Ion - Tema Si Viziunea

7/21/2019 Ion - Tema Si Viziunea

http://slidepdf.com/reader/full/ion-tema-si-viziunea 1/4

Ion – Tema si viziunea

„Ion” de Liviu Rebreanu, opera publicata in anul 1920, marcheaza un inceput de drum in istoria

romanului romanesc modern Romanul reprezinta primul roman al lui Liviu Rebreanu, ocapodopera in care in!atiseaza universal rural in mod realist, !ara idilizarea din prozasamanatorista "ucleul romanului se a!la in nuvelele anterioare# ,,$estrea”, ,,Rusinea”

%pera literara ,,Ion” este un roman realist de tip obiectiv apartinand prozei interbelice &easemenea este roman social, cu tematica rurala 'otrivit tipolo(iei lui "icolae )anolescu esteroman doric

Romanul este specia (enului epic, *n proz+, de mare *ntindere, cu o ac iune comple+ ce se poateț

des!+ ura pe mai multe planuri, cu persona-e numeroase a c+ror personalitate este bineș

individualizat+ i al c+ror destin este determinat de tr+s+turi, de caracter i *nt.mpl+rile ceș ș

constituie subiectul operei

/ste roman de tip obiectiv prin speci!icul relatiei narratorpersona- si al naratorului omniscient,omnipresent 3e observa obiectivitatea sau impersonalitatea naratorului, naratiunea la persoana aIIIa, atitudinea detasata in descriere, veridicitatea

Tema romanului este problematica p+m.ntului, analizat+ *n condi4iile socioeconomice alesatului ardelenesc de la *nceputul secolului al 55lea Romanul prezint+ lupta lui Ion, un 4+rans+rac, pentru a ob4ine p+m.nt 6i consecin4ele actelor sale Rela4ia or(anic+ dintre Ion 6i p+m.nteste !iat+ chiar din capitolul al IIlea, secven4a a doua, prin prezentarea drumului lui Ion la cosit "aratorul surprinde at.t drumul lui Ion, c.t 6i instinctul s+u de proprietate 6i le(+tura sa cu p+m.ntul # 7toat+ !iin4a lui arde de dorul de a a avea p+m.nt mult, c.t mai mult Iubirea

p+m.ntului la st+p.nit de mic copil 8e6nic a pizmuit pe cei bo(ati 6i ve6nic sa *narmat *ntrohot+r.re p+tima6+ # trebuie s+ aib+ p+m.nt mult, trebuie &e pe atunci p+m.ntul ia !ost mai dra(ca o mam+:” '+m.ntul este pentru Ion o stihie, o !or4+ care *l cheam+, *i ordon+ mi6c+rile 6i *l!ace s+ se simt+ st+p.n *n aceia6i m+sur+ *n care este st+p.nit &e6i Ion o iube6te pe ;lorica,satis!acerea patimii pentru p+m.nt se realizeaz+ prin intermediul c+s+toriei cu <na, !or4.ndulast!el pe 8asile =aciu s+i cedeze p+m.nturile &up+ c+s+torie, 7Ion ie6ea deseori *n hotar s+6ides!e4e su!letul *n priveli6tea p+m.nturilor lui >:? privea brazdele cu dra(oste p+tima6+,morm+ind m.ndru de mul4umire # – <cum avem 6i noi p+m.nt, slav+ &omnului, numai s+n+toss+ !iu s+l muncesc” 3e eviden4iaz+ ast!el satis!acerea setei or(anice de p+mant a lui Ion Temacentral+, posesiunea p+m.ntului, este dublat+ de tema iubirii 6i de tema destinului

Spa iulț acestei lumi este satul 'ripas model real poate !i 'rislopul care este !amiliar scriitorului, construit ca un cronotop arhetipal, !unc ion.nd ca un spa iu *nchis, cu un tipar deț ț

eisten + i de (.ndire statornicit prin tradi ii arhaice Ima(inea satului pe valea 3ome ului seț ș ț ș

contureaz+ printro tehnic+ cinemato(ra!ic+, dintro dubl+ perspectiv+# a naratorului i aș

prota(onistului, care contempl+ *ntre(ul inut din mar(inea delni elor pe care le cose te 3atul dinț ț ș

apropierea <rmadiei "+s+udul este pitit *ntro scr.ntitur+ de coline marcat de toponimice



su((estive R.pele &racului, @i meaua mortului, Ali amare, Ali adindos i de simboluri careș ț ț ș

anticipeaz+ drama# crucea str.mb+ pe care e r+sti(nit un Bristos de tinichea ru(init+

Timpul *n care !iin eaz+ aceast+ lume este o durat+ bivalent+ 'rezentul etern este durata *n careț

