11
Istoria artei în secolul al XVIII Barocul târyiu şi rococoul sunt fazele finale ale perioadei istorice deschise de Renaştere.Un aspect mai puţin strict, o compoziţie mai liberă, o bună dispoziţie relaxată, gustul frumuseţii senzuale se opun densităţii, sufletului eroic, caracterului sistematic al barocului din secolul al XVIII – lea. Roma şi Parisul se bucură acum de un prestigiu răsunător atât datorită modelelor pe care le propun: palatul roman, palatul urban. În sens invers, se deyvoltă o artă provincială care se poate mândri cu reuşite de prim ordin. Pe scurt, are loc o înflorire extraordinară. Secolul Luminilor este în esenţă internaţional; arhitectura devine internaţională odată cu diminuarea caracterului rigid al regulilor, ceea ce conduce spre o mai mare disponibilitate a formelor şi spre căutarea unor noi sinteze. Mai mult decât oricând, plăcerea ochiului devine criteriul decisiv. De aici decurg caracteristicile atribuite de regulă barocului târziu şi rococoului: somptuozitatea şi decoraţia, stiluilui teatral şi plăcut. Interioarele fastuoase în care se realizează integrarea tuturor mijloacelor reprezintă reuşitele cele mai strălucite, asemenea saloanelor ovale de la Hotel de Soubise din Paris sau biserica de perelinaj din Germania de Sud; ritmul lumii şi al culorilor joacă aici un rol hotărâtor. Pe drept cuvânt sunt folosite în general adjectivele “plăcut” şi “vesel”, pentru a clarifica epoca şi termenul “de agrement”, pentru a desenma pavilioane şi reşedinţe. 1 Un gust nou pentru motivul decorativ “rocaille” – adică imitaţia grotelor, a cochililor, a concreţiunilor – apare în 1 Larousse Istoria Artei, Coordonatori Albert Châtelete şi Bernard-Philippe Grosolier, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006, p.630

Istoria artei în secolul al XVIII.docx

Embed Size (px)

Citation preview

Istoria artei n secolul al XVIII

Barocul tryiu i rococoul sunt fazele finale ale perioadei istorice deschise de Renatere.Un aspect mai puin strict, o compoziie mai liber, o bun dispoziie relaxat, gustul frumuseii senzuale se opun densitii, sufletului eroic, caracterului sistematic al barocului din secolul al XVIII lea.Roma i Parisul se bucur acum de un prestigiu rsuntor att datorit modelelor pe care le propun: palatul roman, palatul urban. n sens invers, se deyvolt o art provincial care se poate mndri cu reuite de prim ordin. Pe scurt, are loc o nflorire extraordinar. Secolul Luminilor este n esen internaional; arhitectura devine internaional odat cu diminuarea caracterului rigid al regulilor, ceea ce conduce spre o mai mare disponibilitate a formelor i spre cutarea unor noi sinteze. Mai mult dect oricnd, plcerea ochiului devine criteriul decisiv. De aici decurg caracteristicile atribuite de regul barocului trziu i rococoului: somptuozitatea i decoraia, stiluilui teatral i plcut. Interioarele fastuoase n care se realizeaz integrarea tuturor mijloacelor reprezint reuitele cele mai strlucite, asemenea saloanelor ovale de la Hotel de Soubise din Paris sau biserica de perelinaj din Germania de Sud; ritmul lumii i al culorilor joac aici un rol hotrtor. Pe drept cuvnt sunt folosite n general adjectivele plcut i vesel, pentru a clarifica epoca i termenul de agrement, pentru a desenma pavilioane i reedine.[footnoteRef:2] [2: Larousse Istoria Artei, Coordonatori Albert Chtelete i Bernard-Philippe Grosolier, Editura Univers Enciclopedic, Bucureti, 2006, p.630]

