Istoria capitalismului de la 1500 până în 2000

Michel BEAUD

capitalismului D e l a 1 5 0 0 p i n a i n 2 0 0 0

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I

De la 1500 plnS In 2000

Michel BEAUD

I S T O R I A capitalismului

Do la 1 5 0 0 pinatn 2 0 0 0

Traducere din francezd de Claudlu CONSTANTINESCU

э д Ui A • U «

о w О V)

a Й

CARTIER Editura Сartier. SRL, sir. Bucure§ti, nr. 68, Chi$in3u, MD2012. Tel./fax: 022/24 82 81, tel.: 24 83 68, 24 01 95. E-mail: [email protected] Editura Codex 2000. SRL str. Paul Ionescu. nr. 6. sectorul 1, Bucure$ti. Tel./fax: 01/223 44 88. GSM: 094 3 0 4 9 1 5 . Difuzarc: Bucurefti.; str. Paul Ionescu, nr. 6, sectorul 1. Tel./fax: 01/223 44 88. GSM: 094 30 49 15. Oiifinau: bd. Mircea eel Batrin, nr. 9, sectorul Ciocana. Tel.: 022/34 64 61. C&rtile CARTIER pot fi procurate in toate Iibr3riile bune din Romania ?i Republics Moldova. LIBRARIILE CARTIER Case Cfirfii Ciocana. bd. Mircea eel Batrin. nr. 9, Chi$in*u. Tel.: 34 64 61. LibrHrw din Hoi, str. Bucure$ti, nr. 68. Chi§inau. Tel.: 24 10 00.

Coperta seriei: Vitalie C'oroban Copcrta: Vitalie Coroban Lector: Em.Galaicu-PAun Design: Victoria Dumitra$cu Procesare de text: Editura Dirtier Tehnoredaetare computerizata: Victoria Dumilrajcu Prepress: Editura Cartier Tipar: FEPTipografia Centra 13

MICHEL BEAUD HISTOIRE DU CAPITAL1SME (de 1500 Л 2000) ©Editions duSeuil. 1981,1984.1987,1990, 2000 ©Editura Cartier. pentru prezenta traducere tn limb* готАпЯ, 2001 Pre/.enta edifie a apdrut in 2001 la Editura Cartier. Toate drepturile rezervate

This edition was published within Central European University 1'ranslation project with the support of the Soros Foundation Moldova and the Open Society Institute — Budapest.

BEAUD, Michel Isloria capitalismului (de la 1500pini in2000)/Michel Beaud; trad.: daudiu Constantinescu - Ed. 1. Cartier. 2001, 360 pag. - (Cartier istoric). Titlul original (tn francezi): Histoire du capitalismc (de 1500 Л 2000).

ISBN-9975-79-090-9

mailto:[email protected]

Pentru Calliope

C U V l N T f NAINTfc

Inchei aceasta carte in momentul In care slnt demolate, din ordin guvernamental, clSdirile din Vincennesale Universitatfi Paris VIII, unde predau din 1968. Paginile de faJS se datorea/Й in bun3 mSsurS dezbaterilor §i lucrSrilor desfS§urate timp de doisprezece ani la Vincennes; mai intii, In cadrul FacultSjii de Economie Politics, cu un numSr mult prea mare de studenji §i profesori pentru a-i putea numi aici; apoi, cu persoane venind din alte discipline: istorici, sociologi, geografi, speciali§ti in §tiin{e politice sau in diferite arii geopolitice, filozofi; in sfir$it, cu atitia alfii domici s5 contribuie la astfel de dezbateri colective, mai ales in cadrul colocviilor asupra Crizei (1975), asupra Franjei §i Lumii a Treia (1978) ori a Noii Ordini (1979).

Evocind Universitatea Paris VIII din Vincennes, Jin s3 amintesc aici numele a doi dispSruJi. Primul, Nikos Poulantzas, ale cSrui studii ne-au permis о mai bunS analizS a claselor sociale, a statului, fascismului, dictaturii democrafiei. CelMalt, Jaimes Baire, student la Facultatea de Economie Politick, torturat §i ucis de Garda Nationals din Salvador, al cSrui masterat a fost sustinut in absentia. Fie ca numele celor doi sfl ne aminteascS mereu prejul Libert^tii.

Universitatea Paris VIII, Saint-Denis, octombrie 1980

A V E R T I S M E N T

Acest studiu, elaborat in 1979-1980, a vSzut lumina tiparului in 1981, la cditura Seuil, in colectia "Economie et society", fiind reeditat apoi in "Points Economie" in 1984,1987 §i 1990.

Edijiile din 1981 1984 cuprind §ase capitole. redactate in 1979 §i 1980 §i acopcrind perioada 1500-1980. Materialole acestora le-am reunit in cursul meu de istorie a realizSriloreconomice tinut la Universitatea Paris VIII. la Vincennes, in anii saptezeci. Prezenta editie reia textele celor §ase capitole ale primei edi{ii, exceptind gre§elile decorecturS; doar rezumatele au fost imbogStite, de cele mai multe ori in continuarea textului din 1981 (semnalat ca atare) prin re f lec t contemporane.

Un al §aptelea capitol. redactat pentru editia Points Seuil din 1987, a fost revSzut §i adSugat mai intii pentru cea de-a patra editie, din 1990, iar apoi pentru edijiile in olanadezS japonezS, din 1994. Acela§i capitol este iar5§i revSzut §i imbunStSfit in 1999 pentru prezenta editie. Bibli-ografia sa figureazS la bibliografia generals, sub titlul: "6. Cu privire la mutajia mondialS".

In fine, sub titlul "Introducere generals" sint reunite douS introduceri, prima, din 1981, §i ultima. redactatS in 1999, a cSror bibliografie figureazS la inceputul bibliografiei generale.

Bcuuval, twicmbnc 1999

INTRODUCERE GENERALA

I N T R O D U C E R E LA P R I M A E D I J I E (redactata in 1980)

Aceasta carte s-a nascut din convmgerea ca vremurile de astazi nu pot fi Intelese fara о analiz& a profundelor transformari pe care dezvoltarea capitalismului le-a adus in societatile din lumea intreaga.

Ea s-a nascut, de asemenea, din dorinâ de a surprinde dezvoltarea respective in multiplele sale dimensiuni: deopotriva economice politi-co-ideologice; deopotriva najionaleî multina{ional-mondiale; deopotriva eliberatoare §i opresive, distructive j i creatoare...

Ea s-a n3scut, in sfir§it, din ambi{ia de a crea о perspective asupra unor chestiuni indisociabile, ins3 adeseori studiate izolat: formarea economiei politice in relajia sa cu "lungul drum catre capitalism"; afirma-rea idealului democratic impotriva vechilor regimuri aristocratice §i, о data cu aparitia institu(iilor democratice noi, ivirea noilor clase condu-catoare; legatura dintre dezvoltarea formelor natfonale de capitalism, Intarirea mi§carilor muncitore§ti §i cuceririle piejei muncii; extinderea continue §i tot mai complex^ a dominafiei capitaliste in lume; articularea dintre dominarea claselor §i dominarea najiunilor; crizele ca indici ai acutizarii sau ai blocarii §i ca momente de retnnoire — in special "Marea Criza" actuals.

Vom putea urmari inaintarea oarba care, in patru secole, acoperd distanfa de la conquistadores la pax britannica, de la bancherii §i negustorii din Genova, Anvers, Amsterdam la Anglia, atelierul §i bancherul lumii, de la virtelnita la meseria de mecanic, de la moara de vlnt la ma§ina cu aburi, de la activitatile in special bancare §i negustore§ti la capitalismul industrial, de la Machiavelli la Marx, de la Prittcipele la Capilalul.

Dupa care, vreme de un secol, vom asista la о fascinanta mi§care turbionara: de la hegemonia britanica la afirmarea puterii americane §i, apoi, la punerea ei sub semnul intrebarii; de la progresele §i victoriile mi§carii muncitore^ti la izbucnirea contradictiilor ei in faja noilor situa(ii nationale §i mondiale; de la carbune la petrol, electricitate §i la noile surse de energie; de la mecanizare taylorism la actualele revoluîonari ale telematicii robotizarii; de la primele forme ale capitalismului financiar la instaurarea unui sistem imperialist ierarhizat §i diversificat; §i, in sfir§it, trecind prin perioade succesive de prosperitate, criza §i razboi, de la "Ma-

•

12 M I C H E L H E A U D

rea Criza" din 1885-1893 la "Marea Criza" din anii 1970-1980. fntr-o alta carte, oarecum Inrudita ca tema, am studiat modul in care

s-a constituit ideea de socialism, ca reactie In fata rasturnarilor provocate de revolutia industriala §i de Revolutia Franceza, modul in care mi§carea muncitoreasca multiforma din secolul al XlX-lea §i-a insu§it aceasta idee, dar §i modul in care confruntarea cu realitatea a facut ca de la Revolutia din Octombrie sa se ajunga la colectivismul de stat. Prilej de meditatie asupra naturii formafiunilor sociale care se revendica de la socialism — atit in Est, cit §i in Vest sau in {3rile Lumii a Treia — §i asupra a ceea ce mai poate insemna astazi, in acest final de secol XX, un proiect socialist care s3 (in* seama de lectiile secolului trecut §i de redutabilele provocari ale secolului ce vine.

л

I N T R O D U C E R E L A E D I f l A A C I N C E A

(redactata in 1999)

Imediat dupS 1968, nenumSrate analize, interpreted $i dezbateri asupra capitalismului tncercau sa puna In discujie certitudinile simpliste ale catehismelor marxiste, dep3$ind diversele contribute istorice, institu-fionaliste §i structuraliste.

!n ce m3 prive§te, capitalismul imi fuscse "predat" la Facultatea de Drept din Pantheon, atit incadrul cursurilor despre "sisteme §i structuri" (In special cele ale lui A. Marchal), clt §i al celor despre "istoria gindirii" (ale lui H. Denis§i A. Barrere, mai ales). Fl imi fusese de asemenea explicat de autori precum Marx, Weber, Schumpcter, Perroux §i Galbraith, pecare i-am citit ca student sau ca tinar dascai.

Toate aceste analize functionau pe baza opozijiei "capitalism/socialism". l,a Marx, ca In cazul multora dintre reformatorii comuni§ti §i sociali§ti

din secolul al XlX-lea, promisiunea socialismului era insojita de critica §i puncrea sub acuzare a capitalismului industrial. Totodata, luptele mi§carii

muncitore§ti impotriva exploatarii §i alienarii capitaliste erau puternic legate de speranja intr-o societate noua, fraterna, echitabila, manifestlnd respectul fa{3 de om, pe care о rezuma termenul de "socialism".

Inceplnd din anii '20, realitatea unui "socialism in c o n s t r u c t " va contrabalansa orizontul de a§teptare al socialismului, reconfortindu-1 intruclt el "devenea posibil", dar §i slabindu-1 in m3sura in care il smulgea din spajiul eterat al speranjelor.

§i cum ar fi putut unspirit tin3r, dupa razboi, s3 nu fie tulburat decele dou3 afirmajii care structureaza cartea lui J. Schumpeter1: "Poate capi-talismul s3 supraviejuiasca? Nu, nu cred ca poate" §i "Poate socialismul sa funcjioneze? Cu sigtiranta ca poate"2.

Perioda de dupa razboi a fost Insa marcata de trei evolutii majore: contirruarea expansiunii, cu susjinerea sa din partea statului, a capi-talismului american; rSspindirea, In diferite tari din Europa, Asia §i din alte parti ale Lumii a Treia, "a socialismelor real existente" - de fapt, pe

'Important economist austriac, ministru dc Finance «il J3rii sale, banchor, profesor la Harvard, autor al mai mullor lucrSri do triserrmSlate nujorS.

'J, Schumpeter 1942; trad. fr. 1951; 1984. p. 89 §i 223.

14 M I C H E L В B A U D

baza soclurilor etatiste3; noul curs al capitalisinelor naîonale, in care a fost instaurata о forma sau alta de compromis social — de la sistemul japoncz la compromisurile socio-democrate europene, §i de la dispozitivul conventional §i legislativ francez la economia sociala de piaja germanS.

Astfel, daca opozifia capitalism/socialism rSmine о miza politick majorS in dezbaterea politica a unui num3r insemnat de state, succesele diferitelor compromisuri nafionale genereaza, pe de о parte, о anumita confuzie — sint calificate drept socialiste tari a caror structura productiva ramine capitalists — §i, pe de alta parte, intarirea credibilitatii unei "a treia cai".

Inglobind о istorie complexa — epopeea bSncilor §i a industriei, conditiile de muncS §i de trai ale lumii muncitore§ti, luptele muncitorefti §i sindicale §i represiunile lor, lucrarile istoricilor §i analizele §tiintelor sociale, dezbaterile ideologice §i politice —, pentru unii drapel, pentru altii denumire a unui sistem care trebuie distrus, termenul "capitalism" este unui cu rezonanfe multiple §i cu intrebuintari periculoase.

Unii autori liberali, precum F. von Hayek, precum §i unele cercuri patronale strimba din nas cind trebuie s3-l foloseasca, §i chiar cind il aud rostindu-se: ei prefera denumiri mai generale, ca "economia de piaâ".

Pentru al{ii, din contra, este un termen de uz curent care permitecalificarea unei game largi de economii moderne. Pentru unii autori §i in unele tradijii teoretice, el este un termen de analiza economics §i sociaia ce rSspunde unor definitii bine elaborate.

in ce ma prive§te, eram departe de a fi con§tientizat in mod limpede toate acestea atunci cind am inceput sa-1 utilizez. Preocuparea mea a fost intotdeauna aceea de a in{elege lumea, evoluîile in curs de desfaûrare, lucrurile care nu merg, motivele disfuncjionalitatilor §i modalita{ile de remediere. In foarte scurt timp mi s-a pSrut ca termenul "capitalism" desemneaza ni§te realitaji importante ale vremurilor noastre, a caror cunoa§tere ar putea sS clarifice unele procese esenîale, sa identifice anumite probleme §i sa conduca la о rezolvare a lor. Este un termen de neinlocuit in masura in care el este singurul care permite desemnarea clara a acestor realitati: a-1 respinge inseamnS a refuza sa {inem seama de unele aspecte importante ale lumii de astSzi.

A§a stind lucrurile, el este un termen dificil de utilizat, intr-atit sint de grele incSrcaturile ideologice §i politice, atit critice cit §i apologetice, pe care le poarta §i care fac cu totul imprevizibil modul in care el va fi injeles.

Am fost invaât, in privinfa capitallsmului, ca este un sistem economic. Destul de repede am inteles ca el nu poate fi redus doar la dimensiunca

»M. Bcjuil . 1985.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U 1 D E LA 1 5 0 0 P I N A I N 2 0 0 0 15

economics4 cS trebuie Jinut seama de dimensiunile socials, ideologies, politics §i eticS. In chip fundamental, ceea ce poate fi delimitat drept "capitalism" este indisociabil legat de societate (societSli) §i de stat (sta-te), in relate cu care se dezvoltS. Aceasta m-a determinat, in scurt timp, sS privesc cu neincredere analiza fScutS pe baza modului de producjie, considerind cS niciodatS studiul capitalismului nu se poate reduce la atit.

Olandez, britanic, american, japonez, capitalismul este perceput, eel mai adesea, ca о realitate nationals, ceea ce nu dS prea bine seamS despre transformSrile lumii intregi, pe care dezvoltarea lui le-a generat. In schimb, unii autori contemporani, ca I. VVallerstein, I-au prezentat ca pe о realitate cu adevSrat mondialS — chiar dacS, la originile sale, aceasta se petrecea intr-un mod oarecum "poantilist"5. Studierea istoriei m-a fScut, incS de la prima edijie a acestei cSrti. sS inteleg cS el a constituit dintotdeauna о realitate fundamental nationals, dar cS, pentru capitalismele puternice §i dinamice, el a tins sS depS§easc3 g r a n u l e , ajungind sS contribuie, impreunS cu alji factori, la modificarea configurafiei lumii6.

Capitalism negustoresc mai intii, apoi capitalism manufacturier, capitalism industrial, capitalism postindustrial in curs de afirmare7, el a evoluat de-a lungul istoriei: a fScut-o prin stratificSri, fiecare strat dezvoltindu-se prin distrugerea parJialS a celor vechi, prin transformarea a ceea ce rSminea din ele §i prin transformarea lui insu§i intr-un proces necontenit.

Una dintre dificultS(i constS in faptul cS imaginea asupra capitalismului are la bazS analizale fundamentate in secolul al XlX-lea dezvoltate in primele douS treimi ale secolului al XX-lea; ele sint evident marcate de caracteristicile capitalismului industrial, ceea ce ne poate impiedica sS analizSm §i sS inlelegem evolufiile prezente. О alts dificultate vine de la capcanele care apar la intrebuintarea acestui termen: unii vorbesc despre capitalism ca despre un actor, statut pe care el nu il detine — actorii sint finanti§tii, bancherii, conducStorii marilor grupuri, dar §i intreprinzStorii mici §i mijlocii, salariatii, producStorii dependent , depunStorii §i consumatorii; al|ii vorbesc ca despre un sistem; or, dincolo de faptul cS mi se pare о amSgire ideea cS ar exista о panoplic de sisteme dintre care ai putea sS alegi, mS indoiesc din ce in ce mai mult cS am putea vorbi de

'Marele istoric francez F. Braudel a afirmat-o cu tarie: "Cea mai marc grejeaia este (...) s3 afirmi, despre capitalism, ей e «un sistem economic» §i nimic altceva. atita vreme cit el fine de ordinea social^, cit el se afia, ca adversar on complice, la egalitate (sau aproape) cu statu!, oricit de dcranjant ar fi ca personaj - iar asta dintotdeauna; attta vreme cit el profita, de asemenea, de tntreg sprijinul pe care cultura II aduce soliditafii edificiului social; atlta vreme d t el sprijina clasele dominantecare, aparindu-1, se apArS pe sine" (1979, vol. 3, p. 510; Le Uvre de jvthe, p. 787).

1 . WaUerstein, 1980. •Lucru pe care l-am sistematizat Incartca mea din 1987. 7Vezi infra, capitolul 7, p. 395 s


un sistem capitalist in general: lucru ce s-a petrecut multa vreme, luindu-se schematizarea capitalismului industrial din secolul al XlX-lea drept "sistemul" capitalist.

Susfin sus ?i tare ideea c3, in primul rind, capitalismul este о logicS socials complexa", purtatoare de forte transformatoare §i autotransfor-matoare, care s-a ivit pe neobservatfe in secolele XV-XVI, s-a impus in secolul al XlX-lea prin industrializare §i tinde astazi s3 domine majoritatea tarilor din lume.

Intr-adevar, cum am putea sa nu observam ca, in foarte lenta evolu{ie a umanitajii §i a lumii, о schimbare de ritm, de putere §i de anvergura apare§i seaccentueaza incepind cu 1500, mijlocul celui de-al doilea mileniu al erei noastre? Printre momentele semnificative ale acestei importante mutatii se numara: marile descoperiri §i primele colonizari, prima revo-lutie energetica §i industriala §i prima industrializare, dezvoltarea schim-burilor mondiale §i impartirea lumii intre un mic питЗг de tari europene, schimbari succesive in transporturi, comunicatii §i stapinirea informatiei, cu noi revolutii energetice, industriale§i informationale, in timpurileceva mai recente, cu constituirea marilor firme, operind tot mai mult la scara mondiala, cu instaurarea ansamblurilor monetare §i financiare ce acopera intreaga lume, cu о profunda §i necontenita transformare a modurilor de productie §i a traiului...

Lista ar putea continua. Oricine poate constata importanta interacti-unilor intre diferitele cimpuri ale schimbarii, care au contribuit la accen-tuarea, largirea §i accelerarea transformarii. Am putea discuta daca aceste interactiuni s-au produs de la sine, pornind de la diferitele cimpuri, sau daca, in cadrul aceleia$i mi§cari, о realitate noua s-a constituit §i a contribuit la suscitarea §i intensificarea lor. in ce ne prive§te, am optat pentru cea de a doua varianta.

Printre ingredientele acestei noi realitati, se afla extinderea relatiilor bazate pe schimb §i bani; exista о generalizare a relatiilor de piata care tind s3 devina ni$te elemente esentiale ale vietii sociale; exista intreprinderi care, pe baza anticiparii viitorului$i a contabilitatii monetare, iau deciziile legate de productie in functie de perspectivele de profit §i reinjecteaza profiturile realizate intr-un nou ciclu productiv; exista, о data cu bancile, creditul, comertul finantelor, speculatia, puternice motoare care aduna laolalta, stimuleaza §i dinamizeaza func{iile productive §i comerciale; exista relajii noi intre toate aceste forte §i statul modern; exista, din ce in ce mai rajionalizata §i mai sistematizata, о mobilizare a potentialitatilor tehnice §i a cuno§tinJelor §tiintifice in vederea crearii de noi marfuri; exista jcxrul bazat pe capacitatea celor bogaji §i a celor care acced la bogajie de a nutri noi §i noi necesitati; exista un intreg ansamblu de forte care conduc

•Vezi infra, capitolul 7. p. 403.

1 S T О КI Л C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 I ' I N A t N 2 0 0 0 17

la ruperea de trecut §i la tot mai frecventa proiectare in viitor... Unele aspecte ale accstci puternice mi§c&ri s-au intrevSzut inc3 din

analiza "avansurilor" (Turgot §i fiziocrajii) §i a piejei (A. Smith); apoi, mai clar, au apSrut in analizele capitalului (D. Ricardo, K. Marx), a Intreprinderii cu cont de capital (M. Weber), a intreprinziitorului inovator §i a distrugerii creatoare (J. Schumpeter); iar toate acestea se regSsesc perfect tn cuvtntul "capitalism", pe care nenumSraJi autori, din toate tarile §i de toate orientarile, il utilizeaza de la sfir§itul secolului al XlX-lea §i ale cSrui sensuri le vom preciza cu diferite ocazii pe parcursul acestei c<1rti, pinS la ultimele r e f l e c t din eel din urm& paragraf al capitolului 7.

RSmtne о ultima intrebare: dupa pr3bu§irea "comunismului" sau, mai exact, a etatismului sovietic, aceasta "nou3 realitate" pecare noi о numim "capitalism" este oaresingura cale, necesara incontumabiia, catre lumea de mtine9? Este oare, prin ea Ins3$i, purtatoare a modernist"» a progre-sului, a democrajiei, a marii societaji: pe scurt, este ea calea umanitajii?

Nu credem ca este a§a; daca am erode, am numi-o "calea omenirii". Nu credem ca este a§a, mai intti pentru ca nu credem ca istoria umanitajii are un sens sau о finalitate date a priori: ea este ceea ce fac oamenii din ea, printr-o multitudine de decizii de importance inegale. Nu credem, apoi, deoarececapitalismul are relaîi contradictorii cu democrajia §i poate foarte bine sa prospere sub regimuri totalitare; el are relafii ambivalentecu piaja, de care se serve§te (§i, uneori, abuza) folosind raporturi de forta inegale; totodata, firmele cele mai combative incearca f3r3 incetare sa scape de constrlngerile piejei prin cSutarea pozijiilor monopoliste; in sftrgit, el merge piezi§ fa{3 de progres, nedezvoltind decit acele forme care ar putea favoriza obtinerea banilor.

In plus, istoria umanitatfi este о succesiune de sui§uri §i cobori§uri, de actiuni, opuneri de rezistenja §i confruntari, de avansSri §i de §ocuri ale regresiunilor. Or, pu§iin fa {a problemelor, neajunsurilor, primejdiilor ameninjarilor — manifesto sau latente — ale vrcmurilor noastre, in privinâ carora dinamicile capitaliste au avut un rol mai mult decit substantial, ar fi absurd sa excludem a priori posibilitatea de a se ivi, intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat, §i о alta cale (sau §i alte c3i).

Aceasta istorie a capitalismului incepe in 1500. Data-cheie care deschide un secol ce poate fi considerat drept "o mare cotitura a istoriei lumii"10.

Intr-un fel, punctul acesta de plecare este cit se poate de convenabil pentru subiectul cSrtii deoarece, in esenja, ceea ce numim astazi "capi-talism" se constituie §i se afirma incepind din acel moment.

*Ne gtndim, binctntelcs, !a tczdc lui F. Fukuyama, 1992. Vczi infra, capitolul 7, p. 375-376 $i M. Beaud, 1997.

"'Vezi R. Bonnaud, 1992. «г


Este limpede, astfel, cS aceasta nouS realitate nu s-a nSscut ex ttihilo: originile sale sint plasate in istoria societStilor umane; complexa logic3 socials capitalists este puternic InrSdScinatS in logica multimilenarS a posesiunii §i a puterii, a imbogSjirii §i a schimbului.

A§a stind lucrurile, devine о foarte mare problems explicarea aparifciei §i a vitalitSJii acestei noi logici sociale in a§a fel incit sS poatS fi inJeleasS cotitura istoricS de care vorbeam §i despre care cred astSzi cS reprezinta inceputul unui proces de transformSri §i accelerSri ce conduc in prezent la о adevaratS "rSstumare a lumii"11: cum sS discuî, fSrS a cSdea in euro-pocentrism, despre originile unei realitSti care, istoric vorbind, se formeazS in Europa? §i cum sS evoci acele situafii in care se gSseau reunite toate ingredientele capitalismului — bogStii acumulate, putere a intreprin-zStorilor, capacitSti tehnice —, dar unde capitalismul nu a apSrut? incercind sS prezentSm importance progreselor realizate de diferitele civilizafii ale lumii, nu riscSm sS ajungem la о panoramS care sS inculce ideea cS leagSnul, sau nucleul capitalismului s-ar afla in Europa de la sfir§itul secolului al XV-lea §i inceputul secolului al XVI-lea?

Astfel de intrebSri mi se par in continuare extrem de dificile §i ar me-rita, probabil, о lucrare aparte.

О ultimS precizare. La Vincennes, unde predam economia, Jean Bouvier, un remarcabi!

istoric care publicase mai multe studii despre istoria capitalismului §i in special a bSncilor in Franca, preda istoria.

In cursul uneia dintre discu{iile noastre, i-am spus cS ar fi nevoie de о istorie a capitalismului succintS §i destinatS unui public larg — cartea lui H. S6e pSrindu-mi-se §i depS$itS, $i nesatisfScStoare — §i cS el ar fi singurul capabil sS realizeze о astfel de lucrare. A zimbit enigmatic a clStinat de citeva ori din cap, spunind dupS о prelungitS pauzS de gindire: "Nici un istoric nu §i-ar asuma un asemenea rise".

Aveam patruzeci §i trei de ani. Nu-mi era teamS nici de i n s t a n c e §tiinjifice ale disciplinei mele, nici de reactiile colegilor mei, nici de propriile mele limite. A§a cS am riscat. Imi asum indrSzneala de atunci, dar, dupS douSzeci sau douSzeci cinci de ani, nu mai sint sigur cS a§ risca.

Beauval. 1999

"Vezi infra, capitoiul 7. p. 374 $i M. Bcaud, 1997.

PARTE AINTTI

D A L A A U R L A C A P I T A L

... Secrelul de a-i oblige pe cci bogati s8-i puna la пшпсЛ pc cci sJJraci.

VOLTAIRE

Capitalismul se formeazS in sinul societatilor negustore§ti monetare din Europa occidentals. Numeroase astfel de societSti au funcfionat ins3 in lume fSrA a dezvolta capitalismul, aceasta forma nou3, inzestrata cu о exceptional capacitate creatoare §i distructivS.

Bineinteles, a§ fi putut vorbi despre nenumSratele progrese care au contribuit, lnceptnd cu Evul Mediu european. la crearea unei noi realitati sociale: Inmuljirea schimburilor, noile tehnici, sporirea productiei, cre§terea demografica §i urbanizarea, formarea de noi state, acumularea de boga(ii, emergenja gindirii critice, rena§terea cunoa§terii. Numai ca, in cele mai multe dintre aceste domenii, alte societaji, alte civilizajii inregistrasera progrese eel puîn la fel de strSlucite: in special vechea China §i lumea arabo-musulman3. Constatarea aceasta conduce la intrebarea urm&toare: de ce, dac3 in diverse situafii istorice toateelementele pSreau a fi fost reunite, capitalismul nu a apSrut totu§i decit la mijlocul celui de-al doilea mileniu al erei noastre, in aceasta mica peninsula, slaba §i divizata, din extremul Occident al imensei Eurasii?

in mare parte, probabil tocmai pentru c3 regiunea respectivS era divizata §i diversificata: prin pluralitatea regatelor §i a principatelor, prin rolul crescind al ora§elor, prin deosebirea intre puterea politick auto-ritatea religioasa. In vreme ce dominaîa §i ideologia imperial din China §i predominaîa religiosului pe paminturile Islamului au fScut ca — de§i numeroase elemente favorabile se aflau acolo — "maioneza capitalist*", daca pot sa spun a§a, sa nu se inchege... Dar nu a existat oare §i о extraor-dinara coincident, sau suprapunere istorica: intre spiritul intreprinzator.


spiritul cuceritor, spiritul evanghelizSrii, noile capacit3ti tehnice (pentru productie, navigajie, Iupta), gustul pentru cunoa§tere §i noi descoperiri, progresul rationalitatii (fata de Dumnezeu, lume §i bani)?

Hazard sau necesitate? Fapt este c3, dup3 milenii de relu3ri ciclice, marcate de ascensiuni §i dec3deri de ora§e §i imperii, societ3tile umane sint angajate in cea mai puternic3 mutajie din istoria lor.

Vom urm3ri in aceast3 prima parte a carjii liniile de dezvoltare care, traversind secolele XVI-XVIII, conduc c3tre capitalismul britanic din secolul al XlX-lea; transform3rile claselor sociale §i ale modurilor de guvernare; primul val al cuceririi lumii de c3tre puterile europene; dar §i reflectiile, dezbaterile care le-au insotit, ca §i procesul treptat de con§tien-tizare pe care acestea il implica.

1. L U N G U L D R U M C A T R E C A P I T A L I S M

In Europa de Vest, societatea feudaia se instaureaza sub forma sa defini-tivatS in secolul al Xl-lea: in cadrul domeniului se efectueaza organ izarea productiei (§erbie, munca for{ata, corvoada) §i extorsiunea muncii supli-mentare (sub forma rentei in munca) de care beneficiaz3 seniorul, proprietar prin excelenja §i definator al prerogativelor politice §i juris-dicjionale.

Dar, abia constituita societatea feudaia, incepe procesul descompunerii ei12: trecerea de la renta in munca la rentele in natura sau in bani, о data cu dezvoltarea muncii libere §i a formelor de proprietate t3rane§ti; in acela§i timp, revigorarea comertului: tirguri comerciale, reactivare a me§te§ugurilor (in cadrul corporatiilor), rena§terea vietii ora§ene§ti, formarea unei burghezii a negustorilor... Practic, in descompunerea ordinii feudale i?i arc radacinile ceea ce urma sa fie capitalismul negustoresc.

Astfel, "lungul drum" catre capitalism se intinde pe mai multe secole, fiind un proces complex, in care formarea burgheziei (negustore§ti §i bancare) se imbina cu afirmarea ideii nafionale §i cu constituirea statelor modeme, cu extinderea schimburilor §i dominafia la scara mondiala, cu dezvoltarea tehnicilor de transport §i de producfie, cu instituirea unor noi moduri de producfie §i aparifia noilor mentalitati.

Prima etapa a acestui lung drum este marcata de cucerirea §i jefuirea Americii (secolul al XVI-lea), iar cea cle-a doua — de ascensiunea §i afirmarea burgheziei (secolul al XVIl-lea).

Ja ful colonia l §i bogafi i le Principelui (secolul al XVI- lea)

Cruciadele fusesera о buna ocazie pentru constituirea unor importan-te averi, in special acea cruciada legendara a templierilor. Activitajile co-merciale, bancare §i financiare infloresc in republicile italiene din secolele XIH-XIV, apoi in Olanda §i in Anglia. О data cu inventarea tiparului, cu progresele din metalurgie, cu folosirea huilei albe §i utilizarea c&rucioa-relor in mine, о dezvoltare considerabila in domeniul producerii metalelor

"In afarS dc lucririlc lui G. Duby, M. Bloch, H. Pircnnc..., vczi §i M Dobb $> P. Sweczy, Dm ftodalisme au capitalism; problimes de la transition.

24 M I C H E L В E A U D

§i a textilelor marcheaza cea de a doua jumatate a secolului al XV-lea; este perioda in care Incep sa fie fabricate utilizate primele tunuri alte arme de foe; ameliorarea construcjiei de caravele §i a tehnicilor de navigare permite inaugurarea unor noi rute maritime'4.

Capitaluri, mUrfuri lot mai numeroase, vase fi arme: ialU mijloacele de* expansiune a comer I и lui, a descoperirilor j a cuceririlor.

In acela§i timp §i pe acela§i fundal al descompunerii orinduirii feudale, marii monarhi alipesc, cuceresc, creeaza prin cSsatorii sau prin rSzboi imperii §i regate. Cu mult inainte de a fi realizata unitatea nationals, statele putemice cautd s3-§i largeasca autonomia fata de papalitate. Febra pentni refonnarea Bisericii conduce la marea KeformS, cea care avea sa devina о ma§ina de razboi impotriva papei. Morala Evului Mediu propovaduia dreapta mSsura a preturilor §i interzicea imprumuturile cu dobinda; ea este deja serios zdruncinata in momentul In care Calvin justified necesitatea comertului §i a tmprumuturilor cu dobinda, Inainte de a "face din succesul comercial un semn al aleîlor lui Dumnezeu"14.

Monarhi avizi de ntSrire fi bogHfii, stale luptindpentru supremafie, negustori fi bancheri mcurajafi $й se imbogfitcascfi: iataforfele care vor anima comer fill, cuceririle fi rfizboaiele, care vor sistematiza jaful, care vor organize traficul de sclavi, care и vor include pe vagabonzi pentru a-i constringe sa munceasdi.

La confluenja acestei duble dinamici se inscriu ceea ce istoria occi-denta l nume§te "marile descoperiri": in 1487, Diaz ocole§te Capul Bunei Sperante; in 1492, Cristofor Columb descopera America: in 1498, Vasco da Gama, ocolind Africa, ajunge la tSrmul Indiei. О imensa goanS dupa bogatii — comert §i jafuri — sedeschide astfel.

1. Aurtil Ainericii

In u r m a raportului lui C o l u m b . Consil iul Castiliei a hotar i tsa ia in stSpinire о tara ai c i r e i locuitori se gaseau in imposibi l i tatea de a se apara . Pioasa d u r i n g d e а о conver t ! la c r e t i n i s m a sanctif icat in jus te jea unui astfel de proiect . A d e v S r a t u l m o t i v c a r e a dus la hotSr frea Sntreprinderi i unei a s e m e n e a actiuni a fost trtsa speranta d e a gSsi ac o lo n i j t e m a n c o m o r i (...). T o a t e celelalte expeditii a lespaniol i lor in L u m e a Noua, ulterioare celor ale lui Columb. par sS fi avut acela§i moliv. Acesta a fost sacrilegiul goanei d u p a aur (. . .)u .

"Vezi tn primul rind F. Braudel, P Bairoch, D.S. Larxics ?i J. Bacchlcr. H. Heaton (Histoire tconoiniquedel'Europc. 1.1, p 194) situeazi la 1450 fnceputul a c e e a c t d nume$tc "rena$terea cconomica".

""Bogatul arc rcsursc; dac5 siracului fi lipscsc. bogatul care nu !l lasi s5 тоагД do foame, fSrS a avea el lnsu$i vreun neajuns din aceasti pricing ar putea ccrc si i so fnapoieze mai mult decit a dat? Ar Insemna s3 scoatl bani de pe urma timpului, carc, sprc deosebire de spafiu. este considerat a fi al lui Dumnezeu. iar nu al oamenitor" (G. Bataille, La Part mauditf, p i 66).

" A . Smith, citat dupJ A.-G Frank, L'Accuwulation mondialc, 1500-1800. p. 157.


Cortez, cuccritorul Mexicului, mSrturisea: "Noi, spaniolii, suferim de о boala a inimii ai c3rei unic remediu estq aurul".

fn 1503, prima tncSrcStura de metale prefioase sose§te din Antile; In ' 'rea comorilor aztece din Mexic; in 1534, a celor incase

Conchistadorii au vS/.ut 1 300 000 de uncii de aur pe un singur taler. Ли gSsit patru statui mari inf<1{i§md ni§telame§i о duzinadestatui infati$ind ni§te femei In mSrime naturala, din aur fin. Regele captiv a ofcrit drept r.lscump.lrare оcamera plinScu aur; supu§ii s«1i avoau, tn gridinile, casele §i templele lor, arbori, flori, pJlsSri §i animate din aur; tactmurile erau din aur, iar ni§te plSci de argint lungi do doudzeci do picioare, Iargi de dou<1 picioare §i groase de dou3 degete serveau drept meseu.

Potrivit datelor oficiale, optsprezece mii de tone de argint §i dou& sute de tone de aur au fost transferate din America in Spania intre 1521 $i 1660; dupa alte estimSri, dublu.

"Aurul, spunea Cristofor Columb, este eel mai bun lucru din lume, el poate chiar s3 trimita sufletele tn rai". fn doar ceva mai mult de un secol, populajia Indiana va fi redusa cu 90% In Mexic (ajunglndu-se de la douSzeci cinci de milioane la un milion jumatate de ba§tina§i) §i cu 95% in Peru. Iâs Casas aprecia c3 intre 1495 §i 1503 mai mult de trei milioane de oameni dispXruserS in insule, masacra{i In rSzboaie, trimi§i ca sclavi tn Castilia sau sftr§ind prin epuizare in mine ori la alte munci: "Cine din generajiile viitoare va crede un ascmcnea lucru? Eu tnsumi, care scriu aceste rinduri, care am v5zut cu ochii mei §i am cuno§tinta despre toate cite s-au tnttmplat, cu greu ajung sa cred c3 a§a ceva a fost posibil"17.

Cultivarea trestiei de zahSr pentru objinerea zaMrului, a romului §i a melasei, comer{ul de sclavi, jafurile §i apoi exlracjia metalelor prejioase vor constitui de-a lungul intregului secol о important^ sursa de bogdtii pentru Spania. Regele i§i achita enormele datoril externe (pentru a-§i u§ura sarcina, in 1557 anuleazS dou3 treimi din dobtnzile la tmprumuturile pe care le facuse) §i I§i finanteaz£ ргоргШе rfzboaie; ситрЗгЗ, aidoma aventu-rierilor, nobililor §i neguiatorilor tmbogcititi. de la negustorii din Italia, Franja, Olanda Anglia,H; val dupa val, abundenja metalelor prelioase cuprinde zone tot mai largi, atenutndu-se.

,AH. I leaton, op. tit., p. 208: la rubrici dc genul "expansiunca curopeana" sau "cfectclc economice ale descoperirilor", I ieaton da liste dc obioctc materiale (p. 197 s.). Ve/.i $i A.-G. Frank, of>. tit.

"Citat de A.-G Frank, op. at., p 82. '"I.itS ce spunea un btoric din accle vremuri, Ramon Carandc: "Spania este asemcnca

unei guri care prime§te mincarea, dar nu о mcstec3 decit pentru а о trimite altor organe, neretintnd decit un gust vagsau ctteva fiimiluri..." Citat de A.-G. Frank, o/». at., p.92.


2. Bogiifiile Principelui §i paradoxurile monedei

Pe masura ce metalele prefcioase devin tot mai abundente, preturile cresc. in Europa occidental, pretul mediu al griului, care se modificase destul de putin Intre inceputul §i mijlocul secolului, create de patru ori In a doua jum&tate a veacului. Chiar $i in Spania preturile se m3resc de trei sau patru ori intre inceputul secolului al XVI-lea §i inceputul secolului al XVII-lea; in Italia, pretul griului create de 3,3 ori intre 1520 §i 1599, iar intre primul §i al doilea sfert al secolului al XVI-lea, preturile se maresc de 2,6 ori in Anglia §i de 2,2 ori in Franta. Diminuindu-se, afluxul de metale pretioase i§i atenueaza apoi efectul asupra acestor preturi. Lefurile ce se plateau atunci cresc cu о viteza ceva mai mica, putindu-se estima ca pe ansamblu, in secolul al XVI-lea, salariul real scade cu 50%. Nemul-{umirea populatiei spore§te, inregistrindu-se revolte ale paturilor sSrace.

in fata acestei mari dezordini a monedei a preturilor, monarhii apeleaza la edicte: edictul de la Villers-Cottercts (1539) interzice in Franta coalitiile muncitore§ti; legile privitoare la cei saraci, in Anglia, interzic vagabondajul $i cer§etoria inca de la sfir§itul secolului al XV-lea14, lor adaugindu-li-se, in a doua jumatate a secolului al XVI-lea. crearea a§a-numitelor workhouses, adica a caselor de munca silnicS. Guvernele cauta sa opreasca, de asemenea, cre$terea preturilor: In Spania, Coroana fixeaza baremul maxim legal, insa fara succes; in Franta, lefurile preturile sint fixate prin decrete, in 1554, 1567 §i 1577; in Anglia, sistemul preturilor maximale §i reglementarile se dovedesc deopotriva de ineficiente, iar dupa 1560, salariile sint rev3zute in fiecare an, de Pa§ti, de catre judecatorul comitatului. .

in paralel, se inmultesc dezbaterile §i analizele asupra monedelor §i preturilor. Din Information touching the Fall of Exchange [Informare despre scdderea schmiburilor] (1558) a lui Gresham, este rejinuta "legea" potrivit careia moneda proasta о alunga pe cea buna, observatie formulata in nenum3rate rinduri incepind cu secolul al XlV-Iea. Se na§te о disputa confuza, in care vinovati de scumpiri sint facuji, la gr3mada, arenda§ii, intermediarii, exportatorii, strainii, negustorii §i camatarii, dar §i "cre^terile monetare" ce reduc conjinutul in metal pretios al monedelor. Din aceasta

"Este vorba dc primul val de |3rani alungati de pe p&mintul lor, despre care Thomas Morus spune (Utopia, 1516): "Qnd au r3t&dt dc colo-colo. mincindu-§> si ultimul gologan, cc altccva pot face decit s3 fure 51 astfel s3 fie spinzurati. Dumnezeulc, cu toate formele legale, ori s i cer§eascA? In acest caz sint aruncafi In Inchisoareca ni§tc- vagabond», pentru сЛ hoinSrcsc in loc s i munccasc3. ei. сЗгога nimeni de pe lumc nu vrea Jo dea ceva de lucru." Pe timpul domniei lui Hcnnc al VIM-lca (1509-1547) vagabonzi sint biciuifi intemni{a{i; tn plus, la prima rccidivii li se taie о jumatate de ureche, iar In .1 doua nxidiv3 sint spinzurati; dupa Hollinshed, japtezeci §i doua de mii ar fi sfii§it astfei pe timpul lui Henric al VHI-Ica. Vczi K. Marx, Le Capital, Cartca I. in Oeuvrcs, Economic, Gallimard, La PlSiade, t. L p. 1193.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U 1 D E L A 1 5 0 0 P I N A I N 2 0 0 0 27

dispute se deta$eaz£ astSzi analiza lui J. Bodin, juristul din Angers potrivit caruia "cauza principals §i aproape unic3" a cre§terii preturilor era "abundenta de aur §i argint care a atins fn zilele noastre cote mult mai man decit a avut ea vreodata de patru secole incoace (...). Principala cauza a scumpirilor este intotdeauna abundenta acelor elemente cu care este masurat pretul marfurilor"20.

Explicatia aceasta avea marele avantaj de a raspunde unui aspect major al realitStii, evitind totodata punerea in discufie a altor surse ale inflatiei: luxul regilor §i al potentatilor zilei, costul razboaielor, sporirea datoriilor, care, la ilndul lor, faceau necesare succesivele "crested". Ea a fost treptat acceptata (ca oschita rudimentara a viitoarei teorii cantitative a monedei), coexistind cu о alta idee-forta a veacului al XVI-lea, chiar dac3 prea pu{in compatibiia cu prima, potrivit c3reia abundenta metalelor prejioase este cea care produce bogatia regatului.

Machiavelli formulase aceasta idee, intr-un mod oarecum provocator, inca de la inceputul secolului: "Intr-o guvernare bine organizata, statul trebuie sa fie bogat, iar cetatenii saraci"21. Chiar daca nu toata lumea admite о asemenea formulare, chiar daca alfii vor sublinia mai tirziu legStura dintre bogatia statului §i cea a negustorilor, Machiavelli scoate in evidenta о problema centrala a secolului al XVI-lea: cum s3 spore§ti §i s3 pastrezi bogajia Principelui? Acea bogatie a Principelui care, pentru toti, la fel ca pentru Claude de Scyssel22, se matcrializeaza in rezervele sale de aur §i de argint.

Intr-o prima instanta, guvernantii iau masurile dictate de bunul simt: ei cauta s3 impiedice aurul §i argintul sa iasa din regat: in Spania, inca de la inceputul secolului al XVI-lea, interdictia de a se exporta aur §i argint, sub amenintarea pedepsei cu moartea; in Franta, prohibitarea ie§irilor de numerar inca din 1506 §i, apoi, in 1540, 1548, 1574; in Anglia, doua tentative, in 1546 §i 1576, de a supune negotul cu monede, §i chiar cu titluri de schimb, controlului agen{ilor guvernamentali — ambele soldate cu e§ec*.

Catre mijlocul secolului, circulau unele texte prin care se solicitau §i alte masuri:

Prin s toparea importur i lor de m3rfuri fabricate in strainatate 51 c a r e ar putea fi p r o d u s e la noi, prin rcstr ingcrca exp>ortului d e Una, pici $i d e al te p r o d u s e in s tare bruta , prin venirea, s u b supravegherea cetati lor, a unor tne$te$ugari d in afara care sa produca mdrfuri ce ar putea fi exportate ,

wRiponses aux paradoxes de M. de Malestroit, toudiant I'enelifrissement de toutes dieses, 1568. Vezi J.-Y. Le Branchu, Ёсп1$ notables sur la monnaie, Alcan. 1934,1.1, p. 84.

"Principle. 1514 л1м Grande Monarchic de France. 1515. "Vezi P. Devon, Le Mercantilifme. p. 19 $i s.


prin e x a m i n a r e a atent.1 a accstor m3rfur i (...), cred c5 ora§ele noas t re ar a j u n g e in scurta v r e m c s£-§i redobindeasca bogat ia d c odinioarS 1 4 .

RecomandSri asem3n£toare sint formulate de Ortiz25: crearea unui mare num&r de manufacturi §i interzicerea exportului de materii prime textile. J. Bodin preconizeazS aceeaji politici in La Republique (1576).

Regii Spaniei, Franjei §i Angliei vor lua mSsuri in acest sens: primele creiri de manufacturi, monopoluri sau privilegii pentru product» noi, prohibijii sau tarife impotriva intrSrii de marfuri straine, interdicjii de a se exporta materii prime. Formarea unit&tii najionale inseamna, de asemenea, constituirea, pe atunci in fazi inca incipienta, a unci pieje najionale.

Ideile dominante ale epocii, in domeniul economiei, sint a§adar strins legate de preocuparile Principelui: trebuie asigurata bogatia Principelui, atit pentru el, cit §i pentru finanjarea neincetatelor rSzboaie. Refctele sint simple: impiedicarea ie§irii din tara a metalelor pretioase, prin interzicerea trecerii lor peste granitS §i prin limitarea importurilor; facilitarea intrarii lor, incurajindu-se exportarea a ceea ce nu este de trebuin$ regatului; §i una, §i cealalta conducind la о incurajare a producliilor najionale. In umbra acestei idei se dezvolta cea a prosperitatii publice: "Fiecare individ este p3rta$ la «bogatia publica» [common weal], scria Hales in al s3u Discourse (...), iar orice meserie lucrativa pentru cineva poate fi astfel pentru oricine va dori s3 о exerseze; ceea ceeste profitabil pentru unul va fi deci §i pentru vecinul s3u §i, in consecinta, pentru toatl lumea"26. A§adar, calea este des-chisa ideii conform cdreia bogatia regatului sesprijina pecea a negustorilor §i me§te§ugarilor sai.

Prin afluxul de metale pretioase din America §i dezvoltarea produc-tiilor, comertul din Europa a inregistrat progrese notabile; prin munca forfata din America (in special pentru productia de zahar) §i sc<1derea salariilor reale legata de inflatia europeana s-a creat un surplus suplimentar; о data cu impunerea restrictiilor in Anglia, se elibereaza о for{3 de munca important^ §i anume: vagabonzii §i cer§etorii prigoniti sau amenintati cu temnita. Burghezia negustoreascS §i cea bancarS i§i consolideaza pozitia. Dupa Venecia §i Floren{a, Anvers, Londra, Lyon §i Pariscunoscodezvoltare importanta, dep3§ind cincizeci de mii, sau chiar osuta de mii de locuitori.

Acesteburghezii i§i facsiintita prezenfa, pentru unii, in ideile Reformci, pentru aljii in afirmarea drepturilor omului fata de suveran (l.a Boetie, Le

},A Compendious, or Brief Examination of certain ordinary complaints, studiu scris in 1549 publicat in 1581, citat de J.-Y. Le Branchu, Merits notables sur la monnaie, t. II, p. 188.

Centilomul britanic John Hales forinulea/Д acelea§i idei In Discourse of the Common Weal of this Realm of England, de asemenea scris In 15-19 $i publicat in 1581.

"Pour que la monnaie ne sorte pas du royaume. 1558. "Citat de H. Denis, op. cit., p. 8S.

I S T O R 1 Л С Л P I T A LI S M U I. U I D E L A 1 5 0 0 P I N A I N 2 0 0 0 29

SCHEMA I

Clascle sociale si circulatfa valorii a bogStiilor in Franja secolului al XVI-lea

rcgall ^yV.ltlillnvA rlcniN

APAKATUI.Xlde curio \\siipcrior DB STAT \ \ \

ofiteiiji 1 АгапДО al rcgdul

RANCH liRt 51 ITNANTCni

•tiilimoX \ llXilS Ъг inferior

KiiiiiulAri ale SUtulul

(manufacturi, drumuri...)

I/ .ltumuUri \ ule burgjvezlel

. I (ivorl partkutArc)

MARJ NKGUfArOKI

COMKKCIAN-p ncftustori

materiale /_

mt}leri Silua,bani

,ix3umul propriu

ME$T*§UCARI

TARANIMP. ucenici


Con t run [Unul contra], 1552, Theodore de B£ze, Du droit du magistral sur ses sujets [Despre dreptul magistratului asupra supufilor sai], 1575), iar pentru majoritatea in diferitele exprimSri ale gindirii umaniste pe care le ilustreaza . operele lui Erasmus, Rabelais sau Montaigne. Arta §i spiritul universal ale lui Michelangelo constituie о marturie elocventa a acestei epoci in care un astronom polonez, Copernic, emite ideeaca PSmintul se invirte§te §i ca nu este centrul imobil al universului.

Dar sa nu exagerSm: oricine poate vedea ca Soarele §i stelele se rotesc in jurul Terrei, dupa ordinea imuabilastability de Dumnezeu, iar Biserica vegheazS ca nimeni sa nu puna la indoiala acest adevSr. jaranul continue s3 cultive pSmintul §i s3 fie strivit de taxe §i corvezi; nobilul s3 vineze s3 petreac3; regele s3 domneascS §i s3 se r3zboiasc3. Cine ar fi putut b&nui pe atunci c3 un alt zeu, §i anume capitalul, se preg3tea s3-§i instaureze domina{ia asupra lumii? Poate сЗ о presimjea Thomas Morus, atunci cind, in 1516, scria Utopia; deaceea il face pe Hythlodeu, navigatorul portughez, s3 m3rturiseasca: "Dragul meu Morus, ca s3-ti spun ce m«1 fr3mint3: acolo unde toji m3soara totul in bani, ei bine, in acele finuturi este aproape cu neputinta ca dreptatea §i prosperitatea s3 domneasca in ordinea publica..."

3. Vechi fi пои

Dac3 e s5 vorbim numai de formaîunile sociale in contextul сЗгога va inflori capitalismul, vechiul continua s3 fie dominant: populate prepon-derent ruraia, producjie in principal agricoia, schimburi relativ restrinse (o mare parte a popula{iei traind in autosubzistenja). Renta (in munca, in natura sau in bani) este obfinuta dc la marea mas3 taraneasca, in profitul clerului, a nobilimii §i a statului regal: prin cheltuielile acestora din urma, ea permite, in final, acumularea de averi particulare de c3tre marii negu(atori bancheri.

Schimbul comercial se bazeaza in primul rind pe producfia me§te§u-gareasca, ce se inscrie in ordinea definita de corporatii; el nu atinge decit in mica m3sura producfia agricoia.

Aceasta mica producjie de marfuri poate fi rezumata prin formula: Мл —> В —» Mi, adic3: micul producator de marfuri, vinzindu-§i marfa a pe care о produce, prime§te suma de bani В care ii permite s5 cumpere alte marfuri i. Comercianfii intervin ca intermediari, cumpSrind marfurile i pentru a le revinde, realizind beneficiul ДВ, lucru ce poate fi rezumat prin formula: В -> Mi B', unde В' = В + AB. Acest ДВ provine fie din munca suplimentara impusa micilor me§te§ugari ori calfelor §i ucenicilor, fie dintr-o parte a rentei extorcate de la t3rani.

Pot exista unele forme capitaliste de productie, in anumite cazuri chiar cu salarizare, insa ele r3min minore.

I S T O K I A С A P I T A L I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 P l N A I N 2 0 0 0 31

S C H E M A II

Comerû 1 mondial §i prSdarea Amcrici i tn secolul al XVI-lea

Cele dou3 forme principale de salarizare sint: - acumularea de stat (manufacturi regale, drumuri, porturi etc.); - acumularea burghezS (averi particulare, bani, metale prefioase,

bunuri imobiliare). Sursa principals este, ca §i in secolele anterioare §i la fel ca pentru alte

formajiuni sociale, munca suplimentarS a {Sranilor, la care, bineinjeles, trebuie ad&ugatS prSdarea celor dou3 Americi.

Intrucit, dacS privim acum dimensiunea internajionala, ceea ce este nou nu e comerjul cu lumi aflate la mari distance; acesta s-a desfS§urat in contextul tuturor formajiunilor unde domina un mod de producjie tribu-tar27 §i a prosperat atit in China cit §i !n spafiul arabo-musulman; el s-a dezvoltat, ceva mai aproape de noi, Tn Europa, in Nord о data cu portul de la Manse, iar in Sud Jncepind cu Peninsula Iberica §i cu cea ItalicS; astfel, in 1500, traficul dinspre Venejia асорегй Mediterana ansamblul

r l n radrul "modurilor de productfe tributare", supunerea unei foarte largi mase productive, a jSranilor $i mc5tc§ugarilor, permite obtfnerca unui tribut gratfe cSruia poate trai in indestulare, dacS nu chiar in lux. ooligarhie in miinile direia se aflS armele j i controlul asupra rcligiilor; acesta este ca/ul modurilor de producjle sclavagist, feudal, as la t lcafr ican. Ve?i, de exemplu, Samir Amin, Clause el Nation, Ed. de Minuit, 197У, д 54 s.


Europei occidentale, intinzindu-se, grafie retelelorcomerciale, dincolodc Levant, catre Oceanul Indian, dar $i in interiorul Europei, iar in Nord c<1tre Marea Baltics §i Norvegia^.

Noul consta in fabuloasa jefuire a Americii, care se poate structura in doua fluxuri simultane:

- prSdarea bogatiilor gSsite acolo (munca "moarta" acumulata in extracfia metalelor pretioase §i realizarea operelor dc arta);

- producerea unor noi valori (munca silnica §i sclavie), fie in minele de aur §i argint, fie in agricultura (trestia de zahSr etc.).

Cucerire, jaf, exterminare: aceasta este realitatea care explica afluxul de metale pretioase in Europa secolului al XVI-lea. Dar oceanul este foarte mare, iar prin visteriile regale ale Spaniei §i Portugaliei. prin sipetele negutatorilor §i prin conturile bancherilor, acest aur este in intregime "spSlat" atunci and ajunge in cuferele finanti$tilor din Genova, Anvers ori Amsterdam.

Cum s3 se pastrezeinsa aurul respectiv, aur al Principelui sau al statului (cele doua "visterii" nu se prea mai deosebesc), atunci cind s-a ajuns in posesia lui? Cum sa fie el drSmuit atunci cind i se duce lipsa? Solufia vistiernicilor, corespunzind unci perspective statistice asupra lumii — interzicerea ie§irii din regat a metalelor pretioase — s-a dovedit a fi inoperanta. Se propune о alta solujie, in spirit ncgustoresc: sa se cumpere mai putin §i sa se vinda mai mult altor tSri; iar pentru aceasta, sa se produca mai mult §i de о calitate mai buna. Nu raspundea aceasta, deopotriva, intereselor Principelui §i celor ale negustorilor?

A§a se face ca, in secolul al XVI-lea, se creeazS conditiile pentru dezvol-tarea ulterioara a capitalismului: burghezia bancarS $i negustoreasca dispunind atit de averi imense, cit §i de retele bancare financiare; state nationale dispunind de mijloacele necesare pentru a cuceri §i a-§i impune dominatia; о conceptie asupra vietii punind pret pe imbogatire §i pros-peritate. Numai in acest sens putem data era capitalismului ca incepind cu secolul al XVI-lea19. Este nevoie insa de о viziune moderna, care sa aiba in spate о buna cunoa§tere a dezvoltarii ulterioare a capitalismului industrial, pentru a percepe, sau a identifica, a$a-numitul "capitalism negustoresc" din veacul al XVI-lea, care nu este deocamdata decit embrionul a ceeea ce va putea fi numit mai tirziu capitalism.

"F. Braudel, Civilisation matcrielle, Economic et capitahsmc, t III, Le Temps du mondt, p. 18. '""Cu toate ci primele incerciri de produc{ie capital is t5 au fost fAcute devreme. In citeva

ora$e din bazinul Mediteranei, era capitalists Incvpe abia din secolul al XVI-lea" (K. Marx. Le Capital, l a Pldiade, 1.1, p. 1170); §i 1псД: "Pia{a mondial^ comertul mondial inaugureaz«l in secolul al XVI-lea biografia modems a capitalismului" (citat de F. Регтоих, Le Capitalisme, p. 35); "Istoria modern^ a capitalismului SncepcodatJ cu crcarea picjei i acomerjului celor douS lurni. In secolul al XVI-lea" (citat dupi A.-C. Frank, op. cit., p. 32).


Ascens iunea burghezie i (secolul al XVII- lea)

Totodata, ar fi trcbuit sa fii inzestrat cu о perspicacitate extraordinary pcntru a vedea In dezvoltarea manufacturilor din secolul al XVII-lea inceputul unui nou mod de productie.

Noua zecimi din populate trSiesc incii din agriculture: araturi super-f i c i a l , insSmint^ri fara о buna rinduiaia, lipsS a ingra§5mintelor; randamentele la grine sint mediocre (patru-cinci, uneori doar trei sau doi la unu); pirloaga face nepracticabiia jumatate din terenurile arabile din Sud §i о treime din cele din Nord; recoltatul se face cu secerile; animalele sint purine §i prost hrSnite. Alimentatfa consta in fierturi §i ptine. iar foametea face ravagii in anii cu recolte slabe.

Nobilimea i§i pistreaza in continuare rangul §i privilegiile: la dieta din 1614, locotenentul civil Henri de Mesme declarase c3 "cele trei clase sint ca ni§te frafi, copii ai aceleia§i mame, Franta"; nobilii au replicat c3 "ei nu dorcsc ca fiii ciubotarilor §i cirpacilor sa-i numeasca fra(i §i c3 intrc ei §i noi sint tot atitea diferenje ca intre Stapin §i Valet"-'0.

Biserica vegheaza la menînerea ordinii in sfera ideilor. Erasmus este pus la index incepind cu 1559; Giordano Bruno, alt mare umanist, este ars pe rug, ca eretic, in 1600. Campanella petrece dou&zeri §apte de ani in inchisoare, intre 1599 §i 1629. Galilei, care a publicat in 1632 Dialoguri asupra principalelor sisteme ale lumii. este format de Inchizitie, in 1633, s3 T$i renege "gre§elile §i ereziile".

Numai Provinciile Unite fac figura aparte in acest tablou: comertul este aici bine dezvoltat §i activ, agricultura moderna, nobilimea cvasi-inexistenta, iar burghezia puternica. Toleranta ei este renumita, lucru care il va face pe Descartes s3 se instaleze in Olanda, in 1625. Acolo va scrie §i va publica Discursasupra metodei (1637) §i Meditafii metafizice (1641). Aceste Provincii Unite, care i§i dobindesc independenâ politics faja de Spania in 1609, pSreau s3 cintareasca atunci mult prea pujin in comparajie cu acea |ar8 puternica.

Incepind cu 1580, ducele Habsbourg de Spania reune§te sub sceptrul s3u intreaga Peninsula Iberica, America Latina, America Centraia, Filipinele, Milano, regatul Napole, Sardinia §i Sicilia, plus ccea ce mai ramasese din vechiul stat burgund; el are un aliat puternic In v3rul lui, Habsbourg de Austria, care adaugd statelor sale patrimoniale regatele Boemiei §i al Ungariei. Dar nu trebuie sa ne lasam prea mult impresiona{i de aceasta putere teritoriaia. infringerea "Invincibilei Armade", in 1588, marcheaza inceputul unui declin: din 1590, cantitatile de aur §i argint provenind din America Latina se diminueaza; ele ajung sa fie de doua ori mai mici in 1650 fata de 1550; comertul Seviliei se reduce simlitor (de la

*'Cital d u p i Hisloire gMrale des civilisations. t IV. p. 153.

\

-


55 de vase §i 20 000 tone in 1600-1604, la 8 vase §i 2 500 tone in 1701-17104'); cheltuielile de razboi sporesc; impozitele suplimentare nu sint suficiente; bugetul se aflS in dezechilibru; productia interna nu a fost dezvoltata indeajuns; regele Spaniei nu mai are de la cine sa fac3 imprumuturi; moneda se depreciaza, iar activitatea economica tnregis-treaza о scadere considerabila, asemenea populaîei, care ajunge la §ase milioane de oameni, la sfir§itul secolului al XVI-lea. Practic, Spania cu-noa§te о inexorabila decadere*2.

Cit despre aliatul sau, Imperiul Austriac, acesta va fi preocupat sa " faca fata valurilor succesive ale Rdzboiului de Treizeci de Ani, incheind conflictul cu pretul unor importante concesii, in urma p3cii din Westfalia (1648).

Nu atit Spania sau Austria, cit in principal Olanda, Anglia $i Franta vor fi tarile prin care se va continua, In secolul al XVII-lea, lungul drum catre capitalism.

1. Expaitsiunea colonialй f i capitalismul din Olanda

Sub impulsul unei active burghezii negustore§ti §i bancare, grijulie fata de oamenii cu initiative §i deschise ideilor noi. capitalismul negusto-resc §i manufacturier va cunoa§te о puternica dezvoltare in Olanda. El se sprijina pe trei piloni de ЬагЯ.

Primul pilon: Compania (olandezS) a Indiilor Orientale.

$ a s e C a m e r c de c o m c r t s-au unit in 1602, const i tuind C o m p a n i a Indii lor Orientale . Ea n u m S r a §aptezeci §i trei d e directori, to{i administrator i de c o m p a n i i c o m e r c i a l e . Direct ia a f a c e r i l o r c o m u n e era a s i g u r a t a d e un Coleg iu al ce lor §aptesprezece , numit d e c i t r e C a m e r c , d i n t r e c a r e opt de C a m e r a de la A m s t e r d a m , care supor ta j u m a t a t c din cheltuiel i le c o m u n e . Fiecare C a m e r a hotSra asupra comertului desfa§urat de membri i sSi, asupra lucruri lor c e trebuiau c u m p a r a t e din Indii , a s u m e l o r in aur ce u r m a u a fi varsate, a vlnzSrii mir fur i lor primite . Colegiul celor §aptesprezece dccidea prin ma jor i ta te asupra organizar i i f lotelor, a dcst inatiei lor. a tarifului marfur i lor . C o m p a n i a de j inea monopolu l asupra comertului cu Indiile. In colonii pract ica a$a-numitul mart clausum, avind prctent ia d e a li se interzice englezi lor , por tughezi lor $i francezilor accesul in aces tc tcritorii . D ispunea de prerogat ive regale, hotara asupra r tabo iu lu i §i a pacii , asupra tratate lor cu b3§tina§ii. n u m e a guvernator i §i consil i i , cur tea mart ia ia §i cea civila af i indu-se in s tabi l imentele C o m p a n i e i . Ea va a junge s 3 aiba in

"Medii anualc; P. $i H. Chaunu, Seville ct I'Atlantiquc, citat de P. L6on, Economic et Sociitts pre-industriclles, t. II, p. 32.

"Productia artistic* rSmine Insa Infloritoare la inceputul secolului: prin Cervantes (Don Quijolc, 1605, Nuvcle exempLtre, 1613). El Greco (Adormircn Maicii Doinnutui, 1614) §i. mai tirziu, pnn Lope de Vega §i Caldcron. Velasquez Murillo.


Indii о armatS de uscat d e zece pin3 la d o u i s p r e z e c c mii de oameru, iar pe m a r e patruzcc i pin5 la §aizeci d c vase d e lupta, s3 aduc5 in Europa anual marfur i in va loare de zece-douSsprezece mil ioane, s& a ibS d i v i d e n d e de 25-30%. act iunile sale crescind astfel, catre 1670, de la trei mii la optsprezece mii de florini".

Л1 doilea pilon: Banca din Amsterdam; cei care operau schimburi fiind acuzafi ей se fac vinovati de dezordinea monetary, oraûl Amsterdam ii suprima, creeazd о ЬапсЗ §i ii acorda acesteia monopolul schimburilor (1609).

(Banca d m A m s t e r d a m ] prime§te toate depozitele in m o n e d e sau lingouri cu о valoare mai mare de trei sute de florini. Conditfi le de securitatc fac ca banii s& curgS din toate p3rj i lc , chiar din str&natatc . Astfel, banca poate furniza negustori lor m o n e d e din oricare {агЗ, ceea ce permite с и т р З г а г е а d e marfuri de orice provenienta §i ii atrage pe comercian j i i s tr f ini . Ea joaca, d e a s e m e n e a , rolul unei b a n d pentru plSji , efectulnd gratuit, prin virament , prin s implu schimb d c inscrisuri, f3r3 manipuiari de metal, toate piaîle pentru negustori , in l imitele depozitelor p e care ei le au. Pentru aceasta, ea utilizeaza о moneda de cont, florinul banco, avind о valoare stabila, fapt ce c i j t iga increderea cl ienji lor. Apoi , Banca din A m s t e r d a m devine treptat о banca d e credit . Ea incepe prin avansuri acordate ora$ului Amsterdam in caz de r3zboi Companiei Indiilor Orientale; La finele secolului, ea va acorda i m p r u m u t u r i i n t r e p r i n d e r i l o r p a r t i c u l a r e . Totu§ i b a n c i l e p a r t i c u l a r e supravietuiesc $i ele, fiind axate pe imprumutur i scontarea titlurilor de s c h i m b 4 .

Al treilea pilon: flota. Asemenea englezilor, olandezii dLspuneau pentru ruta rasariteana sau cea a Indiilor de vase grele, solid construite §i bine inarmate. Pentru rutele maritime din Europa de Nord §i de Vest, ei constru-iesc insa a§a-numitele fluitschip, ni§te ambarcafiuni mici u§oare, dar capa-bile sa transporte incarcaturi man §i dificile (de la о suta la nou3 sute de tone). Piatind pe loc, ei obtin scinduri §i catarge din Norvegia, la un pret mai bun decit constructor^ norvegieni; standardizeaza producîa §i folosesc, pentru construcîe, ma§ini (joagare ac(ionate prin puterea vintului, macarale etc.). Pe aceste vapoare, "olandezii angajau straini", cu un salariu inferior, intrucit, in acea vreme, matelo{ii ajunsesera categoria cea mai de jos a lucratorilor. Echipajele erau supuse unei discipline dure, constrinse la respectarea curaê-niei §i hranite frugal"36. In 1614, flota olandeza angaja, de una singura, mai

"Hisloire gtnerale des civilisations, t. IV, p. 245. "Amsterdamul a profitat din plin dc decSdcrea ura$ului Anvcrs. cuccrit despanioli Sn

1585. Burghezii din Amsterdam renunlaserfi sS mai supunS Belgia de tea ma concurcn(ci pe care le-ar fi f3cut-o Anvers odat5 devenit olandez. Cf. Heaton, op. cit., 1.1, p. 242, Violet Barbour. Le Capilalisme a Amsterdam au XVIle sitcle. j

"Adeseori englezi sau francezi. Heaton. op. at., t. I, p. 237. Cititorul t$i poate imagina, plectnd de la formuldrile

foartc "convenabile" ate lui Heaton, adevSrata situate a acestor echipaje.

36 M I C H E L В H A U D

mul$i marinari dedt flotele spaniola, franceza, engleza sco(ianS luate la un loc.

Vasclc olandcze ajung in Japonia in 1600, iar in 1601 in China. In 1621, cstc creata Compania (olandezS) a Indiilor Occidentale. Olandezii intimpina ins5 dificultafi in Incercarea lor de a se implanta solid pe coastele Americii: daca au reu§it s3 se impuna in Pemambouc, Surinam, Caracas (1630) §i Curasao (1632), visul unui imperiu olandez pe tcritoriul Braziliei se destrama in 1653; iar Noul Amsterdam, creat in 1626, va fi cucerit de englezi in 1664, pentru a deveni New York. In schimb, din 1619 pind in 1663, olandezii domina rutele maritime ale Extremului Orient: ei se instaleaza in Batavia (1619), ii masacreaza peenglezii din Ambon (1624), i§i croiesc drum cStre Nagasaki cucerind insula Dcshima (1638); se instaleaza apoi in Malacca (1641), ocupa Capul Bunei Speranfe in dauna portughezilor (1652), se stabilesc In Aden, Mascate, Cochin (1663) $i Singapore. I§i impun de asemenea autoritatea in Tasmania (1642).

Importind din Extremul Orient piper mirodenii (66% din achiziîi in 1648-1650,32% in 1698-1700) sau textile (14% §i respectiv 55% in acelea§i perioade)37; alimentind Spania chiar §i in anii de rdzboi (jumatate din aurul §i argintul dobindit de Spania ajungea la Amsterdam); dezvoltind cultu-ra trestiei de zahSr in Java; farind negof atit cu Europa de Nord, cit §i cu Africa, Olanda controleaza comerjul mondial care ii aduce beneficii substantiate. in|elegem astfel dece ea арДга din rdsputeri principiul "marii libere" {inare liberum), mai pu{in in colonii, unde impunea acel mare ctausum.

Ca putere comerciala, Olanda este interesata de dezvoltarea activi-tatilor din domeniul prelucrarii: industria linii la Leiden §i industria pinzeturilor fn Haarlem; (esutul §i vopsirea matasii, apoi torsul acesteia §i §lefuitul diamantelor la Amsterdam; rafinarea zaharului, finisarea §i scrobirea postavurilor engleze§ti, brasarea, distilarea, prelucrarea sarii, a tutunului, a boabelor de cacao, industria plumbului la Rotterdam; §lefuirea lentileloroptice, fabricarea microscoapelor, a pendulelor §i instrumentelor pentru navigate, intocmirea de harji terestre maritime, imprimarea de c3rji in toate limbile... Jumatate din popula(ia olandeza (doua milioane §i jumatate de locuitori) traie§te acum in ora§e.

De pe urma acestor activitaji profita о burghezie tot mai bogata, care domina Jara. Negujatorul Louis Trip detine in 1674 mai mult de un milion de florini; proprietarui unor fabrici de matase, Jean de Neufville, venit fara nici un ban in 1647, moan* la sfir§itul secolului lasind о avere de aproape opt sute de mii de florini; in 1674, cincizeci si §ase de burghezi detin intre doua sute $i patru sute de mil de florini, iar altf pa tr и zed intre о suta §i doua sute de mii. Aceasta burghezie se осирй cu negotul, dezvolta

J'K C.l.imjnn, Dutch-Asiatic Trade, citat tn P. U4>n, op. cit., p. 33.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U I. U1 D E I. A 1 5 0 0 P ! N A I N 2 0 0 0 37

industriile, organizeaza "camerele de comerf , controleaza companiile coloniale, supravegheaza Universitatea din I-eiden; ea §i-a legat numele de Banca din Amsterdam §i a facut din ora$ marea pia{3 f inancial a momentului, incercind totodata s5 impunS hegcmonia Provinciei Olandei asupra ansamblului Provinciilor Unite.

De aici §i conflictele, nu о data incheiate prin compromisuri, cu familia de Orania, familie care se sprijina pe fortele tradiîonale ale celorlalte provincii §i care reu§e§te s5 se impuna, in special in perioadelc de r.lzboi §i de tensiuni internaîonale: Mauriciu de Nassau, principe de Orania, impotriva marelui bogata? Oldenbarnvelt, In 1619, §i Wilhelm al IH-lea de Orania impotriva lui Jan de Witt, in 1672.

О dat5 cu dezvoltarea capitalismului englez §i a protecîonismului francez, in urma celor trei razboaie duse impotriva Angliei (eel din 1652-1654, dar mai ales cele din 1665-1667 §i din 1672-1674), prin razboiul din 1672 impotriva Frantei in special, prin participarea la aâ-numitul Razboi deSecesiune din Spania (1702-1714), prin regresiunea economica

scaderea preturilor coloniale care marcheaza a doua jumatate a secolului al XVIl-lea, capitalismul olandez se Tnglodeazd in datorii, siabind §i pierzindu-§i, in final, pozijia dominants. Olanda i§i pastreaza insS mcritul de a fi fost, in prima jumatate a secolului al XVII-lea, "naîunea capitalista prin excelenta" (K. Marx) sau, mai exact, "simbolul capitalismului comercial §i financiar" (H. See).

M3rturii, intre altele, ale puterii de odinioara a acestei burghezii rdmin pinzele lui Rembrandt: sindicul postavarilor (1661), constructorul de nave ?i soîa sa (1643), cintaritorul de aur (1639), Jean Six, primar al Amster-damului (la 1650) — dar §i desenele saleinf3{i§ind t&rani s&raci, cer§etori ?i negri.

2. Atiglia: de la mercantilism la liberalism

Aliata a monarhului in privinfa expansiunii coloniale §i a mercan-tilismului, burghezia engleza va §ti totu§i cum s3 se foloseasca denemul-tumirile maselor in lupta sa contra absolutismului, adic3 pentru intarirea propriei sale puteri.

a) Expansiutica colonialii mercantilismul Puterea maritima §i comerciala a Angliei s-a impus f a $ de Spania la

sfir§itul secolului al XVI-lear i se opune Olandei in secolul al XVIl-lea §i va infrunta Franta in secolul al XVIIl-lea.

Apoi, inca de la inceputul secolului al XVIl-lea, Anglia este angajata in expansiunea coloniala. Compania (engleza) a Indiilor Orientale a fost creata in 1600, printr-o carta a reginei Bisabeta; cincisprezece ani mai tirziu, ea are in jur de dou3zeci de stabilimente in India, in insule, in Indonezia §i Hirats, precum in Japonia. Va fi prezenta in Persia (Iranul


de astazi) in 1628 §i la Bombay in 1668. Englezii se instaleazS de asemenea in Barbados (1625), supun Quebecul (1629) §i Jamaica (1655), iar la scurta vreme cucerrsc Noul Amsterdam (1664); dupa pelerinii lui Mayflower (1620), alfi emigrant vor fonda colonii in America de Nord.

Comerful exterior englez ia un nou avint intre 1610 §i 1640. Productia se dezvolta. Catre 1640, unele mine de huila ajung sa product de la zece la dou3zeci §i cinci de mii de tone pe an, faja de cele dteva sute de tone cite se extr3geau cu un secol mai inainte. Furnale inalte, forje cu imense ciocane hidraulice, fabrici de alaun §i de hirtie funcjioneaza cu mai multe sute de muncitori; negujatorii §i fabricanîi de textile pun la lucru sute, dac3 nu mii, de filatori sau Jesatori la domiciliu. Burghezia, carestimuleaz3 acest avint comercial §i manufacturier, are nevoie totodata de incurajare §i de protecjie.

!nca din 1621, in Discurs asupra comer {и lui Angliei cu Indiile orientate, Thomas Mun subliniaza i m p o r t a n t acestui corner^ exterior: ceea ce conteaza este nu atit acumularea de metale prefioase, cit circularea lor pentru obtinerea unui sold pozitiv. Raportul Consiliului Privat al Comisiei asupra Postavurilor, din 1622, reflecta foarte bine starea de spirit din corner^:

Remedi i le pe c a r c c u s m e r c n i c le p r o p u n c m sint urmStoarc le : pentru a se i m p i e d i c a fabr icarca in strSinfltate, s 3 s e i n t e r a c t , prin i m p u n e r e a d e p e d e p s e dintre ce le mai severe, c x p o r t u ! din Anglia, Irlanda §i Scotia al linii a§a c u m este tuns3, al lutului §i al c e n u j i i d e lemn (...), pentru a se impiedica fabric&rile §i vopsir i le f rauduloase §i de proastd calitate, s3 se stabileasc£ un regulament c lar (...); s5 s e const i tuie in f iecare comitat о c o r p o r a t e a p e r s o a n e l o r celor m a i i n s t i r i t e §i c o m p e t e n t e pentru a se c o n t r o l s legalitatea calitatca fabricSrii , a vopsirii $i scrobirii postavuri lor sau a altor tesSturi (...); Majes ta teaSa , pentru a face mai lesnicioase c o n d i t i o d e e x p o r t al p o s t a v u r i l o r n o a s t r e , s5 s e m i l o s t i v e a s c . l a n e g o c i a cu arh iducesa j a r i l o r de J o s $i cu dietele (...). !n legaiurS cu pu(inStatea banilor din regat , s i s e interzicS ie§irea lor din lar5, iar contravenicnîi sa fie aspru pedepsi t f (...). D a r mai ales c irculaf ia lor s 3 fie remedia tS in avanta ju l comertului nostru exterior. c3ri dac5 importur i lede lux §i vanitate dep3$esc exportul produselor noastre, rezcrvele acestui regat vor fi risipite. trebuind sS e x p o r t a m bani pentru a restabili echi l ibrulM .

intr-adevar, lacob 1 (Stuart), apoi Carol I impart privilegii §i mono-poluri, reglementeaza §i organizeaza controlul fabricilor. interzic exporturile de lina, m3resc taxele la importurile de Jesaturi fran(uze$ti §i olandeze; citeva acte ale Parlamentului merg pina la a face obligatorie folosirea {esaturilor din lina pentru giulgiuri §i vestminte de doliu. "Statul dirija economia, inmulfea monopolurile, nesocotea inova|iile agricole

*Citat dupi I\ Devon, op. at., p. 93-94.

I S T O K 1 A C A P I T A L I S M U L U 1 DF. LA 1 5 0 0 P l N A I N 2 0 0 0 39

justificate din punct de vedere tehnic"M. in lucrarea sa England's Treasure by foreign Trade [Venitul Angliei din

cowered exterior], scrisa intre 1622 §i 1650 §i publicata in 1664, Thomas Mun ofer3 о perspective mai largS asupra acestor lucruri: "Comertul exterior reprezinta bogajia suveranului, onoarea regatului, nobila vocafie a negustorilor, subzistenta nostra §i о pfine de mincat pentru s3racii no§tri, о ameliorare a paminturilor noastre §i о §coala pentru marinari, nervul nostru in razboaie §i spaima du§manilor"; sau, inca: "Daca tinem seama de frumusetea $i fertilitatea Angliei, de puterea ei pe mare §i pe uscat (...), vom fi cu tofii de acord c3 regatul acesta merita sa fie stapinul Lumii, intrucit care alta nafie mai este intr-atit de in zest rata de natura cu cele necesare pentru hrana, imbracaminte, pe timp de pace ori de razboi, incit nu numai sa ii ajunga sie$i, dar sa mai dea §i vecinilor s3i, objinind an de an bel§ug de bani $i intarindu-§i astfel bunastarea?"40

Marire nationala, bogatie a statului §i a negustorilor, stapinirea intregii lumi: pe aceasta se bazeaza compromisul dintre burghezie §i suveran.

Un compromis, altminteri, dificil: nerespectind prerogativele Parla-mentului de a vota impozitul, la care tineau clasele avute, Carol I va sfir§i, in urma unor mari mi§cari de nemuljumireale maselor, prin a fi decapitat, in 1 6 4 9 . 0 tentativa de republica oligarhica, subconducerea lui Cromwell, va degenera in dictatura; aceasta nu va supraviejui declt foarte putin "Lordului protector al Angliei, Scojiei §i Irlandei".

In ce prive§te Afacerile exteme, Cromwell a dus tot о politica mercan-tilista, insa mai ofensiva. In 1651, data fiind situafia de criza, a emis primul act referitor la navigate: marfurile europene nu pot fi transportate decit pe vase apartinind Angliei sau tarilor lor de origine; marfurile din Africa, Asia §i America vor fi importate folosindu-se numai vase engleze§ti ori din colonii. Al doilea decret privind navigatia dateaza din 1660 §i precizeaza ca atit capitanul vasului, cit §i eel putin trei sferturi din echipaj trebuie sa fie de origine engleza. Razboaielefmpotriva Olandei, din a doua jumatate a secolului, arata cit de tare se ascute, in aceasta perioada de regresiune, rivalitatea dintre cele doua capitalisme nationale.

b) Aftrtnarea burgheziei Prin estimarile sale asupra populatiei §i starii materiale din Anglia §i

T«iraGalilor, in 1688, Gregory Kingofera un interesant tablou al societatii engleze din secolul al XVll-lea. Tabelul 1 prezinta paturilesocialeclasate

Marx, L'Anglctrrre des rnxtlutrons. p. 87. In curind л par proteste impotriva acestor rcglementari privilegii; astfel, tn plin* §cdin{a a Parlamentului, Sir John CoJepeper cxprima indignarea: "A vom de-a face cu un val de vcrmini care a sufocat intreaga farS. MS refer aki la detinJtorii do monopoluri (...)". Citat dupi Histoircgeneratedes civilisations, t IV, P- 248.

"Citat dupS P. Dcyon, op. cit.. p. 54-55.

40 M I C H E L В F. A U D

in functie de venitul familial anual, aflat in continue descre§tere. Lumea din mcdiul rural r3mine, dupa cum se poate constata ,

predominantS: e vorba de nobilimea mica, mare sau mijlocie, proprietara de p&minturi, ale c3rei resurse se bazeaz3 in principal pe munca taranilor vasali, §i de clasa I3r3neasc3, acum bine stratificata, care produce cea mai marc parte a bogajiilor de origine najionaia, de care beneficiaza clasele dominante §i statul.

Paturilecele mai saraceale acestei t&ranimi — (dranii nevoia§i, zilierii, sarmanii care reuêau s3 supravieûiasca numai gratie terenurilor comu-ne — vor suferi acum de pe urma unui nou val de ingradiri. John Hales scria inca de pe la mijlocul secolului al XVI-lea:

Credet i -m3, accs te tngrSdiri vor t n s e m n a pierzarea noastr3! Din pricina lor. v o m piati pentru a r c n d e taxe mai grele ca nic iodata nu v o m mai avea p3mintur i s3 le l u e r i m . Ni so ia totul pentru p3§unat, pentru cre^terea oi lor §i a an imale lor m a n . in a$a fel incit In $apte ani , p e о ra/.a d e $ase mile, a m v3zut d o u i s p r e z e c e c a r e l3sate in plata Domnului ; aco lo u n d e mai mult de patruzcci dc guri ovcau c c minca. tr5io$tc acum un s ingur o m , cu turmele sale. Oile accstea au adus nefcricirea noastra. Ele au distrus agriculture aceste i t3ri. care odinioar3 n e d a d e a atltea produse , f«1clnd ca in prezent s i nu mai vezi decit oi. oi §i iar3§i oi4 ' .

Iar Lupton, in 1662, spunea: "ingradirile fac oile s3 se ingra§e, iar pe oamenii s3rmani s3 se usuce". Ele suscita noi revolte t3r3ne§ti la inceputul secolului al XVIl-lea, cind apar denumirile de l.evellers (Nivelatori) §i Di ers (Sapatori), adica cei care "s3pau §i plantau terenurile comune"42 .

\ cadrul mi§c3rii generate de profundele nemultumiri care au dus la prima rasturnare a unui rege al Angliei, revendicarile taranilor aveau s3 se structureze pe mai multe niveluri. Aspiratiile m o d e r a t o r sintexpri mate prin programul a§a-numitilor Levellers (1648):

Noi s p e r a m ca domni i le voastre s3 fi i m p u s in aceast3 onorabi l3 C a m e r a r e s p e c t a r e a autor i tS l i i s u p r e m e a poporulu i §i s3 fi r e n u n l a t Ia o r i c e s u p u n e r e fa{3 d c voinfa contrara a regelui sau lorzilor (...), s3 fi p r o m u l g a t legi care s3 prevadS alegcrea anuala a deputat i lor (...), s3 fi f3cut ca regii , reginele , principii , duci i , contii, lorzii s3 se supun3 , ca to{i ceilalti cet3teni , acelora$i legi a le J3rii, prezente ori vi i toare (...), s3-i fi e l iberat pe oameni i d in p o p o r d e sub jurisdictia lorzilor, in toate procesele (...), s3 fi el iberat nego{ul d c orice m o n o p o l sau f o r m i de acaparare, de c a r e au beneficiat c o m p a n i i l e ori alte institutii (...), s3 fi abol i t impozi tul indirect asupra bunur i lor de c o n s u m §i toate celelalte taxe, cu except ia subsidi i lor (...), s3 fi r enunla t la toate ingradiri le d e pe terenuri le c o m u n e , ori s i Ie fi f3cut

"A discourse of the commomival of this realm of England (1549), citat dupi P. Mantoux, 1л Revolution industrielle au XVlilt si tele, p. 143.

,3B. Moore, Lts Origines sociales de la diclature et de la democratic, p. 23.


cxc lus iv , sau in principal , tn intcrosul color s .Vmani (...), sa fi abolit groaua p o v a r S a d i j m c l o r (...), vS fi luat anga jamentul , tn n u m c l e d o m n i i l o r v o a s t r c §i al P a r l a m c n t c l o r viitoare, de a nu desfi inta proprietatea, d e a nu i inpune egal izarca proprietSli lor funciare ori stSptniroa in c o m u n a tuturor bunurilor 4* . . .

Tabelul nr. 1

Clasele sociale $i veniturile in Anglia secolului al XVII-lea

NumSrul Venit anual Venit total al defamilii per familie* paturii sociale*

lorzi 186 2590 481800 baroneji 800 880 704000 cavaleri 600 650 390000 grajdari 3000 450 1350000 negutatori (corner^ pe mare) 2000 400 800000 gentilomi 12000 280 3360000 ofileri de stat 5000 240 1200000 negutatori (comert pe uscat) 8000 200 1600000 juri$ti §i oameni ai legii 10000 140 1400000 slujba§i de stat 5000 120 600000 agricultori inst^riji 40000 84 3360000 ofijeri ai flotei 5000 80 400000 ofijeri ai armatei 4000 60 240000 cler superior 2000 60 120000 ^tiinje §i profesii liberale 16000 60 960000 taranii mijloca§i 140000 50 7000000 cler inferior 8000 45 360000 comercianti, prSvaiia§i 40000 45 1800000 fermieri 150000 44 6600000 me§le§ugari 60000 40 2400000 mateloji 50000 20 1000000 lucratori §i zilieri 364000 15 5460000 soldatf 35000 14 490000 tarani s3raci §i far3 p3mtnt 400000 6,10s 2600000 vagabonzi (30000 pers.) 2 60000

* !n lire. Sttrsfi: Peter Mathias , Vie first industrial Nation, p. 24.

**Citat dupS R. Marx, <ip. cit., p. 202-203.


In citeva cuvinte: democratic parlamentard, liberlate, proprietate; acestea sint aspirajiilor taranilor mijloca§i sau instariti, ale comcrciantilor, me§te§ugarilor §i notabililor Iocali.

Discursurilc a§a-numi{ilor Diggers adopts un ton mai popular: "Plin-geti, a$adar, t»pa{i, voi cei plini de averi. Dumnezeu va va pedepsi pentru toate opresiunile voastre; voi traiji din munca celorlalti, dar nu le dati sa mSnince decit tarite, storcind de la ace$ti frati ai vo§tri impozite §i chirii uria§e. Ce va veji face insa de-acum incolo? C3ci poporul nu va mai fi sclavul vostru, luminat fiind de intelepciunea Domnului"**. Este lesnede imaginat cum reacfionau la asemenea strigate dc revolts arendaûl ori zilierul stors de puteri.

In paralel, se dezvolta un nou mod deextorsiune a valorii: el decurge din dominatia indirect^ pe care negut&torii о exercita asupra me§te§ugarilor. MSrturie sta aceasta baladfi, DesfltHrile stSpinului posttivar, de la sfir§itul secolului al XVIl-lea:

N'oi a d u n i m bogStii. noi str ingem averi/ Storcindu-i §i j ccm3nindu- i p e c e i amari{ i ;/ A$a n e u m p l e m noi punga,/ Atragindu-ne numai b les temc (...). Iar mai intii p e boiangii ii s p o l i e m / D c la opt groals cele d o u S z e d d e livre la j u m a t a t e d e coroanS ./ Iar daca m o r m 2 i e nemultumit i §i zic ca-i prea putirt/ l>e v o m spune ca asta e sau c3 pot sa piece./ ii v o m c o n v i n g e c5 negotul nu m e r g e ; / N-au fost niciodata atlt de nec3ji(i . d a r c e ne pas3 n o u a ? (.. .)/ Pe bie j i i tesatori noi ii v o m p u n e la m u n c a p e mai n imic ./ Le v o m gasi mot iv , tntemeiat sau nu, s3 le mai s c a d e m inca din banut i ./ Daca lucruri le nu m e r g bine, ei v o r afla de-ndatS ;/ D a r dac3 ele merg , ei nu v o r §ti n i d d n d . / Postavul , le v o m zice, nu prea mai a re tiiutare,/ Iar noi abia d e mai gasim cui v inde (...).

Apoi v i n e r indul fi latorilor:/ ii v o m face s3 toarca trei l ivre de lina in loc de doua./ Cind ne aduc c e au muncit, se pling/ §i r>e spun c2 banii nu le-ajung ca s3 traiasc^./ Dar dacS doar un g h e m d e lina le l ipse§te,/ Cu Iarg3 in im3 noi le mai s c a d e m trei pence. . ./ A$a agonis im noi banii $i pamtntur i le ,/ F o l o s i n d u - n e d e am3rit i i care trudese zi $i noapte ./ D c n-ar fi ei sa s e speteascS muncind ,/ N e - a m d u c e s 5 ne spinzuram, fara-nconjur ./ Pe vop-sitori. p e tesatori ii opr im^m deopotr iva ,/ C a §i p e filatorii c e t ranspira din greu pentru cit iva banut i ;/ Л$а ne u m p l e m noi p u n g a , / F3c indu-ne ca nu le a u z i m blestemele4*. . .

Acejti bieti me§te§ugari, ace§ti muncitori care lucreaza pentru fabricantii-negustori nu cer libertate sau democratie, ci respectarea unor reglementari urmSrind mereu acelea§i obiective: cre§terea tarifelor sau lefurilor, reducerea zilei de munca, protectia impotriva concurentei din exterior.

"La Ьтиёгс bnllant dans le Buckintfmnshirt, citat in Hatoiretfiulralc du sfKialistw, 1.1, p. 98 •Text citat dupa P. Mantoux, op ri/.r p 58-59.


S C H E M A III

Clasele sociale j i extorsiunea valorii tri Anglia secolului al XVH-lea

negutAtori romert pe mare

(16000) conwrt pe uacat

(48000)

7 acumuliri \ Г 7 oomcicunti ц

pnlviliajl (180 000)

MH5TE5UGARI (403 000)

junjti ji oamerj «llegii (70 КО) ftuntej* pruf«iunJ liberate (80000)

UrruUa « 5 *

IAPARATUL DBSTAT

ofitrrt de (tat (40000)

ofiten 11 Hotel (20 000)

сЛ(ег) de »rm*(i (16 000)

Ы51 (30 000)

matekiti (150000)

*old«ti (70000)

vagaborui (30 000)

agricultari butJlrit! (280 000)

<41 (700 000)

arendavi (750 COO)

lucrJtorl ft rilieri (1 275000)

llmnt Oraci J I lit» plinlnlutl (400 000)

Totrivit tabclului tntocmit de Greflury King, pentzu Anglia fi Тага Calilor, tn 1688. (Dupi Peter Mathias. Thf lint Industrial Nation, p. 24.) Cifrele dintre paranteze indica efoctivclc totalc ale hccirci claw? mu pJturi sociale

Cele douiccrcuri de jos indirf sfern ргск1ифе1 materia!* (Ql fi pc era a producfiei pentru consumul propriu @ SJgc(ile arati marile fluxuri a)e circulatM-'t vajonlor


Democratia §i libertatea sint cerute de membrii burgheziei negustore§ti bancare, de juri§ti de oamenii legii; ei g&sesc sprijin In rlndul celor cu

profesiuni liberale, al notabililor rurali, al comerciantilor cultivatorilor instariti, ca la о parte din gentry.

Cu tojii constitute о forta sociala nou5, cu о pondere crescinda, subestimata de monarhia restabilita dupa moartea lui Cromwell. Aceasta din urm3 va spori nemuljumirile populajiei prin tending ei spre abso-lutism, prin alierea cu Franja §i aplecarea catre catolicism; opozijia rena$te impotriva lui Carol al Il-lea, iar cind el va avea un mo§tenitor, se va ajunge la confruntarea cu acesta, Iacob al Il-lea fiind obligat sa se exileze. Parlamentul ofera coroana lui Wilhelm, care se va obliga sa respecte un fel de "Declaratie a drepturilor regale": regele nu va putea "sa opreasca aplicarea legilor, s3 perceapa impozite, sa constituie sa intretina о armata pe timp de pace fara consimtamintul 1'arlamentului". SIntem in 1689.

О data rasturnat absolutismul, nu se pune problema instaur&rii unui regim democratic bazat pe sufragiul universal. Numai un mic num3r de persoane fnst&rite (in jur de cincizeci de mii) sint acceptate pentru a-i desemna pe reprezentanîi din Parlament. Dupa се о lunga perioada a profitat de politica mercantilists dusa de monarhie, burghezia a §tiut s3 se foloseasca de mi§carile populare, ca de un punct de sprijin, impotriva absolutismulul; in ce prive§teatitudinea fata de clasele populare, о vedem insa facind un prudent compromis cu vechea, dar in continuare solida clasa dominanta, nobilimea.

c) Libertate §i liberalism Libertate, liberul consimtamint.'dreptul la insurectie: burghezia engleza

va gasi in Locke pe teoreticianul care va respinge tezele lui Hobbes46, de la mijlocul secolului, in favoarea necesitatii unui stat absolutist, §i va justifica detronarea suveranului.

Asemeni lui Hobbes, Locke pleaca de la primul contract social, pentru a ajunge insa la о pozitie contrar3:

M o t i v u l c a r e ii i m p i n g e p e o a m e n i s3 intre in soc ie ta te este арЛгагеа propr i i lo r bunur i , iar scopul urmar i t de ci , a l cg ind ins t l tu ind u n c o r p Icgislat iv, es te s tabi l i rea de Iegi §i reguli pent ru a - j i pSstra b u n u r i l e §i a le prote ja de toti cei lalt i m e m b r i ai sacictatii. pentru a l imita p u t e r e a §i a t e m p e r a autor i tatea f i cc3ruia d in t re g r u p u r i l e $i m e m b r i i ei. Nic iodatS nu v o m p u t e a c r e d e c3 s o c i e t a t e a c o n s i m t c s i s e a t r i b u i e c o r p u l u i legis lat iv puterea d e a s u p r i m a c e e a c e oameni i au cdutat sa apere prin const i tuirea unei societati civile §i ceea ce m o t i v e a z S s u p u n e r e a poporului fa{5 d e legiuitori i ale§i d e el. P o r n i n d de a i d , ori d e c i te ori legiutori i a t a c i b u n u r i l e a p a r j i n i n d p o p o r u l u i §i le prejudicia/Д, ori d e c i te ori

"Leviathan, 1651.


incearca s3-l aducl pc ace sta in robie, impunindu-i о putere arbitrary, ei nu fac decit sa-i declare acestuia razboi'7.

Astfcl, pentru Locke, ceea ce fundamenteazS socictatea §i guvernarea ei este liberul consimtamint al ceta|enilor:

Ceea ce a dat na$tere unci societal politice §i a instituit-o nu este altceva decit consimtSmintul unui anumit num<Sr de oameni liber: capabili si fie reprezcntati de о majoritate a lor; acest lucru, numai acesta, a putut dcschide calea unei guvcrn«5ri legitime (...). F3r3 consimtSmintul poporului, nu s-ar putea niciodata institui vreo alia forma de guvernare4*.

$i Insu§i acest fundament justified dreptul la insurectie:

Poporul, in virtutca ut>ei legi care precede toate legile puzitive ale oamenilor ji care este predominanta (...), §i-a rezcrvat un drept pe care ii au, in general, toate persoanele atunci cind nu exista nimeni pe pamint la care s3 facS apel, §i anume: dreptul de a examina dac3 este drept s3 ceard ajutor nuinai Cerului (.„). Un popor care este asuprit, ncsocotindu-i-se drepturile, va avea grij3 s.1 nu piarda prilejul de a se dezbdra dc toate mizeriile de a se scutura de jugul ce i-a fost impus cu atita nedreptate4*.

Aâdar, Locke prive§te guvernarea civila ca pe "adevaratul remediu pentru inconvenientelc starii naturale"; el respinge absolutismul, care il plaseaza pe suveran deasupra legilor in consecinta, in afara pomenitei societati civile.