!iin eaz+ satul, *n vreme timpul !ra(mentar de!ine te condi ia omului# 3atul a r+mas *napoț ș ț

acela i, parc+ nimic nu sar !i schimbat @. iva oameni sau stins, al ii leau luat locul 'esteș ț țzv.rcolirile vie ii vremea vine nep+s+toare ter(.nd toate urmele 3u!erin ele, patimile,ț ș ț

n+zuin ele mari sau mici, se pierd *ntroț tain+ dureros de necuprins+ : ro ile tr+surii uruieț

mereu, monoton, monoton ca *nsu i mersul vremiiș

Ac iunea complexăț a romanului este prezentat+ de un narator obiectiv, omniscient care*n!+ i eaz+ evenimentele *nl+n uite lo(ic i cauzal, eplicabil i uneori previzibil /venimenteleț ș ț ș ș

romanului sunt dispuse pe dou+ mai planuri narative, planul +r+nimii i planul intelectualit+ ii,ț ș ț

care uneori se deruleaz+ paralel, alteori se intersecteaz+, constituind ima(ini ale aceleia i lumi,ș

ansamblate *ntro realitate comple+, care d+ impresia unei viziuni totale i (enereaz+ aspectul deș

mono(ra!ie a satului transilv+nean

Conflictul central din roman este lupta pentru p+m.nt *n satul tradi Conal, unde posesiuneaț

averii condi ioneaz+ dreptul indivizilor de a !i respecta i *n comunitate &rama lui Ion este dramaț ț

+ranului s+rac ).ndru i or(olios, con tient de calit+ ile sale, nu i accept+ condi ia i este pusț ș ș ț ș ț ș

*n situa ia de a ale(e *ntre iubirea pentru ;lorica i averea <nei @on!lictul eterior, social, *ntreț ș

Ion al Dlaneta ului i 8asile =aciu, este dublat de con!lictul interior, *ntre (lasul p+m.ntului iș ș ș

(lasul iubirii Ens+ cele dou+ chem+ri l+untrice nu *l arunc+ *ntro situa ielimit+, pentru c+ !or aț ț

lor se mani!est+ succesiv, nu simultan 3e poate vorbi i de con!licte secundare, *ntre Ion iș ș

3imion Lun(u, pentru o brazd+ de p+m.nt, sau *ntre Ion i Deor(e =ulbuc, mai *nt.i pentru <na,ș

apoi pentru ;lorica

&incolo de aceste aspect, se poate vorbi i de con!lictul tra(ic dintre om nu *nt.mpl+tor +ran iș ț șo !or + mai presus de calit+ ile individului# p+m.ntulstihie &estinul persona-ului principal nuț ț

este marcat numai de con!runt+rile cu semenii, pe care *i domin+, c.t mai ales *n rela ie cuț

p+m.ntul &orin a obsesiv+ a persona-ului de a avea p+m.nt, iubirea lui p+tima + *l !acț ș

monumental, dar se *ncheie omene te, prin *ntoarcerea *n aceast+ matrice universal+ș

In expozitiune este prezentata actiunea romanului Ion de Liviu Rebreanu care incepe intro zi deduminica , in care locuitorii satului 'ripas se a!la la hora in curtea Todosiei, vaduva lui )aim%preaIn centrul adunarii este (rupul dansatorilor &escrierea dansului traditional somesan este o pa(ina etno(ra!ica prin portul popular, prin pasii speci!ici, prin vi(uarea dansului, prin !i(urile pitoresti ale lautarilor @ercul horei este centrul lumii satului, este o descatusare de ener(ie

<sezarea privitorilor re!lecta relatiile socilale, !runtasii satului, primarul si chiaburii discultaseparat de taranii asezati pe prispa ;etele ramase nepo!tite la hora privesc, iar mamele si babelemai retrase vorbesc despre (ospodarie /ste prezentata si 3avista, oloa(a satului, prezentata cuun portret (rotesc 3unt prezentati intelectualii satului, preotul =elciu(, !amilia invatatoruluiBerendelea care vin sa priveasca !ara sa se amestece in -ocIn hora sunt numai !ete si !lacaiBotararea lu Ion de o lua pe <na la -oc, desi o place pe ;lorica cea saraca constituie inceputlcon!ictului



In intriga este prezentata hora, unde Ion Dlanetasu -oaca cu <na =aciu, o !ata bo(ata, dar camuratica, desi o iubeste pe ;lorica, !ata vadanei lui )aim %prea, o !ata !rumoasa, dar saraca&esi 8asile =aciu, tatal <nei, vrea so marite cu Deor(e =ulbuc, un !lacau instarit, <na se lasa prinsa in mre-ele lui Ion si se indra(osteste de el, lasanduse ama(ita de minciunile acestuia8asile =aciu, venit beat de la carciuma lui <vrum, il insulta pe Ion sarantocule ,talharule,hotul,

cerandui sa lase !ata in pace &upa ce !lacaii se retra( la carciuma lui <vrum, Ion il bate peDeor(e =ulbuc, razbunand intrun !el -i(nirile aduse de 8asile =aciu, care sil voia (inere peDeor(e