Un gust nou pentru motivul decorativ rocaille adic imitaia grotelor, a cochililor, a concreiunilor apare n decoraia interioar n Europa, la nceputul secolului XVIII. Detractorii lui i-au deformat numele n rococo, care i va rmne i va denumi curnd noul stil care se rspndete n toat Europa i n coloniile spaniole i portugheze.Spre deosebire de Renatere sau baroc, aceast estetic, rspndit ntre anii 1720-1760,S-a dezvoltat fr a avea contiin de sine i fr a fi susinut de un suport teoretic. Nu este nici o revolt declarat mpotriva epocii precedente, aa cum fusese manierismul. Formele rococo au evoluate de la sine plecnd de la contextul baroc, detandu-se pe nesimite de el. n timp ce valorile dominante ale epocii anterioare se estompeaz, omul secolului XVIII se las ptruns de spiritul fraternitii universale i al sceptismului care caracterizeaz secolul Luminilor. Arta pe care el o produce se definete prin insolen, prin intimidarea i refuzul teatralitii care dominase stilul barocului. Trstura caracteristic este, probabil, aceast bucurie de nestvilit care d natere unei intense activiti creatoare n toate domenile artei i n special n artele decorative.[footnoteRef:3] [3: Jacek Debicki, Jean-Francois Favare, Dietrich Grunewald, Antonio Filipe Pimentel, Istoria Artei; pictur, sculptur, arhitectur, Enciclopedia Rao, p. 175]

Curios este c rococoul s-a manifestat mai nti n Frana. Domnia lui Ludovic al XIV-lea a durat prea mult i zilele faste ale Regele-Soare se sting n bigotismul btrnului manarh. Maiestuozitarea impozant a palatului Versailles, lipsit de srbtori, plictisete acum elita cultivat sau frivol care ncepe s se reuneasc n elegantele saloane ale reedinelor pariziene. Ceremonialului rigid al secolului lui Ludovic al XIV-lea i va urma intimitatea galant a regenei i n momentul n care slbete autoritatea exercitat asupra artelor de ctre clasicismul academiilor, sensibilitatea baroac reapare, nmntat ns n alte podoabe i n serviciul altor idealuri.ntr-o prim etap, rococoul va fi un nou tip de ornament, generator de decoraiuni inovatoare pentru interioarele acestora palate n care locuiete o societate monden i luminat, care iubete ndrzneal, ezotismul, fantezia i natura. Acest stil uor i rafinat rimeaz de minune cu apartamentele moderne, n care camerele, mai mici, au acum destinaii precise: salonae, budoare, sli de baie.n rile n care barocul este predominant, rococoul se nsinueaz nc i mai discret, transformnt din interior pn ajunge s o goleasc complet de sens aceast art monumental care las un loc att de mare decoraiei. Arta baroac trise o sut de ani i ideile care o susineau sunt depite. Problemele religioase, ntietatea Bisericii romane, nu mai sunt pe primul loc al preocuprilor; se prefer dezbaterile filozofice sau politice. Dac marile proiecte urbanistice nu au disprut, n schimb arhitectura privat dezvluie cele mai frumoase compozii rococo.Idealurile noi de toleran i de a domina, dup care s-a ghidat arta secolului XVII, fie ea baroac sau clasic, dup cum se opun de astfel i unei revoluii n art. Rococoul se manifest deci ca o simpl transformare a decoraiei, apoi se extinde firesc la sculptur i la pictur. Totui, n Germania, el cucerete arhitectura unde, curios, se afl la originea unor monumente grandioase, att civile ct i religioase, impunndu-se simultant ca un import francez i ca o dezvoltare logic a barocului trziu.[footnoteRef:4] [4: Ibidem, p. 176-177]

Sudiu de caz 1Denumire: Biserica de la WiesLocalizare: BavariaDatare: sec. XVIIIDescriere: Etape de construcie:(1745-1754)Biserica pentru pelerinaj de la Wiese se afl nu departe de Steingarden, n sudul Bavariei. Ea este lucrarea frailor Zimmermann: Dominikus (1685-1776), ca arhitect, i JohannBaptist (1680-1756), ca pictor.Construit pe cmpie (die Wies), biserica este loc de pelerinaj la statuia de lemn a lui Isus Cristos biciuit, preyentat ntr-o nin, deasupra altarului principal.Reprezentnd ideile deja experimentate de la biserica din Steinhausser, Zimmermann concepe pentru nav un plan oval prelungit cu un cor prevzut cu o absid i precedat de un vestibul n semicerc.Planul eliptic care continu micul vestibul contribuie la lrgirea spaiului interior al navei i pemite ptrunderea din abunden a luminii, care vine din toate direciile. De jur mprejurul navei, un ir concentric de stlpi dubli delimteaz o nav lateral care urmeaz planul oval. Aceast galerie produce efecte de peretele exterior.Corul, puin mai ngust, este mrginit de arcade care susin coloane corintice nalte. De fiecare parte se ridic tribune sub care se afl un deambulatoriu pentru facilitarea circulaiei pelerinilor.Planul tradiional n cruce latin a disput. Spaiul tinde tinde spre un singur volum mare, oblong, unde se impune prezena amvonului.[footnoteRef:5] [5: Ibidem, p. 186]