Dar sa nu intclegem gre$it: nascut intr-o familie de negustori $i de oameni ai legii, medic al Lordului Ashley in 1666, secretar la Board of Trade din 1672 pin3 in 1675, eaiatorind in Franja §i traind о vreme in Olanda, Locke nu le va recunoa§te claselor de lucratori capacitatea de a guverna. in privinja celor sSraci, el preconizeaza folosirea forfei; carnetele sale din 1679, ca §i raportul lui la Comisia de Corner^ din 1699 sint graitoare in acest sens: "Vagabonzii valizi cu virste cuprinse intre paisprezece §i cincizeci de ani. prin§i сД cer§esc, trebuie condamnaji sa serveasca trei ani in cadrul Flotei, in cazul celor din zonele maritime, ori sa munceasca trei ani in workhouse, in cazul celorlalti. Cer§etorii tineri, de mai putin dc paisprezece ani, trebuie sa fie biciuiti §i trimi§i intr-o §coaia de munca"50. Pentru Locke, oamenii liberi, cei care alc&tuiesccontractul social, sint mem-brii nobilimii, ai clerului, cei din gentry, membra burgheziei negustore§ti ?i financiare — in special acei proprietari luminaji, acei burghezi careau

v£sMi sur le gouvernenient civil, 1690. citat dc R Marx, op. cil., p. 286. **Second Гraitc du gouverneincnl civil, 1690. citat dir J.-J. Chevallier. Le.< Crandes Oeuvres

politique*, p. 92-93. "Ibid., p 97 "Histoirc genomic des cbilisaHotts, t IV. p. 346


dat m&sura capacitatii lor in geslionarea propriilor bunuri; lor le revine responsabilitatea in privin{a guvernarii.

Ideile lui Locke sint cele ale unui mare burghez luminat, de unde §i succesul lor in rindul claselor conducatoare din Anglia §i Olanda, iar in secolul urmdtor, in rindul juri§tilor §i filozofilor francezi.

In 1694, la un an dupa publicarea Eseului despreguvernarea civilH al lui Locke, Sir Dudey North, un gentilom englez care il admira pe Descartes §i care se ocupase cu comer{ul in Turcia, ajungind apoi Inalt functionar §i primar al Londrei, enunja in Discursuri asupra comertului о pozitie care se indeparteaza net de cea a mercantilismului.

Din perspec t ive comertulu i . l u m e a intrcag3 a p a r e ca о s ingurS natfc sau ca un s ingur popor . In interiorul c3ruia naj iunile sint asemenoa persoanelor f izice (...). M o n e d a expor ta ta prin intermcdiul comertu lu i reprezinta о cre$tere a bog^tiei natiunii (...). Or ice m3sur3 in favoarea unui anumit comer t sau a unui a n u m e interes §i impotr iva altuia const i tuie u n a b u z nu face d e d t s3 d i m i n u c z e profitul publicului (...). In nici un c a z legea nu are d e c e sa f ixeze preturi le din comert . intrucit nivelul lor trebuie s3 se regleze §i s e regleaza de la s ine (...). Ctnd о nat iune devine prosper^, aurul , argintul , b i j u t e r i i l e 51 toa te lucrur i le t r e b u i n c i o a s e in v r e u n fel (...) e x i s t a din a b u n d e n { 3 (...). Nici un popor nu s-a Tmbog3tit vreodat3 prin interventi i le statului; numai pacea, industria §i l ibertatea s t imuleaz3 comertul §1 c o n d u c la i n a v u t i r e " .

Coincidenta poate sS §ocheze: practic in acela§i timp sint enun(ate principiile libertajii politice §i este afirmata necesitatea liberalismului economic. Aceasta deoarece burghezia, suficient de puternica pentru a detrona absolutismul, avea totu§i nevoie de legitimarea noului mod de guvemare instaurat. Iar unii dintre membrii ei considerau c3, date fiind atuurile sale, aceasta va g3si in liberul schimb stimulentul ce va conduce la о nou3 inflorire a comertului §i produc{iei.

Liberalizarea exportului de grine, ca modalitatc de stimulare a agriculturii, a fost hotarita inc3 din 1670. in 1703, Tratatul de la Methuen, cu Portugalia, va deschide englezilor piata din Brazilia; in 1713, in urma PScii de la Utrecht, Anglia objine din partea Spaniei deschiderea imensei piete pe care о reprezinta imperiul acesteia. In 1694, este creata Banca Angliei.

3. Mercantilism absolutism in Fran fa

In Franta, cuplul absolutism-mercantilism apare mai clar ca oriunde; el corespunde aliantei dintre о burghezie lnc3 slaba §i о monarhie al c3rei

'^Discourses upon Trade, 1%9, citat de H. Denis, op. cit., p. 132-133.

I S T O K I A C A P I T A L I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 I ' I N A I N 2 0 0 0 47

absolutism se des3vlr§e§te prin Ludovical XlV-lea; aliantaImpotriva unei nobilimi 1nc3 puternice §i, la nevoie, impotriva razmeritelor celor sSraci: e vorba de fronda nobilimii (1648-1653), care avea s3-l marcheze profund pe tinSrul Ludovic al XI V-lea, apoi de rSscoalele (<lr<lne§li (in special Intre 1636 §i 1639) de revoltele огДрепПог (frecvente intre 1623 ?i 1652) care zdruncina fiscul regal intr-un mod cit se poate dc direct - colectorii de impozite sau funcjionarii din subordinea lor fiind adescori uci§i, sfirtecati, bStuJi in piroane...

Din pricina recoltelor proaste ori a scSderii prejurilor, {Дгапи ajung destulde repedesa nu mai poatSsu porta multitudinea de taxe (impozite, arenzi, dari in natural sau in bani, zeciuiaia, dijmS ecleziastica); in acelapi timp, in ora§e traiul mizer al vagabonzilor, cerpetori lor §i §omerilor este dublat de nemultumirea generals a salariatflor (corporatiile se inchid, patronii pretind ca ziua de lucru sA fie de douasprezece plnS la paisprezece ore §i fac presiuni pentru reducerea num&rului de zile de concediu). Se formeazS, astfel, mai multe grupSri oculte, care tncearca sa opuna rezis-tenja sub mai multe forme.

Burghezia france/Д rSmfne in continuare fascinata de statul regal de nobilime. Funcjiile din finance, justitie pi police sint cele mai cSutate; regele sporepte numSrul lor pentru a le vinde a le impozita. Mulfi negujatori

fabricanji se imbogêsc. Astfel:

Sainctot, Nicolas Le Camus care detine о avere de поиД milioane zvtntS dintr-o mi§care, pe lrulrfuri, dou3 sute de mii de scuzi la tirgul de la Frankfurt, postSvarul Claude Parfaict, ncgustorul de ctamine fidouard Colbert, unchiul viitorului ministru, §i mulji aljii in toate marile ora§e finan(cazS fabrici de tunuri, dc arme, de salpetru, de m3tasuri, de tapiserii. de postavuri ori stabilimente metalurgice. Ei achizitioneazS pSmlnturi, i$i promoveaza familia in funcfii dc stat, orS§cne§ti sau eclcziaslice".

Fi vor sa "duca un trai aristocratic" §i зрегД ca intr-o ЬипД zi вД pri-measca titluri de noblete. Nobilimea, tnsS, ii respinge. A§a ca se pun in serviciul regelui, §tiind сД, intr-un fel sau altul, vor fi rasplatiti.

a) Ideaiul mercantilist Montchrestien prezinta cit se poate de bine, la acest inceput de secol,

trSsaturile mercantilismului francez. Nfiscutin 1576, acest fiu despilerse indeletnicepte cu scrisul §i cu frecventarea nobilimii; in 1605, se bate in duel §i, ucigindu-§i adversarul, este nevoit sS fugfi in Anglia; dupS citva timp petrecut in Olanda, se c3satore§te cu о vSduva nobila §i bogata, apoi pune pe picioare о fabrics de unelte §i ustensile diverse. Convins cS bogS|ia statului nu poate exista fSrS bunSstarea burgheziei, c3 prosperitatea

nHistoire gifntralc <tcs civilisations, I IV. p. 153.


public^ (economics) §i cea a Visteriei (politick) sint strins legate intre ele", Montchrestien ii prezinta ministrului Justi(iei, in 1616, un Trailed economic politique [Tratat de economic politic^]; lucrarea este apreciata §i ii aduce titlul de baron. "Nu bel$ugul de aur §i argint, nu abundenta perlelor §i diamantelor constituie bog3|ia sau opulenfa unui stat, scrie el, ci buna rinduiala a lucrurilor necesare pentru hrana §i Imbr&caminte." In acela$i timp, insa: "Este imposibil sa se faca rSzboi fara oameni, sa se intrefina oamenii fara solda, s3 li se asigure solda fara tributuri, sS se sporeascS tributurile fara comert." Fapt ce il conduce la urmStoarea concluzie: "Negustorii sint mai mult decit utili statului, iar preocuparea lor pentru profit care se manifests in domeniul muncii manuale al industriei genereazS о bunS parte din bunul public, lata motivul pentru care trebuie sa li se ingaduie aceasta piacere pe care о g&sesc in obtinerea profitului." Cu conditia, binein(eles, sa fie vorba de negustori aparfinind nafiei franceze; caci: "Negustorii str&ini sint asemenea unor pompecare absorb in afara regatului (...) substanta pura a popoarelor noastre (...); ei sint ni§te lipitori care se agafS de marele corp ai Frantei §i Ii sug slngele pinS nu mai pot de imbuibafi ce sint."

Pentru el, primordial este interesul regatului: "Este nevoie de bani §i, in lipsa banilor no§tri, trebuie sa obtinem bani straini." De aceea, el reco-manda incurajarea comertului national, impiedicarea negustorilor straini de a scoate aur §i argint In afara regatului, reglementarea profesiunilor, crearea "in diverse provincii din Franta a mai multor ateliere pe meserii (...) oferindu-se conducerea §i administrarea lor, cu privilegii utile onorabile, unor persoane capabile, experimentate §i inteligente". El are In vedere j?i cuceririle coloniale, bineinteles "spre a face cunoscut numele lui Dumnezeu, Creatorul nostru, alitor popoare barbare, lipsite de orice civilizatie, care ne cheamS, care intind brajele spre noi, care sint gata sS ni se supuna pentru ca prin sfintele inv3t3minte§i prin pildele cele bune s3 ii aducem pecalea mintuirii." "Cum insu§i Dumnezeu le promite fericirea deplinS acelora care cauta impSrStia Lui, nu trebuie sa ne indoim c3 prin binecuvintarea Domnului, ce va sa vina asupra acestui mare §i puternic stat pentru pioasele lui actiuni, atit de drepte $i de milostive (...), se vor deschide, atit aici, cit §i acolo, mari §i nesecate izvoare de bogatii."

Richelieu, apoi Colbert vor veghea la punerea in practica a acestei politici.

i ( 0 spune foarto rSspicat: "Vom afirma fSrS inconjur, impotriva opinici lui Aristotcl $i Xcnofon, c i economia nu poate Ii ruptS do politics fSrS a smuige dintr-un intrcg partea principals, j i c5 §tiinta dobtndirii dc bunuri. dupS cum о numcsc ci, este comurvA atit republicilor, eft $i familiilor." Vezi 11. Denis, op. at., p. 89 s. 51 P. Deyon. op. cit.


b) Politica mercantilists DupS asasinarea lui Henric al IV-lea, urmeazi regenfa Mariei de

Medicis, perioada in care puterea regaia slabepte. In 1624, cardinalul Richelieu este chemat sa se ocupe de chestiunile politice ale jarii; el va raminepef al Consiliului pina in 1642, negociind cu ParlamentuI, infringind semefia aristocratilor pi anihilindu-le comploturile, ingenunchindu-i pe protestan{iM, organizfnd statul — pe scurt, instaurind absolutismul. in paralel, incurajeaza conflictele care due la slabirea Habsburgilor, angajind pi Franta atunci cind g3sca de cuviinta. Vegheaza la restaurarea vechilor niijloace de inavufire a statului: agricultura, drumurile, canalele pi porturile, cele citeva productii manufacturiere pi, in mod special, companiile de comer). Dupa cum afirma chiar el in Mtmoires:

Buna cunoaptere pe care cardinalul о doblndise in privinta marii l-a determinat s3 prezinte in fata adunarii notabililor care se tinea pe atunci mai multe propuneri nccesare, utile §i foarte inspirate; nu atit pentru a reda Frantei о flotS de grandoarea celei de odinioara, cit pentru a regSsi, pnn aceasta flota maritima, vechea maretie a Frantei. El le-a aratat (...) ca nu exista о tara mai bine situata ca Franta §i intr-atit de inzestrata cu toate cele de trebuinta pentru a deveni stapina a mirilor; c3, pentru a izbuti, trebuie sa privim in jur, a§a cum fac vecinii noptri, pi, asemenea lor, sa credm mari companii, obligindu-i pe negutStori sa Ii se afilieze, in schimbul unor privilegii insemnate; ca, in absent a unor astfel dc companii, fiecare miccomerciantefectueaza traficul de marfuri pe cont propriu, folosind de cele mai multe ori vase mici §i prost echipate, §i devenind astfel о prada upoarS pentru pirati pi pentru nobilii aliaji, intrudt nu au forta necesara, cum ar avea-o о mare companie, de a-§i face dreptate pina la capat. Ca numai accste companii nu ar fi totu$i suficiente daca regele. la rindul sau, nu ar dispune dc mai multe vase care sa le poata sprijini atunci cind cineva s-ar opune prin forta proiectelor lor, ca sa nu mai spunem c3 tot regele ar avea avantajul ca, in caz de razboi, sa nu mai trebuiascS sa сеагЗ ajutor de la vecinii sai".

Daca unele tentative epueaza — celecu Compania Morbihan (fondata in 1625) pi cu Compania Nacelei Saint-Pierre (fondata in 1627 pi al c3rei monopol trebuia sa se intinda peste intreaga lume) —, altele reupesc — Compania celor О Suta de Asociafi desfapoara activitati comerciale in Canada, cea a Capului Verde in Senegal, cea a Insulelor Americii (1635) in Antile, iar cea a IndiilorOrientale in Madagascar. In 1628, о companie franceza de comert a fost infiintata in Alger, iar in 1631 primii consuli francezi se instaleaza in Maroc.

Âsediul de la La Rochelle. 1627-1628; "Edictul de gratfe" de la Ales, 1629. MMtmcnres du cardinal de Richelieu, 1627, citat de P. Deyon, op. cit., p. 94 95.

50 . V l l C H H L B E A U D

In perioada imcdiat urmStoare lui Richelieu, vor fi luate о serie de mdsuri protectioniste — printre care, in 1644, tariful protector in privinfa textilelor §i, in 1659, taxa de cincizeci de parale pe tona, in cazul vaselor strSine.

In mod evident insa, mariajul dintre absolutism §i mercantilism va triumfa sub Ludovic al XlV-lea §i Colbert, prin alianta burgheziei cu Regele Soare. Curtea rSmine, fire§te, domeniul privilegiat al nobilimii. insa, incetul cu incetul. burghezia ajunge sS cxrupe funcjii de stat. Regele i$i alege dintre magis t ra l burghezi propriii mini§tri, consilieri §i intendenti: Le Tellier, Colbert, Louvois, Barbezieux; ii innobileazS, ii accepts la Curte, creind de fapt о nobilime a magistratilor. Vechea aristocra{ie i§i va exprima, binein-teles, indignarea: "A fost о domnie a josnicei burghezii", va spune, nemuljumit, Saint-Simon.

in aceastS perioadS, prin intervenjiile lui Colbert5* — pentru care "companiile de comert reprezinta annatele regelui, iar manufacture Frantei rezervele sale" — mercantilism^ francez ajunge la apogeu. Cum "numai abundenta banilor dintr-un stat face diferenta dintre mSretia $i puterea lui", §i cum "nu se pot spori banii din regat decit ridirind aceea$i suma de la statele invecinate", Colbert intrevede ci§tigurile ce s-ar putea obtine prin eliberarea comertului exterior al Frantei de sub tutela olandezS:

Dincolo d e avanta je le pe care le-ar putea a d u c c intrarea in regat a unor s u m e mai mari de bani, cu s iguran(3 ca. gratfe manufactur i lor , u n mil ion d e o a m e n i de rind c a r e l incozesc din lipsA de ocupat ie v o r gAsi о pi ine de mincat . Inca pe-atitia v o r avea d c lucru in n a v i g a t e §i in porturi le marit ime; iar cre^terea aproape nelimitata a numarulu i d e vase va spori deopotr iva mSret ia $i puterea statului . lata, in opinia mea, obicc t ive le c a r e a r trebui sa-l cAlAuzeasc3 pe r e g e in nemArginita lui pr icepere , in b u n S t a t e a dragos tea sa pentru popor5 7 .

E vorba, in primul rind, de mSsuri defensive: perceperea efectiva de taxe in cazul vapoarelor str&ine, tariful protector din 1664, apoi eel din 1667.

Ceea ce urmeazft este politica de dezvoltare a producjiei. IrtcS din 1663, Colbert intreprinde:

(...) о vasta anchcta asupra resurselor Frantei, a condit i i lorofer i te dc fiecare r e g i u n e pentru agr icul tura , c o m e r t , industr ie , ca $i a s u p r a m e t o d e l o r utilizate a stArii de spirit a populatiei . Pe baza informatiilor culese, Colbert intocme§te un plan: lista cu c e e a c e trebuie produs j i cu locuri le in c a r e aceasta sA se facA. Pentru procesul concret al productiei , tot necesarul va fi

*Mai precis, tnire 1663 si 1685. Insemnele arhitecturale ale acestor ani: "arcurile de tnumf" dc la poarta Saint-Denis (1673) $i poarta Saint-Martin (1674), colonada de la Luvru (1667-1674). о piati a Victoriei cu statuia lui Ludovic al XlV-lca (1686).

^Lettres, ni/moirc* el instructions de Colbert, citat dupA P. Deyon, op. cit.. p. 100 ji 101

I S T O K I A C A P I T A L I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 I'INA I N 2 0 0 0 51

a d u s din str3in3tate : ma§inile, in spccial cole care nu sint c u n o s c u t e i n c i in Fran ja , d e e x e m p l u cea care serve§te la fabricarea c iorapi lor " d e гесе ori mai repede dectt cosindu-i d e m i n 3 " , apoi tehnicienii : nemti §i suedezi pentru pre lucrarea fierului, o landezi pentru postavuri , vcnet ieni pentru broder i i §i ogl inzi , mi lanezi pentru mAtasc, cu to|ii recruta j i d e cStre consul i i francezi . Cazul eel mai cunoscut es te eel al zee landezului Josse V a n Robais d e Middlebourg , statornicit la Abbevi l le i m p r e u n i cu intregul s3u personal , pentru a fabrica postavuri , lucru pentru c a r e va benef ic ia de privilegii v r e m e de douSzec i d e aniM .

In acest sens, el vegheaza la infiinârea a mai bine de patru sute de manufacturi. Manufacturi "colective", reunind mai multe centre me§te-§ug3re§ti ce beneficiaza de intreg cortegiul de privilegii acordatc: postSvariile din Sedan §i Elbeuf, manufactura dc tricotaje din Troyes ori cea de arme din Saint-Ktienne.. . Apoi manufacturi "particulare", intreprinderi individuale (Van Robais la Abbeville) sau man companii avind sucursale in mai multe provincii, in special in sectorul minelor, al marii metalurgii (Compania Dallierde la Tour: forje, tunuri, ancore, arme), al llnii... In sffr§it, manufacturi regale, aflate in proprietatea suveranului: Gobelins, Sdvres, Aubusson, Saint-Gobain, la care se adauga manufacturi dearme §i turndtorii pentru tunuri. Acordarea de privilegii (monopoluri asupra productiei sau vtnz&rii, scutiri de taxe, finanjSri) este contrabalan-sata de exercitarea unui control strict (In privinta normelor, a cantitajii calit&tii). Aceasta politics duce la dezvoltarea productiilor de lux a exporturilor (tapiserii, porfelanuri, sticlarie, tesaturi scumpe), dar §i a producjiilor de baza (siderurgie, hirtie, armament) §i a celor de consum curent (fesaturi de Una in, postavuri etc.).

in acela§i timp, se poate vorbi dc о deprindere brutala a disciplinei manufacturiere. Cer§etorii, inchiî in azile speciale, sint obliga(i s3 inveje о meserie; personalul minastiresc, fetele celibatare tofi cei f3r3 о ocupafie pot fi Constrin§i sa munceasca in manufacturi: copiii trebuie S3 se formeze ca ucenici. Pentru muncitori, о liturghie la inceputul zilei, lini§te deplina sau clteva cintece biserice§ti in timpul lucrului; amenzi, biciuiri sau punere in lant in cazul in care gre§esc: zi de munca de douasprezece pina la §aisprezece ore; salarii mici; amenin$area cu inchisoarea in caz de revolta.

Apoi, in sfirît, vine rindul politicii сотегаа1е з д . Compania Indiilor Orientale (1664) prime§te pentru cincizeci de ani monopolul asupra comertului §i navigafiei in Oceanele Indian §i Pacific; succesele sale nu sint dintre cele mai stralucitoare, ca ajungind cu adev3rat prosp>era abia in secolul urmator. Compania R3s3ritului (1670) beneficiaza dc subvenjii §i de acorduri cu manufacturile de postav §i zahSr; dupa о scurta perioada

"Hishnrv uniirrxlle, t. Ill, p t42. ""Comcrtul . scria Colbert, estosursa finan{elor. iar finantclc stnt ncrvul rizboiului."


de prosperitate, ea inregistrcazS pierderi din pricina atacurilor concurenfei olandeze ?i ale negutatorilor din Marsilia, incetindu-?i activitatea catre 1680. Prezenfa francezii in lume se extinde: Santo Domingo (1665), Valea Mississippiului (1673), Pond ichery (1674).

Astfel. pe fondul unci regresii economice generale pi in conditiile afirmSrii putemicelor capitalisme negustorepti olandezpi englez, actiunile statului monarhist sint cele care conduc, in Franca, la crearea bazelor — mai modeste, ins3 solide — ale unui capitalism manufacturier pi colonial. Statul monarhist, statul absolut a susfinut dezvoltarea producjiei manu-facturiere pi a comertului la scarS mondial^. Iar burghezia francezS s-a format sub protecfia lui, lucru ее о va marca mult timp de-acum tncolo...

c) Critica mercantilismului Curind apar insa nemultumirile. Cele dintii proteste vin din partea

celor ale сЗгог interesesint, intr-un fel sau altul, Iezate: fabricanji stinjeni(i de manufacturieri, comercianti din Nantes, Rouen pi Marsilia deranjaji de companiile de corner) ori de represaliile olandezilor sau englezilor. Astfel, in Mtmoire pour servir a Ibistoire [Memoriu in slujba istoriei), din 1668, ni se spune:

... D o m n u l Colbert nu ipi d a s e a m a c i dor ind sa ii aduc3 p e francczi in situa(ia d c a s e putca lipsi de toate cc le lal te popoare , (lc face p e acestea din u r m 3 ] se g indcascS a proceda in acela§i mod. la r indul lor. deoarece es te e v i d e n t c3 au inceput s3 bata alte c3i pentru a c3uta acele lucruri p e c a r e a l t 3 d a t 3 veneau s3 le ia din provinciile noastre. Una dintre principalele c a u z e ale lipsei d c bani din Franta, in condit i i le unui a s c m e n c a belûg d e griu pi vin, st.1 tn aceea c3 olandezi i nu mai vin sa le c u m p e r e , c u m f3ccau odinioara , condui ta p e care о a d o p t a m fata de ei, In privinta comertului , arat tndu- lc l impede ca noi nu d o r i m sa achiz i t ionam nimic in s c h i m b (...). A§adar, d u p a ce a m scapat dc at i tca nca junsuri suparatoarc , sc i m p u n c , in m o d necesar, sa revenim la vechiul s istem — sau s3 nu mai avem legaturi cu nimeni , ceea c e este imposibil*0 . . .

Boisguilbert, observind la sfirpitul secolului traiul mizer al taranilor pi scaderea veniturilor in mediul rural, pune in discutie impozitele, "fluctuatia taxelor" pi barierele vamale, "ajutoarele pi vSmuirile la intrarile pi iepirile din regat" (Le Detail de la France [Comerful francez cu amSnuntul\, 1695). In Le Factum de la France [Factumul Franfei] (1707), el enunta ideea interdependenjei activitatilor intr-un sistem negustoresc generalizat:

T r e b u i e s a c a d e m d e a c o r d a s u p r a u n u i p r i n c i p i u , a c e l a c a t o a t e profesiunile , or i tare a r fi ele intr-un tinut a n u m e , lucrvaza uncle pentru a l tc le s e susf in reciproc, nu n u m a i pentru obt inerca ce lor c e le sint d e trebuinta , ci chior pentru propria lor existenta. Nimeni nu c u m p a r a marfa

•'Citat dupS P. Di'yon. op. cit., p. 102-103.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U 1 D E LA 1 5 0 0 P I N A IN 2 0 0 0 53

vecinului sau ori rodul muncii lui decit cu о condit io riguroasA, ch iar dacA tacitA, §i a n u m e ca vtnzAtorul sA facA la fel cu produse lc cumpArAtorului, f i e pe loc, c u m s c intimplA uncori , fie prin mi j locirca mai mul tor miini sau profesiuni intermediare , ceea ce , in esentA, es te cam acela$i lucru (...). О astfc l d e j u s t i c e ne-o poatearAta natura, sau rinduiala lui D u m n e z e u . atita v r e m c cit, repet , ninieni al tc ineva nu se amestecA. iatA c u m aceasta e s t e cu putintA: ea stabile§te, mai intii, о egalA nccesi tate d e a v i n d e $i d e a cumpAra in toate t ipuri le d c s c h i m b , in a§a fel incit dor inta de profit sA fie sufletul oricArui tirg, atit In cazul vlnzAtorului. cit $i in eel al cumpArA-torului ; iar prin acest echil ibru, sau accastA balantA, §i unui §i cclAlalt sint deopotrivA obligati sA accepte о astfel d e drcptate $i sA о rcspecte (...). incAlcarea acestei legi, c a r e ar trebui sA fie sfintA, este cea dintii $i principal.» cau/A a sArAcici poporului , pcricol de care prea put in se t ine s e a m a astAzi*1.

In Testament politique de M. dc Vauban [Testamentul politic al dlui de Vauban] (1712), Boisguilbert va cere liberalizarea pre{urilor §i a comer-tului exterior.

•'Citat de H. Debis. op. cit., p. 135-136.

R E Z U M A T U L P R I M E I E T A P E

La capatul acestui "lung drum" catre capitalism, intins pe mai multe secole, capitalul, ca raport social de dominare in vederea obtinerii plusvalorii, nu a ajuns inca nicaieri la deplina sa maturitate. Numai in lumina infloririi sale ulterioare putem apadar sa vorbim de "capitalism camataresc" sau "capitalism comercial", de "capitalism negustoresc" pi chiar de "capitalism manufacturier"

Pentru toate formatiunile sociale europene in cadrul cSrora se va dezvolta capitalismul. modul principal de extorsiune a surplusului de munca ramine de natura "tributara": dari de diverse feluri pi sub multi-ple forme, pe care le suporta taranimea pi de care bencficiaza nobilimea, Biserica pi statul monarhist.

Lor li se adauga afluxul de bogatii rezultat din jefuirea comorilor Ame-ricii, extorsiunea surplusului de munca obtinut pe baza negofului cu sclavi din Africa, dezvoltarea in cele doua Americi a sectoarelor minier pi agricol, bazata pe munca forjata ori sclavie — practic, pe exploatarea brutalS a baptinapilor africani pi americani.

Acestea sint cele doua surse de valoare ce conduc la imbogatirea burgheziei din Europa: fie prin comer{ul dc marfuri (B —> M - » B"), fie prin comerful de bani (В —» B').

Infiintarea de manufacturi, dirijarea muncii mcptepugarilor de catre negutatorii-fabricanti care le impun propriile lor legi, aparifia primelor fabrici constituie inceputul instaurarii unui nou mod de p r o d u c e , care organizeaza intreaga activitate productiva (P) in vederea crearii unci va-lori suplimentare (transformarea lui M in M'), pe baza c3reia se va putea realiza profitul ДВ = В - В1. Procesul poate fi rezumat in formula В -> M -> P - * M1 B'. Dar el ramine inca intr-o forma embrionara, de tatonare, manifestindu-se doar pe arii foarte inguste (soctoriale sau geografice).

Aceste surse ale valorii, pi in special primele doua, fac posibile doua forme principale de acumulare:

- о acumulare de stat (drumuri, canale, porturi, Пой, dar pi manufac-turi regale...);

- о acumulare burgheza (bani, metale preîoase, diamante, marfuri, nave, dar pi mijloace de produc{ie pi manufacturi).

Avind de infruntat clasa dominanta a societatii feudale pi postfeudale —

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U 1 D E L A 1 5 0 0 P I N A IN 2 0 0 0 55

nobilimea — ,clasa Inascensiune — burghezia bancar3§i negustoreasc3 — apeleazS eel mai adesea, ca strategic, la alierea cu suveranul. pe baza a ceea ce s-ar putea numi "compromisul mercantilist": punerea pe primul plan a "bogStiei Principelui", apoi corelarea prosperitatii statului cu cea a neguiatorilor, pentru promovarea unei politici de protecjie in fata concurentilor straini, deexpansiunecomerciaia §i coloniaia, de dezvoltare a productiei.

In momentul In care burghezia se simte suficient de puternica pentru a domina pia{a mondiaia, ea nu ezita sS abandoneze tezele mercantiliste §i sa propulseze in prim-plan virtu(ile liberului schimb. Atunci cind se simte suficient de puternica pentru a infrunta absolutismul, ea §tie sa se inarmeze cu noile idei de libertate §i libera consimtire (gSsind, astfel, sprijin In rindul micii burghezii §i al maselor populare) totodata, sa se alieze cu paturile luminate ale aristocratiei (in fata pericolului reprezentat de revoltele t3rSne§ti §i de nemultumirea generala a poporului62). in ambele situatii, ea este deja prezenta In cele mai inalte functii ale aparatului de stat (inalti functionari, intendenti, ofiteri destat — dar§i ai Parlamentului $i Justitiei), constituind embrionul unei "tehno-birocratii"'0 de stat care, datorita cuno§tintelor §i practicii in domeniul afacerilor statului, va ajunge s3 dejina puterea real3.

Ce trebuie In orice caz s5 retinem este rolul important jucat de stat in na§terea capitalismului; de asemenea, in strinsa Ieg3tur3 cu primul aspect, dimensiunea nationals a formarii capitalismului: nu exista capitalism f3r3 burghezie; aceasta I§i consolideaz3 pozitia In cadrul statului-natiune§i In acela§i timpln carese f3ure$te realitatea nationals: acestaeste§i contextul in care, treptat, se creeazS, se modeleazS §i se adapteazS mina de lucru necesarS. in sfir§it, pentru capitalismul dominant, pentru burghezia trium-fStoare, cadrul geografic de activitate este lumea largS: procurarea mlinii de lucru §i a materialelor de baz3, vinz3rile, traficul, jaful, toate se desfS-§oar3 acuin la scar3 internationala.

IncS de la aparitia sa, capitalismul este national mondial, concurential $i monopolist, liberal legat de stat.

Puterea transformatoare a capitalismului se manifests deocamdatS foarte putin61. Principalele civilizatii ale Eurasiei nu sint mai deloc afectate de schimbSrile ce se produc in vestul Europei. in schimb, societatile vechilor civilizatii din America de Nord §i de Sud sint violent agresate de

" P u t e m i c $i cuceritor, capitalismul olandez este libcrschimbist §i mondiaUst Obligat sS se afirme, capitalismul engtez este nationalist §i protectionist: monarhia $i burghezia sint aliate §i apiici о politick mercantilist^; о data atinse obiectivele importante, intra in scenJ ideile liberalc ?i ale liberului schimb. Un proccs similar se desft§oar<t In Franta, о jumitate de secol mai tlrziu.

**Vc7.i nota de la pagina 122. " P a s a j scris in 1999


cuccritorii venifi de peste ocean, iar societStile africane au de indurat intensificarea comer(ului cu sclavi; este insS greu sS se delimiteze spiritul capitalist de tentafia ciptigului, setea de bogSfii sau apetitul pentru cuceriri.

Chiar pi in Europa, principala forts transformatoare este statul: prin el pi in jurul lui se creeazS unitatea nationals, unificarea monetarS, coerenja juridicS, forja militarS pi un inceput de economie nationals. Progresele inregistrate in tehnicS pi in ptiintS au, de asemenea, un rol important: In domeniul navigatiei, al armelor pi, treptat, in productia manufacturierS pi in agriculturS.

DeocamdatS, nimeni nu observ3 сЗ о nouS pi complexS logicS socialS este pe cale de a se constitui pornind de la logicile vechi, care, bineinteles, nu se vorgrSbisS disparS: schimbul pi logica negustoreascS, mica productie de mSrfuri pi preocuparea pentru eficacitate, urmSrirea ciptigului pi imbogStirea personals sau a familiei... Totupi, asigurarea propriei subzistenje pi achitarea dSrilor cerute de cei puternici, pe de о parte, pi, pe de alta, dobindirea pi sporirea puterii pi a bogStiilor rSmin principalele douS motivatii ce structureazS societStile. A cSuta un ciptig in bani spre a-1 reinjecta in propriile activitSti lucrative (bancare, comerciale, manufac-turiere) nu constituie un mobil esential decit pentru un mic numSr de oameni din lumea financiarS sau a negotului, cu toate cS el nu se deosebepte foarte mult de mobilul — oarecum vechi pi larg acceptat — al crepterii patrimoniului.

Totupi, se contureazS acum destul de bine cele douS coerente care vor structure lumea modernS: cea a statului (corelind puterea cu InfSptuirea de proiecte in numele sau in interesul unei colectivitSti najionale) pi cea a raporturilor negustorepti pi bSnepti, pe care, la sfirpitul secolului al XVIl-lea pi tnceputul secolului al XVIII-Iea, ocnuntd North pi Boisguibert, fiecare in felul sSu. Dar cum sS nu citim astSzi ca pe о premonitie fulgurantul avertisment al lui Thomas Morus: "Acolo unde toti mSsoarS totul in bani [...] este aproape cu neputintS ca dreptatea pi prosperitatea sS dom-neascS..."?

2. S E C O L U L C E L O R T R E I R E V O L U J I I ( S E C O L U L A L X V I I I - L E A )

Secol al Luminilor, al spiritului franco z, al despotismului luminal, a§a esteprezentat de obicei sccolul al XVIII-lea: un secol al iSrgirii schimburilor comerciale, in special prin comertul international1, al dezvoltSrii productiei de m&rfuri2, agricole §i manufacturiere, insotite de о mSrire a preturilor3

§i de о cre§tere generals a populatiei* — toate acestea, mai ales in a doua jumState a secolului, avind ca rezultat sporirea bogStiilor* §i. simultan, agravarea sSrSciei.

Este, de asemenea, secolul consolidSrii capitalismului englez, In Condi{iile in care el slSbe^te in Olanda, stagneazS intr-o Fran(& prepon-derent agricolS, dominate de Curte §i saloane, sau abia incepe s3 se contureze in t»iri precum Frusia, unde " despot ii luminati" adopta vechile retete ale mercantilismului. Avem incS de-a facecu un capitalism in esentS colonial, negustoresc §i manufactories InsS deja capabil sS se adapteze noii realitSJi pe care о va impune independenja coloniilor din America $i sS creeze — о data cu noul val de IngrSdiri §i proletarizarea maselor rura-le, cu procesul accelerat al acumul&rilor §i progresul tehnic — conditiile

'Valoarea atinsA de comertul exterior francez create de 3,2 ori Intre intervalul 1716-1720, care urmcazS morjii lui Ludovic al XlV-lca, §i cincinalul 1751-1755; apoi, intre accsta din urmA §i 1787-17S9, ea sc dublcazA: astfcl. cota sa din Intreaga protluctie de mSrfuri create de la 10% la 20% sau 25% 0- Marczewski, "Some aspects of economic growth", Economic Development and cultural change, t. IX. nr. 3, p. 372). Comertul exterior englez se dublea/A intre 1700-1709 §i 1750-1759. apoi create de 2.6 ori Intre aceasti perioadS §i 1795-1804 (Ph Deane §i W. A. Cole. British economic growth 11688-19591. p. 48).

'La pre{un constante, vcnitul national englez ajunge de la 50 mihoane lire sterline in 1688, la 134 in 177l)5i la 138 In 1798 (I'. Bamxrh, RAv/ution industridket SousDAxloppement. p. 271) In Franta, produsul comercial create cu douJi treimi Intre 1701-1710 ?i 1781-1790 (P. Leon, op. cit.. p. 202)

'MArire dcosebit de accentuate la produsele agricolc din Europa; ccva mai slaba la "produscle coloniale" §i la cele industriale. Cf. С. E. Labrousse, Eufuisse du mouvement </e« prix el des revenus en Г ranee au XV! It' $i W. Bevcridge. Prices and Wages in England from the 12* to the IV"- century.

'Populalia curopcanA crcjte de la 120 milioanc la inceputul secolului, la aproximativ 190 milioane la sfir$ituJ accstuia (Histoire uniwrselle, t. III. p. 234).

'Potrivit lui Arnoult, "masa circuhnta" ar fi ajuns. in Franta, de la 731 milioanc franci *n 1715 la 2 miliarde in 1788 (P. Ldon. op cit., p. 202).


pentru marea revolutfe industrials din secolul al XlX-lea. Este, apadar, secolul In care se accentueaza contradictiile legate de dez-

voltarea raporturilor comerciale pi ale capitalismului: contradictii ale domi-nafiei coloniale, marcate de rSzboaie intre Franca pi Anglia pi deobjinerea independentei de catre coloniile din America; apoi contradictii intre nobilimea pi burghezia din Franta, care rSbufnesc in revolutia din 1789; contradictii intre dczvoltarca schimburilor de marfuri pi limitele productiei manufacturiere, care vor conduce la revolutia industrials din Anglia.

D o m i n a t i a co lonia l s , r ival i tat i lc dintre mar i le puteri pi revo-lutia americanS

Razboaiele duse de Ludovic al XlV-lea au stors de puteri regatul Frantei. Anglia, in schimb, a ciptigat, in urma tratatelor din 1703 pi 1713, accesul la piaja Braziliei pi a intregului imperiu spaniol, beneficiind de о neta superioritate maritimS.

Jefuirea pi exploatarea coloniilor se vor intensifica. intre 1720 pi 1780 producjia de aur din America spanioia pi Brazilia este, in medie, de douSzeci de tone anual, in vreme ce in secolele anterioare ea atingea maximum zece tone pe an. Productia de zahar reprezinta, la rindul ei, о important^ sursa de imbogatire'", bazatS fiind pe munca sclavilor negri, fie pentru englezi (in Barbados pi Jamaica), fie pentru francezi (in Santo Domingo, Martinica pi Guadalupe) sau portughezi (Brazilia). Negotul de sclavi se intensifica pi el: cincizeci pi cinci dc mii pe an, in medie, dc-a lungul intregului secol (fata dc doua mii pe an, in secolul al XVI-lea), cu perioade in care se ajunge pina la о suta de mii pe an; unui dintre armatorii implicati in acest comert, care credea in ideile inaintate ale secolului s&u, ipi boteazS navele: Voltaire, Rousseau, Contractul sociaF. Milioane de afri-cani smulpi, prin violenta, din lumea lor pi vinduji in grabS"; milioane de lucratori neplatiji, dintre care mulji neprimind nici cit sS-?i refaca fortele, mureau prin epuizare in citeva luni: aceasta este, nu trebuie sa uitam. una dintre sursele principale (depi deseori ocolitS de gindirca occidentaia) a imbogajirii burgheziei din secolele al XVI-lea, al XVIl-lea pi al XVIII-lea.

'Importurilc legale de zahAr cfltre mctropole (medii anuale, in mii dc tone): Fran(a Anglia Portugal ia

1741-1745 65 41 34 1766-1770 78 74 20 Dup3 A.-G. Frank. (.'Accumulation mondiale, p. 212 Totrlvlt lui M. Coulart, Intre 1500 §i 1851 sunt transportatf In Brazilia in |ur de 3.5

milioane de africani; potrivit lui Pitman, 2,1 milioane ajung incoluruiic br i tarkedin Ame-rica (treisprezece colonii 51 Antile), Intre 1680 pi 1786 (F. Mauro, L'Expansion curopfenne).

' A j a cum о arati ftlmul lui Ousmane, Ceddo.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U 1 D E L A 1 5 0 0 P I N A IN 2 0 0 0 59

Dominata America Latina "joaca un rol decisiv in acumularea de bogatii de catre burghezia Europei Occidentale", Africa neagra "jucind rolul de periferie a periferiei" §i fiind "redusa Ia func)ia de furnizor de robi pentru planta)ii"* Intr-adevar. munca fortata a sclavilor negri §i a popula{iilor din America de Sud permite ob)inerea unei plusvalori imense, pe care §i-o vor Insu§i, sub forma de bani, negutatorii §i fabricantii, bancherii §i finan)i§tii — In principal din Anglia, dar §i din Europa §i din coloniile din America de Nord: fie direct, fie indirect, prin vinzarea produsclor manufacturate ()esaturi, arme...) ,0ori din transport.

Aceasta plusvaloare permite, pe de о parte, inmul)irea averilor particulare in Europa §i, pe de alta parte, sporirea achizifiilor in celelalte zone ale lumii, in special in Asia11.

!n cadrul acestui proces, activita)ilecompaniilor de corner) existentecapata о noua amploare §i aduc, uneori. beneficii enorme12. Apar, de asemenea, companii noi: United Company (noua companie engleza a Indiilor. 1709), Compania Engleza a Marii Sudului (1710), Compania Franceza a Apusului (1717), Compania Ostende (1722); in 1723, se reinfiin)eaza Compania Franceza a Indiilor. in America de Nord, apar coloniile engleze Carolina (1729) §i Georgia (1732); se intemeiaza Noul Orleans (Nouvelle Orleans), iar francezii urea incetul cu incetul pe valea Mississippiului. Dupleix este guvemator al Chandemagorului in 1730, iar in 1742 guvemator general al Indiei franceze, unde Compania Franceza a desfa§urat о intensa activitate comerciaia, sporindu-$i numarul stabilimentelor de profil. Postavurile fran)uze§ti le concureaza acum pe cele englezepti. Negustorii francezi jeneaz3 din ce In ce mai mult comerful englez, iar Malta devine о baza importanta a comer)ului Fran)ei in Mediterana.

Negustorii §i proprietarii de manufacturi englezi considera c3 a venit timpul ca expansiunea franceza s3 fie stopata.

Prima )ara cu care Anglia se va rafui va fi insa Spania, in 1739, din pricina faptului ca puterea regaia spanioia incerca sa limiteze activita)ile comercianjilor englezi pe teritoriul imperiului s3u. Iarapa-numitul R&zboi de Succesiune a Austriei (1740-1748), in care Fran)a §i Spania. cu firavul sprijin al Prusiei, se opun Angliei §i Austriei, se incheie la Aix-la-Chapelle printr-un tratat de pace care nu rezoiva problemele esen)iale; in opinia francezilor, date fiind succesele repurtate, Iupta s-a dat "pentru regele Prusiei"; in ce ii privepte pe coloniptii englezi din Amcrica de Nord, nu s-a

Amin, Sous-dtvetoppement el Dependence en Afrique noire. "Intre 1700 pi 1790, in Anglia, productia industriilor de export crepte de 3,8 ori. iar cea

a industriilor nafionale dc numai 1,4 ori (Ph Dcane pi VV. A. Cole, op. cit., p. 59), " I n Anglia, consumul deceai se generalizea/3. De-a lungul secolului, importurile crcsc

de 70 ori In volum, dar numai de 16ori ca valoare. datA fiind scAderea pretului (P L£on. op. cit., p. 186).

"Rata bcneficiului poate atingc 100%. iar uneori depSpeptc 200%

60 M I C H E L 13 Е Л U P

S C H E M A IV

Comertul dintre Anglia coloniile sale din America in sccolul al XVIII-lea

S C H E M A V

Extorsiunea valorii la s car i mondialA in secolul al XVIII-lea

AMERICA DBNORD51 CENTRAL*

ANGLIA

PROVINCIILE UNITE INSULELE AMLRICII

SPANIA

PORTUCAUA

profitun din comertul coVmul

м:<к \ ОIIVA ASIA DES-E

Я й и INDIA . modun dr jmiduilir 4 N

tribuUre I (itrU'tnr |i iMitice) Щ

(otti de muncl

comcrt «u acUvt

I S T O K I A C A P I T A L I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 I'INA IN 2 0 0 0 61

reu§it reducerea vastului domeniu pecares-a tntinscolonia francezS; iar pentru comerciantii englezi, concurenta francez.3 rSmine amenintStoare.

Ace§tia din urmS vor g3si in Pitt, prim-ministru din 1756, un puternic susJinStor: "Cind comertul este ameninjat, declar5 el, nu mai putem da inapoi: trebuie s3 ne арЛгЛт sau s3 pierim". In 1754, citeva incidente de frontier^ conduc la confruntSri pe valea riului Ohio, intre colonist ii francezi §i cei englezi. In 1755, flota englezS ataca un convoi ce transporta trupe franceze in Canada, apoi pune stSpinire pe trei sute de nave ale acestora. In rSzboiul zis "deSapte Ani", englezii repurteazS succese clare in coloniile unde Franta neglijase sistemul de apSrare: ei pun stSpinire pe Calcutta Chandernagor (1757), Louisbourg§i Fort-Duouesne (1758), Quebec (1759), Montreal (1760), Pondichery §i Mahe (1761). In urma tratatului de la Paris (1763), Anglia I?i ISrgegte considerabil imperiul: ea smulge Frantei toatS Canada §i partea I.ouisianei situata la est de Mississippi, iar Spaniei Flo-rida; obtine apoi mai multe insulc din Antile (Dominique, Saint-Vincent, Tabago, Granada ?i Granadine), iar din Africa Saint-Louis §i fortSreJele franceze din Senegal; ea are, in sfir?it, libertatea de a ducefn Indii о politics de anexSri teritoriale.

Pentru Anglia se deschide, astfel, о perioadS de su pre ma tie mondialS; capitalismul englez va profita de aceasta baza teritorialS largita pentru a-§i dezvolta pietele, a-$i extinde domina(ia ?i a organiza noile acumulSri. tn fond, la ce ar putea servi coloniile, daca nu pentru a§a ceva?...

Colonii le nu trebuie sa uitc ceea cedatoreazS patr ie i -mame pentru prezenta lor prosperitate. Grat i tudinca pe c a i c se c u v i n c s3 i-o a rate acestcia le obligS s3 rAmtnS sub d e p e n d e n t ei imediatS sa se s u p u n 3 intereselor sale. In

consedn|3, e lc sint datoare : 1. s 3 ii a c o r d e metropole i о mai m a r e deschidere pentru produse le sale; 2 . s3 v i n a in f n t i m p i n a r e a unui mai m a r e n u m 3 r d e m a n u f a c t u r i e r i , me$te$ugari §i marinari ai ei; 3. s3 ii o fere о mai mare canti tate din obiectele d e care ea are n e v o i e " .

Daca exploatarea p3rjii sudice a Americii de Nord se bazeazS, in principal, pe agricuIturS §i sclavagism14, cea a Nord-Estului are deja о tripia orientare: agricola, comercialS (participarea la "comertul triun-ghiular") manufacturierS (prelucrarea produselor agricole, dar §i a fierului, lcmnului...). Construcjia de nave a avut, apoi, mult de profitat de pe urma regimului de navigate din secolul precedent14, in sfir§it, in ce

"Pbstlethwayt, Britains commercial interest explained. 1747, citat de H. See, Les Origines du сарИаЧыпе moderne, p. 118.

"NumSml sclavilorse ridica lacinci sute de mii, adic3 40% din populatla acestei regiuni. A.-C. Frank,«»/». n't., p 180.

,5I A Harper a estimates, spre 1776, о treime din flota englezii era const ru it.t In colonii Citat de A.-G. Frank, op. cit, p. 185.


privepte expansiunea teritoriala catre vest, accasta se izbea de doua obstacole: primul, prezenfa franceza pi spaniolS, a fost indepSrtat, dupa cum am v3zut, in 1763; contra celuilalt — prezenta populajiilor indiene — coloniptii americani au dus о neincetata lupta de "gherila" (cu prime oferite in funcfie de numarul indienilor ucipi), ajungindu-se la adevarate r3zboaie, precum cele impotriva triburilor de cherokee din Georgia pi Carolina, intre 1759 pi 1761. Astfel, in creuzetul "imigratiei" americane, se constituie о aristocrajie rurala sclavagista in Sud pi, rSspindite in mod diferit pe ansamblul coloniilor, о tSrSnime colonista (cu munca de pionierat pi cu durele confruntari pe care le presupune un asemenea statut), о burghczie negustorcasca pi manufacturicra, о mica burghezie orapeneasca pi paturile, continuu improspatate, ale lucratorilor din porturi pi din orape.

Coloniile din America de Nord, ca toate coloniile engleze, erau supuse unui regim exclusivist, metropola avind monopolul asupra vfnz&rilor pi achizitiilor. Dupa 1763, pentru a-pi reface finantele, guvernul britanic hotara§te impunerea unor taxe pe zahar (1764) pi a unor taxe de timbru (1765). Fideli tradi{iei burgheziei engleze, noii burghezi din America vor raspundeca ei ipi pSstreaza dreptul fundamental de a-pi exprima acordul sau dezacordul in privinta impozitelor pi ca, nefiind reprczentati in Parlamentul Angliei, nu au de ce s3 plateasca reccntul impozit votat de acesta. Ei obfin satisfacjie in 1766, dar al doilea guvern Pitt impune noi taxe la importurile de hirtie, sticla, plumb pi ceai. Raspunsul negustorilor din America va consta acum in boicotaj pi contrabands. Noile taxe, mai pujin cele pentru ceai, vor fi desfiintate in 1770, de lordul North. Vinderea directs, de catre Compania Indiilor (cu acordul guvernului), a stocurilor excedentare de ceai va incinge insa spiritele, facind ca incarcaturile a trei nave sa fie aruncate in ара oceanului, la Boston, in 1773. Boston pi Massachusetts sint supuse, in 1774, unui regim militar de catre englezi, care ipi adjudeca teritoriile din Nord-Vest, pina la Ohio pi Quebec...

in 1774, un prim congrescontinental reunepte reprezentantii a treispre-zece colonii. Cei de-al doilea congres, intrunit in 1775-1776, neputind intruni sprijinul canadienilor pi preocupat s3 obtina sustinerea Frantei, adopta, pe4 iulie 1776, Declartifm de Independent^ fi fnfelegere, text vizibil influentat de filozofia europeana:

Consider&m ca cvidentc , prin insa$i natura lor, urm^toarclc adevaruri : toti oamenii sfnt n5scuti egali: ei sint inzestrati deCreatorul lorcu anumitedrepturi inalienabile; printre acestea se numSr3 viata, libertatea pi c3utarea implinirii. GuvernSri le exista pentru oameni spre a le garanta amintitelc drepturi, iar puterea lor vine din consimtSmintuI celor guvernati. Atunci cind о forma de guvernSmint nesocotepte accasta menire a sa. devenind distrugatoare, poporul are dreptul de а о schimba sau de а о aboli §i a institui о noua g u v e m a r c * .

"Citat in Histoire gfnfrale des civilisations, t V. p. 329

I S T O K I A C A P I T A L I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 I'INA I N 2 0 0 0 63

RSzboiul de Independent va dura pase ani. Americanii au avantajul aliantei cu Franta (1778), apoi pe eel al intrSrii in rSzboi, de partea lor, a Spaniei (1779) pi Olandei (1780). Sprijinirea vechilor colonii engleze din America in lupta lor pentru cucerirea independentei reprezenta, intr-ade-vir , о bunS manevrS pentru sabotarea principalei puteri din Europa. О data dobindita independenta, Ludovical XVI-lea, care, in urma tratatului de la Versailles, nu obtine pentru Franta decit insulele Tobago §i Santa Lucia, plus citeva stabilimente din Senegal, a acordat Statelor Unite un ajutor de douasprezece milioane de lire sterline pi un imprumut de pase milioane pentru r e c o n s t r u c t economica. Prima colonizare conducea, apadar, la primul razboi de independenta. MipcSri similare apar pi in alte colturi de lume, insS ele epueazS. Ара se intimpla cu revolta gruparii Tupac Amaru, in Peru (1780-1781), sau cu cea din Santo Domingo, condusa dc Toussaint Louverture, in perioada de mari rasturnari a Revolufiei Franceze (1791-1795). Razboaiele napoleoniene, ocuparea pi apoi dec3derea Spaniei, insurecfia generals a coloniilor sale din America vor deschide ins3 calca unui nou val de declaratii de independenta: Argentina (1816), Columbia (1819), Peru, Mexic, Venezuela (1821) etc.

Prin urmare, expansiunea еигореапЗ la scar3 mondialS, realizatS sub dubla forma a dominafiei coloniale pi a dezvoltarii schimburilor comerciale, a permis acumularea de averi, sub diverse forme, in t3rile dominate. Tot ea a provocat insa §i opozitii. cupiditSti. sciziuni. rupturi... In America de Nord seinfSptuiepte — impotriva vointei Marii Britanii, prima puterea Europei — cea dintii decolonizare: ea este cea care va conduce, mai tirziu, la о nouS §i extraordinar3 dezvoltare a capitalismului, apoi a imperialismului.

C o n f r u n t a r e a dintre burghez ie pi n o b i l i m e in Franta : de la lupta ideologies la revolut ie

In u r m a ccrcctar i lor pe care le-am putut face, de mai multi ani d c c ind m i o c u p cu ара ceva . a m constatat ca a p r o a p e a zecea parte a populat ie i este redusa Ia stadiul de cerpetor, pi chiar trSiepte din cerpit; d in ce lc la l tc nouS parti , cinci nu sint c a p a b i l e s^ ii dea de p o m a n S primeia tntrucit ele tnsepi sint cu foarte putin deasupra acestei nefericite conditi i ; d in ce le patru parti care rSmin , trei sint foarte str imtorate , incurcate fiind in datori i §i procese; iar ul t ima z e c i m e — u n d e ii includ pe to(i oameni i de ar ine pi pe m a g i s t r a l , f ie ei laici sau ecle/.iastici, inalta aristocratic , dist insa nobi l ime. pc oameni i in servic iu mil i tar §i civil, pe bunii n e g u s t o n , pe burghezi i rentieri pi pe cei avut i — пишЗгЗ mai putin d c о suta d e mii de famili i , pi nu c red ca ap grepi daca ap s p u n c c3, dintre ele, eel mult z c c e mii, mari sau mici, pot fi cons idera te drept foarte instarite '7 .

"Vauhan, Ы Dime royale, 17177 Citat dti[\l tcrhmns temvinsdu Ed J'ai Lu. 1964, p. 71.


1. Confrunt area dintre burghezie nobilime

Zece mii de familii foarte Instarite. Este vorba dc о parte a inaltei aristocrat»'" (cele trei sau patru mii de familii prezentate la Curte. care se bucurau de cele mai mari privilegii. beneficiind de functii §i rente avantajoase), categorie secundata tot mai indeaproape, in secolul al XVIII-lea, de marile familii ale nobilimii din administratie (intendentf, consilieri de stat §i parlamentari). Pe de alta parte, este vorba dc marea burghezie: bancheri, mari comercianti din porturile maritime, fabricanti. oameni de afaceri, Inca insuficient ancoraji in inalta societatea franceza, dar g£sindu-§i aliati plini de idei novatoare printre avocati, juri§ti, prieteni ai literelor care tineau saloane, functionari din finanje.

Or, dupa moartea lui Ludovic al XlV-lea, nobilimea vrea sa revina pe scena afacerilor, decare fusese multa vreme tinuta departe; regentul Filip de Orleans creeaza §apte consilii, alcatuitc in Intregime din nobili §i care trebuie sa se ocupe, in locul mini$trilor, de un anumit sector al guvernarii: intrigile, lipsa de asiduitate §i de experienta sortesc Insa eêcului aceasta incercare. Va fi, a$adar, о intoarcere la monarhia absoluta, cu diferen(a ca monarhul i§i va alege acum consilierii in principal din rindul nobililor.

Mai mult decit atit: scaunele parlamentare, inalta administratie §1 inalta magistratura 1c vor fi interzise celor fara titluri nobiliare; funcjiile inalte din Biserica le vor deveni inaccesibile; accesul la posturile de ofitcri, in armata, le va fi blocat; disprej, distanja, masuri umilitoare — о prapastic tot mai adinca ii desparte pe aristocrati de cei fara titluri nobiliare. $i totu§i multi dintreace§tia din urma i§i dezvolta propriile afaceri §i seImbogatesc. Tentative lui Law. apoi falimentul sau (1716-1720) au dat, la rindul lor, un impuls. in 1774 a fost creata Bursa din Paris. Politica liberals a cardinalului Fleury (din 1726 pln3 in 1743) faciliteaza activitatea negutatorilor. Corvezile regale permit imbunStatirea drumurilor; In 1773 se InfiinteazS §coala de Poduri §i $osele, iar corpul de ingineri In anii'50. Prin dezvoltarea comertului colonial $i a negotului cu sclavi, oraêle Bordeaux, Nantes. Le Havre devin tot mai Infloritoare: negustorii de aici prospera, la fel ca §i armatorii, rafinariile de zahSr ori manufacturile de textile; Marsilia continuS sa faca negot cu R&s&ritul §i participa din ce in ce mai activ la comertul colonial. Unii negustori ii aduna intr-o mare clad ire pe me§te§ugarii care lucreaza pentru ei. mtr-adevar, respectivii "negustori au tot interesul sa ii stringa pe muncitori sub acela§i acoperi§, pentru a le supravcghea munca $i a evita cheltuielile de transport". Astfel, la Reims,

"Totalul aristocratic! era evaluat dc ahttclc Coyer, In 1756, la optzeci de mii de familii, adic3 in jur de patru sule de mii de pcrsoane. In cea mai mare parte, ele traiesc in IndeMulare pc piminturile lor, rcstul ducind un trai sSricicios (I I. See, La France econamquc et seriate au XVIII' siicle, p 275). In func{ie de regiune, nobilimea sUptncfte Intre 11% $i 40% din p£minturi; ibid., p. 14.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 Pf N A I N 2 0 0 0 65

mai mult de jumatate dintre meseriile legate de prelucrarea linii sint grupate intr-un mic numSr de manufacturi. La fel stau lucrurile pi pentru multe dintre manufacturile din Sud19.

Predominate sint insa in continuare munca meptepugareasca pi pro-ducîa la domiciliu dirijate de catre negustor. De exemplu:

In Brctania , industria ptnzeturi lor este cxc lus iv ruraia pi c a s n i c l ; cei care se o c u p a cu ара ceva sint mici proprictari , arendapi (care, adeseori , ipi pun ia lucru proprii i servitori) , zilieri care tes pinza in t impul lunilor de pomaj. Salari i le tesatori lor sint submediocre , iar profiturile intra in buzunare le fabricanti lor , ad ic3 ale negustor i lor care preiau produsele fabricate pi care furnizeaza, d e multe ori, materia pr ima.

In r e g i u n i l e u n d e a g r i c u l t u r e e s t e m a i p r o s p e r a , p r e c u m in c s t u l Normandie i , in Picardia sau Flandra, taranii c a r e s e indele tn iccsccu indus-tria ruraia sint ace ia carc au prea putin pamfnt pentru a trSi n u m a i din cul t ivarea lui. In c e privepte cstul Normandie i , Par lamentul din Rouen ne arata, inca din 1722, taranii abandonlnd munca pamtntului pentru a toarcc sau a darSci b u m b a c u l , pi depl inge p a g u b a p e care aceasta о reprczinta pentru agricultura. Nu exista nici un sat normand carc sa nu-pi aiba filatorii pi (csatorii sai ; о suta optzec i d e mii de oameni sint . astfel. "anga ja ( i " in " m a n u f a c t u r a " din Rouen 3 ' .

Uneori. productia "grupata" pi producfia la domiciliu se combinS21: cele douasprezece "manufacturi regale" de lina fac operatiunile de prelucrare in ateliere comune, dar torsul pi (esutul r3min In sarcina taranilor, care lucreaza acas3; la Abbeville, pentru Van Robais & с о т р . lucreaza о mie opt sute de muncitori in ateliere pi al(i aproximativ zece mii la domiciliu. La fel, cuiele, cazanele pi alte vase din metal sint, de cele mai multe ori, fabricate de catre tarani, acasa.

La cit se ridica numarul lor? Cinci sute de mii, un milion? Greu de apreciat, mai ales c3 cifrele fluctueaza in funcfie de sezon pi de conjunc-ture...

Intre muncitorii disponibili din orape, meptepugarii pregatitf oricind s3 lucreze pentru un negustor pi taranii dispupi s3 se angajeze intr-o munca sezoniera concurenta se ascute. Negustorul profita, impunind condijii tot mai dure. Ziua de munca se lungepte: "Intotdeauna, noteaza abatele Berthelon, muncitorul incepe inaintea zorilor pi Ipi impinge lucrul mult inspre noapte, pentru a putea, prin numarul mai mare de ore muncite, s3-pi aducd salariul insuficient la un nivel mai cumsecade"22.

In mediul rural, vagabonzii. cer§etorii. barbatii ?i femeile fara ocupatie

'*H SA?, Us Origines du capitalize moderne, p 139 I. S£c, La France tconomique au XVIII' siide, p. 36-37.

"Vczi Histoire gtntrale des civilisations, t V. p. 132. pi Histotrr universelle, t III, p. 298 "Citat de H. S6v. La France.... op. сit , p. 139.


S C H E M A VI

Clasele sociale §i cxtors iunea valorii in Franta secolului al XVIII-lea

Dciuu liniej Ci

liniei (7) se alii cele "zece mii dc family foar»« -. . situeua ccle 'o sutl de mii dc familii ineUriS ' P0"1*1' lui УаиЬлп- Dedcsubtul

(0): An productiei material*. - © : vfera productiei " , u i Vauban " c , m e P°PuU^) •Pohrivit lui Vauban, vagaboruii 5i cer lorii rcprczims Г- C°n>UmuI PI0Priu

^ ° din populate.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 Pf N A I N 2 0 0 0 67

pi fara rcsurse constituic о masa fluctuanta de mlna de lucru disponibila: "zilieri izolaji care, nemaiavind un stapin pi, In consecinta, un protector interesat sa ii apere pi sa le upureze traiul, cad prada lacomiei acelora pe care chiar ei ii ajutS sa se imbogSteasca"; la fel, tSranii nevoiapi ajunpi la pragul de jos al sarSciei in anii cu recolte proaste. Ара se face ca, In iarna din 1710, "puteau fi v&zutf barbaji pi femei, copii mai mari pi mai mici. cu chipul pi miinile pamintii, riciind cu unghiile pSmintul in cSutarea citorva radacini pi devorindu-le de indata ce le gaseau. АЦН, mai putin Indemi-natici, mincau iarba uscata, impreuna cu animalele; iar cei care nu se mai puteau nicicum tine pe picioare, ramineau intinpi pe marginea drumului, apteptindu-pi moartea"2*. Apoi, in 1739, marchizul D'Argenson noteaza in memoriile sale: "De un an, mizeria din interiorul regatului create intr-un ritm nemaiintilnit; oamenii mor ca muptele, din pricina sdraciei pi a ierbii pe carc au ajuns sa о pasca (...). Ducele de Orleans a adus ultima data in fata Consiliului о turta de paie (...), spunind: «Sire, iata ce piine maninca astazi supupii domniei-voastre»"2'1.

Uneori, nemultumirea se cristalizeaza. Izbucnepte atunci о revolts, dar ea este repede inabupita.

Avem, astfel, pe de о parte, о nobilime care pi-a strins rinduriie in jurul regelui pi al Curtii, care ipi rezerva accesul la functiile inalte ale statului pi vegheazS, pizma§3, la respectarea privilegiilor pi prerogativelor ei. Pe de alta parte, exista о burghezie care, gratie comertului colonial §i expansiunii productiei manufacturiere, se imbogatepte, se consolideaza, dar sufera v3zindu-se tinuta departe de treburile statului.

Saloanele — cu luxul catifelelor, al dantelelor pi aurului, locul unde incoltesc pi undecircula descoperirilesavantilorpi ideile filozofilor — vor oferi cadrul propice pentru crcarea curentului multiform al contestarii.

2. Agitafia ideologicй

A cunoapte, a observa, a explica, a intelege, a te indoi, a dezbate, a descoperi... Totul, sau aproape totul, poate fi spus, cu conditia s3 gasepti tonul potrivit.

Este epoca unei extraordinare pasiuni pentru observarea materiei §i a naturii.

Colect i i le d c animate , d e plante, d c pietre, " cabinete le" de fizica s int , d c la о zi la alta, tot mai n u m c r o a s e : e le apar j in ducilor, magistrat i lor , abati lor , m e d i c i l o r , d o a m n e l o r din inal ta s o c i c t a t c , c o n g r e g a { i i l o r r c l i g i o a s e . Ludovic al XV-lea a avut pi el aceasta preocupare , iar Buffon, printre altele, a ext ins Cabinc tu l Rega l pi G r S d i n a RegaI3, p e carc Ic f o n d a s c L u d o v i c al

vRegistre parmssia! de Lain (Yonne), citat dupX Les Pxrivains tannins du /tuple, p. 67 "Citat dup3 Les Ёспхтт temoins du peuple, p. 89.


Xll l - lea ; el a dublat suprafata grAdinilor. a construit sere ?i un amfi teatru pentru prelegeri (...). NenumSrate cursuri publice deschideau gustul pentru §t i inta . D i n 1 7 3 4 , a b a t e l e N o l l e t t inea la Par is u n c u r s d e iizid p u r exper imenta l^ . Atunc i c ind, In 1753, regele a instituit pentru el cursul d c la Co leg iu l Navarre , porti le au trebuit s i fic dcsch ise larg, intrucit Nollet avea un audi tor iu de pes te §ase s u t e d e persoanc . In G r a d i n a RcgalS , chimistul Rouel le i§i incepea pre leger i le echipat cu perucS manbote de dante lS . Apoi , inc i lz indu-se , i$i scotea man§ete le §i peruca , i§i d S d c a jos haina, a j u n g e a s3-§i s m u I g S vesta §i incheia cursul in c3ma§3 . iar pasiunea lui se t ransmitea , intreag3, auditor iului (...). ApSreau tot mai mul te cSrti d e popular izarc , u n c l e dcosebit de valoroase, p r e c u m Spectacle dc la nature [Spectacolul nahtrii] a abatelui Pluche, Lemons de physique cxpirimentalc [Lecfii defizicH experimental^] a abatelui Nollet . Histoire naturelle [Istoria naturala] a lu i Bu ffon sau Histoire de I electricity [Istoria elect ricittifii] a lui Priestley (1775); lor li se a d a u g S о m u l t i t u d i n e de c o m p e n d i i , d i c t i o n a r e §i m a n u a l c , reeditate §i r e v & u t e in n c n u m S r a t c rinduri15.

Este, de asemenea, о epocS a cercetSrii §tiintifice ?i a descoperirilor: D'AlembertsistematizeazS principiile mecanicii (1743); Lavoisier analizeazS compozitia aerului (1770-1771), apoi pe cea a apei (1783); Berthollet studiazS clorul (1772); lâgrange stabile§te principiile mecanicii analitice (1787).

Contextul este cit se poate de favorabil pentru reconsidered filozofice*16: evidenta, claritatea, conformitatea cu rafiunea; un univers admirabil, mecanic, ascultind de legi eterne, stabilite de о fiinJ3 suprem.1, Dumnezeul eel "atotputernic §i atoateintelegator"27; о lume ddditS pe legi naturale, un drept natural, о morals a naturii, pe care secuvine sS le redescopcrim; implinirea, placerea, egoismul, utilitarismul, dar §i indulgenja, toleranja §i un anumit umanism. DupS care, impunindu-so din ce in ce mai mult, ideile Progresului2*: progresul uman care se objine prin progresul inte-lectual al indivizilor, prin lumina min(ii, a cunoa§terii, a spiritului. Idei cultivate in mediul nobilimii din inalta administratie, al finanti§tilor §i magistratilor, §i — cum toata aristocrajia еигореапЗ vorbea §i gindea fran(uze§te — rSspindite la curtile despotilor luminal-

Encyclopedia (1751-1764) estesuma lor filozoficS §i §tiintificS, menitS sS inlocuiascS Summa teologicif a sfintului Toma d'Aquino: "opera а о suta

"Histoire gfrufrate des civilisations, t V, p. 11. *Cfteva puncte de tvper: Voltaire, Istoria lui Carol al Xll-lea (1731). Scrisori engleze (1734),

Secdul lui Ludovic al XlV lea (1751), Cseu despre moravuri (1756), Diefionar filotofie (1764); Diderot, Panseuri fHo:ofice{1746), Scrisoare despre orb (1758); Rousseau, Discursasupraartelor ft ftiinfelor (1750), Discurs asupra originii inegalitHfii (1754), Scrisori ciltre D'Alembert (1758), Contractul social (1762).

•*TJnii ginditori sint materialist siatei: La Mettric, Omul-nutfini(1747); Hclv^tius, Despre spirit (1758): baronut D'Holb.th, Siftemul naturii (1770); Diderot $.a.

^De la Turgot (Discursun asupra istoriei universale. 1750) pinS la Condorcet (Sr/iifJ ii progreselor spiritului uman, 1793).

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I DE LA 1 5 0 0 Pf N A I N 2 0 0 0 69

treizeci de colaboratori, avocati, medici, profesori, preotf, academicieni, industriapi, fabricanti, majoritatea cu о situate confortabila pi detinatori de titluri oficiale, ea este о lucrare burghezS, adresatS, prin pretul ei, marii burghezii lu inmate"24.

Biserica va condamna Enciclopedia — prima data in 1752, a doua oarS in 1759 —. ceea ce nu va diminua cu nimic succesul ei in rindul restrinsului public cititor.

a) Democratic, libertate, voinffi generalil Inepuizabila, luminatS de revolutiile engleze pi de scrierilelui Hobbes

pi Locke, alimentata de aspiratfa nobilimii de a deveni stilpul de rezistenja al regatului, ca pi de revcndieSrilc unci burghezii care dorea sa fieconsul-tata de catre monarh pi s3 aibS un cuvint de spus in afacerile statului, геПефа filozofica se extinde asupra unor probleme ca puterea, regimurile politice, legile ?i drepturile, interesul general, contractul social, voinja generals30.

in Spiritul h'gilor (1748), Montesquieu trece prin sita analizei sale, intr-un stil elevat, "speciile guvernSrii": "republicans, monarhica pi despotica". in republica democratica, "vointa suveranului este suveranul insupi". Numai ca marele ginditor subliniaza imediat limitele a ceea ce astazi numim democratic directa: "In democratie, din anumite puncte de vede-re, poporul este monarhul; din altele, supusul (...). Poporul care are puterea suverana trebuie s3 fac3 prin el insupi tot ceea ce poate face bine; ceea ce nu poate face bine trebuie infaptuit prin miniptrii sSi (...). Poporul este admirabil cind ii alege pe cei сЗгога trebuie sa lc incredinteze о parte din autoritatea sa (...). Dar va pti el oare sa dirijeze о afacere, sa intuiascS locurile, ocaziile, momentele potrivitc, incit s3 profite de ele? Nu, nu va pti"31. Monarhist, fascinat — ca atitea alte minti luminate ale timpului sau — de monarhia parlamentara engleza, Montesquieu propovaduiepte simultan echilibrul fortelor — poporul, nobilimea, monarhul —, dar pi separarea puterilor — legislative, executive pi juridica. El nu are nimic de-a face cu utopiptii: MA?a cum cerul este departe de pamint, tot astfel este veritabilul spirit al egalitatii fate de spiritul de egalitate exagerat". $i nici cu cinicii: "Un om nu este sarac pentru ca nu are nimic, ci pentru ca nu munccpte (...). intr-o buna democratic, unde nu trebuie s3 cheltuiepti decit strictul neccsar, ficcare trebuie s3 il aib3; altfel, de la cine 1-am pri-mi?" Iar in cazul in carc nu s-a putut impiedica ajungerea la saracie, "statul are datoria de a veni cu un ajutor prompt, fie pentru a nu 13sa poporul sa sufere, fie pentru a evita ca el sa se revolte"32.

Histoire generate des civilisations, t. V, p. 75. "Montesquieu, Spintul legilor, 1748; Helvctius, Dcsj>rc spirit, 1758; Rousseau, Contractul

social. 1762. "Montesquieu. L Esprit des tois, 1748. F.d Gamier. 1949,1.1, p. 11-13.


Democratic, libertate, contract social: aceste idei noi g3sesc In Jean-Jacques Rousseau un propagandist ardent: "Omul se napte liber pi peste tot el este pus in fiare", ара se deschide primul capitol din Contractul social "Л renunja la propria libertate Inscamn3 a renunfa la calitatea dc om, la drepturile umanit3tii, pi chiar la indatoririle ei (...). О ascmenea renunjare este incompatibila cu natura omului; iar a renunta la libertatea propriei vointe inseamna a renunta la orice moralitate a actiunilor sale (...). Trebuie gasita о forma de asociere care s3 apere pi sa protejeze de forta comuna persoana pi bunurile fiecaruia dintre asociati, о forma prin care fiecare, alaturindu-se tuturor, s3 nu asculte totupi decit de el insupi pi s3 r3min3 la fel de liber ca inainte. Aceasta este problema fundamcntala c3reia Contractul social ii d3 solutia (...). Ceea ce pierdc omul prin contractul social este libertatea sa naturala pi un drept neiimitat la tot ce il tentcaza pi ce poate el atinge; ceea ce ciptig3 este libertatea civil3 pi proprietatea asupra a tot ce posedS"4 .

Legat3 de suveranitatea poporului, voinja generals este prezentatS de Rousseau ca inalterabilS, indivizibil3, infailibilS in cazul in care se sprijin3 pe о bun3 informatie, absoluta in m3sura in care nu "depSpepte limitele convenjiilor generate", apadar "sfintS" pi "inviolabila". El face о distinctie intre suveran pi guvern: "Guvernul primepte de la suveran ordine pe care le transmite poporului; pi, pentru ca statul s3 se afle intr-un bun echilibru, trebuie, ca о compensare, s3 existe о egalitate intre produsu) sau puteiea guvernului in sine pi produsul sau puterea cetatenilor, care sint suverani, pe de о parte, pi supupi, pe de alta"35. И studiaza apoi, asemenea lui Mon-tesquieu, formeledeguvemamint — pe cele simple (democratic, aristocratie, monarhie) pi pe cele mixte —, afirmind c3, date fiind conditiile diferite, "o anumita forma de guvernare este specific3 numai anumitor t3ri".

Democratia il fascincazS: "Dac3 ar exista un popor al zeilor, el s-ar gu verna in chip democratic. О guvemare Intr-atita de armonioasS nu poate conveni oamenilor". De altfel: "Luind termenul in acceptia sa riguroas3, nu a existat niciodatS о adev3rat3 democratie, pi nici nu va exista vreodatS. Este impotriva ordinii naturii s3 guverneze cei numeropi, iar cei putini s3 fie guvernati. Nu ne putem imagina poporul rSminind continuu adunat pentru a se оси pa de treburile publice, in schimb ni-1 Inchipuim cu ирипп)3 nereupind s3 intemeieze, pentru aceasta, nipte comisii, f3r3 a se schimba forma de administratfe"34.

"Citat dup5 M Lcroy, Histoire dcs idies uxiaU-s cn France, 1.1, p. 127-128. "J.-J. Rousseau, Du Control social et autres oeuvres, Ed. Gamier, 1957, p 236. Mai Inainte,

Rousseau a avut accastJ frazi la care ar trebui s i mediteze guvernantii noptri: "Dac3 a§ fi principc sau legiuitor, nu mi-as pierde timpul spunind ce trebuie Mcut; a§ face eu, sau ap tAcea" Ibid., p. 235.

p. 239, 243 pi 247. »/W</.. p. 249 pi 273.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 Pf N A IN 2 0 0 0 71

Ostil absolutismului, Rousseau lasS impresia cS rezervS democratia (pentru noi, democratia directs) statelor mici37, iar in alte locuri, cS prefers, drept rSul eel mai mic, aristocrajia electivS (intrucitva asemSnStoare cu democratia noastrS reprezentativS).

De fapt, el nu va tran§a in favoarea vreuneia dintre ele. Intr-o scrisoare din 1767 cStre marchizul De Mirabeau, nu mai este sigur cS se poate gSsi о "formS da guvernare care sS punS legea mai presus de om"; dacS nu este posibil: "... trebuie sS se treacS in extrema cealaltS §i sS fie pus imediat omul deasupra legii, atit cit poate el sS fie — in consecin{3, sS se intemeieze despotismul arbitrar, cit mai arbitrar cu putin|S: a§ vrea ca despotul sS poatS fi Dumnezeu. Pescurt, nu vSd nici ocale de mijlocsuportabil5 intre democratia cea mai austerS §i hobbesianismul dus la desSvir§ire, intrucit conflictul dintre oameni §i legi — care tine statul intr-un continuu rSzboi intestin — este cea mai rea dintTe toate situajiile politice"M.

Suveranitate a poporului. voinjS generate, libertate: marile teme ale revolujiei burgheze sint prezente. Suveranitate a poporului, democratic direct3, libertate: marile teme ale mi^cSrilor populare sint fi ele aici. Apar apoi alte dezbateri: despre bogStie, egalitate, proprietate...

b) Egalitate $i proprietate tn fata realitStii capitalismului negustoresc — incS neconturatS clar §i

nenumitS, dar care capStS tot mai mult relief —, §i mai ales in fata spectacolului sSrSciei mizeriei din mediul rural §i din ora$e, dar a spectaculoaselor imbogStiri ale citor\fa, unii sint cuprin§i de indignare; altii continuS §i reinnoiesc fascinanta traditie a utopiei; iar al(ii sint plini de compStimire §i recomandS caritatea19.

InsSrcinat cu redactarea articolulului "Economie politics" al Enciclo-peciiei (1755), Rousseau rezumS brutal pactul social pe care bogatul i-1 propune sSracului:

Ai nevoie d c m i n e pentru c3 eu sint bogat , iar d u m n e a t a s i r a c ; s i facem deci о inte legcre intre noi: eu voi i n g i d u i ca d u m n e a t a s3 ai onoarea de a m«1 sluji, cu c o n d i j i a sS I mi cedezi putinul c a r e iti r S m i n e pentru osteneala p e care mi-o voi da -o c a s i - t i poruncesc*0 .

Pe parcursul intregii sale opere §i de-a lungul intregii vieti va critica violent bogStia §i pe cei bogati: "Statul celor bogati, ii scrie el doamnei

Ulbut„ p. 280-281. w"Cu cit statul create, cu atit libertatca so diminueazA", scrie el. Ibid., p. 274 "Citat de J.-J Chevallier, op. cit., p. 172. * N u se spune, de secole. c3 "Dumnezeu dlnd via{3 fiecSraia". "bogatul II ajutA pe eel

sArac sa trAiasc5"? Aceasta idee se IcagS de faptul c3 bogatul este eel care "oferi de lucru", "croea/A locuri de murvci"...

*°Citat dupA A. Chabert, "Rousseau 6conomiste", Revuedhistone economiqueet sociale, 1%4, nr. 3. p. 349.


Francueil in scrisoarea in care ii expliea de ce pi-a trimis copiii la orfelinat (1751), statul dumneavoastrS este eel care ii fura statului шеи piinea propriilor mei сори". Bogajii fiind inumani, din rindul lor il alege pe Emile pentru a-1 educa: "Vom fi siguri, eel putin. ca vom avea un om in plus; in vreme ce un s3rac poate deveni om de la sine".

Bogatului "nu i se pare deloc anormal ca profitul sa fie in raport invers proportional cu munca pi ca un trlndav, plin de asprime pi dedat desfatarii, s3 se ingrape din sudoarea a un milion de am&rfti, epuizafi de munca pi de lipsuri". Rousseau incrimineaz& faptul c3: "in societatile noastre, bogatiile acumulate faciliteaza mijloacele de a se acumula inca pi mai multe, (...) fiindu-i imposibil celui care nu are nimic s3 dobindeasca ceva"41. Discursul asupra originii inegalitfifii dintre oameni (1754) se incheie cu aceste rinduri; "Este in mod evident impotriva legii firii, oricum am defini-o (...), ca о mina de oameni sS se scalde intr-o bogatie excesiva in vreme ce multimea infometata nu dispune nici m3car de strictul necesar"41.

in Discursul sau, J.-J. Rousseau leaga in mod explicit problema inega-lita{ii de cea a proprietatii:

Primul care. Incercuind un teren, s-a gindit sa spunS: "Acesta este al meu" pi a gasit nipte oameni suficient de simpli pentru a-1 credea fost adev3ratul fondator al societatii civile. Dc cite faradelegi, razboaie, crime, de cite orori pi mizerii nu a putut cruta specia uman3 eel carc, smulgind tarupii ori astupind panturile, le-a strigat semenilor s3i: "Feriti-va s3 il ascuitati pe acest impostor; sinteti pierduti daca uitati ca roadele sint ale tuturor pi ca p3mintul nu este al nimanui!" Se pare Insa c3 atunci lucrurile ajunsesera deja in punctul in care ele nu mai puteau continua ара cum erau°.

Rousseau nu preconizeazi totupi abolirea proprietatii private, Sntruclt, scrie el in articolul "Economie politica" din Enciclopedie, "dreptul la pro-prietate este eel mai sfint dintre toate drepturile cetatenilor"; el gindepte ins3 ей acesta trebuie limitat, prin intermediul impozitclor §i al dreptului la succesiune:

Tocmai pentru ca forja lucrurilor tinde astazi s3 distruga egalitatea, forta Icgislatici trebuie s3 incerce mcreu s3 о mentina (...). Una dintre cele mai importante sarcini ale guvemului este, apadar, cea de a preveni extrema inegalitate a averilor, nu luindu-le posesorilor avutiile, ei lipsindu-i pe toti de mijloacele de a le stringe; nu construind azile pentru sSraci, ci protejindu-i pe cetateni sprc a nu ajunge astfel44.

4 ,Citat de A. Lichtenberger, Le Soaaiisme au XVllf siicle, Alcan, 1895, p. 147. 42Discurs..., dup3 Du Contrat social..., op. at., p. 92. °Ibid.. p. 66. "Ci ta t de H. Denis, op. cit., p. 233.


Abatele Mably, fratele lui Condillac, reia critica proprietatii private: "Care e principala sursa a tuturor nefericirilor de care sufera umanitatea? Este proprietatea asupra bunurilor"45. Apoi, el se inarmeazS impotriva fiziocratilor:

$i c h i a r a tunc i c ind propr ie ta tea funciarA ar fi mai favorabi la sporir i i avutii lor decit este ea in realitate, tot ar trebui preferat i proprietatea comunA asupra bunuri lor . C e folos de acest mai m a r e bel§ug, d a c a el ii de termina pe o a m e n i s i devinA nedrcpt i §i sa apeleze la f o r t i ori la f rauds pentru a se i m b o g a t i ? P u t e m p u n e vreo cl ipa la indoialA faptul ca intr-o soc ie ta te care nu ar cunoa§te lckomia. vanitatea §i ambit ia , p ina §i ult imul dintre cetSfeni ar fi mai fericit decit sint azi proprietarii no$tri cei mai bogati?**

El le opune sistemul spartanilor §i pe eel al indienilor din Paraguai: "Statul, stapin peste toate, le distribuie particularilor lucrurile de care au nevoie. lata, trebuie sa recunosc, oeconomie politica pe placul meu (...)"47.

Diderot insa, chiar daca deplinge faptul ca "in rindul oamenilor, indigenta ii condamna pe unii la munca, in vreme ce aljii se ingra§a din truda §i sudoarea primilor"4", vede totu§i in proprietatea privata о forma de protectie a individului.

1 lelv^tius49, preocupat de fericirea speciei umane, reia critica inega-litatii: "In majoritatea natiunilor nu exista decit doua clase dc cctateni: una nevoia§a, alta peste masura dc bogata. Cea dintii nu-$i poate acoperi necesarul pentru trai decit printr-o munca excesiva". El cheama guver-narea "sa diminueze avutiile unora §i sa le redreseze pe ale celorlalti". "Sint toti cetatenii proprietari? Traiesc cu totii intr-o oarecare indestulare, putind, printr-o munca de §apte sau opt ore, sa i§i acopere din plin propriile nevoi de trai §i pe cele ale familiilor lor? Vor fi atunci cum nu se poate mai fericiti". D'Holbach50, alta minte luminata a vremii, luptind cu indirjire pentru inlocuirea religiei cu morala naturala, cere guvernarii sa puna о taxa pe lux, sa ii dea celui s3rac posibilitatca de a trai din munca sa, s3 impiedice acumularea de bogajii in atit de putine miini. Dincolo de ateli-erele pentru cei nevoia§i, el propune ca "toate terenurile necultivate s3

reintre in fondul comun pentru a fi date celor care le pot valorifica in chip util pentru ei §i pentru societate".

Abatele Raynal, un obi§nuit al saloanelor §i bun prieten al lui Diderot, celebru pentru lucrarea sa Histoire philosophique des deux Indes [Istoria

*Des droits et des devoirs des citoyens, 1758, citat In Histoire gem-rale du socialism, 11, p 243. **Dt>ufrs proposes aux philosopher cconomistes sur I'ordre naturel et essentiel des societes

politique», 1768, citat de H. Denis, op. cit., p. 237 uDoute$.... citat de A. Lichtcnberger, op. at., p. 229. uPrindpes de la ptnlosof>hie morale, citat dupS Histoire generate du sodalisme, t I. p. 159 "De Ihomme, 1772. citat dupA Histoire generate du sodalisme, 1.1, p. 161 ^t.lhnocratie, ou le gouivmentent fonde sur la morale, citat de A. Lichtenberger, op. cit., p 267


filozoficti a celor douti Indii] (1770), denunt3, la rindul s3u, inegalitatea §i bog3tia:

"Feriti-v3 de influenta aurului carc aduce — о data cu luxul — coru-perea moravurilor, nesocotirea lcgilor, feriti-v3 de о prea mare incgalitate a rcpartiz3rii bogajiilor, care ne arata dîva cetajeni traind in opuIcn{3 §i о muljime de al{i cet3{eni ajunpi in mizerie, de unde insolenâ unora §i umilirea celorlal{i". El afirma, la un moment dat: "Pretutindeni bogatul il exploateaz3 pe eel sarac", se gindepte la suprimarea moptenirii §i merge pina la a spune: "Spinzurati-i, daca trebuie. pe acepti bogafi perfizi §i red§tigati-v3 demnitatea!"51

Prin Linguet, avocat §i publicist, aceste denuntari capata un contur precis: el publica in 1767 Theorie des lois civiles ou principes fondantentaux dc la socidte [Teoria legilor civile sau principiile fundamentale ale societiffii] §i, din 1777 pin3 in 1792, cu mai multe perioade de intrerupere, Annatespolitiques, civiles et litl6raircs [Analele politice, civile §i lite rare],

Societatea §i proprictatea au aceeapi baza, violen{a: "Uicomia §i violenâ au uzurpat p3mintul (...) a§a incit poscsiunca se leaga astazi, la un capat, de uzurparea cea mai strigatoare la cer". Iar simjul proprietatii, deindata ce "a inceput s3 puna stapinire pe sufletele oamenilor (...), le-a uscat, le-a «materializat», daca putem spune a§a. El le-a facut s3 ramina surde la aproape orice alt motiv in afar3 de interesul imediat". Linguet analizeaz3 situafia lucr3torilor manuali, din timpul s3u — urma§i ai sclavilor §i robi-lor, traiul lor i se pare infinit mai mizer decit eel al p3rintilor lor52:

Ei g e m In zdrenêle d e z g u s t a t o a r c c e alc3tuiesc l ivreaua s i r a c i e i . Ei nu au nic iodata par te de avuf ia creat3 prin m u n c a lor. Bogaj i i par c3 le fac о f a v o a r e a tunc i c ind binevoiesc s3 se arate multumit i de daruri le pr imite d e la ei (...). $ i le ofcra In schi inb, cu generozi tate , eel mai umii i tor dispret (...). E vorba despre s lugi le care i -au inlocuit, d c fapt, pe robii de odinioara , adic3, fara putinta d e tagada, о foarte numeroasa , chiar cea mai n u m e r o a s a p3tur3 a oricarei natfuni. Trebuie vazut care este clptigul efectiv p e care 1-a a d u s desfiinârea sclavici . О spun, p e cit de deschis , pe atit d c indurcrat : ceea c e au ciptigat ei se rezuma la a fi tot t impul и г т З г ф de s p a i m a c3 v o r muri d e f o a m e . n e n o r o a r e de c a r e predecesori i lor, p e acest ul t im pal ier al umani ta t i i , erau, eel pu{in, cruta( i . S 3 r 3 c i a ii face sa i n g e n u n c h e z e d ina intea bogatului spre a o b t m e d c la el permis iunea de a-1 imboga j i §i mai mult .

lata la ce ii condamna "libertatea" pe zilieri... Astfel, "declamatiile [bogatului] impotriva servitufii seam3n3 cu Jipetele p3s3rii de prad3 in timp ce sfirtec3 porumbelul pe care 1-a prins in gheare".

>xHistoire phtlosoplvque des deux Index, 1770. citat tie M I-eroy, op. at., p 234. "Theorie des lois civiles, Amsterdam. 1767, citat de A. Lichtcnbcrgcr, op. cit., p 291-1%

? i 303 .


Linguet nu este un utopist: "A vrea, intr-un stat, sS-i faci pe toji fericiji este un proieet la fel de nerealist, in politics, precum este, in chimie, acela de a cSuta piatra filozofalS"53. Economiptii ne amSgesc atunci cind ne promitinavutirea, intrudt "secretul pentru sporirea bogStiilorunui popor nu este altul decit crepterea numSrului celor sSraci". Intr-adevSr, nu bogSfia este sursa de viajS a "mercenarului", ci viafa "mercenarului" creeazS opulen{a celor bogati: "A\i rational exact ca un om care ar vrea ca un riu sS alimenteze piraiale ce il formeazS, in loc ca acestea sS alimenteze riul"54. Zilierul este prins in capcana piejei "libere": "El nu are sS vindS decit bratele, pe care pi le inchiriazS pi de care oricine se poate lipsi douS-trei zile; in schimb, i se vinde piine, de care el nu se poate lipsi douSzeci pi patru de ore"55. "Este, apadar, о tristS ironie sS spunem cS muncitorii sint liberi pi cS nu mai au stSpin. Ei au unui, pi incS pe eel mai rSu, pe eel mai autoritar dintre aceptia (...). Omul sSrac nu este deloc liber, ci slugS, in orice tar3. Ei nu sint supupii unei persoane anume, ci ai tuturorin general". Se parecS in preajma AdunSriiGenerale, Linguet se va face purtstorul de cuvint al pSsurilor acestei "a patra categorii" sociale: "Acum cind, in Franta, se pune problema unei adunSri care sS opereze о reforms generals, trebuie sS existe mScar un purtStor de cuvint al suferintelor clasei celei mai numeroase, mai maltratate pi mai lipsite de mijloace pentru a se face auzitS"*.

In vreme ce Linguet analizeazS pi denunfS situajia proletarului (zilier, lucrStor manual, mercenar) care nu are de vindut decit forta propriilor brate, Adam Smith, in Anglia, impreunS cu Turgot pi fiziocrajii din Franta vorbesc despre necesitatea unor "aconturi", adicS a utilizSrii unei pSrJi din "produsul net" pentru acumularea de capital — fiecare punind astfel in luminS о fats a capitalismului.

c) Ideile economi$tilor Sarcastic, Voltaire a pus intrebarea esentialS: "Cum? De cind v-a{i

instituit drept corp al poporului, nu a(i descoperit incS secretul de a-i obliga pe cei bogati sS ii punS la muncS pe cei sSraci?"57 Avem aici, fSrS indoialS, una dintre posibilele definijii ale capitalismului: sistemul care ii obliga pe cei bogati sS ii punS tot mai mult la muncS pe cei sSraci.

Rousseau se opune unei asemenea logici prin aceea a dreptului lucrStorilor, care va fi preluat3 de gindirea socialists:

Este imposibi l s 3 c o n c e p e m ideea proprietatii ca n3sc lndu-se de a l tundeva decit d c la mina d c lucru: c3ci nu v e d e m ce a l tceva a r putca face o m u l ,

%iLcttrc sur la tlitorie des lois civiles, Amsterdam, 1770; ibid., p. 293. uRtjwn$e aux docteurs modern*s. Londra, 1771: ibid., p. 294 51 299. KDu pain el du bU, Londra, 1774, ibid., p. 300. "Annates, l. XIII. 1788. ibid., p. 297 51 302. s ,Citat dupS M. Foucault, Hisloirc de la folic a I'age classujue, p. 63.


pentru a-§i apropria ni$te lucruri inc5 neproduse, decit s3 munceascS pentru ele. M u n c a este singura care, dindu-i cultivatorului dreptul asupra roadclor pSmlntu lu i lucrat de el, ii a c o r d i , In consecinta , dreptul asupra terenului rcspcct iv , eel putin pin3 la recolta $i, la fel, a n d e an w .

In cea de-a doua jumatate a secolului, se creeaza о larga dezbatere legata de problema productiei. Cum sa se producS mai bine? Cum s3 se produca mai mult, incit s3 se obtin3 un "produs net"? Cine este productiv? Cum sa se objina surplusul necesaracumularii? Dintre marii ginditori, "eco-nomi§tii" se vor ocupa eel mai mult de aceste chcstiuni.

Quesnay este §eful indiscutabil al §colii "fiziocratice". Ndscut in 1694 linga Versailles, dintr-o familie de t3rani instariti, el tine s3 facS studii serioase, se stabile§te la Nantes ca chirurg §i publica mai multe lucrSri medicale; intra in serviciul doamnei de Pompadour (1748), ajunge "medic ordinar al regelui", este innobilat in 1752, iar in 1755 ситрЗгЗ о proprietate in Nivernais.

Franta, prin populajia sa §i tipul de productie, este la acea vreme preponderant ruraia §i agricolS (mai mult de trei sferturi). In vreme ce Olanda §i Anglia au adoptat deja pe scar3 larg3 noile metode de cultur3, agricultura franeezS r3mine la practicile tradijionale: terenurile sint in continuare pline de pietri§, araturile sint superficiale, sem3naturile tirzii, iar randamentele slabe; in plus, I3sarea ogoarelor in pirloag3 scoate din circuit jumatate, ba chiar mai mult, din supra fata cultivabila. "Neglijenta marilor proprietari; inertia t3ranilor, descurajaji de taxele covir§itoare; insuficienta c3i!or decomunicatie§i mai ales starea proastS a drumurilor de tar3; piedicile puse comertului cu produse agricole libertatii de alegere a culturilor: iata prin ce se expIicS slaba dezvoltare a agriculturii"4'.

In articolul "Fermieri" din Enciclopedie (1757), Quesnay arata superio-ritatea arendei fata de arenda in parte §i avantajele plugurilor cu cai fata de cele cu boi, la aratul cimpului. In articolul "Grine" (1757) el prezinta situa(ia de atunci a micilor §i marilor culturi de cereale, arata ce ar insemna о ЬипЗ cult иra §i intocme§te un tabel cu diferentele dintre acestea.

" Veniturile sint produsul p3mintului §i al oamenilor"*0, spune el inainte de a formula Maximes de gouvemement iconomique [Maximele guvemdrii eamomice], unde transpar deja ideile sale majore: productivitatea exclusiv3 a p3mintului, sterilitatea industriei §i renunjarea la m3surarea imbogatirii prin balanta comerciaia.

Articolul "Omul" a fost scris de Quesnay in 1757, dar nu a mai fost publicat in Enciclopedie: cum aceasta pierduse sprijinul din partea guvernarii, autorul a preferat s3 p3streze manuscrisul in sertar. Ideea sa

*Discourssur I'originede I tnigaliM ptmi Us homines, 1754, dup.1 Du am trai social.., tp. of., p. 75. " H . See, La France iconomique et sociale au XVIIIе sticle, p. 34-35. "'Ibid., p. 484


C o m p a r a t i e intre p r o d u s e l e cul tur i i actuate a r e g a t u l u i pi c e l e a le u n e i cul tur i de ca l i ta te *

cultura actuaia cultura de calitate

difercn(3

pentru proprietari 765 IK) 000 4 0 0 0 0 0 0 0 0 323 500 000; mai mult de 4/5

pentru impozite 2 7 0 0 0 000 1 6 5 0 0 0 0 0 0 138 000 000; mai mult de 5/6

pentru arendapi 2 7 5 0 0 0 0 0 1 6 5 0 0 0 0 0 0 137 500 000; mai mult de 5/6

pentru dijmA 60000(ХЮ 1 5 5 0 0 0 0 0 0 105 000000 ; mai mult de 2/3

pentru cheltuieli 4 1 5 0 0 0 0 0 0 9 3 0 0 0 0 0 0 0 515 000 000; mai mult de 5/9

produse, scazind cheltuielile 1 7 8 0 0 0 0 0 0 8 8 5 0 0 0 000 707 000 000; mai mult dc 4/5

produsul total 5 9 5 0 0 0 0 0 0 1 8 1 5 0 0 0 0 0 0 1 220 000 000; mai mult de 2/3

•F Qucsnay, "Grains" (1757). dupfl Francois Quesnm/etla Plnpiocmtk. INED. 1958. LII. p. 478.

ca bog&tiile vin din agriculture este exprimate aici cu claritate:

S3 nu no pierdem apadar vremca, noi cei atit de bogati in daruri I3sate dc naturS, cu un tniccomert de lux, care nu nc асорегЗ decit cheltuielile pentru mlna de lucru; sa ne fertiUz&m mai bine pAmlnturilc, sa vindem grlnc, vin. pinzcturi, stofc din linurile noastre, pi cit mai mult cu putinta. Astfel, va spori cu adev&rat numarul celor bogati; iar aceste bogatii, rcnascute an de an, ne vor asigura manufacturi pi lucrul in industrii de toate felurile. C3ci opulenta este mama artelor pi a luxului4'.