Desfasurarea actiunii cumprinde Intamplarile care se diversi!ica in doua planuri paralele, carese intersecteaza uneori <st!el, un prim plan cuprinde viata taranilor, avand in centrul atentiei peIon Dlanetasu, <na, 8asile =aciu, ;lorica %prea, Deor(e =ulbuc si !amiliile acestora, in alt planse des!asoara viata intelectualilor satului, insistanduse asupra !amiliei Berdelea si a preotului=elciu( 'unctul de intersectie a celor doua planuri este Ion, !ost elev al invatatorului $ahariaBerdelea, prieten al lui Titu Berdelea si !lacau nea(reat de preotul Ion =elciu(

Ion este hotarat sa se capatuiasca, sa scape de saracie prin casatoria cu <na =aciu impotrivirea sivra-masia tatalui acesteia, care ia (hicit intentiile, il inversuneaza si mai mult 'lanuieste catrebuie sal obli(e cumva pe 8asile =aciu sai dea averea, ast!el ca o imbrobodeste pe <na, pre!acanduse ca ii dra(a, sintro noapte o lasa insarcinata in!runtand rusinea satului, 8asile=aciu o bate si o (oneste de acasa pe <na, iar Ion no primeste decat impreuna cu zestrea, careinseamna tot pamantul lui 8asile =aciu &upa mai multe intamplari in care sunt implicatiBerdelenii, preotul =elciu( si altii, 8asile =aciu consimte si nunta lui Ion cu <na are loc <vandacum pamantul dorit, Ion nu o mai ba(a in seama pe <na si nici copilul nascut pe camp si botezat'etrisor Dandurile ii mer( tot la ;lorica, !ata !rumoasa, casatorita acum cu rivalul lui Ion, cuDeor(e =ulbuc

;amilia invatatorului $aharia Berdelea se con!runta cu o serie de di!icultati materiale, cele doua!ete, Laura si Dhi(hi, au crescut si a-un( la varsta maritisului, avand nevoie de zestre Laura semarita cu preotul Deor(e 'intea, ratele pentru mobila trebuie platite si i se instituie sechestru 'ede alta parte, invatatorul se a!la in con!lict cu preotul =elciu(, deoarece casa a !ost ridicata pe un pamant al bisericii

$aharia Berdelea intra in con!lict si cu autoritatile, deoarece intocmeste reclamatia contra -udecatorului in procesul pierdut de Ion cu 3imion Lun(u 'redand in limba ma(hiara, pe care no stapaneste destul de bine, Berdelea se teme de inspectii, mai ales dupa ce inspectorul@ernatonF, carel prote-a, este inlocuit de Borvat &e aceea, in ale(eri voteaza cu candidatulma(hiar =ela =ecG, in dauna avocatului roman Dro!soru /ste suspendat din slu-ba, din cauzacondamnarii in procesul lui Ion, iar dupa achitare inspectorul Borvat ii recomanda sa iasa la pensie

Punctul culminant este redat de momentul in care <na realizeaza ca este tratata cu dispret si brutalitate de sotul ei si intele(e ca a !ost doar unealta prin care Ion sia atins scopul# obtinerea pamantului lui 8asile =aciu <vand in minte ima(inea lui <vrum, carciumarul care sa sinucis,<na se spanzura, nemaiputand rabda bat-ocura lui Ion si a $enobiei &upa luna de puscarie



!acuta, Ion isi pierde si copilul, iar socrul sau isi cere pamanturile inapoi, in acelasi timp, Ion si;lorica reinnoada !irul intrerupt al iubirii de altadata

In deznodamant Deor(e =ulbuc este <vertizat de oloa(a 3avista in le(atura cu relatia dintre Ionsi ;lorica, ii intinde lui Ion o capcana anuntand ca se duce la padure duminica, doreste sa se

convin(a de onestitatea sotiei 3e intoarce mai devreme si, noaptea, surprinzandul pe Ion incurte, il ucide cu sapa 'este cateva zile se s!inteste biserica noua !acuta prin stradania preotului=elciu( Romanul se incheie tot cu hora din o(rada Todosiei, cu lautarii care canta invartita, cu8asile =aciu, venit mai tarziu, tot beat, certanduse cu preotul pentru pamanturile sale, ramase bisericii

In opinia mea prin viziunea ori(inala a scriitorului asupra lumii, prin modernitatea constructiei prota(onistului, prin (radul inalt de obiectivitatea, romanul „Ion” de Liviu Rebreanu poate !iconsiderat un punct de re!erinta petru inceputurile modernitatii din perioada interbelica

Documents

Ion - Tema Si Viziunea