Exteriorul bisericii, simplu i dat cu var, costrateaz puternic cu bogia decoraiei interioare care amintete de somptuoyitatea unui salon de castel.Prile inferioare ale zidurilor i ale coloanelor sunt puin ornate, n timp ce prile de sus sunt animate cu muluri festonate, ramuri mpletite, voluate i inflorescene, nflorituri bizare, unde se zbenguie ngerai n stuc i personaje care plutesc, pictate n trompe l`oeil.Decuparea unor oculi i a unor arcuri de sprijin ale bolilor creeaz un spaiu ondulatoriu omogen care, ntr-o micare nentrerupt, ne conduce pn la altar.Navei scldate n lumina, unde domin culoarea alb a stlpilor, i se opun coloanele corului din stuc azuriu i roz. O adevrat srbtoare a picturii, poleit n aur i stuc, nconjoar altarul care dispare n acest aranjament grandios i suprancrcat, de o imaginaie inepuizabil.Grija de a face s nu se vad structura arhitectural din spatele decoraiei caracterizeaz stilul rococo, spre deosebire de stilul baroc unde prezena construciei rmne puternic lizibil, n ciuda ornamentului.Aerul i lumina par a trece prin perei, fcnd s dispar zidurle i crend un univers imaterial. Crescedoul ameitor al decorului conduce privirea de jos n sus, spre bolta care se nfieaz privirii ca un cer deschis. Aici n mijlocul unei picturi de un extraordinar dinamism credinciosul vine n contact cu fericirea venic, ntr-o viziune apoteotic, evocat de cuvintele predicatorului, spuse la nlimea jilului arhieresc din amvon.[footnoteRef:6] [6: Ibidem, p. 183]

F. 1

Studiu de caz 2Denumire: Castelul Sans- SouciLocalizare: PotsdamDatare: 1745-1747Descriere:Castelul Sans+Souci, construit la Potsdam, la civa kilometrii distan de Berlin, ocup n cadrul peisajului natural un loc privilegiat n mijlocul braelor rului Havel, n natura animat de canale i lacuri. Alegerea locului de reedin al electorilor de Brandemburg nu este surprinztor pentru nceputul secolului ai XVIII lea.[footnoteRef:7] [7: Adrian Botez- Crainic, Istoria artelor plastice volumul 3 Clasicism. Rococo, editura didactic i pedagogic, Bucureti, 2000, p.216]

Centrul administrativ i oraul de garnizoan, Potsdam a devenit n secolul al XVIII lea un centru rezidenial prestigios datorit renumelui de prim rang al ansamblului Castelului Sans- Souci. Aspectul estetic i decoraiunea fastuas a ansamblului ilustreaz ecourile artei franceze versailleze i ale artei Rococo. Frederic cel Mare a fost cel care a deschis larg porile palatului pentru a afirma oamenilor de cultur, invitatul lui cel mai celebru fiind Voltaire, a crei edere la Potsdam a durat 3 ani.Castelul Sans- Souci, conceput de arhitectul Knobelsdorff, ansamblul cldirilor, cu uriaul parc ncrcat armonios n peisajul natural, rmne incontestabil unul dintre cele mai reuite germane n acest domeniu. Dei Frederic cel Mare, ndrgostit de atmosfera sudic, a dorit construcia castelului integral din sticl, Knobelsdorff a reuit s formuleze o soluie, nu numai original ci i elegant, edificiul fiind considerat punctul culminant al Rocco-ului german. Castelul are un singur nivel, lung de 97 m i nlimea de 12 m, orizontal fiind marcat central de un masiv dom verde.Faada orientat ctre Curtea de onoare este flancat de o elegant i larg colonad n semicerc, cu 88 de coloane pe dou rnduri.Concepia arhitectului impresioneaz prin soluia amplasrii faadei dinspre grdin, prin majestuasa apariie progresiv a siluietei alungite a castelului. Esplanada orientat ctre grdin ofer o vedere panoramic asupra grdinii i Orangeriei spre care conduc cele ase gradene traversate de marea sacar conceput n evantaie etajate. Conform ideii lui Knoblesdorff, faada a fost ornat cu 36 de atlani i nimfe care susin cornia, statui sculptate de Permoser, amplasate n lateralele marilor ferestre ale faadei orientate spre grdin.[footnoteRef:8] [8: Ibidem, p.217]