Aceasta idee va fi rcluata pi reargumentata in diferitcle editii ale lucrarii sale Tableau dconomique [Tablou economic] (1758-1759), in Philosophic ruralc [Filozofia ruraia] (1763), scrisa impreuna cu Mirabeau, care о va ?i semna, §i in Analyse de la formule arithmetique du tableau ёсопотщие [Analiza formulei aritmeticea tabloului economic], care se deschide cu aceste rinduri:

Natiunea se reduce la trei clase de cetateni: clasa producatoare, clasa proprietarilor pi clasa stcrilS. Clasa producatoare este cea care face s3 renasca prin cultivarea terenurilor bogatiile anuale ale natiunii, cea care beneficiaza de aconturi pentru cheltuielile nccesare lucrSrilor din agriculture pi care asigura anual veniturile proprietarilor de pamlnturi. De ea depind toate lucrdrile pi toate chcltuielile ce se fac pina la vinzarea produselor la prima minS; iar vinzarea respectiva ne arata valoarca la care se ridica reproductia anuala a avutiilor natiunii. In clasa proprietarilor sint cuprinpi suveranul. poscsorii de pamlnturi pi dijmuitorii. Ei traiesc din vcnitul sau produsul net al culturii, care le este

»IM.f p. 559.


furnizat de clasa producatoare, dupa cc aceasta §i-a pSstrat, din reproduct ia pe care о face s3 renasca an de an, necesarul pentru rambursarea aconturi lor anuale §i pentru intre j inerea bunuri lor din exploatare . C lasa sterila es te a lcatui t i din cetatenii ocupafi cu alte sorvicii §i alte munci d e c i t c e l e d i n a g r i c u l t u r a , c h e l t u i e l i l e l o r f i ind s u p o r t a t e d e c l a s a p r o d u c a t o a r e §i d e clasa proprietari lor . proprietari care, la rindul lor. i§i obfin venituri le de la c lasa producatoare*1 .

Analiza circulatiei bunurilor; analiza referitoare la clase §i la produ-cerea-utilizarea bogStiilor; evidentierea produsului net ca un surplus disponibil; sublinierea rolului jucat de "aconturi", adica de utilizarea unei p3r|i a aeestui surplus pentru ameliorarea fondului natural in vederea innoirii sau largirii productiei — prin toate acestea, Quesnay se dovede^te a fi teoreticianul unui capitalism agrar, deloc absurd intr-o epoca in care:

— Franta, in principal ruraia, avea о agricultura susceptibila de a-§i mari considerabil producfia aplicind metodele deja verificate in Anglia §i Olanda;

— capitalismul raminea, in general, la un stadiu negustoresc, colonial, iar in Franja nu se dezvoltase mai deloc in stadiul s3u manufacturier.

Turgot — inalt funcjionar al statului regal (el este intendent, apoi controlor general), influentat de Gournay, pe care il insote§te in turneele sale, autor apoi al articolelor "Tirg" §i "Temelie" ale Enciclopediei, avind totodata ocazia sa ii cunoasca indeaproape pe Voltaire (1760), Du Pont de Nemours (1763), Adam Smith (1764) - publica in 1776 Reflexions sur la

formation et la distribution des richesses [Reflecfii asupra formarii $i distribufiei bogHtiilor).

Pozitia pe care el о adopts v3de§te influenfa gindirii fiziocratice: "Pamintul este intotdeauna cea dintii §i unica sursa a oricarei bogatii". Dar, neavind spiritul doctrinar al lui Quesnay §i cunoscind, apoi, destul de bine realitatea economic^, el se inteaba:

C a r e s int bogat i i l e unui stat? C i n e da v a l o a r e p a m i n t u r i l o r , d a c a nu m u l t i m c a ce lor care le locuiesc? (...) Daca m u n c a este a d e v i r a t a bogat ie , daca banul nu este decit semnul ei, tara cea mai bogata nu es te aceea u n d c e eel mai mult de lucru? N u este aceea undo cei mai multi d intre locuitori i$i c rceazS unii altora locuri de m u n c S ? "

Numai c3 el nu-i pune pe unii §i pe ceilalfi pe acela$i plan:

Oric ine a vAzut atelierul unui tAbAcar, intuie$tc absoluta imposibil itate ca un o m sarac, ori chiar mai multi, s3 se aprovizioneze cu piei, var, argAsealA, utilaje etc., si inalte constructii le neccsare infiintarii unei tabacarii §i s3 aiba din c e trai t imp de mai multe luni, pin3 r ind pieile vor fi v indute (...). Cine

"Ibid., p. 793-794. **Questions important?» sur le commerce (1755), ibid., p. 261.


va aduna apadar la un loc materiile prime, ingredientelc pi utilajele necesare prelucririi? One va construi canale, hale pi alte stabilimente care mai sint de trebuinta? Gne va asigura, pina la vinzarea pieilor, traiul numeropilor muncitori, in conditiile in care nici unui dintre ei nu ar putea sa prelucreze de unui singur micar о singura pielc pi nici profitul din vinzarea unci piei nu ar putea asigura traiul m3car al unuia dintre aceptia? Cine se va ingriji de cheltuielile pentru pregatirea elevilor pi a ucenicilor? Cine !i va intretine cit timp ei se vor instrui treclnd treptat de о munca upoara, adaptata virstei lor, la munci carc neccsita forta pi Indeminare? Nimeni altul dedt unui dintre acepti posesori de capitaluri sau valori mobiliare acumulate: el le va da о piinc de mincat, ad3ugindu-i In parte la aconturile pentru construct^ pi pentru achizitionarea materialelor, in parte la salariile pe fiecare zi ale muncitorilor tnsSrcinati cu pregatirea lor. F.I va aptepta ca vinzarea pieilor s3 Ii aduca nu numai cu ce sa ipi acopere ce cheltuise in avans, ci pi un profit suficient ca sa il despagubeasca pentru ce a pierdut neutilizlndu-pi banii tn achizitionarea de terenuri pi, in plus, ca sa II rasplAteascS pentru riscuriie asumate, pentru munca, preocuparea pi priceperea sa; caci, f3r3 nici о tndoiala, la un profit egal, el ar fi preferat s3 traiasca lipsit de griji din venitul adus de un pamint pe care 1-ar fi cump3rat cu acelapi capital. Pe m3sura ce capitalul respectiv ii revine in urma vinzarii produselor fabricate, el II folosepte la cuinpararea de noi materii prime, alimentindu-pi pi sustinindu-pi apadar fabrica prin aceasta circulate continua; el traiepte din profiturile realizate pi punedeoparteceea ce poate economisi pentru a-pi crepte capitalul pi a-I investi in propria intreprindere, sperind ca prin sporirea aconturilor sa-pi sporeasca tot mai mult propriile profituriM.

Astfel, p3strind ca perspective dezvoltarea capitalismului in agri-culture, Turgot realizeaza, inca din 1766, posibilitatile deschise de dezvoltarea unui capitalism manufacturier. Pe aceasta baza, el va duce inca mai departe analiza claselor sociale: clasa industrial este "subdivizata in doue categorii: cea a antreprenorilor manufacturieri, mepteri, fabricanti. toti posesori de capitaluri substantiate, pe care le valorifice oferind de lucru prin mijlocirea aconturilor; pi a doua categoric, aketuite din simpli meptepugari care nu au alte bunuri in afara propriilor brate, care nu pot face aconturi decit din munca de zi cu zi pi care nu au ca profit decit propriul salariu ',65. "Clasa cultivatorilor se imparte, ca pi cea a fabricantilor, in doua categorii de oameni: cea a antreprenorilor sau a capitaliptilor, care fac toate aconturile. pi cea a simplilor muncitori salariati"4*. in ciuda formularilor, sintem mai aproape de Marx decit de Quesnay. in sfirpit, "profesiunea de negustor (...) comporta о infinitate de ramuri pi, dace putem spune ара, de grade"67.

*Reflexion$ (...), op. cit.. p. 111. "Ibid., p. 112. "Ibid, p. 114. 671 bid., p. 116.


Turgot nu este doar un observator al dezvoltarii capitalismului manufacturier. El pledeaza in favoarea acestuia. propunind mic§orarea dobfnzi lor : "Abundenta capitaluri lor este cea care anim& orice intreprindere, iar dobinzile scSzute sint, deopotriva, efectul fi indiciul abundenfcei de capitaluri"44. El se opune apoi cconomiei dirijate fi protectionismului: cind este vorba de hrana, de asigurarea bunelor mora-vuri, de educate, e bine "sft-i obif nuim pe oameni sS ceara tot, s3 primeasca tot, sa nu depinda nimic deei infifi?" seintreaba el. "Oamenii sint extrem de interesati de bunul pecare vrefi sa i-1 obtineti — lasati-i s& о faca singuri, iata marele, unicul principiu"*9, El propovaduiefte libertatea economics, deoarece "un om ifi cunoafte mai bine interesul decit un alt om cSruia acest interes ii este indiferent (...). Or, este imposibil ca. intr-un comert lisat in voia lui, interesul particular sS nu concurezecu interesul general"70.

El va incerca sS aplice aceste idei — care sint tot mai rispindite in a doua jumatate a secolului71 — atunci cind se va afla la "afaceri", in 1774-1776. Libertatea comertului cu grine este decretata in 1774, a$a cum mai fusese in 1763 fi 1770, apoi din nou suspendata. Edictul din 1776, care viza anularea supracoordon&rii fi a ingradirilor prin legi, acordind in schimb tuturor persoanelor libertatea de a practice orice tip de negot fi orice profesie din spatiul artelor fi al meseriilor, va Intimpina о foarte puternica rezistenta. a§a ca nu va putea fi aplicat. Mai tirziu, vor fi semnate nifte acorduri comerciale — cu Anglia, in 1786, fi cu Rusia, in 1787.

Schema lui Quesnay surprinde destul de bine producerea f i circulajia bogatiilor a§a cum puteau fi ele observate in Fran{a agricola din secolul al XVIII-lea, deschizind perspectiva dezvoltarii unei agriculturi capitaliste. Schema lui Turgot preia aceasta perspective a dezvoltarii capitalismului in agricultura, dar prezentind-o in paralel cu о realitate pe care Quesnay о neglijase: dezvoltarea unui capitalism manufacturier73.

Astfel, in efervescenta intelectuala din Franta secolului al XVIII-lea, se constituie un arsenal ideologic de о extremS diversitate. El ofera arme pentru contestarea monarhiei (contract social, vointa generala, demo-cratic), pentru punerea in discutie a privilegiilor nobilimii (libertate, egalitate), pentru ralierea mef tefugarilor din orafe fi a taranilor (libertate, egalitate, proprietate), pentru venirea in intimpinarea fabricantilor fi a negustorilor (tot libertate, dar de a produce fi comercializa) etc.

"Ibid., p. 132. •"Articolul "Fondation" din Encyclo/vdie, 1757. ibid., p. 177. "Eluge dc Vincent dc Coumay, 1759. ibid., p. 147. n I n special prin Mercier dc la Rividrc, L'Ordrc nature I et essentiel des sociftes politique*,

1767, Du Pont dc Nemours, Pe I'origine et des progris dune science nouvelle; Bigot dc Saitc-Croix, Essui sur la liberie du commerce et de I'induslrie. 1775

"Ve/.i schema VII.

I S T O R I A C A P I T A . I O

, a l 1 S M U L U I D E LA 1 5 0 0 P | N « . I Nl 2 0 0 0 &1

Clascle S C H E M A VII

§i produsul net dupa Quesnav т rurgot

1. Qucsnay ЫЛЬЛ ^

P R O P R I E T A R I L O R __ „ iuvcran. nobilime,

_ — -* —proprietor! funciiri

CLASA STERILA Vtod ^Лса mc*tc»ug«ri. I J comeraanti

JOR S \

t * .. •». ' . Sk

CLASA P R O D U C A T O A R F «Rnculton

2. Turgot d if erne ramun a*

/ C O M E R T L ' L U I Г

munnton viUiuti. zilieri


indelungata rivalitate dintre nobilime fi burghezie lfi va g3si deznodS-mintul in criza de la sfirfitul secolului, burghezia ftiind, pentru inceput, sa se sprijine pe nemultumirea taranilor f i pe mifcarile populare, iar pe de alta parte, s3 ifi gSseascS alia(i in rindul anumitor paturi ale aristocrafiei fi clerului.

Prin marea mifcare a Revolutiei din 1789 vor fi implinite principalele aspirat» ale burgheziei in ascensiune: abolirea privilegiilor, dSrimarea ordinii corporative a supracoordonirii §i ingrSdirilor prin lege, anularea privilegiilor de care dispuneau companiile comerciale, suprimarea mono-polurilor pentru companiile miniere f .a. Regele va dispSrea, la rindul s3u, in virtejul revolutionar.

intr-un "memoriu al saracilor", muncitorii — neadmifi in adunSrile care redacteazS listele cu doleante — cerusera ca "salariile sa nu mai fie calculate cu atita singe rece dupa maximele ucigatoare ale unui lux nein-frinat sau ale unei cupidid&(i insajiabile; ca intretinerea omului harnic fi folositor s3 nu mai fie pentru Constitute un obiect mai putin sfint decit proprietajile celor bogati, ca nici un lucrStor s5 nu mai fie nesigur de existen$a sa73...". Legea Le Chapelier (1791) desfiinfeaza breslele fi le interzice, atit mefterilor, cit f i muncitorilor, s3 se organizeze, s5 se concer-teze fi s3 "ia decizii sau m3suri (...) in privinfa pretinselor lor interese comune (...). Orice grupare alcatuita din meftefugari, muncitori (...) sau de altii incitaji de cStre aceftia va fi socotita drept razvratire"7,1. Cum victoria sa impotriva nobilimii i se pare asiguratS, burghezia incepe deja sa se indeparteze de clasele muncitoare.

Zorii revoluf ie i industr ia le in Angl ia

Nu trebuie s3 vedem aici nici un paradox: comertul din India poate avea drept consecinte producerea de m3rfuri cu mai pu{ina mini de lucru §i, far«1 ca salariile s3 se diminueze, о scadere generala a prcturilor. C3ci, daca marfurile pot fi fabricate cu mai putina munca, pretul lor, In mod firesc, va fi mai mic (...). Dupa toate aparenjele, comertul cu Indiile nc va da ocazia sa aducem industriilor engleze un plusdecalitate, de ordine§i rigoarc. LI va face, intr-adevir, s3 dispara acele industrii care nu sint tocmai folositoare §i profitabile. Oamenii angajati aici i§i vor c3uta alte ocupatii, oricntindu-se inspre cele mai simple $i mai u§oare, ori indeplinind ni§te sarcini parjiale, speciale, in cadrul industriilor mai complexe. C3ci munca cea mai simplA este cea mai repede invatata §i cca pe care muncitorii о executa cu cea mai marc indcminare §i sirguinta. Astfel, comertul cu Indiile va face ca diferitelc operatiuni pe care le presupun luerarilc mai dificile sa fie incredinjate mai multor muncitori

^Citat dupa E. Lavasscur, Hi>tvircilc< classes ouvrii-rcs el de I'mdustrie en France, t. II, p- 855. 7iCit.it dup3 Histoire /cononiujue et sociale de la France, t III, vol, I, p 12


califica{i, in Ioc ca ele s3 fie 13sate in seama pricepcrii unuia singur (...). In sfirpit, eomertul cu Indiile orientale, aducindu-ne articolc fabricate la preturi mai joase decit ale noastre, foarte probabi! c3 ne va obliga s3 inventSm procedec pi mapini care s3 ne permits producerca de bunuri cu mai putinS minS de lucru pi cu cheltuieli mai mici pi, astfel, va duce la scSderea preturilor la obiectele manufacturate".

Acest extras dintr-un text anonim din 1701, Considerations upon the East India Trade [Cosideratii despre negoful Indiei orien tale], v3de§te о extraordinary clarviziune.

Intr-adevar, productfa Angliei de la inceputul secolului al XVlll-lea este predominant agricola §i meptefugSreasca; lemnul este folosit drept combustibil, dar §i la argasitul pieilor, servind totodata la obtinerea gudronului pentru nave §i a potasei necesare in industria textilelor $i a sticlei; de Indata ce cantitatile de lemn devin insuficiente, toate aceste activitati vor avea de suferit. Foarte multi me§te§ugari, adeseori pe jumatate (Srani, proprietari pe propriile utilaje, produc stofe, cujite (Sheffield), arme, diverse articole de fierarie, jucarii (Birmingham), ace (Bristol), iar din ce in ce mai т и ф negustori-fabricanti dau spre prelucrare materia prima.

In acest context, fermentul transformarii il va constitui comerjul international, bazat in mare masura, dupa cum am va/.ut, pe exploatarea coloniaia.

1. Exploatarea coloniaia §i piafa mondiald

La sfir§itul secolului al XVIl-lea, Compania Indiilor a facut obiectul unor atacuri sustinute; comerciantii lipsiji de privilegii (interlopers) §i-au unit eforturile, dupa revolutia din 1688, pentru a submina monopolul detinut de catre aceasta; ei creeaza о companie concurenta, in 1698; in 1702, se ajunge la un acord ce va conduce la fuzionarea celor doua companii (1708) §i la infiintarea uneia noi, care va purta numele de United Company (1709).

Este momentul in care ceaiul, introdus in Anglia inca dc la inceputul Restauratiei, devine un articol importat in mod constant, in care portelanurile din China, apreciate de multa vreme de c3tre olandezi §i transformate intr-o adcvSrata moda de regina Maria, fac furori la Curte pi in rindurile inaltei societati engleze; in sfirpit. este momentul in care tesaturile din bumbac — indiene, persane —, ori calicoul pi muselina, al сЗгог simplu nume ledezvaluie originea orientala, ajungatitde rSspindite,

"Citat dupA P. Mantoux, op. cit., p. 123-125. Vczi, dc ascmcnca, T. Ashton. Lti Revolution industrielle. 1760-1830, ca pi H Heaton pi P. Lfon, op. cit

L


tacit stimesc panlc3 printrefabricanjii stofelordin lina. ComertuI cu Indiitc cuprinde produse din cc tn cc mai variate, se desfSpoarS sub toate formele, devine treptat unui dintre elementele indtspensabilc ale bogatici Angliei*.

in aeela§i timp, este ereatd Banea Angliei (1694). La origine, e verba de un grup de finanfoti care se angajeazd sa acorde Coroanei un imprumut (cu 8% dobindfl) de un milion cinci sute de mii de lire sterline, bani nocesari acoperirii cheltuielilor pentru razboiul din Flandra; in schimb, ei objin "titlul de «Corporate», impreuna cu dreptul dc a primi depozite, de a sconta efectele de comert, de a efectua, practic, toate operatiunile ban-care"77. Din 1708, aceasta "Corporate" va detine monopolul asupra emisiei biletelor de banc& pentru Anglia §i Тага Galilor; fideia insa traditiei finan-ti§tilor londonezi §i avind legaturi slrinse cu inalta aristocratic, ca se va interesa cu precadere de schimburile internationale, imprumutindu-se pentru a acorda imprumuturi (In special companiilor comcrciale §i statelor), acceptind sau garantind titluri de schimb, asigurind plati in lumea intreaga. Astfel, cele carc vor raspunde nevoilor, mai "modeste", ale industria§ilor §i negustorilor-fabricanti vor fi bancile de provincie, adeseori apartinind proprietarilor de manufacturi (precum cele ale familiilor Lloyd §i Barclay)78, in perimetrul Londrei sint 24 de b3nci in 1725, 42 in 1770, 52 in 1786; dar de la 12 cite erau in 1755, numarul de Country Banks ajunge la 150 in 1776 §i la 400 in 1793.

Expansiunea comereiala este puternica. Pe parcursul acestui secol, valoarea schimburilor comerciale cre§te de 5,5 ori. iar venitul national de 4 ori. Coinertul Angliei este primul in lume: exporturi (produse fabricate, ulei §i, din ce ince mai putin, griu); comert de rulaj, in contul comerciantilor din alte tari; comert de antrepozit, in mijlocul retelei de schimburi care se tes tot mai strins intre Indii, cele doua Americi, Europa mediteraneana pi zona baltica. Practic, intreaga Anglic va fi transformata.

Dezvoltarea comertului triunghiular, a marinei comerciale pi a constructiei de nave va duce la inflorirea marilor orape-porturi (...). ComertuI cu sclavi pi cu zah3r a facut din Bristol al doilea mare orap al Angliei in perioada primilor paptezcci pi cinci deani ai vcacului al XVIII-lea (...). Atunci cind Iocul s3u in privin{a negotului cu sclavi va fi luat de portul Liverpool, Bristolul va renunta la comertuI triunghiular pi se va interesa de comertuI direct cu zahar (...). Scotiei nu i s-a permis sa participe la comertuI colonial decit in 1707. о data cu Union Act. Acordarea acestei permisiuni va aduce prosperitatea orapelor de-a lungul secolului al XVIII-lea (...). Dezvoltarea orapului Manchester era strins legata de cea a Liverpoolului, de deschiderca lui catre mare pi catre piata mondialS.

"P . Mantoux. op. at., p 83-Я4 "Ibid., p. 81. T . S Ashton. 1л Revolution induslriellt, 1760 1830. p. 131 s.


Capitalul acumulat dc Liverpool prin comertul cu sclavi iriga {inuturile din interiorul insulei fi de!>c3tu§a energiile din Manchester. Produsele acestuia din urmS, destinate Africii, erau transportate pecoastele africa-ne de c3tre negutitorii de sclavi din Liverpool (...). Armele de foe reprezentau un articol constant al oricSrci inc3rcdturi destinate Africii. Birmingham a devenit central comertului cu arme, a?a cum Manchester era central comertului cu bumbac7*.

О data cu dezvoltarea schimburilor, devine necesarS tmbunStStirea mijloacelor de transport, tnca de la mijlocul secolului, se Intreprind lucrari la rejeaua de drumuri: nu pe baza corvezilor, ca In Franta fi In mai multe jari de pe continent, ci la inijiativa grupurilor locale (mari proprietari, negustori, pastori, fermieri...) care se imprumutS cu bani, finanteazS lucrSrile fi percep, fn final, taxe de trecere; carutelecSraufilor vor inloeui acum caiicu samar; comercian|ii voiajori, care objin comenzi pe baza de efantioane, ajung sa ii concureze pe negustorii din tirguri. Dar, mai ales, se deschide era canalclor: la solicitarile postavarilor din Leeds, Wakefields f i Halifax, rlurile Aire fi Calder au fost facute navi-gabile; lucrSrile efectuate de-a lungul riurilor Trent fi Derwent favorizeazS dezvoltarea industrials a orafelor Derby fi Nottingham; amenajarea albiei rlului Mersey, cStre 1720, faciliteazS schimburileintre Liverpool Manchester; alte lucrari pe firul riurilor §i sSparea de cana-le vor inlesni transportul huilei, in primul rind cat re Liverpool fi Man-chester, permijind reducerea la jumatate a costurilor. Spre sfirfitul secolului, о adev3rat3 retea de canale faciliteazS circulajia mSrfurilor intre diferitele centre economice engleze.

A produce mai mult pentru a vinde mai mult, iata un pas al spiralei pe care Anglia urcS de-acum impetuos, angajind oadevSratS revolutiein sectorul agriculturil, al minelor, al activitajilor de prelucrare.

2. Apart[ia producfiei capitaliste:fabricile

Procesul ingradirilor (al parcelSrilor) este reluat cu fi mai multS vigoare in secolul al XVIII-lea, in special incepind eu 1760: el ia tot mai mult for-ma legilor votate de Parlament (enclosure acts). Afa-numijii squatters, care trSiau pe paminturilecomunei, sint alungati; t^ranii nevoiafi, care posedau terenuri foarte mici, nu reufesc sS faca fata cheltuielilor pentru Imprejmuiri fi nici nu pot trai pe pSnilnturile nefertile pe care le-au prirnit; ei pleacS, asemenea cultivatorilor pe care extinderea cre§terii animalelor ii face inu-tili, sau celor ajunfi s3-fi vinda ferma marelui proprietar din vecinatate. Il vom vedea, astfel, "pecel bogat sporindu-fi puterea, iar pe eel sftrac pierind

'"Erie Williams, Capitalism ami Slmvry, citat fn A.-C Frank, op. cit.


in mizerie"80. Noii mari proprietari pi nobilimea dejinitoarc dc mopii (in frunte cu Lordul Townshed) vor impulsiona ins5 aplicarea metodclor moderne de cultivare a p5mintului pi de creptere a animalelor: asanarea terenurilor, utilizarea plugului de fier, Incruciparea pi selecfia raselor, rota{ia culturilor.

in urma acestor transformed survenite in privinta proprietatii pi a exploatarii agricole, о masS considerabiia de mine de lucru este disponibilizate, fiind private, cum am vezut, de ceea ce constituise baza traiului sSu de pire atunci. Cu ajutorul ei se vor putea spori acum pro-ductiile miniere pi manufacturiere. Stimulate de penuria de lemn pi profitind de scederea costurilor de transport, producjia de cerbune se dubleaze, intr-o prime etapd, in prima jumatate a secolului (ajungind de la 2,5 la 5 milioane tone), pi inca о date in decursul celei de a doua jumatati dc veac (atingind, in 1880,10 milioane tone, adice doua treimi din totalul produc{iei europene®1). Numarul salariatilor create; In Scotia inse, juridic pine in 1775, dar, In practice, pina pe la sfirpitul secolului, lucratorii din exploaterile de huile (pi de sare) sint robi legati de minele respective, vinduti о date cu ele pi obligati se poarte In jurul gitului о zgarde metalke pe carc era gravat numele proprietarului*2.

in cadrul activitetilor de prelucrare, meptepugeritul continue se ocupe un loc important, la concurenta cu celelalte forme de productie; munca la domiciliu in contul unui negustor-fabricant devine tot mai practicate in rindul vechilor meptepugari independent pi al familiilor terenepti, constituind principala forma a capitalismului manufacturier britanic: negutatorul ipi trimite comipii-voaiajori "se distribuie materia prime, fie direct filatorilor pi tesetorilor respinditi in teritoriu, fie fabricantilor care, la rindul lor, le repartizeaza altora..."ai; manufacturile care s3 reuneasce intr-un acelapi local mai mulfi lucretori ce muncesc dupa metodele traditionale nu au cunoscut, in Anglia, о prea mare dczvoltare — in orice caz, nu au fost niciodata predominante. Cei care se va dezvolta, in schimb, in a doua jumatate a secolului, la inceput mai lent, apoi intr-un ritm tot mai rapid, va fi sistemul de fabrici.

"Sat liniptit pi vesel, tu, eel mai frumos din cimpie. Jocurile tale s-au sflrpit, farmecul t iu s-a dus; Pe crlngurile tale s-a ISsat о mtnS de tiran (...) Un singur stdpln te-a и7.ифа1 cu totul (...) Si. trcmurind, dind inapoi in fa{a jefuitorului, Copiii tat Ipi pSrisesc tinutul pi pleach departe, tare departe (...) Bogatii Ipi impart acest pimtnt f3r5-ngr5diri; $i chiar terenul comunei eel necultivat (...)"

(Oliver Goldsmith, "The deserted village", citat dupA P. Mantoux. op. cit., p. 171). *'H. Heaton. op. cit., p. 93. " P . Mantoux, op. cit., p. 55-56 •Т. S. Ashton, op. cit., p. 41-42.

1 S T O K 1 A C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 P t N A I N 2 0 0 0 87

In tot acest timp, nenumSrate imbunatajiri fi inventii tehnice r3spund preocuparii pentru createrea productiei. La inceputul secolului, John Lombe va fura de la Livorno secretele mafinilor italienefti de toarcere a matasii; impreune cu fratele s3uf el construiefte о fabric3 (1717) ce se va bucura de privilegii, in acest domeniu, timp de paisprezece ani; tot atunci, cei din familia Darby, proprietari de forje la Coalbrookdale, imbun3t3tesc producjia de fonta prin amestecuri de cocs, turba f i pulbere, fi utilizfnd о suflerie mai puternica; totodata, in minele de c3rbuni fncep s3 fie folosite, pentru evacuarea apei, pompele acfionate cu vapori. In 1733, tesatorul John Kay inventeaza "naveta volanta", care permite producerea de articole textile mai largi fi in cantitati mai mari; casa ii va fi devastate de catre meftefugarii fi muncitorii cuprin§i de furie, dar, in dou&zeci fi cinci de ani, naveta sa volanta va ajunge s3 fie folosita in toate {esatoriile. fn 1735, fabricant» Darby produc fonta din fier amestecat cu cocs, procedeu ce se va generaliza in Anglia c3tre 1760. In 1749,1 luntsmann, ceasornicar din regiunea Sheffield, va fabrica otel topit, insa in cantitati mici.

Din 1730 pin3 in 1760, utilizarea fierului create cu 50% (unelte fi utilaje pentru agricullura fi pentru activitajile de prelucrare, in special). intre 1740 fi 1770, consumul de bumbac create cu 117%; dezvoltarea pe care о cunosc tesStoriile creeaza ins3 о penurie a acestui tip de fir: astfel, in 1764, James 1 largreaves, tesator de profesie, pune la punct a§a-numita spinning jenny, о virtelnita perfecjionata, acfionata manual, care permite toareerea mai multor fire in acelafi timp; in 1767, muncitorul Thomas 1 lighs, fabricant de piepteni fi, in 1768-1770, frizerul Arkwright reufesc — prin ceea ce englezii vor numi unite/frame — s3 utilizezeenergia apelor curg3toare pentru ac(ionarea virtelnitelor. Spinning jenny se va r3spindi in rindul lucr3torilor la domiciliu, in ciuda furiei meftefugarilor r3ma§i f3r3 lucru fi a "campaniei" lor de distrugere a acestei maf ini (de pild3, intre 1777-1779). Combinind cele dou3 inventii, Compton, filator fi tes3tor, pune la punct in 1779 о mule jenny fi face ca о multime de filaturi s3 se infiin{eze acum pe cursul riurilor.

Pedealta parte, Watt, un savant care nu disprefuia deloc tehnica, reali-zeaz3 in anii faizeci mafina cu aburi "cu acjiune simple": motoare de acest gen vor fi utilizate in industrie catre 1775. In ce privefte prelucrarea fierului, progresele sint substantiate: in 1776 se fabrica primele fine de fier (a cSror utilizare se va generaliza in sectorul minier), in 1779 este construit primul pod de fier, apoi, in 1787, in ciuda zlmbetelor celor sceptici, primul vapor din fier. Pudlajul fierului, prin decarburarea fontei, este pus la punct in 1783 de 1 lenry Cort, proprietar de forje, fi de maistrul Peter Onions.

!n 1783, Watt realizeaza mafina cu aburi "cu dubl3 actiune", iar in 1785, la Nottingham, este construita prima filature care utilizeazS astfel de mafini in procesul de producjie. Kste, afadar, rindul (esStoriilor s3 aibe de ref3cut un handicap, data fiind acum abundenta productiei ile


fire textile: in 1785, pastorul Cartwrigh realizeaza un rSzboi de tesut mecanic, care va fi perfecjionat progresiv pi a cSrui utilizare se va gene-ralize la sfirpitul secolului. Progrese tehnice se vor inregistra, in aceasta perioadS, pi in cclelalte sectoare ale industriei textile (mapini de batut, de darScit, dc tors in fir gros, de inalbit, de vopsit...), dar pi in celelalte sectoare industriale (industria hirtiei, a cherestelei, a prelucrarii lemnului...).

Acesta este procesul care va duce la aparijia unei noi forme de produclie: fabrica.

Fabrica are nevoie de о sursa de energie (huila neagrS pentru caldurA, huila alba pentru actionarea utilajelor) pi de mapini. Abia la sfirpitul secolului motoarele cu aburi, concepute pi experimentate de Watt intre 1765 pi 1775, vor fi utilizate pentru punerea in mipcare a mapinilor (in preajma anului 1800, numarul celor aflate tn serviciu era de aproximativ cinci sute). Cu aceasta energie este pus in func(iune un sistem de mapini decare depinde, in mod direct, organizarea producfiei pi ritmul de munca, pi care implied о noua discipline lucratorilorceil deservesc. Filaturilecare se construicsc sint cladiri din caramida de patru sau cinci etaje, in care lucreaza mai multe sute de muncitori: iar fabricile de fier pi de fonta reunesc mai multe furnale inalte pi forje.

Vechii meptepugari pi lucratorii la domiciliu refuza ideea de a merge sa lucreze in aceste fabrici, unde sint "supupi unui regulament inflexibil pi antrena(i, ca о rotita, in mipcarea neinduplecata a unui mecanism lipsit de suflet. A intra intr-o fabrica era, socoteau ei, ca pi cum ai intra intr-o cazarma sau intr-o Inchisoare"*4. Mina de lucru a primilor industriapi va fi asigurata, apadar, de proletariatul ce fusese alungat de pe paminturile pe care le muncise pina atunci:

Personalul fabrieilor a fost alcatuit, la inceput, din elemente dintre cele mai disparate: iSrani alungati din satele lor de extinderca marilor proprietati, solda(i l3safi la vatri, sArmani traind din mila parohiei, rebuturi ale tuturor clasclor pi mcseriilor. Aceste persoane neexperimentatc, prea putin pregatite pentru munca incomun, urmau sa fie instruitedecatre proprietarul fabricii, antrenatc pi, mai ales, disciplinate: el va transforma acest personal intr-un fel de mecanism uman, la fel de cadentat in mers, la fel de precis in mipcari pi la fel dc exact combinat in vederea unei lucrari unice ca pi mecanismul din lemn pi metal al cSrui auxiliar avca s3 devina. Dcl3s3rii care domnea in micile ateliere i se substitute regula cea mai inflexibila: intrarea muncitorilor, masa, plecarea lor se petrec, toate. la un semnal al clopotului. In interiorul fabricii, fiecare ipi are load s3u bine marcat, sarcina sa strict delimitate pi mereu aceeapi; toti trebuie sa lucreze intr-un ritm constant ?i f3r3 intrerupere, sub supraveghiwa maistrului care ii obliga la supuncre prin amenintarea cu penalizarea, concedierea, iar uneori chiar prin constringeri mai brutale*5.

* T Mantoux. op tit., p. 430. "Ibid., p. 391-391


in industria textilelor, mina de lucru este alc&tuitS mai ales din femei fi copii, in special copii aflaji in grija parohiilor: in 1789, de exemplu, in cele trei ateliere din Arkwright (comitatul Derbyshire), unde lucreazS 1150 de persoane, douS treimi sint copii86.

In Anglia se declanfeazS, afadar, transformarea capitalists a productiei, sub о forma care, mai tirziu, va fi prezentatS sub numele de "revolufie industrials": dominatia colonials, comertul cu lumea intreagS fi capita-lismul negustoresc antreneazS — о date cu dezvoltarea schimburilor — sporirea importurilor de produse de bazS (ceai, zahSr, bumbac) f i a pietelor de desfacere pentru textile fi produse manufacturate; impreimuirile fi cea dintii modcrnizare a agriculturii conduc la aparitia unui proletariat dezrSdScinat fi disponibil; spiritul ftiintific fi tehnic aplicat productiei suscitS о serie intreagS de inventii cu efecte economice crescinde; capita-luriledisponibile, obtinutein special depe urma comertului fi agriculturii, permit construirea de fabrici. Producjia va cref te considerabil87, numSrul salariatilor va spori, muncitorii vor fi tot mai organizati fi mai activi in lupta lor.

Statul a jucat, la rindul sSu, un rol important, prin mSsurile sale protec-tioniste, cu acordarea dc privilegii fi monopoluri; prin sprijinirea, din punct de vedere politic fi militar, a expansiunii comerciale fi coloniale; in sfirfit, prin instituirea unei "politii" de "vinare" a celor sSraci fi repri-marea mifcSrilor muncitorefti (legea din 1769, care califica drept felony distrugerea voluntarS a ma§inilor fi a dSdirilor ce le adSposteau, insti-tuind, pentru cei vinovati, pedeapsa cu moartea; trimiterea de trupe pentru inSbufirea revoltelor, afa cum s-a intimplat in 1779, in Lancaster, fi in 1796, in Yorkshire; legea din 1799, care interzicea coalizarea muncitorilor in vederea obtinerii unorcrefteri de salarii, a reducerii zilei de lucru sau a imbunStStirii condifiilor de muncS)88.

in centrul acestui proces, se situeazS ansamblul eterogen fi activ din care se va cristaliza viitoarea burghezie: membri ai aristocra(iei care inf iin-teazS intreprinderi comerciale, dar fi expIoatSri agricole ori miniere; mari negustori sau mari finantifti care ifi marcheazS reufita prin cumpSrarea de terenuri; negutStori care devin fabricanti fi apoi ifi creeazS propriile fabrici; comercianti fi fabricanji care devin bancheri: ei {in in minS toate afacerile tSrii. impreunS cu oamenii legii, autoritStile locale, fermierii instSriti, universitarii fi fejele bisericefti, vor fi acum patru sute cincizeci de mii de persoane cu drept de vot, afa cS interesele lor vor fi apSrate

T . S. Ashton, op. cit. p. 151. "Atelierele Darby produceau dnci plivl la §ase tone pe an, In jurul lui 1717, $i zecc pin5

la paisprezece mii de tone, c5tre 17rJ0. Bumbacul brut importat — §i, prin urmare, prelucrat, in cea mai mare parte, In Anglia — ajunge, de la cinci milioanc de livre in 1781, la trdzcci $i trei de milioanc in 1789 $i la jai/eci de milioane In 1802.

" P . Mantoux, op. cit., p. 419 s. $i 468 s.


inclusiv de Parlament (enclosure acts, legile cu privire la cei sSraci, legile antimuncitorepti etc.). insemnStatea lor va fi cu atit mai vizibila cu cit politica tSrii avea sS scape de sub controlul celor doi "regi germani", George 1 (1714-1727) pi George al II-lea (1727-1760). In perioada acestei monarhii constitutional, clasele care de{in puterea sint, in realitate, aristocratia traditional pi burghezia in ascensiune. Iar realitatea respective a fost rezumatS de Pitt printr-o formula celebra: "Politica britanica este comertuI britanic".

3. Progresele politicii economice ale liberaltsmului

Afirmarea pe scare tot mai larga a ideilor liberale ?i conptientizarea noii realiteti economice sint cele doue aspecte, strins legate Intre ele, ale acestui proces.

In Eseu asupra naturii ccmerfului tti general, scris in 1734 pi publicat in 1755, bancherul englez Richard Cantillon se distanta dcja de gindirea mercantiliste, aretind ce "prea marea abundente de bani, care, atita vreme cit tine, creeaze puterea statelor, le impinge totodate treptat, dar in chip firesc, inspre serecie"; el pregatepte apoi terenul fiziocratiei, punind in prim-plan rolul economic al proprietarilor de terenuri agricole. Da-vid Hume, in Eseuri economice (1752), subliniaze la rindul s3u faptul c3 bogetia nu rezide in abundenja de metale pretioase, intrucit aceasta, antrenind crepterca preturilor, conduce la dezechilibrarea balanjei comerciale. El analizcaza ccva mai inainte "avantajul comertului cu streinetatea, din punctul de vedere al crepterii puterii statului, ca pi a avutiei pi fericirii supupilor sai":

El duce la sporirea volumului de munca pi ii permite suveranului sS dirijeze partea considerata necesara inspre ncvoile statului. ComertuI cu strSinitatea procura, prin importuri, materii prime pentru noile manu-facturi, iar prin exporturi, crecaza о munca incorporata in acele produse speciale care nu pot fi consumate in tar«J. Pe scurt, un regat care are importuri pi exporturi din abundenji trebuie sS aib£ mai multe industrii. pi inca dintre cele care se осирЗ dc lucruri delicate sau de lux, decit un regat care se multumepte cu produsele sale nationalc. Cei dintii va fi apadar mai puternic pi, totodata, mai bogat pi mai fericit*v.

Hume subliniaze apoi, pinS la а о caricaturiza, logica liberale potrivit c3reia oamenii nu trebuie guvernati prin reglementari pi control, ci prin interesarea lor: "trebuie facut in ара fel, incit lecomia lor sa devina insa-tiabiie, ambitia lor nemasurate pi toate viciile lor profitabile pentru binele public" (Independenta parlamentului, 1741). Preluind perspec'iva nevvto-niana a atracfiei universale, el lasa sa transpare ideea ca din atragerea

**Citat dc H Denis, op. cit., p 1 4 2


mai multor interese, a multiplelor egoisme individuate, se poate na§te о noua armonie sociaia.

Adam Smith va fi §i mai explicit. Discipol al lui Hume, el duce mai departe analiza efectuata de acesta din urm& in Tratat asupra naturii untu-ne (1738). In Teoria sentimentelor morale (1759), Adam Smith incearcS sa legitimeze ordinea socials bazata pe urmSrirea intereselor individuate; el scoate in e v i d e n t §i aprofundeazS nojiunea de simpatie, apoi justifies bucuria mSririi §i a bog3|iilor de care beneficiazS unii:

I luzia p e c a r e ne-o d a incita iscusinta o a m e n i l o r §i ii l ine intr-o c o n t i n u e mi§care. Aceasta i luzie este cea care ii face s i cult ive pamintul in atltea feluri , sS fnal fc case in loc d c coc ioabc , s3 i n t c m c i c z e ora§e imense , sS n 5 s c o c e a s c l §i s3 perfecf ioneze §tiintele §i artelew . . .

El aduce in discufie — ca nou avatar al lui Dumnezeu, garant al armo-niei universale — a§a-numita "minS invizibilS":

О min3 invizibi la pare sa ii ob l ige a c o n c u r a la о aceea§i d i s t r i b u t e a lucruri lor necesare traiului p r e c u m cea care a r fi avut loc daca pamintul ar fi fos t f m p S r t i t In m o d e g a l t u t u r o r l o c u i t o r i l o r s a i ; a s t f e l , fa ra sa intent ioneze u n a s e m c n e a lucru, ba chiar fara sS 151 dea s e a m a , bogatul v i n e in i n t l m p i n a r e a in teresu lu i social §i a tnmulf i r i i spec ie i u m a n c . C o n f e r i n d pamintul , ca s 3 s p u n e m a§a, unui n u m S r restrins de oameni bogati , I ' rovidenta nu i-a abandonat p e c e i сЗгога pare a fi uitat sS le a c o r d e un tcren , c3ci, ei i§i au partea lor din tot ceea ce p r o d u c e acest pSmint*1 . . .

Inchizind ochii in fa{a dramaticei sSracii din jurul s3u, el merge pin3 la a scrie, referitor la oameni sarmani:

In privinta lucrurilorcareconstituieadevarata fericire, ci nu sint prin nimic inferiori celor care par s3 se gascasca deasupra lor. Toate categoriilc societajii sc afla la acela§i nivel, din punctul de vedexe al bunastarii corpului §i al seninatatii sufletc§ti, iar ccr§etorul care se incaizejtc la soare intins linga un gard are, de obicei, acea pace, acca Iini$te pe care regii о eaut3 dintotdeauna92.

Ales ca preceptor al unui tinar gentilom, Adam Smith c3l3tore$te in Europa (1765-1766). liintilne§te pe Voltaire, Quesnay. Turgot, D'Alembert, Helvetius frecventeaza saloanele. Zece ani mai tirziu, publica lucrarea CercetUri asupra naturii $i a cauzclor bogdfiei nafiunilor (1776).

El respinge sistemul mercantil, in numele interesului consumatorilor. Il ironizeaza pe Quesnay, un "medic foarte speculativ", dar recunoa§te

"Ibid., p. 177 "Ibid., p. 177 "Ibid., p. 178


important contributiei fiziocrajilor la ptiinta economiei, singura lor mare eroare fiind aceea de a considera "clasa meptepugarilor, a proprietarilor de manufacturi pi a negustorilor drept total sterile pi neproductiva". El prosiavepte "sistemul simplu pi upor al libertatii naturale", in care:

Orice o m , atita v r e m e cit nu incalca legile justitiei, r a m i n e pe depl in liber sa u r m e z e calea p e c a r e i-o arata propriul lui interes pi sa Ipi d c z v o l t e c u m dorcpte propria industr ie pi propriul capital , la concurenta cu o ameni i din toate celelalte categorii . Suveranul este, astfel. pe deplin eliberat de о sarcin3 p e c a r c nu ar avea c u m sa о tndepl incasca fara a se vedea e x p u s nelncetat Inpclaciunilor de toate felurile, pi cAreia nici о minte o m e n e a s c a , oricit d c inteleapta sau de priceputa, nu i-ar putea face fata de una s ingura : sarcina de a fi supra intendentul industr ie ! particularilor. d e а о o r i e n t a In directii le ce le m a i c o n v e n a b i l e pentru interesul general al societAtii" .

In acest sistem:

S u v e r a n u l u i nu ii r e v i n deci t trei Indator i r i ( . . . ) : sa a p e r e s o c i e t a t e a impotr iva oricarui act de v io len ja sau invazii (...); sa il protc j czc , atit cit e s t e posibi l , p e f iecare m e m b r u al societati i impotr iva nedreptat i i sau opresiuni i venite din partca unui alt m e m b r u al ei (...); sa ini t icze pi sa susf ina unele lucrari publice pi unele institutii'*1.

Sintem, cum se poate vedea, foarte departe de mercantilism... in continuare, Smith observa pi analizeazS realitatile timpului sau. El

descriecu minutiozitate diviziunea muncii intr-o manufacture obipnuita de ace, subliniind modul in care ca este legata de extinderea pietei pi a mecanizarii: "Diviziunea muncii este cea careia i se datoreaza, la origine, nascocirea tuturor acestor mapini destinate sa scurteze pi s3 upureze munca"95. Sa nu cadem insa intr-o eroare de perspective: lumea sa nu este cea a marii industrii; nici macaraccca a fabricii care utilizcaze forta aburilor pi sistemclc de mapini.

Lumea lui Smith este cea a capitalismului manufacturier; "fabricile" sale (decuic, ace) lucreaza cu muncitori "indeminatici"; meseriile la care el se refera ramin in sfera meptepugurilor traditionale (caicatori de postavuri, torcatori. tesatori. tabecari. croitori, cizmari, zidari, dulgheri, timplari, ebenipti, lacatupi...); el vorbepte apoi desprecomerciantii epocii (bacani, spijeri, macelari, brutari, bijutieri, frizeri), despre cei care se ocupS cu transporturile (vizitii, hamali, caretori de lectica, mateloti), despre fcrmieri, pastori, taietori de lemne.

inca din primele pagini ale lucrarii sale, Smith subliniaze importanta muncii: "Munca de fiecare an a unei najiuni este fondul primitiv care

"'A Smith. Texles dmsis. Dalloz. 1950. p 275 "Ibid., p. 275. *Ibid.. p. 51.


asigura consumului anual toate lucrurile neccsare §i inlesnitoarc traiului; lucrurile respective fie sint produsul imediat al muncii natiunii, fie sint cump3rate de la alte natiuni pe baza acelui produs'"*. Munca este "mSsura reaia a valorii de schimb pentru orice marflT*7; iar munca bSrbatului pi a femeii sale trebuie "sa le aduca ccva mai mult decit ceea ce este strict indispensabil existentei lor", daca vrcm ca ci sa poata cladi о familie.

Aceste observajii asupra muncii productive ("care adauga valoare obiectului asupra c3ruia se exercita") pi a muncii nonproductive sint strins legate de analiza sa a acumuiarii de capital. Dcoarece, in fond, capitalul este eel care il intereseazS pe Smith.

•Ц1 vede acest capital "functfonind" in jurul sau, tntrudtva la scara intregii omeniri:

El poate fi utilizat: 1) pentru a furniza soeieta(ii produsul brut necesar bunei sale func f ionan pi c o n s u m u l u i ei anual ; sau: 2 ) pentru a m a n u f a c t u r e pi prelucra accst p r o d u s brut , incit sa poata scrvi imediat c o n s u m u l u i pi bunei functionari a societatii : sau : 3 ) pentru a transporta , fie produsul brut, fie produsul manufacturat , din loeurile u n d e e le a b u n d a in cele u n d e li se s imte lipsa; sau: 4 ) in sfirpit, pentru a impar{i cantitafi le respect ivelor prod use in portiuni suf ic ient d e mici incit sa se s u p r a p u n a peste nevoi le zi lnice ale c o n s u m a -torilor. in pr imul m o d sint tn trcbuintatc capitaluri le tuturor celor c a r e se o c u p a de cu l t ivarea p a m i n t u l u i . d e a m e l i o r a r e a sau exploa tarea terenur i lor , m i n e l o r pi pescar i i lor ; al do i l ea m o d de ut i l izare le e s t e c a r a c t e r i s t i c capitaluri lor apartinind proprietarilor dc manufacturi pi d c fabrici; al treilca le es te specif ic ce lor apart inind negustori lor en gros\ iar al pa t ru lea ce lor apart in ind negustori lor cu a m S n u n t u I * .

El observa cum "funcjioneaza" acest capital: astfel, in cazul celui apar-tinind proprietarului de manufacturi, о parte "este folosita drept capital fix, in utilajelc industrici sale (...). О parte a capitalului s3u circulant este utilizata pentru a cumpara materii prime (...); dar о foarte mare parte a aceluiapi capital se imparte anual (...) intre diverpii lucratori folositi de catre proprietar"w.

p. 39. ""/bid , p. 70. "Ibid., p. 214. **lbid., p. 217. Atunci cind Smith vorbepte despre capitalul fcrmieruiui, ideile fiziocraticc,

pe carc In va critica ccva mai incolo. ics totupi la ivealA: "La sume egale, nici un capital nu angajeazA mai multA muncA productiv5 dccit ccl al fermienilui E vorba nu doar de oamenii de la fermA, ci pi de animalelc pentm aratul pAmlntuIui pi pentru cAraupie, care rcpre/.intA tot attfia lucratori prrniuclivi. De altfel. tn cultivarea pAmintului, natura lucreaza impreunA cu omul; pi chiar dacA munca ei nu costA nimic, ce produce ea nu este mai putin valoros


in acela§i timp insS, el percepe logica globala a capitalului, cea a acumularii. Respingind criteriul (pe atunci dominant) al balantei comer-ciale, el subliniaza importanta unei "alte balante", care "conduce. dupa cum ea este favorabila sau defavorabila, la prosperitatea sau decaderea unei natiuni":

Este vorba de b a l a n j a intre produsul anual §i c o n s u m . A§a c u m a m v3zut , dac3 valoarea d e s c h i m b a produsului anual es te in excedent fa{3 d e cea a c o n s u m u l u i a n u a l , c a p i t a l u l t r e b u i e s 3 c r e a s c a , in m o d a u t o m a t , proport ional cu cxcedentul respcct iv . in acest caz, societatca tr3ic§te din venituri le sale, iar ceea c e ea economise§te anual se adaugS in m o d firesc capi ta lului s3u §i se folose^te in a§a fel incit sa nasca un n o u surp lus al produsului anual1 0 0 .

Apoi el claseazS activitafile in func(ie de acest criteriu:

Dupa agr icul tura , capitalul utilizat in manufactur i este eel care va angaja cea mai m a r e canti tate de m u n c a product ive §i care va a d a u g a cea mai m a r e v a l o a r e p r o d u s u l u i a n u a l . C a p i t a l u l ut i l iza t in c o m e r t p e n t r u exportur i este, ca efeot, p e locul trei (...). Astfel , u r m i n d cursul firesc al lucruri lor , cea mai inare parte a capitalului unei socictati care ia f i in ja se i n d r e a p t a mai intii catre agricultura, apoi catre manufactur i 51, in cc le din urma. catre comertul cu str&inatatea , v l .

Aâdar, in epoca in care se incheie capitalismul manufacturier §i in care se pregate§te, prin aparitia fabricilor, era capitalismului industrial, Smith analizeaza un capital a c3rui acumulare, pe baza muncii productive, va permite "inibogatirea atit a poporului, cit ?i a suveranului". Influentat de ideologia Luminilor, a legilor naturale, a armoniei universale, el are incredere in "sistemul libertatii naturale" care seexercita prin intermediul piejei. Smith este impotriva intelegerilor dintre comercian{i §i dintre proprietarii de manufacturi: "Rareori oamenii deaceea§i profesieseaduna, chiar §i numai pentru a se destinde ori a se amuza, fara sa se nasca vreun complot impotriva clientilor lor sau vreo combinatie care sa duca la cre^terea preturilor"102. El este impotriva a tot ce ar putea restringe "libertatea muncii": "Patrimoniul celui s3rac consta in forja §i dibacia miinilor sale; or, a-1 impiedica sa i§i foloscasca propria forja §i propria dibacie in modul pe care el il gase§te de cuviinja, atita vreme cit nu aduce nici un prejudiciu altcuiva, inseamna о violare evidenta a acestei proprietati primitive. Este о u гифа re revoltatoare a libertatii legitime, atit a muncitorului, cit §i a celor care ar fi dispu§i sa ii ofere de 1исги"ш\

"ЧЫА, p. 264. "Ibid., p. 221 . ""Citat dc T. S. Ashton, op. cit., p. 168. ""Citat de P. Rosanvallon. U Capitalisme utcpique, p. 73.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I DE LA 1 5 0 0 Pf N A I N 2 0 0 0 95

Ceea ce implied acceptarea illegality» pi apiirarea, daca este cazul, a ordinii sociale existente: "Guvernarea civile, avind ca obiect siguranja proprie-tStilor, este, in realitate, iristituita pentru a-i apara pe bogati dc cei saraci"101.

Thomas Paine merge mai departe pe linia utopiei liberale. In Common Sense [Sensul comun] (1776), el precizeaza deosebirea dintre societate pi guvernare: "Societatea este produsul nevoilor noastre, guvernarea — al siabiciunilor noastre (...). Societatea este intotdeauna о binecu vin tare, in vreme ce guvernarea, chiar in situajia cea mai fericita, nu este decit un r3u necesar". Iar daca guvernarile care se apropie de forma republicana au un avantaj, el vine din aceea ca suveranului ii rdmin mai pujinc lucruri de facut. In Rights of Man [Drepturile omului] (1791), Paine vededisparind, intr-un fel, necesitatea guvernarii о data cu formarea unei societal de piata generalizata.

Depcndcnta mutuala pi interesu 1 reciproc al oamenilorcreeaza acest mare lanj care leaga societatea. Proprietarul de paminturi, arendapul, proprie-tarul de manufacturi, comerciantul, precum pi toate activitatilc prospers multumita ajutorului primit de fiecare de la toji ceilalti. Interesul comun regleaza raporturile lor pi se institute ca lege (...). Pe scurt. societatea realizeaza pentru ea insApi aproape tot ce ii rcvine guvernarii (...). De mip-carea neincetata a intereselor care, trecind prin milioane de canale, iriga umanitatea depind - mult mai mult decit dc ceea ce poate face mai bine о guvernare - securitatca pi prosperitatea individului ?i a colectivitatii"".

Fara a merge pina la a preconiza sau a cere desfiinfarea statului, clasa conducatoare, burghezia capitalista, va g3si aici un inepuizabil material ideologic. Iar unui dintre oamenii sai destat, pefuldeguvern William Pitt (al doilea) va declara in 1796, in faja Parlamentului:

Ginditi-va la situajiile in care interven{ia puterilor publico a jenat dezvoltarea industriei pi in care in tense cele mai bune au avut efecte dezastruoase (...). ComertuI, industria, schimburile ipi stabilesc singure nivelul, neputind fi decit dcranjate de niptc m3suri artificiale care, intervenind in derularea lor spontana, le impiedica sa ajunga la nipte rezultate fericite"*.

"«ЛИ.. p. 86. wlbui., p. 145,146. "bCitat dup3 Mantoux. t>/> tit., p. 412413.

R E Z U M A T U L E T A P E I A D O U A

Prin aparif ia fabricilor, sccolul al XVIII-lea este sccolul in care capitalismul ajunge la modul de productie care ii este propriu.

Acest lucru esle insa posibil datorite acumulerii de bogetiicare provin, in continuare, din doue surse de baza:

— tradi<ionala extorsiune a surplusului de munca tareneasca; — supraexploatarea colonials, sub diferite forme: jefuiri, munca silnicS,

sclavie, schimburi inechitabile, taxe fi impozite coloniale... Dezvoltarea pie{elor (interna fi mondiala), largirea schimburilor

comerciale impun creftcrea productiei: mai intii, in formele traditionale (manufacturi, munca la domiciliu), apoi, о data cu noile tchnici, f i in cadrul fabricilor, utilizatoare ale unei surse dc energie. Aici se afia о a treia sursa de valoare — deocamdata limitata. dar gata sa se extinda.

Astfel, alaturi de circulatia banilor (В - » Б'), de mica productie dc marfuri (М« —> В Mi), se dezvolta productia organizate pentru valorificarea capitalului:

Un fabricant, dispunind de о suma de bani В. cumpara marfurile M (mijloacele de productie mp f i forta de munca fm), le combina in productia P de marfuri, acestea "purtind" о valoare M' superioara lui M. Vinzarea lor ii va aduce о suma de bani В' - В + ДВ.

Aceasta evolujieeste inceputa de manufacturi fi definitivata de fabrici, cu atit mai ufor, cu cit exista о mina de lucru disponibila, datoratS ere?terii populajiei fi modernizarii agriculturii.

De-acum, daca acumularile statului se pastreaza in aceleafi sectoare ca fi in secolele precedente (drumuri, canale, porturi, flote. mijloace administrative), acumularile burgheziei amorseaza о mutatic decisive: firefte, ele continua sa fie reprezentate de о creftere a averilor personale fi a stocurilor de marfuri, dar se fac din ce in ce mai des sub forma capita-lului productiv (materii prime, mafini, fabrici).

Atenti la ce se intSmplS in jurul lor, Quesnay, Turgot, Smith sesizeaza instaurarea acestei noi logici: munca productive, degajarea unui "produs net" care va permite in special constituirea acclor "aconturi" prin care


bazele productiei vor putea fi largite sau ameliorate11'7. Agentul principal al acestui proces este burghezia ce se formeazS din

rindurile burgheziilor bancarS fi comerciala, ale negustorilor fi fabricantilor imbogStiti, iar in Anglia, fi dintr-o parte a nobilimii. Ea este noua clasa conducStoare, care cultiva peste tot un principiu-cheie: libertatea.

in Anglia, unde burghezia este legata de afacerile statului, e vorba mai ales de libertatea economica: libertatea ei dc a face comert, de a pro-duce, de a piati mina de lucru la nivelul eel mai de jos... fi, deci, de a se арЗга in fata coalitiilor f i revoltelor muncitore§ti.

in Franta, unde burghezia este in continuare (inuta departe de trebu rile statului, libertatea este una politica: suprimare a privilegiilor, constitutie, legalitate; aspiratiile la liberalismul economic sint insa fi ele prezente.

О data cu revolujiile franceza f i americana, о data cu declanf area "revo-lutiei industriale", se deschide о nou3 еросЗ, marcata de irezistibila ascen-siune a capitalismului.

In acela? i timp, capacitatea lui transformatoare devine tot mai vizibila11*: prin extinderea ariei pietelor (inclusiv la scara mondiaia), prin noile tehnici Si noile forme de organizare a productiei, prin transformarile care incep sa se contureze in sinul societatii. in special in Anglia.

Numai ca, daca fiecare dintre aceste aspecte putea fi ufor observat, mifcarea de ansamblu r amine inca greu descifrabila pentru contemporani: nu mai fusesera deja, in istorie, extinderi ale pietelor, progrese tehnice fi schimbari sociale? §i, apoi, nimic nu Lisa sa se intrevada ca aici ar fi ince-putul unei spirale a c3rei amplitudine va marca о ruptura fata de vechiul drum al socictatilor umane.

Dintre fortele transformatoare care actioneaza in sinul societajilor europene, statul ramine, cu siguranja, cea mai puternica; lui avea sa ii revina sarcina de a crea conditiile pentru о piata nationala, de a incuraja fi proteja innoirea productiilor, de a asigura ordinea sociala in faja rabuf-nirilor protestatare, de a organiza cuceriri fi dominatii in restul lumii. $tiinta, prin mai multe aspecte ale sale, uimefte, fascineaza spiritele lumi-nate; dar nu pentru efectele concrete imediate este ea laudata, ci pentru promisiunile pe care le con{ine fi pentru progresele pe care le anunta. Qt despre importanta capitalului fi a capitaliftilor, exista unii economifti care о presimt ori о pcrcep; dar nici unui dintre ei nu ifi imagineaza imensul potential de revolutionare a productiilor, pietelor, societStilor fi lumii, care se afla in acef tia.

""Mai tir/iu, Marx va anali/a acest fapt in lermenii unei "categorice supuneri a muncii f j j a de capital": tehnicile ramin cclc ale mc$tc*jugarilor $i manufacturierilor; principala modalitate de extorsiune a plusvalorii {inc de intensificarea lucrului §i de prelungirea timpului de munc.V Vczi K. Marx. Un Cliapitre inidit du Capital, Paris, Union generate d'editions, 10/18.1971.

""Pasaj scrLs tn 1999

b.

3. I R E Z I S T I B I L U L A V I N T A L C A P I T A L I S M U L U I I N D U S T R I A L (1800-1870)

Care este, apadar, drumul parcurs de-a lungul a trei secole? !n 1500, in numcle Domnului pi al regelui, mai multe expeditii armate cuceresc teritorii largi in cele doua Amend, masacreaza baptinapi, jefuiesc pi aduc regatelor lor comori fabuloase. La sfirpitul secolului al XVlII-lea, in numele Naturii pi al Libertatii, economiptii, dornici s5 descopere sursa bugafiei, descriu conditiile acumul&rii de capital.

A fost vorba, mai intii, de bogajia principelui; apoi, pentru о mai buna finantare a regelui, deimbogatirea natiunii, in special prin exporturi; mai departe, urmarindu-se acelapi scop, s-a enuntat importanta manufacturilor pi a muncii la nivel national. Acum este adusa in prim-plan munca productive: ea permite obtinerea unui surplus care, la rindul sau, constituie suportul pentru о productie la scara largita.

In jurul regelui s-a faurit unitatea nationaia, impotriva feudalitatii, dar pi a celorlalti regi, pi in urma unor cumplite serii de razboaie. Pentru a se dezvolta, clasa in ascensiune, se adapostepte sub aripa regala, de unde va putea rivaliza cu nobilimea; ea se folosepte de ideile mercantiliste ca s3 ipi promoveze propriile interese, dupa care fracjiunile sale cele mai putemice pi mai avansate adopta ideile liberale. Astfel, la sfirpitul secolului al XVIII-lea, ideea de najiune se afirma impotriva regelui.

Credinja in Dumnezeu pi aristocratia, religia pi autoritatea specific feudalists asigurau coeziunea sociaia. Credinta in Dumnezeu se modifica о data cu Reforma, iar prin operele filozofilor se abstractizeaza ori se dezagrega; la rindul ei, nobilimea. prinsa intre rege pi burghezie, ipi va pierde puterea pi privilegiile. Reflectiile asupra contractului sodal, asupra regimurilor politice, asupra democratiei vor oferi burgheziei forma institutionaia pi justificarea acelor tipuri de guvernare pe care le va controla: de-acum inainte ea poate sa se lipseasca de prezenta regelui.

Dominatia coloniaia, jefuirea, exploatarea sclavilor importa(i ori a indigenilor inrobiti constituie, in tot acest interval, о sursa importanta de inavutire pentru tarilecolonizatoare. tn veacul al XVI-lea, esentialul trecea in visteriile regale; in secolul al XVIII-lea, el umple in primul rind punga

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 Pf N A IN 2 0 0 0 99

finantiptilorpi a companiilor comerciale. Numai ей deja conflicted de interese Ii ridica impotriva burgheziilor din Europa — In numele ideilor de democrajie pi libertate — pe urmapii coloniptilor europeni; aceiapi care, pe proprictatile lor, se folosesc de munca sclavilor pi ii masacreazS pe indieni.

Monopolul pi concurenta, acfiunea statului pi ini{iativa particular^, piaâ mondiala pi interesul national sint prezente laolaltS, sub diverse forme, de-a lungul intregii perioade de formare a capitalismului. Acest proces de formare va fi animat de burgheziile nationale, sustinut sau apSrat de statele najionale, suportat de lucrStorii din tarile respective pi de celelalte popoare ale lumii supuse ori dominate de catre acestea.

Intervalul 1790-1815 va fi marcat de Revolutia franceza pi de razboaiele care sfipie tarile Europei. Depi mai putin spectaculoasa, о alta revolutie — declanpata in Anglia — conduce la instituirea pi extinderea logicii capita-liste a producjiei : exploatarea unui nun\3r crescind de muncitori pi produccrea unei cantitaji tot mai mari de marfuri; acumularea vertiginoasa debogatii, la un pol, iar la celalalt, agravarea starii desaraciei. Prin procesul de industrializare din secolul al XlX-lea, aceasta logica se va impune cu tot mai multa forta in sectoare din ce in ce mai largi ale societatii.

Inca de la inceputul veacului, asprele confruntari ideologice ilustreaza ascutirea contradictiilor pe care le angajeaza о astfel de evolutie.

C o n f r u n t a r e a de idei d e la inceputul veacului

La inceputul secolului al XlX-lea, dezvoltarea capitalista a industriei, declanpata in Anglia, este departe de a se fi impus ca linie dominanta. Se afirma acum о noua g e n e r a t e de manufacturieri, de fabricanti, de industr ia l (J.-B. Say in Franta, D. Ricardo in Anglia) pi apar primii lor purtatori de cuvint; cu toate acestea, burghezia industr ia l nu constituie deocamdata о patura sociala coerenta. Lucratorii din fabrici — prinhre ei aflindu-se un mare num&r de femei pi copii — sint supupi disciplinei nemi-loase a producjiei mecanice pi cumplitei amenintari cu saracia: dezr3-dacinati, lipsiti de о cultura a lor §i de stabilitate, ei nu reprezinta inca о clasa sociala.

in schimb, clasele vechii societal continua sa fie bine reprezentate: no-bili §i proprietari de paminturi; agricultori, meptepugari, pravaliapi. Ei sint sensibili la schimbarile care incep sa-i afecteze, iar din rindul lor, adeseori, se ridica voci care critica transformarile in curs, fie in numele valorilor tTecutului (Burke in Anglia, Bonald pi Maistre in Franta), fie in numele unei noi societati, care sa fie conceputa pe baza normelor rajionalitatii pi echitatii (Godwin pi Owen in Anglia, Saint-Simon pi Fourier in Franta).

Principalele idei enunjate in dezbaterile acelor ani vor fi reluate in toata prima jumatate a veacului XIX, iar in unele cazuri, de-a lungul intregului secol, sau chiar pina in zilele noastre.

100 M I C H E L B E A U D

1. Bogafii §i stiracii

VV. Godwin incrimineazS, intre allele, inegalitatea pe bogajii in favoarea сйгога ea lucreazS:

Co poate fi mai jignitor decit acumularea in numai citeva miini a unor bog£|ii excesive §i a obiectelor de lux, alaturi de suprimarea totals a bun3st3rii, a mijloacclor pcntra un trai simplu, dar indcstulat, al cclor mai mul{i? Se poale calcula c5 un rcge, chiar intr-o monarhie strfmtoratS, prime§te ca salariu pentru oficiile sale un venit echivalent cu munca a cincizeci de mii de oameni! $i nc gindim, apoi, la partea rezervata consilierilor sii, nobililor, burghezilor avuji care vor s3 ii imite pe aristocrat, copiilor acestora §i aliatilor. Hste de mirarc ca in astfel de tari. categoriile inferioare alecomunitatii sint covlrîte de povara s3r3ciei a trudei neomene$ti'?

Ceea ce denunta el este exploatarea celor ce munccsc:

Intr-osocietatedvilizata, orkeavutie este produsul unei industrii umane. A fi bogat inseamni, in primul rind, a avca patenta care autorizeaza un om s3 dispun3 de produsul industriei unui alt om (...). Partea care doming §i guverneaz3 comunitatea este asemenea leului care vineaza alaturi de animalcle mai slabc. Mai fntli proprietarul terenului ia о parte dispropor{ionat de mare din produs, dup3 care este rindul capitalistului s3 se arate la fel de vorace. Intr-un alt tip de societate ins3, ne-am putea lipsi de aceste dou3 clase, a§a cum apar ele ast3zi (...). Oricare ar fi formele lui particulare, sistemul este eel care ii confcr3 omului puterea de a dispune de produsele industriei unui alt om. Nu exists aproape nici un fel de bogfttie, de cheltuiaia sau de lux, in cadrul unei societal civilizate, care sa nu aiba in spate munca unor miini (...). Once pcrsoana poate s3 calculeze, la fiecare pahar de vin pe care il bea. Ia fiecare obiect cu care se impodobef te, citi indivizi au fost condamnati la sclavie §i la epuizare, la о truda neincetata, la о hrana insuficienta, la un efort f3r3 de repaos, la о deplorabiia ignorant $i la о inscnsibilitate brutala, pentru ca el sa aiba aceste lucruri de pret (...)• Proprietatea este produsa de munca zilnica a oamenilor de astazi Tot ceea ce str3mo§ii lor au lasat posesorilorde acum este о patenta mucegSita pc care ace§tia din urma о flutur3 ca pe un inscris ce le-ar da dreptul s3-i smulga aproapelui lor ceea ce el produce2.

Godwin pune apoi in discutie logica sociala a acestei exploatSri:

§i daca, inegalitatea fiind astfel introdus3, membrii cei mai saraci ai comunitatii slnt fie atlt de deprava i pentru a dori, fie intr-o situajie intr-atit de nefericita pentru a trebui sa se fac3 singuri servitori cu simbrie, adica

'AM Equity concerning political Justice and its influence on Moral and Happiness (1792), citat dupa J. Jaurcs, Hhtoire soaalistc de la Ravlutwn franqaise, t. IV, p. 516.

''Ibui, p. 519, 522 Termenul "industiic" cstc utiliv-.it aici in seivsul larg. curent in epocS, de activitate, munca.


lucrStori la о persoana mai bogatS, tot nu ar fi. probabi l , un r3u pe care interventia guvernSri i s5 ii poatS cori ja. Cind a m a juns insS in accst punct , este deja dificil s5 mai stSvil im cre$terea acumul3r i i In cazul unui om, a saraciei §i napAstuirii In cazul altuia5 .

Ea invadeazS sfera ideilor a valorilor: "Spiritul opresSrii, al servilitatii, al fraudei, iatS roadele imediate ale sistemului actual al proprietatii"4.

Reverendul Thomas Robert Malthus observS aceea§i inegalitate, aceea§i sSrScie, aceea§i opresare a celor nap&stui(i, insS acuzajiile lui se indreapta impotriva celor sarmani. HI porne§te de la douS postulate:

In pr imul r ind, hrana este necesara oameni lor ; in al doi lea rind, pasiunea dintre s e x e es te i v x e s a r a se va men j ine , fn general , a$a c u m se prezinta ea astAzi (...). Cons ider ind postulatele mele ca sigure, afirm ca puterea populat ie i es te infinit mai m a r e decit puterea pamintului de a p r o d u c e a l imente le t rebuincioase omulu i . In masura in care nu int impina vreun obstacol , popu!a{ ia create u r m i n d ritmul unei progresi i gcometr i ce . fn schimb, cantitatea d e a l imente nu poate create decit in progresie aritmetica. Ni$te m i n i m e cuno$t inte in domeniul c i frelor slnt suf ic iente pentru a se in je lege imensi tatea primei puteri in c o m p a r a j i e cu cea de a d o u a . Prin legea naturii noastre, c a r e face ca hrana sa fie indispensabi la viefii omului , e fecte le ce lor doua puteri inegale trebuie sa fie cons iderate totu§i c a ega le . Aceas ta i n s e a m n a ca penur ia de a l imente ac f ioneaza asupra popula j ie i ca о frin3 p u t e m i c a §i constanta . Penuria respect iva trebuie s3 se manifesto c u m v a §i ea este resimlita , in mod obligatoriu, de о mare parte a p o p u l a t i e i .

Filantropul, legiuitorul nu pot face nimic: "Nu sta in puterea celor bogaî sS le dea sSracilor о ocupaîe §i о piine; in consecinta, saracii, prin !nsa§i natura lucrurilor, nu au nici un drept s3 le ceara a§a ceva"6. "Nici un sacrificiu al celor bogali, mai ales in bani, nu va putea evita vreodata revenirea saraciei in rindul claselor inferioare ale societatii (...)"7. Deoarece, pentru Malthus, aceasta este, in esenfS, ochestiune de morals individuals: "E treaba fiec5ruia, pentru propria lui fericire, sS amine a se stabili undeva, pin3 cind prin munca §i economii el va fi in stare s<1 facd fata nevoilor familiei sale"'. Din acest moment, sSracul, nSpSstuitul, se face vinovat de nerespectarea legii firii:

4bid.. p. 526-527 *Ibid„ p. 531. %ESMI sur la loi de HI population et ses effete sur It perfcctionnement futur de la sociiti. avec

des remarques sur ten speculations de M. Godwin. M. Condorcet et d'autres auteurs, 1798, citat dupi J.-M. Poursin C. Dupuv, Malthus. Seuil, p. 16.17.

4btd.. p. 3 2 7lbid., p. 34. 4bid., p. 33.


S 5 il lAsam a§adar p e acest om vinovat s3 isp3§easca pedeapsa cu c a r e tl s a n c t i o n e a z l natura. El a act ional impotr iva caii rationale c e i-a fost c lar arStatA. a§a c3 nu poate acuza pe n imcni , dac3 fapta c o m i s i a re urm3r i nep lScute pentru el. ci numai pe sine se c u v i n e a se invinui . Accesul la asistcnta parohialS trebuie s3 ii fie i n t e r n s . Iardac.1 operele de binefacere part iculare ii v in tolu§i in a jutor, intercsul umanitat i i cere in m o d imper ios ca spri j inul respectiv s3 nu fie prea abundent . El t rebuie s5 <jtie c3 legi le firii, ad ica legi le lui D u m n c z e u , 1-au c o n d a m n a t s3 tr3iasc3 in l ipsuri , pedeps indu-I pentru faptul de a le fi ncsocot i t (...). Va рЗгеа, poate , о m3sur3 prea asprA ca о mamA §i copii i s3i, c a r e nu au n imic a-$i repro§a, s3 sufere din pricina relei condui te a capului de familic . Dar §i aici es te tot о lege necl inti ta a naturii*.

Relulnd aceste idei intr-o lucrare mai complexS §i mai elaborate, Escu despre prittcipiul populafiet (1803). reverendul Malthus devine aproape poetic intr-un pasaj celebru. care va fi scos InsS din editiile ulterioare:

DacA un o m care se na§te intr-o lume deja posedata nu poate obt ine de la p a r i n g s3i hrana pe care le-o cere, dac3 societatea nu are n e v o i c d e m u n c a lui, el nu arc dreptul s3 pret inda nici cea mai mic3 p o r t i e d e mincare §i, de fapt, el es te c u m v a de prisos. La mare le banchet al naturii , nu exista nici un tacim liber pentru el. Natura ii porunce§te s3 piece §i va p u n e chiar ea ordinul in aplicare, dac3 omul respectiv nu poate recurge la compas iunea meseni lor de la banchet . In cazul in carc mesenii se string unit in altii §i ii fac loc, alti intruî apar imediat , cer ind aceea$i favoare. Z g o m o t u l plato-ur i lor cu mirvcare pentru toti cei c e sosesc u m p l c sa la d e n e n u m a r a t e solicitari . Ordinea $i a rmonia festinului sint lulburate, bel§ugul care exista i n a i n t e s e p r e s c h i m b a i n str imtorare , iardesfAtarea meseni lores tedis t rusA d e spectacolul sArAciei §i stinjenelii care d o m n e s c in toate col tur i le sAlii, p r e c u m $i de zarva supAr3toare a color furiosi cA nu gasesc bucate le pe care fusesera fnvatati s3 le pr imeasca. Mesenii realizeazA prea tirziu eroarea p e c a r e au c o m i s - o incaicind ordinele s t r i d e in privinfa i n t r u s i o n ordine d a t e de marea d o a m n 3 a banchetului 1 0 .

lata cum puteau fi facute sufletele milostive sa considere cu totul indreptatita teribila mizerie in care trSiau la vremea aceea muncitorii §i cea mai mare parte a populatiei de rind. Pentru spiritele rationale, economi^tii vor arata chiar "necesitatea §tiintificS" a sarSciei: nu rezulta ea din "legea implacabilS a salariilor"? Jean-Baptiste Say descrie in ace§ti termeni modul in care un salariu ajunge sa fie stabilit: " G n d (...) cererea ramine in urma fata de mul(imea celor ce se ofera s3 munceasca, d§tigurile lor scad sub nivelul necesar menjinerii clasei la acela$i numar de persoane. Familiile cele mai impovarate de copii §i de infirmitati pier; astfel, oferta

"Ibid., p. 33 luCitat dupA HUtoirc gtnirale des civilisations, t. V, p. 526.

1 S T O R I А С A P I T Л L 1 S M U L UI D E L A 1 5 0 0 P i N A I N 2 0 0 0 103

brafelor de muncS scade; iar brajele de muncS fiind mai purine, lefurile cresc"" . Ricardo, descriind acela§i proces, il va considcra necesar: "Asemeni oricSrui alt contract, salariile trebuie s3 fie lSsate in seama concurenfei deschise §i libere a pietei, §i sa nu fie niciodata dirijate prin interventia legiuitorului". Din acest motiv, el va incrimina legile engjeze referitoare le cei sSraci: "In loc sa ii imbogateasca pe saraci, ele tind s3 ii sarSceasca pe cei bogati"12.

2. Confrutitarea celor dona utopii

In linii mari, inca de la inceputul veacului al XlX-lca se contureaza doinl viziuni utopice asupra unei lumi viitoare, amindoua garantind fericirea tuturor: viziunea liberala, pe de о parte, iar pe de cealalta, viziunea intemciata pe organizarea societajii, cea care, in a doua treime a secolului, va fi calificata drept "socialista".

"Lasaii lucrurile s3 mearg3 de la sine", spusesera Turgot §i Smith in fa{a organizarii decorporatii, in fata politicii mercantiliste, a monopolurilor marilor companii §i a manufacturilor care beneficiau de privilegii. "Lasati lucrurile sa mearga de la sine", vor spune, fara nici о opreli§te, " econo-m i c " secolului al XlX-lea.

Pentru Say, Proprietatea, Libertatea, Prosperitatea sint indisociabile: proprietatea asupra terenurilor productive §i a veniturilor ce se pot obtine de aici; libertatea in ce prive?te utilizarea acestor terenuri: "Orice restrictie care nu este necesar3 protejarii drepturiJor celuilalt inseamna un atentat la proprietate"13; prosperitatea pentru toji — pentru eel sarac §i pentru eel bogat —, c3ci "interesele lor sint exact acelea§i". Fire§te, "este un mare necaz sa fii sarac, dar necazul e §i mai mare atunci cind e§ti inconjurat de sarmani ca tine. Atunci cind nu ai bogatia ta. trebuie sa le-o dore^ti macar celorlalti. Un om nevoia§ dispune de infinit mai multe mijloace pentru a-§i ci§tiga existenta §i a ajunge la un trai indestulat daca se afla in mijlocul unei populatii bogate, decit daca este inconjurat desaracica el. $i observati c3, aici, speranta nevoia§ului nu se bazeaza pe milostivenia celui bogat. Ea se bazeaza pe interesul acestuia. Este in intcresul bogatului sa ii ofere celui sarac un teren pe care sa-1 cultive, unelte, ingra§aminte §i seminte care sa-1 hraneasca pina la recolta"14.

Pentru Ricardo, echilibrul este asigurat de liberul joc al pietei. adica de legea cererii §i a ofertei. E vorba de un echilibru economic, dar §i de echilibrul dintre trei clase ale societatii (proprietarii de paminturi, posesorii

"Cours eoinplrt d'iconomit politique pratique, 1828-1829, citat do H Denis, op cit , p 295 12Principe* de IVconoinie }>ditique ft tie iimpdt, 1817, trad. fr., Calmann-Livy, 1970, p. 76, 77. ,}Cours complet.... in J.-B. Say, Textes dwisis, Dalloz, 1953, p. 195. uCours complet..., ibid., p. 194.


de capitaluri §i lucratorii), chiar daca interesele lor par sa fie contradictorii. E vorba apoi de echilibrul dintre natiuni, jocul costurilor comparative §i al specializarii garantind interesul reciproc al tuturora.

In acest spirit se dezvolta §i se afirma ceea ce am putea numi "utopia liberaia": proprietatea, libera initiative §i liberul joc al pietei trebuie sa asigure cea mai buna lume cu putinja. Aceasta implied reducerea dt de mult posibil a oricaror intervenjii din partea statului:MAcjiunea guvema-mentaia se limiteazS, in esenta, la a face sa domneasca ordinea, securitatea, justitia. va scrie Bastiat. in afara acestor limite, ca inseamna uzurparea con§tiintei, a inteligentei, a muncii, intr-un cuvint a Libertatii umane"'5. $i in rest? Ldsati lucrurile s3 meargd de la sine! Mai pu(in, bineinteles, in cazurile in care trebuie "impudicatc lucrurile necinstite". !n schimb, "in privinta lucrurilor nevinovate in sine, precum munca, schimbul, inv&t&mfntul, asocierea, banca etc., trebuie totu§i optat. Statul poate sa le lose, ori si le tmpiedice a se mfSptui. Dac3 le lasa, vom fi liberi §i foarte eco-nomic administrate nimic nu costa mai ieftin decit ISsatul in pace. Dac3 le iwpiedicli, vai de libertatile noastre §i de propriul nostru buzunar!"16

Aceasta "utopie liberaia" a avut inca de la inceput abilitatea de a se prezenta ca "fondata §tiintific": "Economist» [adica liberalii], mai scrie Bastiat, observa omul, legile organiz3rii sale §i raporturile socialece rezulta din aceste legi". \JX polul opusseafia demersulsociali§tilor: "Socialist» i§i imagineazd о societate fantezista §i apoi un om adaptat acestei societati"17.

Caci utopiei Iiberale i se opun utopiile egalitariste, sociale, asocia-tioniste, care vor ficalificate in anii 1830 printr-un singur termen: socialiste.

Ele slnt ilustrate, In timpul Kevolutiei franceze, de scrierile lui L'Ange §i Babeuf, §i de toata conjuratia Egalilor. Tonul II dau citeva fraze din Manifeste des Egaux [ManifestuI Egalilor], redactat de Sylvain Marechal:

Popor al Fran{ei! Vreme de cincisprezece veacuri ai trAit in sclavie si, prin urmare, in suferinta. De §ase ani incoace abia daca mai respiri, a§teptind libertatca, fericirca, egalitatea. Egalitatea! Cea dintii dorinta a naturii, cea dintii trebuinta a omului principalul nod al oricArei asocieri legitime (...). Ei bine, noi tinem de-acum incolosa traim §i sa murim egali, a§a cum ne-am nascut: vrem egalitatea reaia sau moartea; iatd ce ne trebuie noua (...). Revolutia franceza nu este decit vestitoarea unei alte revolutii, mult mai man, mult mai importante, si care va fi §i cea de pe urma (...). A venit momentul s3 intemeiem REPUBLICA CELOR EGALI, aceasta mare casa deschisa tuturor oamenilor. 7.iua restituirilor complete a sosit. Voi, familii

"Preface la Hamionies camomiques, 1845; citat dupa Louis Baudin, Frederic Bestial, Dalloz. 1%2. p. 24

'"Jacqucs Bonhommc, nr. 1, iunie 1848, ibid., p. 161. "Prefata la Harmonies cconomiqucs. ibid., p. 19.

I S T O K I A C A P I T A L 1 S M U L U ! D E I .A 1 5 0 0 P i N A SN 2 0 0 0 105

ch inui tc , veni{ i s5 v i a$eza(i la masa c o m u n a fntinsa de na ture pentru totf copiii s5i (...). Indata dupa rcvolu j ia accasta vcritabila, v3 vc|i s p u n c cu mirare : C u m ? ! Fericirea c o m u n S t inea de atit de puîn lucru? N u trebuia decit s5 ne-o dor im. Ah, de c e nu nc-am dorit -o mai devreme 1 8 ?

Keprezentativi sint, de asemenea, Saint-Simon §i Fourier, amindoi admiratori ai lui Newton §i fascinaji de armonia n&scuta din atractia universale. In visul s3u din 1803, Saint-Simon vede administratia P3mfntului incredintata unui "Consiliu al lui Newton" aldttuit din savanti §i arti§ti19 in Vteoriedesquatremouvements[Tcoriacelorpatru mi§cdri] (1808), Fourier vorbe$te despre legea unica, general^ §i constants a "atractici patima§e"; falangele, spune el, ni$te societal complete §i autonome de о mie opt sute de persoane, trebuie s3 constituie, in falansterele lor, celulele de baza ale unei noi "armonii universale". Utopia este aici in plin avint: certitudinea vie a unei alte lumi, a unei alte societSJi aflate la indemina oamenilor. Saint-Simon va acorda mai multa atenîe "Industrie!", adic3 diverselor forme ale activitajii productive; el va pune in prim-plan rolul industria§ilor, li se va adresa muncitorilor §i va fi preocupat de imbuna-tatfrea condi(iilor de v i a 0 "ale clasei celei mai numeroase §i celei mai sarace"20. Fouriercritica incoerentelcsocietatii pecareelonume§te "lume pedos", precum §i supunerea la "munci respingatoare";el propune "lumea in buna rinduiaia" — acea "lume noua" care va avea о structure societara pc baza "industriei naturale cu adev&rat atragatoare" §i a c3rei celuia de baza va fi falansteruF'.

Mai pragmatic, Owen a fost, la capatul unei cariere fulgerftoare — la nouSsprezece ani era director de producjie al unei filaturi, la dou3zeci §i opt de ani patron al unei mari filaturi —, unul dintre cei dintii "patroni sociali" ai industriei capitalists in primul sfert de secol al XlX-lea, fabrica sa din New Lanark este un model pe care vin s3-l vada oameni din toate colturile lumii. Mai departe, Owen pl3nuie§te s3 reformeze intreaga societate; el pune in discufie religia §i familia §i pierde astfel sprijinul burgheziei liberale; apoi incearca — prin crearea lui New Harmony, in Sta-tele Unite — s3-§i puna in practice ideile utopice, practic un amestec de

]'Lc Manifeste des Egaux (1796) nu a fost publicat atunci din pricina a dou3 fraze la care nu au putut subscnc toti Egahi: "53 piarii, dacS trebuie, toate artelc, numai s3 ne r5m1n£ egalitatea reals" §i: "Dispireti odat£. revoltitoare distinct» (..) intrc guvemanji guverna[i". Dupi G. M. Bravo, Les Socialities avant Marx. Maspcro, 1970, t. I, p. 65-68.

"Lettre dun habitant de Geneve A ses contemporams. 1803 *L'Industric, 1817-1818; Du uptime industriei, 1821; Henry de Stint-Simon й Messieurs les

ouvriers, 1821; Nouveau Christianisme, 1825. ilTraittde I'association domestiqueet agricote, 1822; Le Nouveau Monde industrieiet sxietaire,

1829; Pitges el charlatanism/- des deux sectes de Saint-Simon et d'Ouvn, 1831; la Fauns* Indu-strie morceUe, rtyugnante, mensongire, et Vantidote. I'industrie iiaturclle. attrayantc, vendique, 1835-1836


cooperate comunism: va fi ins5 un e$ec (1824-1829); Owen va deveni atunci un animator al mi§carii muncitore§ti britanice, apoi un propagandist neobosit al convingerilor §i credinjelor sale22.

A§adar, in fa{a utopiei liberale (bunSstarea omului asigurata de liberul joe al cererii §i ofertei, in toate domeniile), vin sa se etaleze utopiile socia-liste (bundstarea omului asigurata printr-o organizare adecvata a societatii). Prima a luat foarte repede un aer §tiin|ific ("legea cererii §i a ofertei", "legea implaeabila a salariului"); celelaltc au avut tend in Ja de a degenera In credinfe mistice §i sectare. Prima a fost reluata §i intrebuinjata de aripa negustoreasca a burgheziei de fiecare data cind avea nevoie de un cimp dcschis de acîune (impotriva reglementarilor $i c o r p o r a t o r , impotriva monopolurilor privilegiilor, a legilor referitoare la cei s3raci sau a protecjionismului); celelalte vor avea ecou In rindul tehnicienilor (Saint-Simon), dar mai ales al micii burghezii (me§te§ugari, prav3lia§i) §i al paturilor рюри1аге (meseria$i muncitori).

Marx va da utopiei socialiste о versiune $tiin(ifica, stabilind, pe baza analizei istorice §i economice a capitalismului, ca acestuia ar trebui, "in

• mod necesar", s3-i urmeze comunismul; multiplele realizari asociajioniste cooperatiste, luptele populare§i muncitore§ti, formarea §i maturizarea

claselor muncitoare vor inradacina §i concretiza proiectul socialist".

3. De unde vin bogtifiile?

Dupa aparijia cdrtii lui Adam Smith, aceasta intrebare fundamentaia avea s5 fie reluata de mai multf economijti, opunlndu-l, in principal, pe englezul David Ricardo francezului Jean-Baptiste Say.

Nascut In 1772, fiu al unui bancher israelit emigrat in Olanda, curtier de valori de la virsta de doudzeci §i doi de ani, Imbogatit de pe urma s p e c u l a t o r cu actiuni, David Ricardo se retrage din afaceri 1a patruzeci §i doi de ani, cumpSrS о proprietate funciara §i devine membru al Parlamentului in 1819, la doi ani dup3 ce publicase principala sa lucrare: Principii ale economiei poitice $i ale wipozitifrii. Nascut in 1767, fiu al unui negustor protestant revenit de la Geneva (unde familia sa se exilase, dupa edictul din Nante) la Lyon, Say lucreaza ca funcjionar intr-o banca, apoi c3iatore§te In Anglia §i se inroleaza ca voluntar in campania din 1792; in continuare, el frecventeaza cercurile "ideologice" ale vremii, colaboreaza la La Decade, iar In 1803 publica Tratatul de economic politics, sau simplH expunere a modului deformare, distribuire ft consuntare a bogfttiilor, dezapro-blnd mSsurile autoritare ale Imperiului, el refuza posturile care ii slnt

"A New View of Society, 1812-1813; Ob&rvalions on the effects of the manufacturing system, 1815; Report to lite country of Unark, 1815-1821; Hook of the new moral world, 1840.

BVezi M. Bcaud, Le Socialisme <i I'tprcuve de Ihistoire, cap. 1.

I S T O K I A C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 I'INA I N 2 0 0 0 107

oferite §i infiinteaza о filature de bumbac (1806-1814); pe timpul Resta-urafiei, dat fiind сЛ economia politick — pe atunci zugrevite in culorile anticlericalismului §i liberalismului — era considerate ca subversive, nu va putea tine prelegeri decit la Ateneu, institute particular^ delnvatemint superior (1816-1817 §i 1818-1819), §i la Conservatorul de Arte §i Meserii (incepind din 1820); Say va trebui se a§tepte pln5 in 1830 pentru a dobindi, cu putin inaintea mortii, о catedre la College de France14.

Ideile sale fundamental le va rezuma In Catehismul de economic politico din 1817:

— Este posibilS crearea bogHfiei? — Da, Intrucit pentru aceasta este suficient s3 se creeze о valoare ori s3 s e s p o r e a s c i va loarea deja existenta in lucrurile pe care le det inem. — Cum conjrrim valoare unui obiect? — Dindu- i о uti l i tate p e care nu о avea inainte. — Cum creftem valoarea pe care lucrurile о au deja? — S p o r i n d u - l e g r a d u l d e ut i l i ta te p e c a r e il avoau a tunc i c ind l e - a m dobindi t ( . . . ) a . — Cui aparfin produsele create zi de zi in cadrut unei uafiuni? — Ele apartin industria§ilor, capitali§tilor, proprietari lor de terenuri care , fie prin efortul lor. fie prin mi j loacele p e care le detin. stnt autorii acestor produse , §i pe care i -am numit , In consecinta , p r o d u c a t o r i * .

lata pusa una dintre bazele ideologice ale gindirii economice din secolele al XlX-lea §i al XX-lea: a produce inseamna a create utilitatea; la aceasta concureazd trei "factori productivi" — capitalul. munca, terenul —, care vor fi retribuiji proportional cu contributia lor.

Ricardo I$i va exprima dezacordul In aceasta privinta: "Utilitatea, ii va scrie el lui Say, referindu-se la Catehism, sta cu siguranta la baza valorii, dar respectiva valoare nu poate fi niciodata estimate prin gradul de utilitate al mdrfii. О marfa greu de produs va avea intotdeauna mai multe valoare decit cea produse cu u§urinte (...). Pentru a avea valoare, о marfe trebuie se fie utile, dar numai dificultatea producerii ei este adeverata mesure a valorii respective. Din acest motiv, fierul, de§i e mai util, are о valoare mai mice decit aurul"77. In Principii ale economiei politice fi ale impozitiirii, lucrare publicate tot in 1817, Ricardo aduce mai multe lamuriri, consacrind valorii Intreg primul capitol al cartii. Lungile titluri ale sectiunilor acestui capitol condenseaze esentialul in cileva fraze: "Valoarea unei merfi, sau cantitatea de orice alte marfe pe care ea poate fi schimbate, depind de

" Vczi L. Lc Van-Lcmeslc, "Los method cs dc promotion dc I'tfconomic politique cn Franco au XIX' siccle". Redierches et Trawtix, UER d'histoire de Paris I. dec. 1977

* J -B. Say. Cat6dttitne d'cconomie politique, 1917, Maine, 1970, p. 37. *lbid.. p 118 rCitat dc P. Lanz. Valcuret Richesses, p. 197-198

M I C H E L B H A U D

cantitatea de munca necesara pentru producerea ei, iar nu de nivelul mai mare sau mai mic al remunerarii acordate muncitoruIui"2H. "Valoarea marfurilor este influentata nu numai de munca depus3 nemijlocit pentru producerea lor, ci $i de cea consacrata utilajelor, majinilor, costrucliilor necesare pentru a le crea"29.

Definind astfel valoarea, a cflrei expresie monetara este prejul, repartifia bogaîilor produse va tine de nivelul salariilor. Or, "pretul firesc al muncii este eel care ofcra muncitorilor in general mijloacele pentru existcn{3 §i pentru perpetuarea speciei lor, f3ra cre§teri §i fara diminuari". Astfel. "presupunind cS griul $i obiectele manufacturate se vind in continuare la acela§i prej, profiturile vor fi intotdeauna mai mari sau mai mici, in funcfie de cre§terea sau de scaderea salariilor"w.

in optica lui Say, interesele muncitorilor, ale capitali§tilor proprie-tarilor sint in concordant; dupa Ricardo, ele sint opuse. Tezele ricardiene §i critica punctelor lor slabe vor constitui punctul de plecare al anlizei pe care Marx о va dezvolta in Capitalul.

in privinta ma§inilor, pozitiile lui Say §i Ricardo se intilnesc. "Folosirea ma§inilor", scrieSay in Catehism, nu este funesta pentru muncitori "decit in perioada in care este pusa in exploatare о marina noua; deoarece experien{a ne arata c i in t&rile in care ma§inile sint utilizate pe scara larga §i numarul muncitorilor angajaî este mult mai mare"31. Ricardo, discutind desprc tezele lui Mac Culloch, noteaza in 1820: "Folosirea ma§inilor, cred eu, nu diminueaza niciodata cererea de munca ea nu este niciodata cauza unei caderi a preûlui muncii, ci efectul cre§terii lui"*2. El abandoneaza aceasta pozijie in 1821, adaugind un nou capitol la cea de-a treia edijie a Principiilor sale: "Sint convins c3 substituirea forjelor umane de catre forêle mecanice apasa uneori foarte greu pe umerii claselor muncitoare". Totu§i: "Ar fi primejdios pentru stat sa impiedice utilizarea ma§inilor, c3ci daca intr-o (ard nu i se ingaduie capitalului sa culeaga toate profiturile pe care le pot produce fortele mecanice perfectionate, el este impins afara, iar о dezertare a capitalurilor va fi mult mai pSguboasa pentru muncitori decit utilizarea, chiar §i cea mai costisitoare, a ma§inilor"i}.

Aceste dezbateri sint strins legate de realitajile epocii. Ele i§i au radacinile in preocuparile cotidiene, in confruntarile de interese care insojesc cea dintii industrializare.

*D. Kicardo, Prittapes de I'icotwmie politique et de llmpdt, 1817, trad. fr.. Calman-Lcw, 1970. p. 13.

"Ibid., p. 23. *Citat de H. Denis, op. cit., p 313 §i 315. "J.-B. Say. Cattchime... op. cit., p. 75. "Citat dupa P Lant/, Valeuret Richest*, p. 209. "Vezi P. Lantz. op. cit., p. 209 s.

I S T O K I A C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 I'INA I N 2 0 0 0 109

Dezvoltarea capitalists a industriei

In secolul al XlX-lea, aparijia industriei mecanizate va fi principalul "motor" alextinderii modului de producêcapitalist. "Fabricile", pecare le-am v3zut luind fiinia in Anglia la sfir§itul secolului al XVlll-lea, i§i vor spori considerabil numdrul: atit in Anglia, cit §i in Belgia, Franca, Elvejia, Germania, Statele Unite: dezvoltarea lor este deosebit de insemnata in sectoarele de baza ale epocii, respectiv in domeniul textilelor §i al metalurgiei; fo§ti negustori sau proprietari de manufacture dar multi mai§tri sau fii de me§te$ugari devin fabrican|i §i angajeazS, in dorinja de a obtine profituri maxime, о mina de lucru disponibila in urma transfor-mSrilor din mediul rural sau al imigra{iei. Primele nuclee ale claselor muncitore§ti se vor oonstitui, a§adar, In conditiile unui trai mai mult decit mizer §i ale unei opresari intolerabile.

Acest proces il continuS pecel inceput in Anglia, in secolul precedent, dar impunindu-i un ritm sensibil accelerat, fapt ce poate fi observat §i daca urmarim rata anuala a dezvoltarii industriei in lume.

T a b e l u l nr. 2 Katele a n u a l e m e d i i a le dezvo l ta r i i industr ie i >i c o m e r t u l u i in l u m e

industr ia m o n d i a l a c o m e r t u l m o n d i a l

secolul al XVl l l - lea 1.5» 1 .1*

1780-1830 2 ,6 1,4

1830-1840 2 ,9 2,8

1840-1860 3 ,5 4,8

1860-1870 2 ,9 5,5

a . Per ioada 1703-1785. b. Per ioada 1720-1780.

