constant in 2009 pana a ajuns la o valoare echivalent a

43,8% din PIB.



16

7 .2. Contributia la forta de munca

Ocuparea forei de munc este contribuia cea mai directa ce o realizeaza ISD asupra

populatiei spaniole. În cele din urm, locurile de munc generate de investiiile strine în

construcii reprezinta jumtate din ceea ce înseamn locurile de munc în acest sector la nivel

national.Comparatie numar de angajati 2009-2010

Sursa: Invest in Spain, Barometrul climatului de afaceri in Spania

8. Tendinte: Companiile straine vor crete investiiile în Spania în 2012

În ultimul numr al Barometrului climei de afaceri in Spania publicat de Invest in

Spain, 37% dintre companiile strine spun c vor crete investiiile în Spania în 2012, cu 10%

fa de anul precedent. În plus, numrul de societi planifica o imbunatatire a cifrei de afaceri

in exporturile lor si in numarul de angajati in 2012.

În ceea ce privete evaluarea mediului de afaceri spaniol, societatile au remarcat

aspectele cele mai apreciate: infrastructura, costurile, calitatea vieii i a capitalului uman. Mai

precis, aspectele specifice identificate ca puncte forte au fost TGV (trenul de mare viteza),

aeroporturile, calitatea scolilor de afaceri, drumurile si costurile de transport.

Societile strine i-au exprimat nu numai evaluarea asupra mediului de afaceri, ci si,

de asemenea, importana pe care o acord diferitelor domenii. În acest sens, aspectele carora

companiile strine stabilite în Spania le dau mai multa importanta sunt capitalul uman,

dimensiunea pieei i costurile.



17

9. Politicile de promovare si de stimulare a ISD in Spania

Liberalizarea i promovarea investiiilor au rmas componentele predominante ale

politicilor de investiii cele mai recente. Cu toate acestea, riscul protecionismului în investiii

a crescut ca urmare a msurilor i procedurilor administrative restrictive care s-au acumulat înultimii ani.

9.1. Activitatea societatii de stat Invest in Spain

Invest in Spain este agentia de stat responsabil pentru sprijinirea companiilor strine

care doresc s investeasc sau s-si extind afacerile în Spania, facilitandu-le pana la maxim

procesul de instituire sau de reinvestire.

Obiective: Atragerea investiiilor strine din noua generaie, cu accent pe tarile, sectoarele si

societatile cu o mai mare crestere in afacerile internationale

Promovarea unui climat de investiii adecvat, care permite investiiile, identificand

nevoile posibililor investitori si sugerand masurile pentru indeplinirea acestora,

strangerea relatiilor cu asociatiile si institutiile relationate cu ISD si folosirea influentei

pentru a imbunatati infrastructura si facilitatile care incurajeaza investitiile straine

Promovarea imaginii Spaniei ca o destinaie pentru investiii strine directe, din ce in ce

mai internationalizata si dotata cu resure umane si tehnologice adecvate procesului de

globalizare a pietelor si economiilor.

9.2. Climatul general de afaceri

Evaluarea climatului de afaceri din Spania a mentinut in 2011 un scor identic cu cel

din anul anterior, cu 2,9 din 5.

Intre principalele puncte forte ale climatului de afaceri spaniole se situeaza

infrastructurile, calitatea vietii si invatamantul superior. Oamenii de afaceri au inceput savaloreze in special trenul de inalta viteza, aeroporturile si drumurile spaniole. De asemenea,

subliniaza inalta calitate a scolilor de afaceri, costul competitiv al transporturilor si calitatea

vietii.



18

Societatile arata ca fiind puncte-cheie stapanirea limbii si reglementarea fortei de

munca. In mod similar, subliniaza importanta de flexibilizare a orarelor de munca si

imbunatatirea agilitatii instantelor comerciale.

Evaluarea generala a climatului de afaceri din Spania de ctre investitorii strini este

pozitiv in termeni generali si se mentine, in comparatie cu 2010, cu toate ca ea continua sareflecteze situatia economica internationala dificila. Cu toate acestea, companiile intervievate

au fcut referire si la aspectele care trebuie incurajate: îmbuntirea flexibilitii forei de

munc i reducerea costului forei de munc, aspecte realtionate cu capitalul uman.

Spania aplic principiul libertii de stabilire i non-discriminrii. Investitorii straini se

pot angaja în orice activitate in aceleai condiii ca i investitorii locali.