Interioarele palatului sunt decorate cu plafoane pictate, cu tablouri i cu busturi sculptate aezate deasupra emineelor. Lemnul de cedru este ornamentat cu bronzuri aurite. Decoraiile Rococo aplicate pereilor i picturilor cu teme antice relev miestria i virtuozitatea artitilor. Decoraia splendid n marmur de Silezia i de Carrara ornamenteaz Sala de marmur care gzduiete, n spaiul central sub cupol, statuia lui Richelieu sulptat de Bernini[footnoteRef:9]. [9: Ibidem, p.218]

F. 2

Sudiu de caz 3Denumire: Palatul de IarnLocalizare: Sant PetersburgDatare: sec. XVII- XVIIIDescriere:Povestea acestui palat ncepe din 1650, cnd familia imperial a lansat primele dezbateri legate de necesitatea construirii unei reedine mree. Un prim rezultat a fost vizibil la nceputul secolului al XVIII- lea cnd Petru I a dat ordin s se nceap construcia. Aa s+a ridicat pentru nceput o simpl caban, apoi o cas de mari dimensiuni cunoscut sub denumirea de Primul Palat, avnd n vedere c ea se gsea pe locul ocupat ayi de Palatul de Iarn. i ncercrile de ridicare a fenomenalei reedine au continuat cu cu cel de-al doilea i cel de-al treilea palat, pentru ca n final s se ajung la un al patrulea i ultim Palat de Iarn. Aa se face c n 1753, arhitecul Feancesco Bartolomeo Rastrelli i-a prezentat arinei Elizabeta un nou plan, colosal, al Palatului de Iarn. Cu toate c au venit ani de rzboi, c taxele asupra poporului au fost tot mai mari, arina nu a renunat la visul ei i n 1759, palatul era aproape finalizat. Pentru Elizabeta eara ns prea trziu: arina murise cu cteva luni nainte. Ecaterina cea Mare a dus munca mai departe i sub conducerea ei palatul s-a mrit i s-a transformt, prin adugarea unei aripi pe care arina a botezat-o Ermitaj i unde se retrgea departe de ndatoriririle de conductor al imperiului. Aici arina i petrecea to mai mult timp, ntr-un spaiu deschis doar pritenilor apropiai i inerzis servitorilor.Din exterior, palatul se nfieaz ca o construcie imens, decorat n stucturi impresionante i n stil baroc. Totul e zugrvit n alb i verde. Faada principal are 250 m lungime i 30 m nlime. n interior se impletete barocul cu neoclasicismul. 1945 de geamuri, 1500 de camere i 117 de scri avea iniial palatul. ntre timp, interiorul a fost modificat, iar unele camere au fost unite pentru a construi galerii impresionante.Planul de baz al Palatului de Iarn este alctuit dintr-o curte interioar patrulater, decorat n ton cu pereii exteriori. Faadele exterioare dintre care trei sunt ntoarse spre marile spaii publice sunt dintre cele mai impuntoare din lume. Pe partea cu rul, palatul prezint de la distan o linie orizontal nentrerupt de peste 200 m, n timp ce faada Palatului Ptrat este marcat n centru de cele trei arce ale intrrii din curtea principal. Faada care d spe Comandamentul Marinei este singura suprafa care pstreaz elemente substaniale ale pereilor palatului anterior.[footnoteRef:10] [10: Editor Neil Parkyn, aptezeci de minuni arhitecturale ale lumii, Editura Aquila, p.114]

F. 3

Surse imaginiF.1- Jacek Debicki, Jean-Francois Favare, Dietrich Grunewald, Antonio Filipe Pimentel, Istoria Artei; pictur, sculptur, arhitectur, Enciclopedia Rao, p. 186F.2- Adrian Botez- Crainic, Istoria artelor plastice volumul 3 Clasicism. Rococo, editura didactic i pedagogic, Bucureti, 2000, p.218F.3- Editor Neil Parkyn, aptezeci de minuni arhitecturale ale lumii, Editura Aquila, p.114

Bibliografie

Larousse Istoria Artei, Coordonatori Albert Chtelete i Bernard-Philippe Grosolier, Editura Univers Enciclopedic, Bucureti, 2006Jacek Debicki, Jean-Francois Favare, Dietrich Grunewald, Antonio Filipe Pimentel, Istoria Artei; pictur, sculptur, arhitectur, Enciclopedia RaoAdrian Botez- Crainic, Istoria artelor plastice volumul 3 Clasicism. Rococo, editura didactic i pedagogic, BucuretiEditor Neil Parkyn, aptezeci de minuni arhitecturale ale lumii, Editura Aquila