Swrs*. W.W.Rostow, The Worhl Economy, tabclirle II-7 <i 11-1, p 67 49.

1. Asceusinnea capitalismului britanic

Industrializarea capital ista la scar a mondiala s-a desfa$urat in trei mari valuri succesive: 1780-1880, 1880-1950, eel de-al treilea fiind in curs'de desfa§urare astazi. Fiecare dintre aceste valuri este caracterizat printr-o anumita extindere, deopotrivS sectoriala (ca tipuri de industrie) §i geo-grafica (regionala §i national^).

Pentru perioada 1780-1880, trei industrii au avut о pondere, о rata a "crc§terii" §i un efect suficient de importante pentru a fi considerate indus-trii motrice: este vorba de cea a bumbacului, a fontei $i a §inelor de cale ferata; or, dezvoltarea lor cea mai timpurie §i cea mai insemnata a avut


loc in Marea Britanie. Utilizarea huilei albe §i a motoarelor cu aburi, careconfera mecanizarii

un plus de randament substantial, apoi utilizarea unei miini de lucru existente din abundenta, dezarmata $i ieftina — iata explicatia putemicei created a cantitatilor produse. Ascensiunea britanica este strivitoare de-a lungu' intregii prime jum&t&ti a secolului, continuind s3 ramina importanta $i dupa 1850, chiar dac3 ea se va reduce in cazul unora dintre productii. Cifrele cantitatilor produse sint cit se poate de elocvente.

In Anglia §i, cu ceva intirziere, in Franca §i in Cermania, aceasta evolutie continu3 procesul inceput in secolul al XVIII-lea, accentuindu-1 §i accelerindu-1; in Statele Unite, independenta marcheaza inceputul unei noi perioade, iar industria manufacturiera ce se dezvolta acum va profita de greutSjile cu care seconfrunta producatorii §i comerciantii din Europa in perioada razboaielor de la inceputul secolului.

Numai aceste patru tari reprezinta intre doua treimi §i trei cincimi din intreaga productie industrials mondiala, partea Marii Britanii sc3zind de la ceva mai putin de un sfert la ceva mai mult de о cincime.

T a b e l u l nr. 3 Industriile motriee din prima generate in cele patru principale tari capitaliste

industria bumbacului

fonta Sine dc calc ferati

Marea Britanie a 1780-1789 1790-1799 1830-1839 b 1780-1869 1780-1889 1830-1879

Franta a dupa 1815 18501859 1840-1849 b с 1830-1959 1840-1889

Germania a 1830-1839 1850-1859 1840-1849 b с 1850-1959 1840-1889

Statele Unite a 1805-1815 1840-1848 1830-1839 b 1820-1879 1840-1920 1830-1899

a. Perioada in care se inregistreaza cota maxima de cxpansiune. b. Perioada in care sectorul este considerat motor al industriei nafionale. c. Sectorul nu a atins о pondere suficienta pentru a juca un rol motric.

SursA dupi W.W.Rostow. op. cit.. tabelde V-2. V-7, V-10. V-13 5i V-19. p. 379. 393,400.407 $i 422.

I S T O K I A C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 I ' I N A IN 2 0 0 0 111

Tabelul nr. 4 Productiilc industriale din prima generate in cele patru principale tari capitaliste

Marea Franta Germania Statele Britanie Unite

fire de bumbac (!n mi l ioane de lire) 1830 250 68 16 77 1850 588 140 46 288 1870 1101 220 147 400

huila (in mi l ioane de tone) 1800 10 1 1 -

1830 16 2 1.7 _ 1850 49 5 6.7 7 1870 110 13 26 30

fonti (In mii d e tone) 1800 200 60 40 -

1820 400 140 90 20 1840 1400 350 170 180 1860 3800 900 500 900

puterea ma$inilor instalate (in mii d e CP) 1840 350 34 20 nd 1870 900 336 900 nd

cii ferate construite (In mii de k m ) 1850 10,5 3 6 nd 1870 24,5 17,5 19,5 52

SwrsJ: J.P. Rioux, ia Revolution induslrielle, 1780-1880. p. 67. 80 ,93 .95 5i 96.

Dezvoltarea industrials de acum marcheazS, apoi accentueaza ruptura f a ^ de mileniile de productie predominant agricola a unor s o c i e t y predominant rurale. Fire§te, In cazul vechilor cetaji sau al tarilor mici, rolul unui ora$, cu activitatile sale manufacturiere §i comerciale, a putut fi determinant. Dar aceasta s-a produs, pentru prima data, intr-o tar3 mare: Marea Britanie, dupa care s-a extins §i in altele, in special in Franja §i German ia.


Daca ImpSiiim producjia materiala in doua man sectoare, agricultura §i industria, se poate observa cit de pronunfata este evolu(ia din Marea Britanie: partea industriei create de la 42% in 1801 la 60% In 1831, pentru a ajunge la 73% in 1871. in Franta, aceea§i cota a productiei industrial din intreaga producjie materials create de la 43% in 1781-1790 la 55% in 1835-1844, dar stagneazS apoi la acest nivel pin* In 1865-187434.

T a b e l u l nr. 5 Kepartitia productiei industriale mondiale*

Marea Britanie

Franta Germania Rest и 1 Europei

Stalele Unite

1820 24 20 15 37 4 1840 21 18 17 38 5 1860 21 16 15 34 14

*ln procente. Surtf: WAV Rostow. oy. cit., 111-2, p 52

Nu numai ей transformarea este, Inc3 din prima treime a secolului, mai sensibilci in Marea Britanie decit in Franta, dar ea avea sa continue in cursul celei de-a doua treimi de veac in tara reginei Victoria, in vreme ce in Franta relativul reculal agriculturii este inultincetinit. La aceasta trebuie adSugat faptul c5 ponderea activitatilor me§te§ug3re§ti §i a celor manufacturiere tradi|ionale ramine destul de insemnata in Franca — pe cind mecanizarea, motorizarea, a§adar fabricile §i uzinele, se dezvolta mult mai mult in Anglia. In sfir$it, avintul industrial britanic se orienteaza mult mai mult mai rapid inspre mijloacele de producjie, a caror important spore§te continuu — in vreme ce in Franta continua sa predo-mine productia de bunuri de consum.

A?a se face ca in Marea Britanie ponderea mijloacelor de productie fabricate, din totalul produsului industrial, crc§te de la 29% in 1783 §i 31% in 1812, la 40% in 1851 §i 47% in 1881; in Franta, aceea$i pondere avea sa ramina destul de slaba de-a lungul intregului secol: 18% in 1781-1790, 21% in 1803-1812, 22% in 1875-1884*.

in acela$i tirnp, natura "ocupatiilor", a activitatilor, evolueaza §i ea; ponderea lor se schimba sim{itor, aducind dupa sine instituirea unei noi structuri a claselor.

"Vezi J Maiczewski. OJiiers de I'ISEA, nr 163. iul. 1%5 , t . 17. p XLVIII "Vc/.i T. J. Markovitch, Colliers de IISEA. nr. 179, nov. 1966, p. 287

I S T O R 1 Л C A P I T A L I S M U L U I D E I.A 1 5 0 0 P I N A I N 2 0 0 0 113

2. Noua structura a claselor

Cifrele globale pot oferi о imagine asupra proceselor de fond: sporirea locurilor de munca in industrie, urbanizarea, salarizarea. In toate aceste privinte, transformarile cele mai vizibile au Ioc in Marea Britanie.

Predominarea, din punct de vedere cantitativ, a lumii agricole §i rura-le rSmine evident^ in Franca §i in Statele Unite; in schimb, In Marea Britanie, lumea industriei, a schimburilor, a serviciilor §i a functionSrimii, care constituie deja doua treimi din totalul locurilor de munca la inceputul secolului, va reprezenta, in 1871, mai mult de patru cincimi din acesta (vezi tabelul nr. 6).

Totu§i, in aceasta perioada, populafia activa din agricultura Marii Britanii nu va descre$te (1,7 milioane In 1801 §i, inca, 1,8 milioane in 1871); efectivele utilizate in industrie sporesc insa rapid: 1,4 milioane in 1801, 3,3 milioane in 1841,5,3 milioane in 1871. In Franta, populajia activa din agricultura create (5,5 milioane in 1781-1790, 7,2 milioane in 1865-1874); iar efectivele utilizate in industrie, chiar daca se vor dubla, ramin net mai pulin importante: 1,6 milioane in 1781-1790, 3,5 milioane in 1835-1844, 3,8 milioane in 1865-1874.

Cu toate c<1 efectivele sale se p3streaza la un nivel constant, agricultura, "cimpia" britanica sint о sursa importanta de mina de lucru pentru indus-

Tabelul nr. 6 Populatia activa din Anglia, Franta $i Statele Unite*

Anglia agricultura industrie altele §i comerf*

1811 35 45 20 1841 20 43 37 1871 14 55 31

Fran|a agricultura, industrie, transport, altele p3duri, pescuit comert, b3nci

1851 64,5 27,5 8 1866 50 37 13

Statele Unite primara*** secundara tertiara

1820 73 12 15 1850 65 17,5 17,5 1870 54 22,5 23,5

*fn procente. * 'lncluzind construcfiile §i minele. *"Incluzind minele. Sursf: pentru Anglia §i Franta, P. Bairoche, op. cit., p. 267 §i 342; pentru Statele Unite, J Fourasdd, La Civilization en 1960. PUF. p. 260.


trie: exodul celor din mediul rural ajunge de la aproximativ 25 000 de oameni pe deceniu intre 1751-1880. la 78 000 pe deceniu intre 1781-1790, 138 000 in 1801-1810, 214 000 in 1811-1820 §i 267 000 intre 1821-1830, urmind s3 se tempereze dup5 aceasta perioada36.

О data cu exodul agricol, caruia i se adauga valul de me§te?ugari ruinati, cre§terea demografica va conduce la formarea unei mase de mina de lucru nevoia§e §i disponibile, care va alimenta atit constituirea clasei muncitoare britanice cit emigrajia engleza (2,6 milioane intre 1821 §i 1850; 4.6 milioane intre 1851-1880)37. In Irlanda, foainetea face ravagii. Fourier avea sa noteze in legatura cu acele vremuri de crunta mizerie: "Ziarele din Dublin, in 1826, spun: «In rindul poporului domne§te о adev3rata epidemie: bolnavii care sint adu§i la spital se vindeca de indata ce li se da sa mSnince.» Boala lor nu este alta decit foamea: nu trebuie s3 fii vrajitor ca sa ghice§ti, atita vreme cit oamenii se fac bine de cum g3sesc ceva de mincare"3®.

Aceasta populate disponibila se acumuleaza in ora§ele unde se dezvolta activitatile industriale §i unde lucreaza tot mai mul{i muncitori in industrie: "Industria §i comertul se dezvolta eel mai bine in marile ora$e; tot aici apar in modul eel mai limpede §i mai manifest consecintele pe care acestea le au pentru proletariat"39. "Marile ora§e sint focarul mi§carii muncitore§ti; aici au inceput muncitorii sS se gindeasca la situafia lor la lupta; aici s-a manifestat maiintii opozifia dintre proletariat §i burghezie"40. Mergind in pas cu industrializarea capitalista, urbanizarea este deosebit de precoce in Marea Britanie.

In 1851, zece ora§e britanice depa§esc 100 000 de locuitori (fata decinci, in Franta). Londra atinge 2,3 milioane, In vreme ce Parisul abia depa§e§te un milion; in Manchester sint 400 000 de locuitori, in Glasgow 300 000, in Birmingham 200 000.

Manchester este ora?ul industriei bumbacului prin excelenta:

in 1835, in zona Manchesterului - inclusiv West Riding, comitatele invecinate Chester jji Derby — sint masati 80% dintre muncitorii in uzin3 (din aceasta industrie), 85% in 1846. Ora§ul se bucura de о situate fara egal. HI este aproape de Liverpool, unde se fac importurile de bumbac. In plus, este inconjurat din toate plrtile, mai pujin la sud, de un putemic

^The Cambridge economic History of Europe. vol. VII, 1.1. p. 141; §i P. Deane$i W. A. Cole. Britisfi economic growth, 1668-1959, p. 106 s. 143.

VA С Kenwood A. L. Longhccd, The Growth of the International Economy. 1820-1%0, p . 6 0 .

*Le Nouivmi Monde industriei et soaJtnire, 1829, dupa E I'oisson, Fourier, Akun. 1932, p. 59-59. V'F. Engels, Les Situations dela dasse lalwricuse en Angleterre. 1845. Editions socialcs. 1960.

p. 57-58. "Ibid.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 P l N A I N 2 0 0 0 115

bazin dc huila, care se intinde din Ormskirk pinS la Bury §i Ashton; productia este greu de cifrat; in orice caz, ea depa$e$to, pare-se, cu u§urin{3 §apte pin3 la nou3 sute de mil de tone, cit reprezinta consumul numai pentru ora§ul Manchester. Este, oricum, suficient pentru ca doua grupuri de uzine distincte sa coexistc intr-un perimetru relativ restrins. Primul, ccl mai vcchi, este aproapc in Intregime situat in cimpie, la sud de Preston. El s-a constituit in secolul al XVIII, tn jurul localitatii Bolton, principalul centru al stofelor fine Acum el are drept capital ora$ul Manchester, care, in 1820, insumeaza un sfert din suveicile britanice. Numarul crescfnd de u/.ine — seconstruicsc injurdetreizeci numai intrel820§i 1830 — creeaza totu§i unele dificultati, care lin de scumpirea mlinii de lucru $i de lipsa de tercnuri: au trebuit ridicate uzine de patru plriS la opt etaje, sau dublu uneori, iar industria incepe s3 invadeze perifcriile rezidenjiale. Astfel vedem dezvoltindu-se, mai ales dupa 1821, un al doilca ansamblu41.

Tabelul nr. 7 Repartifia populatici totale in populate urbana $i populate rurala

populate totaia* repartitie**

rurala urban! Marea Britanie (1851) 18 48 52 Franta (1851) 36 75 25 Rusia (1851) 59 93 7 Statele Unite (1850) 23 87 13 Germania (1871) 41 64 36

*In milioane **ln procente. SursS: J.P. Rioux. op. cit., p. 148 H.U. Faulkner, Histoire eevnormque des Etus-Ums d'Amtrique, p. 231

$i salarizarea este mai avansata in Marea Britanie: cota celor salarizati din totalul populaîei active atinge aici 75% tncfl din ultima treime a secolului. in Franta, ea este de 55% in 1851, de 57,5% in 1866 §i de 57% in 1882; in Statele Unite, ea este de 63% in 1880, iar in Germania de 64% in 18824 Totu§i salarizarea nu-i prive§te decit pe lucratorii din industrie; iar lucratorii din sectorul productiei industriale nu sint toti salarizati.

3. Eterogenitatca clasei muncitoare

Studiind situatia claselor muncitoare din Marea Britanie. la inceputul anilor '40, F. Engels incepe cu "muncitorii din uzina propriu-zi$i", "cei

" M . Livy-Leboyer, Les Hanques europeennes et Г industrialisation Internationale dans la ргеппёге tnoitiJ du XIX' sfecle, p. 33-34

" j . Marchal $t ]. Lecaillon, La Repartition du revenu national, 1.1. Cdnim. 1958. p. 81-81


care intra sub inc ident legii referitoare la fabrici", adica cei care lucreazii "in uzinele uncle se toarce sau se \ose Una, matasea, bumbacul inul, utilizindu-se forta hidraulica ori ma§ina cu aburi"; el discuta in continua-re despre "celelalte ramuri ale industriei" (tricotaje, dantcle, imprimarea tes&turilor, fabricarea pinzeturilor pentru imbracaminte, metalurgie, ceramics, industria sticlei), apoi despre proletariatul din mine §i despre proletariatul agricol. Asemenea multor studii din еросЗ, F. Engels scoate In evidenja duritatea conditiilor de munca §i de viaja, §i nivelul scazut al salariilor, mergind insa pina la a vorbi despre "sclavia in care clasa burghe/.a a inlimjuit proletariatul" prin "sistemul industrial":

LucrStoruI este de fapt dedrept sclavul clasei stSpinitoare, al burgheziei; el ii este sclav in m£sura in can? poate fi vlndut ca о marfS, jar pretul s£u игсД sau coboari Intocmai ca al unci mArfi (...). In schimb, burghezia se аПЛ mult mai in largul ci in accst sistcm dccit in cazul sclavagismului antic; ca i§i poate concedia oamenii atunci cfnd are chef, f3r«1 a picrde prin accasta un capital investit; in plus, ea obtine о min.1 dc lucru la un pret mult mai bun41.

La mijlocul secolului, sistemul industrial britanic are о foarte mare diversitate. Vechiul subzista prin activitaiile me§te§ugare$ti, prin munca la domiciliu, manufacturi §i cunoscutele ruorkliouses", dar §i prin fabricile aparute la sfir§itul secolului al XVIIl-lea; a§a se face ca in domeniul pre-lucrarii bumbacului, tesutul manual ramine dominant pina in 1829-1831.

Cel care se dezvolta este in principal a§a-numitul/tfi/on/ system, cu fabrici de talie tot mai mare; dar $i un swaling system, adica о noua forma de munca la domiciliu.

Pornind de la о forta motrice, huila alba sau ma§ina cu aburi, fabricile

T a b e l u l nr. 8 L u c r f t o r i i оси pa(i cu ( csutu l b u m b a c u l u i in A n g l i a

tesut m a n u a l fabr i c i total

1819-1821 2 4 0 0 0 0 10 000 2 5 0 0 0 0 1829-1831 225 000 50 0 0 0 2 7 5 0 0 0 1844-1846 60 000 150 000 2 1 0 0 0 0

Sursi: F. Mauro, Histoirede IVcanomic mondiale, p, 13

<4F. Engels, op. cit., p. 122,123. MIn Passё cl Hrisent, Carlyle vorbejte de 1.4 milioane dc s3raci §> de 2 milioanc do

oomeni constrin$i s i munccdsci in workhouses. **A Ure, The Philosofyliy of Manufactures, 1S45, citat dupi B. Coriat. L'Alelier el le Chro-

novictre, p. 34.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 P l N A I N 2 0 0 0 117

rounesc un sistem de ma§ini pc care lo "dcserve§te" о rmna do lucru muncitoreasca In cea mai mare parte akatuita din femei copii: "marelo principiu al manufacture moderne consists, prin alianfa dintre capital §tiinta, in reducerea activitatii muncitorilor la simpla exersare a vigilenfei §i dexteritatfi; deprinderi care ating un fel de perfectfune, la copii"44.

in 1834, copiii de mai putin de treisprezece ani reprezinta 13% din efectivele angajate in industria engleza a bumbacului; aceasta cifra scade la 5% cStre 1850, dar in 1874, data fiind perioada de criza, va urea din nou, ajungind la MX4*. Kegulamente ale fabricilor de о extremS severitate, represiune prin amenzi, privare de salariu sau concediere, insalubritate a localurilor, duritate a muncii, durata exagerata a zilei de lucru, boli, acci-dente: numeroase marturii vin sa ateste inumana exploatarecare a stat la baza dezvoltarii industriei in secolul al XlX-lea.

Sweating system-ul, "sistemul sudorii", este in aparenta un avatar al muncii la domiciliu, intrucit are in centru un antreprenor care da sarcini de lucru familiilor sSrace; el ье dezvolta insa acum ca о prelungire a muncii din fabrica, in special in domeniul confecîilor al incaltamintei: mate-rialele find preg3tite in uzina, lucrStorii din sweating system le primesc la ei acasa (de exemplu, in fiecare saptamlna) §i urmeaza sa execute un anumit tip de o p e r a t e (montaj, cusut, finisare). Remunerarea este in functie de numarul de piese lucrate, ceea ce conduce, prin tarifele foarte scazute, la prelungirea peste limita a zilei de munca: in 1830, la Londra, о

treime din productia de imbracaminte era realizata in acest mod47.

In Franta, lumea productfei me§te§ugare§ti §i industriale este, de ase-menea, de о foarte mare diversitate: activitati me§te$ugare§ti traditionale, familii de {.Irani care produc la domiciliu. calfele de la Tour de France, lucratori in c o n s t r u c t , muncitori care stapinesc о anumita tehnic3 (in domeniul carjilor, al fierului, bronzului, topitoriilor), mina de lucru necalificata din fabricile mecanizate...

Vechiul sistem manufacturier subzista. Astfel, in Depute d'Arcis [Deputatul de Arcis], Balzac noteaza:

Aproape toatc tricotajeledin l:ran(a, comert considerabil, sint fabricate in zona Troycs. Clmpia, pc о га/.Л de zece leghe, este acoperiti de muncitori ale caror mcserii pot fi ghicite prin portile deschise, atunci cind str3bati satcle. Ace$ti muncitori sint in legitura cu un fcl de agenti, care mai departe tin de un speculator numit fabricant.

in industria lioneza a matasii, exista in jur de о mie de "negutatori" sau "negustori-fabricanji" care cumpara materia prima §i о distribuie,

Rioux. Ln Revolution inilustrielle, 1780-1Ш. P 170 "Hhtoire gtntralc i/u travail, t. Ill, p 83. t'Hittoire gJntrale du trniuiil, op. at., p. 78 $i 137.


S C H E M A VIII

Clasele sociale §i ex torsi unea valorii in Marea Britanie a secolului al XlX-lea

nobiiimc. mlcj | aristocratic, proprictari funcUri

(R): sIKTA produc-fiel tnaterule - : sftra ptoducpei pentru propnul consum Cifrele din ire parantez* reprezmta. In nulioane. numeral de lucriton activi. In 1861, In activitatea

respectivi. Dupi M.G Mulhali. A Dictumnary of Statistics, 1898, dial dupi P.Bairoch. op. cit., p. 267.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 P l N A I N 2 0 0 0 119

spre a fi prclucrata, unor "§efi de ateliere", ni$te me$teri-muncitori care sint proprietarii punctelor de lucru stabilite la domiciliu; In aceste ateliere lucreazS treizeci de mii de calfe, platite "la bucata" §i care, in general, primesc jumatate din prelul pe care negujatorul i-1 piate§te mejterului-êf48.

In sfir§it, adev3ratele fabricise dezvolta §i ele, tn general de dimensiuni mici sau mcdii. Uncle, foarte pujine, sint, totu§i, ceva mai tnsemnate: Dolfus-Mieg & С о т р . are, fncS din 1834,4 200 de angajaji care deservesc 26 000 de suveici, 3 000 de posturi mecanizate §i 120 de mese de imprimat; Schneider, din Creusot, are 230 de muncitori tn 1812,3 250in 1850,12 500 in 1870; Wendel, tn Lorraine, are 9 000 de salariaji tn 187019.

Astfel, tn Franjacelui de al doilea Imperiu, activitatea me§tc§ug5nsasca este de doua ori mai important^ decitcea din Industrie. lar tntreprinderile industrials rSmtn, tn general, de mica dimensiune, intrucit media este de paisprezece salariaji pentru un patron de fabrica.

Tabelul nr. 9 Repait i f ia populatfei active din Industrie §i d in me§tc§ug3rit in Frarfa anilor 1860-1865

1. f n d u s t r i i l e text i le*

industrie mcfteûgarit lucru la total domiciliu

patroni 14 175 personal administrativ 28 muncitori 742 267 copii 74 165 total 858 607 136' 1601

2. A n s a m b l u l i n d u s t r i e i $i m e ^ t e ^ u g l r i t u l u i '

industrie ine§te§ug5rit total

patroni 80 1420 1500 muncitori 1150 1600 2 750 total 1 230 3 020 4 250 (numir de muncitori la un patron) (14,5) (1.1) (1.8)

*!n mii. a. CifrS evident subestimata. SunH: T.J. Markovitch, Сaliiers de L'ISEA, aprilic 1967, p. 87 97.

'°P. Rioux, op. cit., p. 162,163.


Zile de muncd prelungite, insalubritate, subalimentafie, exploatare a muncii copiilor, boli, accidente: traiul mizer al muncitorimii din Franca secolului al XlX-lea, analog celui constatat in Marea Britanie, avea s5 fie descris de nenum&rate ori. Subordonarea muncitorilor este atent supra-vegheatS: interdict a stipulate de legea Le Chapelier cu privire la greve §i coalijii este reluata §i inasprita de Codul Penal, in 1811; cartea de munca a muncitorilor este revazuta in 1803; iar in caz de contestare. Codul Civil a stabilit dinainte de care parte este adev&rul: "Stapinul este crczut in afirmafiile sale cu privire la cota-parte a garanjiilor, la plata salariului etc."

Un medic din Nantes scrie despre viaja muncitorului, in 1825:

A trii, pentru el, tnsoamnS a nu muri. fn afarS de bucata de piine cu care trebuie s3 se hrSncasca pe cl familia sa, in afarS de sticla de vin care il poate face s3 uite pentru о clip3 de suferinjele sale, cl nu pretinde nimic, nu spera nimic (...). Proletarul se intoarce in camera lui mi/erf, unde vintul sufli prin cr3p3turi; iar dupS ce a transpirat la muncB vreme dc paispre-zece ore, el nu se poate primeni pentru ci nu are cu ce*0.

Astfel, in Franja, ca in Marea Britanie, industrializarea capitalists din secolul al XlX-lea progreseaza pe baza unei foarte dure exploatari a maselor de muncitori utilizati in sectoarele motrice ale vremii: industria textiia, metalurgie, extrac{ia carbunelui. Aceea§i va fisituafiain toate tarile din Europa §i America in care, cu un decalaj mai mare sau mai mic, se va inregistra о dezvoltare capitalists similara a industriei.

4. Afirmarea burgheziei

Formarea unui capitalism national inseamni, simultan, constituirea unei clase muncitore$ti §i ascensiunea unei noi clase conducatoare. Man familii din lumea finantelor §i a negotului international, comercianti, fabricanti, armatori, bancheri; dar §i parlamentari. juri§ti, oameni ai legii; sau, Inca, familii din aristocratie §i din gentry care, prin anumite ramuri ale lor. se orienteaza inspre afaceri. Legaturile ce se tes acum sint de di-verse naturi: legaturi prin casatorie sau de rudenie, educate comuna, intre-prinderi conduse in comun, intereseconvcrgente; §i, chiar daca grupurile ramin distincte, ele tind — prin adoptarea unei concept relativ omogene asupra viejii $i societatii, prin atitudinea lor in momentele marilor confruntari sociale, prin influenta pe care о au in privinja diverselor

50A. Guepin, Nantes au XIX' siccle, 1825. citat dupS E. Dollians, Histoirt du mouvcmtnl ouvrier. t.1, p. 16.17. L-am putea cita d»n abundenti pe A Guepin. ca $i pe Villcrme (Tableau tie I'ital physique el moral des ouvricrs employes dans les manufactures de colon, de lain с el de soie, 1Я40) sau alte scrien ale unor mcdici, filantropi ori auton socialist!

I S T O R I A C A P I T A L ISM U L U I DE LA 1 5 0 0 PlNA I N 2 0 0 0 121

T a b e l u l 10 S t ructura p a t r i m o n i u l u i nat ional in M a r c a B r i t a n i c *

1798 1812 1832 1885

1. terenuri 55,0 54.2 54.1 18,1 2. ferme 8.7 9.3 9.2 5,2 (l+2=patrimoniu funciar) (63.7) (63.5) (63.3) (23.3) 3. clSdiri 13,8 14.9 14.1 22.1 4. posesiunile de pe peste ocean a a 4.7 8,2 5. cSi ferate 10,5 6. patrimoniu industrial, V 20.8 V 9 ' 8 } l 6 . 2 comcrcial financiar I J J 30,2 (4+5+6"patrimoniu legal de dezvoltarea capitalismului) (20.8) (19.8) (20.9) (49,9) 7. patrimoniu public1. 1.7 1,8 1,7 5.7

*ln procente. a. Probabil ncglijatc b. Nclncluztnd drumurile patrimoniul militar.

SursJ: Ph. Deane W.A. Cole, up. at., t. 70, p. 271.

aspecte ale vicjii najiunii — sA se impuna drept clasa conducatoare a socict3|ii capitalistc: burghezia.

In Marca Britanic, in cursul celei de-a doua treimi a secolului al XIX-lea, se produce оschimbare decisivd In compozifia patrimoniului national: diferitele elemente ale acestui patrimonii! legate de dezvoltarea capitalismului (posesiuni de peste ocean, cSi ferate, capital industrial, co-mercial §i financiar, la care s-ar adauga о parte a imobilelor) devin domi-nante In raport cu patrimoniul funciar traditional (terenuri §i ferme).

Aceasta evolutie exprimS relativul regres al bazei economice apartinind vechii clase conducatoare (nobilimea §i gentry) in raport cu cea a clasei in ascensiune (burghezia). Ba chiar am putea fi tentati sa prezentdm marile reforme ale secolului al XlX-lea britanic drept victoriile succcsive ale burgheziei liberaleIn ascensiune asupra aristocratiei conservatoareln de-clin: о asemenea prezentare — farS a fi intru totul falsi, atita vreme cit aristocratia proprietara de pSminturi i§i va pierde de-a lungul secolului cvasimonopolul puterii politice §i administrative — ar fi totu§i eel pu(in simplista.

Intr-adev.lr, pe de о parte, rSsturnarea absolutismului regal in secolul al XVII-lea a pecetluit un fel de pact nescris Intre aristocratia proprietary de pamlnturi §i marile familii din finante, b<1nci §i negotul international. Pe de alta parte, Intre ace§ti doi poli nu a existat niciodata о barierd de


netrccut: unii membri ai primei clase investesc In afaceri comerciale ori financiare, sau chiar in mine $i manufacture iar pentru bancherii, proprietarii de manufacturi sau negustorii TmbogStiti, cumpSrarca unui domeniu a constituit un mijloc de intrare in Parlament, inainte de a dcveni un semn social. In al treilea rind, in fata revoltelor populare care amenin{ci proprietatea §i a mi$c«1rilor radicale, aristocratia §i burghezia vor avea un reflex de "solidaritate".

In plus, tSrdnimea, care in celelalte t^ri din Europa constituie о largS mas3 conservatoare, este, in Marea Britanie, supusa de trei secole unei logici a "imprejmuirilor" §i rentabilit5tii, ajungind sS fie extrem de divizatd §i cu о slabS influent^ din punct de vedere politic. Clasa muncitoare, eterogena, concurindu-se pe sine insa$i, i§i cauta inc3 expresia politics. A§adar, daca liberalismul se opune conservatorismului, aceasta nu corespunde unei confruntari intre dou3 clase cu interese ireductibil antagonice.

Tory-ul reformator Peel este eel care abole§te, in 1829, a§a-numilul Bill of Test §i le permitecatolicilor s3 acceadS la funcjiile publice. La fel, reforma electoral din 1832 este acceptabilS pentru о mare parte a aristocrajiei intrucit ea nu create numSrul de electori decit de la 500 000 la 813 000, lucru dccarc beneficiazii in primul rind comerciantii §i industria§ii. Chiar abolirea acelor Com Laws, in 1846, in ciuda durelor ciocniri pe care le-a generat, nu a fost un dezastru pentru proprietarii de pSminturi, care s-au vSzut, astfel, incitati la un nou efort pe linia "bunei gestionSri" a mecanizSrii. larcind, la rindul lor, le-au dat un fel de replica industria?ilor, adoptfnd legile cu privire la fabrici, ei au gSsit un sprijin nu numai in mi§c3rile populare, ci §i in rindul paturilor "luminate" ale patronatului51.

§i totu§i: chiar dacd nu a fost orientata tmpotriva aristocratiei, chiar daca, Intr-o anumita masura, s-a desfa§urat pornind de la aceasta sau in strinsa legatura cu aceasta, ascensiunea burgheziei britanice este marcanta pentru secolul al XlX-lea in special, pentru domnia reginei Victoria.

Avind loc In paralel, ascensiunea burgheziei din Franta a fost mai putin evidenta; motivul este ca, desfa$urindu-se in condijii sensibil diferite, ea a trebuit sa urmeze un parcurs ceva mai "accidental".

Daca revolutia din 1789 a insemnat infringerea celor privilegiaji — nobilimea §i clerul —, aceasta va fi deopotriva in avantajul tinerei burghezii capitaliste care ia fiinta, a "birocratiei"52 mijlocii (juri§ti, oameni din admi-nistrate, autoritati locale) §i a tar3nimii; iar mica burghezie me§te§u-

" Vczi mai ales B. Moore, Les Ongines socialcs de la dictature el de la democratic, p. 38 s. " V o m utili/a termenul "birocrafie" pentru a numi acele categorii sociate care ocupa

funcfii de birou: cadre administrative $i func{ionarc§ti, iar in aparatiil de stat, inalji comi§i functionary Cind aceste categorii stiplnesc о anumita tehnicS, vom vorbi de "tchno-

ЫгОспфс". DacS perpctuarea lor este legate de functia lor In stat, vom vorbi despre "birocratia de stat".

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 PlNA I N 2 0 0 0 123

gSreasca §i comercianta va fi, la rindul ei, un actor deloc neglijabil. DupS cSderea lmperiului, insS, burghezia bancherilor, fabricanjilor §i negu-JStorilor nu mai are posibilitatea de a se alia, ca in Marea Britanie, cu aristocrajia proprietary de pSminturi; prin urmare, ea va trebui s3 se spri-jine pe mica burghezie me$te§ug5reasc5 §i comercianta §i pe tSrSnime.

Prima alianta este, intr-adev3r, exclusS:

Existau, d u p a Cele О Suta d e Zile, dou.1 p o p o a r c diferite p n n m e m o r i a lor, prin ideile, prin deprinder i le lor, §i care nu s e mai puteau intelege; d o u 5 a n n a t e care luptasera una Impotriva celeilalte, una sarbator ind drept viclorii ceea c e alta plingea ca Infringeri . In sfir$it, doi proprietari pentru aceea§i cas3, pentru acela§i pamint M .

Aristocrajia proprietara de terenuri a§teptase prea multa vreme intoar-cerea regelui legitim, Ludovical XVIIl-lea; deceptionata de unele atitudini ale acestuia, ea a inceput sa-1 a§tepte apoi pe succesorul lui, care va fi Carol al X-lea. Ea i§i rezerva locurile cele mai importante, excluzindu-i pe marii burghezi, rivali а cSror putere economica §i financiara cre§tea continuu, in vreme ce a sa scadea. In 1830, cind Carol al X-lea este detronat, un larg sector al acestei aristocrat» sc resemneaza — retragindu-se pe propriile domenii ori inchizindu-se in saloane — cu propriul s3u declinM.

Din acest moment, burghezia trebuie sS se sprijine pe burghezii mici §i mijlocii, atit impotriva aristocratiei, ca in 1830, cit §i. ulterior, impotriva proletariatului din industrie. Liantul coalitiei impotriva celor privilegiati era constituit de ideile libertatii democratiei; impotriva "PSrtasilor", liantul il va constitui proprietatea, conditia sine qua поп fiind protejarea acelor clase pe care cu siguranja ar urma sa le distruga о rapida dezvoltare a capitalismului. Pretul piatit va fi protectionism^ exterior, incetineala punerii in utilizare a noilor tehnici, pSstrarea ponderii activitatilor me§te§ugare§ti §i a agriculturii, aici aflindu-se §i explicajia lentei dezvoltari a capitalismului industrial in Franta secolului al XlX-lea.

Va trebui ca aripa avintata a burgheziei bancare §i industr ia l sa gaseasca, sub Ludovic-Filip, apoi sub Napoleon al Ill-lea, un sprijin, daca nu chiar un impuls din partea statului, pentru a se incerca unele stra-pungeri ale frontului, incununate uneori de succes, iar in citeva rinduri, de reunite de-a dreptul spectaculoase: crearea de banci in anii 1830 §i 1850-1860, dezvoltarea cailor ferate in perioada celui de al doilea Imperiu, saparea canalului Suez, mari lucrSri de urbanizare...

Sub aspect profund social, Franta rSmine insa provincials, rurala, agricoia §i me§te§ugareasca, adica inceata §i prudenta. Chiar о parte a capitalismului industrial §i bancar pare s3 nu poata ie§i din vechea matcS:

"Duvergier de Haurannc, cital dup4 Histoire universelle, t. III. p. 517. ul Lhomme. La Grande Bourgeoisie au pouvoir, 1830-1880, p. 71 s.


bumbacul din Alsacia $i din Nord, industria mStSsii din Lyon, metalurgia din Creusot §i Lorraine. In fiecare ramurS, industria§ii se consults, se fnfeleg, se organizeazS: "reuniunea fabricanjilor din industria mStSsii", in 1825; "comitetul fabricanjilor de zahSr indigen", creat de producatorii de zahSr din sfecI3, pentru a se opune "colonialilor", in 1832; comitete ale industriei inului. in 1837, §i bumbacului, in 1839; "comitetul intereselor metalurgice", in 1840; comitetul fabrican{ilor de ma§ini...

in ce prive§te Germania, §i mai exact Prusia, revolujia burgheza nu a avut loc:

Mi^carea din 1848 §i cesionarea Constitu{iei decStrc monarhul Prusici nu au marcat о cotitur3 importanta in procesul de transformare a raporturilor de produce, dup3 cum nu au schimbat cu nimic suprastructura statului §i pedetinStorii puterii politico. Nobilimea proprietary de pSminturi define in continuare puterea politick, iar statul prusac, in ciuda faptului c.1 ZolUvrem-u\ era deja realizat in momentul aoestei mi§c3ri, va pSstra IncS multS vreme о dominant a structurilor feudale. Statul va fi de altfel eel care, sub В is mark, va ajuta burghezia s3 ajunga la dominafia political (...). Astfel, sub Bismark, acest stat se transform.1! cumva din interior, orientin-du-se insprc statul capitalist54.

Prin sprijinul statului, industrializarea capitalists, pinS atunci mode-ratS, se intensifies incepind cu anii §aizeci. Burghezia se gSse§te atunci in fa {a unei clase muncitoare care, foarte rapid, incepe sS se organizeze; chiar aliatS cu mica burghezie, burghezia capitalists nu este capabilS sS reziste pe douS fronturi: ea accepts a§adar dominafia politic3 a coalifiei formate din nobilimea proprietarS de pSminturi §i inalta "birocratie" de stat. In calitate de clasS conducStoare nouS, burghezia trebuie, in Germania, sS accepte un loc secund.

in Statele Unite, nu se punea problema unei vechi societSî feudale sau agrare care sS trcbuiascS a fi distrusS. Aici coexistau trei societSti: о societate ruralS bazat3 pe bumbac §i pe sclavia de pe plantafii, in Sud; un capitalism industrial aflat in expansiune, in partea de Nord-Est; о societate a exploatSrilor agricole familiale, care se intindeau in Vest. Aristocralia proprietarS de pSminturi din Sud a dominat, incS de la formarea Statelor Unite, aparatu! federal de stat. Crearea Partidului Republican in 1854, apoi succesul sSu din 1860 destabilizeazS aceastS dominate in profitul noii clase conducStoare din Nord-Est: rSzboiul civil §i infringerea Sudului vor oferi prilejul pentru impiedicarea secesiunii statelor sudiste, dar §i pentru abolirea sclaviei, baza economics a aristocraliei de aici. Ele vor oferi, de asemenea, prilejul unei noi impulsionSri a industrializSrii (armament, cSi ferate), reorganizSrii sectorului bancar, aplicarii unui tarif protector, incurajSrii imigraîei: pe scurt. instituirii condifiilor necesare

*'N. Poulantzas, Pwwir politique et classes sodales, p. 195.


pentru о nouS§i importanta expansiune industrials. Intimpul rSzboiului, se formeaza §i se afirmS о noua generate de capitali§ti: J.-P. Morgan, revfnzind armatei un stoc de carabine defecte de care ea se debarasase tfndva §i facind specula cu aur, Jay Gould, speculind §i el; Jim Fisk, vinzind armatei paturi; Vanderbilt, inchiriind nave guvernului federal, la preturi foarte mari; John D. Rockefeller, vinzind deja petrol"*...

A§adar, in anii 1860-1870, burghezia nu se impusese cu adevarat drept clasa dominants decit in Marea Britanie. In Franta, ea este constrinsS incS la apSsStoare aliante cu mica burghezie cu tSr3nimea, §i nu se lanseazS, in scurtele perioade favorabile, decit cu sprijinul statului. in Germania, burghezia trebuie sS obJinS. in acela§i timp, acceptarea ei de cStre nobilime §i sprijinul din partea statului. Iar in Statele Unite, abia dupS RSzboiul de Secesiune ea va avea cale liberS pentru a se impune.

5. Domimifia coloniala pi a (a mondialй

"Anglia i§i deschide toate porturile; ea a ridicat toate barierele care о separau de celelalte nafiuni; dacS inainte avea cincizeci de colonii, acum nu mai are decit una, §i aceasta este universul..."57

Anglia, stSpinS a marilor la sfir§itul razboaielor napoleoniene; Anglia intinzindu-§i asupra lumii intregi imperiul §i negoful s3u; Anglia, atelier al lumii — in secolul al XlX-lea, Anglia este de departe prima putere comerciaia.

Aceasta nu numai pentru cS economia britanicS este cea mai dezvoltatS, ci fiindcS procesul ei de dezvoltarc a fost legat incS de la inceput de

Tabelul 11 Repartitia pe tari a comertului mondial*

Marea Britanie

Franfa Germania restul Europei

Statele Unite

restul lumii

1780 12 12 11 3 9 2 24 1800 3 3 9 10 25 5 17 1820 27 9 11 2 9 6 19 1840 25 11 8 3 0 7 20 1860 25 11 9 24 9 21

*ln procente

Sund: WAV Kostow. op. cit.. t Л-8. p. 70-71.

^Marianne Debouzy, 1л Capitalisnte sauvageaux P.lals-Ums, 1860-1900, p. 32 s WF Bastiat, Cobdai et la Ligue, 1846, dup& L. Baudin. op. cit., p. 58.


T a b e l u l nr. 12 S t ruc ture comei+ulu i exter ior al Mari i Bri tani i 51 al Frante i

1 . S t ructura expor tur i lor *

materi i p r o d u s e p r o d u s e p r i m e a l i m e n t a r e m a n u f a c t u r a t e

M a r e a Br i tan ie 1814-1816 4 1 7 79 1824-1826 4 11 85 1854-1856 8 7 8 6

Franta 1817 -1820 11 31 58

1827-1830 3 0 7 0 1850-1854 3 3 6 7

2. S t ructura i m p o r t u r i l o r *

mater i i produse p r o d u s e p r i m e a l i m e n t a r e m a n u f a c t u r a t e

M a r e a B r i t a n i e 1814-1816 54 3 5 11 1824-1826 64 27 9 1854-1856 61 33 6

Fran (a 1817-1820 56 3 5 9 1827 -1830 63 29 8 1850-1854 72 23 5

3 . Partea e x p o r t u r i l o r in p r o d u s u l f iz ic

M a r e a Br i tanie Fran|a

1801 31 ,3 1781-1790 8 ,8 1821 21 ,7 1815-1824 6 ,2 1831 18,9 1825-1834 5,4 1861 34.5 1855-1864 13,1 1871 46 .5 1865-1874 17,3

*fn procente . Surte; 1 2. P. Bairoch, op. cit.. p. 261 §i 335; 3. J. Marczcwski, op. cit.. t. 22. p. LXl.


expansiunea colonials §i do comer{ul maritim. Ha este deja angajatS tn logica specializSrii §i a diviziunii international a muncii, a§a cum reiese din structura exporturilor sale §i, treptat, din cea a importurilor pe care le efectueazS.

О altS explicate tine de faptul cS "eforturile In vederea exportului" ale economiei britanice, care erau deja considerabile in anii 1820 1830 (o cincime din productia exportatS), sporesc de la un deceniu la altul, totalizind mai mult de un sfert (1851), de о treime (1861), sau de doua cincimi (1871) din productia fizicS.

Putem constata, astfel, cit de important^ a fost cucerirea pie{elor exteme pentru industria britanicS din cpoca victorianS; putem infelege, de asemenea, miza pe care о reprezenta disputa dintre adeptii protectio-nismului §i partizanii liberului-schimb. Va reu§i oare Marea Britanie sS aibS о mai bund aprovizionarecu produse agricole cu materii prime la preturi mici — chiar in dauna propriei agriculturi (inclusiv a cre§terii animalelor) —, incit industria sa sa poatS produce mai ieftin §i sS vlndS mai mult?

Din acest punct de vedere, comertul britanic rSmine deficitar de-a lungul intregii perioade: Marea Britanie cumpSrS din exterior mai mult decit vinde. Balanta plStilor britanice ajunge la un sold pozitiv — mouerat in prima jum.ltate a secolului, insS deja apreciabil in cea de a doua — in principal prin serviciile comerciale, prin taxele de transport maritim, profituri, dobinzi §i dividende primite de la partenerii externi, adicS prin ci§tiguri de pe urma activitStilor de asigurare curtaj.

Fie cS e vorba de exporturi sau de investitii. principalii parteneri ai Marii Britanii sint, in prima jumState a secolului, mai intii din Europa, apoi din America: aici, industr ia l britanici continuS sS vindS JesSturi §i alte produse de consunr, ei vor beneficia insS §i de noile piete create de industrializarea acestor {Sri, pentru a vinde motoare, ma§ini §i alte echipamente. La rindu-i, Marea Britanie poate cumpSra la eel mai bun pret "grine din America §i Europa Orientals, carne din Australia §i Ar-gentina, produse lactate din Danemarca, fructe tropicale din Imperiu §i din America Centrals, cositor din Malaysia, fier din America de Sud, lemn scandinav etc."5*

in aceea$i epocS, exporturile franceze sint orientate din ce in ce mai mult cStre tSrile din jurw (o treime din totalul exporturilor in 1827-1836, mai mult de jumState in 1869), in detrimentul Statelor Unite (13% respectiv 5%) §i al celorlalte zone ale lumii (mai mult de jumState in 1827-1836, numai douS cincimi in 1869). Cit despre investitiile externe franceze,

T . Rioux, oy. cil. '"Marea Britanie mai Intti. apoi Germania. Belgia, Bvejia, Italia. Spania. Vezi Histoire

fconotuiquc et soaalc de la France, t. Ill, vol. 1, p. 345.


ele sint, la mijlocul secolului, aproapeexclusiv in Europa: 60% in Europa mediteraneanS (Italia, Spania, Portugalia): 24% in Europa de Nord-Vest (Belgia, Luxemburg. Olanda, Marea Britanie, turtle scandinave); 12% in Europa Centrald (Germania, Elvejia, Austria, Ungaria); iar restul de 4% sint realizate in America*0.

StSpinS a mSrilor, putcre comcrcialS dominants, Marca Britanic i§i asigurS in secolul al XlX-lea eel mai intins imperiu colonial din lume.

Imperiul spaniol §i eel portughez sint in declin, iar imperiul olandez rSmine la teritoriile dinainte. Rusia i§i continuS expansiunea, dar spre Asia. Franta din timpul Restaurajiei i§i reia stSpinirea asupra coloniilor abandonate pe timpul Revolujiei §i al Imperiului; ea inifiazd noi acfiuni in Senegal. Madagascar. Guyana, Algeria, pe care Ie va continua sub Monarhia din lulie (domnia lui Ludovic-Filip). О data cu eel de-al doilea Imperiu, Franta intervine In Liban §i In Siria, este prezentS In Egipt §i Tunisia, pStrunde in zona Saharei, i§i creeazS propriile stabilimente in Noua Caledonie §i Cochinchina, instituie un protectorat in Cambodgia. Peste tot, prezenja ei este in principal militar3, mai pu{in in Algeria, unde se stabilesc numeroî emigrant, §i in Egipt, unde sint angajatc mai multe capitaluri franceze.

Tabelul nr.13 Balanfa pI.Hilor curente ale Marii Britanii*

balanta emigrant!. transporturi profituri. asigurJri, sold conierciala turijti, maritime dobSnzi, curtaj, net

guverne dividend? comisioane total

1816-1820 -11 -3 +10 ••8 +3 +7 1826-1830 -14 -3 +8.5 •9.5 +2 +3 1836-1840 -23 -4 •11 +15 +4 +3 1846-1850 •25 -6 + 14 +18 +4 +5 1856-1860 -33.5 -8 +26 +33,5 +8 +26 1866-1870 -65 -9 +45 +57 +13 +41

*Medli anuale, in milioane dellresterline. Sural; AH. Imlah. Economic Elements in tlie Pax Britannica, citat dupi Иг. Dvane W.A. Cole, op. at., t. II, p 36.

La inceputul secolului al XlX-lea, dupS independenja ci§tigatS de coloniile din America de Nord, imperiul colonial britanic pSrea serios amputat; vechiul sistem al Actului de navigafie, al Pactului colonial, al "comerjului cu negri" §i al sclaviei se dezagregS; in ochii multora, coloniile apar ca lipsite de interes, dacS nu chiar ca о povara; "Cape Town era doar

™K.E. Cameron. La France et It Developpentenl iamomique dcl"Euro}v. p. 92

I S T O R 1 Л C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 I'INA I N 2 0 0 0 1S3

T a b e l u l nr. 14 Repar t i f ia g e o g r a f i c S a expor tur i lor §i invest i { i i lor ex terne ale Mar i i Rr i tani i

1. D e s t i n a f i a exportur i lor b r i t a n i c e

Europa Amer ica Asia Afr ica

1816-1822 59,6 33 ,3 6 . 1 1.0

Europa S ta te le A m e r i c a I m p e r i u l a l t c le U n i t e L a t i n * br i tanic

1865 48 11 8 24 9

2. R e p a r l i ( i a i n v e s t l j i i l o r e x t e r n e *

Europa S ta te le America I m p e r i u l a l t c l e Uni te I .atinS br i tanic

1830 66 9 23 2 _ 1854 55 25 15 5 -

(India) (Dominions) 1 8 7 0 25 2 7 11 2 2 12 3

*fn procente.

Surse: 1 W G . Hoffmann, Vie Growth of Industrial Economies, p. 45; Statistical abstract for the United kingdom, 1867, p. 45; Statistical abstract for the United Kingdom, 1867, p. 145; 2. A.G. Kenwood ?i A.L. Loughced, op. cit., p. 43.

un post strategic, iar Australia un penitcnciar. !n ce private Canada, ea furniza mai mult lemn, blSnuri §i pe§te, decit grfne"M.

Simultan cu procesul de industrializare capitalists §i de ISrgire a comerlului, Marea Britanie va duce о politics de expansiune teritorialS. Fa f§i extinde influenta tn partea de Vest a Africii §i in Africa de Sud, unde ocupS, in primul rind, Natalul (1843). Tasmania este declaratS colo-nic autonomS in 1825, Australia occidentals tn 1829, Australia meridionals in 1836, Noua ZcelandSin 1839, Victoria (Jinutul dinSud-Estul Australiei) Tn 1850. Singaporele a fost fondat in 1819, Adenul ocupatln 1839, iar I long Kongultn 1842. Expansiunea teritorialS va fi continuatS apoi tn India §i tn Canada. •

In ace!a§i limp, Marea Britanie!§i diversifies metodeleadministrative, fScindu-le ceva mai suple, atunci ctnd este cazul. tn 1840 se TnfSptuie§te unirea Canadei de Sus (anglo-saxonS) cu Canada de Jos (francezS): francofonii sint astfel minoritari, iar tn 1867 se instituie un sistem federal.

61F. Mauro, op. cit., p. 233.


Noua ZeelandS are §i ea un sistem federal, in Africa deSud, coloniile din Natal §i din zona Cape Town sint separate, fiecare avind un guvern repre-zentativ. !n India, dupS revolta cipaye-lor, din 1857, Compania este suprimatS, aplicindu-se de-acum statutul de colonic a Coroanei.

Chiar dacS rSmine limitat In raport cu ansamblul schimburilor economice ale Marii Britanii, aspectul economic al colonizSrii create in insemnState: achizijii tot mai mari de indigo, iutS §i bumbac din India, acolo unde indus-tria britanicS i§i vinde stambele (ruinindu-i pe me§te§ugarii locali), dar §i materialele pentru cSi ferate §i telegrafie; apoi exploatarile de aur din Au-stralia (incepind din 1851), de diamante §i de asemenea de aur din Africa deSud (dupS 1867). DesfS$urindu-se in valuri succesive, e mi gratia britanicS va lua §i ea amploare, in Canada, Africa de Sud, Australia §i Noua ZeelandS, Astfcl cS, in 1870, capitalurile investite in Imperiu vor reprezenta о treime din totalul investijiilor externe britanice.

Dincolo de propria sa reverie, ceea ce exprimS Cecil Rhodes, creatorul lui British South Africa, este visul cla.sei conducStoare britanice: "Transfe-rarea celei mai mari pSrti a lumii sub legilc noastre va insemna sfir§itul tuturor rSzboaielor..."*2

Con^tientizSri rezistente

Capitalismul din secolul al XlX-lea creeazS, о data cu propria lui dez-voltare, о foartedura discrepantS: intre bogS tie §i traiul inizer al muncitorilor, intre instSrirea cultivatS §i angoasa brutS, intre putere §i totala dependents.

DouS universuri strSine, implacabil antagonice, de$i strins legate unul de celSIalt. Un industrial din Nord, Mimerel, noteazS cit se poate de firesc: "Soarta muncitorilor nu este deloc rea: munca lor nu este excesivS, intrucit nu depS§e§te treisprezece ore... Cel care este de plins e manufacturierul ale cSrui profituri sint slabe"w. Thiers, apoi, subliniazS meritele filan-tropului: "Bogatul este folositor uneori, el i§i parSse§te palatele pentru a vizita coliba celui sSrac, infruntind mizeria ingrozitoare, boala contagioasS §i, cind a descoperit aceastS nouS placere, el face о adevSratS pasiune, о savureazS §i nu se mai poate dispensa de ea"; un motiv in plus pentru a nu se aplica ideile reformei: "ImaginaJi-vS toate averile egale, imaginati-vS suprimarea oricSrei bog3Jii §i a sSraciei: nimeni nu ar mai avea cum sa dea (...) ati suprima eel mai duios, eel mai fermecStor, eel mai elegant gest al umanitStii. Tri§ti reformatori, aji strica lucrarea lui Dumnezeu dorind sS о modificati"61.

*'Citat in Histoirc gMrale ties civilisation!., t VI, p. 181. "Cite» de J.-P Rioux, o/i. cit., p. 176 MCitat de J. Chatelain J.-F. Bacot, Devdopjwnent du capilalismeei Alliances ilc classes en

Francr, Grenoble, 1978,«. П, p 55-56.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 I'INA IN 2 0 0 0 131

Doua universuri in aceea§i fabrics, in accla§i ora§: aici, cartierele unde domnesc ordinea, calmul, "bunul gust"; acolo, cartierele ncsSnStoase: mi-zerie, promiscuitate, vulgaritate, insecuritate. Adesea, castclul industri-a$ului, aproape de fabrics, se inalfS in mijlocul unui pare; iar ceva mai departe, ingrSmSdeala sau aliniamentul locuinjelor muncitore§ti. Deja apar primele creatii paternaliste. Spiritele luminate se preocupS de aceasta situate explozivS; printre acestea, Ludovic-Napoleon Bonaparte:

Clasa munc i toare nu def ine nimic , t rebuie impropriet3r i t3 . Ea nu are altS avere decit proprii le-i brate. t rebuie s3 le d i m acestor brafe о intrebuintare uti!3 pentru toti (...), trebuie s3 ii oferim un loc tn societate §i s3 ii ata^Sm interesele de cele a le p3mintului . In sfir§it. ea es te lipsitS de organizare §i d e legSturi , d c drepturi §i de viitor, t rebuie s3 ii d<1m dreptur i §i un viitor §i s3 о r idicSm, in propriii s3i ochi, prin asociere, e d u c a t e , discipline*5 .

DupS 1848 insS, in Franta, ura rSbufne§te: mare§alul Bugeaud ii scrie lui Thiers, in 7 aprilie 1849: "Ce bestii necioplite §i feroce! Cum de le ingSduie Dumnezeu mamelor sS facS astfel de oameni?! Ei sint adevSratii dujmani, nu ru§ii sau austriecii"". Iar Morny, cStre Ludovic-Napo-leon Bonaparte:

Soc ia l i smul a f3cut progrese infrico§3toare. . . N u ne va mai rSmine dccit s3 n e s t r ingem lucrurile, sS organizSm r3zboiu! civil §i s3 ii r u g 3 m pe d o m n i i c a z a c i s 3 n e a j u t e . R i d s c r i i n d a c e a s t a fra/.Л $i c r e d c 3 m i n d r i a d u m n e a v o a s t r 3 na t iona ls se va revolta, ins3, credet i -m3, dac3 ati vedea de a p r o a p e un socialist, i-ati prefera f3r3 nici о ezitare un cazac. Patriotismul meu se opre§te aici67.

1. Maturizarea mi§carii muncitorc§ti

Atunci ctnd Morny vorbe§te despre progresele (infrico§3toare) ale socialismului, el rezumS in aceastS formul3 un proces lent multiform.

Este vorba mai intii de luptele muncitore^ti care, in secolul al XlX-lea, sint adeseori actiuni ale oamenilor (bSrbati §i femei) incoltiti de mizerie «?i de foame, ajun§i, in incercarea de a supravietui, sS infrunte riscul mortii, al inchisorii sau al deportSrii. Sint apoi reactii brutale ale meseria$ilor sau me§te§ugarilor, care nu mai au de lucru in urma extinderii productiei mecanice, §i care distrug ma§inile ori dau foe fabricilor. AdunSri, cortegii

^L'extinction du pauperisme, 1S44, citat dcChate!ain$i Bacot.op. cit., t. II, p. 86. Napoleon al III-le.« va face concesii clasei muncitoare, dar, din 1853, H las3 pe Haussmann s3 deschida Sn Paris bulevarde largi, pe care trupele se poata desfi$ura.

"Citat dupa Histoirc tfn^ralc ties civilisations, t VI, p. 78. "'Cit.it dup3 Histoirc gSntrale ilu socialime, t. I, p. 507. Vezi dc ascmenea J. Lhommc, La

Grande Bourgeoisie au pouvoir, p. 150 s.


disperatc §i amenintatoare ale celor rSma§i ftrS muncS §i ale infometajilor. Explozii violente de furie in fata unei exploatSri tot mai dure: scSderc a salariilor, prelungirea zilei de lucru, inSsprirea regulamentelor de atelier; uneori este de ajuns о scinteie, un act de nedreptate sau odecizie arbitrary.

Exists apoi, mai mult sau mai putin clandestin, mai mult sau mai putin reu?it, un netncetat efort de organizare, de punere de comun acord, de solidarizare: un efort de mentinere ori de reinstaurare a vechilor structuri ale breslelor de meseria?i sau ale societSJilor secrete; reuniuni in taverne ale diverselor grupSri; echipe ce se formcazS in jurul unui ziar; influenta exercitatS, tntr-un ora§ sau cartier, de cite un muncitor, tipograf sau prSvS-lia$ care a citit la viaja lui ni$tec3rti §i care §tie sS le vorbeascS oamenilor. Sint create cooperative, soc ie ty mutuale sau dc intrajutorare; ideile lui Owen, Fourier, Proudhon sint reluate, discutate, deformate, aplicate...

Gfndirea socialists se maturizeazS la rindu-i §i capStS fortS*, dimpre-unS cu marile figuri care aparin acest veac al XlX-lea: Blanqui, Proudhon. Bakunin, Engels, Marx...; saint-simonieni care merg in mediile munci-tore$ti, femei, ca Flora Tristan, care denuntS atit oprcsarea femeii, cit §i pe cea a proletariatului; muncitori care citesc §i care i§i scriu memoriile sau i$i noteazS propriileobservatii; visStori, revoltati, ideali§ti, impStimiti, reformatori semneazS nenumSratebro§uri care preconizeaz3,cu oconvin-gere dezarmantS, solutionarea problemei paupcritSJii. Ideile sociale nu sint monopolul "sociali§tilor"; marele economist clasic John Stuart Mill este el un reformator, cale pe care, intr-un fel. о deschisese Sismondi*4.

Aceste forte care intrS in actiune fie pornind dinspre clasa muncitoare, fie in interioru 1 sau in jurul ei, interfereazS, se combine, se confruntS uneori: la fel cum clasa muncitoare. in diversitatea ei, rSmine legatS In numeroase puncte de celelalte pSturi populare; totodata, aceste forte intrS in contact cu cele care luptS — incepind cu oamenii de rind, cu burghezia micS mijlocie — pentru democratic republics. Luptele respective, adeseori separate, ajung uneori sS se intilneascS. Astfel, procesul de maturizare a

"Citcva punctc dc rvpcr: Conditio rant. D Alr-ma focialS, 1834-1844; Rodbertus. Revendi-cSrileclaselorcelorce muncesc. 1837; Cabet. GilStone in Icaria. 1838; L. Blanc. Despre organizareu muncii, 1839; Atelierul, jumal muncitoresc, 1840; Proudhon, Ce este proprietatca?, 1840; Gazeta renarJt. condusA dp Marx. 1842; Engels, Situafia clasei muncitoare in Anglia. 1845; Proudhon, Filozofia mizeriei, 51 Marx. Mizeria filozcfiei, 1846; Marx Engels, Manifestul cotnumst, 1848, Bakunin. Scrierianarliiste. 1850-1S76; Proudhon, Ideea generals «1 rerolufiei, 1851; Marx. Cri/i-ca econaniietpohtice, 1859; Proudhon. Despre capacitatra clasei muncitoare, 1865; Marx, Capitalul, partea 1.1867.

"Glndirea economic Д se diversified; Sismondi, Noi principii de econotnie politics, 1819; Villenetive-Bargemont. F.conomie jwhticS creftini. 1834; List, Sutemul national de economie politics, 1841; J.S. Mill. Principii de economic politics, 1848; Bastiat, Armenia economice, 1849; Carey, Armenia interetdar, 1850; Knics, Economia politics privitS din punct de vedere 1 storic, 1851; juglar. Crizele comemale fi revenirea lor periodicS, 1861; l e Play. Refonna socials, 1864,$i Organizurea munai. 1870...

I S T O R 1 Л C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 I ' I N A I N 2 0 0 0 1S3

mi§c5rii muncitore§ti urmeazS un drum de о extrema bogatie in eveni-mente §i de о infinite diversitate.

Dupa о ascensiune fulgeratoare $i о reu§it& ca "patron social", Owen nu so las£ doborlt de egecul comunit3{ii pe care a c r e a t e in Statele Unite: el devine, intr-o prima faz<1 a organizarii mi$carii sindicale din Marea Britanie, unul dintre animatorii mi§c3rii muncitore§ti: Grand National Consolidated Trade Unions ajunge la cinei sute de mii de membri in 1833, inainte de a se dizolva. О mare parte a fortelor muncitore§ti britanice se va inscrie intr-o larga mi§care popular.^, mi§carea "cartista" (1838-1848), initiate de Lowett ?i O'Connor: obiectivul principal este instaurarea unei veritabile democratii politice §i, in special, a sufragiului universal §i a indemniza(iilor parlamentare (pentru a putea fi ale§i candidal fara averi): adoptata in 1839, carta va stringe in 1842 Tntre dou5 §i trei milioane de semnaturi, iar in 1848 intre cinci §i §ase milioane. Numai ca mi$carea — о data cu divizarea ei (Lowet este impotriva grevei generale de о luna §i a violentei preconizate de O'Connor) - se va izbi de tergi versa rile Parla-mentului, de amenintari §i represiuni, sfir$ind intr-o totala confuzie.

Supapa pecareoconstituieemigratia joaca un rol important de-a lungul intregii perioade. Incepind de pe la mijlocul secolului, о parte a clasei muncitoare i§i va vedea salariul real crescind §i c o n d i t i o de munca imbunatatindu-se. In 1867 va fi introdussufragiul universal. Se intra atunci intr-o noua decisiva faz.a a organizarii sindicale, cea care conduce, in 1868, la crearea marelui Trade Union Congress. Sufragiu universal §i orga-nizare sindicaia: de-acum incolo, mi§carea muncitoreasca va fi considerata de burghezia britanica drept о forta de care trebuie sa se tina seama.

In Franta anului 1830, muncitorii lupta alaturi de forêle populare $i republicane care doresc alungarea lui Carol al X-lea. Ei nu ridicasera insa baricadc pentru un Ludovic-Filip. In fapt, nimic nu vine s3 atenueze oprimarea

precaritatea care apasa asupra lor; §i chiar daca consul a fost mic§orat, lucrul acesta nu le prive§te decit pe cele citeva zeci de mii de persoane cu diverse posesiuni70. Greve, revolte, mi§cari de strada - nemuljumirea populara, inclusiv cea a muncitorilor, continuSsa se manifeste; matasarii din Lyon se razvratesc: "Luptam pentru piine §i munca", striga ei: armata recucere§te ora§ul, facind о mie de mortf §i raniti. Agitata nu se opre$te insa aid; clasa conducatoare este hotarita s3 mearga pina la capat: "Nu avem nevoie de jumatatf de masura", spune Thiers; "Trebuie uci$i cu tolii. Nu doar о parte. Fi{i fara mila (...). Faceji un monnan de trei mii de razvTatiti", ordona Bugeaud. A$a va avea loc masacrul din strada Transnonain

In iulie 1830. toate clasele se unisera impotriva aristocratiei proprietare depammturi. In februariel848, toateseunescimpotriva marii burghezii,a

л1п Franca. numirul cl tclonlor ajunge de la 90 000 la 166 (XX) imcdiat d u p j 1830, la 247 (XX) in 1846.


lui Ludovic-Filip §i a lui Guizot; forjele republicane §i muncitore§ti nu mai vor insii s3 renun|e la aceasta victorie. Fire§te, Republica este proclamata, ca sufragiul universal $i dreptul la munca; dar atelierele na{ionale nu sint instituite dedt in urma presiunilor. Efervescen|a mi§c3rii muncitore§ti continua: "Era un lucru extraordinary penibil, scrie Tocqueville, sa ve/.i in miinile celor care nu posedau nimic tot acel ora§ imens §i plin de bog3tii". Nelini§tea, temerile ii vor uni pe toji de{inatorii de propriety, de la cei mai mari pina la cei mai mode§ti: poporul muncitor din Paris se va vedea astfel izolat, apoi lasat in seama represiunii conduse de generalul Cavaignac, "insarcinat cu zdrobirea du§manului": mii de morji, mai mult de unsprezece mii de arestari; dteva condamn3ri la moarte sau la munca silnica pe via|a, dar mai ales foarte multe deportari, in special in Algeria.

Dreptul la munca este transformat in "libertatea muncii". Prin sufragiu universal urma sa se stabileasca un pre§edinte: primul ales va fi Ludovic-Napoleon Bonapatre. О data ajuns imparat, eel care preconizase "disparilia saraciei" printr-o "combinare a socialismului cu militarismul" §i prin crearea unei clase intermediare intre patroni §i muncitori — a$a-numitii "conciliatori", un fel de subofiteri ai armatei industriale — va favoriza dezvoltarea capitalismului industrial §i bancar. Totu§i, Imperiul "liberal" va fi perioada in care este recunoscut dreptul la greva (1864) in care sindicalismul cunoa§te prima sa inflorire veritabiia.

in Germania, mi§carea muncitoreasca s-a consolidate ea in urma unor dure confruntari §i a luptelor singeroase, a§a cum о dovede§te, intre altele, revolta (esatorilor din Silezia, petrecuta in 1844. in 1862,I-asalle infiin|eaz.a Asociafia Generaia a Lucratorilor Germani, care duce la dezvoltarea mi^carii sindicale. Constitufia din 1867stipuleaz.a sufragiul universal; in 1869, Bebel §i Liebknecht creeaza Partidul Muncitoresc Social-Democrat, in toate celelalte din Europa, ca$i in Statcle Unite, avem de-a face cu о afirmare a mi§carii muncitore§ti, cu о dezvoltare a organizaîilor sindicale, uneori in contextul unei foarte brutale represiuni; prima mare centrala sindicala americana, National Labor Union, este constituita de W. H. Sylvis in 1866.

In 1864, mai mul(i sindicali$ti englezi, militanji din rindul muncitorilor francezi §i emigrant germani (printre care Karl Marx), italieni, elveîeni §i polonezi au creat la Londra Asodafia Internationalâ Muncitorilor, aceasta deschide§i concretizeaza totodata, chiar daca intr-un mod relativ restrins, о noua dimensiune a mi§c&rii muncitore§ti: internaiionalismul.

Astfel, la scurt timp dup3 ce burghezia britanica incepe, in condijiile unui capitalism infloritor §i cuceritor, sa se impuna drept clasa dominanta, §i in vreme ce burgheziile din Franfa, Germania, Statele Unite se sprijina inca, pentru a se afirma, pe alian(e care, din mai multe puncte de vederc, le impiedica in mersul lor ascendent, clasa muncitoare se impune $i este recunoscuta ca о forta politica $i sociala. Mult timp inabu§ita, dezarmata, supusa unei opresiuni zilnice unor represiuni brutale, iat-o acum organi-

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 I'INA I N 2 0 0 0 135

zindu-se, creindu-§i partide, sindicate, ziare, mijloace proprii de instruirc. Nici opresarea, nici represiunile nu vor inceta; dar in fa£a clasei conducatoare exists de-acum inainte о clasa capabilS sS impuna un anumit raport de forte.

lar acest raport de forte va marca profund transformarile ulterioare ale capitalismului industrial.

2. Capitalul , о analizH a capitalismului

Marx datoreaza multe lucruri gindirii economi$tilor clasici, observajiilor celor care au fost martorii capitalismului cuceritor, ca §i criticii sociali§tilor. Chiar dac5 — pentru a se departaja sau pentru a duce analiza mai departe — el ii criticS pe to{i ace$tia, uneori in exces. Forta lui consta in faptul de a-§i fi sistematizat, cu pretul unui imens §i epuizant efort teoretic, intuijiile sale profunde formate, in esenta, inca de la mijlocul secolului. Bilanjul provizoriu pe care il face in 1852 este cit se poate de concludent:

in ce m3 private, nu am nici meritul de a fi descoperit existen|a claselor in societatea moderna, nici pe eel de a fi descoperit lupta lor. Jstoricii burghezi expusesera cu mult inaintea mca dezvoltarea istorica a acestei lupte de clasa, iar economist» burghezi anatomia economic a claselor respective. Ce am adus eu nou consta in demonstralia urmatoare: 1. existenta claselor nu tine decit de anumite lupte bine delimitate, istorice, legate de dezvoltarea productiei; 2. lupta de clasa conduce in mod necesar la dictatura proleta-riatului; 3. insS i aceasta dictatura constituie doar perioada de tranzi(ie catre desfiinjarea tuturor claselor §i catre о societate lipsita de clase71.

El vorbe^te apoi despre lupta de clas3:

Toata istoria societatii pina astazi nu este decit istoria luptei de clasa. Om liber §i sclav, patrician §i plebeu, baron §i serv. me§ter §i calfa, pe scurt. opresori §i oprimati, montaji unii impotriva celorlalji tntr-o opozijie constanta, au dus о lupta neintreruptS, cind ascunsS, cind deschisa, о lupt.1 care s-a incheiat de fiecare data printr-o rSsturnare revolutionara a intregii societati sau prin ruinarea comuna a claselor aflate in conflict72.

El arata care este baza:

Oamenii sint producatorii reprezentarilor lor, ideilor lor etc., dar oamenii reali, care ac{ioneaziS, a§a cum sint ei conditional de о dezvoltare determinata a fortelor lor de produc{ie $i a raporturilor ce le corespund, inclusiv a formelor celor mai largi pe care acestea le pot lua75.

"Scrisoare cStre Wcidemever. 5 martie 1852, dup3 Marx, Morctaux dioisis, Catlimard, 1934, cd. a 39-a, 1956, p. 198-199

71Manifesto i/u parti wmmunble. 1848. Ed. sociales, 1966, p. 27-28 "L'lMologie allernande. 1846. Ed. sociales. 1968. p. 35.


... §i care este evolutia:

Schifate in linii mari, raporturile de productie asiatice, antice, feudale, modern-burgheze pot fi desemnate ca epoci progresive ale formArii social-economice*.

Pentru Marx, о data cu capitalismul, lupta de clasa ajunge la paroxism:

Epoca noastrS, cpoca burgheziei, se distinge totu$i prin faptul ca a simplificat antagonismelc de clasa. Societatilese divid tot mai mult in doua mari tabere inamice, in doua mari clase opuse in mod deschis una celeilalte: burghezia proletariate P . Mascle inuncitore$ti, Inghesuite in uzine, sint organizate ca о armata. Prole-tarii sint simplii soldafi ai industriei, supravegheaji de о intreagS ierarhie de subofiteri §i ofiteri. Hi nu sint numai robii clasei burghezc a statului burghez, ei sint zi de zi. ceas de ceas, robii ma§inii, ai controlorului §i, inainte de toate, ai fabricantului burghez particular. Un asemenca despo-tism este cu atit mai meschin, du§miinos. exasperant, cu cit el proclam.l deschis profitul ca unic scop al siiu7\

Contradicjiile se adincesc, fapt care nu poate conduce decit la prabu-§irea capitalismului:

De zeci de ani, istoria industriei §i a comertului nu este altceva decit istoria revoltei fortelor de productie modeme impotriva raporturilor mcxieme de productie, impotriva regimului de proprietate care conditioneazA existenta burgheziei §i a dominatiei sale. Este de ajuns sa mcntion^m crizele comerciale care, printr-o revenire periodica, ameninta din ce in ce mai mult existenta societatii burghcze. (...) О epidemiecare. in oriee alta epoca, ar fi parut о absurditate se abate asupra societatii — epidemia suprapro-ductiei. Societatca se vede dintr-o data readusa la un stadiu de barbarie; ai zice ca о foamete sau un razboi de exterminare ar fi lipsit-o de toate mijloa-cele de subzistenta; industria §i comertul par complet distruse. §i de ce? Fiindca societatea are prea multa civilizatie, prea multe mijloace de trai, prca multcomert- Fortele productive de care eadispunenu mai favorizeazS regimul proprietatii burgheze; din contra, ele au devenit prea putemice pentru aceasta, iar ea le infrineazS; si ori de cite ori fortele productive triumfa asupra acestui obstacol, ele arunca in dezordine intrc-aga societate burgheza, iar proprietatii burghcze ii ameninta existenta; sistemul burghez a devenit prea strimt pentru a contine bogatiile create In sinul sau77.

Or. este vorba de ceva mai mult decit о simplS rasturnare a capita-lismului: e vorba de sfir§itul societatilor imparj i te in clase. C a d in

7,Prefa(a din 1850la "Note critice asupra articolului «Regele Prusiei refonna sociala»", in Morceaux choitis, op. cit., p 87.

'"Manifesto du parti ammuniste, 1S48, op. cit., p. 29. *ftirf., p 42. "Ibid, p. 39-40.


proletariatul care se int3re§te о data cu dezvoltarea capitalismului, Marx vede, incepind cu 1844, purtatorul unei "misiuni istorice":

Unde este a$adar posibilitatea pozitiva a emancip5rii germane? (...) lata raspunsul nostru. Trebuie formata о clasa cu legaturi radicale, о clasa a society» burgheze care sa nu fie о clasa din socictatea burgheza, о clasa care s3 tnscmne dizolvarea tuturor claselor, о sfer3 care si aiW un caracter universal prin suferinlele sale universale care sa nu revendice nici un drept special, Intructt nu i s-a facut ma о nedreptate anume, ci о nedreptate in sine, о sfera care sa nu se mai poata raporta la un statut istoric, ci pur §i simplu la un statut uman, о sfera care sa nu fie intr-o opozi{ie anume cu conserintele, ci intr-o opozitie generaia cu toate supo/itiile sistemului politic german, in fine, о sfera caresS nu se poata emancipa fara sa se emancipeze de toate celelalte sfere ale societatii §i, in consecin{a, f3r3 a le emancipa pe toate accstea — pe scurt, о sfera care sa insemne pierderea completa a omului §i care s3 nu se poata deci recuceri pe sine decit prin reci^tigarea completa a omului. Descompunerea societatii ca о clasa anume, iata ce este proletariatuF*. Pentru ca revolutia unui popor §i emanciparea unei anumiteclase a societatii burghezesacoincida, pentru ca oclasa sa reprezinte intreaga societate, trebuie (...) ca toate viciile societatii sa fie concentrate intr-o alta clasa, ca о clasa determinata sa fie clasa scandalului general, personificarea obstacolului general, trebuie ca о sfera sociaia anume sa treatii drept crima notorie a tntregii societati, astfel incit emancipind aceasta sfera sa realizim emancipa rea generaia. Pentru ca о clasa sa fie prin excelenta clasa cmancipSni. trebuie ca, in schimb, о alta clasa s3 fie in mod doschis clasa supunerii7*.

Sa fie acest proletariat un "Mesia" al timpurilor moderne? Nicidecum, r3spunde Marx:

Daca sciitorii sociali§ti ii atribuie proletariatului acest rol istoric, aceasta nu tnseamna, a§a cum critica se preface a crede, ca ei ii considera pe prole tari un fel de zei. Din contra. In proletariatul complet dezvoltat se implinejte, practic, abstractia intregii umanitati. a aparenjei inse$i de umanitate; in conditio de viatS ale proletariatului sint rezumate toate conditiile de viata ale societatii de astazi, sub formele ei cele mai inumane; omul s-a pierdut pe sine in acest context, insa in accla§i timp el nu numai ca a dobindit con§tiinta acestei pierderi, dar a fost constrins imediat — prin suferin{a devenita de-acum, in teorie, ineluctabila, altfel spus impardonabila, absolut imperioasa, prin exprimarea in practica a iNecesitatii — la revolta impotriva acestei inumanitati: de aceea proletariatul poate trebuie sa se eliboreze singur. Numai ca el nu poate sa seelibereze fara a suprima propriile sale conditii de trai, fara a suprima toate conditiile inumane de trai din socictatea de ast3zi, care sint rezumate in situatia luiw.

^Contribution j la critique de I it plnbsophie du droit de Hegel, 1844. in Marx. OtUVre* philosophiques. Coetes, 1927,1.1, p 105-106.

"Ibid., p. 102 wUi Sainte Famille, 1845, in Morceaux choisis, iy>. cit., p. 165-166.


Astfel:

Toate clasele care, pin3 acum, au detfnut puterca c3utau s3-$i p3streze situatia favorabila la careajunsesera, impunlnd intregii societSti condijiile propriului lor venit. Proletariate! nu se poate instapini peste fortele de productie ale societatii decit abolind propriul s3u mod de apropiere §i. In consecinta, toate modurile de apropiere care au existat pina acum*'.

Sau, mai dcparte:

Raporturile burghezede productie reprezinta ultima forma antagonists a procesului social dc productie, antagonists nu in sensul unui antagonism individual, ci al unui antagonism decurgind din conditiile sociale ale existentei indivizilor in sinul societatii burghcze, insK, fortele de productie care se dczvolta creeaza in acela$i timp cond itiile materiale care vor rezolva acest antagonism. О datS cu aceasta forma(iune se tncheic a$adar preisto-ria societatii umane".

Un lucru este cert:

О data cu burghezia se pr3bu$c$te proprietatea particulars, iar victoria clasei muncitoare pune capat pentru totdeauna luptei de clas3 §i de casta"...

AceastS admirabilS convingere il va insoji de-a lungul intregii sale vieti, Marx incSpStinindu-se zeci de ani sS о sustinS din punct de vedere §tiintific, prin studiul §i critica economiei politice.

In Contribute la critica economiei politice, el rezumS conceptia sa asupra mi§cSrii istorice:

in productia socialS a existentei lor, oamenii intra in relatii determinate, necesare, independente de propria lor vointS; aceste relatii de productie corespund unui anumit grad de dezvoltare dat de fortele lor de productie materiale. Ansamblul acestor relatii de productie constituie structura cconomica a societatii, baza realS pe care se cl3de$te о suprastructura juridicS $i politics, §i c3reia ii corespund ni§te forme de con$tiintS sociaia bine determinate (...). La un anumit stadiu al dezvoltSrii lor, fortele de productie ale societSjii intra in contradictie cu relatiile de productie existente, sau cu ceea ce nu este decit expresia lor juridica, relatiile de proprietate in cadrul сЗгога ele se mi$caserS pina atunci. Din forme evolutive cum erau, aceste relatii devin obstacole in calea fortelor respective. §i atunci, se deschide о er3 a revolutiei socia!eM.

"Manifesto du jtarti contmunitfe 1848, op. cit.. p. 49. "•Prefafa Jin 1850, op. cit.. p. 87 vProtoctionnisme et librt-fdunge, 1847, in Morceaux сhohis. op. at., p 167. **Contribution a In critique dc leivrwime politique, 1859, Ed. sodalcs. 1957, p. 4


Marx parcurge, cu condeiul in mln3 §i cu spiritul critic treaz, tot ce este mai semnificativ din literatura economics disponibila85. LucreazS la proiectul s5u despre "Economie" §i redacteaz.a capitol dupa capitol84, analizind cu precidere subordonarea reals a muncii fa$a de capital, munca productive §i neproductivS, perioadele de criz5, procesul propriu-zis de produc(ie; in acest din urma capitol, i§i propune s3 studieze:

1. Marfurile ca produse ale capitalului, ale productiei capitaliste; 2. Productia capitalists ca producfie a plusvalorii; 3.Productia capitalista ca producerc reproducers a intregii relaîi; este ceea ce ii confer^ acestui procesde productie imediat caracterul sau "specific capitalist"*7.

Capitalul se na§te a$adar in urma unui enorm volum de munc3, a nenu-maratelor discujii purtate, in special, cu Engels, a observarii indeaproape a istoriei care se face". Partea 1, publicata in 1867, se deschide impetuos:

Bogatia societatilor In care domne$te modul de producjie capitalist se prezinta ca о "imensa acumulare de marfuri". Analiza asupra m3rfii, for-ma elementara a acestei bogajii, va fi in consecint«1 punctul de plecare al cercetarilor noastrew.

Marfa, valoare de intrebuintare, valoare, plusvaloare:

Produsul — proprietate a capitalismului - este о valoare de intrebuintare, la fel ca firul de tesut. pinza, inc3ltSmintea etc. Dar cu toate ca incaitarile, de exemplu, fac intr-un fel lumea sa mearg5, iarcapitalistul nostru estecu siguranta un om al progresului, el nu produce incaltaminte de dragul incaiiamintei. In general, in productia de marfuri, valoarea de intrebuintare nu este un lucru pe care s3 il prejuim pentru el insu§i. Ea nu este decit о "portvaloare". Or, pentru capitalistul nostru, ce conteazS in primul rind este sa produca un obiect util care sa aiba о valoare de schimb. un articol destinat vinzarii, о marfa. §i, in plus, el vrea ca valoarea acestei marfi sa о dcpa^casca pe cea a marfurilor necesare producerii ei, adica suma valorilor mijloacelor de producjie §i a fortei de munc3 pentru care el §i-a cheltuit banii s3i pretio§i. El vrea sa produca nu doar un lucru util, ci о valoare, §i nu doar о valoare, ci о plusvaloare®0.

*'Theories Je la plus-value, manuscris din 1861-1863 **Materiaux pour Iccononne, manuscris din 1861-1865 "Mattrinuxixxir I'tccnomie, In Marx, Oeuvres. £conomte, Gallimard, La Plîade, t II. 1%8,

p. 40». uUs Luttes des classes en France 0848-1858); Le 18 Brumaire de l.ouis Bonaparte; It* Adresitt

du Con feil general de Г A IT sur la guerre franco-allemande et sur la guerre civile en France... "Lc Capital, partea 1,1867, in Marx. Oeuvres. fcconomie, op. cit,. 1.1.1963. p 561. In prima

fraza. Marx citcazA din Contribute In critica eamomiei fH>\itice din 1859. "Ibid , p 737.


Astfel:

Capitalul este о munca moarta, care, asemenea unui vampir. nu se lnsuflete§te decit suglnd inunca vie, iar viata sa este cu atit mai dinamicd, cu cit absoarbc mai muit din aceasta. Timpul in care muncitorul Iucreaz3 este timpul in care capitalistul consumS forta de munca pe care i-a cumparat-o primului".

DupS о lungS perioadS de tatonare, Marx a clarificat Intr-adevSr acest aspect: nu munca, ci forta de muncS este ceea ce vinde proletarul capitalistului42. Valoarea acestei forte de munca este determinata de cheltuielile pentru intretinerea muncitorului §i a familiei sale43: or, muncitorul produce plusvaloarea fiind constrins sa product mai mult decit valoarea propriei sale forte de munca. Trelungirea timpului de lucru §i intensificarea muncii sint principalele cai prin care se cre§te gradul de exploatare a acesteia, Insu§irea surplusului de munca §i a plusvalorii"91.

Astfel este pusa in evidenta baza acumuiarii capitaliste, a perpetuSrii ei tot mai intensificate, a tendintei de scadere a impozitelor pe profit, a crizelor, a proletarizarii ?i, in sfir§it, a necesarei pr3bu§iri a capitalismului. Nu este cazul sS rcluSm aici demonstratia lui Marx, dar putem semnalacitevaetape:

Procesul de productie capitalist, considerat in continuitatea sa. drept reproducere, nu produce a$adar numai marfa, nici numai plusvaloare, ci produce §i perpetueaza raportul social dintre capitalist salariat*5. Daca acumularea, sporirea bogajiei pe baza de capital, produce in mod obligatoriu ocre^terea populatiei muncitore§ti, aceasta devine la rindul ei plrghia cea mai puternica a acumuMrii, о conditie de existenta a productici capitaliste la stadiul dezvoltSrii ei integrale. Ea formeazS о armata industrial.1 de rezerva, care apartine cu totul capitalului, ca cum ar fi fost crescuta §i instruitS pecheltuiala lui. Па furnizeaza nevoilor sale de valorificare flotante — independent de cre§terea naturaia a populatiei — materia umanS in continuare disponibila ji exploatabila*\ Legea care cchilibreaza intotdeauna progresul acumuiarii cu eel al relativei suprapopulari il IeagS pe muncitor de capital mai strins decit о facusc Vulcan (intuindu-l pe Prometeu de stfncS. Aceasta lege este cea care stabilcjte о corelafie implacabila Intre sporirea capitalului §i sporirea mizeriei, in a§a fel incit acumularea bogatiei, la un pol, este egalS cu cre§terea s3raciei, suferintei, ignoranlei, abrutiz3rii, degradSrii morale, robiei, la polul opus, adicS exact in drcptul clasei care produce capitalul respectiv*7.

"Ibid., p. 78». 03 A se vedea. in legStura cu aceasta, foarte intercsanta te/Л a lui H. Nadel, Gents* de la

conception marxienne Ju talariat, Paris VHI-Vincennes, 1979. "°Le Capital, partea I. In Oeuvres. Econmie, op cit., 1.1, p. 940. •»Le Capital, partea a lll-a, ibid., t. II, p. 1016. •"Le Capital, partea 1, ibid.. 1.1, p. 1081. "•Ibid., p. 1148. 4'U Capital, partea I. fid. sociales. I III, p 68.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I I ) F LA 1 5 0 0 P i N A I N 2 0 0 0 141

SCI I E M A IX

Ciascle sodale $i exlorsiunea plusvalorii dupS Marx

Г —> fluxul valorilor D C D O O O fluxul lurrltorilor

(7): tier* producjlel ».fcr.i wiI.iTi/Дп»

• 5obriul 4abrb|ilor irajionali' nu cstcpro|ul (orjoi lor dp muncl. ci contr*|Mrlea *capaclUl|il" sau в •prlcepciil" k>r iiwslim»btl<\ Vc/i 11 Nadcl, PJ>. CIL


Dar:

Pe тЯйигЗ ce seade numSrul de potentafi ai capitalului care uzurpeaz3 §i monopolizeazS toate avantajele acestei perioade a evolufiei sociale, sporesc mizeria, oprimarea, sclavia, degradarea, exploatarea, dar §i rezistcnfa clasei muncitoare, care i§i Indese$te nelncetat rindurile §i care devine din ce in ce mai disciplinata, unita §i organizata prin insu§i mecanismul productiei capitaliste. Monopolul capitalului ajunge s3 fie un obstacol pentru modul de productie care s-a dezvoltat §i a prosperat о data cu el §i sub auspiciile lui. Socializarea muncii §i centralizarea resorturilor sale materiale ating un stadiu care le face sa nu mai incapa In tnveli$ul lor capitalist. Acest inveli$ se destramS. Proprietajii capitaliste i-a sunat ceasul. Fxpropriatorii sint la rindul lor expropriati"*.

lata "demonstrata" profunda §i fundamentala intuifie care anim3 gindirea lui Marx incS din anii 1840. El va reveni asupra ei, cu obstinate, in dorinfa de a face sS transparScaracterul ireductibil al contradicjiei care sta la baza capitalismului §i, deci, necesitatea abolirii acestui sistcm. In partea a III-a a Capitalului el afirmS:

Adev3rata barierft pentru productia capitalists este capitalul insu§i: capitalul §i valorificarea lui prin el insuji apar ca punctul de plecare $i punctul final, ca motor §i scop al productiei: productia nu este decit о productie pentru capital, nu invers: mijloacele de productie nu sint simple mijloace de a da forma procesului vietii in benefiul societatii producatorilor, largindu-I neincetat (...). Acest mijloc — dezvoltarea necondi(ionata a productivitatii sociale — intra permanent In conflict cu scopul limitat: valorificarea capitalului existent. Prin urmare, dac3 modul de productie capitalist este un mijloc istoric de dezvoltare a fortei de productie materia-le $i de creare a pietei mondiale corespunzatoare, el reprczinti in acela$i timp о contradictiepermanenta intre aceasta misiuneistoricS §i raporturile sociale de productie care ii corespundOT.

Ce ar fi mai important: zecile de pagini din Manifest, sau miile de pagini de analiza §i critica a economiei politice? Denuntarea fulguranta sau puternicul aparat de studiu al economiei capitaliste? Convingerea profunda sau caujionarea ei prin expunerea "legii istorice" care о susjine?

Orice, in r3u §i in bine, s-a putut desprinde din gindirea lui Marx on s-a spus despre ea: marxismul a inarmat cu argumente mai multe generatii de militanti. dar a hranit totodata о serie intreaga de catehisme §i dogma-tisme. Ferment al atitor revolte, el a putut fi transformat in mantaua de plumb a unei ideologii destat; fecund in filozofie in ansamblul ^tiinjelor sociale, poate degenera in economism sau mecanicism plat: angajat ca

mlbid„ p 205. "'U Capital, partea a Ш-a (rcdactati intre 1864 51 1875), £d. social cs, t. IV. p 263


forta activa In luptele anticapitaliste §i antiimperialiste, defaimat de cei avuti §i de conducatori, el a putut ajunge la un moment dat sa justifice puterea unor noi clase dominante.

La sfirîtul acestui secol al XlX-lea, glndirea lui Marx, deocamdata pujin raspfndita §i incomplct cunoscuta, va g3si in Engels primul sau propagandist. Din punctul acestuia de vcdere, ccle "doua mari desco-periri" pe care i "le datorSm" lui Marx sint: "concepjia materialista asupra istoriei §i revelarea misterului producjiei capitaliste prin plusvaloare (...). Muljumita lor, socialismul a devenit о §tiinta",0°. "Socialismelor utopice" li se va opune de-acum incolo "socialismul §tiintific".

uuSocwiis?nc utopique ei sociolisme sdenhfiquc, 1880. Ed socialcs. edific bilingvi, 1977, p. 137.

R E Z U M A T U L E T A P E I A T R E I A

Primele douS treimi ale secolului al XlX-lea au fost marcate de irezistibila ascensiune a capitalismului, mai ales in Marea Britanie.

Vechile forme dc extorsiunc a surplusului de munca tSrSneascS. in profitul proprietarilor de pSrtlnturi al statului, continuS. Dar dominants ajunge sS fie exploatarca capitalists a muncii in industrie: prin ceea ce Marx nume§te "stricta subordonare" a muncii (cea a me§te$ugarilor tradi-tional, de exemplu) faf3 de capital (negustori sau fabrican(i); de asemenea, prin "supunerea reals" a muncii, adicS a salariatului, in cadrul, prezent incS, al manufacturilor §i, din ce in ce mai mult, al fabricilor; in acest sens, dezvoltarea industriilor textilS §i inetalurgicS, apoi productia de materia-le pentru cSile ferate au fost principalul suport. La rindul ei, extorsiunea valorii la scarS mondialS — exploatarea colonials §i schimbul inegal — ramine osursS importantS de acumulare, in special pentru Marea Britanie, cea mai mare putere colonials §i comercialS, eel mai important furnizor de echipamente, veritabil "atelier al lumii".

О datS cu aparitia fabricii, se generalizeazS logica productiei capitaliste:

Un fabricant utilizeazS suma debani В pentru a achizitiona mSrfurile M necesare productiei P pe care vrea sS о realizeze prin: mijloacele de productie mp (sau capitalul constant c) §i forta de muncS fin (sau capitalul variabil t>); el obtine о nouS marfS M' a cSrei valoare (c + i> + pi) este superioarS celei a mSrfii M; In urma vinzSrii ei pe piatS, el obtine un profit ДВ - В' - B. El poate fi pus in situatia sS imparts aceastS plusvaloare (pi) cu bancherul care i-a imprumutat bani (dobSnda) $i cu negustorul care ii vinde marfa (profitul comercial). Gcncralizind §i mai mult, impSrtirea p l u s v a l o r i i p r o d u s e in s o c i e t a t e es te miza unei in tense lupte intercapitalistc, luptS in care concurenja §i monopolul, liberul-schimb §i protectia nu sint decit modalitStile prin care ea se dsfS§oarS.

Pe aceasta bazS se afirmS burghezia: о burghezie care, date fiind dominatia britanicS in lume, slabirea clasei (arSne§ti §i gSsirea unui modus vivendi cu vechea clasS conducStoare din acest regat, inflore§te aici in intreaga ei splendoare — In vreme ce, in Franta, ea se izbe§te IncS de vechea


clasa conducatoarc (§i trebuie dcci sa se sprijine pe aliafi impovaratori), in Germania se dezvolta muljumita impulsionSrii §i sustinerii ei de catre stat, iar in Statele Unite trebuie sa se confrunte cu plantatorii din Sud.

Bog3{ia §i puterea burgheziei cresc, in secolul al XlX-lea, printr-o cruda exploatare a clasei muncitoare: zile de lucru prelungite, salarii scSzute (profitindu-se de concurenfa dintre diferitele categorii de lucratori), conditii de viata care, de multe ori, par sa fie mai dure decit cele ale vechilor robi. In fata acestei crunte spolieri, caritatea §i paternalismul reprezintS uneori о forma de alinare, iar emigratia о cale de salvare; exista revolte, dar represiunea este de fiecare data necrutatoare. Solidaritate, cooperati-ve, asociatii de intrajutorare, uniuni, syndicate: dupa numeroase incercari mai mult sau mai putin reunite, organizarea lumii muncitore^ti inregis-treaza progrese important® in jurul anilor '60.

De-a lungul intregii perioade, capitalismul este zguduit de crize pe timpul cSrora mizeria §i foametea devin mai apas&toare. Economi$tii vorstudia'0 1 aceste crize, incercind s3 gaseasca un remediu; sociali$tii le denunta §i, о data cu ele, incrimineaza sistemul care le produce; Marx face о analizS a lor, pentru a pune in lumina specificul logicii capitalismului §i necesara prabu§ire a lui.

Respectarea ordinii stabilite mai ales a proprietatii: respectarea celor bogafi, a religiei §i a statului; superioritatea omului alb §i a culturii occiden-t a l — iata normele ideologice care modeleazS ansamblul societatii. Iar. la nevoie, intervin jandarmul, judecatorul. armata, inchisoarea sau deportarea.

Intelectualilor §i celor care ii citesc le sint permise toate indraznelile §i visele romantice, dar §i toate certitudinile pozitivismului §i scientismului. Refuzind о realitate sfi?ietoare, in prima jumState a secolului se vor infrunta doua utopii: Utopia liberaia §i Utopia socialista, atit una, eft §i cealalta promitind fericirea tuturora, intr-o lume a armoniei. Utopia liberaia va c£p8ta aparenta unei "teorii §tiintifice", prin "legile cererii oferteiaflate intr-o concurenta pur3§i perfecta", iar mai tirziu, prin teoriile marginaliste ,oc. Utopia socialista — criticata de Marx, de§i ca ii alimcntase convingerile din tinereje — va fi transformata de acesta in "necesitate istorica" decurgind din analizele "socialismului §tiintificH. Cele doua utopii vor supravietui eel putin pina la sfir§itul secolului al XX-lea.

Iar in vreme ce Karl Marx anun(a ineluctabila prabu$ire a capita-lismului §i instaurarea unei s o c i e t a l fara clase — comunismul —, John Stuart Mill intrevedea ajungerea la о "stare stationara"100 durabila,

""Mai ales C. Jugiar, Les Crises « M M d c U e ei leur re tour ftriodique, 1861. ""S. Jevons. Theory of political Economy, §t K. Mengor, GriindsAtze der Volksmrtschafllehre,

1871; L. Walras. Principes d'unc thtorie niatlufinatique deli change, 1873,51 Elements d'iconcmic pure. 1877.

•"J. S. Mill. Principle» of Political Economy. 1848


in cadrul cSreia oamenii ar putea in sfir§it sa se bucure de binefacerile unei societatf mai productive.

Turgot, Smith, Godwin, Say, Ricardo §.a. au observat, fiecare in felul s3u, aparijia unei noi realit5ti1M. Marx a 13sat о extraordinary analizS a acesteia, lucru care a facut din el eel dintii "lector" al capitalismului §i iniliatorul unei noi abordari teoretice, ca $i a unei noi viziuni asupra lumii. Influenza lui a fost imensS: in parte datoritS importanfei analizelor sale, dar §i pentru c«1 realitatea cSreia ele ii erau consacrate continua sa capete amploare, apasind din cein ce mai mult asupra destinuiui oamenilor §i al societatilor.