9.3. Stimulente investitionale

Inaltul sau grad de deschidere si cadrul favorabil legal pentru investitiile straine au dus

Spania in situatia de a primi investitii in activitati cu valoare adaugata, in stiinta si in aportul

tehnologic. In productia stiintifica, Spania este a 9-a tara la nivel mondial si a 5-a din UE-15.

Este o ar competitiv, modern i inovatoare, dotata cu resurse umane si tehnologice.

Ofer o pia mare i extrem de dezvoltata care o face foarte atractiva pentru comunitatea

internationala de afaceri.

Dispune de o retea moderna si completa de infrastructura: prima retea europeana de

trenuri de inalta viteza si autostrazi, doua din cele mai mari aeroporturi din Europa. Ea are, deasemenea, un sistem generos de subvenii i stimulente la nivel european, naional, regional i

local, de care pot beneficia investitorii.

Piaa spaniol este una dintre cele mai mari din Europa, cu 47 de milioane de

consumatori, la care trebuie s se adauge mai mult de 52 de milioane de turisti care viziteaza

Spania in fiecare an. Ca membru al UE, Spania are acces direct la rile Uniunii Europene.

Spania detine cu America Latina cel mai mare numar de tratate de dubla impunere si

de protectie a investitorilor. În plus, companiile spaniole menin un rol de conducere în

economiile din America Latin. Ambii factori sunt eseniali pentru a transforma Spania într-o

ramp de lansare pentru a face afaceri în America Latin si pentru ca societatile

latinoamericane sa abordeze pietele europene.

Spania a devenit un loc strategic de luare a deciziilor. Numeroase companii europene

si asiatice (Alston, British Telecom, Toshiba, Huawei, etc.) ca si cele latinoamericane

(Cemex, Pemex, Itaú etc.) si-au stabilit sediile în Spania.



19

Apropierea geografica a Spaniei cu pietele Africii de Nord si Orientului Mijlociu

completeaza zona de influenta.

Limba spaniol este de o importan cheie pentru afaceri: aceasta este limba oficiala a

22 de ri, cu peste 500 milioane de vorbitori de limb spaniol.

Companiile beneficiaza de un climat de afaceri atractiv, TVA-ul este unul dintre celemai sczute din UE-15, precum i tratamentul fiscal in domeniul cercetarii si dezvoltarii este

unul dintre cele mai favorabile din tarile OCDE, atat pentru companii mari cat si pentru IMM-

uri. Spania ofer, de asemenea, un regim fiscal special pentru grupurile de afaceri strine,

fiind printre cele mai bune din Europa.

Punctele slabe sunt productivitatea sczut a forei de munc, competitivitatea sczut

i deficitul balanei comerciale în cretere. Sistemul complex de reguli din cauza prezenei a

17 Comuniti Autonome este, de asemenea, un obstacol în calea investiiilor.

Concluzii

Se estimeaza ca in 2012 va fi inregistrata o redresare a economiei mondiale si o

crestere a fluxurilor de ISD datorata, in principal, intentiilor de Äexpansiune´ a companiilor

transnationale, ceea ce va conduce la o majorare a numarului achizitiilor si fuziunilor

transfrontaliere.

Este adevarat ca Spania a pierdut din competitivitate, dar, intr-o lume globalizata unde

internetul este plin de proiecte si marci inovatoare, toate acestea fac din aceasta tara una

atractiva pentru investitorii interesai de punere în aplicare a tehnologiei care opereaza la nivel

global pe piata hispanica.

În ceea ce privete investiiile strine, exist capitaluri care continua sa parieze pe

Spania pentru a se stabili si pentru a lansa noi proiecte, cu toate ca s-au pierdut multe dintre

avantajele din trecut. Intr-un numar important de sectoare, societatile spaniole sunt mai

profitabile decat marile economii europene si atrag investitii straine.

Dup cum s-a menionat în raportul FMI (2010), reducerile barierelor de intrare în

serviciile de reea (gaz, electricitate, telecomunicaii) i in serviciile de distribuie au fost

factori importani în atragerea de investiii straine. Astfel, Spania este unul dintre cei mai mari

beneficiari de ISD din lume, atrgând 3,4% din fluxurile de investiii în ultimii ani.

Un sondaj realizat pe poporul spaniol, a raportat faptul ca somajul, economia si criza

de credibilitate politica sunt cele trei variabile care nelinistesc cel mai mult populatia.



20

BIBLIOGR AFIE:

www.investinspain.org

www.comercio.mityc.es

www.minetur.gob.es

www.iberglobal.com

www.cidob.org

www.unctad-docs.org

www.bbvaresearch.com

Documents

Investitiile Straine Directe in Spania