El a avut discipoli, exegeli, continuatori, catehi§ti, fideli ortodoc§i, adevSruri oficiale schisme, reformatori, renovatori, comentatori de buna sau de rea-crcdinta, critici de toata mina, adversari dc toate calibrele. Intr-un fel sau altul, toate analizele capitalismului au fost i n f l u e n c e de gindirea lui Marx, fapt care ne face sa revenim asupra unui anumit aspect: operele lui Marx, §i in special Capitalul, au suscitat о abundenta literature cu privire la politica economica a capitalismului; о parte a ei a contribuit la explicarea cre§terilor §i crizelor, a dublei progresii a bogaj i i lor §i sarSciei, a monopolurilor §i a dominatiei la scara mondiala; in acela§i timp, a existat insa §i о avalan§a de catehisme obtuze care impiedicau intelegerea evo-lutiilor in curs. Or, uitarea istoriei §i reducerea intregii vieji sociale la eco-nomic au facut sa fie ignorate complexitatea societatilor, a realitatii statului $i politicului, impiedicind о data in plus sesizarea mi§carii de ansamblu. De aici treptata secatuire a unei intregi laturi a gindirii marxiste.

in primul rind, insa, grila de lectura a capitalismului pe care о ofera Capitalul este elaborate pornind de la observarea capitalismului industrial din secolul al XlX-lea, eel care constituia pentru Marx "adevaratul mod de produc{ie capitalist". Ea nu prea putea fi aplicatS §i la celelalte forme ale capitalismului — negustoresc, bancar§i manufacturier105 — §i va reu§i din ce in ce mai pu{in sa dea seama despre capitalismul industrial al veacului al XX-lea. Astazi, aceasta grila constituie о piedicS in perceperea noilor mutatii ale sistemului capitalist ?i In analiza noilor forme intemeiate pe supremafia tehno§tiintei.

Prin urmare, trebuie rcluata reflec{ia asupra capitalismului "in general". Urm3rirea profitului, acumularea §i reproducerea lSrgita a proceselor productive §i comerciale, ca §i extinderea piejelor de desfacere r3min elemente esenjiale. Dar ceea ce apare ca fundamental, central, sub-stantial este puterea transformatoare a capitalismului — tending lui d e a

^Pasa jscr is in 1999. ^Despre acesta din urma, vevi tcxtul lui Marx Iradus In france/Л sub tillul Un diapitre

inidil du Capital (Union gtfitfrale d'editions, 10/18, Paris. 1971).

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 I'INA I N 2 0 0 0 147

"revolutiona" (Marx) productia societatfle, capacitatea sa de "distrugere creatoare" (Schumpeter).

О data cu revolutia industriaia §i industrializarea, capitalismul a dobin-dit о putere transformatoare fara precedent: revolutionarea, mai intii in Marea Britanie, a sistemelor productive, a claselor producatoare, a menta-litatilor §i valorilor, a modurilor de existenta §i de consum, a transpor-turilor §i comunicajiilor. in diferite ritmuri, acelea§i lucruri se vor petrece §i in alte tari din Europa; sint apoi atinse diverse alte zone ale lumii, in special India, urmind ca §i dintre tarile nou infiintate, unele, cum este cazul mai ales al Statelor Unite, sa pa§easc3 pe calea modernizarii capita-liste.

Suprematia britanicd in lume este incontestabila, atit in privinta industriei, cit §i a comertului bSncilor. Prin utilizarea vapoarelor cu aburi, a cSilor ferate $i telegrafului, dimensiunea mondial^ a schimburilor, a interdependentei deci, a capitalismului se amplified §i se consolideaza. De-acum inainte, procesele de distrugere creatoare §i de revolutionare — pe scurt, puterea transformatoare a capitalismului — urmeaza s3 se petreaca la scara intregii lumi.

PARTUA A DOUA

D E LA IMPERIALISME LA M O N D I A L I Z A R E

_

Capitalismul doming lumea ii face pe oamcnii dc stat danseze asemeni unor ma none te trase dc sfoarS.

W. SOMBART

Capitalismul nu este nici о persoan5, nici о institute. El nu are vreo dorintS proprie, §i nici vreo preferinja. El este о logicS a plicate printr-un mod de productie: logica oarbe, obstinate, a acumuiarii.

Logica ce se sprijinS pe productia de bunuri. valoarea de intrebuintare fiind suportul plusvalorii care trebuie sa-i revina capitalului: de aceea se impune ca valoarea sa fie realizata, ca marfa sa fie vinduta; in caz contrar, acumularea se blocheaza, iar aceasta poate insemna declan$area unei crize.

Logica ces-a extinsin ultima treime a secolului al XVlll-lea §i in primele doua treimi ale secolului al XlX-lea, о data cu "prima industrializare": textile imbracaminte: ma?ini; unelte §i ustensile casnice din metal: cai ferate §i arme.

Logica ce s-a dezvoltat mai intii in Marea Britanie, apoi, cu anumite decalaje, in alte tari din Europa §i In Statele Unite.

C3ci, de indata ce pomenim de capitalismul istoric constituit, nu ne mai putem rezurna la "modul de productie" §i la logica sa: exista natiuni in cadrul сЗгога capitalismul se dezvolta, iar rivalitatile dintre natiuni, chiar dac3 sint alimcntate §i marcate de opozitiile dintre capitalismele nationale, nu se pot reduce numai la acestea. Exista clase care se descom-pun §i se recompun о data cu marele proces al dezvoltarii capitaliste; exista lupte, alianfe — cu spccificitatea lor in cazul fiecarei formatiuni sociale. Exista statul, aparatul dominarii, locul strategic al alierii dintre clase §i al raporturilor de forte. Exista idei, credinte, religii, cuplul mereu mi§c3tor al cunoa§terii ignorantei, ideologii; exista rasismul, nationa-lismul, militarismul, spiritul dominarii §i al ci?tigului...

Capitalismul in ascensiune intilne§te aceste realitati sociale, izbindu-se ori servindu-se de ele; el le rastoama, le transforms, le pune stavilS sau le exacerbeazS. Despre toate acestea trebuie, a§adar, sS vorbim atunci dnd


S C H E M A X

Coeficientul de c re j t e re a productiei p e cap de locuitor, in lume, in tarile bogate §i in tSrile sSrace -

in 1 5 0 0 , 1 8 2 0 , 1 9 9 0 - fata de epoca marilor c iv i l iza t " (baza 1).

1 л «сага ultimUor 170 de ani, anul 2000 ar trebui si se aile pe axa absciseior (oricontell) la 20 cm tn stlnga intereectiet cu axa ordonatelor (verticalJ). I*ctun graiioilui: vezi graficul urmAtor. Sursd: Beaud. 1997, p. 100.

vrem s3 in(elegem capitalismul in mi?carea sa istorica. Dar cum sd о faccm fara a cadea in reductionism, fara a ajunge la simplificari exageratc?

De exemplu, familia. in capitalism, ea devinecelula de reproducere §i de mentinere a fortei de munca, f ir3 a inceta sa fie spatiul complex de reproducere a societatii globale. Prin ea se perpetueaza vechile clase aflate acum in declin; tot prin ea, se formeazS noile clase, pornind de la cele vechi (cazul taraniior dezradacinati sau al me§te§ugari!or care devin muncitori, dar §i al familiilor nobilecaresealiazacu bancheri §i negustori pentru a intemeia о "dinastie burgheza" indomeniul industriei, negofului sau bancilor). Prin institu{ia familiei se transmit normele fundamental ale societatii (ierarhia, disciplina, economia, consumul); dar fara familie, multe din luptele mi§carii muncitore§ti nu s-ar fi desfaûrat §i multe gre-ve nu ar fi avut sorti de izbinda.


S C H E M A XI

Cocficientul dc cre$tere a unor c a p a c i t y umanc - In era revolujiei industriale In prezent -

fata de epoca marilor civilizatii ale antichitatii (baza I j

I xvtura graftculul: la\i dc »nul 20001 c.n,, и po*lr c-illma cJ viu-ла dc dcplasarc a oamenilor crescuse dfWortln 1820 d« iS ori (p« uscal) In 1W0. Sunt: Bcaud, 1997. p. 101.

Dc exemplu, $coala. Este la moda, in cadrul mi§carii dc stinga dc dupS 1968, denunjarca §colii capitaliste; este adcvSrat ca §coala a servit la difuzarea ideilor normelor societatii capitaliste. Dar ea a difuzat §i principiile sau idealurilc rcpublicane, dcmocraticc §i, adeseori, pe cele socialiste; scrisul, cititul, cunoa§terea sint bazele libertafii §i ale viefii democratice, chiar dac3 ele au permis dezvoltarea unor literaturi desta-bilizatoare §i a unor noi forme de propaganda...

Intre 1870 §i 1880, capitalismul nu a ajuas sa revolutioneze decit in parte Marea Britanie §i nu s-a afirmat cu claritate decit in zone bine deli-mitate ale Europei continental §i ale Americii de Nord. In secolul care va urma el se va extindc, se va concentra §i se va impune cu о vigoare incredibila: prin dezvoltarea unor noi tehnici §i a unor noi industrii, pe baza regruparii de capitaluri din ce in ce mai mari §.i mai puternice, $i a


lSrgirii cimpului lor de acjiune in lumea intreagS; о datS cu declinul primelor imperialisme §i cu ascensiunea celor noi; о data cu afirmarea §i recunoa§terea mi§c3rii muncitore§ti §i cu instituirea unor noi mijloace de dominare a muncitorilor.

A fost un extraordinar val seismic care, dupS о prima mare "depre-siune" economica, a condus la imperialism, la fmp&rtirea lumii §i la "marele rSzboi", apoi, dupa о prima reconstruct , soldata cu о scurta perioada de prosperitate, dar cu ascensiunea fascismului, basculeazS In marea crizS §i, in continuare, in eel de-al doilea razboi mondial; in sfirît, dupa о noua reconstructie, decolonizarea, cre§terea economica, prospe-ritatca, pina ce izbucne§te о alta mare criza mondiaia, despre care unii cred c3 ar putea declanâ un "al treilea razboi mondial". Un secol de valorificare §i de devastare a planetei; un secol de industrializare acce-lerate, de modemizare §i de "dezvoltare a subdezvoltarii"; un secol de imperialism.

Textul de mai sus deschidea partea a doua a acestei carti a$a cum apSrea ea in prima edijie. Nu am schimbat din el nici un cuvint, deî, fara indoialS, astazi l-a§ fi scris altfel1. Trebuie totu§i sa il completez, din doua motive: deoarece, in ultimii douSzeci de ani ai secolului al XX-lea, transformarea capitalists a lumii §i a societStilor s-a largit §i s-a accentuat; §i apoi, fara indoiaia, pentru ca intre timp am continuat sa mc-ditez la aceste probleme.

Luind distanta cuvenita, trebuie subliniata mai intii ruptura pe care au reprezentat-o, in istoria societStilor umane, emergenta capitalismului negustoresc §i manufacturier, tranzitia de la capitalismului manufacturier la capitalismul industrial (numita de obicei "revolutie industrials") §i industrializarea capitalista din secolul al XlX-lea1.

In privinta moduriior de productie, de consum, de deplasare, de co-municare, de trai, ruptura este evidentS: sint schimbari localizateIntrudtva din secolul al XVI-lea pinS in al XVII-lea, iargite §i accentuate in secolele al XlX-lea §i al XX-lea, puternic accentuate §i amplificate la scara mondiaia in ultimele decenii ale secolului al XX-lea. Pentru producjiile pe cap de locuitor la nivelul planetei, §i inca mai mult pentru cele pe cap de locuitor din tSrile bogate (schema X), accelerSrile sint impresionante; de la inceputul secolului al XlX-lea §i ptnS la sfir§itul secolului al XX-lea productia pe cap de locuitor la nivelul planetei a crescut de §ase ori: cum populatia globului a ajuns la aproape §ase miliarde, putem estima cS productia mondialS totals a crescut de treizeci $ase de ori: valori enor-me, niciodatS atinse in istoria societStilor umane intr-un interval de timp atlt de scurt.

•Pasaj scris In 1999. JVezi Beaud 1997


La fel, a§a cum о arata schema XI, de la inccputul secolului al XIX §i pina la sfirsitul secolului al XX-lea, viteza de deplasare a oamenilor pe uscat a crescut de 14 ori, capacitatea de mobilizare a unei energii concen-trate de mai mult de 300 milioane ori, capacitatea distructivS a armelor celor mai puternice dc mai mult de un miliard de ori, capacitatea (ca viteza §i cantitate) dc transmitere a fluxurilor dc i n f o r m a l de mai multe mii de miliarde de ori. SchimbSri care dcmultiplicS putcrea celor puternici deschid un larg orizont de posibilitaî diferitelor categorii dc de{inStori ai puterii de cumparare.

Dac3 ne refcrim numai la ultimii dou3zeci de ani ai secolului al XX-lea, constatam ca noi centre ale industrializSrii modernizarii capitaliste, aparute in Lumea a Treia dupa rSzboi, au fost prinse in criza din anii 1980; noii "dragoni" formal in Asia de Est §i de Sud-Est au fost zdruncinaji dc criza de la sfir§itul anilor 1990; sistemul economic etatist, URSS §i imperiul sovietic s-au prabu$it, lasind de-acum capitalismului, in mod incontestabil, intiietatea ca forta transformatoare mondiaia. Conducatorii §i economi§tii Statelor Unite, ai Fondului Monetar International §i ai Bancii Mondiale vorbesc despre "economic dc piata"; de fapt insa, ei indeamna ca pretutindeni sa i se lase cimp liber capitalismului.

In acela§i timp, capitalismul tarilor din Triada i§i reinnoie§te §i i$i demultiplica puterea transformatoare, prin mobilizarea cercetarii §tiintifice §i, din ce in ce mai mult, prin orientarea, uneori chiar prin controlarea ei. Astfel, dincolo de capitalismul industrial al secolului al XX-lea, un nou capitalism, bazat pe tehno§tiinta, este in curs de afirmare. in acest proces, schimburile §i interdependcntele, inegalitatile §i disparitatile se accentu-eazS: iar mondializarca, carc acopera о realitate indenegabila (finantare globala, problcme de mediu la nivel planetar, produse internationale, internet...), are §i о functie ideologica: justificarca unor decizii (sau inde-cizii) nejustificabile, luate de conducatorii anumitor firme sau tSri, §i aco-perirea printr-o seducStoare alegorie a efectelor negative provocate dc rcvenirca in forta, pe toate meridianele, a unui capitalism liberal care tinde sa scapc de sub orice control.

Prima parte ne-a condus de la prSdarea aurului din cele douS Amcrici la acumularea de capital, §i de la capitalismul comcrcial la eel industrial, in aceasta a doua parte vom urmSri pajii facuti de la capitalismul industrial la capitalismul tehno§tiintific, §i de la imperialisme la "mondializare", in spatele carora nu trebuie sa uitam prczenta foarte marilor firme, a capitalismclor dominante §i a marilor puteri.

4. D E L A " M A R E A D E P R E S I U N E " E C O N O M I C A L A " M A R E L E R A Z B O I " (1873-1914)

tnainte de a se ajunge la dominatia capitalismului, viafa economica era zguduitS, oarecum periodic, de crize ce {ineau de condifii meteo-rologice ffi de recolte, de echilibre demografice sau de rSzboaie. Intreaga fazS de industrializare capitalists se desfS§oarS prin mi^cSri ciclice de о anumitS regularitate: perioade de prosperitate §i de euforie frinate de cite о recesiune sau intrerupte de cite о crizS.

Pierderea punctelor de desfacere sau de aprovizionare din pricina unui razboi ori reconversiunea imediat dupa incheierea lui, restringerea piefei populatiei rurale din cauza recoltelor proaste sau, treptat, a dezvoltarii excesive a capacita|ilor de productie, intetirea concurenjei, scaderea profiturilor, legate de dificultatea realizSrii unei valori produse §i de scaderea preturilor — toate acestea vor sta la baza "crizelor secolului al XlX-lea

"Marea Depresiune" economica, ce debuteaza cu criza din 1873 §i se va intinde pinS in 1895, deschide in acela§i timp era celui de-al doilea capitalism industrial epoca imperialismului, caracterizate in principal prin:

- dezvoltarea unei a doua generatii de ramuri §i tehnici industr ia l ; - afirmarea mi§c3rii muncitore?ti, care, in tarile industrializate, obtfne

concesii apreciabile; - concentrarea capitalului §i emergent a capitalului financier; - un nou val al colonizSrii §i expansiunii la scara mondiaia, care va

conduce la "impSrtirea lumii'' la "Marele Raz.boi".

1. "Marea Depresiune" economicti (1873-1895)

1л prima vedere, toate crizele care constituie aceasta "Mare Depre-siune" economica se inscriu pe linia "crizelor secolului al XlX-lea".

К'. Juglar. L^?Cri.v,s commercial** ft /eur re tour pjrukiique, 1861. cd. a 2-a 18S9; A. Aftalion, Us Crises periodiqucs de surproduction. 1913; M. Tougan-Bariinowsky, Le* Crises indtislridles en Angleterre, 1912. trad. fr. 1913; J Lescurc. Des Crises generates et periodiques de surproduction, 1923; W C. Mitchell, Business Cyc les. 1927; Л C. Pigou. Industrial Fluctuations. 1929.


Anul 1873: crahul bursci din Viena este urmat de falimcnte bancare In fntrcaga Austric, apoi in Germania; industria grca germanS cunoa$te, о dat5 cu mobilizarea pentru rSzboi, cu construcîa decSi ferate $i vapoare, о puternicS expansiune, aceasta "gripindu-se" insS din pricina cre§tcrii costurilor §i a scaderii rentabilitStii; productia de fonta scade cu 21% In 1874, iar pretul ei cu 37%; din cauza §omajului, multi dintre muncitori se intorc in mediul rural, astfel ca, in octombrie 1875, baronul Von Oppen-heim avea toate motivele s3 noteze: "in cincizeci si §ase de ani, nu a mai fost niciodata о criza atlt de Indelungata'4 .

in Statele Unite lungimea cSilor ferate construite progresase cu 50% intre 1869 §i 1873; prin conjugarea speculafiilor, cu insuficien(a miinii de lucru cre^terea costurilor, rentabilitatea scade, angajtnd un adevdrat virtej al panicii bursiere, soldatc cu falimcnte ale mai multor bSnci §i societaji de cai ferate; cum construc{ia cailor ferate asigura eel mai important punct de desfacere pentru productia de fonta, pretul acesteia scade cu 27% intre 1873 §i 1875; §omajul ?i scaderea salariilor vor duce la о extindere a crizei inclusiv in domeniul constructiilor §i al industriei textile, in Anglia exporturile scad cu 25% in perioada 1872-1875; num&rul falimentelor cre§te (7 490 in 1873, 13 130 in 1879); §omajul ia amploare, preturile scad. Supracapacitatile de productie sint enorme: astfel, in 1873, atelierele dc forja puteau produce 2,5 milioane tone dc §ine de cale feratS, in vreme ce necesarul pentru consum, in acest domeniu, descre?tc pin3 la 500 000 tone; intre 1872 §i 1881, pretul lor scade cu 60%.

Anul 1882: crahul bursier dc la Lyon, urmat de falimentul B3ncii Lyonului ?i a Loirci, apoi de eel al Uniunii Gcncrale §i de numeroase alte falimente bancare, dar §i industriale: mine, metalurgie §i, deopotriva, construct», industria textila sau a portelanului. Corelata cu §omajul, sca-derea salariilor. "Niciodata nu am v3zut о asemenea catastrofa", declara un director de la Creditul Lyonez5. Venind dupa о perioada de inflorire datorata aplicarii "planului Freycinet", reducerea activitatii in domeniul lucrarilor publice, §i in special al constructiei de c3i ferate, se afla la originea acestei "cSderi" vertiginoase.

Anul 1884: "Panica la caile ferate", in Statele Unite; se reiau, intr-adevar, constructiile in acest domeniu (4 300 km in 1878, 18 600 in 1882). dar in scurta vreme ele i§i pierd din nou suflul (6 300 km in 1884). Companiile de cai ferate sint prinse intre, pe de о parte, concurcnta dintre ele, §i, pe de alta parte, cre§terea costurilor de constructie. Cursul acfiunilor de la Union Pacific se pr3bu$e§te, urmat de eel al numcroaselor valori din

'Citat dupa P. Kindlebcrgcr. Mania*, Panics en J Crashes, 1978. p 216. 251. Vczi dc asemenea M Flamant 51 J. Singer-Kerd. Criseset Recessions ёconomujues, p. 38 s. 51H. Heaton. op. at., t. II. p. 241 5.

*Citat dupS J Bouvier. Le Krach itc l Umon generate. PUF, 1960. p. 145


domeniul feroviar, apoi de falimente bancare §i de о incetinire a activitSîi industriale, soldata cu noi falimente, §omaj scSdere a salariilor (intre 15 §i 22% in metalurgie, intre 25 §i 30% tn industria textile). Profitind de aceasta criza, grupul Carnegie i$i consolideazS pozitia, mai ales prin cumpSrarea la prefuri foarte mici a uzinelor concurente.

Germania, care cunoscuse о lunga perioada de "depresiune" econo-mica, adopta incepind cu 1879 calea protecjionismului §i a certelizarii (§aptezeci §i trei de carteluri create intre 1879 §i 1885). Marea Britenie suporta repercusiunile acestor crize: exporturi mai dificile in tarile confruntate cu acelea§i problemeeconomice, competitie tot mai accentuate pe piaia, incetinirea activitajii din economie, scaderea prejurilorert gros, cre§terea §omajului (care atinge mai mult de 10% dintre muncitorii organize^ in sindicate); aceasta "depresiune" economica nu se va sfir§i decit in 1886-1887.

Descoperirca zacamintelor de aur in Africa de Sud, proiectul francez pentru Canalul Panama, deschiderea unor noi $antiere de c3i ferate in Statele Unite, perspectivele unei noi dezvoltari economice in Argentina, Australia, Noua Zeelanda: se contureazS noi perspective de profit, se incep noi speculajii bursiere, conducind, in cele din urma, la noi blocaje.

Anul 1889: in Fran{a, Societatea Metalelor, care se angajeaza intr-o speculate de bursa legate de cupru, §i compania care se оси pa de coastruirea Canalului Panama dau faliment. Panice bursiere, crize a creditelor, "depre-siune" economice ce conduc la о reacjie protectioniste (tarifele M61ine).

Anul 1890: in Marea Britanie. Banca Baring, care devenise agentul financier al Republicii Argentina, cade victims unei crize de incredere pricinuite de dificultetile economice §i financiare §i de agitajiile politice din aceasta {are; ea este obligate se i§i suspende рЩИе; intervenfia BSncii Angliei §i a altor man b&nci engleze permite limitarea panicii din sectorul bancar. Se inrcgistrcaze insS о noue "depresiune" economice, ce atinge mai intii industria textile, in special pe cea a bumbacului, apoi construcjiile navale §i metalurgia; ea se agreveezS о date cu reducerea schimburilor comerciale cauzate de crizele care lovesc in 1893 Statele Unite, Argentina §i Australia.

Germania, orientate din ce in ce mai mult fnspre cucerirea pieêlor externe, este §i ea atinsS de aceasta criz.a. Certelizarea sporita (o suta treizeci §i §apte de carteluri in func(iune) deschide calea unui nou mod de regularize re a economiei.

Anul 1893: Stetele Unite cunoscuserS pine acum о perioede de pros-peritatc, marcate de recolte foarte bune §i de reluarea activitejilor in construct , inclusiv in construcjiile de cei ferate; mari trusturi i§i afirmau puterea (Rockefeller, Carnegie, Morgan), iar in 1890 fusese instaurat un tarif protector pentru industrie (tariful McKinley). Din nou inse societejile de cei ferate i§i vSd profiturile scazind vertiginos; unele i§i suspends

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 I ' I N A IN 2 0 0 0 159

plSjile, iar cursul bursier al valorilor feroviare se pr3bu£e§te; 491 de b3nci dau faliment. "Depresiunea" economics seaccentueazS in 1894, о datS cu amploarea luatS dc §omaj §i cu micôrarea salariilor.

In cazul tuturor acestor crize, semnul eel mai spectaculos este de ordin bursier (panicS, prabu§ire a cursurilor) sau bancar (faliment al unei mari instituîi sau falimentSri in lanj). La bazS, se regSse$te aceea§i logicS: ma-rirea costurilor (de exemplu: cre§terea salariilor, a pretului §inelor pentru cSile ferate americane), reducerea punctelor de desfacere (scSderea puterii de cumpSrare in mediul rural in rindul lucratorilor din alte sectoare, reducerea investijiilor publice, dificuItStile intimpinate pe pietele externe), scSderea preturilor de vinzare (concurentS a preturilor, rSzboi al tarifelor in cadrul cSilor ferate americane) fac ca rentabilitatea sS scadS, uneori brutal, realizarea valorii produse de cStre fiecare intreprindere sS devinS tot mai dificilS, concurenta sS se ascutS, situatia intreprinderilor din sec-torul respectiv sS devinS tot mai precarS. Orice poate atunci sS declan§eze criza: un zvon bursier, pierderea unei piete de desfacere: о bancS sau о intreprindere care i§i inceteazS plStfle sint de ajuns pentru a pune in mi^care un angrenaj ce nu mai poate fi controlat.

in cazul crizelor din prima jumState a secolului al XlX-lea, regularizarea se efectua printr-o dublS mi§care:

- prin scSderea preturilor ?i reducerea productiilor, care antrenau о puternicS rcducere a valorii realizate §i deci eliminarea intreprinderilor vulnerabile, formS radicals a "epurSrii" periodice a capitalului:

- prin §omaj §i reducerea salariilor reale, care antrenau о scSdere a consumului in rindul muncitorilor, fapt ce contribuia la lSrgirea crizei (§i deci a "epurSrii") §i permitea abordarea unei noi etapecu о forta de muncS disDonibilS la un "cost" mai mic.

In cazul crizelor din perioada " Vtarii Depresiuni" economice se observS totodatS о mic§orare a preturilor insotitS deafundarea §i apoi de reducerea productiilor. Dar mic§orarea respectivS constituie о "tendintS insemnatS" a acelor douSzeci de ani: astfel, din 1873 pinS in 1896, scSderea preturilor en gros a fost de 32% in Marca Britanie, de 40% in Germania, de 43% in Franta §i de 45% in Statele Unite. Este un proces care vizeazS cu precSdere anumite produse, cum se intimplS, de pilda, ca pretul fontei scotiene, care scade cu 60% intre 1872 §i 18866.

Se observS de asemenea о cre§tere a §omajului: in Marea Britanie, rata muncitorilor sindicalizati ajun§i in §omaj create vertiginos in perioadele de crizS: ea urcS dc la 1 % in 1872 la mai mult de 11% tn 1879, de la 2% in 1882 la mai mult de 10% in 1886, §i iarS§i de la 2% in 1889-1890 la 7,5% in 18937.

'M, Tougan-Baranowsky, Les Crises industrielles en Anglelerre, c d a 2-a. 1912, Irad. fr.. Ciard, Paris. 1913, p. 139.

r\. Lescure, Des crises gMralcs et ptriodiqucs de suryroduclions, Sircy, 1923, p. 474


Cit prive§te salariile reale. ele tind in continuare sa scada, о data cu fiecare noua crize, in Statele Unite, ducind la lupte dintrecele mai violen-te. Deja insa fenomenul este mult mai putin pronunfat in Marea Britanie §i in Franta. in Marea Britanie, daca luam ca baza 100 de unitaji in anul 1850, nivelul salariului real pentru un lucrator angajat cu norma intreaga ajunge de la 128 in 1873 la 176 in 18%; fire$te, el inregistreaza anumite scaderi in perioadele de crize: de la 137 in 1876 la 132 in 1878, de la 137 in 1879 la 134 In 1880, de la 136 in 1881 la 135 in 1882 §i, in fine, de la 166 in 1890 la 163 in 1892; dar, pe ansamblul intervalului pe care il discutSm, el a crescut cu 37%8.

T a b e l u l nr. 15 Modi f i c l r i l e preturilor en grvs la sfirîtul See. al XlX-lea inceputul sec. al XX-lea*

per ioada Marea Franta G e r m a n i a S ta te le 1 8 6 0 -1913 Britanie U n i t e

maximul 1 8 7 2 \ u i«m. i IA 1865:213 perioadei 1 8 7 3 1 5 2 1873 / 4 4 1 8 7 3 1 3 6 (1873:136)

minimul 18%: 83 1896:82 1895 1 8 9 6 \ 7 S perioadei 18% J ~ 1897J

maximul 1912 1 , , 6 1912 1 , , 6 1912 Л „«- 1910:113 inaintea 1913 J 1913 J 1913 J * (1912-1913:112) Marelui Razboi

' Indicede baz3100=1901-1910 Sursii: F Mauro, Histoire de I'iconomie mondiale, p 400.

In Franta, salariul real create cu aproximativ 25% intre 1873 §i 1896; aceasta mi§care globala este insa "ritmata" de crize: stagnare In 1873, recul in 1876-1877, stagnare in 1883 §i in 1887-1892"; iar cre$terea de ansamblu a salariului real ramine inferioard celei a productivitatii10.

Putem vedea aid inceputul unei transformed a modului de regula-rizare capitaliste: rigiditatea fata de scaderea salariului real in perioadele de crize, in acele tSri in care clasa muncitoare reu§e§te sa stabileasce un raport de forte suficient de favorabil pentru ea.

In paralel, patronatul organizeaze capitalismul: formarca unor intre-prinderi sau grupuri de man dimensiuni (Statele Unite, Marea Britanie),

"Dup^ A.G. Pigou, Industrial Fluctuations, Mac MUlan. Londra, 1929, p. 385. "J. Lhomme, "Le pouvoir d'achat de I'ouvrier franâis au cours d'un suVle: 1840-1910", Le

Mouvment social, aprilic-iulic 1968; J. Singer-Kirrel, Le Сой! de la i He en France de Ш0А 1954. '"Cepremap. Approches de I'in/hhon: I'exemple franqatt, t. Ill IV.


Infiintarea de cartekiri (Germania), organizatii profesionale (Franta). $i aici incep sS se instaureze elementele unui nou mod de regularizare a economiei capitaliste.

Desigur. ar fi exagerat sS considerSm ca diametral opuse modul dc regularizare pe care ii observSm in timpul "Marii Dcpresiuni" economice din 1873-1896 §i eel din primele douS trcimi ale secolului; dar trebuie sS remarcSm cS In aceasta privintS are loc о primS schimbarc fundamentals.

In fond, cum sS caracterizSm aceasta "Mare Depresiune" economics de la sfir§itul sccolului al XlX-lea?

Orice crizS capitalists rezuItS din jocul a patru contradict» fundamentale: VV - intre capital $i muncS, mai concret intre Intreprinderile capitaliste

§i clasele muncitoare; X - intre capitalismele nationale; Z - Intre capitali$ti (fie din acela?i sector, fie din sectoare diferite); Y - intre capitalismele dominante §i popoare, tSri sau regiuni dominate. in aceastS perioada, contradictiile W $i X ni se par a fi determinate: - clasele muncitoare se organizeazS, se afirmS §i ajung sS cintSreascS

greu in functionarea capitalismelor nationale, lucru care expIicS, in Franta §i Marca Britanie, cre§terea salariului real;

- ascensiunea capitalismelor german §i nord-american pune sub semnul intrebSrii hegemonia, pinS atunci indiscutabilS, a capitalismului britanic, ceea ce face de injeles faptul cS "Marea Depresiune" afectcazS in principal economia britanicS.

Contradicjia Y actioncazS intr-o manicrS complcxS, cSci, pe dc о par-te, apar noi structuri capitaliste (concentrare, ccntralizare a capitalului, formare a capitalului financiar), iar pe dc altS parte, dezvoltarea noilor sectoare va compensa lipsa de suflu a industriilor din prima generate.

in ce prive§te apoi contradicfcia Z, ea nu pare sS reprezinte aici un factor de crizS; ea ajutS, mai degrabS, la solutionarea crizei, prin extinderea capi-talismului la scarS mondialS, prinexporturiledecapitaluri§i colonial izare.

2. Sfir§itul hegemoniei britanice

Care gentleman s-ar putea indoi de superioritatea britanicS? Toate clasele instSrite ale Europei vSdesc о adevSratS anglomanie. Moda britanicS dS tonul elegantei masculine. Sporturile engleze§ti sint tot mai mult copiate sau adaptate: base-ball, basket-ball, football, lawn-tennis, rugby, se deschide о era a mufdi-urilor §i a fair-play-ului: influenta britanicS este incontestabila, chiar dacS un francez, Pierre de Coubertin, este eel care lanseazS §i concretizeazS idcea rena§terii Jocurilor Olimpice la Atena, in 1896. Administratia §i trupcle britanice sint prczente peste tot In lume; turi$tii britanici invadeazS zonelecele mai agreabile de pe malul Medite-ranei sau exploreazS Jinuturi indepSrtate; Rudyard Kipling "constats"


T a b e l u l nr. 16 Baianfa p l i f i lo r curente ale Mari i Bri tani i 4

balanfa emigrant . transporturi profituri. asiguriri , sold comerciall turi$ti, maritime dobinzi, curtaj. net

guverne dividcnde comisioane total

1876-1880 -124 -9 +54 >88 +16 +25 1806-1900 -159 -11 +62 +132 +16 +40 1911-1913 -140 -22 +100 +241 +27 +206

*In milioane de lire sterline (media anual5 a fiec^rei perioade). Sunt: A.H. Imlah, citat d u p i Ph. Daene W.A. Cole. British economic Growl. I. И. p 36.

T a b e l u l nr. 17 Product ia de c i r b u n e , f o n t i $i ofel in M a r e a Br i tanie , G e r m a n i a S t a t e l e U n i t e *

1 . c i r b u n e

M a r e a Br i tan ie G e r m a n i a S t a t e l e U n i t e

1871 117 29 4 2 1880 1 4 7 4 7 65 1890 182 7 0 143 1900 225 1 0 9 245 1913 2 9 2 1 9 0 571

2. fonta ?i o{el

M a r e a Br i tan ie G e r m a n i a ' S t a t e l e U n i t e

font5 ofel font3 ojel fontS olel 1 8 8 0 7 ,9 3 ,7 2 ,7 1,5 4 ,8" l , 9 b

1890 8 ,0 5 ,3 4 ,7 3 ,2 10.1 4 .7 1900 9,1 6 ,0 8 ,5 7,4 20 ,4 ' 17 ,2 ' 1910 10 ,2 7 , 6 14,8 13,1 3 0 , 8 J 3 1 , 8 J

•In mil ioane de tone. a . Inclusiv L u x e m b u r g , b. M e d i a in 1881-1885. c. Media in 1901-1905. d. M e d i a in 1911-1915 .

Swrse:J.H Claphan, The economic Development of France and Germany CI815-1915). Cambridge University press. 1951, p. 281 §i 285,51S.B. Clough, Histoire tconomiqiie des fctats-Unis, 1865-1952, p. 28 51 33.

I S T O R 1 Л C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 I'INA I N 2 0 0 0 1S3

grandoarea responsabilitatea omului alb. alcirui reprezentant de frunte ar fi englezul; dupS ce a participat la rSzboiuI impotriva burilor, Baden Powell intemeiaza scoutism-ul §i publics in 1908 Scouting for Boys; trecu-serS atunci mai bine de cincisprezece ani de cind Conan Doyle crease personajul lui Sherlock Holmes, elegants sintezS de pragmatism §i rigoare, de intuitie §i deducjie.

Puterea, prosperitatea, bogSjia Marii Britanii sint evidente. Londra este cea mai important^ capitals din lume. Lira sterling este moneda interna-tionals. Dominatfa britanicS se intinde pe cele cinci continente, iar capi-talismul britanie obtine de pretuhndni beneficii importante (vezi tabelul 16).

T a b e l u l nr. 18 Rata cre^terii per d e c e n i u a p r o d u s u l u i total a p r o d u s u l u i pe cap de locui tor

1 . Produsul total

M a r e a Br i tan ie Franta G e r m a n i a S t a t e l e U n i t e

1885-1894... 1905-1914

23,8 15,7" 32,9е 44.7

1905-1914... 1925-1929

14,0 18,4b 17.7Л 36,7'

1925-1929... 1954

16,3 11,5 26,5 33,2

2. Produsul p e cap de locui tor

M a r e a Br i tan ie Franta G e r m a n i a S t a t e l e U n i t e J a p o n i a

1885-1894... 1905-1914

11.4 1 3 ^ 17' 20.1 25.5

1905-1914... 1925-1929

5.2 16.1* 7 3 J 16,5* 32.8

1925-1929... 1952-1954

11,3 10.0 12,5 19.2 9,9

a. 1861-1870... 1890-1900. b. 1896-1929. c. 18S0-1889... 1905-1913. d. 1895-1904... 1925-1929. e. 1900-1909... 1925-1929. Surtf. W.W.Roetow,0f>. cit..«. V-l , V-6. V-8 ?i V-12.

164 M I C H E L В Ь Л U D

§i totu§i un oarecare declin tncepe sS se contureze, primul semn constituindu-1 crizele din perioada "1873-1896; ole nu au, intr-adev3r, acela§i efect pentru toate capitalismele na(ionale: in Statele Unite in Germania ele acompaniazS viguroasa dezvoltare a refelelor decSi ferate, a industriei cSrbunelui, otelului §i a construcjiilor navale; in Marea Britanie ele marchoazSoboseala unuicapitalism in plinS maturitate §i Tn p!in<t putere.

DovadS stau evolutiile industriilor de baza ale primei industrializari: cSrbune, fonta, ojel (tabelul 17).

tn 1871, apoi in 1880, Marea Britanie producca mai mult cSrbune decit Statele Unite §i Germania la un loc; In 1913, productia sa abia dacS depS§e$te jumatate din cea a Statelor Unite. Iar in ce prive§te o{eluI, ca este surclasata rapid de Statele Unite$idepS§itS de Germania inca din 1900.

tn general vorbind, noile capitalisme german nord-american beneficiaza de о dinamicS a cre§terii net superioarS celei a "vechilor" capi-talisme francez §i englez.

De la "Marea Depresiune" economics pin a tn preajma "Marehii Raz-boi", cre§terca este de doua ori mai rapid a in Germania decit tn Franta §i de doua ori mai rapldS in Statele Unite decit tn Marea Britanie. Iar, in medle, superioritatea cre$terii americnne se va menjine pinS dupS eel de-al doilea razboi mondial.

tn ultima treime a secolului al XlX-lea se poate vorbi, a§adar, de inceperea unui relativ declin al capitalismului britanie (tnsotit de eel francez), in vreme ce se declan§eazS о puternicS ascensiunS a capitalis-melor german §i nord-american.

T a b e l u l nr. 19

Parl ic iparea princip«ileloi {3ri indus l r ia l iza te la productia indust r ia l s m o n d i a i a *

M a r e a Franta G e r m a n i a Rus ia S ta te le J a p o n i a r c s l u l Rr i tan ie ( R I G ) ( U R S S ) Uni te l u m i i

1870 3 2 10 13 4 23 18 1881-1885 2 7 9 14 3 29 - 18 1896-19C0 2 0 7 17 5 3 0 1 20 1906 -1910 15 6 16 5 35 1 22 1913 1 4 6 16 6 38 1 19 1926-1929 9 7 12 (4) 42 3 23 1936-1938 9 5 11 (19) 3 2 4 20 1963 5 4 (6) (19) 3 2 4 3 0

*tn procente. Sursif: VV W. Rastow, <>/>. at. t. 11-2. p. 52. Obscrvafie: In aceastS pcrioada, partea Belgiel scade de la 3% la 1 %; cea a Italic* create de la 2 3%, pentru a reveni la 2%; cea a Scandinavlei cre$le de la 1 % la 2%, ca cea a Canadei.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I DE LA 1 5 0 0 I'INA I N 2 0 0 0 165

Tabelul nr. 20 Reparii|ia pe t&ri a comer(ului mondial*

Marea Franfa Germania restul Statele restul Britanie (RFC) Europei Unite lumii

1880 23 11 10 27 10 19 1913 16 7 12 29 11 25 1928 14 6 9 22 14 35 1938 14 4 9 20 10 43 1918 12 5 (2) 22 16 43 1958 9 5 (8) 26 14 38

*ln proccnte.

SursH: W W . Rostow. op. cit.. t.11-8. p. 71-73.

Cota Marii Britanii din productia industrials mondialS scade de la 32% in 1870 la 14% in preajma "Marelui RSzboi" §i la 9% inaintea crizei din 1930; in schimb, cota Statelor Unite urcS de la 23% la 38% §i 42%.

Marea Britanie acoperea un sfert din schimburile comerciale efectuate In lume in 1880, о §esime in 1913 §i numai о optime in 1948.

Acest declin, acest recul — repetSm — nu este decit relativ; pe ansam-blu, producjiile, schimburile comerciale continuS sS creascS; investitive in strSinStateseinmultesc, Marea Britanie fiind prezentS, activS, influents in intreaga lume. Dar, fatS de "salturile inainte" ale capitalismelor german, nord-american §i apoi japonez, ea nu mai are acea forts care i-ar permite sS se mentinS in frunte.

Se constats, acum, "slSbirea spiritului intreprinzStor§i inovator", pre-cum §i dezvoltarea unei "mentalitSti de rentier" — ambele legate de avan-tajele pe care le prezintS primirea cu regularitate a unor venituri impor-tante din exterior.

DupS о prelungita perioada de depresiune economica, agrieultura engleza a supravietuit cu pretul convertirii metodelor sale celor mai incercate, dar a devenit incapabila sa satisfaca mai mult de 40% din necesarul de hrana al tarii, astfel ca, fSrS sa fi cunoscut un veritabil declin in privinta bene-ficiilor, ea a trebuit sS se resemncze cu un loc secundar sS spere intr-un sprijin din partea guvernului: nu 1-е obtinut decit putin cite putin, in timpul r3zboiului, $i i-a fost retrascomplct tnceptnd cu 1921. Marile industrii do baz3 au persistat adeseori in folosirea tehnicilorconsacrate, inchizindu-se in fata inovatiilor celor mai promitatoarc: siderurgi$tii au fost mult prea fideli procedeelor Bassemer Siemens, iar cei din industria bumbacului au avut mari reticente cind s-a pus problema adoptarii, dupa 1900, a tesutului circular §i, mai tirziu, a ma§inilor automatice. Industria chimicl, noile intreprinderi din sectoare precum energia electrica, producerea


caueiucului, constructia de biciclete sau de automobile s-au dezvoltat intr-un ritm foarte l e n t " .

Pe ansamblu, in perioada de dinaintea primului rSzboi mondial, capitalismele vechi — englez§i francez - sint ajunse din urm3, apoi depS§ite de noile capitalismc — german §i nord-american. in bunS parte, acest lucru se petrece о data cu crizele care marcheaza sfir§itul secolului al XlX-lea.

Un alt proces dc fond ce caracterizcazS aceastS perioadS este afirmarca claselor muncitoare.

3. Afirmarea claselor muncitoare

Procesul acesta este, cu siguranfS, eel mai important, intrucit marcheazS trecerea de la о fazS in care capitalismul s-a dezvoltat utilizind о mine dc lucru dezrSdScinatS, dependents, aservitS, cople§it3 de realitSti, la о fazS in care burghezia capitalists trebuie sS tinS seama de о clasS muncitoare care devine con§tientS de sine, care se organizeazS §i care impune, in cele din urmS, un nou raport dc forte.

Procesul despre care vorbim are loc in cadrul unei transform3ri mai largi a societSt», provocate tot de industrializarea capitalists:

— Extinderea in continuare a salariziirii: in Marea Britanie, 80% din populatia activ3 este salariatS la sfir§itul secolului al XlX-lea, 63% in Sta-tele Unite in 1880,66% in Germania in 1902,58% in Franta in 1911; salariatii din lumea capitalists sint de-acum de ordinul milioanelor, dep3§indu-i cu mult, ca numir, pe micii producStori independent din agriculturS, comert §i me§te§ugSrit.

— Accentuarea urbaniziirxi: la inceputul secolului al XX-lea, Londra numSrS mai mult de 4 milioane de locuitori, Glasgow. Manchester, Birmingham §i Liverpool ating un milion de locuitori, iar alte patruzeci de ora§e britanice au mai mult de 100 000. Cota populatiei americane din ora§ele cu mai mult dc 8 000 de locuitori ajunge de la 23% in 1880 la 32% in 1900 §i 44% in 1920. Cea a populatiei germane trSind in aglomerat» de mai mult de 2 000 dc locuitori create dc la 41% in 1880 la 60% in 1910. Acest procentaj atingea in anul respectiv 78% in Marea Britanie, 46% in Statele Unite §i 44% in Franta. Se creeazS astfel noile condi{ii pentru actiunea colectivS.

in acest context, cousolidarea claselor muncitoare poate fi perceputS, inainte de toate, prin citeva cifre:

— in Marea Britanie, numSrul lucrStorilor din industrie create de la 5,7 milioane in 1881 la 8,6 milioane in 1911 (dintre care 6,2 in industriile

"K. Marx. U Utclin de I'tconomic bntanmque (1870-1929), p 8; vezi de asemenea A. Siegfried. Li Crist brilannique au XX' sitclc.


manufacturiere, 1,2 in mine §i 1,2 tn constructii), la care se adaugS 1,5 milioane de salariati tn transporturi.

— In Stalele Unite, populatfa angajatii in sectorul secundar create de la 23% din totalul populatfei active tn 1870, la 31% in 1910; numSrul salariajilor din industrie (numai in uzinc) ajunge de la 2 milioane tn 1870 la 4,5 tn 1899, 6,2 tn 1909 §i 8,4 in 1919.

— In Germania, procentajul persoanelor care lucreazS tn industrie create de la 41 % in 1895 la 43% tn 1907; numSrul muncitorilor se ridicS de la 5,9 la 8,6 milioane, lor adSugindu-li-se, la cele doua dale, 300 000 de lucrStori la domiciliu.

— In Franta, efectivele clasei muncitoare au ajuns de la 3 milioane la sfir$itul secolului al XlX-lea la 5 milioane tn preajma "Marelui Razboi". TransformSrile din sectorul manufacturier sint substantiate: Intre 1850 §i 1910, numSrul locurilor de muncS din cadrul activitatilor me§le§ug2re§li scade de la 2,5 milioane la 0,9, iar al celor din intreprinderilc industriale create de la 1,2 la 4,5 milioane.

Astfel, in cele patru mari JSri capitaliste, clasele muncitoare tnsumeazS aproximativ 30 de milioane de bSrbati §i femei; iar pe ansamblul jarilor marcate deindustrializarea capitaliste, in jur de40 de milioane. Totodata, ace§ti lucrStori devin con$tienJi de solidaritatea lor §i, treptat, de forta pe care о reprezinta.

Exista, in continuare, nenumSrate forme de rvzistenlti in/Й/Й opresiunii §i exploatSrii. Sa-1 lasSm sa vorbeasca despre aceasta pe F. W. 'Taylor, care a pornit ca muncilor, ajungtnd apoi maistru §i, mai tirziu, promotorul "organiz3rii ^tiinjifice a muncii":

In acest atelier de ma$ini-unelte, aproape toate muncile erau platite la bucata. Atelierul mergea zi §i noapte, vreme de cinci nopti §i §ase zile pe saptamtna. Existau doua echipe de in unci tori, una de noapte §i una de zi. Noi, muncitorii, stabilisem intre noi productia zilnici ce urma s3 fie realizata la fiecare dintre lucr<irile executate in atelier. Limitam pro-ductia cam la о treime din ce am fi putut face cu destul.1 u§urint3. Nc consideram !ndreptati(i sa procedSm astfel, data fiind plata la bucata Qnd am ajuns §ef de echip.1, muncitorii care au trecut in subordinea mea care, fire§te, §tiau cS eram la curent cu tot acest joc al limitsrii deliberate a productiei $i al "lincezelii" sistematice rn-au cSutat imediat

mi-au spus: "Acum, Fred, doar n-o sS te faci §i tu un zbir ca ei, nu?" Eu le-am rSspuns: "Dac3 vreti sa spuneti ca vS e tcamac-am s3 fac sa se produca mai mult decit tnainte, atunci aveti dreptate. tmi propun s3 scot mai mult de la aceste ma$ini. Va amintiti ca, atunci cind lucram impreuna cu voi, v-am fost un tovarS? statornic. Nu am depB§it niciodata ritmul pe care il stabilisem cu totii. Acum Ins3, stnt de partea cealalta a baricadei. Am acceptat un post in conducerea companiei §i trebuie sa v.1 spun descbis

ft


c3 voi fncerca s3 obfin о productie mai mare." Hi mi-au replicat: "O s3 ajungi un ticSlos ca toti ceilalji"11.

Taylor face de altfel un element-cheie din diagnosticul sSu:

Linoezeala, adicS munca IncetinitS in mod delibcrat, pentru a nu se realiza о zi normals de lucru, "tactica soldatului", cum se spune in tara noastrS, "trasul mai moale", aim se zice in Anglia sau in Scotia, constiuie modul In care se actioncazi. in general, in unitatile industrial §i. totodatS, un comportament foarte des intilnit la lucrStorii din constructii. Autorul afirmS, fSrS teama do a so vcdea contrazis, c3 lincezeala aceasta reprezintS boa la cea mai gravi de care sint atin$i muncitorii din Anglia §i America".

Exists apoi grevele: din cc in ce mai putemice, din ce In ce mai lungi, mai ales in perioadele de crizS.

Mi§carea grevistS americanS care culmineazS tn 1877cu "Comuna din Pittsbourg" greva lucrStorilor de la cSile ferate. tn Franta. greva din Anzin, in 1884. §i din Decazeville, in 1886; in Statele Unite, mai mult de trei mii de greve §i mai mult de un milion de grevi^ti intre 1881 §i 1886, cele mai importante fiind greva de la cSile ferate (1884-1886) §i greva din mai 1886 pentru ziua de muncS de opt ore: 80 000 de grevi^ti, la Chicago, iar in urma unei provocSri, arestarea capilor mi§carii, condamnarea jji spinzurarea lor. In 1885, greva docherilor, care paralizeazS portul Londrei.

Grevele minerilor americani in 1893, iar in 1894, greva Pullman, inSbuîtS prin aplicarea a§a-numitului Sherman anti-trust Act §i prin aruncarea in inchisoare a conducStorilor ei. In Franta, greva tesStorilor din Roanne §i cea a sticlarilor din Carmaux, in 1895. In Germania, in acelaî an. este pusS in aplicare о nouS strategic, prin care mi§carea grevistS se concentra intr-o singurS intreprindere.

Din nou. greve ale minerilor americani in 1899 §i 1902, ale muncitorilor din Creusot in 1899, ale docherilor din portul Marsilia in 1900, ale minerilor din Montceau-les-Mines In 1901, iar in 1902, ale minerilor din intreaga FrantS. In Germania, greve In industria textilS §i cea minierS in 1905; in Franta, greve ale minerilor din Nord in 1905 ale lucrStorilor feroviari in 1910. In Statele Unite, greve ale muncitorilor forestieri din Louisiana in 1910 §i ale muncitorilor din industria textilS in 1912-1913...

Trebuie luatS in considerare, de asemenea, dezvoltarea organizatiilor muncitore§ti: sindicate, burse de muncS, organizatii de intrajutorare, partide.

in Marea Britanie, unde mi§carea muncitoreascS — In ciuda slSbirii ei

" F . W. Taylor. "Timoignage devant la commission d enqu^te de la Chambre des Reprtsentants", 1912, dup.5 La Directum scientifiquedesentreprises, fcd. Marabout, 1967, p. 105,106.

uPrinciples of scientific Management. 1911, trad, fr dup3 Li Direction scientifique des entreprises, i>p. cit., p 22.


In anii 1870 — beneficiaza deja de о indelungata experientS, numarul lucratorilor sindicalizafi create simtitor: 1,1 milioane in 1876,2,2 milioane in 1900,4,1 milioane in 1913; curcntele socialiste reinvie in anii 1880; primii reprezentanti ai muncitorilor sfnt ale§i in 1892; va trebui insa ca sindicatele sa se decida sa participe la un Comitet pentru reprezentarea muncii (Labour representation Committee, 1900), pentru ca Labour Party sa se poata infiinja, el nereu§ind la vremea aceea sa se impuna in sistemul bipolar britanie; in 1914, din cei 1 600 000 de aderenti, 1 570 000 sint sindicali§ti.

In Fran(a, mi$carea muncitoreasca se organizeaza in conditiile unei adev&rate forfote a curentelor de gindire, a sectelor §i traditiilor, in con-text ul sciziunilor §i al permanentelor dezbateri de la sfirîtul secolului al XlX-lea (419 000 membri de sindicat in 1895, 750 000 in 1905); iar dnd diferitele forfe socialiste se reunesc inSectiunea FrancezS a Internationalei Muncitoare (SFIM, 1905), CSM ( C o n f e d e r a l Stingii Muncitoare) afirma la Congresul de la Amiens (1906) totala autonomic a mi?earii sindicale, care reprezinta in sine, impreunS cu arma grevei generale, forâ care va rSsturna capitalismul; numarul lucratorilor sindicalizafi depa§e§te un milion in 1912; aderen(ii la SFIM ajung de la 30 000 in 1905 la 90 000 in 1914, iar la alegeri, numarul sufragiilor socialiste create de la 880 000 in 1906 la 1 440 000 in 1914.

in Germania, dupa legile de exceptie votate in 1878 impotriva socia-li§tilor §i dupa о dura perioada de actiune semi<landestina, social-demo-cratia Inregistreazd un prim succes in 1884, cu 550 000 de sufragii §i 24 de reprezentanti ale$i; ea i§i va largi apoi considerabil influenta, ajungind, in 1903, la 3 milioane de sufragii §i 81 de reprezentanti ale§i, iar in 1912, la peste 4 milioane de voturi §i 110 deputati. in paralel, se dezvolta sindi-catele: 300 000 de membri sindicali in 1890, 680 000 la sflr§itul secolului. 2,5 milioane in 1913; acordul de "paritate", adoptat de Congresul de la Mannheim, in 1906, obliga partidul §i organizatia sindicala sa ia in comun deciziile importante.

in fine, in Statele Unite, mi$carea sindicala se intare§te in ritmul crizelor, al grevelor §i al represiunii. "Cavalerii muncii" ajung de la 110 000 in 1885 la 729 000 in 1886, pentru a scadea in 1890 la 100 000 de membri; unele organizatii i§i sporesc rindurile In urma cite unei mi§c3ri de protest reunite: American Railway Union (150 000 de membri In 1893), Federate Minerilor Americani (100 000 de aderenti in 1897); American Federation of Labor se dezvolta mai mult decit alte organizatii, dar Intr-un ritm ceva mai prudent: 100 000 de aderenti in 1886, 250 000 in 1892, 2 milioane in 1912.

in total, exista in lume, in 1913, aproximativ 15 milioane de lucr&tori sindicalizati.

Hfect de masa §i pondere electorala; manifestatii de strada, greve, varsari de singe, organizatii sindicale. burse de munca, organizatii de Intra-jutorare, cooperative, partide §i mi§c3ri — toate la un loc fac ca, pentru


mi§carea specifics a fiecSrei JSri, raportul de forte sS se modifice. Clasa muncitoare — chiar dacS in continuare finutS deoparte, in anumite privinê — va avea de-acum inainte un cuvint de spus in viaja fiecSrei regiuni §i in cea a natiunii. Iar noul raport de forte care se instituie este eel care va explica viitoarele cuceriri <ji ameliorSri din lumea muncii la acest sfir§it de secol al XlX-lea §i inceput de secol al XX-lea.

Din noul raport de forje rezultS tending de creftere a salariului real in principalele patru {an capitaliste. Intre anii 1870 §i perioada de dinaintea rSzboiului din 1914, salariile reale s-au mSrit in medie cu о cincime in Germania $i cu douS cincimi in Franta14. in paralel, se manifests cit se poate de limpede §i tendinta de scurtare a timpului de lucru. Unii anali§ti ar putea sustine aici cS, in perioada respective, productivitatea a fast suficient de ridieatS pentru "a face posibile", din punctul de vedere al capitalului. astfel deconcesii; cu siguranJS, numai cS fSrS modificarea raportului de forje, ar fi fost infinit mai putin probabil ca ele sS se fi fScut.

Acest nou raport de forfeexplicS de asemenea importanja legilor socia-le care s-au votat atunci. in Marca Britanic mai intii, Employers ami Workmen Act din 1875, care inlocuie§te Master and Servant Act din 1867; apoi legile din 1875 §i 1876, care autorizeazS piehetelc de grevS nonviolente §i acordS un statut legal oricSrei Trade Union. In Germania, legile initiate de Bismarck, in dorinfa de a institui anumite protectii: legile privind asigu-rSriledcsSnState (1883); asigurSrilein cazde accident (1884) §i asigurSrile dc bStrinete; pensionarea la §aizeci de ani (1889). in Franta, legea prin care se stipuleazS libertatea de asociere (1884), legile privind durata zilei de muncS (1874,1892 §i 1900), igiena §i securitatea (1893), accidentele de muncS (1898), pensionSrile (1905), ziua de odihnS sSptSminalS (1906). in Marea Britanie, in continuare, legea din 1906 care faciliteazS activitatea sindicalS; legea din 1908 referitoare la pensionarea muncitorilor in acela§i an, legea care reglementeazS munca la domiciliu; legea din 1911 care instituie indemnizatii dc §omaj §i l5rge§te cimpul asigurSrilor medi-cale. In Statele Unite, oserie intreaga de state adopts legi cu caracter social, printre care: ziua de lucru de opt ore pentru mineri, reglcmentarea muncii copiilor, legea cu privire la accidentele de muncS.

Acest nou raport de forte determinS totodatS BLserica sS "se apiece" asupra problemelor sociale: Leon al XIII-lea publics in 1891 enciclica Rerum novarum, unde, referindu-se la "bogaji §i patroni"15, spune: "Ei nu trebuie sS il trateze pe muncitor ca pe un sclav; drept este sS ii respecte demnitatca de om, sporitS incS de aceea de cre^tin. Munca fizicS (...), departe de a fi

" D u p S C Kucy-rvski.Die Cetdndite tier Luge dcr Arbater.ciUldup5j.-A. Lesourd$iC.Gerard, Histotre tfconomque, XIX'-XX' siedes, t. I, p. 103. EvaluAri nationale mai recente confirms aceste cstim3ri care, in orice caz. nu pot indica decit nijte tendinje.

uEncydiques et messages sodaux, prezentate dc H. Guitton. Dalloz, 1948. p. 64.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 I'INA IN 2 0 0 0 171

un motiv de ru$ine, il onoreaza pe om (...). Ru§inos §i inuman este s3 te folose§ti de om ca de un simplu aducator de profit §i sa nu il pre|uie§ti decit in funcjie de puterea brajelor sale". El se refers apoi §i la "bietul muncitor"16: "El trebuie s3 efectueze complet §i intocmai munca la care s-a angajat prin contract liber $i conform echitatii. El nu trebuie s3 ii aduc3 patronului nici un prejudiciu, nici in ce prive$te bunurile acestuia, nici in privinfa persoanei lui. inse$i revendicirile sale trebuie sa fie lipsite de violen|S §i sa nu ia niciodata forma razvr&tirii. El trebuie sa se fereasca de acei oameni perfizi care, prin discursuri mincinoase, sadesc in el speranje nechibzuite". C3ci "in societate, cele doua clase sint menite prin firea lucrurilor sa se uneasca armonios sa se JinS reciproc intr-un echilibru desavirît. Ele au о nevoie imperioasS una de cealalta; nu poate exista capital fara munca, §i nici munca fara capital"17. Pentru un lector avizat, sugestia care urmeaza denota totu§i о anumita prudenta: "Consideram insa mai potrivit, in actualele conditii ale vietii sociale, sa se modereze intrucitva, in m3sura posibilitatii, contractul de munca prin elemente imprumutate din contractul social".

In fine, acest nou raport de forte explica §i convingerea pe care о au nenumarati sociali§ti, anarhi§ti §i comuni§ti cu privire la iminenta prabu§irea sistemului capitalist". Lafargue (1882): "Revolutiaesteaproape (...) va fi suficienta о ciocnire intre doi nori pentru a se declan§a explozia umana". Kropotkin (1883): "Domnilor, credeti-ma. revolutia sociaia este aproape. in mai putin de zece ani, ea va izbucni. Traiesc in mijlocul muncitorilor §i о spun cu tarie". Emile Pouget, in Le Pere Peinard [Mo? Trudfi] (1889): "V3 datf seama ce s-ar intimpla daci, in doua saptamini, nu ar mai fi carbune? Uzinele s-ar opri, marile ora§e nu ar mai avea gaz, caile ferate ar amorti (...). Dintr-o data, aproape tot poporul ar trece la odihna. Asta i-ar lasa timp sa mediteze; el ar intelege ca patronii il fura in chip murdar §i, atunci, s-ar putea foarte bine sa sara §i sa ii cam scuture de purici". Guesde (1897): "Inceputul secolului viitor va insemna inceputul unei noi ere". Ceva mai prudent, scriitorul american Edward Bellamy plaseaza abia in anul 2000 des3vir§irea societatii socialiste, a§a cum о descrie el in Unking Backward [Privind inapoi] (1888).

4. О попа era a capitalismului industrial

Concurenta dintre capitalist! se ascute, mai ales in sectoarele primului val al industrializarii; rivalitatea marilorcapitalisme nationaledevine tot mai dura; clasele muncitoare se organizeaza §i constring capitalul la

"Ibid., p. 64. "Ibid., p. 63. "Viv.i Hisloire gfntralc du focialime. t II. si E Dolleans. i>/>. cit., t II.


concesii apreciabile; crizele seextind; unii vSd moartea capitalismului ca fiind foarte apropiate.

Deja insa conducatorii capitalist seadapteaza, deschid noi perspective, modified terenul confruntarilor.

tn fa\a claselor muncitoare organizatc, mai intii. Legile sociale? Intotdeauna se gSsesc patroni care s3 le condamne,

precum Henri Schneider, intervievat de Le Figaro in 1897: "Interven{ia statului tn problemele muncitorilor este о gre§eaia, о foarte mare gre§eal5 (...). Nu pot admite un prefect la о greva (...). Ca §i reglementarea muncii femeilor §i a copiilor (...). Se pun prea multe opreli§ti. Iar ziua de munca de opt ore e incS о marota (...). I'este cinci sau $ase ani nimeni n-o sa se mai gindeasca la asta; cine §tie ce or sa mai gaseascS atunci (...). Eu cred ca un muncitor bun poate foarte bine se lucreze zece ore $i ей e liber sa munceasca $i mai mult, dace ii face plecere..." l4Se g3sesc apoi §i patroni care s i le ignore. Dar tot mai multf se resemneazS ori le accepts, unii din in teres, altii din filantropie.

Grevele? Ele sint combatute cu duritate. Apel la fortele politiene$ti sau la annate, in Franta; la detectivi §i la mili(ii (mai ales la agenda Pinkerton), sau la trupele federate, in Statele Unite®. In Franta, Curtea de Casatie confirma, inca in 1907, ca patronul nu este obligat sa ii pastreze pe muncitorii grevi^ti, "considerind c3 muncitorul care intra in greva face imposibila, prin actul s3u voluntar, executarea in continuare a contractului de munca ce il lega de angajatorul s3u; ca acest act, chiar dace nu ii este interzis prin legea penalS, constitute nu mai putin din partea sa, oricare ar fi motivele invocate, о intrerupere a pomenitului contract"2'.

Treptat insS, dreptul la greve va fi admis, a§a cum о cerea Jaures in L'Humanite, in 1904: ca "aplicare a uneia dintreclauzele implicite §i esen-tiale ale contractului modem de munca"22. Iar greva va fi integrate intr-un dispozitiv institutionalizat de negocierecolectivS...

Frinarea productiei? Aici.efortul patronal a fost neobosit. Multa vreme, el a vizat sistemul de salarii. La sfir$itul secolului al XlX-lea, plata "la bucata" nu mai este eficienta: "Nu e mai putin adevarat, noteaza economistul Leroy-Beaulieu, ca, oricit de utila, oricit de necesara este munca in acord, ea poate dauna, in anumite cazuri, relajiilor dintre muncitori §i patroni §i ca e nevoie de un mare spirit al justijiei concilierii pentru functionarea ei pa^nice"23. Or, observe el in alt loc, "ostilitatea

'"Citat dupa Jean Bran, Histotre ilu mouvement ouvrier fntngais, t II, p. 73. "•"Pot sa nngajez jumState din clasa muncitiwrir sS omor ceabl t i jumState", Could,

citat dupa M. Debouzy, op. cit., p. 149 11B. Edclmann. La Legalisation dc fa classe ouvriire, p. 33. "Citat de B. Edelmann, ibid., p. 38. 3 P . Leroy-Beaulieu, Traits d'tconomiepolitique, citat dupS B. Mottez. Si/si£nie des salaires

et politique fuitronale. CNRS. 1966. p 122.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 I'INA IN 2 0 0 0 173

popular^ pentru munca In acord (...) pare sd creascS pe zi ce trece, in loc sS se diminueze о datS cu cSpStarea deprinderilor necesare"24. F.W. Taylor, care a trait aceasta experienl<t, eslc mai realist: "Atunci cind un muncitor a v&zut сй preûl obiectului pe care il produce scade de doua sau de trei ori pentru ей el a lucrat mai repede §i §i-a crescut randamentul, ajunge s3 nesocoteascS interesul patronului se inc3p5tineaz5 in hotSrirea de a nu mai suporta reduceri de tarif, dacS lincezeala il poate ajuta s5 le evite". Sau,tncS: acest sistem "instituie un dezacord permanent intre patroni muncitori; el ii face pe ace§tia din urm5 s5 se prefacS in fata primilor; iar pe patroni ii obligS s5 рагй netndur3tori hapslni, in ochii muncitorilor, chiar dacS ei nu sint a§a"r\

Sint inventate acum numeroase alte sisteme de salarii: primele sala-riate, precum "tariful Lal lemand" aplicat in 1888, prezentat s u m a r l n 1899 §i mai systematic in 1912, tarif despre care autorul s<1u spunea: "Cred ей sistemul meu este primul care a tncercat s»1 remunereze nu timpul sau cantitalea produsci — douS elemente care, in fond, il lasS pe muncitor oarecum indiferent —, ci efortul pe care el trebuie s<1 il depunS in fiecare moment" 2 6 ; tarifele degresive, aplicate in industria armamentului §i care au avut rezultate foarte slabe, sau tarifele progresive, utilizatein mai multe sectoare din cea de-a doua jumiUate a secolului al XlX-lea si in unelc uzine de automobile de la inceputul secolului al XX-lea; unii patroni susjin deja coparticiparealucrStorilor, iar in 1889 este create "Socictatea pentru studiul practic al participSrii personalului la beneficii": in 19T1,114 intreprinderi au pus in aplicare acest sistem in Franta, 77 in Anglia, 46 in Germania §i 43 in Statele Unite...

Organizarea muncii este cea care va da patronatului arma de care are nevoie. In Franca, Fayol, inginer de mine, director general al societatii Commentry-Fourchambault, prezinta in 1916, in Bulletin dc In Socictc <ic rinrtHsfrtV Hiintralc [Bulctinul Socictfifii Industrie'! Minereurilor], concepliile sale asupra adminis ter» , in general, a industriei; el face dislinctia intre "capacitatea profesionaLV (agenfi inferiori) "capacitatea administrative" ($efi), propunind о definire clar5 a rolurilor acestora о organizare sistematicft. F.W. Taylor, ajuns "inginer consultant, specialist in organi-zarea sistematicS a atelierelor", dup5 cum il prezintS cartea sa de vizita, este, tnceptnd cu 1893, obstinatul propovSduitor al organizer» §tiintifice a muncii: descompunerea pe sarcini, organizarea, precizarea mi§c5rilor, normarea, о remunerare care sЛ stimuleze respectarea normei... Taylor va prezenta chiar cl etapele prin care unui proces de productie i s-ar putea aplica noua sa organizare:

L w R Loroy-Boaulicu, l/i Question ouvrferc au XIX'siiclc. cilat dup.4 В Mottez, ibid . p. 121. Taylor, La Dircclion scienli/iqiie..., op. cit., p. 30.

"Cltat dupS В. МоНел, op. cit., p. 125.


1. G 3 s i r c a a z e c e - c i n c i s p r e z e c c m u n c i t o r i ( p c cit posibi t d in d i f e r i t e Tntreprindcri §i regiuni ) саге s3 fie dcosebi t d e indeminat ic i in executarea munci i respect ive. 2. Definirea scriei exacte de mi$cSri e lementare pe care le are d e executat f iecare dintre ace§ti muncitor i pentru a realiza m u n c a respect ive , ca §i a unel te lor §i mater ia le lor de care ei se folosesc. 3 . Determinarea cu ajutorul unui c ronometru a t impului necesar pentru e fec tuarca f iec5rcia dintre aceste mi§cir i e l ementare $i alegerea celui mai s implu m o d de a le executa. 4. E l iminarea tuturor mi§c5rilor nepotrivite , a celor lente sau inutile. 5. DupS supr imarea tuturor mi$cSriIor incficiente, reunirea intr-o s ingurS secventa a ce lor mai b u n e §i mai rapide mi$c5ri, permi j ind folosirea ce lor mai potrivitc unel te $i materiale.

Rezultatele sint, de multc ori, speetaculoase: astfel, el reu§e$teca acolo unde un muncitor inc3rca intr-un vagon 12,7 tone de lingouri de fonta, acesta s3 incarce acum 48-49 tone, avind in plus §i un sentiment de bucurie — intrucit Taylor se declara convins ей muncitorii erau "mai bucuro§i §i mai satisfecuji cind incSrcau intr-un ritm de 48 tone, decit atunci cind о fflceau in vechiul ritm de 12,7 tone"27.

Dar nu e vorba, deocamdata, decit de cifiva pionieri; va trebui sa treaca razboiul, va trebui sa se dezvolte productia de masa, pentru ca principiile de organizare a muncii sa fie, in sfir$it, aplicate sistematic.

in fata accentuOrii concurenfei capitaliste, reactiile, ofensivele, initiativele sint cit se poate de diverse.

E vorba mai intii de masurile protectioniste, in principal sub forma maririi tarifelor: in Germania, in 1879, apoi inccpind cu 1902; in Statele Unite, in 1857; in Franja, in 1892,1907 1910. Doar Marea Britanie scape acestui val, principala ei forte rezidind tocmai in prceminenta sa pe piaja mondiala.

E vorba apoi de carteluri §i de injelegeri, care, in Germania, sint deosebit de numeroase §i de bine organizate: producetorii se pun de acord pentru a fixa nivelul productiei, pentru a coordona investitiile, pentru a-§iimperti piata de desfacere §i a stabili preturile. in 1903, cartelul huilei reno-westfaliene controleaza 98,7% din productia acestui bazin carbonifer; in 1905, о ancheta oficiala constata existenta a 17 carteluri in sectorul minelor, a altor 73 in metalurgie §i a inca 46 in industria chimica. in Statele Unite, aceste injelegeri, realizate sub forme multiple §i schimbetoare, au avut in vedere numeroase sectoare — ceile ferate, praful de pu§ce, tutunul §i

petrolul fiind cele mai importante. in 1914, functioneaze 114 carteluri internationale, dintre care 29 in industria huilei $i in metalurgie, 19 in industria chimica, 18 in transporturi.

vPrinciples of Scientific Management, dupS La Direction soentifique, op. at., p. 281.


In paralel. se poate vorbi de о extraordinarS efervescenfS a progreselor §tiintifice §i tehnice, a i n v e n t o r §i inovatiilor deschizStoare de noi orizonturi. Intre 1880 §i 1887, numSrul brevetelor eliberate in fiecare an, in Marea Britanie, depS§e§te 30 000, fund superior pina ?i celuiinregistrat in 1908 (16 000). in Statele Unite, el ajunge de la 14 000 in 1880 la mai mult de 36 000 in 1907; in Franta, dc la 6 000 in 1880 la 12 600 in 1907; in Ger-mania, de la 9 000 in 1900 la 12 000 in 1910м.

T a b e l u l nr. 21 E n e r g i a p r o d u s 3 in l u m e "

c a r b u n e petrol gaz natural

hu i la a lba

total

1860 136 2 _ _ 138 1880 310 6 3 - 319 1900 735 28 10 5 778 1920 1250 140 20 21 1431

'in milioane de tone pentru cSrbune sau echivalentul lor pentru celelalte.

SursA: Histvire $ёпёга/е du travail, LIU, p.223.

Printre aceste invent» se numSrS diversele utilizSri ale electricitatii: in 1869, Gramme obtinuse un brevet pentru generatorul de curent continuu; in 1883, Deprez reu§ea primul transport de energie electrics, de la Vizille la Grenoble; tn 1891, Frankfurtul utilizeazS cei 15 000 de volti produ§i la 140 km distantS, pe riul Neckar. Iluminatul electric devine posibil incepind cu 1879, о data cu fabricarea, de cStre Edison, a becului cu filament de carbune, §i se va extinde dupS 1910, prin producerea becurilor cu filament de tungsten. Echipamcnte pentru centrale electrice — hidraulice sau termice —, montarea de cabluri, iluminarea ora§elor, transporturi publicc electrificate, motoare electrice, echipamente pentru uzine, birouri §i cSmine: extrem de repede, intreprinderi foarte puternice vor prindesS se dezvolte in acest nou sector.

in paralel, construirea motorului cu explozie (incepind din 1862) con-duce, odata cu inventarea carburatorului (1889), la realizarea motorului cu benzina, apoi a motorului Diesel (1893-1897) care functioneazS cu motorinS. NenumSrati constructori-mecanici fabrics automobile, ce se modernizeazS de la an la an; alti producStori fabrics pneuri din cauciuc; se impune construirea de drumuri, ISrgirea §i imbunStatirea lor; primul Salon Auto se

^N Uuharin, itconomie mondial* et ПтрёгкИте, 1915-1917, trad fr. Anthropos. 1%9, p. 22.

176 M I C H E L В Ь Л U D

Tabelul nr. 22 Industriile motrice din a doua generate in cinci {3ri capitaliste

otel electricitate vehicule cu motor

acid sulfuric

Marea Britanie (*) (b)

1870-1879 1870-1929

1900 1910 1900-1959

1900 -1910 1920-1969

1 8 7 0 - 1 8 7 9

(c) Statele Unite

(a) (b)

1870-1879 1870-1929

1880-1889 1900-1959

1900-1910 1 9 1 0 - 1 9 5 9

1870-1879

(c)

G e r m a n i a <a) (b)

1870-1879 1870-1959

1900-1910 1900-1969

1900 -1910 1920-1969

1 8 7 0 1879

<c)

Franta (a) (b)

1870 -1879 1870-1959

1920-1929 1900-1969

1900-1910 1920-1979

1945 -1950

(c)

Japonia (a) (b)

1900-1910 1900-1969

1920-1929 1920-1959

1930-1939 1930-1979

1930-1939

(c)

(a) per ioada in care se inregistreazS о cota m a x i m a a expansiuni i . (b) per ioada pe parcursul careia sectorul este considerat ca motor al industriei nat ionale . (c) sec-torul nu a at ins ponderea suficienta pentru a juca un rol motor.

Sursd: W W . Rostow. o/>. cit.. t. V-2. V-7, V-10. V-13 *i V-19. p. 379. 393,400, 407 422.

deschide la Paris, in 1898. Ctjiva ani mai tirziu sint efectuate primele zboruri cu aeroplanul: au loc apoi traversarea Canalului Minccii, in 1909, §i a Mediteranei, in 1912. Ra/.boiul din 1914-1918 va da un puternic impuls industriei aeronautice, care abia lua fiinta, ca industriei automobilelor.

Noile surse de energie se dezvolta mai ales dupa 1900, de$i carbuncle va pSstra incS о indiscutabila suprcmajie.

Primele pipe-lines (conducte dc petrol §i gaze) din otel sint construite incepind din 1875, mai ales in Statele Unite; primul tanker este lansat la арД in Rusia, pe Marea Caspica, in 1877; in 1890, exista deja §aizeci de petroliere care brazdeaza mSrilc. in 1914, circuia in lume doua milioane de automobile (dintre care jumatate in Statele Unite).

Chimia se dezvolta §i ea: noi procedee, noi produse, cantitati care cresc fulgerator. in citeva decenii, producjia de aluminiu ajunge la un stadiu cu adevarat industrial (75 tone in 1890, mai mult de 50000 in 1912). Eectrochimia §i electrometalurgia permit fabricarea de noi produse; sudura autogbna se r&spinde§te pretutindeni. Matase artificials, hirtie fotografica. nitroglicerina.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 I ' I N A IN 2 0 0 0 177

ciment, telefon, telegraf §i, in curind, radio, produse farmaceutice §i produse pentru agriculture — iatA noi sectoare care se dezvolta §i ale сЗгог producî vor schimba radical condijiile generale de viaje.

Aceste noi sectoare, aceste noi product» prilejuiesc obtinerea unor profituri importante §i vor permite infiintarea rapide a unor intreprinderi puternice, mai capabile sS impuni §i se conserve anumite pozijii monopoliste.

Industriile de armament cunosc §i ele un adevrtrat reviriment о data cu folosirea ojelului, a motoarelor, a noilor explozive: arma cu repetitie (Label sau Mauser), mitraliere, tunuri, pled de blindaj, turele de ojel, cuirasate, primele submarine... —, cu atit mai mult cu cit unui dintre aspec-telc Innoirii capitalismului constS In expansiunea la scare mondiale, fapt ce contribuie la exacerbarea capitalismelor nationale.

5. Epoca imperialismului

Opintelile sectoarelor industriale din prima generatie; interirea §i organizarea clasei muncitoare In tarile capitaliste dezvoltate; ascutirea concurentei intercapitaliste;crizeleviolente... — multi vHdaicisimptomele apropiatei prebu§iri a capitalismului.

Deja insa capete amploare noi §i importante sectoare industriale; se contureazS noi forme de dominare a lucratorilor $i noi relatii cu clasa muncitoare; iar in spatele reactiilor defensive (protectionism, carteluri), preeum §i la adepostul lor, se amorseaza о mutate fundamentals a capita-lismului: concentrarea i centralizarea capitalului industrial, formarea trusturilor a nionopolurilor nationale, §i, legate de acestea, mondiali-zarea ariei de mfluenta a capitalismelor dominante, prin comerj §i exportul de capitaluri, prin formarea grupurilor multinational, prin colonizarea care conducea, §i ca, la о impartire a lumii.

Pretutindeni, crc§te talia medie a intreprinderilor §i a diverselor stabilimente; in Marea Britanie, ea se dubleaza in cazul filaturilor (intre 1884 §i 1911) §i a furnalelor (intre 1882§i 1913); in Franta, in 1906, о zecime din forta de munca salariate este concentrate in intreprinderi cu peste 500 de angajati; in Statele Unite, media numarului dc salariaji dintr-o intreprindere industriale create dc la 22 in 1899 la 40 in 1919. In perioadele de crize, se produc fuziuni de intreprinderi, in favoarca celor mai putcr-nice: astfel, in intervalul 1880-1918, in Marea Britanic, 655 de intreprinderi sint Minghi{ite" in 74 de ansambluri rezultate in urma fuzionerilor-'.

Dar in primul rind, sub conducerea unui capitalist sau a unei familii, se rcalizeaze ni§te grupari dc capitaluri fare precedent; a§a apar trusturile sau grupurilc care, foarte repede, ajung sa doniine un anumit sector industrial national. In special In Statele Unite §i in Germania. In Statele

WL. Hannah, citat dup3 The Cambridge economic History of Europe, t VII. vol. I. p. 207.


Unite, In 1908, primele §apte trusturi importante detin §i eontroleazS 1 638 de sodetati30; inca din 1900, aceste trusturi reprezinta 50% din productia industriei textile, 54% din cea a sticlei, 60% din cea a hlrtiei §i c3rjii, 62% din cea alimentara, 72% din productia de spirtoase, 77% din cea a metalelor neferoase, 81% din cea a industriei chimice, 84% din productia de fier §i otel31. E vorba, in principal, dc United States Steel Corporation, constituita de J. P. Morgan $i E. H. Gary, care incorporeaza otelariile grupului Car-negie. Este vorba apoi de Standard Oil, fondat in 1870 de J. D. Rockefeller, care nu rafineaza la vremea respective decit 4% din petrolul american, dar care in 1879 ajunge sa controleze 90% dintrc rafinariile americane, iar in 1904 controleaza 85% din comertul national §i 90% din exporturi. In Ger-mania, e vorba de imperiul industrial constituit de Krupp: 7000 de salariaji in 1873,78 000 in 1913; in industria electrica se impune AEG, trust care, in urma unui rapid procesdeconcentrare, ajunge s3 controleze, in 1911, intre 175 §i 200 de societaji, numara mai mult dc 60 000 de angajati, coopercaza din 1908 cu ceiaialt important grup german, Siemens, §i t§i imparte pietele externe cu grupul american General Electric (in mare, Europa pentru AEG, iar America de Nord pentru GE)32. In Marea Britanie, aceasta mi scare este mai putin evidenta; se observe totusi un important proces de concentrare bancarS: 250 de b i n d particulare in 1880,48 tn 1913; 120 Joint-Stock Banks in 1880, 43 in 1913. La fel, tn Germania: tn perioada crizei din 1873, 70 dc band dau faliment; un alt val de falimentari in perioada crizei din 1890-1891; iar criza din 1901 este о adev3rata "crize de cu rati re": Deutsche Bank absoarbe 49 de institutii de profil, Dresdner Bank 46, iar Diskonto Bank 28; ramin cinci-sase mari band, "fiecare mare banca fiind sufletul financiar al unui intreg ansamblu detntreprinderi, sau. spre a-§i tmpirti riscurile, mai multe band unindu-se pentru a patrona о singurd intreprindere"33. La fel. in Statele Unite: se constituie doua "imperii financiare", unui format de First National Bank, a lui Morgan, de General Electric, Rubber Trust, US Steel, Caile Ferate Vanderbilt §i de diverse societal de electricitate; ceiaialt alcetuit din National City Bank, a lui Rockefeller, din Standard Oil, Tobacco. Ice Trust, Caile Ferate Gould §i unele antTeprize de telefonie34.

*>Nazarevski, cilat dupa N. Buharin, op cit, p. 58. " I . Goldstein, citat dupa N Buharin. op. cit., p. 59. "Lenin, LlmpJrialismc, stade supreme Ju capitalists, 1916-1917, £d du Progres, 1%9. p. 85 s. 3JF. Mauro, Histoire de IVconomie mundmle, p. 212. Mln Franja, bSncile de afaceri participS la dezvoltarea industrial^ (Banca Parisului §i a

'["Srilor dc Jos, Banca France/^ pentru Comcrt $i Industrie), iar Schneider pune mlna pe Banca Uniunii Pariziene, IncS de la crearea acesteia Marile Wrvci de depozit nu dezmint Insa Inteleapta pnidcnâ a lui Henri Germain, directorul Creditului Lyonez: "Intreprinderile industriale, chiar cele mai bine administrate, comports riscuri incompatibile cu sccuritatea mdispensabila folosirii fondurilor unei banci de depozit". Citat dupa M. Reberioux. La Rtpublique radicale?, Seuil, 1975, p. 120.


"Concentrarea productiei §i, drept consecinta, monopolurile; fuziunea sau intrepatrunderea bSrvcilor §i industriei, iata istoria formarii capitalului financiar §i continutul acestei notiuni", scrie Lenin in Imperialismul, stadiul suprem al capitalismului. Asemeni lui Bahunin, el preia conceptul de capital financiar, a§a cum fuseseconstruit de Hilferding.

Capi ta lu l f inanciar inseamnS de fapt unif icarea capitalului . Sectoarele , altadata distincte, ale capitalului industrial, comcrcial §i bancar se afla de-acum s u b contro lul mari lor f inante, acolo u n d e exista о str insa asociere intre magnat i i industriei §i ai bfincilor35 . Astfel , prin capitalul f inanciar se $tcrgc caracterul special al capitalului . Acesta din urma apare ca о forta unita c e decurge in mod direct din proprie-tatea asupra mij loacelor de productie , a bogati i lor naturale §i a intregii m u n d trccute acumulate , prccum $i din dispunerea muncii vii ca dccurgind din mi j loacele d e proprietate. In acela$i t imp, proprietatea, concentrate 51 centra l izata in miini le d t o r v a mari asociatii dc capital , a p a r e ca o p u s a fn m o d direct marii m a s e dc ncde j inator i de c a p i t a l * .

In strinsa legatura cu capitalul financiar, se dezvolta imperialismul:

Politica acestui capital f inanciar urmare$te un triplu scop: in pr imul rind, crearea unui teritoriu e c o n o m i c cit mai m a r e c u putinta. in ai doi lea rind, арЗгагеа teritoriului respect iv impotr iva concurente i s traine, prin bariere vamale . $i in sfir$it, in al treilea rind, t ransformarea sa in c tmp d c cxploatare pentru monopolur i l e din tara1".

Ceea ce Buharin va rezuma intr-o singura formula:

Imperia l ismul este chiar aceasta politica a capitalului financiar4*.

Dezvoltarea exporturilor §i inSsprirea concurentei internationale; cxportul de capital, participSri §i creari de filiale in strainatate — in cadrul acestui proces se inregistreaza un al doilea val putemic de colonizari, insotit de о serie intreaga de rivalitaji, ciocniri $i razboaie.

intre 1875 §i 1913, in ciuda masurilor protectioniste. exporturile germane cresc de 4 ori. iar cele ale Statelor Unite de aproape 5 ori. Exporturile britanice vor spori numai de 2,2 ori, iar cele franceze de 1,8 ori; totu§i preocuparea pentru export este din ce in ce mai mare In aceste doua tari: in Marea Britanie, partea cxportata din totalul produsului fizic, care ajunsese de la 26% in 1851 la 46% in 1871, §i care scazuse dupa 1881, va create dupa 1900, atingind 50% in 1911; in Franta, acest procentaj progreseaza intr-un ritm moderat,

*R. Hilferding, Das Fiiianzkapilal, Viena, 1910, trad. rus3 1912, trad, fr. 6d de Minuit, 1970, p. 407.

*Ibid., p. 330. "Ibid., p. 440 *N. Buharin. op. at., p. 105.


T a b e l u l nr. 23 Repar t i t ia p o s c s i u n i l o r br i tan icc din a fara regatu lu i *

1 8 7 0 1914

E u r o p a 1 5 5 • Statele Uni te 2 7 21 America Latina 11 18 India 2 2 9 restul C o m m o n w e a l t h - u l u i 12 3 7 restul lumii 3 9 total 1 0 0 99

total in mi l ioane de lire sterline 770 4 1 0 7

*In procente .

SursH: A C. Kenwood §> A1. Loughecd, P{>. cit., p. 43.

dc la 17% fn ultima treime a secolului al XlX-lea la 21% tn perioada 1905-191339. Marea Britanie exporta 13% din cSrbunele pe care il extrSgea tn 1870, 21% tn 1890 ,33% tn 1913; ea exporta tntre 35 §i 40% din fonta §i apoi din ojelul pe care le producea tn a doua jumState a secolului al XlX-lea, dar 50% tn perioada 1905-1907°. Or, in acest sector, industria britanicS bene-ficiazii tn conlinuare de un avantaj Jintnd de structura sa, tntructt fabricarea mijloacelor de productie reprezinta un procent din ce tn ce mai mare: 47% tn 1881, 58% tn 1907 J\ principala pial«1 de desfacere constituind-o noile jari intratc tn procesul de industrializare, urbanizare §i echipare.

Exportul de capital este unui dintre mijloacelc prin care se asigura aceste pieje: el capata о important crcsctnda la sfir§itul secolului al XlX-lea §i inceputul secolului al XX-lea. Fluxul anual al investijiilor tn strainatate se dubleaza, tn Marea Britanie, din 1880-1884 ptn3 in 1890-1894, sporind apoi de patru ori din 1890-1894 ptna tn 1910-1913; tn Germania, el se dubleaza prima data din 1883 ptna tn 1993, §i о a doua oara din 1893 ptna tn 1914; tn Franta, el se tripleazS din 1880 ptna in 1914*

Numai ele trei, aceste jari reprezinta mai mult de trei sferluri din totalul capitalurilorinvestitein strainatate in 1914:43% Marea Britanie, 20% Franta, 13% Germania; Statelor Unite le rSmtn doar 7%, ansaniblului investijiilor belgiene, olandeze §i elvetiene 12%, iar 5% celorlalti investitori44.

>»J. Marczcwski, Callers dc I'lSEA, nr. 163, tulle 1963, t. 22, p. LXI. *°Ph. Dcane §i W.A. Cole, op. cil., t. 54 56, p. 216 §i 225. "T.J. Markovitch, Gtfwrs dc V1SF.A, nr. 179, nov. 1966, p. 287. «11. Fcis. Еиго/к The World Banker, 1871M914 4W.G. Kenwood §1 A.L. Loughced, op. cil., p. 41

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 I ' I N A I N 2 0 0 0 181

T a b e l u l nr. 24 Kepart i f ia p o s e s i u n i l o r f r a n c e z e din afara tar i i "

Invest i ( i i rea l izate P o s e s i u n i 1816-1851 1852-1881 1914

Europa medi teranean3 62 36 14 Europa centralil 12 19 8 Europa or ienta ls - 9 28 Europa d e Nord-Vest 22 4 8

total Europa % 68 58

Or icn tu l Apropiat 23 11 colonii - 4 9 ce le dou3 Amcr ic i 4 5 16 restul lumii - - 6

total 100 100 100

total in m i l i a r d e d e f ranc i 2,5 17,6 52 ,7

*In procente .

Sural; R E. Cameron, op. cit., p. 92. 97 380.

In ce private zonele "de investi{ie", Europa reprezintS cea mai mare par-te (27%), urmatS de America de Nord (24%), America LatinS (19%) $i Asia (16%); Africa nu intrune§tedecit9% din investitiile strSine, iar Oceania 5%M.

Marea Britanie rSmine de departe eel mai mare investitor din lume; dar repartijia investijiilor sale s-a modificat sensibil: ele sint mai putin orientate inspre Europa, Statele Unite §i India, §i mai mult c3tre celelalte zone din Commonwealth §i America LatinS.

Tosesiunile franceze rSmin In principal in Europa (aproape trei cincimi), cu о puternicS reorientare inspre Europa Orientals, §i in special cStre Husia. DeocamdatS nu se investe$te decit extrem de putin in colonii.

Capitalurile germane sint, de asemenea, investite in principal in Euro-pa (mai ales in Austria, Rusia, Ungaria, Romania), dar §i in alte zone, precum Japonia, Mexic, Imperiul Otoman. Capitalurile Statelor Unite rSmin in America (mai ales in Mexic, Canada, Cuba).

Aceste posesiuni in strSinState iau forme dintre cele mai diverse: subscriptia la imprumuturi publice (la care sint foarte atenti depozitarii francezi), imprumuturi acordate unor guverne. bSnci sau intreprinderi, coparticipSri sau cump3r3ri in diferite sectoare de activitate, sau, deja —

"Ibid., p. 42.


T a b e l u l nr. 25 E x p a n s i u n i l e c o l o n i a l e intre 1876 1914

c o l o n i i m e t r o p o l e

1876 1914 1914

supra popu- supra p o p u - supra p o p u -fata* l a t e " fata* l a t e 4 * fata* l a t e "

Marea Britanie 22 ,5 251 ,9 33 ,6 393 ,5 0 ,3 46 ,5 Rusia 17 15,9 17.4 33.2 5 ,4 136.2 Franta 0 ,9 6 10,6 55.5 0 ,5 3 9 , 6 G e r m a n i a - - 2,9 12,3 0 ,5 6 4 , 9 Statele Uni te - - 0 ,3 9 ,7 9,4 9 7 j a p o n i a - - 0,3 19,2 0 ,4 53

total pentru ce le 40 ,4 273 .8 65 523,4 16.5 4 3 7 , 2 §ase m a n puteri

colonii apart in ind -statelor mici (Belgta, Olanda. . . )

9 ,9 45 .3 - —

•In mi l ioane de ki lometri p.ttrati- " i n mi l ioane d e locuitori.

SursH: N. Buharin, op. cil., p. 81.

in cazul anumitor trusturi ori grupari —, creari de filiale in strainatate. Astfel, Westinghouse i§i deschide inc3 din 1903 о filiala in Anglia, iar inainte de 1912, AEG are filiale la Londra, Sankt Petersburg, Paris, Geneva, Stockholm, Bruxelles, Viena, Milano §i in numeroase ora§e din America. Bancile joaca aici un rol decisiv. in 1913, trei cincimi din activele Societatii Generale a Belgiei sint repartizate in valori nafionale, iar doua cincimi in valori din strainatate, mai ales in Austria, Rusia, Canada, Argentina §i in Noua Caledonie... Deutsche Bank are subfiliale in America deSud (Argen-tina, Peru, Bolivia, Uruguay, Brazilia) §i in Spania; coparticipari in Elve{ia, Irak §i China; interese in Austria, Imperiul Otoman, America Centrala, Africa de Est §i Africa deSud... Diskonto Bank are filiale in Marea Britanie, RomSnia, Bulgaria, Brazilia §i Chile; coparticipari in Belgia §i Italia, in Argentina §i Brazilia, in Camerun, in Guineea, in Asia; interese in Europa (Marea Britanie, Finlanda, Austria, Romania, Rusia) §iin Africa... Bancile britanice numarau in 1910 mai mult de cinci mii de sucursale sau agenîi in intreaga lume, bancile franceze о suta patru sucursale, cele germane §aptezeci, iar cele olandeze §aizcci §i opt45.

U N Buharin, op. cil , p. 40 s.


In cadrul unei atari mi$cSri de expansiune a capitalismelor nationale la scara mondialS i$i fac loc diferitele pusee nationale de colonizare. Despre acestea vorbesc insemnSrile lui Cecil Rhodes, din 1895:

M S af lam ieri in East End [un cart ier munci torcsc din l -ondraj §i a m asistat la о reuniune a $omerilor. A m auzit acolo numai discursuri urlStoare. Totul nu era decit un strigat : "P i ine ! P l ine ! " RetrSind scena In v r e m e c e mS intorceam spre casS, m - a m trezit mai convins decit inainte de importanta i m p e r i a l i s m u l u i . . . L u c r u l p e c a r e 11 c o n s i d e r col m a i i m p o r t a n t e s t e rezo lvarea p r o b l e m e i soc ia le . Astfel : pent ru a sa lva c e l e pat ruzec i de mi l ioane de locuitori ai Regatului Unit d c la un r i z b o i civil devastator , noi, colonizatori i , t rebuie sS cucer im noi pSminturi , ca sS instalSm acolo excedentul propriei noastre popula j i i §i sS a v e m noi pie{e de desfacere p e n t r u p r o d u s e l e f a b r i c i l o r $i m i n e l o r n o a s t r e . I m p e r i u l , a m s p u s - o fntotdeauna, es te о chest iune de burtS. DacS vreti s3 cvitafi rSzboiuI civil, va trebui sS deveniti imperialist!4*.

Iar Joseph Chamberlain, ministru al coloniilor britanice, spunea in 1896, intr-un discurs la Camera de Corner^ din Birmingham: "DacS am fi rSmas pasivi (...) cea mai mare parte a continentului african ar fi fost

T a b e l u l nr. 26 Cre$terea c h e l t u i e l i i o r m i l i t a r c in p r i n c i p a l e l e tari cap i ta l i s te

1 . C r e j t e r e a c h e l t u i e l i i o r mi l i t a re

pe cap de locui tor*

2. Cota c h e l t u i e l i i o r mi l i tare din

c h e l t u i e l i l e to ta le ale s ta tului

d i n 1875* * pinS in 1908

din 1908 pinS in 1913-1914

1 8 7 5 * * 1 9 0 8

M a r e a Bri tanic Franta G e r m a n i a State le Unite

62 6 3 9 5 6 7

26 14 28 a

38 .6 48 ,0 29,0 37,0 28,5 2 8 , 3 * " 33 ,5 56 ,9

* l n p r o c e n t e . " P e n t r u G e r m a n i a , 1 8 8 1 - 1 8 8 2 . * ' * N e i n c I u z i n d c h e l t u i e l i l e "ex t raordinare §i punctua le" . a . N e c o m u n i c a t S .

Sur$e: O. Schwarz. citat dupa N. Buharin. op. cit. p 126 §i V. Sombart, U Capitalisme modeme, trad. fr. I'Apogje Ли сяpitalisme, Payot 1932.1.1, p. 88.

"Die Neut Zeil. 1898. nr. 1, p. 304. citat de Lenin, L'lmpihalisme.^ op. cit., p. 100.

M I C H E L B E A U D

ocupatd dc rivalii no§tri comcrciali (...). Prin politica noastni colonials, dc indata ce dobtndim un nou teritoriu. noi il dezvoltSm ca mandatari ai civilizatiei. pentru progresul comer|ului mondial". Iar Jules Ferry: "Poli-tica noastra coloniala este fiica politicii industriale". P. Leroy-Beaulieu, membru al Institutului, profesor la College de France, director al revistei L'Economiste frangais, publica in 1891 De la colonisation chez les peuples inodernes [Colonizarea la popoarele moderne]', el porne?te de la aceasta fraz3 a lui Stuart Mill: "Putemafirmaca, in situafia actualaalumii.intemeierea de colonii este cea mai buna afacere in care pot fi angajate capitalurile unei tari vechi §i bogate". Dupa care noteaza:

C o l o n i z a r e a r e p r e z i n t a for ta e x p a n s i v a a unui p o p o r . p u t e r e a sa do reproducere , dilatarea §i multiplicarea sa i n s p a j i u ; ea inseamna supunerea universului , sau a unei largi p.1r(i a acestuia, limbii sale, idei lor§i legilor lui. U n p o p o r care colonizeaza este un popor care i§i pune bazele grandorii §i suprematiei lui viitoare (...). Es tecu neputinta sa nu consideram [colonizarea] ca pe una dintre misiunile ce se impun in cazul statelor civilizate47 .

Realismul economic §i rasismul se intrepatrund:

Nu este nici f iresc, nici drept ca vechi le civilizatii occ identale sS se tot inghesuie §i sa se sufoce in spatiile restr insc care au const i tuit pr imul lor c a m i n , sa a d u n e aici minuna j i i l e ^tiinjelor, artelor. civilizatiei, $8vada cum nivelul bcnejiciilor saide de hi о zi la alta, din lipsa unor slujbe renwneratoare**, $i sa lase poate о j u m 3 t a t e a lumii in mina unor mici grupuri de o a m e n i ignorant i , neputincio§i , adev-arati copii debili , tmpra§tiati pe supra fete uria§e, sau a unor populati i decrepite , lipsite de orice energ ie §i de orice directie , a d e v a r a j i batrini incapabili d e vreun efort sau de vreo ac t iune cit d e cit c o m p l e x a $i d c perspective*1 .

Buna-credinta a civilizatiei §i religiei apare ca о binecuvintare; rasismul §i certitudinea superioritatii iniatura $i ultimele scrupule; interesele incoljesc; mitul soarelui de aur §i al orizonturilor nesfir§ite anima §i el spiritele, iar artnele moderne dau curajul necesar. A§a ca — britanice, franceze, germane, dar §i belgiene sau olandeze — expedijiile coloniale se t»n lant; atunci cind situatia о cere, se trece la masacrarea oamcnilor sau a populat ion aceasta este goana dupa profit...

Intr-o proporjie mai micS §i intr-o manierS diferita, Rusia, pe de о par-te, §i Statele Unite, pe de alta, participa §i ele la aceasta mi^care53.

T . Leroy-Beaulieu, Dc la colonisation dicz les peuples inodernes, Guillaumin, 1891, p. 839,811. wSuW. mea (n. a ). Dar Leroy-Beaulieu insists in not3: "Colonizarea, prin deschiderea de

noi utili/3ri capitalurilor. este unui dintre mijloacelc de prevenire a scSderii beneficiilor. о binefacere dintre cele mai insemnate, de$i nimeni nu a semnalat-o pln5 acum".

"Ibid., p. 842. *'Vezi mai ales С Julien. l.Tmpire amSricein.


Frictiuni ale expansionismelor nationale. InSsprirea competi(iei economice financiare. Kivalitati nationale, aliante rasturnari de aliante. Toate acestea pe fondul nationalismului, §ovinismului §i rasismului, al defilSrilor militare al expozitiilor universale. Cheltuielile militare cresc, furnizind industriei nationale a fiecSrei tSri un important debu§eu, iar militarilor mijloacele necesare pentru noi cuceriri. Ele sint deosebit de mari in cele patru tSri capitaliste dominante ale epocii.

Concentrarede capital, carteluri. trusturi. monopoluri; intrepStrunderea capitalului industrial §i a celui bancar in aceastS nouS realitate: capitalul financiar; noul rol al statului, dat deopotrivS de Iegislatia socials, de import an Ja lui majors in cazul marilor lucr&ri, de expansiunea teritorialS §i de militarism; exporturi de capital, colonizarc, impSrtire a lumii. Dincolo dc noul capitalism industrial, exists о nouS cxtindcre la scarS mondialS a capitalismelor nationale dominante, care poate fi observatS la inceputul secolului al XX-lea §i pe care mul{i о numesc "imperialism".

Astfel. incS din 1902, Hobson nota: "Noul imperialism se deosebe$te de eel vechi in primul rind prin faptul cS substituie tendintelor unui singur imperiu in expansiune teoria §i practica imperiilor rivale, ghidate fiecare de acelca§i aspiratii la expansiunea politics §i profitul comercial; in al doilea rind, prin faptul cS marcheazS prcpondcrenta asupra interesclor comerciale a interesclor financiare sau a celor legate de investitiile de capital""''.

Polrivit lui Hilferding, grajie imperialismului, capitalul financiar va putea dcp3§i, pentru un timp, contradictiile {inind decadrul national:

Lini§tit, el p r i v a t e amestecul babilonic al popoarelor deasupra tuturora, el v e d e propria lui nat iune. Ea es te reals , trSic$te tn puternicul ei stat, sporindu-§i ncincctat putcrea §i maretia . Toate fortele urmSresc progresul ei. Astfel , interesele individului v o r a j u n g e sS se supunS intercselor gene-ra le super ioare . c a r e const i tuie condit ia oricSrei ideologii sociale vitale; statul , inamic al poporului , §i n a j i u n e a devin a c u m un s ingur organism, iar ideca nat ionals , forta motr icc . se subordoneazS politicii . Contradict i i le d in t re c lase au dispSrut , supr imate . inghiti te d c faptul cS totul es te pus in s lu jba in tercse lor tuturor . I ' er iculoasa luptS d e clasS, plinS d e urmSr i n c p r c v S z u t e pentru detinStorii de p r o p r i e t y , a fScut loc act iuni lor gene-rale a le natiunii , c imentatS acum de о tinta unicS: mSrirea n a t i o n a l s " .

Pentru Otto Bauer, "imperialismul este, dc fapt, un mijloc de ISrgirc a limitelor acumulSrii"".

DacS economia mondialS este "un sistem de relatii de productie §i dc relatii de schimb corespunzStoare, care imbrSJiseazS totalitatea lumii"51,

s 'Hobson, liiifKrialism, 1902. citat de Lenin. L'lmpJrialisnie..., op. cit., p. 118 "Hilferding. Das Finanzkapital. Viena. 1910. citat de N. Buharin, op. cit., p. 107. Ю. Bauer. New Zeit, nr. 24.1913, p. 873. citat dupS P.-P. Key. ies Alliances de classes, p. 140.

Buharin, op. cit.. p. 17.


imperialismul reprezinta largirea la scarS mondiaia a relajiilor de productie §i de schimb capitaliste. aceasta largire operindu-se, la inceputul secolului al XX-lea, sub dominatia capitalismelor §i burgheziilor britanice. germane, franceze, americane...

"Pacea" instaurata atunci — unii sint de рЗгеге ca dupa pax britantiica urmeaza о pax germani ca — este о pace imperialista, deja umbrita de norii razboiului,

Expedijii coloniale, franceze in Dahomey, Madagascar, Ciad, Maroc; britanice in Africa de Sud §i Sudan; belgiene in Congo; italiene in Abisinia §i Tripoli; intervenjii americane in Hawai, Porto Rico, Samoa, Filipine, Panama; expansionism japonez in China §i Coreea; expeditie interna-tionaia in China... Rivalitatile genereaza situatii explozive in Fachoda (1898), in Maroc (1905 §i 1911); sau razboaie, precum razboiul burilor (1899-1902), razboiul hispano-american (1898), razboiul ruso-japonez (1905-1905) — prime avertismente ale unei alte conflagratii care se anunta, tinind cont ca de doua ori puterile europene s-au bStul cu " t a r i de peste ocean". Apoi r3zboaie nationale, greco-turc (1897) §i balcanice (1912 §i 1913), unde interesele marilor puteri nu au fost absente.

Rivalitati. concurenta, frictiuni, confruntari; interese industriale §i financiare, dar §i elanuri patriotice; chiar daca nu este singura cauza. expansiunea imperialista a capitalismelor nationale de la sfir§itul secolului al XlX-lea inceputul secolului al XX-lea sta la baza declanârii "Marelui Razboi" din 1914-1918, a acestui imens camaj, pe care nu il putea face suportabil decit ideea ca va fi "eel mai eel".

R E Z U M A T U L E T A P E I A P A T R A

In fiecare etapa a formarii §i dezvoltarii lor, capitalismele nationale s-au alimentat din exterior: aur din cele doua Americi, jefuiri, munca silnica, sclavie, exploatare a coloniilor, ci§tiguri de pe urma comertului. A$adar, nici existenta, nici chiar importanja acestor resurse exterioare nu carac-terizeaza imperialismul.

Imperialismul inseamna funcjionarea §i dezvoltarea unui capitalism national la scara mondiaia: extorsiunea valorii prin productie, realizarea valorii produse prin vinzarea marfurilor, valorificarea sub forma de noi capitaluri a profiturilor anterior realizate nu mai sint gindite §i organizate in principal la scara local-najionala, ci, dintr-o data, la scara national-mondiaia. Aceasta noua atitudine este impusa de entitatile capitaliste de mari dimensiuni: oligopoluri. care iau diverse forme, mari intreprinderi, trusturi, grupuri; ea se bazeaza din ce in ce mai mult pe alierea — uneori intrepatrunderea — capitalului industrial §i capitalului bancar, in cadrul a§a-numitului capital financier; ea este apoi incurajata de unele fractiuni ale burgheziei care, dep3§ind orizonturile local-nationale, actioneaza, in mod stimulator, la scara national-mondiala $i care, in aceasta dinamica, obtin sprijinul statului, a diplomatiei sale, a flotei §i armatei lui.

A§adar, о data cu imperialismul: 1. contradictiile (mind de mi$carea de reproductie largita a capitalului

se dezvolta de-acum in cadrul national-mondial; 2. noi contradicti apar se dezvolta, in principal — pentru perioada

la care ne referim — in legatura cu realizarea valorii produse cu controlul diferitelor regiuni ale lumii.

Putem lamuri acest diagnostic" ajutindu-ne de schema XII §i reluind contradicjiile capitalismului istoric distinse ceva mai inainte56.

Dac3 e vorba de "contradictia VV, intre capital §i munca", ea se manifests mai intii, sub forma sa directa (supunere reala), in cadrul fiecarui capitalism national; cuceririle mi$cSrii muncitore§ti §i legislatiile nationale au facut ca ea sa fie mai putin brutala decit fusese in primele faze ale capitalismului.

№Pasaj rcscris in 1999. "Cf. p. 161


SCHEMA XII

Eormatii sociale, clase, extorsiunea §i circulatia valorii in sistemul imperialist de dinainte de 1914

/APARAT / DESTAT

TEHNO-BIROCRAJTO cadre, I lehnldenl /

BURGHEZIE CAPfTAUSTA

furvtioTjri

'APARATE ALE CAPJTALCLUI

CLASA MUNCITOARE

) Exploatarc prin supuncre directi. ) Extorsiunea valorilor prin eupurwrv indiixvti ) Pr«>lcva?* a statului. munci «liuci etc. ^Tranafcrul valorilor prin corner 7 Export dc capitaluri. ^Transfcrul valorilor prin rcmuncrare a inv«ti(iilur In a/ara Цп1 iTraufcrul vaJoriloc piin fluxuiile financlajc ale statului.

FORM А"П E SOOALA IMPERIAUSTA

BLRCHEZIF. MICA SI MED1E

TARANIME

admin Is tra oiigarhii traditional).'

Л "lunula

TARANIME tntanvediar. ai comcr tu lu i colonial

М М М

FORMA Tlb'SOCIAlA DOM1NATA

CUM conduct tow APARAT DESTAT TARANIME

MEJTLÔCA KIT. MUNCTioki

intwmediari al comcrtului exterior

ая«гсргспоНЛсити,дн local>' Vde pendente comcrcianfi x V v '

I S T O R I A С A I' I T A 1.1S M U L U I D E I .A 1 5 0 0 I ' l N A IN 2 0 0 0 189

In acela§i timp, la scarS internationals, ea tinde sS se dezvolte sub for-ma sa indirectS (supuncre formalS), intre capitalismele dominante §i producStorii tradijionali din tSrile dominate (mai ales colonizate).

Exists о legSturS intre cele douS aspecte? AceastS intrebare a fScut obiectul unorvii de/.bateri in sferele intelectuale politiceale lumii munci-tore§ti. Pentru unii, nu exists nici о legSturS: cuceririle muncitorilor din tSrile capitaliste avansate au putut fi suportate de capital datoritS sporirii productivita{ii, legate de progresul tehnic, grajie cre§terii nivelului de calificare al Iucralorilor intensificSrii muncii solicitate acestora. Pentru altii, dincontrS, tSrile capitalismele dominante beneficiazS de transferuri ale valorii provenind din tSrile dominate: remunerarea investitiilorstrSine, dobinzile la datorii, transferurile implicate deschimbul inegal. Concesiile patronatelor§i statelor sint astfel facilitate, iar clasa muncitoare, obtinind de aici anumite avantaje, devine volens nolens beneficiara, dacS nu chiar complicea, dominatiei asupra altor popoare.

Ince private "contradictia X, Intre capitalismele nationale", ea scadin-ce§te, in aceasta perioada, in principal Intre capitalismele dominante sau aspirante la un asemenea statut, legindu-se atit de accesul la matcriile prime sau la noile pieje (pentru produse de consum sau echipamente), cit

dc creditele alocatesau investitive efectuate in strSinState. Ea se tradu-ce prin tensiuni §i confruntSri in diferite zone ale lumii §i va contribui la declan§area primului rSzboi mondial.

In schimb, contradicjiile intre capitalismele dominante §i noile capi-talisme constituite rSmin minore.

"Contradictia Y, intre capitali$ti", tinde §i ea sa se acutizeze, in special pe plan international. Intr-adevSr, a$a cum am vSzut, concertSrile §i organizSrile intr-un anumit sector de activitate, intelegerile, cartelurile ?i trusturile se tnmultesc cu rapiditate in fiecare tarS, fenomenul rSmtntnd InsS limitat la nivel international. AceastS contradictie о intSre§te astfel pe cea dinainte, devenind о componenta importanta a ei.

In sfir?it, "contradictia Z, intre capitalismele dominante §i popoarele sau tSrile dominate", se manifests in mod tot mai larg, о data cu noul val al colonizSrilor, cu impSrtirea lumii §i stabilirea zonelor de influents, la care participS nu doar vechile tSri europene, ci §i tSri noi (Statele Unite) sau tSri in curs de modernizare (Japonia, Rusia). Dominatia se instituie uneori prin actiuni militare de о extremS violentS. О nouS contradictie este pecaledea se crea, una care va marea profund cea de-a doua jumState a secolului al XX-lea care va provoca probabil anumite reactii chiar §i dupS anul 2000.

Termenul "imperialism" a desemnat aceasta noua realitate. Initial, el fusese un fel de stindard al celor care pledau pentru dominatia Marii Britanii §i a Statelor Unite in lume. In cadrul mi§cSrii muncitore$ti §i al literaturii mnrxiste, el a devenit apoi un termen incriminator: mai tirziu,


el va fi utilizat din abundenja in luptele de independent §i in mi§c3rile de sprijinire a Lumii a Treia. Unii vor vedea atunci in imperialism din ce in ce mai putin о forma sau un stadiu al capitalismului, §i din ce in ce mai mult dominatia marilor puteri care i§i urmSresc propriile interese".

Dar utilizarea curenta a termenului la singular tinde sa il globalizeze, cu riscul de a-1 goli de о parte a continutului s3u. Fie ca e vorba de capitalisme, de mari puteri sau de state, avem intotdeauna de-a face cu ni$te actori nationali care i$i extind dominatia, se ciocnesc de rival i §i intra in conflict cu ace§tia. Formarea, afirmarea §i ascensiunea imperialismelor, la sfirîtul secolului al XlX-lea, s-au desfa§urat pornind de la ni$te baze nationale puternice ?i au condus, la inceputul secolului al XX-lea, la о ciocnire a imperialismelor, la о confruntare intre natiuni care avea sa genereze "Marele Razboi".

Astfel, imperialismele la care ne-am referit au avut о dubla r&datin&: in nevoia de expansiune a capitalismelor nationale dezvoltate §i in logica dominarii cecaracteriza statele acestora. Iar cind razboiul va izbucni, cea care va prevala va fi dimensiunea nationaia: internationalismuI §i anticapi-talismul lumii muncitore§ti vor арЗгеа ca... oala de pamint din fabula lui La Fontaine, in timp ce sentimentul national §i najionalismul vor fi... oala de fier.

'"In mod curios, ci vor j;5si un sprijin in pozitia exprimatf de Joseph Schumpoter. In 1919: "Contribution a une sociologiijue des imp^rialismcs", dup<1 Imptriatismes et classes sacialrs.P.d de Minuit, Paris, 1972. p 39-153

5. MAREA DEGRINGOLADA (1914-1945)

Secolul acesta, carc abia s-a Inchciat, a v3zut succedindu-se doua cpoci radical difcrite $i f3r3 о alt3 calc de trecere decit гЗ/.boiul. Contemporanii no§tri iji pot imagina cu greu anii de odinioar.1: о егЛ a stabilitatii, a economiei, a prudentei; о societate a drepturilor dobfndite. a partidelor tradifionale, a caselor respectabile; un regim al veniturilor fixe, al remuneririlor sigure, al pensiilor riguros calculate; о еросЗ a lui "trei la sutS", a vechilor utilaje, a inzestrarii regulamentare. Corvcurenta ajutata de tehnici a facut s3 dispari aceasta cuminjenie $i a ucis orice blindeje (...). Razboiul a umflat ca un torent cursul firesc al lucrurilor, impurund alte necesitati. Pentru satisfacerea lor — diverse, imperioase, schimbatoare cum sint - , oamenii trebuie s3 lucreze mai mult $i intr-un ritm mai accelerat (...). Ma§inismul diviziunea muncii inlocuiesc treptat eclectismul i fantezia*.

Antrenate de logica lor - a acumuiarii §i a productiei largite —, capitalismele nationale au cSutat in lume un spatiu pentru propria lor expansiune, concurindu-se unele pe altele ?i ajungind la confruntari din ce in ce mai dure. In acela$i timp, principalele puteri industriale au incercat s3 i§i extinda zonelc de dominate, ceea ce a contribuit — inclusiv prin nationalism, rasism, xenofobie, §ovinism §i prozelitism — la demulti-plicarea antagonismelor economice in opozitii nationale, §i deci in opozitii politice §i militare; acestea erau alimentate totodata de uri §i ranchiuni istorice, de credinja in propria superioritate (a britanicilor, francezilor sau germanilor), de miturile maririi §i misiunii civilizatoare.

Toate acestea au fost de ajuns pentru declan§area primului razboi mondial, care, la vremea aceea, a parut a fi eel mai singeros, eel mai uciga§, eel mai barbar... Razboiul nu a rezolvat insa nimic, ba chiar dimpotriva.

Nevoia de expansiune economica la scara mondiaia ramine la fel de vie, in vreme ce vechiul sistem de plati international a fost distrus. Aceasta lume sfi§iata va cunoa§te in anii douazeci coexistenta prosperitatii §i a crizei, iar dupa 1929 va fi antrenata intr-o noua mare criza, apoi intr-un nou mare razboi.

•Charles dc Gaulle, Le Fil ik Гёрёе, I93Z Berger-lxvrault, 19S4, p. Si . 90.


De la razboi la crizS

"Capitalismul poartS in el razboiul, a§a cum un nor poarti in el fur-tuna", spusese Jaures. inainte de toate, capitalismul poarte in el criza §i necesitatea impcrioase a cuceririi dc noi spafii. §i abia dezvoltarea sa concrete prin intermcdiul formatiunilor sociale nationale, abia confrun-tarea dintre capitalismele nationale fac sa se poata spune despre capitalism ca este un purtator al rSzboiului.

"Marclc Razboi" din 1914-1918 bulverscaza Europa, acccntucazS declinul britanic, intare§te pozitia Statelor Unite, fara a rezolva insa contradictiile dc dinainte de 1914. El deschidc о lunga perioada de criza, mocnita $i multiple in anii douazeci, apoi gencrale — in ciuda diversitetii sale - incepind cu 1929.

J. Tulburarile provocate lie "Marele Razboi"

Elanul frint al mi§cerii muncitore$ti, declinul accentuat al capitalismelor europene, inesprirea nationalismelor... $i totu?i, о date cu primul rezboi mondial, marca degringolada abia incepea...

Frumosul mit al interna Jionalismului proletar s-a spulberat. Greva generaia trebuia sa impiedice razboiul; clasele muncitoare trebuiau sa rcfuze se se omoare intre ele in contul capitali$tilor... Anul 1910: "La fiecare greve, armata este dc partea patronatului: in fiecare conflict european, in fiecare rezboi colonial ori intre natiuni, clasa muncitoare este i n f l a t e §i sacrificate in beneficiul clasei patronale parazitare $i al burgheziei. De aceea Congrcsul (CSM) aprobe §i sustine orice acfiune de propaganda antimilitarista antipatriotice (...)"*. Sau: "in caz dc razboi intre puterile europene, muncitorii vor riispunde declaratiei de rezboi printr-o declaratie de greve gencrale revolutfonara"3. Anul 1912: prcgatite printr-o campanie de mai multf ani, greva generaia din 16 decembrie, impotriva rezboiului, este un e$ec, in ciuda amplorii §i momentelor sale "tari". Anul 1914: mani-festul CSM din 28 iulie: "Guvernantii (...) au poporul francez de partea lor in cazul in care, a§a cum au spus, lucreaza cu adeverat pentru pace"4.

Unii vor ramine fidcli pina la capet propriilor convingeri pacifistc; multi vor fi i m p e r i i intre о atitudine §i alta; altii vor relua, in plin conflict, lupta pentru pace. Pina la urma, insa, milioane de proletari din toate tarile Europei vor accepta sa se omoare intre ei. Iar rupturile, divizSrile §i ranchiunile vor ramine vii multa vreme de-acum incolo.

Alte infringerc: in preajma rezboiului, muncitorii din Europa se opu-neau introducerii noilor metode de organizare a muncii. Se inregistreaze

*Citat In E. Doilfans. op. at.. t.11. p. 192. Hbid.. P . 195. 'Citat in J. Bron,op. al.. t II. p. 146

I S T O R I A C A P I T A L . I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 PlNA tN 2 0 0 0 193

greve la Renault in 1912 §i 1913, la uzinele Dietrich (Argenteuil) uzinele Brasier (Ivry) in 1913; lucratorii din aceste intreprinderi refuzS crono-metrajul:

Aplicarea lui in uzinele Renault a demonstrat tn mod clar la ce situate intolerabila, la ce mundl extenuanta urma s3 li conduca acest sistem pe lucratorii destul de naivi pentru a-1 aceepta (...); muncitorul [estej redus la starea unei brute c3reia i se interzice sa gindeasca, sa reflecteze; la starea unei ma§ini fara suflet care produce intens, in exces, pina ее о uzura prematura, transformind-o in non-valoare, о face sa fie data afara din ate-lier. Metoda Taylor este nemiloasS; ea elimina non-valorile §i pe cei care au dep3$it virsta deplinei activitSji musculare\

Iar Merrheim, in La Vie ouvrierc din 31 martie 1913 nota:

Inteligenja este aiungate din ateliere §i uzine. Acolo nu trebuie sa ramina decit ni§te brate lipsite dc minte §i ni§te automate de carne adaptatc automatelor de otel §i fier*.

Razboiul conduce, insa, la implantarea metodelor de organizare $tiin-lifica a muncii: armata le utilizeaza in atelierul central de reparajii al servi-ciului auto. Iar Louis Renault va sublinia in 1919, in fa{a membrilor camerei sindicale a constructorilor de automobile, "interesul pentru organizarea muncii, pentru metodelecare permit fabricarea celor mai delicate produse fara о mina de lucru specializata". Intr-o circulara din 1918 adresata inginerilorsai, el sublinia deja "ca exista aproape toate elementelc necesare unei organizSri complete". In acela§i timp, Bulletin des usines Renault [Bule-tinul uzinelor Renault) ii avertiza pe muncitori c3 efortul lor nu va fi mai mic, ci din contra, va trebui s3 se intensifice: "trebuie sa jti ji ca atunci cind acest razboi se va sfir§i, va incepe ceiaialt razboi, razboiul economic (...). In acest nou razboi, voi ve{i fi soldajii din prima linie"7.

In fine, asemenca celorlalte clase, clasa muncitorilor va fi §i ea decimata: din zece oameni activi in industria anului 1913, unui avea s3 moara in razboiul din 1914-1918®.

La toate acestea, trebuie sS adaug3m: inecarea in singe a tentativei de revolutiecomunista, in Germania (ianuarie-martie 1919); inabu§irea revo-lutiei ungare (iulie 1919); apoi, in Franta, sciziunea dintre comuni$ti $i

'Manifest al CSM din 1913, reprodus in Histoire iconomujue el sociale de la France, t. IV. vol. I. p. 528 bis.

•Citat dup.1 E. Dolmans, op. cit., t. Ill, p 264 'Citat de B. Coriat, op. cit., p. 68; vezi §i P. Fridenson. Histoire des usines Renault, t. I,

Scuil. 1972, p. 76. "Data fiind mobilizarca pe loc, ргорофа este ceva mai scazuta pentru lucratorii din

industrie (8,8%) sau din transportiiri (8,1%) decit pentru agricultori (10%) sau pentru protesiunile liberale (10,7%). (A. Sauvy, Histoire eivrtotnique de la France, t I. p. 442).


sociali§ti, la Congresul din Tours (1920). fn momentul In care, pentru cei mai multi oameni ai muncii, revolufia sovieticS dadea socialismului о patrie, mi§carea muncitoreascS din marile tari capitaliste ale Europei Oc-cidentale era siabita, rSnita, sfi§iata.

Tarile acestea sint ele insclc vlaguitc §i in ruine, chiar daca au fost unele industrii care s-au dezvoltat in timpul rezboiului, profitind de el. in total, aproximativ 8 milioane de morji: 2,7 in Germania, 1,7 in Franca, tot atifia in Rusia, 1,5 in Austro-Ungaria, 930 000 in Marea Britanie, 150 000 pentru Statele Unite; in Germania, ca si in Franta, unui din zece oameni aflati la virsta activa, in Marea Britanie unui din douSzeci. Costul total al razboiului a reprezentat 32% din avcrea nat iona l a Angliei, 30% din cea a Frantei, 22% pentru Germania, doar 9% pentru Statele Unite. Fiecare stat angajat in razboi a contractat fata de cetatenii s3i enorme datorii publice: pe ansamblu, datoria publica a tarilor beligerante a ajuns, de la 26 miliarde de dolari inainte de razboi, la 225 miliarde in 1920. La aceasta se adauga datoria externa: Marca Britanie a imprumutat de la Statele Unite in jur de 4 miliarde de dolari, iar Franja 3 miliarde. in 1921, comisia aliatilor pentru reparatii de r3zboi va cere Germaniei despagubiri de 33 miliarde de dolari.

Luind ca baza 100 anul 1913, indicelc produced industriale este, in 1920: - 141 in Statele Unite; - 100 in Marea Britanie; - 62 in Franta §i 61 in Germania. Rezervele dc aur ale Statelor Unite au crescu t de mai bine de patru ori

in timpul razboiului dep5$esc, in 1921, 2,5 miliarde de dolari (aproape doua cincimi din totalul rezervelor mondiale).

in plus, о data cu Revolutia din Octombrie, puterile Europei se vad lipsite, pentru mai multe decenii, de о piata promitatoare. In care investi-sera multa vreme. in Rusia, idealul socialist a condus la о ruptura atit fata de capitalism, cit ?i fata de Occident, in Turcia, dupa dezmembrarea Imperiului Otoman, apoi in Persia (Iran) §i Afganistan se afirma noile dinamici nationale. in urma mai multor greve, boicoturi atacuri de trenuri, EgiptuI - ocupat din 1882 §i aflat sub protectorat britanic din 1914 — determine guvemul Marii Britanii sa ii proclame independenta in 1922, о independenja carc ar fi trcbuit — dupa cum intenjionau englezii — sa ramine pur teoretica. Cit prive§te Japonia, aceasta §i-a sporit considerabil, pe timpul razboiului, productia industriale, schimburile comerciale §i posesiile din afara tarii, astfel ca о nou3 putere industriale este acum in curs de afirmare in Asia.

Slabirea capitalismelor europene §i "declinul Europei": disocierea celor doue procese este imposibiia. Statele Unite sint de-acum inainte cea mai marc putere economical Germania i§i va reface puterea industriale; URSS §i Japonia se vor angaja, fiecare pe о alte cale, intr-un formidabil proces

I S T O R I A C A P I T A L . I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 PlNA tN 2 0 0 0 195

de industrializare; Marea Britanie §i Franta pSstreazS IncS anumite atuuri, prin aparatura lor industrials, prin retelele lor bancare §i financiare, prin imperiile pe care le dejin. Л§а cum prevSzuse Louis Renault, abia semnate tratatele de pace, se declan§eazS un teribil rSzboi economic.

2. Criza din anii 1920-1930

In mod traditional, aceastS perioadS este impSrtitS in patru intervale: boom-ul de imediat dupS rSzboi, criza reconversiunii din 1921, perioada de "prosperitate", criza din 1929 cu prelungirile ei din anii treizeci. Foarte des aspectele monetare (datorii §i plSJi intcrna{iona!e, inflatie) sint disociate de aspectele economice (productie, schimburi comerciale).

Ipoteza pe care noi о propunem este cS, din contra, avem de-a face cu una §i aceea§i criza, care se dezvolta sub forme diferite in anii 1920-1930: §i c3 — fSrS a fi disparut (mai e nevoie s-o spunem?) contradictiile funda-mcntale9 — prin clasele muncitoare, pe de о parte. §i prin formatiunile so-ciale dominante, pe de alta, contradictiile dintre capitalismele dominante sint cele care dau cheia marii crize a acestei perioade.

Distrugcri pricinuite de razboi? Enormc datorii publicc? Datorii cxtcmc fata dc Statele Unite §i Marea Britanic? in Franta, replica este una singurS: "Germania va piati." Л§а cum §i Franta "platise" dupa infringerea din 1871... Dar reparatiile cerute Germaniei vor forta industriile acestei tari sa i§i creasca exporturile, mai ales de carbune, otel. produse metalurgice §i mecanice, fapt ce va inSspri competitia gcrmano-britanicS.

in perioada rSzboiului, puterea economica a Statelor Unite a erescut substantial: puterea sa financiarS, de asemenea: investitiile externe ameri-cane au ajuns, de la 3,5 miliarde de dolari in 1913, la 6,5 in 1919, pe cind cele ale Marii Britanii scSdeau de la 18,3 la 15,7: in paralel. rezervele de aur ale Statelor Unite cresc de la 0.7 in 1913 la 2.5 miliarde de dolari in 1921, mult mai mult decit cele din Marea Britanie (de la 0,2 la 0,8). Echivalentul in dolari al lirei sterline a scSzut de la 4,78 in 1914, inainte de distantarea in privinta rezervelor de aur, la 3,78 in ianuarie 1921; or, este putcrnic inradacinata ideca ca, pentru a-§i reci§tiga statutul de moneda mondialS, lira sterlinS trebuie sS poata "privi dolarul in faJS" (adicS sS reci§tige paritatea dc dinaintc dc razboi §i sS rcvina la convcrtibilitatea in aur).

In m3sura in care industria britanica nu inrcgistreaza insa ni§te progrese ale productivitStii superioare celor ale concurentilor sSi, aceastS politics face ca exporturile sS fie mai costisitoare, deci mai dificile, iar redresarea schimburilor comerciale mai problematics; sau se ajunge la о reducere a consumului intern §i in special a puterii de cumpSrare a muncitorilor. fapt ce conduce la dure confruntSri sociale.

*Vczl sufim, p. 161 187.


S C H E M A XIII

Refeaua angajamentelor financiare Internationale dup3 Primul RSzboi Mondial*

S T A T E L E U N I T E

Ш

15,7

M A R E A B R I T A N I E

_ &7Л ^ G E R M A N I A Щ I

*

J A P O N I A

V . *tn miliarde de dolan

/ \ Posesiuni in strlinAtate (invest!(ii In aiara Jlrii). In 1919. \ / Rczervc de aur tn bundle centrale, tn 1921.

( v Situafia datoriilor dintre aliap la cflr itul rlzboiului f - - 'Rcparajii'datoratedc Germania, In 1921.

I S T O R I A C A P I T A L . I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 P l N A tN 2 0 0 0 197

Plata reparatiilor datorate de Germania, reci§tigarea paritSîi §i a eonvertibilitatii in aur a lirei sterline — in general, preocuparea pentru revenirea la un sistem monetar international bazat pe aur §i tentativele de rezolvare a inextricabilei probleme a datoriilor internationale10: toate aceste probleme monetare §i financiare care marcheaza anii douSzeci au о dimensiune nu doar economics, ci §i sociala. Profet prea putin ascultat la vremea respective, J.M. Keynes intelesese foarte repedc acest lucru: "In realitate, etalonul-aur nu e decit о relicvS a timpurilor barbare. Noi toti, Inceplnd cu Guvernatorul BSncii Angliei, sintem acum interesati in primul rind de men(inerea stabilitStii in privinta afacerilor, preturilor, locurilor de munca, §i este cu totul improbabil ca, atunci cind vom fi nevoiti sS alegem, sS sacrificSm in mod deliberat toate acestea pentru о dogma uzata, care a avut cindva о valoare a ei: £ 3-17-10 1/2 pentru о uncie dc aur", scrie el in 1923, in Л Tract on monetary Reform [Mic tratat al refortuei monetare]. In 1925 insa, dupa cinci ani dc eforturi in acest sens, lira rcvine la paritatca sa de dinainte de rSzboi, iar convertibilitatea ei este restabilitS.

Prejul plStit a fost unui foarte greu: criza din 1921, de о dcosebita gra-vitate in Marea Britanie, cu о brutalS seddere a exporturilor §i о rapidS cre§tere a §omajului (un milion de §omeri in ianuarie 1921, doua milioane In iunie). Scaderea, in ritm susjinut, a exporturilor atinge nu numai produsele siderurgice §i carbuncle, ci §i industriile linii §i bumbacului, ca

constructiile de ma§ini (In vreme ce exporturile nemte§ti reveneau In 1923 la nivelul din 1913). Cit prive$te §omajul, el va atinge de-a lungul anilor dou3zeci mai mult de un milion de lucrStori britanici. In schimb, Londra va reintra in rindul primelor capitate ale lumii.

Francul francez revine oficial la convertibilitatea in aur abia In 1928, §i la о cincime din valoarea sa de dinainte de rSzboi. In ce prive§te marea germana, dupa prabu§irea sa din 1922-1923, ea incepe sa se redreseze, cu ajutorul creditelor externe, mai ales britanice, о data cu dezvoltarea §i modernizarea aparatului industrial: in perioada 1924-1930, creditele externe obtinute de Germania sint de doua ori $i jumatate mai mari decit daunele platite efectiv, fapt ce ii permite acestei {Sri nu numai sa se aprovizioneze cu materii prime, ci §i sa i§i refaca rezerva de aur §i devize, §i chiar sa i$i dezvolte investitiile din strainatate11.

Pe de о parte, e vorba de dimensiunile datoriilor internationale care, pentru a fi "§terse", impuneau о dezvoltare considerabila a productiei §i schimburilor internationale, in masura sa permita obtinerea soldurilor

,0Conferinte!cde la Paris j i l-ondra din 1921; Conferinta dc la Geneva din 1922; ocuparea Khurului dc cfltre francezi $i belgieni, acordul anglo-amcrkan cu privire la datoriile dintre aliati (1923); Comisia Dawes, 1923; planul Dawes. 1924; acordurile Mellon-Bcranger $i Churchill-Caillaux, 1926; Comisia Young, 1928; planul Young. 1929... ptnS la moraloriul Hoover, 1931,5i la Conferinta de la Lausanne.

" tn aceasta privinta, ve/i J. Akcrman, Structures et Cycles tamomiqucs. t. II, vol. 2, p. 509.


necesare; pe de altS parte, exists decizia responsabililor monetari ai epocii de a reveni la un sistem monetar bazat pe aur, care apasa asupra reluSrii schimburilor comerciale britanice §i face vulnerabilS orice Jara aflatS in incapacitatea de a-§i echilibra balanfa comercialS. In acela§i timp, nici un centru financiar nu i§i asumS responsabilitatea pentru tot acest proces: bSncile americane nu au deocamdatS capacitatea necesarS, iar Londra — ocupata cum este s3 i§i reci§tige pozitia de lider — nu detine la vremea respective un loc care sa ii confere suficienta putere. Asupra acestui aspect, diagnosticul lui C.P. Kindleberger este cit se poate de exact:

S i s t e m u l e c o n o m i c internat ional a deveni t instabi l pr in incapac i ta tea Angliei $i reticen(a Statelor Unite de a-§i asuma responsabilitatea stabilizSrii pe trei directii precise: a) men{infnd о piata relativ deschisS pentru mSrfuri c a r e nu au g S s i t un s o l i c i t a n t ; b) f u r n i z l n d , in m o d c o n t r a - c i c l i c , i m p r u m u t u r i p e t e r m e n lung: c ) reduc ind a m p l o a r e a cr izei . S i s t e m u l e c o n o m i c m o n d i a l era instabil, atita v r e m e cit nu exista о tarS c a r e s3 il s tabi l izeze, a$a c u m reu§ise Anglia in secolul al X lX- lea p in3 in 1913. In 1929, englezii nu puteau s3 о fac3, iar americani i nu doreau. Atunci a n d f iecare tarS incepe s3 i§i protejeze propri l le interese nationale, interesul g e n e r a l - m o n d i a l a fost scos din d i scut ie о datS cu el, $i i n t e r e s e l c part iculare ale natiunilor 1 ' .

In acest context international fragil se dezvolta diferitele capitalisme nationale, fiecare in funcfcie de propriul specific: capitalismul britanic, prins intre vigilenta concurenjilor industriali strSini §i combativitatca unei clase muncitoare care refuzS sacrificiile cerute; eel gcrman, concentrat, dinamic, expansiv, sustinut de dorinta najiunii dc a dcp3§i umilintele la care a fost supus3 dup3 r3zboi; eel francez, mai dezbinat ca niciodata, imp3rtit intre marea industrie §i activitStile me$te§ug3re?ti, intre calmul provincial §i aventura imperialists; eel american, purtat de frenezia productiei de masS, a consumului de mas3, a ambuteiajelor §i speculatfilor de bursa; apoi, toate celclaltc: diferitele capitalisme europene, eel japonez, noile productii ale "tarilor noi", сЗгога primul r3zboi mondial le-a oferit о $ans3 de afinnare.

Lupta de pe pieteleexterne se inSspre^te: astfel, in vreme ce lira revine la convertibilitatea in aur, exporturile britanice scad ca valoare, intre 1924 §i 1926, iar din 1927 pinS in 1929 r3min sub nivelul pe care il atinseser3 in 1924; exporturile franceze profitaserS de devalorizarea francului din pri-ma jumState a anilor douSzeci, dar о data cu stabilizarea f inancia l §i cu impunerea convertibilitStii in aur din 1928, exporturile din numeroase sectoare incep sS scadS simtitorIJ. In aceastS luptS, capitalismele vechi dau inapoi in fata afirmSrii noilor economii.

" C P . Kindleberger, The World Depression 1929-1939. University of California Press, 1973, p 292, citat de К Boyer J. Mistral. Accumulation, inflation, crises, p. 161-162.

°Cf. lucrSrilor istoricului J. Marseille, profesor la Universitatea Pans VIII.

I S T O R I A C A P I T A L . I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 PlNA tN 2 0 0 0 199

Tabelul nr. 27 R e p a r t i f i a e x p o r t u r i l o r m o n d i a l e de p r o d u s e n ianufac tur iere

1 9 1 3 1929 1 9 3 7

M a r e a Britanie 3 0 , 2 22,4 20 ,9 Franta 12,1 10,9 5,8 Statele Uni te 13 ,0 20,4 19,2 G e r m a n i a 26 ,6 20 ,5 21,8 Japonia 2,3 3 ,9 6 , 9 al te le 15 ,8 21 ,9 25,4

total 100 100 1 0 0

SursJ: H.Magdoff, L'Age de I'imp/rialisnte, p. 55.

Astfel, accesul la pietele externe este din ce in ce mai diminuat. Or, capitalismul american tocmai cunoa§te о perioada de acumulare §i de expansiune, la fel ca §i capitalismele japonez, german, francez... Pe de alta parte, criza care zguduie agricultura pe plan mondial, dupa "Marele Razboi" — supraproductie, scadere a preturilor, scadere a veniturilor agricultorilor — conduce §i ea la restringerea piefelor de desfacere pentru produsele industriale de baza. Numai raportindu-ne la aceste r e a l i t y economice fundamental , §i nu rezumindu-ne la a urmari, a§a cum о face J. K. Galbraith", peripetiile speculatiilor de bursa, putem intelege marea criza dintre cele doua rSzboaie mondiale.

De-a lungul deceniului al treilea, in Marea Britanie, criza a avut un aspect cronic; la sfir§itul anilor douazeci, ea este latenta in majoritatea celorlalte jari capitaliste, mai ales tn Statele Unite §i Franta. Speculatiile §i panica de pe Wall Street constituie un fascinant catalizator al crizei economice americane; con§tientizarea acestei realitati. a repercusiunilor ei bancare §i financiare in lumea intreaga, a efectelor pe care le va avea in urma scadcrii vertiginoase a schimburilor comerciale americane vor grabi in toate celelalte 0 r i declan§area unor crize care, de fapt, gestau sau erau deja amorsate.

О lume aruncata in aer

In 1929 , i n d i c e l e c u r s u l u i va lor i lor d i n S t a t e l e U n i t e s e m e n t i n e a la a p r o x i m a t i v 200-210; in 1932, el coborise la 30-40 . Pretul pe a n s a m b l u al marfur i lor a seazut, in aceea§i perioada, cu 30 pina la 4 0 % , iar pe anumite

MJ.K. Gaibraith, Ьт Crist iconomique de 1929,1955, trad, ft., Payot, 1961.


piete, scSderea a fost ТпсД mai dramatic^. In pr incipale le {Лп indus-trial izate a le lumii, product ia se reduce cu 3 0 pina la 50%, de la caz la caz, iar valoarea comerûlui mondial in 1932 s c ridica abia la о t re imc din cea a anului 1923. Ofic iul international al muncii a c a l c u l a t e , In 1933, i n j u r d e 3 0 de mi l ioane de pensoane din lumea Intreaga nu aveau d e lucru (...). NiciodatS nu se mai a junscsc la о a s c m c n e a s i t u a t e . Per ioada 1929-1933 va fi cea a unei m a n depresiuni economice 1 5 .

1. America first...? Business first!

Dup& "Marele RSzboi", Statele Unite reprezinta cea mai mare putere economica a lumii. Venitul national a ajuns de la 33 de miliarde de dolari in 1914 la 61 in 1918. Industria s-a dezvoltat, impunindu-se de-acum inainte. la nivel mondial, in majoritatea sectoarelor de activitate: 75 milioane tone de minereu de fier extrase Tn 1917 §i 555 milioane tone de cSrbune; 60 milioane tone de petrol extrase in 1920 (doud treimi din productia mondial^); о producê de energie electric3 echivalenta cu cea a intregii Europe; aproximativ 40 milioane tone de ojel produse in 1920 (mai mult de jumatate din productia mondial^); in plus, avansul considerabil al industriilor mo-derne: automobile, electricitate, chimie. Chiar daci, In ciuda dezvoltarii ei impresionante, flota americand nu a intrecut-o Inca pe cea a Marii Britanii. comertul american a §tiut sa profite de nevoile $i dificultatile celorlalte jari. pentru a ajunge In 1920 la un nivel record: importuri in valoare de mai mult de 5 milioane de dolari §i exporturi de peste 8 milioane. Iar daca investitive externe ale Statelor Unite sint Inc3, in 1919, sub jumatate din cele ale Marii Britanii (6,5 fata de 15,7 miliarde de dolari), rezerva de aur a Americii se ridica, in 1921, la 2,5 miliarde de dolari, iar creantele de r3zboi, in ce ii prive§te pe vechii aliati, sint In jur de 12 miliarde de dolari.

in plus, intervenfia american& a fost decisiva pentru Incheierea razboiului; participarea pre§edintelui Wilson la Conferinja de Pace §i rolul jucat de acesta au intarit ascensiunea Statelor Unite in primul e§aIon al puterilor lumii.

Senatul american refuza insa sa ratifice Tratatul de la Versailles, respingind pina §i aderarea Statelor Unite la Societatea Natiunilor, orga-nism la a carui edificare contribuise in mod substantial iiisu§i pre§edintele Wilson. La alegerile din 1919, republicanii au ci§tigat majoritatea in Ca-mera Reprezentantilor, iar in 1920, republicanul W.G. Harding a fost ales pre§edinte. Idealurilor de democratic §i coopcrare internationaia care il animasera pe Wilson, Harding le opune convingerile sale nationaliste: "Am о asemenea incredere in America noastra, incit devine inutila orice reuniune a puterilor straine care sa ne spuna noua ce anume slntem datori s3 facem. Numiti aceasta, daca vretf, egoism nationalist, dar eu cred c3

, 5L Kobbins, La Grande Depression. 1929-1934. trad, fr Payot, 1935. p. 27-28.

I S T O k I A C A P I T A I . I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 P l N A iN 2 0 0 0 201

este о atitudine izvorita din patriotism. Ocrotiji in primul rind America! Ginditi-vS in primul rind la America! PreamSriJi in primul rind Ameri-ca!"16

America first! De-acum incolo, Statele Unite se vor proteja Impotriva invaziei de mSrfuri strSine (1922), iar poporul, alcStuit din imigranli, impotriva imigratiei (1924). Bancile americane, chiar dac5 cele mai im-portante dintre ele au intrat deja tntr-un proces de "internajionalizare"17, nu au nid dorinja, nici mijloacele de a controla un sistem mondial de pl3ji. Iar dezvoltarea Americii, in perioada anilor 1920, se va face in general pebaza resurselor americane §i pentru pietele americane.

America first! In m Л sura in care capitalismul american este deja un imperialism, orizontul s3u este alcStuit in principal de cele dou3 Americi. In perioada rftzboiului, legdturile dintre capitalismul britanic §i eel Canadian au siabit, iar Canada a intrat sub influen|a americanS: in perioada 1904-1914, in Marea Britanie erau plasate de opt ori mai multe titluri canadiene decit In Statele Unite; In perioada 1921-1930, suma titlurilor canadiene plasate In Statele Unite este de douSzeci de ori mai importanta decit totalul celor plasate In Marea Britanie".

Canada §i America LatinS sint de-acum principalele cimpuri de inves-tiîi pentru capitalurile americane.

Iar America LatinS este teritoriul undeseexercit.1 intervenjia §i domi-najia americanS, diplomafia dolarului politica "ciomagului", avlnd ca paravan sloganul: "O America pentru americani" (vezi tabelul nr. 28).

America first! tn anii douSzeci, Statele Unite cunosc о extraordinarS dezvoltare §i о prosperitate cu adev3rat fasdnanta, care se bazea/Д In principal, peeforturile clasei muncitoare americane. In timpul razboiului, num3rul muncitorilor americani d e p a $ e § t e 10 milioane, atingind 13 milioane In 1920 (dintre care 5,5 milioane muncitori calificaji); in 1930, se ajunge la 14 milioane (dintre care 6,3 milioane calificati). intre 1913 §i 1919, salariul real a sc3zut; principiul zilei de muncS de opt ore fusese tcoretic instituit, dar el ramine Inca departe de a fi peste tot respectat. Organizarea muncii, sistemele de remunerare conduc la cre§terea ritmului de producjie; oboseala, riscurile asumate pentru a se cl§tiga timp nu vor Intirzia sa lase urmSri: 2 milioane deaccidente de munc3 pe an, la tnceputul anilor douazeci, dintre care 20 000 mortale In fiecare an.

Daca Inainte de rSzboi, mi§carea muncitoreascS атепсапЛ era cea mai slab organizata din toate marile (Sri capitaliste, iat-o acum supusa unci ofensive In toata legea. E vorba de injonctiunea federaia care pune capSt

•*W.G. Harding (ianuaric 1929), cilat dupS C. Julicn, OJK at., p. 171. " In 1914, marile bSnci americane au 26 de sucursalc in afar a Statelor Unite; In 1918,

numSrul lor este de 61, dintre care 31 in America LntlnS 26 tn Europa (O. Pastre, La StraUgie inlernationale des groupes financiers amfricains, p. 169, s.).

" J . Niosi, La Bourgeoisie camdienne, Boreal Express, Montreal, 1980, p 39.


T a b e l u l nr. 28 S u c u r s a l c b a n c a r c inves t i f i i a m e r i c a n e In afara {5rii

sucursa le invest i t i i bancare in afara

a m e r i c a n e tari i*

1918 1939 1924 1940

A m e r i c a LatinS 31 4 7 A m e r i c a Latina 4 ,0 4 .0 teritorii a le S U A d e 4 8 Canada 2,5 3 ,8 pcste o c e a n Furopn 26 16 Europa 1 .9 2 ,0 Asia 0 18 Asia

| 0 .7 0 ,6

al te tSri 0 0 alte {Sri | 0 .7 0.4

total 61 89 total 9,1 10,8

*tn mil iarde de dolari . Surse: H. Magdoff. L'Agc dc t'mpirialisme, p. 72; C. Palloix, L'Econorttie mondiale capitalistc ct lesfirrnes tttul t i nationales, t. II, p. 126; H.U. Faulkner, op. cit., t. II. p. 695 §i C. Jul ien, op. cit., p . 125 §i 172.

grevei minerilor din 1919. E vorba de actiunea din 1920 a ministrului Justitiei, M. Palmer, impotriva sindicali§tilor, a militantilor sociali§ti §i anarhi§ti. E vorba apoi de hotari rile Curti lor de Justice, in special ale Curtii Supreme, care blocheaza aplicarea citorva legi sociale ce fusesera votate (mai ales cu privire la munca desfa§urata decopii). E vorba de "sindicatele galbene", controlate de conducerile Intreprinderilor: In 1927, mai multe sute de mari tntreprinderi recurg la acest sistem, sindicatele respective reunind 1,4 milioane de "aderenti". in fine, exists §i "metoda blinda": acjionariatul muncitoresc (mai bine de un milion de muncitori acjionari) §i paternalismul (cazare, programe de §colarizare, cantine, asistenâ medicala, concedii "acordate" de Intreprindere, care puteau fi oricind "retrase"). Semn al decaderii mi§carii muncitore§ri, numarul aderentilor la AFL scade de la 4 milioane in 1920, la 3 in 1930 §i la 2,5 in 1932.

In acest context, о parte a patronatului trece la aplicarea organizarii §tiinlifice a muncii (taylorismul). mai ales in ce prive§te lucrul la banda rulanta. "Din 1921, scrie W.C. Mitchell, §tiinta a fost pusa In slujba industriei mai intens ca niciodata"19. Concentrarea activitatilor in mari

"H.U. Faulkner, op. cit., p. 608. Acest fapt este lnso{it de о formidable concentrare a proprietytii private in mina citorva patroni: cea mai bogatA a suta parte a popula$iei define, in 1922, 61,5% din actium, 69% in 1939, 76% in 1953 (J.-M. Chevalier, La Structure fmancibre dc llndu*trie атёпайпе, p. 29; dup5 K.J l-ampman, Review of Economics and Statistics, nov. 1959)

I S T O k I A C A P I T A I . ISMULUI D E LA 1 5 0 0 P l N A iN 2 0 0 0 203

intreprinderi face ca fiecare dintre acestea, chiar daca nu reprezinta intreaga industrie americana, sa aiba totu§i о important decisiva pentru domeniul s3u productiv. US Steel, a carui cota din totalul productiei de otel "scade" in 1929 la 40%. data fiind dezvoltarea lui Bethlehem Steel §i Republic Steel; productia de automobile, dominata de Ford, General Motors $i Crysler; electricitatea, de General Electric Westinghouse; chimia, de Du Pont §i de doua grupuri aparute in anii razboiului ("war babies"), Allied Chemical and Dye §i Union Carbide and Carbon. Aceasta concentrare se accentueaza dupa primul razboi mondial §i de-a lungul intregului deceniu al treilea; in anul 1929, se inregistreaza 1 245 de fuziuni. Astfel, "in 1930, cele mai mari doua sute de societal controlau aproape jumatate din avuîile care nu se aflau in banci (adica in jur de 38% din capitalurile investite in afaceri), insumau 43,2% din venitul total al societatilor industriale §i aveau la conducerea lor aproape dou3 mii de indivizi"20. In sfir§it, trei erau bancile care dominau: Chase National Bank, National City Bank of New York §i Guaranty Trust Co.

Aceste mari intreprinderi sint primele care tree, pe о scar a larga, la rationalizarea productiei sub diferitele sale aspecte:

Mecanizarea §i, In special , inlocuirea cu m o t o a r e e lec tr icc a munci i o m u l u i $i a ma$ini i cu a b u r (care p r e s u p u n e a in c o n t i n u a r e о anumitЛ m i n a d e lucru) : in 1914 , 3 0 % d i n ma§ini le " e n e r g e t i c e " din industr ie erau ma$ini e lectr ice , a caror putere totaia era de 9 m i l i o a n e C P ; in 1929 , 7 0 % din product ia d e e n e r g i e era de or ig inc e l e c t r i c i §i reprezenta 3 5 d e m i l i o a n e CP; standardizarea p r o d u s e l o r in t r -un n u m £ r restr ins d e t ipuri veri f icate : in 1900, p u t e a u fi int i lni te 55 0 0 0 d e t ipuri di fer i te d e Iampi electr ice ; in 1923 , nu mai existau decit 342; planificarea muncii: In toate atel ierele , m a r i sau mici , c u m p 3 r a r e a de mater i i pr ime , r i tmul lucrului $i e x p l o a t a r e a la m a x i m a c a p a c i t ^ i i ma$ini lor e rau m i n u t i o s reglate pr in t r -un p lan de p r o d u c { i e ; fabricarca pe bandi rulanti: m e t o d a ut i l izata in a b a t o a r e l e A r m o u r s d i n C h i c a g o (care consta In a§ezarea porc i lor sacri f icat i p e о banda transportoarc , c e ii trecea apoi prin drcptul fiecSrui munci tor) , s -a ext ins , ca pr inc ipiu , in industr ia automobi le lor , in industr ia e lectr ica . in p r o d u c t i a de f r i g i d e r e si in m u l t e a l te r a m u r i ; orgtmizarea birourilor: acelea§i pr incipi i care s tateau la baza cre§terii product iv i ta j i i d in uz ine au fost apl icate in birouri , contr ibuind acolo la cre$terca r a n d a m e n t u l u i munci i 2 1 .

Dar nu este vorba numai de un nou mod de organizare a muncii, ci de un nou mod de insertie a salariaîlor in societatea capitalists, care se insti-tuie о data cu fordismul: este, in acela§i timp, un nou model pentru pro-ductia capitalists de mSrfuri (cu salarii relativ ridicate pentru о anumita

vll.u. Faulkner, op. cit., p. 613. 615. " J . Akcrman. op. cit.. t. II. vol 2, p 484


parte a clasei muncitoare, §i cu о cre§tere puternica a productivitajii datorita productiei de masS §i rationalizSrii) pentru realizareavalorii ast/el create (prin dezvoltarea consumului de m a s c a r e se extinde asupra unei parti a clasei muncitoare, ale c3rei conditii de viata se apropie de cele ale paturilor medii). Este foarte interesant de urmarit procesul prin care acest nou model ajunge sa se impunS22...

Daca descrierea abatoarelor din Chicago face sa se prezinte "munca la banda rulanta" ca Jinind de "senzajional", Henry Ford este eel care avea s3 aplice cum nu se poate mai sistematic acest mod de organizare a productiei. Fiecare lucrator ocupa un post al lui, din care nu se mi§ca,

intrucit, dupa cum repeta Ford, "mersul nu este о activitate care se plate§te". Piesele sint, a§adar, cele care se deplaseaza, purtate de un transportor automatic; iar fiecare lucrator executa о operate ori, in unele cazuri, doua sau trei: in secjiile de topitorie de la Highland Park, 95% dintre topitori §i modelori sint "specialize^ intr-o singura operatic, pe care eel mai stupid dintre oameni о poate InvSta in doua zi le" 3 . in 1926, pentru 79% din personalul angajat la uzinele Ford, timpul de pregatire era de mai pujin de о saptamina.

Banda rulanta, descompunind la maximum sarcinile de lucru §i impunind о anumita cadenta tuturor muncitorilor, permite cre§terea considerabila a productiei. Astfel, asamblarea unui volant magnetic, realizata de un singur muncitor, necesita douazeci *?i cinci de minute; cu о banda rulanta §i douazeci §i noua de muncitori "specializati" fiecare in cite о anumita operate, aceasta asamblare nu ia mai mult de treisprezece minute; apoi, transportorul fiind accelerat, §apte minute; in fine, prin cre§terea ritniului de munca о data cu cre§terea vitezei transportorului, se ajunge la cinci minute. Productivitatea a crescut, a§adar, de cinci ori. Dar fiecare muncitor trebuie sa repete acela§i gest la fiecare zece secunde, ceea ce inseamna ca in ziua lui de lucru de noua ore el il va face de mai mult de trei mii de ori, pentru tot atitia volanti magnetici.

Asemeni lui Chariot din Timpuri noi, multi nu accepta, nu suporta, refuza: absenteismul §i a§a-numitul turn-ever atingcote ridicate. in 1913, "pentru un efectiv de 15 000 de muncitori, 53 000 de persoane fusescra angajate de-a lungul anului"24; la sfir§itul aceluia§i an, pentru a se mari cu 100 de persoane efectivele unei uzine, compania a trebuit sa angajeze de proba 963 de oameni25. Pe de alta parte, secretarul Asociajiei patronilor

-Vezi mai ales F Coourtel. L'OrjfuiHiwfion ration ncllc Jit travail, tczi sustinutA ia Facultatea de economie politick a University» Paris VIII: B. Coriat, op. cit.; J. H. Lorenzi, O. Pastre $i J. Toledano, La Cnse du XX' яtele.

a H . Ford. Ma vie, топ oeuvre, Payot, 1926. citat de Lorenzi $.a., op. cit., p. 109. MH. Benyon. Working for Ford, Penguin. 1973 §i J.Wolf, Revue tconomique, martie 1957,

p. 297, citat de B. Coriat. op. cit., p. 95. " K . Sward, 77iс Legend of Henry Ford. 1948, p. 48, dup3 Lorenzi 5 a . op. cit., p. 113.

I S T O R I A C A P I T A L . I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 P l N A t N 2 0 0 0 205

din Detroit i§i exprima ingrijorarea: "Uzinele sint un butoi de pulbere (...). Trebuie neapSrat s3 facem ceva"36.

Henry Ford este eel care a intuit ce anume trebuie facut §i care a avut indrazneala necesara pentru a-§i pune ideea in aplicare: in vreme ce salariile din industria automobilelor sint de doi pina la trei dolari pe zi, el hotara^tesaie ridice la cinci dolari fnceptnd cu 1 ianuarie 1914, reducind ziua de lucru de la noua la opt ore. Va fi a§a-numita Five Dollars Dai/. Efectele se simt imediat: absent eismul scade, iar binecunoscutul turn-over ajunge la mai pujin de 0,5%. Oamenii formeaza acum cozi interminabile in faâ birourilor de angajari de la Ford. Produc{ia va create rapid: doua sute de mii de automobile in 1913, cinci sute de mii in 1915, un milion in 1919, doua milioane in 1923, mai mult de cinci milioane in 1929. Preful pe bucata scade, iar pretul de baz.3 al faimosului model T (produs pina in 1927) ajunge de la 1950 la 290 de dolari. "Fixarea la cinci dolari a salariului pentru ziua de munca de opt ore a fost una dintre cele mai frumoase economii pe care am realizat-o vreodata; dar ridicindu-1 la §ase dolari, am reu§it economisesc inca §i mai mult"17: intr-adevar, Henry Ford ridica tariful pentru о zi de munca la $ase dolari, de la 1 ianuarie 1919, §i la §apte dolari, tnceptnd cu 1 decembrie 1929.

Pentru Ford nu e vorba insa numai de asigurarea unei mlini de lucru disciplinate §i fidele. Inainte de toate, e vorba de deschiderea unor bre§e, de 13rgirea diferen{elor in sinul clasei muncitoare: Intre cei care lucreaza la Ford §i ceilal|i, iar printre cei de la Ford, intre cei care pot beneficia de cinci dolari pe zi §i cei care nu sint (inc3) demni de aceasta. La Five Dollars Day nu au dreptul:

- muncitorii cu о vechime mai mica de §ase luni, - tinerii muncitori care nu au implinit inca douazeci §i unu de ani, - femeile (intrucit ele trebuie sa se marite). In plus, se impunea о "buna moralitate": "curatcnie §i seriozitate",

interdictia fumatului, bautului, a jocurilor de noroc §i frecventarii barurilor... Five Dollars Day devine, astfel, un instrument de control §i, intr-un fel, de "dresaj"2".

In acela$i timp, se dorea insa ca ace§ti "lucratori buni" sa poata ajunge la un "bun nivel de consunt" (a§adar sa asigure о desfacere pentru pro-dusele uzinelor Ford) §i sa poata cre§te "copii frumo§i" (a§adar s3 asigure uzinelor Ford о mina de lucru "sanatoasa" pentru viitor). lata ce spunea H. Ford:

b A . Nevins, Ford: the TiwcA the Man, llurCompany. Sribivr, 1951, p. 518, citat dc B. Coriat, op. cit.. p. 95.

•VH Ford. op. cit., p. 168, citat dc B. Coriat, op. cit. p. 99. *F.xista un corp dc inspcctori can- controla mi>dul In care se cheltuiau salariile in familiile

muncitorcjti... (B Coriat, op. cit., p. 96).


Piatindu-i prost p c oameni , pregSt im о g e n e r a t e de copii subal imentat i $i subdczvol ta j i , atit fizic, cit §i moral ; v o m avea о g e n e r a t e d e munci tor i slabi, la propr iu §i la figurat, care, d in acest motiv, se v o r dovedi ineficienti a tunci d n d vor intra in activitatea industr ia ls . Pina la urma, tot industria va fi cea carc о s3 pliteasca^1 . Propria noastrd reu§ita depinde in buna mSsura de ceea ce plSt im. Dac3 distr ibuim mai mul l i banl, ace§tia v o r fi cheltuiti . Ei vor d u c e la imbogStirea comercianti lor , a vinzStori lorcu amSnuntuI , a fabricantilor $i a muncitori lor d e toa te categori i le , iar aceastS prosper i tate se va t raduce pr intr -o cre$tere a cereri i pentru automobi le le noastre5 0 .

La cererea companiei Ford, in 1929 a fost realizata о ancheta la Detroit; din 100 de familii muncitore§ti, 98 dispuneau de un fier de c5lcat electric, 76 de о ma§ina de cusut, 51 de о ma§ina de spSlat, 49 de un fonograf, 47 de un automobil, 36 de un aparat de radio §i 21 de un aspirator. In 1929, In Statele Unite se aflau in circulate 23 de milioane de automobile (19 la 100 de locuitori, fata de 2 la 100 de locuitori, cite se inregistrau la aceea§i data in Franfa §i Marea Britanie); adunind §i unitajile pentru reparatii, sau pentru fabricarea pneurilor, a diferitelor furnituri §i a benzinei, in sectorul automobilelor existau mai mult de patru milioane de locuri de munca. in paralel, se dezvolta c o n s t r u c t de §osele §i autostrazi, precum §i industria de extracjie a pctrolului; ora§ele se extind, iar construcfia de locuin{e progreseaza intr-un ritm fara precedent; progrese substantiate se inregistreaza, de asemenea, in privinfa echipamentului electric §i de telefonie, iar in zece ani productia de electricitate se dubleaza.

Pe de о parte, exploatarea unui segment al clasei muncitoare dupa metode de dinainte de 1914 (salarii mici, metode brutale de incadrare §i de concedierv, factory system §i sweating system); pe de alta parte, productia de masa, organizarea rationala a muncii §i о politics a salariilor mari, pentru alt segment al clasei muncitoare, §i, in consecinja, consumul de mas3 la care acesta din urma are acces: iata bazele "prosperitatii" ameri-cane din anii douazeci:

- о cre§tere cu 90% a productiei industr ial , intre 1921 §i 1929; - un plan de investijii care, in ace§ti ani, depa§e§te 20% din PIB; - о productivitate pe ora de munca ce create cu 47% in anii douazeci

(in vreme ce, in primele doua decenii, ea crescuse cu 17%, respectiv 11 %). Unul dintre sloganurile lui Calvin Coolidge, pre§edintele republican

ales in 1924, era: "Afacerile sint marea afacere a Americii". La sfirîtul anilor douazeci, acest model va fi insa epuizat. Chiar daca

el fusese acceptat pentru salariile mari §i accesul la un anumit nivel al consumului, munca la banda rulanta ramine deosebit de obositoare, iar

''Citat de Bcynon, op. cit.. p 124 (dupa B.Coriat. op. cit., p. 101). WH Ford, op. cit.. p 142 (citat de В Coriat. op. of., p. 144).

I S T O R I A C A P I T A L . I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 P l N A tN 2 0 0 0 207

efectul inijiativelor lui Ford se atenueaza. Cre§terea productivitStii i$i incetine^te ritmul. Piata ajunge la saturate, tn plus, criza agricola, prin scSderea prefurilor §i a veniturilor, conduce la о reducere important^ a debu§eului pentru industria automobilelor. Pietcle externe sint aprig disputate. in al doilea semestru al anului 1929, profiturileconstructorilor de automobile scad. Speculajiile de bursa se inte{esc, animate de setea de ci§tiguri tot mai mari. Un virtej infernal se declan§eaz£. Iar apoi, criza.

Acea criza pe care economi§tii americani — in euforia anilor douazeci — oconsiderau imposibila... Astfel, In 1928, Irving Fisher spunea: "Nimic care sa semene cu un crah nu se poate intimpla"; in 1929: "S-ar putea sa apara о recesiune in ce prive§te valoarea acfiunilor, dar nu ceva care sa semene cu о catastrofa"; in 1930: "in viitorul imediat, eel pu{in, perspec-tivele sint str&lucite". Iar la Harvard Economic Society, in noiembrie 1929: "o criza de gravitatea celei din 1920-1921 este in afara oricarei proba-bilitati"; in ianuarie 1930: "exista semne potrivit сЗгога faza cea mai grava a crizei a fost dep3§it3"; In noiembrie 1930: "ne aflam acum in faza de declin a crizei"; iar in octombrie 1931: "o stabilizare la nivelul actual este mai mult decit posibiia"31.

Prefurile cu ridicata, relativ stabile dupa 1922 §i cu о u§oar3 tending de scadere imediat dupa 1925, ajung sa scadS cu о treime intre 1929 §i 1932. Indicele produc|iei industriale care — luind ca baza 100 perioada 1923-1925 - atinsese 126 in 1929, coboara la 105 in mai 1930, la 89 in mai 1931, la 61 in mai 1932. Numarul §omerilor pe ansamblul sectoarelor de activitate se ridica la trei milioane in 1930 §i va dep3§i §ase milioane in 1931, zece milioane in 1932 §i treLsprezece milioane in 1933; productivitatea muncii cre§te in continuare (cu 23% intre 1929 §i 1933); salariile scad, potrivit statisticilor, cu un sfert sau cu о treime, in acela§i interval 1929-1933. Exprimlnd opinia unei p3rfi a patronatului american, Mellon, trezorierul din p>erioada prejedintelui Hoover, subliniaza aspectul "pozitiv" al acestei drame: "Poporul va munci mai din greu §i va duce о viata mai moralft"32. E vorba de acela§i Mellon care caricaturizase cindva liniile de forta ale "epurarii" implicate de orice criza capitalists: "Lichidati mina de lucru, lichidati capitalul, lichidaji agricultorii...""

Prin votarea tarifului 1 lawley-Smoot, in 1930, se instituie totodata о protec{ie impotriva concurenjilor straini. Importurile scad de la 4,4 mili-oane de dolari in 1929 la 1,3 milioane in 1932; exporturile ajung de la 5,2 milioane in 1929 la 1,6 in 1932. Totu§i Statele Unite detin aproape doua cincimi din rezerva mondiala de aur*4.

"Citat de J.H. Lorenzi §.a.. op- cit., §i J.K.Galbraith, op. cit. "Citat de C. Julien, op. cit., p. 200. "Citat dc J K. Calbraith, be Temps des incertitudes, 1977, trad, fr , 1978, p. 241. Mln privinfa crizei, vezi senile statist ice publicate in L Robbins, op. cit., p. 235 s. §i

lucrarile deja citate ale lui H.U. Faulkner, M. Dobb. C. Julien...


in 1932, fostul prcêdinte Hoover este invins de candidatul democrat Franklin D. Roosvelt. Utilizind din plin noua audienfS a radioului, Roosvelt a denuntat "dictatura industrials", pe a§a-numi|ii "regi ai economiei" §i "noul despotism"; el critics administratia republicans §1 anun{3 о nouS politics: "Sacrificati de filozofiile politice ale guvernului anterior, cetSJenii de la un capSt la celSlalt al JSrii i$i indreaptS speranjele spre noi. Ei i§i doresc partea ce li se cuvine din totalul bogS{iilor naîonale. Jur sS ii ofer poporului american acest New Deal, acest nou pact, adicS §ansa pe care el о a^teaptS." Ales printr-un larg evantai de voturi eterogene — democrat din Sudul conservator, fermieri nemuljumiti, sindicali§ti, §omeri, negri, minoritSji etnice §i religioase —, Roosvelt nu avea cum sS §tie de la Inceput contfnutul exact al acestui New Deal. F.1 il elaboreazS treptat, cu pragmatism §i tenacitate, bazlndu-se pe fortele sociale care il puteau ajuta sS avanseze (in special mi$carea sindicalS), dar intSmpinind §i rezistenfe puternice (cristalizate mai ales in hotSririle Curjii Supreme).

Privind retrospectiv, se pot distinge trei linii de forjS: - reorganizarea §i relansarea sectoarelor fundamentale de activitate:

in primul rind bSncile, dupS criza bancarS de la inceputul anului 1933; apoi industria, prin NIRA (National Industrial Recovery Act) din iunie 1933; agricultura. prin AAA (Agricultural Adjustement Act) din mai 1933; energia electrics, prin Tennessee Valley Act din mai 1933 §i prin Public Utilities Holding Company Act din 1935; transporturile, prin Rail Road Emergency Act din 1933 prin Wheeler Lea Transportation Act din 1940х4;

- о politics vizind readucerea Statelor Unite intr-o pozijie favorabilS pe pia{a mondialS; abandonarea aurului ca etalon (19 aprilie 1933), devalorizarea progresivS a dolarului fatS de aur §i politica acordurilor comerciale reciproce, bazate pe Reciprocal Trade Agreements Act din 1934;

- In sfir§it, §i aici este esenjialul acestui New Deal, cSutarea unui nou compromis social pe baza cSruia principalele forte sociale sS se poatS pune de acord. Nu este vorba, bineinteles, de о rSsturnare a capitalismului: " Administrate mea, a declarat el in timpul campaniei electorate din 1936, este cea care a salvat sistemul profitului particular §i al liberci initiative"36. Ce se urmSrea acum era sS se impunS un ansamblu de reforme fortelor celor mai reactionare §i intereselor color mai egoiste.

Astfel, legat de NIRA, administrate democrats propune patronilor un cadru la care ei sS poatS adera: interzicerea exploatSrii copiilor, sSptSmina de lucru de patruzeci de ore pentru birouri §i de treizcci cinci de ore in industrie, un nivel al salariului minim (patruzeci de centi pe orS in industrie, doisprezece pinS la cincisprezece dolari pe sSptSminS

"Vczi L.R. Frank, L'Exfvncnce Roosvelt etle milieu social am Jricain, 1937; A.M. Schlesingor, Tfe Age of Roosvelt, 3 vol.; M. Einaud, Roosvelt et la Revolution Ju New Deal, 1961

'"Citat dup3 Histoire gtnirale des civilisations, t. VII, p. 141.

I S T O k I A C A P I T A I . I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 P l N A iN 2 0 0 0 209

pentru celelalte domenii). NIRA garanta lucratorilor libertatea de a se organiza §i de a-§i alege propriii reprezentanti, fapt ce favorizeaza dezvoltarea sindicatelor. In 1937, grevi§tii vor recurge pe scara largS la ocuparea uzinelor. !nacela$i an. dat fiind c& NIRA fusesedeclaratfi necons-titufionaia de cStre Curtea SupremA, Roosvelt va relua principalele dispozitii sociale in a§a-numitul Fair Labor Standard Act, cerind votarea rapidS a acestuia:

A venit momentul sS luSm noi m i s u r i pentru a lSrgi frontierele progresului social (...). О tre ime din p o p u l a t e , din c a r e о strivitoare major i tate lucreazS in a g r i c u l t u r e sau in industr ie , es te prost hrSni ta , prost fmbrSca tS $i locuie§te In condi(i i prccare (...). О democrat i c care trSic^te din propr ia m u n c 3 §i care se respects nu poate aduce nici о just i f icare exploatSr i i copii lor , nu poate invoca nici о ra j iune e c o n o m i c s pentru e s c r o c h e r i i l e c u salari i le munci tor i lor $i pentru spor irca numSrului de ore d c m u n c a " .

in paralel, Roosvelt iniJiazS un amplu program de lucrSri publice, creeazS un sistem de "bursa a muncii" pentru anumitecategorii de §omeri, lanseazS acjiuni pentru constructs de locuinte ieftine. In 1936, Social Security Act sistematizeazS, pentru lucrStorii cu suficienta vechime in munca, dreptul la pensie sau la asigurarea de §omaj.

in aceastS perioada, sporesc adeziunilesindicale1*. Multe dintre ele se fac In mod colectiv, In cadrul unei Intreprinderi, punind in eviden{3 inadecvarea vechiului sistem de sindicate pe meserii, pe care se baza AFL. Sistemul sindicatelor din industrie ia tot mai multa amploare, dudnd la crearea, in 1935, a CIO. in 1938, CIO, cu patru milioane de aderent . are mai m u l t membri decit AFL. О parte a patronatului continuft lupta sistematica Impotriva sindicatelor: poli(ii private, spargatori de greva, informatori infiltrat in sindicate, fiiari §i intimidSri ale sindicali§tilor (de la agresarea lor pina la atentate sau la dinamitarea localurilor sindicale ori a locuinfelor), manipularea§erifilor§i a judecatorilorcorupti. Princuraj, perseverenta §i solidaritate, actiunea colectiva sindicaia inregistreaza InsS succese importante: in 1937, dupa grevele de la General Motors Chrysler, CIO este recunoscut ca sindicat reprezentativ §i semneaza un contract colectiv pentru industria automobilelor; Ford nu va ceda totu$i decit in 1941. in siderurgie, USSteel, renunwind la politica sa traditional, semneaza contracte colective cu CIO, contracte pe care producatorii " independent" le refuza InsS vreme de mai m u l t ani.

Mult discutatul New Deal nu a reu§it s3 relanseze enormul mecanism de acumulare pe care il constituie capitalismul american; doar rSzboiul

"Cilat de H.U. Faulkner, op. cit., t. II, p. 688. "Numarul lucratorilor organizati in sindicate create de la 3 milioane in 1933 la 4,7 In

1936 fi 1 3 3 milioane In 1943.


va reu§i sS о facS. Desigur, §omajul s-a diminuat, de§i In 1940 el reprezenta Inc5 10% din totalul fortei de m u n c l In medie timpul de lucru a sc3zut simtitor, de la aproximativ cincizeci de ore la patruzeci de ore pe saptamina; salariile reale ale muncitorilor angajati cresc; contractele colective acopera un numar din ce In ce mai mare de sectoare. Pina la urma, aportul decisiv al New Deal pentru capitalismul american pare sa {ina de doua aspecte:

- el a determinat о parte a patronatului sa accepteconcesiile care urmau s3 permits integrarea ansamblului clasei muncitoare in sistemul de consum;

- el a marcat о ruptura fa{S de vechiul principiu republican: "Mai pu(in3 guvernare in afaceri §i mai multe afaceri in guvernare", deschizind calea unei "fructuoase cooperSri" intre guvernanji §i oamenii de afaceri.

Caci, din momentul in care "ce este bun pentru General Motors este bun pentru America", America first poate la fel de bine sS insemne Business first!

2. Sterling first...

Reversul putemicei dezvoltari americane este declinul Europei. Declin care atinge in special celc mai vechi capitalisme europene: pe eel britanic, care a dominat lumea in secolul al XlX-lea, §i pe eel francez, care n-a reu§it niciodata sa se rupa de specificul sSu provincial §i rural. Fiecare va Incerca din rasputeri, dupa modelul Marii Britanii, sa i§i refaca moneda, ca instrument §i simbol al propriei puteri. Cum? Obligind clasa muncitoare sa piateasca preful pentru aceasta, iar pe de alta parte, alimentindu-se cu resurse §i bogSfii din imperiile pe care le stSpineau.

Angajata imediat dupa rSzboi intr-o politica de revenire a lirei sterline la vechea sa paritate §i la convertibilitatea In aur, economia britanica a fost profund afectata de criza din 1920-1921, persistind apoi intr-un fel de criza mocnita de-a lungul intregului deceniu al treilea. Keynes criticase in mod deschis implicajiile unei astfel de politici:

Ameliorarea valorii international a lirei sterline §i aducerea acesteia la paritatca sa in aur dc dinaintc de rSzboi, in vrcmc cc ca trebuia sS ii fic inferioarS cu 10%, InseamnS cS, ori de cite ori vom vinde ceva in exterior, fie cumparStorul strain va piati cu 10% mai mult in moneda sa. fie noi vom accepta cu 10% mai pujin in moneda noastr^. Cu alte cuvinte, vom reduce pre(urile In lire streline la c3rbune, la fier, la navlul maritim §i la orice alt produs cu 10% pentru a ne menjine In pozitie concurentiaia (...). Astfel, politica dlui Churchill pentru ameliorarea monedci va deveni, mai devreme sau mai tirziu, о politics de reducere a salariilor cu doi §ilingi la fiecare lirS sterlinS (...) Deflatia nu reduce salariile in mod "automat". Ea le reduce prin intermediul somajului (...). Ru§ine acelora care ajung s3


foloseascS [exagerarea valorii monede i ] pentru agravarea unei depres iuni e c o n o m i c e ! *

$i propune о alta politica:

C e ne trebuie nou Я astSzi, pentru a a junge din nou la prospcri tate , este о politick simplS. Noi dor im s3 ii incura jSm p e oameni i de afaceri s3 creeze noi intreprinderi , iar nu sS ii descura jSm, a$a c u m se intimplS acum 4 0 .

in 1925, lira sterlina revine la paritatea sa de dinainte de razboi, iar converti-bilitatea in aur este rcstabilita. Dar cu ce pre{ pentru clasa muncitoare!

Aceasta рЗгеа totu§i in plina putere imediat dupa razboi, avlnd mai mult de opt milioane dc lucratori sindicalizafi §i un partid muncitoresc care, de la alegeri la alegcri, ci§tiga tot mai mult teren in raport cu partidul liberal. Patronatul este insa ferm pe poziîi, sprijinit fiind de un puternic partid conservator; in 1919, cind izbucne?te greva lucratorilor de la caile ferate, Times scrie: "La fel ca rSzboiul cu Germania, §i acest razboi trebuie dus pina la capat"; in 1920, grevi§tii feroviari nu ob{in nafionalizarea minelor, totu§i ob|in saptamina de munca de patruzeci §i opt de ore §i marirea salariilor. Criza din 1920-1921 face insa sa creasca numarul de §omeri: 1 milion in ianuarie 1921, 2,5 milioane in iulie; §omajul atinge jumatate dintre muncitorii din metalurgie, о treime dintre cei care lucrau in constructiile navale; proprietarii de mine cauta sa reduca salariile, uneori cu pina la 35%. Mi§carea muncitoreasca se izbe§te de inflexibilitatea patronatului (lock-out) §i a guvernului care, hotarit sa "infrunte о situate asemanatoare razboiului civil", face apel la forjele armate; ea se divizeazS, suferS de pe urma indeciziei conducatorilor s3i §i sfir§e§te prin a fi infrinta. Guvernul muncitoresc minoritar din 1924 nu poate demara nici о reforma sociaia. Iar dupa revenirea la convertibilitatea in aur a lirei, atunci cind patronatul impune о noua scSdere a salariilor, minerii intra din nou in greva (1926); Consiliul general al Trade Unions hotara§te sa ii sprijine printr-o greva generaia; numai ca guvernul conservator il determina pe rege sa decreteze "starea de urgen^S" §i declara greva ilegaia; divizindu-se din nou, mi§carea muncitoreasca inregistreaza un al doilea mare e§ec. fncrederea in sindicate scade, numarul aderentilor reducindu-se la mai pu{in de cinci milioane.

Incepind cu 1927, conscrvatorii i§i consolideaza avantajul prin votarea unei legi care limiteazS drepturilc sindicale: anularea dreptului la greva pentru functionari, care, astfel, nu mai pot adera la Trade Unions Council;

"John Maynard Keynes, The economic Consequences of Mr. Churchill, 1925 (In Essays in Persuasion. Norton Library. New York. 1963. III. 5. p. 244-270. citat dupS R. Marx. Le ОёсИп ile I'tcorwmie britannique. p. 28. 29 $i 30.

"Ibid., p 30

212 M I C H E L B E A U I)

interzicerea grevelor dc solidaritate, a grevelor vizind exercitarea unor presiuni asupra guvernului; greva generals este declaratS ilegalS; exercitarea dreptului la grevS este §i ea reglementatS strict, iar vSrsarea cotizaJiilorcStre Labour Party devine §i mai dificilS.

Clasa muncitoare este serios zdruncinatS: mai intii prin $omaj, care love$te de-a lungul anilor douSzeci mai mult de un milion de muncitori (12% din populajia activS) §i va atinge, la inceputul anilor treizeci, trei milioane de salaria(i; ea este slSbitS §i din cauza unei considerabile eterogenitSti, care tine de marea diversitate a capitalismului britanic, de inegalitStile salariale, de diferentele de statut, de tradi(iile meseriilor. Astfel, in 1926, cea mai mare parte a lucratorilor de la c3ile ferate. din serviciile publice §i din minerit sint pl3ti(i "la ora"; in schimb, jumState dintre lucratorii din industria textilS (dintre care doua treimi In industria bumbacului) sint plStiti "labucatS", situate similara pentru dou3cincimi dintre muncitorii din minerit §i confectii, ca §i pentru о treime dintre cei care lucreazS In industria chimicS, mecanicS, a sticlei, porfelanului... In plus, numeroasele sisteme de salarii degresive sau progresive, cu prime §i penalitSti, multiplies la infinit specificitStile §i diviziunile41.

A$a se explicS putemica scSdere a salariilor nominale din perioada 1920-1922 §i cvasistagnarea dintre 1922 §i 1929, iar pe de alts parte, cre§terea productivitStfi (+ 12% din 1924 pinS in 1930 §i • 10% din 1930 plnS in 1934) — a§adar "reducerea lentS, dar constanta" a pSrfii repre-zentate de salarii din totalul productiei nete a industriilor prelucrStoare. Or, scSderea preturilor cu ridicata §i mai ales la produsele alimentare ne face s3 credem сЗ о parte dintre salariafi au reu§it s3-§i mentinS puterea de cumpSrare, iar unii chiar sS §i-o amelioreze, in condijiile in care intre 1924 1939 salariile reale au crescut cu 15%. in plus, In anii treizeci vor fi luate sau generalizate о seric de mSsuri: ziua de lucru de opt ore, s3pt3mina anualS de concediu (1938). Cei mai defavorizati primesc uneori cite un ajutor, adesea insS insuficient: ceva mai putin de jumState dintre bStrini au о pensie care sS atingS m3car un minimum decent; capii de familie bolnavi pot primi mici alocatii; iar conditiile de atribuire a ajutorului de §omaj r3min, de-a lungul intregului deceniu al treilea, diferentiate §i restrictive. De aici §i acele mar?uri ale foamei, mai ales in 1932, reprimate cu duritate de c3tre polijie*2.

$omaj, presiuni asupra puterii de cumpSrare, productivitate crescutS, sSrScie pentru cei mai slabi: clasa muncitoare britanicS a plStit dur politi-ca de redresare a lirei sterline din anii douSzeci, apoi efcctele crizei din anii treizeci asupra capitalismului britanic.

4 ,W. Sombart. op. cit., t Ii. p. 444 s. ° M . Dobb, £tude$ sur le dttvloppement du cepilalisme; R Marx, La Grandt-Bretagne

contcmporaine; C. Ambrosi Tacel. Histoire tconamiauc.

I S T O k I A C A P I T A I . ISMULUI De LA 1 5 0 0 P l N A I N 2 0 0 0 213

Putem intelege acum ce mize enorme pentru clasa conducatoarestateau in spatele elegantelor dezbateri ale cconomi§tilor britanici. In tiinp ce Keynes §i alte citeva voci izolate cereau cre§terea cheltuielilor publice, о politica a creditelor mai putin restrictiva §i inijierea de lucr3ri publice, opunindu-se pe de alta parte cercetarii sistematice a scaderii salariilor nominale, economi§tii in vogS la vrcmea respectiva vedeau in aceasta din urm& principala solufie. Astfel, Pigou, elev al lui Marshall §i maestru al lui Keynes, considera ca daca nimic nu opre§te libera functionare a piefei, "nivelul salariilor va avea fntotdeauna tending de a corespunde cererii de mina de lucru, in a§a fel incit locurile de munca sa fie garantate. Prin urmare, in conditiile unei situatii stabile, va exista un loc de munca pentTU toata lumea"43. Iar Robbins sustinea, in termeni inca mai explicit:

In general, putem afirma fSri a gre$i cS, daci nivelul salariilor ar fi mult mai flexibil. $omajul s-ar diminua considerabil (...). Dac3 nu ne-am fi fncSpattnat In ideea cS nivelul salariilor nu trebuie coborlt cu nici un chip, pentru a se mcntinc astfel putcrea de cumpSrare a consumatorilor, depresiunea economics actuals ar fi fost mult mai putin violentS. iar §omajul care о Insotegte nu ar fi atins о asemenea amploare44.

Teoriagenerali ar trebui sS conducS, in opinia lui Keynes, la schimbarea viziunii clasice:

Am criticat teoria profesorului Pigou cu privire la $omaj nu pentru cS ni se pare mai criticabilS decit teoriile altor economist! clasici, ci fiindcS, dupS cuno$tin\.i noastrS, ea reprezinta singura tentativS de a se expune in termeni preci$i doctrina $colii clasice referitoare ia acest subiect. Avem datoria de а о combate, sub forma aceasta redutabila ce i-a fost conferitS4\

In locul solutionSrii capitaliste a crizei, care impunea clasei muncitoare sacrificii enorme care risca sS conducS la serioase confruntari, Keynes propunea о alta sol и tie capitalista, care, printr-o relansare a activitatii, perinitea reducerea §omajului, fara a amputa puterea de cumpSrare a muncitorilor. In acest sens, la douazeci de ani dupa Five Dollars Day a lui Pord, Keynes expune о teorie economics in mSsurS s3 justifice noile poli-tici prin care se va c3uta — $i in parte se va realiza — intcgrarea lumii muncii in societatea capitalista, proces care se desf3§ura deja in Statele Unite, dar care In Europa pSrea deocamdatS mult prea fantezist...

Indelungata criza din anii douazeci §i treizeci love$te mai alessectoarele din prima industrializare, cele care au constituit puterea capitalismului britanic in secolul al XlX-lea: industria carbunelui, metalurgia, industria

4SA.C. Pigou, Theory of Unemployment, 1933, citat de M. Stewart, Keynes. trad, fr., Scuil, 1969, p 63

**L. Robbins, The Great Depression, trad fr., 1935, p. 218, citat de M. Stewart, op. cit., p. 63. M Keynes. General Theory of Employment. Interest and Money. 1936; trad. fr. 1949. p. 295.


textila. In schimb, industriile din a doua generate se dezvolta: industria electrics (ce i§i dubleaza numarul de salariaji intre 1924 §i 1937), c o n s t r u c t de automobile (care i§i dubleaza productfa intre 1929 §i 1937), transporturi rutiere, mStasea artificials, industria alimentarS. Aceast* restructurare cste consolidata prin im|>ortante conccntrSri de s o c i e t y sau organizari sectoriale: industria c&rbunelui cuprindca, in anii douSzeci, mai mult de о mie de intreprinderi; dup3 1930, Comisia de Reorganizare va decide in privinja produc{iei §i a exporturilor, iar Consiliul Central al Huilei va favoriza reorganizarea §i fuziunile. in siderurgie, Comitetul de Reorga-nizare ini(iaz&, in 1932, fuziunea a doua mii de intreprinderi in a§a-numitul British Iron and Steel. Industria textila rSmine dispersata §i prea putin eficienta: astfel, in 1927, in Marea Britanieexistau 57 de milioane de suveici, fa|3 de 38 de milioane in Statele Unite §i 6 milioane in Japonia; in schimb, producjia britanica se ridica la mai putin de jumState din cea a Statelor Unite §i era pe punctul de a fi egalata de cea a Japoniei. in industriile moderne, se constituie grupuri extrem de puternice: in chimie, Imperial Chemical Industries, ICI, cu participarea firmei engleze Nobel; in cons-tructive de ma§ini, Rootes Motor Ltd ia fiinfa in 1932, prin fuzionarea a opt intreprinderi; Courtauld domina sectorul matasii artificiale; iar Lever (fabricarea sipunului) se asociaza in 1929 cu societatea olandeza Marga-rine Unie pentru a forma grupul Unilever, in care Unilever Ltd (partea britanicS) define 46% din capital, iar Unilever NV (partea olandeza) 54%.

In 1935, primele trei intreprinderi din fiecare sector controleazS 83% din c3ile ferate, 82% din producfia de petrol, 71% din cea a tevilor de ojel, 71% din productia de zahar, 48% din chimie, 43% din industria mecanica §i din constructia de automobile..., dar numai 23% din industria textila. in aceea§i perioada, 30 000 de intreprinderi au intre 10 §i 100 de angajaji (insumind о cincime din totalul lucratorilor din industrie), iar 130 000 lucreaza cu mai putin de 10 oameni (in total 500 000 de salariati). Mo§tenirea unui trecut prestigios apas3 greu asupra destinului capitalismului britanic.

Exista totu§i §i un atu in aceasta mo§tenire: imperiul de colonii §i dominioane, imperiu care, dupa primul rSzboi mondial, s-a extins printr-un mandat asupra Africii Orientale germane §i printr-o zona de influenja in Orientul Mijlociu. Fiecare dominion dispune de un reprezentant in Societatea Natiunilor, ceea ce asigura predominanta anglo-saxonilor. La Conferinta Imperiala din 1926 se afirma egalitatea, in materie de politica externa, intre dominioane §i Marea Britanie, chiar daca aceasta din urma are ni§te "responsabilitati aparte" in privinta apar3rii. Schimburile comerciale dintre Marea Britanie §i imperiul ei colonial rezista mult mai bine crizei decit celelalte schimburi externe. Iar in 1931, cind este intrerupta raportarea lirei sterline la aur, va fi instituit un tarif protectionist. La Con-ferinta de la Ottawa, din 1932, imperiul va fi numit British Commonwealth of Nations, fiind totodata incheiat un acord de "preferentialitate reciproca":

I S T O k I A C A P I T A I . ISMULUI De LA 1 5 0 0 P l N A I N 2 0 0 0 215

Marea Britanic accepts tn sistem dc francizS majoritatea produselor din Commonwealth, iar Australia, Noua ZeclandS, India, Canada, Terra Nova, Uniunca Sud-AfricanS §i Rodezia acordS produselor englczc tarife preferenjiale. In 1939, 38% din importurile Mari Britanii vor veni din Commonwealth (fa0 de 26% in 1929), iar vin/Srileei cStre Commonwealth vor reprezenta 45% din totalul exporturilor (faJS de 40% In 1929).

In paralel, investitiile britanice din afara granifelor scad In Statele Unite, stagneazS tn Canada, cresctn Europa, Argentina Mexic, dar mai ales In citeva {Sri din Commonwealth, precum Australia, Noua ZeelandS sau India*

T a b e l u l nr 29 Balan|a pIS j i lor c u r e n t e ale Mar i i Br i tan i i *

c o m c r { u l de

m S r f u r i

veni tur i d in investi|ii in

exter ior

a l te o p e r a f i u n i

curente

aur

d e v i z e

s o l d

1920-1924 -279 +199 +221 +21 +162 1925-1929 -379 +250 +213 +1 +68 1930-1934 -324 +174 +127 -66 -89 1935-1938 -360 +199 +133 -77 -105

* ln mi l ioane de lire sterl ine {media anualS a fiecSrci pcr ioade) .

SursJ: P. Mathias, o;>. cil., p. 469.

Veniturile adusc de aceste investitii constituie de-a lungul tntregii perioade interbelice о resursS esenJialS pentru conturile externe ale Marii Britanii (vezi tabelul nr. 29). La rindul lor, termenii schimburilor seimbu-nStSlcsc, datS fiind mai ales puternica scSdere a pre|urilor la produselc dc bazS §i, in special, la produsele agricole din "jSrilc noi": pentru Marea

*Rcpartitia pc rcgiuni a investifiilor externe ale Marii Britanii (In milioane de dolari):

1914 1938

Europa 1050 1 7 5 0 Statele Unite 4 250 2 750 Canada 2 8 0 0 2 700 America LatinS 3 700 4 900 Oceania 2 200 3 3 5 0 Asia 3 550 5250 Africa 2450 2150

total mondial 20 000 22 850

SursJ: P. Mathias, 77ic first industrial Nation, p 469.


Britanie, raportul dintre preûrile de export §i cele de import se ridic5 de la indicele 60 in 1881-1885 la 82 in 1926-1930 si la 100 in 1930-193547.

Ci§tiguriie oculte prin schimbul inegal accentuat de aceasta ameliorare a termenilor comereiali, ca §i veniturile aduse de investi(iile externe corespund unci largiri §i intensificari a exploatarii la scara mondial^. In forme adaptate fiecarui tip de produce, fiecirei formatiuni socialeî fiecarui mod de raportare fata de metropola, extorsiunea suфlusului de munca este din ce in ce mai activa pe toate cele cinci continente. Apar noi forme de sSracie, noi nedrept&tf. Dar §i noi aspiratii la libertate §i independenja, ai сЗгог purtatori de cuvint sint adeseori din paturile instarite sau din rindul intelectualilor, alteori dintre membrii clerului sau ai diverselor grupari religioase. Exact cind imperiul devine mai important ca niciodata pentru capitalismul britanie, el este deja §ubrezit de nenum&rate fisuri.

3. Le franc d'abord?

Anumite fracjiuni ale capitalismului francez pusesera accentul, inca din anii dou3zeci, pe "valorificarea" imperiului: planul Sarraut din 1921, infiintarea BSncii Siriei §i a Libanului (1919), a Bancii deStat a AOF (1925), a Bancii Madagascarului (1925)... Data fiind intefirea concurenfei pe piafa mondiala, se instituie incd din 1928 о lege vamaia care sa susfina regimul preferential in interiorul imperiului §i care, in esenta, suprima taxele pentru schimburile comerciale dintre metropola §i colonii. in 1931 se organizeaza Expozi{ia Coloniala de la Vincennes. in 1934-1935, Conferinta Imperiaia nu reu§e§te mare lucru in afara de substituirea termenilor "colonii" §i "colonial" prin formula "de peste mari".

О data cu criza din anii treizeci, replierea imperiaia este evidenta: in 1928-1930, schimburile comerciale cu coloniile nu reprezentau decit 12% din importuri §i 19% din exporturile Fran{ei; in 1936-1938 ele ating 27% din importuri §i 30% din exporturi. In 1913, doar о zecime din capitalurile franceze investite in afara {arii sint in imperiu; aceasta p r o p o s e nu pare s3 se modifice substantial intre cele doua razboaie mondiale, in ciuda prezentei active a citorva mari grupuri: СЕЛО (grup cu capitaluri in principal marsilieze), 5СОЛ (grup cu capitaluri Iyoneze, legat de banca Demachy), Banca Uniunii Pariziene (asociata unor capitaluri bordeleze), Banca Indochinei, Banca Parisului §i aTarilor de Jos. Semnificativ pentru atitudinea capitali§tilor francezi in privinta imperiului este faptul ca investitive realizate aici vizeaza mai alessectorul comercial (39%), bancar §i imobiliar (10%), mai putin industria (10%) sau minele (7%)4e. Aceste

47S. Amin, L'Accumulatioii H IVdielle mondiale, p. 89. " C Coqucry-Vidrovitch (ed). Connaissancedu Hers-mondf {cu con!ribu{iile lui С Coquory-

Vidrovitch J. Suri't-Gmalc) j i La Гranee et le tim-monde (cu contribujia lui M Bcaud).

I S T O k I A C A P I T A I . ISMULUI De LA 1 5 0 0 P l N A IN 2 0 0 0 217

T a b e l u l nr. 30 I n v e s t i j i i in afara g r a n i j e l o r a le p r i n c i p a l e l o r {Sri capi ta l i s te*

1914 1930 1960

Marea Britanie 50,4 43,8 24,5 Fran(a 22,2 8,4 4,7 Germania 17,3 2,6 1.1 Tarile de Jos 3,1 5,5 4,2 Statele Unite 6,3 35,3 59,1 Canada 0,5 3,1 5,5 Sued in 0,3 13 0,9

total 100 100 100

*fn procente. Surse: H.Magdoff, L'Agede IbnpJrialiaiie, p 56.

investitii din colonii nu vor fi, р!пЙ la urmS, foarte consistente, mai ales ей, in general, investijiile externe ale Franjei se aflau deja fn declin.

Este, de fapt, perioada fn care apar §i prlmele fisuri, dc о important pe care noua, acum, ne este mai u§or sa о apreciem: tulburarile din Tuni-sia in 1920-1921, revolta lui Abd el-Krim in Maroc (1925-1926), revolta condusa de Yen Bay §i rSscoalele t3rSne$ti din Indochina (1930-1931), mi$cSrile, §\ ele reprimate, din Tunisia §i Maroc, in 1937-1938. Aceste mi$c£ri sint "inadmisibile" nu doar fiindca lovescin interesele coloniale, ci §i fiindca in opinia celor mai mulji francezi ideile coloniale §i ideile republicane s-au amcstccat inlr-un mod care astazi poate pSrea ciudat. lata, de pildS, aceasta inscmnare a unui inalt functionar:

Republica este cea care, in mai putin de patruzeci dc ani, a refScut о Frantft colonials fi a r3spindit in lumea francezS ideile ИЬсгЩн §i ale progresului social (...). Misiunea acestei politici coloniale este dub!3 (...): instituirea de drepturl pentru populatiile coloniale, apoi dezvoltarea §i favorizarea evolutiei sociale §i econoniicc a popoarelor indigene (...). [Astfel] Franja va putea face din popoarele b8§tina§e pe care le conduce §i le instruie§te ni§te popoare care s«1 partlclpe, ca asociate, la viata acesteia, libere in obicciurilc §i evolu{ia lor, tnsS fcderalizatc intr-o FrantS de peste mSri4'.

Dar daca imperiul a ajutat la amortizarea unei parti a efectelor crizei din anii treizeci, in mod cert nu pe exploatarea lui s-a bazat in principal progresul capitalismului francez din anii douazeci. Progresul de care vorbim este cit se poate de vizibil: lufnd ca baz3100 anul 1913, productia

"Cit.it de CCoquery-Vidrovitch, dup3 CotintissMlce du Ikrs-womlc, op. cit., p. 231.


T a b c l u l nr. 31 S t ructura produsulu i industr ia l in M a r e a Br i tan ie in F r a n j a *

M a r e a Br i tan ie Franfa

b u n u r i de

c o n s u m " *

m i j l o a c e de

producf ie

b u n u r i de

c o n s u m * *

m i j l o a c e de

p r o d u c f i e

1881 53 4 7 1875-84 78 22 1907 42 58 1905-13 72 28 1924 4 7 53 1935-38 59 41

"In procente . " I n c l u s i v c l id i r i ?i transporturi .

Surd: T.J. Markovitch, Cahurt Ac HSEA. nr 179. nov 1966. p. 247

industrials coboarS la 57 in 1919 §i, din cauza crizei, la 55 in 1921, dupa care urea la 109 in 1924 §i 127 in 1928. Intre 1922 §i 1929, rata de credere a productiei este de 5,8% pe an, rata comparabiia cu cea a Germaniei (5,7%), inferioara doar celei a Japoniei (6,8%) §i superioara celei a Statelor Unite (4,8%), a Marii Britanii (2,7%) §i a Italiei (2,3%). Aceasta cre§tere a fost mai semnificativa pentru producfia de echipamente industriale (care dep3§e§te cu 50% nivelul de dinainte de razboi) decit pentru cea a bunurilor de consum (care depa§e§te doar cu 10% nivelul sau antebelic).

Astfel, in cadrul industriei franceze, locul ocupat de sectorul mijloacelor de p r o d u c e este din ce in ce mai important, in vreme ce pentru industria britanica (foarte avansata in acest domeniu inainte de primul razboi mondial) mi^carea este inversa.

Dezvoltarea aceasta se bazeaza mai ales pe industriile din a doua generate . Producfia de electricitate create de patru ori din 1920 pina in 1928; Ernest Mercier, susînut de Rothschild, grupeaza societatile din regiunea pariziana intr-o Uniune a Electricitajii §i intare§te legaturile dintre intreprinderile producatoare de materiale electrice: Compania Gencraia de Electricitate §i Alsthom (creata in 1928 prin fuziunea intre Societatea Alsaciana de Construct» Mecanice §i Thomson-Houston, о filiaia a grupului american General Electric). Industria automobilelor va realiza 250 000 de vehiculein 1928, ceeaceeste mult pentru nivelul Europei. dar putin in comparatie cu eel al Statelor Unite; peste jumState dintre acestea sint produse de Renault, Peugeot §i Citroen. Industria cauciucului, care in 1929 inregistreaza о producjie de opt ori §i jumatate mai т г г е decit cea din 1913, este dominata de Michelin. Progrese importante cunoa^te in-dustria chimica, dominata acum de Kuhlmann, dar in care se afirma de asemenea citiva nou veniti, profitind mai ales de despagubirile cerute


Germaniei: Oficiul National al Azotului (capitaluri publice), Soci£t<§ du Rhfine (capitaluri elvefiene), Progil (capitaluri din industria textile firma Gillet, din Lyon, §i firma Motte, din nordul Frantei). Progrese rapide in electro-metalurgie §i in productia de aluminiu, prin Ugine §i Pechiney... Chiar §i industria fierului §i cea siderurgica, dominate in continuare de Schneider §i Wendel, progreseaza in aceasta perioada50.

Aceasta dezvoltare este stimulata de о cre^tere putemica a exporturilor, favorizate de devalorizarea francului pina in 1926-1928: partea destinata exportului din productia manufacturiera era de 7% la sfir§itul secolului al XlX-lea §i de 8% in perioada 1905-1913; ea d e p u t e 10% intre 1920 §i 1924, dar va cobori pina la 4% in intervalul 1935-1938. In 1930, se exporta 10% din productia de huila, 15% din cea a cauciucului, 17% din productia de automobile, 25% din produsele industriei chimice, iar din cele siderurgice 29%; о cota inc3 §i mai importanta о au insa industriile traditionale: 30% in cazul industriei pielariei, 32% din (es&turile de bumbac, 38% din cele de Una, 50% in cazul confectiilor §i lenjeriei, al produselor farmaceutice sau ai instrumentelor muzicale, 60% in cazul produselor de parfumerie, bijuterie, orologerie sau al produselor de marochinarie, 65% din tcsaturile de matase naturala §i artificial^51. Prin urmare, aceasta cre§tere se explica in parte §i prin relativa devalorizare a muncii in Fran|a — fata de Statele Unite §i Marea Britanie — provocata de relativa depreciere a francului, fapt ce faciliteaza mentinearea sau chiar dezvoltarea fluxului de exporturi.

Ea se explica apoi prin importantele cre§teri ale productivitatii. Valoarea productiei pe muncitor a ajuns de la aproximativ 2 500 de franci*3

in 1920-1924 (acela$i nivel ca in 1905-1913) la 3 500 de franci in 1929-1934 §i la 4 250 in 1935-1938. Cre§terea productivitatii a fost deosebit de putemica in perioada 1925-1935 (+37%). Dupa ce, intre 1913 §i 1920, productivitatea pe cap de lucrator industrial inregistrase о anumita scadere (in medie, de 1,8% pe an), ea a crescut intr-un ritm foarte rapid in anii douazeci (+ 5,8% pe an) §i a continuat sa progreseze intre 1930 §i 1937 (+2,8% pean). Luind ca baza 100 perioada 1913-1914, productivitatea industrial scade la 84 in 1920 §i ajunge la 136 in 1929. Jinind cont de faptul c3, in aceasta perioada, se reduce saptamina de lucru, iar concediile se generalizeaza, cre§terea productivitatii orare devine §i mai evidenta, ea aproape dublindu-se intre 1920 §i 1938s3.

^Vezi P. Bernard. La Fin dun monde (1914-1929), M. Bcaud. P. Danjou. J. David, line multinationalc franqatsc: Pcchmcy-Ugine-Kuhlmann.

S T.J . Markovitch. ori. tit., p. 307 s. MLa valoarea francului din perioada 1905-1913 (n tr.). srT.J. Markovitch. art. at.; J.-J Carre, 1*. Dubois, E Mahnvaud, La Croiwnarfratu;ane, A. Sauvy,

Histoire econotnique de la Franct entrc Its deux guerrrs, L I; Cepremap, Approcties de llnflation: I'exenifile franqah, t. Ill


Aceasta cre?terc a productivitajii este legata de i m p o r t a n t tot mai mare acordata mecanizarii §i motorizarii, ca §i de modernizarea §i rationalizarea aparatului industrial: de la 15% in 1896-1913, rata investi-tiilor se ridica la 19% in 1928-1931: totodata. in numeroase sectoare eco-nomice se pun la punct diverse metode de intensificare a muncii, iar conducatorii marilor intreprinderi iau о serieintreaga de mSsuri viztnd о mai mare stabilitate a clasei muncitoare. Astfel, insiderurgie: "Reducerea numarului de muncitori legata de pierderile de razboi §i de cre§terea salariilor — scria Eugene Schneider in 1931 — acondus la perfectionarea §i diversificarea utilajelor, substituind vechea mina de lucru atit in administrate, cit §i in procesul de fabricate"; numarul furnalelor create de la 73 in 1921 la 154 in 1929; in acest sector, fie ca e vorba de Wendel sau de Schneider, este deja о traditie ca о parte a fortei de munca sa fie integrata in cartiere muncitore§ti, unde totul — de la locuinta pina la cimitir, de la magazin §i §coala pina la dispensar — apar(ine uzinei. La Pechiney, tnainte de eel dc-al doilea razboi mondial, aproximativ doi lucratori din cinci traiesc In "locuinjele Pechiney" §i, adeseori, in cartiere unde totul este controlat de uzina.

in minele de c&rbune, numarul de ciocane pneumatice create de la 1 400 in 1913 la 13 300 in 1925; in paralel, este aplicat "sistemul Bedeaux", care define§te norma de lucru: muncitorul este penalizat daca nu о realizeaza §i gratificat daca о depa$e$te..., normele respective fiind din cind tn cind mdrite; si aici, se duce о politica de stabilizare-integrare, ce se sprijina pe "mindria de a fi miner" ?i pe a§ezamintele minere^ti, cu locuinê, gradini, $coli, biserici, sarbatori, carbunegratuit, iar in Nord §i cu о limba locaiaM. in constructs de automobile §i in alte industrii mecanice, munca la banda este principalul motor al cre§terii productivitatii; la Renault numarul de ma$ini-unelte ajunge de la 2 250 in 1914 la 5 210 in 1920, iar la Citroen de la 3 450 in 1919 la 12 260 in 1927; numarul zilelor de munca "vie" investite in fabricarea unei ma§ini scade de la 563 in 1920 la 129 in 1929 (160 la Renault, unde modelcle sint mai variate §i organizarea "mai supla", insa doar 100 la Citroen)".

A§adar, progresele inregistrate pe linia productivitati intre cclc doua razboaie mondiale se datoreaza atit mecanizarii/motorizarii/ratonalizarii productiei, cit §i intensific3rii muncii sub presiunea diverselor metode de organizare $i remunerare, adeseori sustinute de о politica paternalista a marilor intreprinderi pentru stabilizarea/integrarea propriilor muncitori. Aceste mari intreprinderi nu sint totu§i decit о insula in interiorul capitalismului francez: in unitatile cu mai mult de cinci sute de salariaji lucreaza numai о cincimc din totalul muncitorilor activi in 1926 §i 1936,

M L Lengrand. Мшспг du Nor J, Scuil, 51 D. Bcrtaux. Dentins personnels et structure tie doss*. "P . Fndonson, op. cit., M. Frcyssonet. La Division eapilulisle du trawil, p. -15 s.

I S T O R 1 A C A P I T A L I S M U L U ! D B L.A 1 5 0 0 P l N A I N 2 0 0 0 221

in limp ce unitatile cu mai pu(in do zece angajafi insumeaza inca doua cincimi dintre ei; or, in aceste mici intreprinderi se practica inca metodcle tradi(ionale de exploatare a surplusului de munca.

Fa/.a de acumulare i§i atinge propriile limite spre 1926: dificultafi tot mai mari de lichidare a stocurilor, tinind, pe de о parte, de diferentele de dezvoltare sectorials, iar pe de alta parte, de slSbirea puterii de cumpSrare a muncitorilor §i t^ranilor; in plus, concucurenfa va deveni tot mai dura pe piafa mondial^ §i se va inaspri inca mai mult о data cu stabilizarea f inancia l din 1926 §i cu raportarea francului la aur in 1928. Din 1926, preturilecu ridicata incep sa scada: luindcabaza lOOanul 1913,elecoboara — pentru 94 de materii prime §i produse industriale - de la 793 in 1926 la 697 in 1928 $i la 579 in 1930, anul in care "criza americana" Incepe sa aiba efecte §i asupra Frantei; aceasta depreciere atinge mai ales mincreurile §i metalele, textilele §i pielea, produsele chimice §i cauciucul. Valoarea exporturilor incepe §i ea sa scada: inc3 din 1926 pentru Jesaturile din lina $i matase, pentru lenjerie §i obiecte de imbracaminte, automobile, unelte

ansambluri metalice, iar in 1927 pentru lina toarsa §i tesaturile din bumbac... In sfirît, in 1926, profitul general ajunge la un nivel ce nu va mai fi niciodata atins in decursul urmatorilor paisprezece ani*.

Astfel, in momentul in care criza americana incepe sa aiba repercusiuni asupra economiei franceze, aceasta din urma se afla deja in plina perioada de criza — criz.a ce va fi prelungitS prin politica inflexibila a deflajici §i a menjinerii convertibilitajii in aur a francului. NumSrul maxim de §omeri care beneficiaza de un ajutor social este atins in 1935 fi 1936 (mai mult de patru sute de mii). In acela§i timp, se constata: о scadere u?oara, dar constanta, a salariilor nominate pina in 1936; о scadere a prejurilor pina in 1935 (mai accentuata pentru prefurile cu ridicata decit pentru cele cu amanuntul); о stagnare prelungita a productiei industriale la un nivel inferior cu 10-25% fata de eel din 1928; о scadere a exporturilor, ca volum pina in 1932, iar ca valoare pina in 1936s7. Ca sa nu mai vorbim de protec-tionism, malthusianism, ascensiunea dreptei, 1934... sau de aparitia Fron-tului Popular, ca replica la amenintarea fascista.

De doua ori, in acest r3stimp, mi§carea muncitoreasca franceza s-a aflat in pozitie de forta: imediat dupa razboi, cind CSM i$i reg3se§te amploarea din 1913 (cu un efectiv de 900 000 de membri) §i cind clasa muncitoare i§i dovede§te spiritul combativ (1919-1920); apoi, in perioada Frontului Popular, о data cu marea mi§care din 1936 §i cu avintul, fara precedent in Franta, al sindicalizSrii (opt sute de mii de sindicali§ti in

'•A Sauvy, op. cit., t I; "Croissance soctoriclle et accumulation cn longuc p^riode", Statistiques et fctudes financiers nr. 40; R. Boycr. La Crise actueHc: une miv en perspecthr historiquc, Ceprcmap.

S 'A. Sauvy. op. cit., t. 11; Oprpnvap, op. cit, t. IV


S C H E M A XIV

Durata anuaI5 a muncii in Franca (evolutie pe termen lung)

Sunt: Statisliquet ei iludes finenai'cs. nr. 40,1979, p 15.

1935, patru milioane in 1937). Din 1919, se fac ins3 simîte serioase divergence in sinul mi§c3rii muncitore§ti: unii fac greva pentru respectarea zilei de munca de opt ore, altii pentru о schimbare radicals a societaî; iar о alts prapastie se deschide intre cei care vSd in URSS patria socia-lismului (victoria socialismului in intreaga lume fiind de-acum condi-t i o n a l de succescle sovietice)... §i variata gamS a celorlalfi, fapt care va duce la destrSmarca SFIO, apoi a CSM, marcind о lunga perioada de confruntari §i destabilizari. Aceasta scindare se va sim{i in cadrul Frontului Popular, in momentele dificile pe care el le va traversa inainte de razboi.

Totu§i, clasa muncitoare franceza in ansambiul ei — §i, mai larg. sfera salariajilor — rcu§c§tc s3 menîna un raport de forje care ii permite sa beneficieze §i ea de sporurile de productivitate din sectoarele in care activeazS, iar aceasta sub doua forme:

- prin reducerea timpului de lucru; - prin protejarea §i cre§terea salariului real. in 1919 se voteaza legea care instituie ziua de munca de opt ore, iar

aplicarea ei antreneaza о neta sc&dere a timpului de lucru in 1920 §i 1921.

I S T O k I A C A P I T A I . ISMULUI De L A 1 5 0 0 P l N A I N 2 0 0 0 223

Incetinirea ac t iv i ty» provoacS, incepind cu 1929, о noua §i sensibila rcducere a timpului anual de munca. In sfir$it, saptamina de lucru dc patruzeci de ore §i concediile piatite, hotarite In 1936, genereaza о noua scadere. Schimbarea este s u b s t a n t i a , daca о comparSm cu lenta diminuare din perioada 1896-1913 §i cu parcimonioasa reducere (dupa о cre$tere simtitoare) din anii I960. §i nu с greu sS ne imaginSm satisfacfia pe care acei salariati au avut-o ci^tigind mai mult "timp pentru via fa lor".

Cit prive§te salariul real, el a crescut in medie, pentru fiecare muncitor, cu 2,2% pe an din 1920 pina in 1930, §i cu 1,5% pe an din 1930 pina in 1937. In 1930, puterea de cumparare a diferitelor categorii de salariati era in cre§tere cu 14-50% fata de 1914; structura consumului alimentar in familiile de muncitori se modified: partea reprezentata de produsele cerealiere se diminueaza (12% in 1930 fata de 19% in 1905), marindu-se in schimb procentul decarne de pasare §i mezeluri (10% fa{a de 9%), precum §i eel de fructe §i legume (16% fa$a de 10%); rSmine stabil consumul de oua/produse lactate/grasimi (19%) §i de bauturi (13%)58. In aglomerajiile industriale, doamnele din burghezia mijlocie sint indignate: femeile muncitorilor au inceput sa cumpere carne de pui!

Legea din 1919 referitoare la convenjiile colective a fost foarte putin aplicata. Cea din 1928 cu privire la asigurilrile sociale va antrena о prima extindere a salariului indirect, a c3rui pondere, in 1937, va fi de un sfert din masa salariala. In 1936, pe linga cre?terile salariale, saptamina de lucru dc patruzeci de ore §i concediile piatite, se constats о I3rgire §i consolida-re a dreptului sindical, generalizarea sistemului de conventii colective §i aparitia delegajilor de fntreprindere...

Astfel, pe ansamblul acestei perioade, muncitorii au reu?it s3 obtina atit institutionalizarea unor importante "cuceriri", cit §i sa beneficieze — prin reducerea timpului de munca §i sporirea puterii de cumparare — de о parte a progreselor inregistrate in sectoarele in care activau. In ce prive§te patronatul, chiar daca a fost determinat sa faca toate aceste concesii, el a §tiut, pe de о parte, sa obtina intensifiesrea muncii, prin efortul de moder-nizarea §i rationalizare, iar pe de alta parte, printr-o politica paternalista, sa insereze mai bine, ori chiar sa intcgreze largi fracjiuni ale clasei muncitoare in numeroase regiuni sau zone industriale. De§i toata lumca din Franta, fie ea de stinga sau de dreapta, respingea social-democra{ia, tocmai aici, intre cele doua rSzboaie mondiale, s-au pus bazele unui com-promis social-democrat, lucru pe care Germania, leagSnul social-demo-cratiei, nu 1-a rcu§it la vremea respectiva.

Lhomme, "Le pouvoir d'ach.it de l'ouvrier franâis..", U Mouvenient social, aprilie-iunie 1%8; A. Sauvy, op. cit., 1.1 fi II; Cepremap. op. cit., t. III. In fazele de deflate, cre$terea puterii decump5rareasalariatilorserealizeaz5 printr-o mai puternici rezistenta la SC^derea salariilor nominale


4. Deutschland iiber allcsl

Un imperialism blocat in expansiunea sa §i amputat. Un capitalism mutilat sever penalizat in folosul rivalilor s3i. Cu siguranfa!

Totu§i, aici mai limpede ca oriunde in alta parte, nu totul se reduce la capitalism, la avatarurile §i convulsiile sale. Exista о armata invinsa §i casta militarilor. Exista un popor umilit §i exista nationalismul. Exista femienjii de nestapinit ai rasismului, §ovinismului §i xenofobiei. a existat apoi intilnirea intre un demagog ie§it din comun, acest popor rSnit, ni§te interese arzatoare §i fascinafia lor prin intermediul radioului, propagan-da, regia monumentala §i violenfa de masa. A existat о manipulare ideologies. Pentru barba|i: "Arbeit macht frei" ("Munca te face sa Hi liber"...

cum sa negi acest lucru atunci cind §tii ce inseamna sa fii §omer?); iar pentru femei: "Kinder, Kuche, Kirche" ("Copii, bucatarie, biserica"... §i ce ar fi putut spune Biserica impotriva unor idei atit de "sfinte"?). Au existat loviturile de forfa, loviturile de pocker, arbitrariul celui mai puternic, violenja dezlanfuita sau amenintatoare, lagarele.

In primul rind, e vorba de erori de rajionament, de о serie de la§itati, de calcule gre§ite. Dar nu cumva se poate vorbi ?i de о Iarga complicitate a claselor conducatoare? Din moment ce raul era reprezentat de URSS, de comunism, de amenintarea ro§ie, Germania nazista nu putea sa fie о utila forta contracaranta? N-avea ea s3-§i gaseasca ni§te foarte necesare compen-satii prin extinderea catre Est? Pentru о vreme, pactul germano-sovietic a spulberat acest vis... Iar vilvataia razboiului a cuprinsintreaga lume.

I'rogramul Partidului National-Socialist din 1920 are cfteva aspecte clar anticapitaliste. El preconizeaza najionalizarea societatilor pe actiuni, care vor deveni "bunuri ale comunitatii na{ionaIe". Otto Strasser, inijiatorul acestei linii de gindire, noteaz£:

Industria g e r m ana, economia germanS intrata pc mina capitalului f inanciar international inseamna sfir§itul oricarei posibilikSfi d e e l ibcrare socials , l'nseamnA sfir§itul tuturor viselor legate de о G e r m a n i c socialist^ (...). N'oi, tinerii germani care a m cunoscut rSzboiul , noi, revolutionari i nat ional-socia!i§ti, no vom angaja intr-o lupta deschisa impotr iva capi ta l ismului $i imperia l ismului , а сЗгог Incarnare este Pacea de la Versailles5*.

Imnurile naziste preiau §i ele aceasta idee:

S i n t e m armata crucii incirligate; FIutura(i drapele le ro§ii, Trudi tor i lor germani noi dor im S 3 le d e s c h i d e m d r u m u l spre libei-tatc*0.

"Citat de N. PouIantzAS, Fasvismeet Diclature, p. 207 "Citat dc W. Reich, Psyciwlogie de masse du fascisme, 1933. trad fr La pensê molle,

1970,1.1, p. 80


Iar Hitler, In Mem Kampf (1925-1927):

Ca sociali§ti national! , v e d e m In drapelul nostru propriul nostru program. In culoarea r o j i e v e d e m ideea soc ia l s a mi$c8ri i noastre ; in alb, ideca national ist^; In crucea incirl igatS, m i s i u n e a d e a lupta pentru victoria bSrbatului arian, care va fi §i victoria ideii de m u n c l creatoare , cea care d i n t o t d e a u n a a fost ant isemitS $i v a rSmtne pentru totdeauna a n t i s e m i t S " .

Iar Goebbels, in Revolufia gerrnanilor:

C a r e es te telul socialistului g e r m a n ? El dore?te ca . pe viitor, in G e r m a n i a , sS nu m a i ex is te nici un proletar. C a r e este telul nationalistului g e r m a n ? El dorc^tc ca, p c viitor, G e r m a n i a sS nu mai fie proletarul Universului . Nat ional -socia l ismul nu es te al tceva decit sinteza aces tor d o u S concepti i 6 J .

Pe mSsurS ce mi§carea national-socialists pStrunde tot mai adinc in rindurile burgheziei §i "birocratiei"63 mici §i mijlocii, apropiindu-se apoi de zona marelui capital industrial §i financiar, mijearea nazistS pune In surdinS dimcnsiuncasa anticapitalistS (1927), iar initiator» acestui curent sint climinati imediat dupS ci§tigarea puterii (1933-1934).

PredominS acum un misticism al natiunii §i al rasei, al singelui §i al fortei. Hitler: "Nu inteligenta care taie firul In patru a scos Germania din impas, ci credinja noastrS (...). Rajiunea nu vS sfStuia sS veniji cStre mine, dar credinta v-a poruncit sS о faceti"M. Iar Goebbels cStre Hitler: "Pierduti in adinca noastrS deznSdejde, am gSsit in DumneavoastrS pe eel care ne aratS drumul credintei (...). Afi ft>st pentru noi implinirea unei tainice dorinte. Nelini^tii noastre i-ati spus cuvinte de eliberare. DumneavoastrS ne-afi intSrit increderea In minunea care va veni'4,5. DupS care se dezlSnfuie о adevSratS isterie de fraze sforSitoare: "Germanie, treze§te-te!" — "Deutschhnd iiber alles!" ("Germania inainte de toate!") "Popoarele care renuntS sS i§i pSstreze puritatea rasei renuntS la unitatea propriului lor suflet "66. "Rolul celui mai tare este de a domina §i nu de a se contopi cu eel mai slab"67.

Idei simple, formulari-§oc, rostiri raspicate repetSri la nesfinjit datoritS propagandei. Hitler: "Fusesem dintotdeauna foarte interesat de activitatea de propaganda, artS care partidelor burgheze le era aproape complet necunoscutS." Si inc3: "Propaganda trebuie mentinutS la nivelul masei, iar

"Ibid. "Citat de D. Gitfrin, Fascismcet Grand Capital, Callimard (ed. 1.1936) 1945, p. 92; vezi

de asemenea N Poulantzas, Fascismeel Dictature. "AdicA p.lturile functionSrimii, ale salariatilor din birouri i din adiriinistratii. •'Citat dupS Histoire gtnfrale des civilisations, t VII. p. 93. " C h a t de D. Gutfrin, op. cit., p. 79. "Citat de J.-J. Chevalier, Les Grandes Oeuvres politique*, op. cit.. p. 369. "Ibid., p. 367.

226 M I C H E L В Б A U D

valoarea ei nu trebuie nvlsurata decit prin rezultatele obtinute." l.a rindul s3u, Goebbels: "Propaganda are un singur scop: sa cucereasca masele. toate mijloacele care servesc acestui scop sint bune." Inclusiv violenta, organizata, sistematizata. programata: agresivitatea membrilor SA §i ai SS, ofensele §i apoi atacurile impotriva evreilor, atacurile impotriva sindicali§tilor, impotriva ro§ilor (cei rai), SS eliminindu-i pe cei din SA, statu 1 SS...

Fire§te, au existat infringerea, amputarile §i umilintele: au urmat datoriile de razboi, ocuparea Ruhrului, inflajia absoluta care a distrus moneda natio-n a l , presiunea despagubirilor, efortul continuu din aceasta perioada de austeritate... $i mai este criza din Statele Unite care love§te in plin procesul de redresare economica de о extrema fragilitate a Germaniei, atit in interior cit §i in exterior: rezerva de aur a Reichsbank este topita; productia industri-a l scade - daca lu3m ca baza 100 anul 1928 - la 59 in august 1932; numa-rul §omerilor create de la 2,5 milioane in 1929 la 6 milioane in 1932. Exista apoi о mi§carc muncitoreasca slabita de e§ecurile de la inceputul anilor douazeci §i de profundul cli vaj care face din PC german, strins legat de URSS, §i din social-democratie doi adversari ireconciliabili. Exista о clasa conducatoare ea insa§i divizata, in cadrul c3reia patronatul industrial §i financiar se opune propietarilor de pdminturi, industriile manufacturiere industriei grele, patTonatul mediu (dispus sa ajunga la un compromis cu clasa muncitoare) marelui patronat (dornic sa i§i ia revan§a asupra mi$carii muncitore§ti §i sa reci$tige puterea absoluta). Stinnes, important magnat al industriei germane, a anuntat acest moment inca din 1919: "Marii industrial, totf §efii viejii economicei§i vor rec3p3ta influenza §i puterea. Ei vor fi chemafi sa о faca de poporul trezit la realitate, pie jumatate mort de foame, care va avea nevoie de piine §i nu de fraze." Iar Fritz Thyssen, in 1924: "Democratia, la noi, nu inseamna nimic." In 1929, se creeaza un "front national unit" alcatuit din Partidul National-German §i Stalilhelm, Ca§tile de Fier (mi§care initiata de Hugenberg, pre§edintele Consiliului de Administratieal companiei Krupp §i magnat al presei), Liga Pangermanista §i Partidul National-Socialist.

Exista, in sfir§it, clasele de mijloc: antreprenorii exploatantii indivi-duali apartinind burgheziei mici §i mijlocii; functionarii §i slujba§ii din mica "birocratie" §i din cea medie, traumatizati de efectele crizei; taranii a caror putere de cumparare este serios afectata; clasa muncitoare care cuprinde, a§a cum subliniaza Reichul, unele categorii ce "se imburghezesc" §i in care femeile ramin in mare masur<1 sub influenta Bisericii. !n 1934, membrii Partidului Nazist sint in proporjie de 21 % slujba§i salariati (12% din populate), 13% functionari (5% din populatie), 20% comercianti me§te$ugari (9% din populate); dar "numai" 11% din rindul jaranilor 23% din populatie) §i 32% din eel al clasei muncitoare (45% din populate), n 1940, о treime dintre cadrele SS provin din mediile "intelectuale":

" N . Poulantzas. op. at., p. 205, 283. 314 375.

I S T O R I A C A P I T A L . I S M U L U i D E L A 1 5 0 0 P l N A tN 2 0 0 0 227

Tabclul nr. 32 Structure de clas2 structure ideologies in Germania anilor 1928-1930 dupS W. Reich-

Structura de clasS

P R 0 L E T A R 1 A T

(21,8)

Structura ideologies

B U R -G H E -Z I E m

pioletar* (14,4)

• lucrStori din Industrie, transporturi, comerl etc. (11,8)

• lucrStori In agricultur.l (2,6)

total (14,4)

nuc burghczi (20,1)

• lucru la domicilii (0,1) • oameni do scrviciu (1,3) • pensionari social! (1,7) • slujbaji subaltern! (mai pulin de 250 m3rci pe lunS) • funcfionari subaltern! §i pensionari total

burghezS (0,7)

(2,8)

(1.4) (7,4)

de la orajc (6,2) С dintre care: L - mid exploatanli A (cu 1 sau 2 angajali) (1,9) s - mici exploatanli A (cu 3 sau mai A multi angajati) (1,4)

- slujbaji sau M funcjionarl medii (1,8) 1 - profesiuni liberale J §i studenjl (0,4) L - mici proprictari о §i rcntierl (0,6) г • paturl mijlocli V. de la sate (6,6) I dintre carc: E - t3rani §i arendaji

de rind (pina la 5 ha) (2,4) - tSranl mijloca§l (intre 5 §i 50 ha) (4,2)

• burghezie (inclusiv jSrani tnstSriti $i proprictari de terenuri) (0,7)

•In milioane. SursK: W. Rcich, op. cit., 1.1, p. 10 ?i 11.


invSt&tori, profesori, student6*. Baza socialS a ascensiunii national-socialismului a reprczentat-o,

a?adar, mai ales "birocratia" mica §i mijlocie; insa alian{acu marele capital a fost conditia necesarS §i esenJialS pentru ajungerea la putere. Mi$carea muncitoreasca organizata a fost foarte repede zdrobita prin interventii violente §i prin trimiterea in lag3re a celor care opuneau rezistenta. Cu toate acestea, dupa ajungerea la conducere a nazi§tilor, puterea de cumpS-rare a clasei muncitoare pare sa se men{inS, chiar sa progreseze pentru unele categorii — in vreme ce ea scade pentru functionary pentru me$te-§ugari §i micii comercianti, m u l t dintre ace?tia trebuind sa i§i inchida pravaiiile §i sS devina salariati. Elementele care dau de-acum incolo ma-rea forta a puterii hitleriste sint reducerea §omajului, statul totalitar §i pcrspectiva afirmSrii unei Germanii Mari.

Cinci milioane §i jumatate de §omeri in 1933, douS milioane in 1935, mai putin de un milion in 1939. Productia create cu mai mult de 100% intre 1933 §i 1939, depa$ind cu 26% nivelul s3u record atins in 1929. Poli-tica marilor lucrSri — autostrSzi, linii de cale feratS, aeroporturi (toate avind о funcfie strategics) — dar §i a realiz&rilor urbanistice — constructii, imobile impunatoare pentru regini. Armament: inca din 1935, cheltuielile germane pentru inarmare le depa$esc cu 50% pe cele ale francezilor, iar uzinele Krupp lucreaza la capacitatea inaximS; intre 1935 §i 1939, ele au crescut de §ase ori. Politica inlocuitorilor industriali, care stimuleaza chimia, metalurgia, industriile textila §i alimentara... Totul realizat in contextul unei riguroase politici de control al preturilor, de credit §i dc neutralizare a excedentului in privinta puterii de cumparare; totul In contextul unei strategii dc comcrt exterior bazate pe acorduri bilaterale §i mecanismc de plati prin compensatie, care permit о cre§tere a schimburilor comerciale mai ales cu jSri din America LatinS, din Euro-pa Centrals §i mediteraneanS.

Dar aceastS relansare, aceastS politics, aceastS dirijare a economiei se sprijinS pe puternicele grupuri industriale §i bancare ale capitalismului german, pe care le §i consolideazS. Marile companii straine — General Motors (Opel), Ford, Unilever, Shell, Schrocdcr — aveau sS fie §i ele respectate, singura lor obligatie fiind de a rcinvcsti in Germania toate beneficiile obtinute. f

Multe din actiunile detinute de stat la band, intreprinderi sidcrurgice, §antiere navale sint cedate particularilor, iar regiile municipale de producere a elcctricitatii sint descurajatein favoarea industriei private; la Herman Gocring Reichswerke, cxista atit capitaluri publice, cit §i parti-culare, dar aici aportul public se impunea pentru dezvoltarea unei pro-ductii putin rentabile, bazate pe minereuri de fier de concentrate slaba. Cartelizarea capitalismului german va deveni inca §i mai puternicS: numarul cartelurilor ajunsese de la 1 500 in 1923-1924 la 2 100 in 1930:

I S T O R I A C A p I T A L . I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 P l N A tN 2 0 0 0 2 2 9

(lucrltori la domicilii! (0.1)) FEME! CASN1CE

slu)bA}i, subaltrmi m

SCHEMA XV

Clasele sociale din Germania la 1930

BL'RGHEZIE (0,7) MARELE PATRONAT INDUSTRIAL 51 FINANC1AR

PATRONAT MIJLJOCIU

PROPRJKTARI DE TERENURI

TARANIME

salariati din agriculture (W)

exploatanli agricoll - medii (4.2) • mici (2Л)

lucrAton wJanati: MARELE COMERT

TRAN5PORTURJ

INDUSTRIE

APARATDESTAT

lunct>oiuri ВИсШ (0.6>

func oruri subaltern!

profeaiurt bberale, studcnti (0,4)

mici tntreprirvJltori individual! 0Л)

tntrepriivitort individual! (1,9)

pcnsionari fi pcnaiocuri soriali (1,9)e mici proprictari } i renticri (0.6)

Cifrele dintre paranteze reprezinti, tn milioane, numirul pcreoanelor active* dm penoada 1928-1930. Dupi VV.Reich, Prydiologie de mats* Ju fascisms, op ri(v 1.1, p. 10 ji 11

e: cstimativ. • sfera produced materiale. - @ : afeia productici pentru consumul propriu.


incepind cu 1926, IG Farbcn domina industria chimicS; din 1926-1927, Vereinigte Stahlwerke r e u n i t e primii mari patru producatori de o\el, dupa fuziunea, din 1929, intre Deutsche Bank §i Diskonto Gesellschaft, trei sint bancile care domina ansamblul sectorului bancar. О lege din 1933 sistematizeaza acesta "organizare" a capitalismului german, obligind intre-prinderile sa participe la cartelul care fiinteaza in sectorul lor, intenfia fiind о rationalizare atit pe vericala, cit §i pe orizontaia. Iar in cadrul acestor carteluri §i al acestor Konzems se va organiza §i se va sistematiza efortul industrial necesar Reichului.

Puternic sustinut §i directionat de stat, capitalismul german se intare$te, rezultind f3ra indoiala cea mai avintata forma existenta cindva a capi-talismului de stat.

Aceasta dezvoltare are Ioc In cadrul unei societal prinse in plasa intretesuta de catre stat §i partid. Goebbels о anunfase deja: "Statul va Insemna organizarea superioara a vietii publice §i private (...). Toate fortele najiunii vor fi supuse statului, astfel incit ele sa nu poata exercita nici о activitate in afara lui. Statul va fi imaginea desavir§ita a principiului tota-litarist." Virful s3u de lance, organul de supraveghere, de control, de repre-siune va fi politia de stat: inca din 1933, Gestapo (politia politica) §i SS au fuzionat, sub conducerea lui Himmler; in 1936, toate politiile sint subor-donate aparatului Gestapo-SS. Intre 1933 §i 1938, peste patru sute de mii de nem{i sint arcslati, multf dintre ei fiind trimi§i in lagare. Muncitorii sint organizaî intr-un Front al Muncii creat inca din 1933, exact in perioada in care sindicatele sint desfiintate. Pentru destindere, exista Kraft durch Freudc (Forta Bucuriei). De fapt, pentru toate categoriile de oameni exista acum cite о organizatie: pentru tineri, studenti, cadre didactice, arti§ti, femei, paring... Kadioul, presa, cinematografele, invatamintul — toate sint in slujba ideologiei $i propagandei national-socialiste.

In fine, prin Mein Kawpf, Hitler a deschis poporului german umilit perspectiva unei Patrii triumfatoare: to{i cei "de acela§i singe trebuie sa apartinS aceluia§i Reich". О data adunat insa, ce poji face cu un "popor lipsit de spa{iu"? Mi§carea national-socialista trebuie "s3 g3seasca taria de a reuni poporul nostru §i inteaga sa putcrc pentru a-1 propulsa pe calca care il va scoate din restrinsul s3u habitat actual §i il va purta catre noi teritorii". Bineinteles, Fran{a trebuie distrus3: "Niciodata s3 nu ingaduiji ca in Europa sa apara doua puteri continentale. In orice tentativa de organizare la hotarele Germaniei a unei a doua puteri militare, trebuie s3 vedefi un atac impotriva patriei noastre." Reichul trebuie ins3 s3 se extinda in Europa, catre Est: "Acceptaî ca izvorul puterii noastre s3 nu fie in colonii, ci in Europa, in pSmintul patriei (...). Uriaûl stat de la Rasarit este gata sa se prabu§easca." pina la urma, de ce sa se limiteze la Euro-pa? "Un stat care, intr-o vreme a contamin3rii raselor, vegheaza la pSstrarea celor mai bune elemente ale sale trebuie sa ajunga intr-o zi

I S T O k I A C A P I T A I . I S M U L U I De L A 1 5 0 0 P l N A I N 2 0 0 0 231

stapinul lumii. Fie ca sustinStorii mi§c3rii noastresa nu о uite niciodata!" Anul 1935: restabilirea serviciului militar in Germania; 1936: reo-

cuparea Renaniei; 1938: Hitler comandant suprem al Reichswehr-ului, ocuparea Austriei, ultimatumul pentru Praga, acordurile de la Miinchen. Anul 1939: ocuparea Cehoslovaciei, a portului Memel, alianfa military italo-germana, pactul de neagresiune germano-sovietic, invadarea §i apoi impSrîrea Poloniei cu URSS, care va anexa о parte a Finlandei. Rugul celui de-al doilea razboi mondial este de-acum aprins. Germania dominS continentul european. Dar atacarea URSS §i intrarea in razboi a Statelor Unite (1941) inverseaza raportul de for{e. Va mai fi nevoie de inca trei ani de razboi cumplit, de distrugeri masive (prelungire militara a productiei de masa §i a consumului de mas£), de cincizeci de milioane de morti (de $ase ori mai multf dedt in "Marele Razboi") pina ce germaniisa capituleze; precum §i de folosirea primei bombe atomice, pentru a se ajunge la capitularea Japoniei.

Doua mari puteri de{in acum supremajia in aceasta lume complet devastata: Statele Unite, liderul incontcstabil al taberei capitaliste; URSS, in centrul unui nou bloc, care prctinde a intrupa idealurile socialismului.

R E Z U M A T U L E T A P E I A C I N C E A

in esenfS, criza din anii 1920-1930 are drept cauzS acelea§i contradictii care, prin coinbinarea lor, au dus ia rSzboiul din 1914-1918: vlSguirea industriilor din prima generate; accentuarea competitiei dintre capita-lismele nationale: presiunile mi$carii muncitore§ti pentru obfinerea unci impartiri mai putin inegale a valorii produse. Iar aceste contradictii se manifesto intr-o lume la rindul ei riguros impSrtitS: zona de influents americani, Commonwealth-ul britanic, imperiul francez (dar §i imperiile olandcz, belgian) §i Uniunea Sovietica, deopotriva IncercuitS §i repliata asupra ei inse§i: dat fiind protectionism^, contradictiile se adincesc mai ales In interiorul acestor zone, iar crizele economice care se declan-jeazS sint accentuate ori atenuate in funcjie de politicile duse de conducatorii fiecarei mari puteri.

Pe de alta parte, industriile din a doua generate sint in plina dezvoltare. §i, ca о uluitoare rasturnare dialectica, sporirea puterii de cumpSrare a diferitelor segmente ale clasei muncitoare, in loc sa ruineze sistemul, a$a cum se ajteptau cei mai multf dintre capitalist!, se dovede?te a fi un element de dinamizare economica §i de integrare socialS: pe ansamblu, timpul de lucru se reduce, iar salariul real create pentru muncitorii din marile tari industriale; §omajul se mentine insS la un nivel ridicat, atingind cote uria$e in perioadele de criza.

Prin veniturile aduse de investitiile instrSincitate, prin schinibul inegal, prin "foarfeca" preturilor §i imbunatStirea termenilor de schimbw, se dezvolta un important transfer de valori din colonii — dar §i din tarile

noi, producatoare de minereuri de produse agricole — catre marile tari

capitaliste industrializate. A$adar, relativa anieliorare a puterii de cum-pSrare a claselor muncitoare europene §i americane este in parte asiguratS, sau compensatS, din punctul de vedere al capitalului, prin exploatarea producStorilor din sectoarele primare — si in special a tSrSnimii — din lumea intreagS.

'"Termenii deschimb ai Europei industriale (areumblul celor noul {lri: Marea Britanie, Germania, Franja, Italia, Belgia, Luxemburg, Olanda, Suedia. EIve{ia): raportul preturilor de export fatf de prefurile dc import, luind ca baz3 100 anul 1913, create de la 96 in 1920 la 109 tn 1929, 138 In 1933, sc3/Jnd la 124 tn 1937 (C P. Kindleberger, Vie Economic Journal, martie 1955, citat dupS M. Moret. Ltfc/iange international. Riviere, 1957. p. 119)

I S T O R I A С A P I T A LI S M U L U I D E LA 1 5 0 0 P l N A i N 2 0 0 0 233

Tot in aceasta perioada, a§a cum am vazut, concentrarea industriaia seaccentueaza, luind diverse forme: mari intreprinderi, grupuri, Konzems-uri, carteluri. Societatile industriale cu mai multe mii de lucratori nu mai sint deloc rare; unele ajung chiar la mai multe zeci de mii de salariati. Rolul statului, in special in perioadele de razboi, dar §i prin marile lucrari publice ori prin salariul indirect, devine tot mai important70, in general vorbind, implicarea sa in conducere, organizare §i administrare capata tot mai multa consistenja; astfel, aiaturi de gramme, de clasa muncitoare §i de burghezia mica §i mijlocie, о noua clasa prinde sa se dezvolte: "birocratia"; salariata ca §i clasa muncitoare, ca nu este ins3 direct confruntata cu productia materiaia, a§a cum sint muncitorii ?i taranii; iar prin felul ei de viaja, ea este de multe ori mai apropiata de burghezia mica §i mijlocie71.

Aceste evolutii au loc intr-o lume complet destramata. Destramata, inainte de toate, pentru ca, dupa ce Rusia fusese atita vreme о zona bine delimitata pe piaja mondiaia, URSS promoveaza acum colectivismul de stat72. Destramata, apoi, pentru c3 Marea Britanie, imperialismul dominant de pina mai ieri, nu mai poate asigura reglarea unui sistem mondial de piati, iar Statele Unite, cea mai mare putere economica a vremii, nu a preluat aceasta responsabilitate. Destramata, mai departe, pentru ca fiecare mare putere s-a polarizat asupra unui obiectiv national: prosperitatea americana, lira sterlina, francul, refacerea puterii germane. Destramata, in sfir?it, deoarece, confruntata cu dificultatile crizei, fiecare mare putere s-a inchis in propriul ei cocon (Coomonwealth-ul pentru Marea Britanie, imperiul pentru Franta) sau in propriul s3u proiect (New Deal-ul american), in vreme ce, prin 1 litler, Germania se mobiliza pentru marirea nat ional , reinarmare, cuceriri, stapinirea intregii Europe §i a lumii.

Totu§i, in aceasta lume destramata, fiecare repliere protectionista nu face decit sa contribuie la extinderea crizei, afectind tarile furnizoare — marile |3ri industriale, ca §i tarile noi —, care vorcumpara mai putin. Iar, tarile ce se considera lipsite de "spajiul lor vital", de о zona de influenza §i de expansiune economica §i comerciala suficienta, vor adopta ni§te poli-tici expansioniste, care vor duce la declan§area razboiului.

x1n Franta, cota chdtuielilor publice din totalul producjiei interne brute create de la 11 % in 1872 la 33% in 1920; ea scade la 27% tn 1932, dar va urea la 41 % in 1947 §i 49% in 1953. Ceprcmap, L'P.volutiou des depen<cs publiqucs en Frnncc (1872-1971).

7 , ln Statele Unite, procentul slujbasilor din totalul populaflei active ajunge de la 10% in 1910 la 14% in 1920 $i 17% tn 1940 (L.C Reynolds. Labor Economics and Labor Relations, Prentice Hall. New York. 1949. p. 27).

^Vczi M. Bcaud, Lc Socialismsii Ityreuvcde Ihishnrt, copitotele 4 , 5 , 6 §i 7. Nevlzlnd aici о reallzare a socialismului, am analizat economia sovieticS in termenii "colcctivismului de stat", ptnS spre 1985, iar dupS accast.1 data, in cei ai "etatismului".

6. M A R E L E " S A L T I N A I N T E " AL C A P I T A L I S M U L U I (1945-1978)

in pofida celor care vSd In fiecare r&zboi, in fiecare criza, in fiecare semn de criza о noua agravare a "crizei generale a capitalismului", perioada la care ne referim acum ne arata, in principal, un nou "salt inainte" al acestuia.

Sigur, intr-o important^ parte a lumii, sistemul capitalist a fost abolit; о alta forma de acumulare §i industrializare, о alta structurS a claselor sociale, о nemaiintilnitS condensare a puterii statului fac sa domneasca aici alte modalita^ de producfie §i de afectare a resurselor.

ins3 al doilea razboi mondial, reconstruct §i perioada de prosperitate care urmeazd, decolonizarea, internationalizarea capitalului §i noile industrializari din Lumea a Treia marcheaza un nou progres al capitalismului la scara mondiaia. Iar criza din anii 1970-1980 este, Intr-un fel, operatorul prin care se realizcaza aceasta noua expansiunc a capitalismului, ca §i mutable ее о Insofcsc.

D e la razboi la criza

In fata unui bloc al colectivismului de stat — sau etatist — intins pe о arie considerabila, intr-un context mondial marcat de istorica mi$care de decolonizare, tarile capitaliste au cunoscut, о data §terse urmele razboiului, о exceptional perioada de prosperitate. Numai ca in inse§i condijiile acestei prosperitati se dezvoltau deja germenii unei noi crize.

1. Cele trei lumi

Dupa cea dintii victorie a unei tari noi (Statele Unite) asupra unei vechi tari europene (Spania), in 1898, Jaur£s prevedea: "Statele Unite vor cintari din ce in ce mai greu in privin{a destinelor lumii (...). Boga|ia §i puterea Statelor Unite reprezinta un sfert din bogatia puterea globului". La sfir§itul primului razboi mondial, Statele Unite sint cea mai mare putere a lumii; dar expansiunea lor se desfa§oara pe propriile lor teritorii, iar puterea lor se extinde asupra unor state din cele doua Anierici. La sfir$itul celui de-al doilea razboi mondial, Statele Unite reprezinta о uria§a putere


industrials, monetary §i militarS: in 1945, productia lor industrials este mai mare decit dublul celei din perioada 1935-1939; aici se ob{in jumatate din intreaga cantitate decSrbune extrasain lume, doua treimi din petrolul mondial, mai mult de jumatate din electricitatea planetei; capac i ta te lor de productie ating 95 de milioane de tone la ojel, un milion de tone la aluniiniu, 1,2 milioane la cauciucul sintetic, capacitati care sint enorme in domeniul constructiilor navale, al aeronauticii vehiculelor terestre, al armamentului, ma§inilor-unelte, chimiei etc. Statele Unite de{in 80% din rezervele de aur ale lumii, dispun de о putemica armata §i de bomba atomica.

in fata URSS, a cSrei putere s-a consolidat, la rindul ei, §i a carei zona de influenta s-a extins, Statele Unite i§i asuma rolul de conducator al taberei capitaliste. inca din 1943, ele studiazif impreuna cu responsabilii britanici modul in care s-ar putea reconstitui acel lucru care Iipsise, din pacate, intre cele doua r&zboaie mondiale: unsistem de p i a t i intemationale care sa permits impunerea echilibrelor necesare, dar care sa lase §i posibilitatea de extindere a schimburilor comerciale §i platilor; in 1944, este instituit la Bretton Woods un sistem bazat pe definirea fiecarei monede prin raportare la aur §i paritajile de schimb fix: acest sistem va fi numit "etalon de schimb-aur" (Gold Exchange Standard); de fapt, eel putin in primii cincisprezece ani, dolarul va fi cheia de bolta a acestui sistem de plati. In 1945, Roosevelt §i Churchill pregatesc geografia politica de dup3 razboi, negociind cu Stalin, la lalta, zonele de influenta ale fiecaruia; in acela§i an, trupele americane §i ruse§ti fac jonctiunea in Germania apar ca adversare in Coreea.

О data invinse Germania §i Japonia, se vor declan§a doua procese care marcheaza perioada de imediat dupa rSzboi §i care sint determinante pentru deceniile urmatoare:

- impartirea lumii in doua blocuri, unui dominat de Statele Unite, ceiaialt de URSS;

- decolonizarea. Prin efortul de industrializare impus de Stalin inaintea §i in timpul

celui de-al doilea razboi mondial, URSS a devenit о mare putere indu-striaia; sacrificiile §i distrugerile pricinuite de conflictul armat au fost enor-me (poate douazeci de milioane de morti, adica in jur de 10% din populatie), dar in 1950, la sfir§itul celui de-al patrulea plan cincinal, indicele productiei industriale il depa§e$te cu 71% pe eel al anului 1940 (cu 60% la ma$ini §i echipamente industriale §i cu 80% la produsele chimice); productia de cSrbune atinge doua sute cincizeci de milioane de tone, iar cea de otel douSzeci §i cinci de milioane. Armata Ro§ie este numeroasa, putemica, bine echipata §i, in 1949, explodeaza prima bomba atomica ruseasca. URSS este prezenta, prin armata sa, in toate tarile Eu-rope! Centrale, iar Statele Unite au motive sa se teamS ca influenta ei se


va extinde in Turcia sau in acele tari ale Europei in care partidele comuni-ste sint puternice (Grecia, Italia, Franta...). Va incepe atunci о partida de Go la scar3 planetara, fiecare dintre cele doua supraputeri plasindu-§i pioni, intarindu-§i zonele in care domina, amenintindu-le pe cele in care adversarul pare descoperit — fapt care a condus la perioade de о tensiune cxtraordinara §i care a arStat cit de departe puteau fi impinse Iucrurile. in 1947, este lansat Planul Marshall §i, ca un fel de replica, se constituie Kominform-ul; in 1948-1949, blocului sovietic din Berlin i se raspunde prin "podul aerian" organizat de catre americani. In Vest, comuni§tii sint inlaturaji din guvernele la care participS, partidele comuniste sint uneori interzise, iar un teribil razboi civil va duce la zdrobirea partizanilor in Grecia. In Est, comuni$tii preiau controlul absolut al aparatelor de stat; in Polonia, Cehoslovacia §i Ungaria, functiile de §efi de Stat-Major sint ocupate de generali sovietici. Razboiul din Coreea pune in evidenta atit dorinta de victorie a fiecarei parti, cit §i preocuparea comuna de a evita largirea conflictului, pentru a nu se ajunge la un nou razboi mondial. Sta-tele Unite i$i institutionalizeaza aliantele militare: in cele dou3 Americi (1947), pentru Atlanticul de Nord (1949), pentru Asia de Sud-Est (1954); la rindul ei, inca de la sfir§itul anilor patruzeci, URSS a stabilit legaturi solide — politice, economice, militare — cu democrat i c populare euro-pene. Astfel se organizeaza — economic, monetar ca sistem de aparare — dou3 lumi opuse: lumea capitalista, pina mai ieri hegemonica, desco-pera ast3zi ca Pamintul nu-i mai apartine, ca materiile prime §i pietele de desfacere nu-i mm sint accesibile, ca exista о alta forma de acumulare §i industrializare, bazata pe proprietatea colectiva asupra mijloacelor de producjie, pe planificarea, dirijarea §i constringerea de catre stat.

in acela§i timp, apare inca о lume: Lumea a Treia. Ea se constituie in principal in urma putemicei mi§cari dc decolonizare pe care au generat-o, dupa razboi, consolidarea noilorburghezii §i a "intelighentiei", con$tien-tizareacaracterului insuportabil §i non-incluctabil al dominatiei colonia-le, vointa de independenta (eel mai adesea sub forma independentei nationale). Slabirea pozitiei metropolelor europene, ocupafia japoneza in Asia, participarca oamenilor din accste tari la bataliile marilor metropole ale Europei, influenja analizelor marxiste §i a perspectivelor deschise de revolutia sovictica, precum §i afirmarca unci mi§c3ri de eliberare pomind de la о anumita specificitate nationaia §i religioasa au pus in lumina, sub diferite forme §i urmind diverse c3i, existenta unci alternative: faptul ca era posibila dezbararea de dominatia coloniala, de administra{ia §i exploatarea coloniale, de paternalism, rasism, de umilire §i oprimare... I§i declara independenta: Siria, Liban, Filipine, India, Pakistan, Birma-nia; sinuosul proces de obtinere a independentei indoneziene; razboiul din Indochina; revoltele §i mi§carile populare din Africa de Nord §i din Africa neagra... inainte chiar de incheierea decolonizarii politice a globului,

Decolonizarea Blocul capitalist Relat i i le Est-Vest Blocul colectivist

1943 Independcnta Corcci garantatS d c Statele Unite, Marea Britanie §i China

Planul Keynes, planul White. Debarcarea aliatilor tn Sicilia §i in Italia.

Dizolvarea Komintem-ului ,

ч О 73

n > "3 H > Г*

2 С г* с

a гя г >

Ml о о

Z >

N) О О о

к VJ

1944 Conferinta de la Brazzaville. Manifestul partidului nationalist marocan Istiqlal.

Debarcarea aliatilor in Franta. Conferinta dc la Brctton Woods.

Trupele ruse^ti in Bulgaria $i Ungaria.

1945 Independcnta proclamatS in Indonczia, Laos, Cambodgia Vietnam: i n t e r v e n e franceze. Revolte in Constantinois §i Setif: represiunc. Crcarea unui nou stat al Libcrici. Independcnta Sirici §i Libanului. Crcarea Ligii Arabe la Cairo.

Inaintarca trupclor in Europa occidentals.

Conferinta de la lalta. Trupc rusc§ti in Coreea de Nord. Trupc S U A in Coreea de Sud. jonctiurvea trupclor rusc^ti $i a trupclor S U A in Germania. Bomba a tomic i S U A asupra Hiroshimci. Carta Naj iunilor Unite.

inaintarea trupelor ruse§ti in Europa occidentals. Proclamarea repu-blicii in lugoslavia $i in Bulgaria.

1946 Trupc franceze in Tonkin. Trupe fnceputul rSzboiuIui cnglezc in Indonezia. Independcnta civil in Crecia. Transiordaniei recunoscuta de Marea Britanie. independcnta Filipinelor. E jecul ncgocierilor franco-victnameze. Insurcctia generals din Tonkin. Acorduri olandezo-indonezienc.

Expcricnta atomicS SUA in Bikini.

Republica PopularS Albania. Alegeri favorabile PC in Cehoslovacia.

Decolonizarea Blocul capitalist Relafi i le Est-Vest Blocul colcctivist

1947 lnsurecfia din Madagascar. Opera{iuni militare olandeze in Java. Independent lndiei $i a Pakistanului; razboiul din Ca§mir. Ofensiva francczS in Tonkin, independent Birmaniei RSzboiul din Indochina (олтйпиаге).

Planul Marshall. Nu mai sint comuni§ti la guvernare in Belgia, Franfa §i Austria. PC interzis in statul New York, in Brazilia, Grecia. Legea S U A de ajutorare a Grecici §i Turciei. I>egj antigreve in Statele Unite Pactul de apArare interameri-cani la Rio. Sciziunea CSM $i FM. Egecuri electorale ale comuni§tilor in Finlanda §i Norvegia.

Doctrina Truman. Rcfuzul URSS §i al Cehoslovaciei de a participa la planul Marshall. E§ecul Confe-rinjei asupra Coreei.

Republica Popular^ Romania: dizolva-rea Partidului Т^гА-nist. Interzicerea Partidului Agrar in Bulgaria. Constitui-rca Kominfomvului. Intarirea legStunlor economice dintre URSS $i democrati-ile populare. n

X m

Demisia mini§trilor necomuni§ti din Ceho- ® slovacia. Conflictul lui > Tito cu Kominform-ul: c

lugoslavia exclusS din D

Komin/orm. Revolta dm Berlinul de Est; tancurile mse?ti trag asupra multfmii. Aresta-rca cardinalului Mind-szenky in Ungaria. Inaintarea comuni§tilor in China.

1948 Armistifiul danezo-indonezian. Asasinarea lui Gandi. Ceylon primeste statutui de dominion. Primul rSzboi istaeliano-arab. О noua interven{ie olandezS in Indonezia. Razboiul din Indochina (continuare).

Scindarea C S M italiene. Dizolvarca PC din Chile.

Inceputul blocadei sovietice a Berlinului.

Decolonizarea Blocul capitalist Relatfile Est-Vest Blocul colectivist

1949 Evacuarea Djakartei dc c3tre olandezi. Formarca statelor lordania $i Israel. Votul ONU pentru indcperv denta Libiei. Razboiul din Indochina (continuarc); acorduri asupra " indcpendentei" Laosului $i Cambodgiei ; crearea "statului" Vietnam (Bao Dai).

Tratatul Atlanticului d c Nord. semnat la Washington: NATO. Constituirea Germaniei de Vest. Excomunicarea catolicilor comuni§ti, mi l i tant sau simpatizantf. Lupta impotri-va activit3{ilor comuniste in Statele Unite. Nafionali$tii chi-nczi din Formosa.

Sfir§itul blocadei Bcrlinului. Explozia atomic^ ruseasca.

Procesul §i condamna- О rca lui Rajk in Ungaria. ~ Republica Popular^ >

Chinezi Un manual rus Q §ef de Stat-Major in Polonia. Crearea Come- ч con-ului. £

с 1950 Revolte in Coasta de Fildc§.

Rizboiul din Indochina (continual?). Institufia Uniunii Europene a Piatilor. Legile S U A cu privire la activitatile antiamericanc; inceputul maccarthismului. Sfirsitul rSzboiului civil din Grecia.

Decizia SUA de fabri-care a bombei H. Inceputul rSzboiului din Coreea.

Acordul RDG-Polonia c

asupra frontierei Oder-Neisse. Generali ru?i ^ je f i de Stat-Major in n

Cehoslovacia 51 Ungaria. >

1951 Nationalizarca pctrolului in Iran; ministcriatul Mossadegh. Revoltele de la Casablanca. Revoltele anti-cnglcze din zona canalului Suez; intervenfia militara britanica. lndcpendenta Libiei. Razboiul din Indochina (continuarc).

Comunitatea Europeans a CSrbu-nclui si Otelului. Tratatul de pace §i aIian(S dintre Japonia Statele Unite. Invitatia adresatS Greciei §i Tu rciei de а л J era la NATO.

RAzboiul din Coreea (continuare).

Arestarea lui Slansky la ® Praga. Intervenjia chineza tn у Tibet. > .

У о

Decolonizarea Blocul capitalist Relafi i le Est-Vest Blocul colectivist

1952 Revolte §i greve in Tunisia; Acordul de la Bonn intre RSzboiul din Coreea represiune, arestarea §efilor Aliati §i Germania de Vest. (continuare). neodestourieni $i comuni§ti. Prima b o m b i atomicS britanicS. Revolte singeroase la Cairo; Neguib ia puterea. Stare dc alert5 in Kcnva, impotriva grupSrii Mau-Mau. Ruperea relatiilor diplomatice dintre Irak §i Marea Britanic. Revolta la Casablanca. Razboiul din Indochina (continuare).

1953 Detronarea sultanului Marocului. Caderca lui Mossadegh. Grav atentat la Casablanca. Razboiul din Indochina (continuare).

Primul obuz atomic SUA. Armistitiu in Coreea. URSS declara ca posedS bomba H. Refuzul O N U de a admite China comu-nistS.

Moartea lui Stalin. Nagy il inlocuie$te pe Rakozi in Ungaria. Greve §i manifestatii i n R D G .

1954 Dien-Bien Phu; conferinta de la Geneva in privinfa lndochinei. Nasser ales pre§edinte al Consdiului Egiptului; destituirea lui Neguib. Principiul autonomiei interne a Tunisiei. Abolirca Uniunii Olandezo-Indoneziene. Insurecîa din Aur£s; inceputul rSzboiului din Algeria. Revolta Mau-Mau din Kenya.

Acorduri militare cu Japonia, Pakistan. China nationalists; Conferinta de Ia Manila, crearea OTASE. E§ecul Comunitatii Furopene a ApSrSrii; aderarea RFG la NATO.

Prima explozie a unci bombe H.

Decolonizarea Blocul capitalist Relatiile Est-Vest Blocul colectivist

1955 Atcntatul de la Casablanca: revenirea sultanului Marocului. RSzboiul din Algeria (continuarc). Conferinta afro-asiaticS de la Bandoeng.

Conferinta cclor Patru Man Puteri la Geneva.

1956 Independenta Marocului, Tuni-siei, Sudanului . Malaeziei $i Gha-nei. Nationalizarva canalului Suez; interventia franco-britanicS. AI doilea rSzboi israeliano-arab. RSzboiul din Algeria (continuare).

Presiunca Statelor Unite asupra Frantei $i Marii Britanii pentru a impune incctarca focului in Egipt.

Raportul lui Hrusciov: al XX-lea congres al PCUS. Tancurile msc§ti trag asupra multimii in

Polonia; tntoarcerea lui Gomulka . Rcabilitarea lui Rajk; revolts in Ungaria; tancuri ruse^ti in Budapcsta.

-г Z >

z KJ о о о


noi state independente cauta sa-§i reci§tige proprietatea asupra propriilor bogatii naturale (najionalizarea petrolului iranian, fn 1951) sau a atuurilor lor economice (najionalizarea Canalului Suez de catre Egipt, in 1956). §efii statelor din Lumea a Treia se intilnesc §i incearca s3 constituie о forja care sa aiba un cuvint de spus in privin(a destinelor planetei. Astfel, in 1955, va avea loc conferinta afro-asiatica de la Bandoeng, la care participS delegatii a aproximativ treizeci de tari, dar care reprezinta mai mult de jumatate din populatia Terrei. Ele vor adopta aici un limbaj ce fusese, pina atunci, inabu§it de dominatia coloniala. C.P. Romulo: "Am cunoscut, iar unii dintre noi cunosc inca, suferinta de a fi injositi in propria tar a, umiliti sistematic de о conditie inferioara, nu numai din punct de vedere politic, economic §i militar, ci §i rasial (...). Pentru a-§i consolida puterea, pentru а о justifica in propriii ochi, albul occidental considera de la sine inteles faptul ca superioritatea sa ar tine de inse$i genele lui, de chiar culoarea pielii sale". Soekarno: "Vreme de generatii intregi, popoarele noastre nu §i-au putut face auzita vocea in lume (...). Noi am fost cei carora nu li s-a acordat nici о atentie, cei a caror soarta era hotarita de a\\ii in funcjie de interescle lor, care erau puse mai presus de ale noastre §i care ne faceau sa traim in saracie §i umilinta". Din nou Soekarno: "Cum am putea noi spuneca dominaâ coloniala a disparut, atita vreme cit tinuturi intinse din Asia §i Africa nu sint inca libere..." Iar Nehru: "Asia vrea sa ajute Africa".

Acesta este contextul mondial in care se desfa§oar3 reconstruct tarilor capitaliste devastate de rSzboi, deschizindu-se astfel о perioada de о extra-ordinara prosperitate.

2. О extraordinary prosperitate

Dupa reconstruct , ansamblul tarilor capitaliste traverseaza о remar-cabila perioada de cre§tere economica. Niciodata lumea nu mai cunoscuse о asemenea dezvoltare a productiei industriale §i a comerjului mondial.

Astfel, in ciuda amplorii distrugerilor pricinuite de eel de-al doilea razboi mondial, eforturile cerute dc conflictul armat, mobilizarea munci-torilor pe scara larga pentru asigurarea productiei, sistematizarea metodelor de organizare a muncii §i sporirea productivitajii au facut ca, in deceniul 1938-1948. rata cre§terii industriale sa fie comparabila cu eel mai ridicat nivel atins incepind cu a doua jumatate a secolului al XlX-lea, in anii 1900-1913. Pe aceasta baza, se intra intr-o noua faza de extraordinara dezvoltare, daca ne gindim c3 in decurs de aproape un sfert de secol ratele decre§tere se cifreaza in medie la 5,6% pe an pentru productia industrial

la 7,3% pentru schimburile comerciale. Pe parcursul acestui proces general, ponderea lumii capitaliste dezvol-

tate r a mine predominanta: trei cincimi din productia industrial §i doua

I S T O R I A С А Р П A L I S M U L U 1 D E LA 1 5 0 0 P l N A IN 2 0 0 0 243

Tabcl nr. 33 Ratclc anualc mcdii dc de/voltare ale industriei $i comcrjului mondial

industria mondial^ comer'Jul mondial

1860-1870 2,9 5,5 1870-1900 3,6 3,2 1900-1913 4,2 3,7 1913-1929 2,7 0,7 1929-1938 2,0 -1,15 1938-1948 4,1 0,0 1948-1971 5,6 7,3

SursH: W.W. Rostow, oy. cit., t. II-l И-7, p. 49 67.

Tabelul nr. 3-1 Pondcrile celor "Trcl Lumi" in producjia industralS §1 comcrjul mondial4

lumca lumca capitalists colectivlstS Lumea a

total (din care SUA) total (din care URSS) Trcia

cota din produclia industrials 1936-1938 76 (32) 19 (19) 5 1963 62 (32) 29 (19) 9 1971 61 (33) ' 26 (16) 13

cota din comcrjul mondial 1938 64 (10) 1 0 ) 35 1948 59 (16) 5 (2) 36 1963 63 01) 12 (5) Z5 1971 68 (13) 10 (5) 22

• In proccntc .

SursH: W.W. Rostow, Of>. at.. 111-2 $i 11-8, p. 52-53 §i 74.


T a b e l u l nr. 35 Evoluf ia p r o d u s u l u i i n t e r n brut p e cap de l o c u i t o r in d i f e r i t e l e r e g i u n i a le l u m i i

p r o d u s u l intern brut p e cap de locui tor

r e g i u n e popula f ia rata de va loarea in dolari S U A 1975* crea$tere din 1974

1 9 5 0 - 1 9 7 5 " 1950 1975

Sudul Asiei 830 1 .7 85 132 Africa 3 8 4 2 ,4 170 3 0 8 Amer ica LatinS 3 0 4 2 ,6 495 944 Estul Asiei 3 1 2 3 ,9 130 341 China (Rep. PopularS) 820 4 ,2 113 3 2 0 Or ientul Mij lociu 81 5,2 4 6 0 1 6 6 0 TSri in c u r s d c industr ial izare 1 9 1 2 3 ,0 187 400 TSri capital iste d e z v o l t a t e " * 654 3 , 2 2 3 7 8 5 238

•In mil ioane. " I n procente ' " J S r i l e O C D E , exceptind Spania , Grecia , Portugal ia , Turcia .

SursH: D. Morawclz, Vingl-cinq annies de dtveloppUKiit tcononiique, p. 13.

treimi din comertul mondial; iar intre aceste tSri, Statele Unite detin intiietatea: о treime din producjia industrials a lumii. S3 nu uitSm insS ей exists §i о altS formS de acumulare §i industrializare, ей о eficacitate specifics, in {Srile a§a-zis "comuniste". §i cS о tendinis de industrializare se manifests in JSrile Lumii a Treia: pe de о parte, ca efect al internatio-nalizSrii grupurilor industriale din JSrile capitaliste dezvoltate, iar pe de alt3 parte, ca rezultat al initiativelor — particularesau destat — apartinind acestor tSri.

In fine, prin acest proces general de dezvoltare se accentueazS ine-galitatea la scarS mondialS; chiar $i atunci cind ratele superioare decre§tere indicS tendinja unei ajungeri din urmS, ca valoare absolutS diferenja dintre produsul pe cap de locuitor in JSrile capitaliste dezvoltate §i in cele din Lumea a Treia se mSre§te.

Cre$terea economics de dupS rSzboi este cea mai puternicS dintre cele cunoscute vreodatS de ansamblul {Srilor capitaliste. Mai lentS in Marea Britanie, apreciabilS in Statele Unite, {inind cont de nivelul ridicat al pro-ductiei la sfir§itul anilor 1940, ea este deosebit de important^ in Franta §i Germania, §i incS §i mai substantiate in Japonia. AceastS dezvoltare se


T a b e l u l nr. 36 Cre$terea product ie i , a o fer te i de m u n c a , a product iv i ta t i i cap i ta lu lu i pe cap d e l u c r i t o r (ratele a n u a l e m e d i i 1950-1975 ' )

Statele Marea Franta R F C J a p o n i a * * * U n i t e * B r i t a n i c * *

1 . product ia intern^ b r u t i (tn v o l u m ) 3,3 2 ,5 4 ,9 5,5 8 ,6 2. e f cc t ive anga ja t c 0 ,9 0 ,3 0 ,9 0 ,7 1 ,2 3. product iv i ta tea muncii 1 ,5 2 ,3 4 ,6 4 ,7 8 , 6 4. capital pe cap d e lucrStor 2,7 3,1 4,5 5,2 9 .0

a. In procente . •Pentru State le Uni te (punctele 2-4): 1952-1975. " P e n t r u Marea Britanie (punctele 24): 1949-1976. ' " P e n t r u J a p o n i a (punctele 2-4): 1955-1975.

Surse: "La 3p6cifici№ du «module allemand»", Stalisfiques el Eludes financiered, numSr in afara senei. 1980. p. 30;J .H Lorenzi $ a op. at., p 104. 330.332.334; J.-J. C a n * * .a.. оp. at., p. 104,115 fi 211.

sprijinS destul de putin pe sporirea efectivelor de angajaji; ea se bazeazS, in principal, pe cre$terea productivitajii muncii care, la rindul s3u, se explica prin inmuljirea mijloacelor dc producjic puse la dispozifia lucratorilor §i implica о intensificare a muncii fiec3ruia.

Cre§terea productivitatii a fost objinuta prin diferite modalitati de constringere la о munca suplimentara, pe care capitalismul le-a pus la punct in decursul dezvolt&rii sale:

- este vorba de diversele presiuni care se exercitS asupra ansamblului lucratorilor din agricultura, a transportatorilor "independenti" §i a unui numar crescind de me§te§ugari §i mici comercianti, prin supunerea lor indirecta fata de capital; astfel, agricultorii, "prin§i" intre pretul marfurilor industriale pe care le cump&rd §i eel al vinzarilor pe care le fac (la care se mai adauga §i grclele datorii), sint obligati sa product tot mai mult in fiecare an;

- este vorba apoi, atunci cind automatizarea nu e posibila, de vechile metode ale muncii normatc, ale lucrului la domiciliu, ale a§a-numitului sweating systenr, ele se intilnesc in confectii, acolo unde lucrcaza mai ales femei, imigranji recen{i sau chiar aflaji intr-o situate ilegala (mexicani la Los Angeles, turci la Paris);

- este vorba, totodata, de tratamentul inegal, care permite unei mari intreprinderi ce tine la imaginea sa de marea sa impuna о scadere a preturilor practicate de un mic intreprinzator, obligindu-1 pe acesta din urma sa ceara randamente sporite de la propriii sai lucrStori... §i de la cei pe care ii utilizeaza ca interimari;


- este verba, nu mai putin, de utilizarea unor noi echipamente, avind о mai mare capacitate, о mai mare viteza operational^, beneficiind de progresele automatizarii §i modificind, in cele din urma, natura muncii (mai putin efort fizic §i contact direct cu materia prima; mai multa tensiune nervoasa, monotonie... §i responsabilitate In cazul unei erori) — a$a cum se intimpia in metalurgie, industriile chimica §i textila;

- pretutindeni unde fusesera prea putin aplicate, mai alestn Europa §i Japonia, ?i de fiecare data cind acest Iucru poate fi remediat, se pun Tn practicS procedeele de-acum "clasice" ale organiz3rii muncii: taylorism, fordism, sisteme de salarii care sa stimuleze productivitatea (tn Franta, in 1973, 6,5% dintre muncitori lucreazS la banda);

- pentru о mai buna rentabilizare a echipamentelor din ce in ce mai costisitoare, se trece tot mai mult la munca in ture, care permite sa se produca timp de paisprezece, saisprezece sau douSzeci §i patru de ore pe zi; acest sistem, limitat in Franta de dinainte dc rSzboi la sectoarele in care tehnologia impunea activitatea In foe continuu, se dezvolta tn mod deosebit tnceptnd din 1957: proporjia muncitorilor care lucreaz* in ture ajunge de la 14% tn 1957 la 31% tn 1974;

- in sfir§it, este vorba de intensificarea muncii tn birouri, tn bSnci §i case de asigurSri, tn oficiile po§tale etc.; progresele mccanografiei, apoi introducerea informaticii ?i a computerului permit §i aici cre§terea ritmurilor de lucru.

Cre§terea productivitatii din anii 1950-1960 a fost obtinuta, a§adar, printr-un proces foarte diversificat de constrtngere la о munca supli-mentara pe baza unui important efort de acumulare, permi{tnd folosirea celor mai modeme echipamente. In unele cazuri, este vorba de prelungirea duratei lucrului, cu sau f3ra intensificarea lui (agricultori, camionagii, muncilori la domiciliu); in alte cazuri, este vorba mai ales de intensificarea muncii (munca la banda, taylorism, salarii in funcjie de randament); in alte cazuri, desubutilizare/intensificare a lucrului; in sfir§it, in alte cazuri, de degradarea condijiilor de viaja (munca de noapte, munca tn lure, 3 x 8 sau 4 x 8)... cu toate combina{iilc posibile.

Vreme de doua decenii, acest efort a fost - pe ansamblu - acceptat: in Europa §i in Japonia, de catre о generatie de lucratori care trecusera prin razboi §i cunoscusera privatiunile distrugerile pricinuite de acesta, intructt li se oferea acum, о data cu о putere de cumparare cresctnda, accesul la "societatea deconsum" §i la "consumul de masa" pe care State-le Unite le cunoscusera in perioada interbelica; iar in Statele Unite, pentru ca nu se putea alege decit intre о represiune tot mai "energica" §i accesul (pe datorie) la un consum in continuare imbunatatit.

Dar s3-i ascultam pe muncitorii americani... Phil Stallings, sudor la Ford:


N u m 3 mi§c de la locul meu, о suprafafS de un mctru, un metru §i jumStatc , toata noaptea . Ne opr im n u m a i atunci cind se opre§te banda. Se executS c a m treizeci $i douS de operati i la о bucata, adica la о masinS. — Patruzeci

opt de ma§ini pe or3, opt ore pe zi. Treizcci §i d o u a ori patruzeci $i opt ori opt. Calculatf- Atita fac cu (...). Zgomotul es te ingrozitor . !i dai d r u m u l §i te treze§ti ей sar о m u l t i m c de sclntei (l§i arata bratele). Asta с о arsura; sint plin d c arsuri. Iar d c z g o m o t n-ai c u m sS scapi. Injuri $i Ii dai b i t a i e mai departe . Daca e§ti mindru, e bine sH-\i Ia§i mindria acas3. Eu a m colec j ia m e a de t imbre ' .

Hobart Foote, depanator Ia Ford:

Phil Sta l l ings a a juns sa urasc3 uzina. Eu nu. C o m p a n i a es te cea c a r e imi p u n e о pi ine pe mas3. Pot s3 imi hrSnesc familia $i nu e put in lucru, cu cei doi copii mari pe c a r e ii am. Plus ratele pe care le piat im pentru doua ma§ini . Eu sint plStit la patruzcci de o r e pc saptamina de nici nu mai §liu c ind. pentru asta muncesc (...). Mai trag incS tre isprezece ani §i s -au facut treizeci. C ind о sa ies la pensie, о s3 am о grSdinS a m e a . U n d e v a in s u d . О s3 m 3 mai due la pescuit, la vinStoare. . . О sS pr ivesc c u m rdsare soare le §i c u m apune. О sa a m la ce mS gindi3 .

Gary Bryner, responsabil sindical la General Motors:

Tatai meu lucra ca maistru intr-o uzina. Treaba lui era sa-i fac3 pe oameni s3 m u n c e a s c S . S -a I5sat d c asta §i a intrat intr-o oteiarie, la piese. Acolo, tot c u m §tia el: cu cit munce§ti mai mult , cu atit sco j i mai multi bani (...). Nu era prea moale pentru sindicat . FI era munci tor §i se afla acolo ca s3 ci§tige о leaf* (...). Eu a m fost maistru vreo $asc, $apte saptamini , dupa care mi-am dat seama c3 nu-mi c o n v e n e a (...). M - a m angajat pc post d c contro lor la d e p a n a r e (...). Era о m u n c a m o n o t o n d , pl ic t icoasa . Eu c o n t r o l a m , nu s t r ingeam §uruburi . O p t ore acolo era un tip, iar d u p a el v e n e a un altul care fiScea acela§i lucru f i r S oprirc , toata ziua, toata saptamina , tot anul . Ani intregi. Cind te ginde§ti la asta, iti zici cS trebuie facut ccva . O a m e n i i sint ni§te a n i m a l e aparte. Ei se pot adapta 3 .

§i Mike Lefevre, ojelar:

Cui sa-i bagi p u m n u l in gura? N u po{i bSga p u m n u l in g u r a unui sistem 4 .

Mereu mai mult. Mereu mai repedc. F5ra oprire. Toata ziua. Toata saptamina. Tot anul. Ani intregi... Muncitorii beneficiazS de о parte a productiei suplimentare pe care au fost constrin§i sa о realizeze In aceasta

'Extras din cartea lui Studs Terkel. Working, Pantheon Books, 1972, trad fr. Gagner sa <route. Fayard, 1976, p 147, 151.

2Ibid., p. 153, 155. 'Ibid., p. 166.164 5i 165. 'Ibid., p. 30.


Tabelul nr. 37 NumSrul de ma$ini in circulatie in principalele JSri capitaliste

Statele Unite

Marea Britanie

Franca RFC Japonia

1. NumJrul total* 1947 30,7 1,9 1,5 0,2 0,03 1957 55,7 4,2 4,0 2,4 0,2 1975 106,8 14,2 15,3 17,9 17,2

2. NumSrul de inaîni la 1000 de locuitori in 1975 500 255 290 289 154

*tn milioane.

Surse: W.W. Roslow, Lcs P.tapcs de la crossance, p. 109-110 $i 202-203, §i INSEE, Annumre sMistique dc la France, 1979.

perioada. Salariul orar de persoanS create cu 7,9% in Japonia tntre 1955 §i 1975, cu 6% in RFC in anii cincizeci §i cu 2,8% pe an Tn Marea Britanie Tntre 1949 §i 1971, Tn timp ce, Tn Statele Unite, cre§terea salariului orar real era de 2,5% pe an Tntre 1948 §i 1970. In Franca, salariul s3ptamTnal real create in medie cu 4% pe an din 1949 pina in 1973, in vreme ce tn cele mai faste perioade anterioare (1870-1895 1920-1930) el crescuse in me-die cu 2% pe an5. Nivelul consumului create, structura consumului se modifica, iar achizi(ionarea de noi bunuri durabile, simboluri ale "societajii de consum", se generalizeaza.

Aceasta cre§tere economica se traduce prin sporirea constructiilor de locuinje §i printr-un nou impuls al urbanizarii; prin dezvoltarea retelei de §oscle $i autostrSzi; prin extinderea ie$irilor in week-end §i a marilor exoduri din perioada concediilor anuale; printr-o largire a cheltuielilor pentru sanatate; prin generalizarea recursului la credite nu numai pentru cumpararea unei locuinje, ci§i pentru achizijionarea de ma§ini§ide bunuri durabile. Dac3 acest plus cantitativ, aceasta cre§tere, este un lucru indis-cutabil, in schimb plusul calitativ, ameliorarea, nu e la fel de u$or de perce-put: ma§ina, de pilda, devine о necesitate pentru deplasarea la locul de munca §i, adeseori, о obligate impovaratoare; iar cheltuielile pentru des-tindere, vacanje §i sanatate devin §i ele necesare prin ritmul de viaja §i de munc3 mult mai susjinut...

Totu$i, inca о data, se raspinde^te convingerea c3, in sfir§it, a venit §i

ЧГсргетар, op. cit., t. Ill, p. 106 s.; J. H. Lorcn/.i §.a., op. cit., p. 205; Economic prospective internaHanale, nr. 2, aprilie 1980; "Specificitatea modelului german", SMislique et ttudes financiirvs, 1980, p. 9.


T a b e l u l nr. 38 R a s p i n d i r e a b u n u r i l o r d u r a b i l e in f a m i l i i l e de m u n c i t o r i §i f u n c t i o n a r i d in Franta*

m u n c i t o r i f u n c t i o n a r i

1954 1965 1975 1954 1965 1975

automobi l 8 , 0 " 4 7 , 0 73 ,6 1 8 , 0 " 53 ,3 71 ,4 te levizor 0,8 4 5 , 9 86,8 1 3 4 6 , 6 84,9 fr igider 3 ,3 56 ,4 91 ,3 9 ,9 6 7 , 6 92 ,0 ma$in3 de spaiat 8 ,5 4 4 , 0 77,1 6 ,7 43,2 75 ,0

Mn procente, d in famili i le respectivei categori i . " 1 9 5 3 .

Sursi: Cepremap. Approches de I'information: t'exemple frangais, t. Ill, p. 94.

vremea abundentei*'. Economist» tncearcS s3 a§eze aceasta dezvoltare intr-un model teoretic, fie potrivit opticii keynesiene, c5utind s3 transpuna intr-o anumita dinamica echilibrul dintre economisire §i investijie7, fie potrivit opticii neoclasice, sistematiztnd relatiile dintre produs §i factorii productive. Unii stabilesc cronologii sau extrapolSri9. Iar in vreme ce cifiva marxi§ti se obstineaza sa anunfe la fiecare §chiopatare conjuncturala des3vir§irea inexorabilei crize generale a capitalismului, toti ceilalti economi^ti conferentfaza intr-o lini§titoare euforie. Astfel, in 1971, P. Samuelson declarS: "Era postkeynesiand a gdsit mijloacele unei politici a monedei $i impozitului care s3 permits crearea acelei puteri de cumparare indispensabile evitarii marilor crize (...). Cu cuno§tintele noastre de ast3zi, §tim in mud cert cum s3 evit&m о recesiune cronica".

"Ideile lui Colin Clark (The Conditions of economic Progress. 1940, ed. a 2-a 1951. trad fr. 1960) au fost popularizate In Franja de J. Fourastie, Le Grand Espoir du XX' siicle, 1952; J .K. Calbraith, The affluent Society. 1959, trad fr. 1961; L. Erhard, line politique de t'abondance, 1962. trad. fr .1963.

7R.F. Marred deschisese aceasta calc in 1939, in Economic Journal, prin "An essay in dynamic theory", apoi. In 1948, prin Toward a dynamic Economy; W.Fcllner, Trends and Cycles in economic Activity. 1956; E.D. Domar. Essays in the Theory if economic Growth, 1957; N. Kaldor, "A model of economic growth", Economic Journal, decembrie 1957.

' R M . Solow. articolcle din Quartely Journal of Economics, 1957, $i Growth Theory: an Expo-sition. 1970. trad. fr. 1972;J. E. Meade, A neoclassical Theory of economic Growth, 1961.

•WAV. Rostow, 77ic Process of economic Growth, 1953; W.A. Lewis, Theory of economic Growth. 1955. trad. fr. 1963; WAV Rostow. The Stages of economic Growth, 1960. irad. fr. 1962; publicatH ale lui F Perroux 1SEA din anii 1950-1960.


3. О поий mare criza

Anii $aizeci: criza parea imposibila. Anii âptezeci: criza era in plina desfa§urare, cu tot cortegiul ei deconsecinte, imposibii de tinut sub control.

fncetinire a progresului economic, cre$tere a §omajului, accentuare a inflajiei, scadere a puterii de cumparare a muncitorilor; incertitudine, ingrijorare, angoas& latentd; ascensiune a dreptei in Europa §i in Statele Unite. Sentimentul unei mari amenintari, teama... Dupa primul razboi, care urma primei "Mari Depresiuni" economice, dupa al doilea razboi, care a fost gcnerat de "a doua mare criza mondiaia", nu cumva din aceasta a treia "mare criza" avea sa rezulte un al treilea mare razboi mondial?

Cum s-a ajuns aici? Este un lucru conditional de ins3§i logica dezvoltarii capitaliste: in

cadrul mi§c3rii de acumulare se dezvolta obstacolele care, la un moment dat, о vor face sa se poticneasca. Astfel, in prosperitatea anilor §aizcci existau deja germenii crizei din anii §aptezeci.

T a b e l u l nr. 3 9 Cre$tere , i n f l a t e $i $ o m a j in p r i n c i p a l e l e t^ri capi ta l i s te

S t a t e l e M a r e a Franta R F G J a p o n i a U n i t e Br i tan ie

rata cre§teri i a n u a l e a p r o d u s u l u i in tern brut * 1960-1970 3,8 2.8 5 ,6 4 ,7 11.2 1970-1973 4 ,7 4 ,3 5 ,6 3 ,9 8,1 1973-1978 2,4 0,9 2 ,9 2 ,0 3 ,7

i n d i c e l e p r e f u r i l o r l a c o n s u m * * 1973 114 128 120 119 124 1977 156 249 183 146 204

numiirul de § o m e r i * * * 1968 2,8 0 ,6 0 3 0,3 0 ,6 1973 4,3 0 ,6 0,4 0 ,3 0 ,7 1977 6.8 1.5 1,1 1.0 1.1 1979 6,2 1.3 1 .2 0,8 1.1

•FIB ca v o l u m . " B a z a 1970 = 100. ' " I n mil ioane.

Surse/ Econoniie prospective Internationale, nr. 1, ian. 1980; INSEE, Annuaire statistique de !a France, 1979; ONU, Annuaire statistique, 1978; BIT, Annuaire des stahstiques .lu travail, 1979.


In functie de indicatorii retinuti ;?i de metodele de calcul, pot арЗгеа unele decalaje. Dar pe ansamblu, in decursul anilor §aizeci, nivelul profitului din principalele t3ri capitaliste incepe s& descreascS. !n Ma-rea Britanie, el coboara de-a lungul intregului deceniu al §aptelea pina in 1975>ОО°-*-Ь.Ф j n Germania, el stagneaza, cu un u§or declin, incepind din 1960 $i scade din 1968-1969 pina in 1975<w"' b c); in Fran{a, el este in declin incepind cu 1968-1969 §i scade simtftor tntre 1973 §i 1975^0 *'b < <": in Statele Unite, el coboara Incepind din 1965-1966, pina in l974<l0 ' l^d>. Numai in Japonia el progreseaza de-a lungul anilor §aizeci, inregistrind unele reveniri, potrivit statisticilor, in 1970<10 b», 1971<,0-c> §i 1973(,0-*>.

Aceasta pentru ca, din punctul de vedere al capitalului, se erodeaza intr-adevSr atit c o n d y l e de producere a valorii §i plusvalorii, cit §i condi-tiile de realizare a lor.

Legat de sectorul productiei, se manifesta mai inlii о intensificare a mi§carilor muncitore§ti pentru marirea salariilor, conducind, de-a lungul acestei perioade, la о cre§tere neta a salariului real pentru toji lucratorii. Conform profundei intuitii pe care Ford о avusese cu citeva decenii mai inaite, sporirea puterii de cump3rare a salariatilor faciliteaza vinderea marfurilor din sectorul bunurilor de consum, sprijinind, astfel, procesul dezvoltarii economice. In anumite sectoare sau in anumite intreprinderi, aceasta are insa repercusiuni asupra impartirii valorii adaugate §i contribuie la scaderea rentabilitatii capitalului.

In ce prive§te productia efectiva, e vorba apoi de refuzul tot mai categoric pentru anumite forme de organizare a muncii: refuzul subuti-lizarii, al muncii "parcelate", repetitive: revolte impotriva "cadentelor infernale", impotriva ritmurilor de la banda care due la uzura psihica, generind caderi nervoase sau accidente. Organizatiile sindicale initiaz.3 о serie intreaga de greve, mai ales in industria automobilelor (la Renault, in Franja); totodata, se inregistreaza greve ale "gulerelor albe", salariajii din aceasta categorie revoltindu-se impotriva automatizarii, a subuti-lizSrii §i a cadentelor de lucru (in oficiile po§tale, band, case de asigurari). In Italia, de exemplu, se organizeaza о mi§care de supraveghere a cadentelor, in ateliere. De asemenea, apare un refuz al muncii: rata absen-tcismuluicre§te, peansamblulindustriei germane, de la 4% la 11% intre

,0Surse (fi indicatori utiiizati): a) Loisoau, Mazier, Winter, cita{i in R. Boycr §i J. Mistral, Accumulation, inflation, crises,

p. 241 (cxcedcnt brut de exploatare/stoc de capital brut la Snceput de perioadS); b) A G. Frank, citat in J.H. Lorenzi a., op. cit.. p. 193 (nivelul profitului brut); c) fcconouiie prospective Internationale, nr. 1, ianuarie 1980, p 78-79 (nivelul marjei brute

din sectorul manufacturer); d) £cono»iie prospective international, nr. 3, aprilie 1980, p. 74 §i 76 (rehabilitate inainte

de impozitare a capitalului fix; ansamblul s o c i e t y lor nonfinanciare); e) Cepremap, Approches de I'inflation: t'exemple franâis, t. Ill, p 364 s. (rentabilitateu

bruti economics).


1966 1972, iar in industriile minierS §i metalurgici din Fran(a de la 6,5% la 9,5%, intre 1964 §i 1973; la Renault, in Franca, ea ajunge de la 4% la 8,5% intre 1961 §i 1973, iar la Crysler, in Statele Unite, de la 7,6% la 9,7% intre 1970 §i 1975. Rotatia miinii de lucru (turn over), care depa$e§te 100% in sectorul topitoriei de la Fiat, in Italia, 40% la Ford, in Marea Britanie. §i 25% tot la Ford, dar in Statele Unite, cre§te intre 1966 §i 1972 de la 40% la 60% in opt dintre industriile prelucratoare americane. Dezinteres fata de munca, neatentie, defecte de fabricate: a§a cum explica Gary Bryner, sindicalist american, atunci cind intervin mono-tonia, plictiseala, oboseala, lucratorul ajunge sa-§i spunS: "«La naiba cu toata porc3ria asta!» (...) §i lasS sa treaca о ma§ina de pe banda. Daca ceva n-a fost bine sudat sau instalat, cineva о sa remedieze grejeala — eel putin a§a se sperS"M.

In sfir§it, dezvoltarea productiei de masa a antrenat agravarea poluarii; primii atin§i — agricultorii, pescarii, prietenii naturii, locuitorii — pro-testeaza, se organizeaza in diverse asociatii §i ob{in amplasarea a tot mai multe dispozitive impotriva poluarii; adeseori, muncitorii, temindu-se pentru Iocul lor de munca, sint neincrezatori sau ostili fata de ecologi§ti; alteori, ei realizeaza c3 sint primii care sufera de pe urma poluarii, obtinind in consecinta о imbunatatire a conditiilor de igiena §i de munca. in orice caz, toate acestea inseamna cheltuieli suplimentare pentru intreprinderi.

Or, aceste scaderi de randament, aceste sporiri ale costurilor au loc intr-un moment in care concurenja se inaspre$te, mai ales ca modelul consumist al anilor cincizeci-$aizeci se erodeaza §i el.

Marele val al r e c o n s t r u c t , apoi eel al construirii de noi locuinte se atenueaz3; achizi{iile de obiecte de uz caznic au sc3zut, ajungindu-se deja la о saturate a pietei. Desigur, dupa frigidere apar congelatoarele, iar dupa televizoarele alb-negru apar cele color, dar dotarile majoritatii caminelor atinsesera de-acum un anumit nivel.

In plus, diversele asociajii ale consumatorilor denunta acele produse care se uzeaza prea repede; sint tot mai numero§i cumparatorii atenti la calitatea §i la durata de viaja a produsului pe care il cumpara.

in acest stadiu, consumul ar putea fi relansat numai de о cre§tere masiva §i durabila a puterii de cumparare a paturilor celor mai defa-vorizate. Or, inegalitatea apare ca inerenta societa{ii capitaliste. in Sta-tele Unite, conform criteriilor administrate! americane, se inregistrau treizeci §i cinci de milioane de s3raci, adica о cincime din populatie; in Franta, in 1970, existau zece milioane de persoane care nu puteau sc3pa din cercul vicios al saradei, adica tot о cincime din totalul populajiei. In Statele Unite, in 1966, cei mai bogati 10% din populatie au ni§te venituri

"Citat dupi S. Tcrkd, op. cit., p. 169. Vezi, dc ascnwnca, A. Gor/. (ed.), Critique dc Ы division du travail; В Сопл», op. cit.; J H. Loren/.i л., op. cit


dc douazeci §i noua de ori mai mari decit veniturile celor mai s3raci 10% dintre cetafeni; in Franca, in acela§i an, proporfia respective este egaia cu optsprezece12, Astfel, dezvoltarea capitalists a economiei, care genereazS §i intretine aceasta inegalitate, se va impiedica din nou de ea.

tn toate marile tari capitaliste, tendinta de ansamblu este de majorare a costurilor. de saturare a piejelor §i de accentuare a competitiei. fapt ce explica scaderea rentabilitatii incepind cu anii §aizeci.

Ramin, bineinteles. pietele externe. Pentru fiecare capitalism national, accentuarea exportului ar trebui sa permita eel putin atenuarea saturatiei progresive a pietelor interne. Din 1967 pin3 in 1971, exporturile cresc cu о rata anuala de 9% pentru Statele Unite, 12% pentru Marea Britanie, 16% pentru Franta §i RFC, 23% pentru Japonia. In privinta industriilor mecanice §i metalurgice, cota exporturilor din cifra totaia de afaceri create, intre 1960 §i 1970, de la 18% la 25% pentru Franta, de la 31% la 37% pentru RFC, de la 41% la 76% pentru Italia, fn Franta, in perioada 1963-1973, partea productiei exportate ajunge de la 16% la 23% pentru ansamblul industriei §i de la 22% la 33% pentru industria diverselor echipamente". Altfel spus, concurenta dintre producatorii industriali ai fiecarei $ r i §i cei straini se intensifica, atit pe piete terte, cit §i pe piejele nationale. A$a apar plingerile producatorilor francezi de aparate electrocasnice impotriva italienilor, apoi impotriva japonezilor..., cele ale constructorilor de auto-mobile americani impotriva europenilor §i japonezilor, ale europenilor impotriva americanilor §i japonezilor. Buy american! Achetez frangais! Japonezii nu trebuie s-o mai spuna: ei cumpara produse japoneze.

Pentru a vinde, devine tot mai necesar sa fii prezent in tara respective; s3 realizezi acolo anumite montaje, daca nu chiar productii intregi. Astfel, incepe s3 capete amploare ceea ce pina atunci fusese numai о forma de exceptie a internationalizarii capitalului: implantarea de filiate sau preluarea controlului unor intreprinderi in str&in&tate. Din 1967 pina in 1971, rata anuala decre^tere a investitiilor externe este de8% pentru Marea Britanie, 10% pentru Statele Unite, 12% pentru Franta, 24,5% pentru RFC §i 32% pentru Japonia. In aceea§i perioada, capitalul investit in strainatate ajunge de la 108 la 165 de milioane de dolari (vezi tabelul nr. 40).

Dup3 cum se poate constata, marile grupuri americane, germane, elvetiene §i japoneze investesc cu precadere in celelalte tari capitaliste, in vrenie ce "vechile capitalisme" francez britanic pastreaza in continuare un procent important din posesiunile lor in Lumea a Treia. Daca ne referim la investitive in tarile dominate, Marea Britanie este prezenta pe toate

5IB. Rosier, Croissanceet Cnsescapitalistes;J.M. Chevalier. La Paurreteaux Etats-llnis; M Pixrudi, L"£cmomie et la Soatttfranâix de 1945 i> 1970; Credoc, les Intgalites en France.

'ЧГ.А. Michalet, Le Capitalisme mondial; C. Palloix, l.'lnternationalisation du capital; Indicaleurs du VII' Plan, aprilie 1980.


T a b e l u l nr. 40 Capi ta l i n v c s t i t §i f i l i a le in sh- i inState (pe t i r i l e de or ig ine )

(ari le de o r i g i n e a capi ta lur i lor

S ta te le M a r e a Fran{a R F C Elve j ia J a p o n i a U n i t e Br i tan ie

Repar t i t i a * p e f i r i l e d c or ig ine , d in v a l o a r e to ta l s a c a p i t a l u l u i invcs t i t in s t rS inState : 1967 1971

55 ,0 52 ,0

16 ,2 14.5

5,5 5 ,8

2,8 4,4

3 ,9 4,1

1.3 2 ,7

n u m i r u l de f i l i a l e in s trS inState , in 1969, pentru f i ecare f a r i de o r i g i n e 9 6 9 1 7 1 1 6 2 023 2 9 1 6 1 4 5 6 n p

rcpart i t ia* aces tor f i l i a l e d u p a locul lor d c i m p l a n t a r e : alte tari capital iste l u m c a a treia

74 ,7 25 ,3

68 ,2 31 ,6

59 ,7 40 ,3

82 ,2 17,8

85 ,7 14.4

n p n p

repart i t ia* pentru f i l i a l e l e din l u m c a a treia : Africa Asia Amer ica LatinS

8 ,3 18,8 72,8

40 .0 31 ,5 28 ,5

66 ,6 9,2

24 ,1

21,8 28 ,3 49 ,9

15.8 23 .9 60 ,3

* in proccntc . np: ncprccizat .

Surse: С.Л. Michalet, op. cit.. p. 30; С Palloix, dupi La France et le tiers-monJe, p. 92.

cele trei mari continente ale Lumii a Treia, in vreme ce Statele Unite, Elvetia §i RFG prefer^ America LatinS; iar Franta, Africa...

Simultan. bancile americane i§i intaresc prezenta tn strSinState, mai Intli In America Latina, iar apoi §i in Europa §i Asia. (Vezi tabelul nr. 41.)

Utilizarea de tehnologii mai performante §i de utilaje maicostisitoare, accentuarea competitiei, cercetarea cucerirea pietelor de desfacere externe, internationalizarea producfiei: toate aceste procese, strins legate intre ele, vor fi insojitedc о intensificarea concent rarilorde intreprinderi. In Statele Unite, acest al treilea marc val de conccntrSri — dupa eel din


T a b e l nr. 41 S u c u r s a l e l e b a n c a r e a m e r i c a n e din strainState

1 9 5 0 1 9 6 0 1969 1 9 7 5

Amer ica Lat ina 4 9 5 5 235 4 1 9 Teritorii S U A de peste ocean 12 22 38 -

Europa 15 19 103 166 Asia 19 23 77 125 Or icntul Mij lociu 0 4 6 1 7 Africa 0 1 1 5

total 95 124 460 732

Surse: H. Magdoff, op cit., p 72; C. Pallow, f&conomie mondiale capitaliste (...), t. II, p. 126 pentru 1975. O. Pastr£, I.a Stratfyie Internationale des gwupes financiers ivnirioiins, p. 280.

1897-1903 §i eel din anii 1920 - va apSrea tnc3 in cursul anilor cincizeci; la inceputul deceniului al §aptelea, se Inregistreaz3 in jur de о mie de fuzionSri pe an; cele mai mari о s u t a de soc ie ty controlau, in 1929, 44% din activelesocietaiilor industriale, iar in 1962,58% dinele. Enorme puteri financiare §i industriale americane doming acum productia §i comercia-lizarea petrolului (Standard Oil, Mobil, Texaco, Gulf), construcjia de au-tomobile (General Motors, Ford, Crysler), ecliipamentele electrice (General Electric, Western Electric), informatica (IBM), teletransmisiunile (ITT)...

In Franta, numSrul fuzionSrilor create dupS 1960 §i in special incepind cu 1963: opt sute cincizeci de fuziuni intre 1950 $i 1960, mai mult de douS mii intre 1961 §i 1971; iar la sfir$itul anilor 1970 au Ioc "mariajele" dintre Saint-Gobain §i Pont-a-Mousson, Pechiney fi Ugine Kuhlmann, Wendel $i Marine Firminy, BSN §i Gervais Danone, Empain §i Schneider, Mallet Neuflize Schlumberger, ca §i consolidarca color doua mari grupuri finan-ciare, Suez $i Paribas14. In RFG, concentrarea propriu-zisS este dublatS "de solida concentrare a puterilor In slnul consiliilor de administrate ale marilor band §i ale principalelor intreprinderi (...); astfel, in 1973, 35 de reprezentanti ai celor mai mari trei band detineau nu mai putin de 324 de mandate in consiliile de supraveghere din intreprinderile germane"15.

In Intreaga lume, avem de-a face cu puternice grupuri industriale §i financiare care se supravcgheazS, cocxista, se confrunta sau se aliaza.

"J.-M. Chevalier, op. cit.; P. Dockes, Llnternationule du capital; Allard. Bcaud, Bel Ion, Levy, Lienart, Dictionnaire des groupes industriels et financiers en France; B. Bcllon, Le Pouvoir financier ct llndustrie en France.

" "La specific № du module aDemand", SMistiques et fctudes financiare*, 1980.


4. Criza Sistemului Monet ar International (SMI) §i progresele Lumii a Treia

fn aceasta Iuptd a titanilor, grupurile americane dispun de un avantaj care falsified in bund mdsurd derularea jocului: moneda americand, dolarul, este de fapt moneda intregii lumi. Desigur, ceea ce fusese stabilit la Bretton Woods era in principiu un Gold Exchange Standard, un sistem al etalonului de schimb-aur, cu definirea fiecdrei monedc in raport cu aurul §i cu paritdfile de schimb fixe; dar ceea ce a functional in realitate, de-a lungul intregului deceniu al §aselea era un sistem de pldti bazat pe dolar §i in care toate monedelc se defineau prin raportare la acesta, el Insu§i fiind convertibil in aur §i, mai ales, "la fel de bun ca aurul", "as good as gold".

fntrucit dupd rdzboi, ca de altfel §i in anii cincizeci, ceea ce marcheazd relatiile economice $i monetare ale tdrilor capitaliste este "penuria de dolari", "foamea" de dolari. Din 1946 pind in 1955, excedcntul balantci de pldti curente americane este de 38 de miliarde de dolari (intregul stoc de aur al lumii fiind, in 1951, de 34 de miliarde de dolari, dintre care 24 de miliarde sint detinute de Statele Unite...). Din acel moment, "ajutorul american" este necesar atit pentru reconstructia §i relansarea activitdtii economice a partenerilor Statelor Unite, cit §i pentru mentinerea exporturilor americane; din 1945 pind in 1952, acest ajutor se cifreazd la 38 de miliarde de dolari (26,5 nerambursabile §i 11,5 sub formd de imprumuturi; 33,5 ca ajutor economic §i 4,5 ca ajutor militar), dintre care 29 pentru Europa §i 7 pentru tdrile din Asia §i din Pacific.

Pe mdsurd insd ce economiile principalelor tari capitaliste se refac §i se modernizeaza, schimburile lor comerciale i§i reci§tigd amploarea, monedele lor se afirmd, conturile lor se imbunatdtesc, iar ponderea lor in raport cu cea a Statelor Unite incepe sd creasca. Cota Statelor Unite din ansamblul productiei lumii capitaliste scade de la $apte zecimi in 1950, la mai putin de doua treimi la inceputul anilor 1960 §i la mai putin de jumatate la inceputul anilor 1970; in acela§i timp, cota lor din totalul schimburilor "occidentale" coboara de la jumatate la о treime, apoi la un sfert. Pe ansamblu, economia americana beneficiaza in exterior de doua atuuri majore:

- excedentul sau comcrcial (mai mult de 70 de miliarde de dolari pentru perioada 1950-1970);

- veniturile nete aduse de posesiunile sale in strainatate (aproximativ 36 de miliarde de dolari din 1950 pina in 1970)'6.

La aceasta se adauga faptul ca dolarul este moneda intregii lumi, ceea ce ii permite oricdrui investitor SUA, oricarui comerciant SUA, oric3rui speculator de bursa SUA sa dispuna de mijloacele de a face achizitii oriun-de in lume, fara alte frine in afara celor instituite de autoritdtile monetare

I S T O R I A C A P I T A L . I S M U L U I DE LA 1 5 0 0 P l N A tN 2 0 0 0 257

§i bancarc americane. Profesorul James Tobin recunoa§te cu multa franchefe acest lucru in fata unei comisii a Congresului din 1963:

E ptecut sa ai о lada cu bani in propria ograda. iar Gold Exchange Standard ne-a acordat acest privilegiu. ca d e altfel §i Africii de S u d . De zece ani tncoacc am putut sa ne pcrmi tem dcficitc in balan(a noastre de pl3{i, Intruclt t i t lurile noas t re de creanta sint acceptate in general ca moneda 1 1 .

Iar secretarul de stat in sectorul Finantelor. C.D. Dillon:

Noi ob{ inem un real bencf ic iu din faptul c3 ne -am putut f inanta dcf ic i t c lc с resc ind poscs iuni le ex terne in dolari . Aceasta nu s-ar fi int implat dac.1 do laru l nu ar fi fost о m o n e d a de rezerva, daca noi nu am fi fost b a n c b c r u l mondia l (...). La pr imul deficit , ar fi trebuit, intr-un fel sau altul . sa ne echi l ibram contur i le (...). Cineva insa trebuia si f ie bancherul lumii §i sa furnizeze accs te lichiditdti supl imcntare . Rolul accsta lc-a revenit Statelor Unite , §i p e buna dreptate , intrucit noi s ln tem tara cea mai puternica din p u n c t d e v e d c r e f inanciar §i avem cea mai puternica m o n e d a " .

In anii §aizeci, intr-adevSr, sumele americane dirijate inspre exterior cintaresc tot mai greu: cheltuieli guvemamentale, cheltuieli militare (mai ales prin investitive crescinde in razboiul din Vietnam, care se ridica la aproximativ 35 de miliarde de dolari intre 1961 §i 1970), ajutoare economice §i militare acordate regimurilor pe care Statele Unite au hotSrit sa le susjina (56 de miliarde de dolari din 1957 pina in 1967). In plus, excedentul comercial se subtiaza la sfir§itul anilor §aizeci (o data cu accentuarea concurentei internationale), inregistrindu-se, pentru prima oara din 1935, deficituri comerciale: 2,7 miliarde de dolari in 1971,6,9 miliarde de dolari

'*Pentru perioada 1950-1970, se pot stabili urmatoarele cifre (in miliarde de dolari):

clcmcntc care afocteazJ contu-

total rile Statelor Unite

- investitii SUA realizate In Str3in5tate: 115 • piatite la ie$irea capitalurilor din Statele Unite (42) ( - 4 2 ) • finantate prin autofinanfare sau imprumutun locale (73) - venituri din investitii realizate in strdinatate: 90 • repatriate in Statele Unite (63) (+ 63) • rcinvestite pe loc (27) - redevente pentru liccnte 15 (•15) - vcnitul net total adus de posesiunile din strtinatate (+36)

M. Beaud. В Bcllon. P. Francois, Lire le capitalisme, p 176; C. Goux, dupA Critique de I'econotnie politique. nr. 2, Monde diplomatique, martie 1973.

"Citat dupA H Magdoff, op. cit.. p. 100-101. "Citat dupa H Magdoff. op. at., p. 101.


Stocul de aur al Statelor Unite*

Posesiuni in $ in afara teritoriului Statelor Unite

1955 22 12 1960 18 19 1965 15 25 1968 11 32 1972 10 82

*!n miliarde de dolari, dupa H. Magdoff, op. cit., p. 104; S. Amin, op cit., p. 461; Beaud §.a., op. cit., p. 177.

in 1972. Astfel, posesiunile (avutiile) in dolari din strainatate apar ca "umflate", determinind unele guverne sa prefere convertirea lor in aur (un caz spectaculos este eel al guvernului generalului De Gaulle). Se asista atunci la о dubla mi?care, soldata in final cu о criza a dolarului:

- cre§terea avutiilor in dolari ale partenerilor Statelor Unite; - scSdcrea stocului de aur ameriean. Inca din 1960, avu(iile in dolari din afara Statelor Unite depa§esc stocul

de aur ameriean; ele sint de trei ori mai mari decit acesta in 1968 §i de opt ori in 1972. Bancile europene, dejinind acum dolari, deschid credite in aceasta moneda (masa de "euro-dolari" apropiindu-se, la finele lui 1971, de о suta de miliarde). Statele Unite suspenda convertibilitatea dolarului la 15 august 1971; Washingtonul ii coboara cursul cu 8% fata de aur in decembrie 1971, sc3zindu-i valoarea inca о data in 1973, fapt ce permite ameliorarea situatiei industriilor americane fata de concurentele lor europene §i japoneze. Q t a vreme a fost puternic, dolarul era un mijloc de dominare; sc3zindu-i cursul, el favorizeazacompetitia comerciaia. Cu atit mai mult cu cit preturile americane — care cre§teau foarte putin la inceputul anilor §aizeci (cam cu 2% pe an pina in 1965) — urea mult mai repede (cu aproximativ 5%) de-acum incolo.

Petrolul insa, §i mai ales eel din Orientul Mijlociu, este piatit in dolari, la preturi fixate ele in dolari. Devalorizarea, apoi coborirea cursului dolarului sporesc nelini§tea oligarhiilor din tarile producatoare, ce i§i vad smulse bogatiile propriului lor subsol, iar avutiile sporind intr-o moneda care, brusc, nu mai pare sa fie "la fel de buna ca aurul". La un nivel mai profund, se contureaza tendinta de trecere intr-o noua etapa din indelungata lupta pentru controlul resurselor nationale §i pentru о impartire mai favorabila a valorii pe care ele о inglobeaza. Sa amintim numai citeva date:

1938: nationalizarea petrolului mexican; boicotarea de catre societatile americane.


1948: Imp&rtirea 50/50 a beneficiilor de catre guvernul venezuelean; rdstumarea acestuia printr-o loviturS dc stat.

1951: nationalizarea pctrolului iranian dc catre guvernul Mossadegh; boicotarea petrolului iranian, apoi cSderea guvcrnului Mossadegh.

Anii '50: tarile producdtoare obîn treptat impSrtirea 50/50 a beneficiilor.

1960: crearea OPEC (organizafia tarilor produc5toare §i exportatoare de petrol).

Anii '60: crearea companiilor nafionale (Venezuela, Kuweit, Arabia Saudita, Algeria — in 1963, imediat dupa ci§tigarea independentei —, Irak, Libia).

1970: Siria, blocind reteaua Tapline, impiedicS evacuarea unei p3rti a petrolului din Arabia Saudita; Libia i§i reduce livrarile §i impune о m&rire a taxelor...

In octombrie 1973, cind izbucne§te al patrulea razboi israeliano-arab, dccizia de reducere a Iivrarilor §i de cre§tere a pretului petrolului este §i ea о forma de presiune pentru reducerea avantajelor imperialismului. In plus, scumpirea din 1973 a petrolului permite in buna masura compcn-sarea scaderii pretului sau relativ: la inceputul anilor 1970, in schimbul unui baril de petrol nu se puteau importa decit doua treimi din ceea ce se importa in 194919.

In mod paradoxal insa, exista, in acest moment, о convergenta intre interesele societatilor americane §i cele ale tarilor producatoare de petrol. Societatile petroliere americane sint interesate in cre§terea pretului la petrol, pe de о parte fiindca ele incep sa exploateze zacaminte din ce in ce mai costisitoare (cele din Alaska sau de pe fundul marilor), iar pe de alta parte, fiindca sint pe cale de a se transforma in societal energetice §i fiindca e nevoie de о neta cre§tere a pretului energiei clasice ca s3 se asigure rentabilitatea noilor forme de encrgic (nucleara, in special). Industr ia l americani sint la rindul lor intcresati dc aceasta scumpire: ei se aprovi-zioneaza in propor{ie dc 80% cu petrol brut american la trei dolari barilul..., in vreme ce europenii §i japonezii se aprovizioneaza in p r o p o s e de 100% cu petrol brut cumparat la doi dolari barilul; adaugindu-se devalorizarii dolarului, cre§terea pretului petrolului din lumea intreaga va contribui §i ea la imbunatatirea situatiei industria§ilor americani fata de concurentii lor din Europa §i Japonia.

Ajadar, in mod indirect, cre§terea pretului petrolului Int3re§te pozitia Statelor Unite fata de principalii s3i concurenti capitalist. Dar. In primul

" M . Beaud. B. Bcllon P. Francois, op. at.; J.-M. Chevalier. Le Nouvel Enjeu petroher. Ve/.i, de asemenea, S Amin, L'Accumulalion i lechelle mondialc S. Amin, A Faire, M. Hussein. C . Massiah. Li Crise de iimptrialisme; Y. Fitt. A. Fahri, J.-P. Vigier. 1л Cnse de iwipfrmlisme et hi Troisiime Guerre mondiate.


rind, ea duce la sporirea considerabila a sumelor incasate din exporturi de catre tarile producdtoare de petrol.

Statele capitaliste au reacfionat in mod diferit, in func{ie de raporturilc de fortf sociale §i de situatiile politice specifice. RFC a decis sa depa§easc5 rapid efectelescumpirii petrolului: tactica a fost una destul de dura, soldata cu о cre§tere brusca a §omajului, cu о presiune energica asupra puterii de cumparare a oamenilor §i cu sute de mii de lucratori straini trimi§i inapoi in virile lor de origine; dar marirea prejurilor a pastrat о anumita mo-derate , marea germana a r&mas solida, iar balanfa comerciala a redevenit in foarte scurt timp pozitivS. in schimb, in Franta, in Italia, in Marea Britanie (ultima beneficiind, totu§i, de existenta unor resurse petroliere proprii), adoptarea unei anumite strategii a fost mult aminata, iar presiunile exercitate asupra puterii de cumparare a muncitorilor au luat, in mare masura, forma inflatici §i a §omajului.

Cei care credcau ca vor "recupera" scumpirea petrolului printr-o cre§-tere ulterioara a prcjurilor la produselc industriale au avut de sufcrit pierderi importante: intre 1974 §i 1978, prejul petrolului a urmat indea-proape preturile industriale, iar in 1978-1979, el a c3patat un nou avans substantial fata de acestea10. Cre§terea pretului petrolului $i aurului; dere-glarea sistemului monetar international, care conduce la adoptarea ratelor de schimb flotante; slabirea dolarului, a carui principals forta rezida in faptul c3 nici о alta moneda nu este in m3sura sa i§i asume rolul de moneda mondialS; galopul "creatiei" monetare, fiecare mare banca multinationals fiind capabilS sS acorde credite in diferite devize §i s3 contribuie, astfel, la impunerea acestor monede la scara mondiaia1'; specula tiile interna (ionale; inflatiilc nationale §i cea mondiaia; intreprinderi ori sectoare prinse in virtejul crizei; §omaj, nelini§te, teama pentru viitor...

in esenta, scenariul crizei poate fi rezumat astfel: 1. Epuizarea schemelor de acumulare din anii 1950-1960 in toate tarile

capitaliste (saturarea piefelor §i rezistenta opus3 de oamenii muncii), plus scaderea rentabilitatii, in cursul anilor 1960.

2. Cautarea acerba a debu$eelor externe; sporirea exporturilor §i a investitiilor in strainatate; accentuarea concurentei intercapitaliste.

3. Acumularea cheltuielilor suportate de imperialismul SUA; desta-bilizarea dolarului $i a sistemului monetar international; criza dolarului, о data cu suprimarea raportarii sale la etalonul-aur (1971).

4. Riposta americana in fata concurentilor europeni §i japonezi, prin

"Pretul petrolului a ajuns dc la doi dolari pc baril tn 1973, la zece dolari in 1974. treisprezece la sfirîlul lui 1978 trcizcci in 1980.

: , ln vreme ce dolarii aflatf in circulate In Statele Unite (bancnote $i depozite bancare) au ajurw de la 220 de miliarde In 1970 la 360 de miliarde In 1979, avutiile in dolari in bAncile din afara Statelor Unite au crescut de la 100 de miliarde in 1970 la 66U de miliarde in 1979.


scaderea cursului dolarului (1971 §i 1973) §i cre$terea pretului petrolului. 5. in diiiamica deschisS prin procesul de decolonizare de dupa razboi,

incercarea reujita a tarilor petroliere de a objinc о mai buna impartire a valorii produse (1973).

6. Tentative de remediere a efectclor acestei scumpiri, fie prin reciclarea capitalurilor din tarile petroliere. fie prin cre§terea prejurilor industriale; indexarea moderate (1974-1978), apoi cre§terea putemica a prejurilor la produsele petroliere (1979-1980).

7. Solicitarea dc catre celelalte tari ale Lumii a Treia a unei "noi ordini cconomice internationale"; §i, mai ales, vointa Lumii a Treia de a se indus-trializa..., ceea ce love§te in interesele anumitor sectoare industriale din tarile capitaliste dezvoltate.

Astfel, criza in cauz3 rezulta deopotriva din: - contradicjiile interne proprii proceselor capitaliste de acumulare, cu

specificitajile lor in cadrul diferitelor capitalistic naîonale22; - competitia §i rivalitatile care opun principalele tari capitaliste dezvol-

tate (2, 3, 4); - opozijiile de interese, sau chiar antagonismele, intre ansamblul tarilor

capitaliste dezvoltate — fiecare Jara intr-un mod specific, potrivit propriei istorii propriilor resurse — §i ansamblul tarilor din Lumea a Treia — tari producatoare de petrol, tari producatoare de alte materii prime, tari in curs de industrializare, tari prezentind un interes strategic... (5,6, 7).

iniantuirea acestor contradict» multiple §i neincetata lor interactiune sint cele care vor conferi gravitatea deosebita a crizei de care vorbim.

Noi le mutaf i i ale capi ta l ismului 2 3

[In 1980], nimic nu ii impiedica pe unii sa spere ca, dintr-o criza a capitalismului, se va na§te socialismul; iar pentru cei care nu recunosc о implinire a socialismului in situafia — a§a cum se prezenta ea — a tarilor unde exista stapinirea in comun asupra mijloacelor de productie §i planificarea centralizata, о asemenea persp>ectiva obliga la reluarea in profunzime a reflecjiei asupra socialismului2-1. Este oare compatibila о rata importanta a acumularii cu mersul catre socialism? Cine va hotari nivelul ei §i cine se va insarcina sa о realizeze? Cum s-ar putea sc3pa de atitudinile — vechi de cind lumea — de supunere, dependenta, teama? Cum s-ar putea evita perpetuarea sau reconstituirea domina{iei unei clase asupra alteia? Sint probleme care se pun in moduri diferite, potrivit istoriei.

"Vezi p. 161 187. "Pagimle carc urmeazJi au fost sense in 1979-1980: c d e citeva preciz^ri intre I J au fost

adûgatc in 1999, pentru facilitarea locturn : 'Vezi M Beaud, Le Socialisms b ftyrrutv de Hiisloire


naturii, situatiei fiecSrei forma|iuni sociale naîonale. Nimic nu ii impiedicS pe unii sS creadS ей aceasta crizS aflatS in plinS

desfS§urare nu va conduce la lucruri incS §i mai dramatice: la tiranii absolutiste moderne, la inmuljirea conflictelor armate, dacS nu chiar la un al treilea razboi mondial, cu riscul de distrugere totala a planetei.

Cei mai probabil este ca prin aceastS criza, ca §i prin celelalte pe care le-a cunoscut, capitalismul sa inregistreze о serie de mutajii profunde, dar §i de noi progrese. Semnele unui astfel de viitor sint deja prezente: in cadrul evolu(iilor in curs se pot distinge liniile sale de forja, ca §i zonele de incertitudine.

1. Estul §i Vestul

Sa incepem printr-o certitudine care... conduce la citeva interogatii majore.

[La sfir§itul anilor 1970], lumea tinde din ce in ce mai mult sa se imparts In douS tabere: tabSra capitalists §i tabSra colectivistS; cu douS supraputeri, Statele Unite §i URSS; cu douS grupuri de puteri intermediare $i alte douS grupuri de tari slab dezvoltate §i dominate.

Incepind cu al §aselea deceniu, tabSra aflatS In expansiune este cea colectivista; daca in Europa frontiera pare sa fi rSmas cea stability la Ialta, URSSg3se$te de-acum inainte solide puncte de sprijin in Asia, in Orientul Mijlociu, in Africa chiar in America LatinS; pentru a-§i extinde influenza, ea dispunc dc trei atuuri:

- reala voinja, in tSrile dominate de imperialismul occidental, dc a sc3pa dc aceasta dominate §i aspirafia lor la independent nationals;

- о forma de acumularc care a fost testata in (Srile slab dezvoltate; colectivismul de stat;

- о formS de organizare politics (stat, partid, organ iza{ii de masS) §i de mobilizare ideologies (larga utilizare a temelor socialiste), testata la rindul ei.

In fata acestei expansiuni, Statele Unite au tnceput sS se sprijine, mai ales in America LatinS §i In Asia, pe rcgimuri dictatorial unde puterea se afia In mlinile unor oligarhii restrinse, susjinute de armata, pe regimuri politiene§ti care nu czita sS rccurga la teroare, tortura §i crimS. State putcmicc, a§adar, InsS care se pot dovedi, la un moment dat, dc о extrema fragilitate, a§a cum s-a intimplat cu regimul lui Shah in Iran sau cu dictatura clanului Somoza in Nicaragua.

Dincolo de aceste citeva observatii, apar о serie intreaga de intrebari; oare, pe perioada crizei, tabara colectivista va continua sS progreseze? Nu cumva, in anumite tSri, arc sa intimpine $i ea dificultati, impunindu-se о interventie militara directs, ca in 1980, in Afganistan? Vor izbucni din nou rSzboaie "locale"? Vor fi tSri sau grupuri de tari care sa reziste vreme


indelungata neinrolate In nici una dintre cele doua tabere — §i, daca da, ce mijloace ar avea ele pentru a face fa^ unei "eventuale noi impSrtiri a lumii"? Cad nu vor ajunge oare, URSS §i Statele Unite, la un moment in care о noua lalta mondiaia sa li se para preferabila — о data ce s-a realizat unechilibru "acceptabil" pentru ambele parti - in locul prelungirii acestei neintrerupte confruntari?

Alte incertitudini: rela{iile dintre cele doua tabere vor fi §i mai tensio-nate — ducind, in diferite regiuni, la confruntari militare — sau mai degraba se vor destinde — permitind о dezvoltare a schimburilor comer-ciale §i tehnologice? intr-un fel, tabara colcctivista, cu imensele sale nevoi de utilare ? i de consum, poate constitui о enorma pia# de desfacere pentru marile grupuri industriale occidentalc25. Dar, cu tehnologia pe care a im-prumutat-o de la acestea §i cu о clasa muncitoare piatitS sub nivelul practicat in Vest, ea poate fi §i un concurent redutabil, a§a cum incepe deja sa se vada pe piaja occidentaia de automobile

Pina la urma doua mari intrebari r3min deschise §i... decisive: - se va extinde о tabara in detrimentul celeilalte? - intre cele douS tabere, tendinta principaia va fi inspre confruntare

sau inspre dezvoltarea schimburilor? De rSspunsurile la aceste intrebari va depinde modul de articulare a

celor doua mari sisteme de productie, capitalist §i colectivist de stat. Dar raspunsurile la aceste intrebari depind ele inse§i de felul in care va a rata istoria urmatoarelor decenii si de relatiile care se vor stabili intre aceste doua popoare, aceste doua natiuni, aceste doua sisteme sociale, aceste doua supraputeri, URSS §i Statele Unite.

2. Farimifarea Lumii a Treia

In perioada de prosperitate, dezvoltarea economica din tarile industrializate antrenase "dezvoltarea subdezvoltarii" in tarile domina-te36. In timpul crizei, disparitatile, inegalitatile au devenit tot mai accen-tuate la scara intregii lumi, indusiv in interiorul Lumii a Treia.

in primul rind, s-a creat о prapastie intre tarile exportatoare de petrol cu о populatie restrinsa §i ansamblul celorlalte tari ale Lumii a Treia; profitind de "criza petrolului", aceste tari petroliere au obtinut un nou

*Textul a lost redactat, evident, tn 1979-1980. T S r l l c colectiviste de stat nu absorbeau decit 3% in 1960 §i 4% tn 1977 din marfunle

exportate dc ansamblul ^riior capitaliste dezvoltate; in schimb, acestea din urm3 absorbeau. in 1976, 14% din exporturile de bunuri manufacturate ale tarilor colectiviste de stat (Banca Mondiaia. Rapport fur le dtivloppancnt dan? le nionde, 1979. p. 163,165). Iar in 1980 datoriile blocului colcctivist fa{3 do tarile capitaliste se ridici la 78 de miliarde de dolari

» A . G Frank. Capital isme et Sous-Dei'eloppement en Amcrique La tine, 1968, Le Dcveloppe mentdu saus-dcivlopfKinent, 1970; S. Amin, {.'Accumulation a IVdtelle mondiale, 1970.


T a b e l u l nr. 42 C r e $ t e r e si produc|ie: inegal i ta t i intre m a r i l e z o n e a le l u m i i

P1B rata de P N B * cota g r u p u l u i cre^tere pe cap de de U r i a n u a l a locui tor in l u m e * *

1960 -1976 1 9 7 6 1976

populat ie p r o d u s exportur i brut de bunuri

§i servicii

tSri e x p o r t a t o a r e 9,5 6 691 0 ,3 1.1 5 ,7 de petrol

alte tari din 5 ,7 538 52,2 15 ,3 22,6 L u m e a a Tre ia

tari capital iste 4 , 3 " * 6 4 1 4 16,2 6 4 , 6 6 3 , 9 dezvol tate

tari co lect iv is tc 5 ,0*** 1 0 6 1 31,3 19 ,0 7,8 de stat

*In dolari S U A . " i n proccntc . ' " P e r i o a d a 1960-1977.

Sursil Banc.» Mondiaia, Rapport aur le tUwloppfiiterit dans If monde, 1979, p. 4 , 1 4 , 1 6 §i 144-145.

partaj al valorii otyinute de pe urma "mSrfii" lor, astSzi strategice, deve-nind, intr-un fel. "noii bogati" ai planetei: venitul lor mediu pe cap de locuitor il depS§e§te acum pe eel din tarile industrializate; oligarhiile aflate aici la putere acumuleazS averi fabuloase; pe ansamblu, populatiile profits de pe urma acestor bog&tii, iar statele respective utilizeazS lucrStori emigrati din tSrile vecine sau din Europa.

InegalitStile sint enorme: locuitorii tarilor capitaliste dezvoltate §i ai tarilor producatoare de petrol (16,5% din populate globului) dispun de doua treimi din productia mondiaia, in vreme ce JSrile Lumii a Treia (mai mult de jumatate din рорикфа planetei) nu au decit 15%; iar in interiorul acesteia, tSrile sarace din Africa §i Asia (aproape 30% din popula(ia mondiaia) nu dispun decit de 2,4% din produsul mondial, constituind practic о "alta lume", supusS mizeriei, foametei §i unei rate a mortalitajii covir§itoare. Este vorba de о inegalitate la nivel planetar, deja vizibila in datele statistice, dar care devine inca mai pronunfatS prin inegalitatile nationale.

intre tarile cele mai bogate ?i cele mai sarace apar — in sudul Europei, America Latina, Africa §i Asia — tari sau grupuri de tari unde venitul mediu incepe sS creascS.


Tabelul nr. 43 Cre§tere $i producjie. InegaliiAti in slnul Lumii a Treia

PIB: rata PNB* Cota grupului cre§terii pe cap de }Дг1 in anuale de locuitor lu me**

1965 I

1974 I

1976 1976 1

1974 1

1977 populate produsul exporturi de brut bunuri §i

servicii

|irl expoitatoare de petrol (9,5)*** 6 691 0,3 1,1 5,7

|3ri cu venituri mici, din: Africa 4,1 2,4 157 3,8 0,3 0,5 Asia 3,9 5,5 158 25,5 2,1 1.4 tlri cu venituri "intermediare" Africa subsaharianS 5,9 1,6 523 4,6 1.5 2,9 America LatinS §i Antile 6,5 4,0 1948 3,0 3,2 3,4 Asia de Est $i Pacificul 8,3 8,0 671 4,0 1.4 4,3 Europa de Sud 6,9 4,0 1948 3,0 3,2 3,4 Orientul Mijloci u §i Africa de Nord 7,0 7,5 989 3,5 1,8 4.4

*ln dolari SUA. "In procente. "•Perioada 1960-1976.

SursH: Banca Mondial , rap. cit., p 12 14.

Explica{ia rezidS Intr-un nou val de industrializare care capStS aici о amploare cresdndS.

La sflr§itul secolului al XlX-lea §i Inceputul secolului al XX-lea, industrializarea capitalists cuprindea In principal Europa §i America de Nord. intre 1914 §i 1945, ea se accentueazS aici, In vreme ce In Rusia sint inaugurate noile metode ale colectivismului de stat; apoi ea se extinde in Europa mediteraneanS, Australia §i America LatinS. Incepind cu 1950, industrializarea progrcseazS prin metodele colectivismului de stat in Europa de Est §i China, iar sub forma capitalists de acumulare, in sudul Europei §i America LatinS. DupS Incheierea decolonizSrii, apar noi zone de industrializare — capitaliste sau colectiviste — in Asia de Est §i de


T a b e l u l nr. 44 Cre$terea product ie i a Iocur i lor de munc«1 din industr ie , in l u m e "

L u m e * * U R S S Si t i r i

co lec t iv is te e u r o p e n e

Tar i capi ta l i s te e u r o p e n e

Amer ica de

Nord

A m e r i c a Lat ina

O r i e n t a l M i j l o c i u ,

As ia de Est $i d c S u d - E s t

product ia i n d u s t r i a l s 1960 1977

5 2 142

4 2 174

6 0 122

62 129

54 151

51 170

locur i le de m u n c £ din i n d u s t r i e 1960 1977

79 112

7 2 112

92 97

8 7 102

7 3 1 3 9 * "

73 1 3 8 ' "

•Indicc b a z 3 : 1 0 0 - 1970. * *F3r i Albania . Mongol ia , China, V ie tnam §i C o r e e a d e Nord. — C i f r e din 1976

Sural: Annuaire statistique de I'OMU, 1978.

Sud-Est, in jurul bazinului mediteranean §i in citeve |dri din Africa. Industrializarea acestor t iri continuS sau chiarse accentueazd pc parcursul crizei din anii '70.

Intrucit unui dintre aspectele acestei crize consta in realocarea indus-triilor la scara mondiaia.

Din 1970 pina in 1977, ratele anuale medii de cre$tere din industrie sint deosebit de ridicate in tarile din Asia de Est §i de Sud-Est: Coreea de Sud (17%), Indonezia (13%), China nationalista (12%), Tailanda (10%), Filipine, Singapore §i Malaezia (9%), I long Kong (7%). Fire$te, ratele de cre§tere ridicate trebuie intelese la justa lor proporjie, tinindu-se cont de baza de pornire slaba. Iar, pe de alta parte, se §tie ca aceste cre$teri eco-nomice se datoreaza in buna mSsura implantarilor sau patronajului marilor grupuri industriale occidentale §i... japoneze. Totu$i: noi burghezii, noi "tehno-birocratii" se formeazS aici, iar о data cu ele noi clase munci-toare; uneori, poate fi vorba de state totalitare sau dictatorial: chiar §i ele vor trebui sa tina cont, insa, de raporturile de forta, iar raporturile de forta sociale nu sint niciodata fixate definitiv.

in aceea§i perioada (1970-1977), о cre«.tere industriala important^ se inregistreaza §i in citeva tari din America latina: Republica Dominicans (14%), Ecuator (13%), Brazilia (11%), Paraguay (8%), Guatemala. Nicaragua §i Salvador (7%), Mexic (6%). Zona oprimata de dominafia


americanS, {Sri bogate deja in revolutii, in mi§c3ri tarane^ti §i muncitore$ti. in cuceriri populare §i tresariri ale democratiei... Continent purtator de atitea promisiuni, dar chinuit, covir$it. rascolit, mai ales in ultimul timp, de nenumarate represiuni singeroase... Tari pline de sperante. dar §i de doliu...

Tot intre 1970 §i 1977 se inregistreaza о rata insemnata a cre§terii in-dustriale in citeva tari din Africa (Nigeria, 10%; Coasta de Filde?, 8%), din Africa de Nord (Tunisia, 9%; Maroc, 8%; Algeria, 6%), din Orientul Mijlociu (Irak, 12%; Siria, 11%) §i din Europa mediteraneana (Jugoslavia §i Turcia, 9%). Rata cre§tcrii industriale, care fusese de 13% pe an in Iran, din 1960 pina in 1970, coboara la 3% intre 1970 §i 1977; la fel, rata de 9% inregistrata in Grecia, Spania §i Portugalia in anii 1960, scade la 5% dupa 1970.

Astfel, din punctul de vedere al conducatorilor Occidentului capitalist, nu este deloc lipsit de impor tant faptul ca aceste evolutii $i, deci, criza au dus la fisurarea, daca nu chiar la "fracturarea" Lumii a Treia. Exista de-acum tari "alaturate" , prin regimul lor. taberei capitaliste. {Sri "alaturate" taberei colectiviste, §i cele care incearca — expresia este deja invechita — sa r3mina "nealiniate". Exista diferente culturale §i religioase care acum cintaresc mai greu decit frontul comun ce se crea odinioara impotriva coloni§tilor a colonizarii, In general. Din punct de vedere economic, exista in aceasta perioada;

- tari producatoare dc petrol; - tari producatoarc de minereuri; - tari cc apar in calitate de gazde primitoare pentru grupurile indus-

triale occidentale; - tari care intra intr-o a doua etapa a industrializ&rii lor; - I3ri care abia incep procesul de industrializare; - tari agricole sarace din Asia §i Africa. in plus, exista — §i aceasta diversificare este transversaia in raport cu

cea precedents — о foarte mare varietate de regimuri politice §i de aliante de clasa care fiinteazS in aceste tari:

- dominatia unei oligarhii traditionale. sprijinite de catre armata; - dictatura militara (In cadrul cSreia relatiile pot fi mai bune sau mai

rele cu diversele fractiuni ale claselor InstSrite); - dominatia unei "tehno-birocratii" de stat, sprijinite de catre armata; - alianta dintre о "tehno-birocratie" de stat §i, dc pilda, mica burghezie,

о parte a tarSnimii sau burghezia nou constituita; - regim populist (cu tenta progresista, religioasa...). Iar in fiecare dintre aceste cazuri, tipurilc de relatii stabilite cu tarile

capitaliste sau punctele de sprijin pe care ele le pot gasi aici sint, la rindul lor, de о extrema diversitate...


3. Un centrti multipolar?

Rivaiitatea dintre principalele \&ri capitaliste a contribuit §i ea, intr-o anumita m3sura, la declan§area crizei din 1970: concurenta internationals ce se exacerbeaza о data cu saturarea progresiva a pietelor na(ionale; accentul pus pe exporturi §i investitii In strainatate — de multe ori reciproce: refuzul pozitiei de lider absolut pe care Statele Unite §i-o asumasera dupa razboi; zdruncinarea unui sistem monetar international bazat pe dolar...

Nici о tara insa nu se gr3be§te sa preia $tafeta, intrucit nici una nu dispune de puterea necesara. Europa, fragmentata cum este, nu poate constitui о adevSrata putere, $i nici nu va putea sa fie atita vreme cit ramine divizata prin partajul hotarit la Ialta. Japonia i$i modereaza ambitiile, multumindu-se, pentru moment, cu spatiul asiatic — la fel cum Statele Unite se rezumau, dupa 1918, la tarile din cele doua Americi. Singurul rival al Statelor Unite este URSS; ambitia sa, astazi, consta In a restringe, In a zdruncina sfera de influenta americana.

Astfel, tabara capitalista este sortita sa ramina dominata de catre Sta-tele Unite; insa Washingtonul a trebuit sa faca о serie intreaga de concesii celorlalte puteri capitaliste, acceptind anumite compromisuri: recunos-cindu-le ni§te "zone de influenta aparte" (chiar daca nu exclusive) In lume; acceptind (din realism sau din slabiciune?) ca fiecare sa dispuna de о mai larga autonomie In definirea propriilor pozitii, in special fata de URSS; instituind treptat un sistem monetar in cadrul caruia fiecare moneda for-te sa poata fi recunoscuta §i apreciata mai bine.

in contrapartida, Statele Unite l§i gdsesc printre tarile capitaliste industrializate puncte de sprijin, "relee" sau aliati. Astfel, prin IBM-Franta, IBM este prezent in numeroase tari din Africa §i America Latina; in 1975, banciie americane nu detineau in mod direct decit cinci filiale §i sucursale in Africa, dar cinci sute prin propriile lor filiale europene. Grupul financiar ameriean Morgan este legat in multe feluri de grupul financiar francez Suez, iar filiala sa britanicS Morgan Grenfeld $i Suez au creat impreuna filiale in Hong Kong §i Singapore27. Astfel. in sectorul bancar $i industrial se ajunge la un sistem ierarhizat, care, mai ales prin relatiile la nivel de state, functioneaza deja In sectorul politic §i militar. Este vorba de о ierarhie supia, multiforma, dinamica, structurata pe patru niveluri principale:

*Allard, Beaud, Bollon. tjJvy. l.ienart. op. cit.; O. Pastrc. op. cit


1. I M P E R I A L I S M D O M I N A N T STATELE UNITE

2. I M P E R I A L I S M E - R E L E U MAREA-BRITANIE FRANTA ALTELE

RFG JAPONIA

3. T A R I - P U N C T E D E S P R I I I N

- pentru Statele Unite - pentru fiecare impcrialism-releu

(in jurul Mediteranei) (in Orientul Apropiat) (in Africa) (in Asia)

(in America IâtinS)

4 . A l t e f 5 r i

(in jurul Mediteranei) (in Orientul Apropiat) (in Africa) (in Asia) (in America LatinS)

Apartenenta la "corpul" imperialismelor-releu implies nu numai о putere economics suficientS (deopotrivS bancarS, industrials, comercialS), ci §i о capacitate - de presiune interventie — politics §i militarS; influenza ideologies sau culturalS, prestigiul $tiin|ific §i tehnic pot fi, la rindul lor, apreciabile.

Apartenenta la acest "corp" nu este niciodatS definitiva. Important unei tSri depinde de raportul de forte, iar acesta se poate schimba oricind. Aici se aflS §i о mizS a crizei. Fiecare dintre capitalismele dezvoltate, dacS vrea sS rSminS in grupul dominant, trebuie sS nu se lasc dcp3§it in interiorul ansamblului, iar in unele domenii chiar s3 о ia inainte. Rcspon-sabilii particulari §i publici ai fiecSrui capitalism national urmeazS, a$adar, sS aibS in vedere:

- "girarea" regresiunii activitStilor considerate nerentabile... sau care nu sint necesare;

- mentinerea $i modernizarea poten(ialului agricol, ce va constitui un element al raportului de forte In urmStoarele decenii;

- modernizarea §i adaptarea industriilor din a doua generate la noile lor perspective (vitezS de "croazierS" in tSrile dezvoltate, progrese impor-tante In tSrile in curs dc industrializare), atit in privinta bunurilor dc consum, cit §i a echipamentelor;

- angajarea in bune conditii a dezvoltSrii industriilor din a treia gene-rate , ele fiind la baza noii forme de acumulare. pe cale de a se institui.


Din perspective claselor conducStoare din tarile imperialiste, conditia principals este restructurarea activitStilor productive in vederea unei competitivitSti sporite, a§adar inchiderca anumitor intreprinderi §i lichi-darea totals sau parfialS a unor sectoare productive; aceasta inseamna implicit о presiune crescindS asupra lumii muncii, pentru reci§tigarea de cStre intreprinderi a propriei rentabilitSti: inflatia, ?omajul pot fi, atunci, mijloace ale pomenitei rentabilizSri (deci nu semne ale eêcului politicii duse, ci chiar mSrci ale acestei politici); mijloace similare sint §i multiplele eforturi pentru limitarea cre^terilor salariale §i, in general, pentru repu-nerea in discufie sau restringerea avantajelor ci§tigate de oamenii muncii: securitate socialS, servicii publice, sector nationalizat, dreptul la grevS §i drepturile sindicale, mai ales in Anglia d-nei Thatcher §i in Franta pre?e-dintelui Giscard d'Estaing; la un nivel §i mai profund, se pot observa eforturile neincetate ale patronatelor pentru fSrimitarea acestei lumi a muncii, fie prin dezvoltarea unor forme de angajare precare (contracte cu duratS determinate, muncS la normS partialS, interimat, subutilizare, muncS la domiciliu), fie zdruncinind ceea ce s-ar putea considera drept "cuceriri unificatoare" (salariu minim. sSptSmlnS normals de patruzeci de ore, indeinnizaîe de $omaj garantatS...). Prin aceste mijloace se frineazS treptat scSderea pSrîi veniturilor peintreprindere din valoarea adSugatS nationals24; se refac cele mai buneconditii de profit pentru intreprinderile cele mai performante30; in fine, se creeazS un context favorabil punerii in mi§care a unui model dc acumulare nou.

?Tonderca relative a "excedentelor brute de exploatare" in % din masa de remunerate a satariajilor

Statele Marea Franta RFC Japonia Unite Britanie

1960 37.0 36,2 71,0 66.9 100,3 1965 40,0 33,2 61,2 53,6 79.5 1972 30,2 30,6 56,9 43.8 73,0 1978 28,2 24,8 41,3 40,5 49,9

Sursii: dupa Comptes natwnaux des pays de I'OCDE (1950-1978), vol. 1, OCDE. 1980.

" I n 1979. saptesprezece grupuri industriale $i energetice au rcalizat profituri declarate a fi mai mari de un miliard de dolari: unsprczece grupuri petroliere In fruntc cu Royal Dutch Shell (6,7 mil iarde) §i Exxon (4,3): $ase grupuri industriale: ATT (5,7) in telecomunicatii: IBM (3,0) tn informatics; General Motors (2.9) Ford (1,2) in c o n s t r u c t de automobile; General Electric (1.4) in utilajc electrice; Kodak (1,0) tn industria fotograficS. Dintre cele unsprezece grupuri petroliere. $apte sint americane, la fel ca toate cele $ase grupuri industriale (U Monde, 19 iulie 1980).


4. Uti nou model de acutnulare

incepind cu 1980 puteau fi deja percepute principalcle componente ale acestui nou model de acumulare:

- noi industrii-vector; - noi mutatii in procesul muncii; - о schimbare scnsibilS a modului de viaJS care va relansa un "nou

consum de masS"; - о diversificare crescindS a formelor de mobilizarc a muncitorilor. Noile industrii-vector privesc: - noile forme de energie (nuclearS, solar3...) §i noile tehnologii per-

mittnd economisirea energiei consumate in transporturi. productie, locuinje;

- noile tehnici de fabricare a materialelor. a diverselor substante §i elemente (biochimie§i bioindustrie, noi sinteze...);

- aplicatiile electronicii (informatics, teletransmisii sau, ca sS folosiin termenii la mods pe atunci: telematics, tehnotronicS).

Electronica, mai ales, pare cS va provoca importante schimbSri in proccsul de productie, in organizarca muncii, in viaja de zi cu zi §i in privinta consumului. Dc stSpinirea ei par sS depind3 in mare mSsurS nivelul cercetSrii, eficacitatea productiei §i, prin urmare, locul fiecSrei jSri in "ierarhia internationals".

О datS cu aceste noi tehnologii, §i in special cu teletransmisiile §i electro-nica, procesul direct de productie, procesul muncii vor fi profund transfor-mate in industrie, desigur, dar §i in cadrul birourilor, oficiilor po§tale, bSncilor, in sistemul cducativ §i de sSnState, in agriculturS... Intr-adevSr, de-acum inainte devin tot mai posibile:

- stocarea informatiilor necesare §i accesul la ele; - teletransmisia informatiilor, solicitSrilor, comenzilor, imaginilor; - tratarea problemelor complexe, care presupun un numSr considcrabil

de informatii, reguli §i parteneri; - dirijarea sistemelor productive complexe §i coordonarea lor simultanS

in spatiu, intre ele, ca in funcjie de ordinele clientilor sau de stocuri... Franta se afla intr-o clarS intirziere fajS de Statele Unite §i Japonia.

Astfel. de la patru mii de roboji industriali citi existau in lume in 1975, se ajunge la aproape zece mii in 1979, dintre care trei mii in Statele Unite, mai multe mii in Japonia (estimarea variazS in functie de modul in care sint definiti)... §i о sutS cincizeci In Franta31. Aceste majinSrii sint utilizate deja de mai multi ani in industria automobilelor. Astfel, la General Motors:

"M.-P. Savy, teza sa de maslerat la Facultatca de Economic Politick de la Universitatca Paris VIII.


T a b e l u l nr. 45 P r o d u c t i i l e i n d u s t r i a l e din pr ima, a doua $i a treia g e n e r a t e , in Franta

p r i m a g e n e r a t e

c l r b u n e otel brut l inii de c a l e p r o d u s p r o d u s feratS in b u m b a c

f o l o s i n t S (mi l ioane de t) (mi l ioane de t) (mii d e k m ) (mii d e t)

1950 52,5 8 ,6 41 ,3 293' 1965 54 ,0 19,6 37 ,8a 2 6 7 " / 2 5 0 J * 1978 22,4 22,8 34 ,5b 161-

a d o u a g e n e r a t e

a l u m i n i u e lec t r ic i ta te petrol a u t o m o b i l e p r o d u s p r o d u s j c o n s u m a t f a b r i c a t e

(mil ioane d e t) (mil ioane d c k W h ) (mil ioane d c t) (mii)

1950 6 0 3 3 0 0 0 8 ,4 3 5 8 1972 504 163 574 99,3 3 017 1978 5 5 0 202 5 5 5 105,0 3 507

a treia g e n e r a t e

a n s a m b l u r i e lectr ic i ta te caiatori parcul e lec t r i ce si de o r i g i n e t ransportat i d e e l e c t r o n i c e nucIearS p e ca lea c o m p u t e r e

( indicc (mil ioane aerului* la 1 ianuar ic bazS: 1 9 4 9 = 100) de k W h ) (mil ioane) (mii)

1940 55 - 0,1 1950 1 0 7 - 1.2 1960 3 1 0 130 3 .9 1964 0 ,8 1972 881 13 7 8 0 16,7 1968 3 ,4 1978 1 260 1 7 0 5 1 23 ,3 1978 23,8

a. 1966. b. 1 9 7 7 . c . B u m b a c ut i l izat in industr ie . d. P r o d u c t i a d c fire. c . Dc compani i l e nat ionalc .

Sural: В Rosier, Of>. cit., p. 16 §i INSEE, Annuaire statistique dc la France, 1979, 1968 1951.

Cind au introdus unimate lc , s co tcam [la b a n d s ] §aizeci [dc ma§ini] p c orS. Cit ai clipi, am ajuns la о sutS. Un unimat este un robot d e sudarc . S c a m S n S cu un tintar T r c c c dc la u n punct de sudurS la altul, apoi dS d r u m u l ma§inii §i s c rc t ragc a§tept ind-o pc urmStoarea . Poate suda pinS la о sutS z e c c pc orS. Nu obose$te niciodatS. nu se revol ts niciodatS j i niciodatS nu l ipse$tc


de la locul de muncA. Bineintcles, nici nu-§i cumpArA ma§inA. C M p a r e s5 nu i n j e l e a g a acest l u c r u " .

О date cu robot», orice munca repetitive - atit de atacate prin grevclc mi§c3rii sindicale din anii §aizeci — §i, fn general, munca la bandA pot fi inlocuite in decursul urmetorilor douazeci de ani. Iar asta mai ales acolo undecostul fortei de munca sau atitudinea muncitorilor, prin neadaptarea sau nerentabilitatea lor, о impun cu necesitate: in alte zone ale lumii se vor dezvolta totu§i In continuare sistemul taylorist de organizare a muncii §i benzile de productie... in plus, robotizarea va fi eel mai adesca realizate doar intr-un sector al liniei productive: in amontc sau in aval vor persista sau se vor extinde posturile de munca necalificate.

Multumite informaticii, telecomunicatiilor, automatizerii marilor linii productive, se poate dezvolta munca in "turc autonome" sau "ateliere autonome" — numitede unii "autogirate". Acolo unde robotii industriali vor fi inapti sau prea costisitori, muncitorii unui atelier se vor putea orga-niza in mod autonom... cu conditia se respecte obiectivele, normele, ordinele ce le vor fi transmise de cetre computer: in unele cazuri, ei vor putea discuta sau emite obiectii..., dar probabil ce masa de in formal disponibile §i combinarea regulilor nu le vor lesa decit о foarte mica "marje de libertate".

In plus — dupe cum avertizeaze psihosociologii care s-au aplecat asupra noilor perspective astfel deschise — indivizii, dar §i echipele vor intra intr-un regim concurential.

O r g a n i z a r e a autoritare bazate pe relati i le d e la super ior la inferior trebuie sa dispara (...). In noul model , nici un individ nu va depinde de un superior. El i§i va n e g o c i a , in d e p l i n a l ibertatc , a d e z i u n e a la о s t r u c t u r e intr-o c o n t i n u e mi$care , tesuta din relati i le rec iproce d i n t r e el §i cei cu care opcreaza sch imbur i de bunuri §i servicii (...). О structure nonautoritarA impl ica ex is tenta unci concuren{e interne (...). F iecare individ va avea, astfel, о si tuatie similard cu cea a unui proprietar c e i§i administreazA pro-pria I n t r e p r i n d e r c " .

Totodate se vor dezvolta noi forme ale activitAtilor de prelucrare par-Jiaie (o date cu transmiterea de ordine §i informatii tehnice de cetre computerul "clientului dominant"); noi forme dc atelicre dispersate, de ateliere sAte$ti§i de munce la domiciliu (deja aplicate in Franta, cu angajajii de la "Informatii" telefonice). in unitetile productive grupate, se va putea dezvolta un orar flexibil, computerul pcrmijind trasarea regulilor (deci

,гСаг)- Briyner. citat dupa S. Terkel. op. at.. p. 167. "J .W. Forrester, citat dc D. Pignon j i J. Qucrzola, dupi Critique de lu division du traimil,

Seuil, 1973, p. 158.


T a b e l u l nr. 4 6 P r e v i z i u n i asupra e v o l u f i e i parcului de e c h i p a m e n t e a u t o m a t i z a t e in Franta, d in 1978-1980 p i n * in 1985

Apl icaf i i 1978 1980 1985

Ma$ini unelte cu 4 500 5 8 0 0 10 000 c o m a n d i numeric^

roboti 150 3 0 0 0

a u t o m a t e p r o g r a m a b i l e 700 10 -20 000

m i n i c o m p u t e r e pentru 1 0 0 0 5 - 1 0 0 0 0 scri i mari (pare 1977)

automatizar i 2 5 0 0 automat izarc d c proces (parcul c o m p u t c r c l o r cvasitotaia

d c proccs)

conccpt i c asistata aprox. 100 3 -400 pe c o m p u t e r s isteme 1

cit irc §i tratare 10 С Т А 54 С Т А a d o c u m e n t e l o r 23 ccnt re C C P general izare

te lecopiere 5 0 0 0 25 000 85 000

m a j i n i de scris 10 000 18 000 70 000 cu m e m o r i e

tcrminale : 80 000 1 1 2 0 0 0 239 000 • " p u n c t c d e v i n z a r c " 800 1 1 5 0 14 700 • glii§ec 9 0 0 0 13 200 26 000

t c rmina le conecta te 47 400fc 106 000 205 000 la reteaua PTT: • bSnci §i f inantc 21 100 35 700 55 900 • s e m c i i / b i r o u r i 6 2 0 0 23 400 62 600

a. CifrS pentru 1983. b. CifrS din 1976.

Surrf ) -H Lorenzi §.a.. op. cit., p. 377

marja mai mare sau mai mici a alegerii), coordonarea §i efectuarea controa-lelor.

О data cu aceste noi tehnologii, cu aceasta nou3 organizare a muncii, incep sa se dezvolte un nou mod de viaja §i noi forme ale consumului de masa.

Exista cre$e unde copiii sint supravegheati electronic (Japonia); apar tot mai multe §coli unde fiecare copil are in fata, in loc de о tabla un pupitru de lemn, un ecran ?i о tastatura pentru interogarea computerului (Japonia §i Statele Unite); a fost conceputa §i realizata о "casS electronica"


S C H E M A XVI

lerarhia imperialists §i circulatia national-mondialS a valorii in ani i 1 70

IMP H-R1AMSM IX)MIN USA

A N T

IMPERlAUSMB-RKLfcU

A u s t r a l i a N o n a Zoe landS

TARI • PVNCTE 1)6 SPRIJ IN • .,, It. f

tn A m e r i c a tn Afr ica .

1/ T '

j ( X - I Sf-'T \i i AI 1 i i

41 Д 1 J 1

'Л7\ A V У

1 petrol n d 4

U n a l le le Europa India. . . L a l i n l , Brasi l ia . Egipt. . . m c d i t c r a n c a n A , » petrol iere

TARI t>OMINATE

НГопгифе social* ni|iunaU (cu rfcr а p r o d u c t s material*: agnculturl я Industrie^ Pentru a se limpUHca reprczcnta tea, r l u e l e x x l a l c nu au (ok (igurale (л tc raporta la «che-mclo prcccdmt*)

Aparalut dc Йя1 national

^ Aparatul capitaiulul financiar

C C : d a t a ronducltoiu*

Aparatul capttalului Industrial

Aparatul capitaiulul Industrial doinlnat tn prin-; >t <ipal de capiialunl« *tr Alne

li« portul de capitaluri tmprumuluri, afutoarc 4 ^ Л Rvivcmamentaie*...

У Circulatia national!/mondial* a valuril produw (artt prin coirxrtul d* mjr fur i ccnurtul Invl-/.IbiMor, d t «I prin r»patrkTM benrffcliloc, fix »Am!nt« de doblnzJ «I d l v i A n d * n c . ) '

* Ptntru nit JtuJflujuri, nu au fivl iniialt A if) pumlele [лчu I'l* ft ммгг, fnlrru^d rrfe*, inulncdtilil fi itnti, ли pxvh fi "тт*ш*!я ff^ftf fPV*»1.


ce l$i treze§te locatarul dimineaja (dupa ce i-a pregStit acestuia cafeaua §i plinea prajita), care controIeazS automat nivelul proviziilor, Inc3lze§te mtncarea, r3spunde Ia tclefon, Inregistreaza emisiunile preferate dc la televizor; lot ea ii "supravegheazS" §i ii descurajeazS pc vizitatorii nea§-teptati sau nedoriji (Statele Unite). Se experimenteazS apoi un sistem de programarc individuals a "traseului urban optim", In mSsurS a permite fiecSrui conducator auto care §i-a indicat destinajia sS-§i programeze itinerarul §i ghidarca mancvrelor necesare — inscrierea pc banda din dreapta, Intoarcerca la dreapta, Incetinirea — (Japonia); in curind, un "Inger pSzitor" electronic va sfStui ôferul (atenjie, mi§cSri prca bru§te, viteza prea mare etc.). Citeva firme americane IncearcS sa puna la punct un sistem electronic §i de tracjiune caresS permits intrarea individuals a vehiculclor pe autostrada; acestea ar forma un fel de "trenuri automobi-le", fiecare vehicul nepornindu-§i motorul decit la ie§irea de pe auto-strada...

Jocurilc electronice sc Inmuljcsc §ise diversifies. Primul ziar pc ecran a fost experimental in Statele Unite; electronica §i telctransmisiilc vor Iransforma In profunzime modurile de acces la diversele informatii: numere de telefon, mersul trenurilor, starea timpului, turism, noutSti cotidiene (generale sau despecialitate), date $liintificc$i tehnice, cataloage de vln/Sri prin corespondents... §i chiar mesaje pcrsonale.

fncepe sS se facS simtitS, a§adar, о profundS schimbarc a modului de viatS, antrenfnd о cre$tere progresivS a cererii dc produse electronice:

- Innoirea stocului de bunuri tradijionale fabricate de industriile din a doua generate (automobil, telefon, combinS muzicalS delnaltS fidelitate, televizoare...);

- dcsfacerea de noi bunuri (sisteme de supraveghere §i de comandS la distantS, terminale individuale cu ecrane dc vizualizare, computere per-sonale...).

Noi tehnologii, nouS organizare a muncii, noi consumuri §i noi moduri de via{S. Ne putem a§teptaca aceasta sS anlreneze instituirca unui control permanent al fiecSrui lucrStor, pregStirea, munca §i destinderea acestuia ajunglnd sS fie sistematic analizate §i programate. Evolutia cea mai probabilS (in 1980] pare sS stea Intr-o exlremS diversificare a modurilor de mobilizare a lucrStorilor, Inregistilndu-se:

- la un pol, straturi ?i catcgorii perfect integrate, aflate in largul lor in universul programelor, al tastaturilor, al ccranclor, vocilor sintctice §i robot ilor;

- la celSlalt pol, grupuri §i pSturi care, respingind о asemenea lume, vor ajunge la о marginalizare totals;

- iar Intre cei doi poll, §i legate in principiu de polul dominant, sc vor perpetua modurile traditionale de mobilizare a muncii: munca la domi-ciliu, me§te§ugSrit puncte de lucru dependente, mici Intreprinderi dc

1 S T O R I Л C A P I T A L I S M U L U I D Ii LA 1 5 0 0 P l N A I N 2 0 0 0 277

prelucrSri parfiale, noi forme de muncS normatS, de muncS interimarS, temporal , contractual^.

DacS nc gin dim ca, prin grupurile industriale §i financiare multina-tionale, acest sistem va functiona pe toate cele cinci continente, la cele patru niveluri ale ierarhiei imperialiste §i in mai mult de о suta de tari (fiecare avind propria legislate, traditii §i raporturi de forte diferite), ne dam seama ca vom avea dc-a face cu о intreagS paleta de situa|ii, diversi-ficate inclusiv prin specificitajile nafionale, culturale, religioase: un capitalism multiplu §i unic, diformM§i coerent, diversificat structural...

5. Un sistem national/mondial diversificat $i ierarhizat

in 1962, J.F. Kennedy. spunea: "Ajutorul acordat strainilor este о me-toda prin care Statele Unite i§i menfin о pozifie de influents §i de control asupra lumii intregi, susjinfnd un mare numSr de jari care, in caz contrar, s-ar prSbu§i definitiv ori s-ar alinia blocului comunist"35. Esenfialul a fost spus. Sprijin economic §i militar, ajutoarc umanitare, imprumuturi rambursabile sau nu, investitii industriale sau comerciale, schimburi dc mSrfuri, prezenta cultural §i militarS: iata tot atitea legaturi care, intre-{esindu-se, intarcsc relatia de dependents. Lor li se adaugS cele care au ca initiator sau ca intcrmediar tSrile imperialiste secundare §i punctele de sprijin continental.

Un asemenea sistem tmpiedicS in primul rind orientarea prea multor tari insprc tabSra colcctivistS.constituind totodatS unextraordinar sistem dc drcnare a valorii produse la scarS mondiaia.

AceastS drcnare se efectueazS intr-un mod ce poate fi perceput §i mSsu-rat prin veniturile aduse de investitiile realizate in strSinState. Astfel, intre 1970 1976, grupurile industriale §i financiare americane au fScut investitii in valoare de 67 de miliarde de dolari (dintre care 27 de miliarde au ie?it din Statele Unite), obfinind de pe urma lor, in aceea§i perioadS, venituri de 99 de miliarde de dolari (dintre care 42 au fost reutilizate in afara granijelor americane, iar 57 au fost repatriate in Statele Unite): ceea ce tnseamnS un excedent de 32 de miliarde pentru aceste grupuri, iar pentru conturile externe americane un ci§tig net de 30 de miliarde46.

Drenajul respectiv se efectueazS in primul rind prin plata datoriilor externe §i a dobtnzilor aferente. Indatorarea tarilor dominate a devenit, intr-adevSr, masivS in perioada din jurul anilor '70, constituind о nouS "inlSntuire", о nouS formS de dependents. Datoriile JSrilor in curs de dez-voltare au ajuns de la 40 de miliarde de dolari in 1965 la 70 dc miliarde in

MK Vergopoulos, le Capitalisme diffonne, 1974. «Citat dupa H. Magdoff, op. cit., p. 110. vCifrv' oferitc de Survey ofCurrent Business, dupa S Latoudtc, Critique de Ibnperiahsnie, p. 209.


Tabelu l nr. 47 Datorii le tarilor dominate

tari cu tari cu pe ansamblu "venituri "venituri

mici" m e d i i "

datorii in curs pe termen lung §i mediu*

1965' 38 ' 11 ' 27 ' 1970 68 17 51 1977 260 49 211

(prev. 1985) (740) (124) (616)

ratio al achitSrii datoriilor in % din exporturile de bunuri $i servicii

1970 - 1 3 " 10,2 1977 11,8 9,6b 13,5* 11,8

(prev. 1985) (18,1) (11,6)" (17,0)' (18,3)

•In miliarde de dolari. * ' Estimare. a. Cifrele din 1965 nu sint obtinutc din acelca§i scrii ca §i cifrclc pentru ceilalti ani, dar diferentele de marimc rSmin semnificative. b. TSri din Africa, c. TSri din Asia.

Surse: Fitt, Fahri et Vigier, op. cit., p. 83; Banca Mondiaia. Rapport sur le d£veloppement dans le monde, 1979, p. 11 ?i 34.

1970 §i la 260 de miliarde in 1977; in 1985, se prevcde c3 ele vor atinge 740 de miliarde de dolari.

Totalul lor reprezinta de patru, cinci ori rezervele de schimb ale tarilor cu venituri slabe; de doua ori, doua ori §i jumatate rezervele de schimb ale jarilor cu venituri medii. Tran§ele anuale pentru onorarea datoriilor externe reprezinta in medie a zecea parte din veniturile totale objinute de pe urma exporturilor; in 1977, acest ratio a atins niveluri deosebit de ridicate, in cazul anumitor tari: mai mult de 20% pentru Bolivia, Maurita-nia Egipt, 28% pentru Uruguay, 30% pentru Peru, 32% pentru Chile, 43% pentru Guineea §i 18% pentru Mexic, adica uneori mai mult de о treime (dac3 nu chiar aproape о jumatate) din totalul acestor venituri de export...

Drenarea valorii se efectueaza deasemenea prin schimburile interna-tionale de servicii §i marfuri. Un aspect major al capitalismului divcrsificat la scara mondiaia, al "capitalismului diform", este extrema disparitate a costurilor fortei de munca: intre costul forjei de munca a unui muncitor ameriean sau european care include — data fiind urbanizarea, salarizarea

1 S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I DE LA 1 500 P l N A IN 2 0 0 0 279

generalizata ruptura de lumea ruraia — о locuinta echipata, ma§in«1, cheltuieli pentru sSnState, destindere, ^colarizarea copiilor etc., §i eel al unui muncitor din Asia de Sud-Est trSind la limita subzistenfei ori al unui muncitor din Lumea a Treia, ata§atin continuare unei comunitati rurale (unde о mare parte din producerea/reproducerea fortei de munca este asigurata prin autoconsum §i schimb in natura) deosebirile sint foarte mari. Diferentele de salarii pot servi aici ca indicatori (vezi tabelul nr. 48).

Evantaiul merge de la 1 pina la 9 pentru al treilea indicator (costul orei de munca pentru un grup, in 1979, inclusiv cheltuielile indirecte) de la 1 la 16 pentru primul indicator; in ce prive§te al doilea indicator, diferentele depa§esc adeseori proportia de 1 la 10, atingind о data proporfia de 1 la 17. Fiind vorba de valori medii, ace$ti indici sint cit se poate de ilustrativi, §tiindu-se de altfel c3 deosebirile sint enorme intre un tehnician bine piatit dintr-o tara imperialista §i un zilier din Africa sau Asia — ori un copil de pe aceste continente (caci, la sfir§itul anilor 1970, aproximativ о suta de milioane de copii din diferite colturi ale lumii lucreaza in conditii compa-rabile cu cele din Europa in curs de industrializare din secolul al XlX-lea, sau chiar mai rele37).

Sistemul capitalist mondial actual este, intr-o mSsurS niciodata atinsa pin3 acum, deopotriva unic (piata mondiaia, multinationalizare a pro-ductiei) §i disparat (disparitatea costurilor fortei de munca, un larg evantai de "valori najionale" pentru aceea$i marfa). Prea putin conteaza de-acum incolo daca gindim in termeni de valoare medie mondiaia §i de "profituri-extra" sau de valori nationale inegale, caci fenomenul fundamental este urm&torul: la fel cum petrolul din Lumea a Treia vindut la preturi mici in tarile capitaliste industrializate le permitea acestora sa beneficieze de о parte din renta petroliera, tot astfel forja de munca din Lumea a Treia, cumpSrata la prej scazut $i pusa la lucru in diferite segmente productive aparfinind unui proces de productie multinational, dominat de grupuri industriale §i financiare, le permite acestora din urma sa beneficieze de о parte a valorii produse in cadrul Lumii a Treia; lucrul acesta poate fi otyinut fie prin intermediul grupurilor multinational §i al preturilor lor de transfer, fie prin intermediul pietei mondiale §i al sistemului de preturi mondial (variafia termenilor de schimb nefiind decit un indice al ame-liorarii sau deteriorarii partajului).

Or, fenomenul nu este nici marginal, nici limitat. El este masiv. Inainte de primul razboi mondial existau treizeci §i cinci pina la patruzeci de milioane de muncitori in intreaga lume; in anii '70, se inregistreaza mai mult de о suta ?aizeci de milioane in lumea capitalists: aproximativ о

"Rapport du BIT. Geneva, 1979. Un raport al grupului de cercetfiri al ONU In privinta selavies a denun{at in special с о т е ф И cu copii din Thailanda §i exploaiarea a cinci sute de mil de copii In Italia (U Monde. 12 $i 13 august 1980).


T a b e l u l nr. 48 D i s p a r i t y ale r e m u n e r S r i i forfei d e m u n c £ in l u m e

t i r i i m p e r i a l i s t e

tari " p u n c t e de s p i j i n "

t i r i d o m i n a n t e

salariu lunar" Statele Unite Mexic Coreea dc Sud 1972 500 1972 157 1972 50 RFC Bra/ilia Chana 1972 400 1970 87 1971 39

India Filipinc 1970 30 1971 38

tarif orar mcdiu* pentru productii contparabile prod use electronice Statele Unite 3.13 Hong Kong 0.27 de consum Statele Unite 2.3-2,6 Mexic 0,53 Tai Wan 0.14

fabricarea Statele Unite 3.67 Tai Wan 0,38 materialelor Statele Unite 2.3-3 Mexic 0,48 Hong Kong 0,30 de birou Statele Unite 3.36 Singapore 0.29 semiconductori Statele Unite 3.32 Coreea 0,33

Statele Unite 2.23 Jamaica 0.30 industria textile Statele Unite 2.49 Trinidad 0,40

Statele Unite 2.28 Mexic 0,53 Honduras 0.45 Costa Rica 0,34

Statele Unite 2.11 Hondurasul 0.28 britanie

indicele costurilor RFC 144 Australia 97 Coreea de Sud 21 orarc ale unui Bclgia 143 Austria 95 Hong Kong 19 muncitor pentru Suedia 142 Italia 93 Singapore 16 grupul multinational T&rilc de Jos 139 Finlanda 87 Tai Wan 15 Philips In 1979" Danemarca 136 Spania 79

Elvejia 129 Irlanda 67 Norvegia 127 Crecia 42 Statele Unite 118 Brasilia 40 Canada 110 Mexic 33 Japonia 103 Portugalia 26 Fran(a 100 Marea Britanie 74

•In dolari . " B a z a 100 = Franta.

Surse.- С A Michalet, op cit, p. 144; Fitt, Fahri $i Vigier. op. cit., p 125; l.'F.xpansion. 4 iulie 1980.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 P T N A I N 2 0 0 0 281

suta zece milioane in tarile imperialiste §i capitaliste dezvoltate, §i cincizeci de milioane in tarile Lumii a Treia34. Totodata, mai multe sute de milioane de tarani sint in curs de proletarizare: alungati de pe paminturile lor, din satele lor §i obligati sa-§i vinda forta de munca pentru a tr3i, ei creeaza acele favellas din America Latina, acele cartiere de maghernite din Lumea a Treia, acele supraaglomerari urbane din Asia in care se inghesuie a§a-numitii "lucratori liberi", disponibili nccondi{ionat pentru noua industri-alizare.

Iar sistemul imperialist trebuie perceput, inteles — a§a cum am subli-niat — ca deopotriva unic (dominatia principal a Statelor Unite, cu dolarul ca moneda mondiaia; piata mondiaia, preturi mondiale ale produselor de baza §i ale marilor produse fabricate) §i tiiversificat (mare varietate de situat» pe cele cinci continente; extrema diversitate a situatiilor nationale §i locale; coexistenta a unor moduri foarte diverse de utilizare a iniinii de lucru, mai ales ca ea insa§i se reproduce in condijii foarte diferite). Este vorba de un sistem ierarhizat: cu Statele Unite ca imperialism dominant pe ansamblul domeniilor — economic, monetar, tehnic, militar, dar §i politic, ideologic, ca $i in privinja modului de viata a difuz3rii infor-matiei; cu imperialisme-releu, vechi puteri coloniale (Marea Britanie §i Franta) sau puteri mai recente (RFG Japonia), fiecare avind specificitatile ei, atuurile §i slabiciunile sale, ca §i propria zona de influenta — puteri a caror pozitie, data fiind criza, nu este deloc sigura in ierarhia natiunilor din veacul al XXI-lea; cu, de asemenea, "tarile-puncte de sprijin", care nu sint, eel putin pentru moment, imperialisme, dar care prin situatia lor geopolitica, prin ponderea lor (dcmografica, economica, militara, ideo-logica, politica) §i prin capacitatea lor de influenta §i interventie, constituie elemente-cheie pentru о regiunesau alta a lumii — printre acestea, tarile petroliere ocupind, pentru alte citeva decenii de-acum Incolo, un loc apartc; in sfir§it, cu "tarile dominate", cele mai numeroase, decalate prin ponderile ca §i prin potentialitatile lor, §i а сЗгог importanta poate depinde de rezervele de minereuri aflate in propriul subsol, de о situate strategics

MDup5 S. Amin, Clusse el Notion, p. 158; S. Rubak (La Class* ouvriifre est en expansion jvruianente, Spnrtacus. 1972, p. 73,79 $i 89) oferisc §i el oovaluarc la nivelul Inta'gii lumi (in milioane dc muncitori):

la 1950 la 1960

Europa (fir5 URSS) 54,2 69,5 America de Nord 23,1 24.2 America de Sud 10.5 12,3 Africa 2,0 2.0 Asia 29.6 47,0 URSS 30,6 32,0

Total 150,0 187.0

3-282 M I C H E L B E A U D

sau politick specials sau de populate — aici fund cuprinse inelusiv tarile cele mai sSrace §i mai neglijate.

Acest sistem ierarhizat are о extraordinary supleje, ceea ce il face deo-potriva vulnerabil §i adaptabil. Dincolo de diferen{ele dintre popoare, culturi, graiuri, religii, moduri de a tr3i §i de a muri, exista о refea multipia de legaturi care ii confera unitate: Iegaturi economice (schimburi comer-ciale, imprumuturi, "ajutoare" sau "asistente" diverse...), dar §i alianfe ale claselor la scara mondiaia — clasele conducatoare ale tarilor impe-rialiste sprijinindu-se pe clase ori forte organizate (armata, police) din tarile-puncte de sprijin sau din cele dominate (de unde §i importanta ajutorului militar, a asistentei politiene§ti, a prezenjei §i interventiei serviciilor secrete...). La limita, se pot crea tari din mai multe bucati, se pot sustine artificial anumite regimuri, se pot "fabrica" paturi sau grupuri conducatoare prin intcrvcnjia unor grupuri industriale §i financiare, a statelor §i a serviciilor speciale din jarile dominante".

Reteaua in care se aduna toate aceste legaturi creeaza apoi noi ine-galitati, noi disparitati: !mp3r{irea (prin prelevari) a valorii obtinute pe baza productiei realizate in tarile-puncte de sprijin §i tarile dominate va create puterea grupurilor industriale §i financiare, ca §i avujia claselor dominante din tarile imperialiste, sporind in paralel saracia natiunilor celor mai sarace. Sprijinul acordat claselor conducatoare din Lumea a Treia a permis acumularea de averi fabuloase40, dar §i dezvoltarea unor noi paturi legate de aparatul de stat sau de eel al capitalului multinational, conducind la aparitia de noi inegalitaji ce vin sa se adauge celor deja existente.

Astfel, "tran§a de 10%" cea mai bogata a populatiei dispune in tarile capitaliste dezvoltate de 25 pina la 30% din venitul national; in tarile din Lumea a Treia, acest procentaj se ridica la 35% (India, Venezuela, Mexic, Argentina) sau chiar 50% (Brazilia, Honduras)41.

Iar aceste disparitati creeaza noi "solidaritati": familiile conducatoare din Lumea a Treia i§i plaseazS avutiile in tari "sigure" din sfera imperialists (Statele Unite §i Elvejia42 fiind paradisuri fiscale...); ele cum para actiuni in cadrul grupurilor industriale sau bancare din tarile dominante §i sint mari consumatori de produse sofisticate §i de lux. Industriile din nume-roase tari dominate nu au nici un fel de autonomie, fiind integrate in procese de producfie a caror organizare §i coordonare sint in miinile marilor grupuri industriale. Iar transformarea structurilor de productie

^Cf. nofiunca dc "protonatiuni" avansatS de Jean Ziegler, tn Main basse sur I'Afriquc. "Trecind peste averile emirilor sau ale printilor petrolului. pot fi e v o o t e aici bogStnle

acumulatc de fostul $ah al Iranului j i de familia sa, ca dc clanunle sau t imitiitc nflatc In putere in America de Sud.

*'B.»nca Mondialfl. Rapport sur te deivloftpenicnt dans le monde, 1979, p. JS8 °Cf. Jean Ziegler, Une Suisse au-dessus de tout soupfon.

OUCARlflA F I N A N Q A R A

legituri directe intre cteele amditcitoart " "la 'CcnJeTv^trMfrMi

A P A R A T U L L

D E S T A T

dircctori de cadrc administrative superioarc (83)

legitun intre grvjwnJe industrial* fi/inancureTamtr^TaJuinle. ' ' "

partnenhrp. cvfmMlucfie) comrrf inlrnufiarul etc.

interval fa JirrtU (armeti. temcit rpecutU) m dwmr fin jj centre V / financiare V «le capitalului'

fintncur, capital barvcar

рстжкЫ din domcnlilc choice, jbinphcejj I aaimilatr (13,1) Д

B U R G H E Z I A M I J I J O C I K

profesiuni (jdinti/xf, ichnicc, /uridKT. adrruni-•.trabve) liberate }i independents (2,9)

personal admmistrativ fi function*№SC (16,S)

M I C A 8 U R C H E Z I E

/ A P A R A T U L 1

' C A P I T A L U L U I

INDUSTRIAL

сотетаагф fi lucrStori independent In tervicii 0.6)

SCHEMA x v n

Qasele sociale din Statele Unite In anii 1970

MALTA T E H N O - B 1 R O C R A T I E

T E H N O - W R O C R A T I E

M E D I E I

M I C A B I R O C R A T T E

functionari In comen (5Л

tunctlooan tn eervicii (Ul)

C L A S A M U N C I T O A R E

muncotort, minert, conduction ai mijloacetor de transport (29,5)

clasele cooduclioare

a para tele destat

apaxatele capitalului-..

...tn cdcialtc t&riale sisfcmului imperialist

{Cifrtle dm paranleze indicl, tn mtliaMi*. numAnil pcnoanalo* acttv» din <!»» ми pltura social* tncadratl lne-«n drefKunghi Siirri pentru mceste afrt: BIT. Линия* 4ff fUtiitufuef Ли trmml }979).

VI H О 73 >

n > "3 H >

СЛ 2 с r с

a m r >

о о -э Z ><

Z N» С О с

й

Tabelu l nr. 49 Structura populatiei active* in diferi te tari ale s is temului imperial ist

impcr ia l i smul impcr ia l i smc t i r i t i r i dominant "punete de s p r i j i n " dominate

Statele Unite Franta R F G Japonia Brazilia Egipt India Bolivia Thai landa Camerun 1978 1975 1978 1978 1970 1977 1971 1976 1976 1976

pcrs. de prof §tiintifice. tehnice, liberalc etc. 14.3 15,5 12.8 7.2 6,4 7.7 2,8 5,7 2.6 2,4 direetori §i cadre administr. sup. 10.1 3.3 3.1 3 ,7 1.1 1,4 0,9 0,6 1,1 0,1 pcrs. administr. §i asimilat 17,3 14,0 18,9 15,7 4 ,7 6,6 2,9 4,0 1 .6 1.9 pers. comercial, comcrcianti, vtnzitori 6.1 7.3 8,5 14,3 7,5 7,4 4,2 6,1 10,4 3,2 lucrStori in servicii 13,5 8.0 10,8 8.8 7,7 8,9 3,3 8,6 2.9 2.0 agricultori, crescatori de animalc; lucr. tn dom. forcsticr, al pescuitului. vinatorii 2,8 9.6 5,7 11,3 43.7 41,9 72.1 46,4 62.1 73,7 muncitori calificati §i nccalificati. conducatori ai mijl. de transp. 33,0 36,0 35,3 36,6 19,4 21,7 13.4 24,7 18,7 11,3 alte categorii 2Д* 1.1* 1.5 in afara categornlor 0,8 5,2fc 4.9 t 2,4" 8,0 4,4 0,4 3.9 0.6 5,4

total (in milioane) 102,5 21,8 27,0 55,3 29,6 9,5 180,5 1.5 13,9 2,8

' In procentc. — a. Mcmbri ai fortelor armate. - b. §omori din rindul accstora.

Sursd: BIT, Annuaire des slatistiques du travail, 1979.

л X т г з: ст >

С

О

T a b e l u l nr. 50 Indicatori socio-economici pentru diferi te fan din ierarhia imperial is ts

imperia l ismul imper ia l i sme t i r i t i r i dominant " p u n t e de s p r i j i n " dominate

Statele Unite Fran(a R F C Japonia Brazilia Egipt India Bolivia Thai landa Camerun

populaj ia in 1977* 220 53 61 И З 116 38 632 5 44 8 PNB*" pe cap de locuitor in 1977 8 520 7 2 9 0 8 1 6 0 5 6 7 0 1 3 6 0 320 150 630 420 340 consumul de energic**" pc cap dc locuitor in 1976 11 554 4 380 5 922 3 679 731 473 218 318 308 98

% venitului realizat de tran$a dc 10% a celor mai bogati 2в.6м 30.4" 30 .3 f 27,2* 50,6 ' n p 35 ,2 ' n p np np % venitului realizat dc tran§a dc 20% a color mai siraci 4,5* 4.31" 6,5' 7,9* 2.0* n p 6,7е n p np n p

rata alfabetizirii adulfilor tn 1975 99 99 99 99 76 44 36 63 82 np n u m i r u l de locuitori

np

pentru un medic in 1976 600 680 500 920 3 6 0 0 1 1 9 0 3 1 4 0 2 1 2 0 8 460 1 3 9 8 0 speranfa dc viat i la na$tere in 1977 73 73 72 76 62 54 51 52 61 46

*In milioane de locuiton. " ! n d o l a r i . ' "Echtvalentul in kg d c c i rbune . a. 1972. b. 1970. c. 1973. d 1 % 9 . np: neprecizat.

Sursi: Banca Mondial^, Rapport sur It- divdoppemenl dan* le monde, 1979.

n > 2 н >

1Л 2 с

О m г >

•л о о

Z >

S •J1


n a t i o n a l e t r e b u i e a n a l i z a t a d e - a c u m i n a i n t e in r a p o r t u r i l e s a l e c u s i s t e m u l i m p e r i a l i s t m o n d i a l . A s t f e l . d e z v o l t a r e a " t e r f l a r i l o r " i n S t a t e l e U n i t e 4 3

c o r e s p u n d e , p e d e о p a r t e . c r e § t e r i i p r o d u c t i v i t y » in a g r i c u l t u r e §i i n d u s -t r ie , p r e c u m §i a c c e n t u a r i i d i v i z i u n i i m u n c i i ( in s a r c i n i d e c o n d u c e r e , p r e -v i z i u n e , p l a n i f i c a r e , i n f o r m a r e , c o o r d o n a r e , c e r c e t a r e , i n v a t a m i n t , c o n t r o l , s u p r a v e g h e r e . . . ) p e c a r e s e b a z e a z S , in b u n a m & s u r a , a c e a s t a c r e ^ e t e r e a p r o d u c t i v i t a t i i ; p e d e a l t a p a r t e , e a t i n e §i d e f a p t u l c a p r o d u c t i a m a t e r i a l s s e d e z v o l t a a c u m m a i m u l t i n t a r i l e - p u n c t d e s p r i j i n §i d o m i n a t e , c e e a c e i m p l i c S о c o n s o l i d a r e a c l a s e l o r m u n c i t o a r e d e a ic i .

In s f i r§ i t , a c e a s t a u n i t a t e a s i s t e m u l u i i m p e r i a l i s t e s t e a c o m p a n i a t a d e c o n f l i c t e , r i v a l i t a t i , r a p o r t u r i d e f o r t a . N u e s t e v o r b a n u m a i d e i n t e r v e n j i i a l e a r m a t e l o r , p o l i t i i l o r , s e r v i c i i l o r s e c r e t e , m i l i t i i l o r p a r t i c u l a r e s a u m e r c e -n a r e a l e t a r i l o r d o m i n a n t e . E s t e v o r b a t o t o d a t a d e no i r i v a l i t a t i , d e n o i a n t a g o n i s m e s a u d e n o i e x p a n s i o n i s m e : n a t i o n a l e , d a r § i r e l i g i o a s e , e t n i c e o r i d e c l a n ; d i n 1 9 4 5 , s - a u i n r e g i s t r a t о s u t a t r e i z e c i d e r a z b o a i e c i v i l e s a u r e g i o n a l e , la c a r e a u p a r t i c i p a t o p t z e c i §i u n a d e tar i a p a r t i n i n d a p r o a p e t o a t e L u m i i a T r e i a ; i n t e r m e n i r e a l i , b u g e t e l e i n i l i t a r e a l e L u m i i a T r e i a a u c r e s c u t d e p a t r u o r i i n a n i i ' 6 0 §i ' 7 0 .

d e j a u n e l e tar i d i n L u m e a a T r e i a ( I n d i a . P a k i s t a n , F i l i p i n e , B r a z i l i a , A r g e n t i n a ) i§i c o n s t r u i e s c p r o p r i a i n d u s t r i e d e a r m a m e n t .

P ina la u r m a , u n i t a t e a s i s t e m u l u i i m p e r i a l i s t t i n e in f o a r t e m a r e m f i s u r a d e c o n f r u n t a r i l e , r i v a l i t a t e a §i t e n s i u n i l e c e c a r a c t e r i z e a z a re la t i i l e c u b l o c u l c o l e c t i v i s t d e s t a t d o m i n a t d e c a t r e U R S S . i n 1 9 7 8 , s - a u c h e l t u i t i n l u m e m a i m u l t d e p a t r u s u t e d e m i l i a r d e d e d o l a r i p e n t r u a r m a m e n t ; a p r o a p e c i n c i s u t e d c m i l i a r d e i n 1 9 8 0 : i n j u r d e 6 % d i n p r o d u s u l m o n d i a l b r u t * 4 — in v r e m e c e m o d e s t u l o b i e c t i v d e " 1 % " d i n p r o d u s u l n a t i o n a l b r u t a l t a r i l o r b o g a t e a t r i b u i t c a a j u t o r p e n t r u t a r i l e s a r a c e a b i a e s t e r e a l i z a t in c i t e v a s t a t e . I n 1 9 6 5 §i 1 9 7 8 , c h e l t u i e l i l e m i l i t a r e m o n d i a l e s e r e p a r t i z a u a s t f e l :

N A T O P a c t u l d e C h i n a L u m e a A l t e l a V a r ? o v i a a T r e i a tari

1 9 6 8 5 6 2 5 9 6 4 1 9 7 8 4 3 2 9 1 0 1 4 4

"Dupa L. Gerardin, tn Statele Unite, proccntul din populatla activa reprezentat de lucratorii In agriculturS scade de la 45% In 1870 la 2% In 1980; iar eel al angaja{ilor din industria propriu-zisS a ajuns de la 17% in 1860 la aproximativ 35-40% intre 1914 si 1950, pentru a stridej la 23% in 1980; procentul salaria{iilor din "serviciilc materiale" a crescut In mod neuniform. ajunglnd de la 17% in 1860 la 28% In 1980; iar eel al angajajilor din serviciilc de informare a crescut de la 5% In 1870 la 47% in 1980 {LeMonde, 6 iunie 1979).

" I n 1978. RIG. Franta $i Suedia alocau 3.3% din PNB cheltuielilor militare. Marea Britanie 4,7%, Statele Unite 5%. China 10%, URSS 11-14%, Arabia Saudita 15%.. 0 knard 51 M. Tatu. U Monde. 19februarie 1980 §i P Lefournier, L"Expansion. 21 martie 1980)


T a b e l u l nr. 51 C h e l t u i e l i l e mi l i t a re In L u m e a a T r e i a

rata cota* din totalul anua la impor tur i lor de a r m e

de cre$tere din L u m e a a T r e i a

1968-1973 1973-1978 1950-1978

Or ientul Mi j loc iu +25 +4 43 Extremul Or ient +8 +8 22 Asia d e S u d 5 +4 10 Amer ica C e n t r a l s +2 +4 2 A m e r i c a d e S u d +8 +3 9 Africa de N o r d Africa Sud-Sahar ianS +8 +15 8

»

*tn procente . **Except lnd China, Laos, C a m b o d g i a , Vie tnam.

Sursl: P. Fabre, dup<1 l.'fcconomifte du tiers-inonde, dec. 1979.

fn 1978, exporturile mondiale de arme erau asigurate in proporjie de 47% de Statele Unite, 27% de URSS, 11% de Frar.Ja, urmate de Italia (4%), Marea Britanie (4%), RFG (2%)45. Cercetarea §tiinjifica m o n d i a l este organizatS in p r o p o s e de 40% tn perspectiva "apSrSrii najionale" §i a rSzboiului; patru sute de mii de oameni de §tiintS de prima mSrime lucreazS in acest sector, adicS douS cinci mi din ansamblul cercetStorilor lumii; dupa 1950, "puterea de distrugere totaia a arsenalelor la nivel mondial a crcscut de mai multe milioane de ori (...). Sporirea actuals a cheltuielilor militare intervine Intr-un moment In care un miliard §i jumState de indivizi nu au acces la servicii medicale adecvate, 570 de milioane dintre ei sint intr-un stadiu avansat de subalimentare, iar trei miliarde de oameni due lipsS de apS salubrS..."4*.

lata, a§adar, lumea intrata intr-un virtej al terorii §i devastSrii: pe de о parte, mijloacelede distrugere seacumuleazS, permijlnd, teoretic, distru-gerea de mai multe ori a intregii planete, iar pe de alta parte, cinci sute de milioane de oameni sint ameninjati sa moarS de foametn decursul anilor 198047; о criza economica pe care, date fiind enormele datorii interna-tionale, interesele najionale §i speculative, nimeni nu о poate stSpini, dar $i noi progrese tehnologicecare vin sa intareasca §i mai mult puterea celor puternici §i sS Ii slSbcascS pc cei deja slabi...

"P. Fabre, Ltconmiedu Hcrs-inonde, dec. 1979, §i P. Lefoumier, Êxpansion, 21 mar tie 1980. "Raportul lui M K. Tolba, citat dupa Le Monde, 8-9 iunic 1980. ,7Raportul Coivsiliului Mondial al Alimentatici prezentatConsiliului Economic §i Social

al Na{iunilor Unite (iLe Monde, 18 iulie 1980).


§i cum s£ nu ifi treaca prin minte ей e loc §i de mai гДи: cind Marea Depresiune economica de la sfir$itul secolului al XlX-lea s-a continuat cu primul razboi mondial, cind criza din anii 1920-1930 a condus la un alt razboi mondial §i cind aceasta a treia mare criza este departe de a fi depa$ita? In vreme ce, pe de alta parte, se dezvolta atltea mijloace care ar putea sa devina factori ai progresului...

R E Z U M A T U L E T A P E I A $ A S E A

$i mi-am zis atunci сД toata aceasta v i o l e n t bezmcticS scmSna unui orb tnarmat cu un pistol.

Chester I liMib

Manufacturile de prelucrare a bumbacului din secolele XVI-XVIII; marile intreprinderi metalurgice, apoi siderurgice din secolul al XlX-lea; intreprinderile de automobile sau de electricitate, apoi grupurile din informatics $i teletransmisiuni — pretutindeni logica aplicatS este una §i aceea?i: constringere la munca in surplus, realizarea valorii produse §i a plusvalorii, sporirea capitalului pentru obtinerea de supraproducfii; tot mai multe mSrfuri §i mai multS plusvaloare. О logics a cre§terii, a§adar, dar о logics a crizei. intrucit productia crescindS conduce intr-un fel sau altul la saturate (datS fiind puterea de cumpSrare existentS), la inSsprirea competijiei, la declinul rentabilitStii. CrizS, capitaluri disponi-bile, rezervS mai mare de minS de lucru: aceasta inseamna, totodatS, c3utarea de noi pie|e, de noi procedee, de noi productii.

Cum s-ar putea nega fascinanta creativitate a acestui sistem care in citeva secolc a fScut sS se ajunga dc la ni§te rSzboaie dc tesut mecanice acjionate de forja apei curgatoaresau a aburului la robo|i industriali capa-bili sa rcalizeze о suita de opera tii complexe, de la tiparnite la teletrans-misiuni. de la descoperirca Americii la explorarea spatiului cosmic? $i cum sa nu fii ingrijorat de forta distrugStoare a acestei dinamici de-a lungul intregii sale desfa§ur£ri (adesea in combina(ie cu alte aspecte: cupiditate, credinta religioasa, sentiment national, "misiune civilizatoare ", rasism etc.): masacrarea indienilor din cele doua Americi §i jefuirea avutiilor pe care le stSpIneau; distrugcrea modului de viata rural traditional §i proletarizarea t&ranilor saraci, mai intii In Anglia; utilizarea risipitoare a resurselor ce nu mai pot fi innoite (cSrbune, petrol, minereuri); degradarea mediului §i a ciclurilor biologice terestre. In special prin poluarea aerului §i a apei; riscul unor stricaciuni care sa afecteze generatii intregi de oameni, prin utilizarea fortei nucleare; exploatarea nelimitata — fizica sau psihicS — a fortei de munca, epuizare, uzura precoce a lucrStorilor, accidente...

Creare, dar §i distrugere a resurselor, oamenilor. mediului. $i, dease-menea, creare/distrugere a societatilor. Cu citeva secolein urmS, societati


rurale dominate de ar is tocrat rest rinse de puterea absoluta a principilor. in cadrul lor se formeazS embrionii burgheziei §i ai claselor muncitoare ce se vor dezvolta о data cu industrializarea. AstSzi, in Statele Unite, о oligarhie restrinsS care dirijeazS puternicegrupuri industriale§i financiare, legatS fiind de о paletS diversificatS a burgheziei mari, mijlocii §i mici ( industrial , oameni deafaceri, profesiuni liberate, intreprinzStori indivi-duali...), dar §i de pSturile superioare ale "tehno-birocratiei" salariate (directori §i tehnicieni din aparatul capitalului sau din administrate, "pa-troni" ai cercetSrii, InvStSmintului, sSnStStii...); о urbanizarc §i о salarizare pe scara larga, о clasS muncitoare §i о "mica birocratie" bine integrate in ciclul consumului pe baza de credit. Aceasta oligarhie americana este legata apoi de clasele conducatoare din celelalte (Sri capitaliste, fie prin instanjele internajionale la care particip3 guvernelc, fie prin alianjelesau controalele stabilite intre grupurilc industriale §i financiare, fie, in sftr§it, prin instance precum "Confcrin{a Trilatcrala" in care se fntflnesc §i coopereaza inal(ii conducatori publici sau particulari; ca a {esut sau a permissa se stabileascS, dinspre Statele Unite, multiple legaturi cu clasele §i paturilc conducatoare, forjele armate, polijiile, serviciilc speciale ce conduc tarile-punct de sprijin $i ISrile dominate.

impotriva acestei logici, indignarea In fata nedreptajii, generozitatea, obstinarea in speranta facusera sa se nasca in secolul al XlX-lea ideea socia-lismului: implinirea pe Pamint a ideilor de solidaritate, fraternitate, echi-tate sau egalitate, de dreptate sociaia, securitate, democratic. Primelc desprinderi de capitalism s-au facut, toate, in numcle socialismului.

La sftrîtul ani lor 1970, impotr iva logicii capitaliste, impotr iva imperialismului, fiinteaza §i functioneaza un alt mod de producjie: etatismul48. in tarile in care s-a infaptuit о revolujie ce ar putea fi consi-derate drept socialists, constringerile economice §i sociale, necesitatea industrializSrii — a§adar obtinerea unui surplus, iinpunerea unei con-stringeri la munca suplimentarS §i transformarea in muncitori a vechilor lucratori din mediul rural — au fost determinante. Or, clasa conducatoare s-a impus aici prin preluarea aparatului de stat, iar utilizSnd constringerea statului ea a impus claselor producatoare attt disciplina muncii, cit §i disci-plina sociaia.

Pe de altS parte, ca $i in cazul capitalismului, etatismul setmplete§tc cu realitatea nationaia: puterea rusS, exaltatS de ideologia socialists §i gSsind un sprijin in vigoarea luptelor antiimperialiste, reu§e§te prin intermediul etatismului sa se Inzestreze cu un aparat economic §i militar care sS facS din ea a doua mare forta a lumii. Iar unele jari din Lumea a Treia, unde о alianta a claselor a permus rSsturnarea vechilor oligarhii §i

"Vczi M B eaud, Le Soeialisme д I'tpreune de Ihistoire. Ve/i de ascmenea p. 233, nota 72.

I S T O R I A C A P I T A L . I S M U L U I DE L A 1 5 0 0 P l N A tN 2 0 0 0 291

ieîrea de sub dominatia imperialists, gSsesc in etatism о modalitate de dezvoltare a industriei a dotSrilor de diferite genuri.

!n fiecare moment al sSu, capitalismul a functionat deopotrivS la scarS nationalS/regionalS/localS §i la scarS mondialS; lucru valabil mai ales astSzi, date fiind sistemul capitalist ierarhizat care acoperS cele cinci con-tinente, piata mondialS, grupurile multinationale, datoriile internationale.

In fiecare moment al sSu, capitalismul a fost deopotrivS un factor de unificare, sau chiar de uniformizare §i un factor de accentuare a dife-rentelor, a disparitStilor §i inegalitStilor; pe de о parte, mai ales о datS cu extraordinara dezvoltare a mijloacelor de transport, dc schimb, de comu-nicare §i informare, se generalizeazS prolctarizarea, salarizarea, urbani-zarea, standardizarea obiectelor de consum, a proceselor de productie, a modului de viajS; pe de altS parte, secol dupS secol, se stratifieS moduri dintre cele mai variate de mobilizare a miinii de lucru §i dc incitare la munca suplimentarS, acestea operind in contcxte sociale de о infinitS varietate.

In fiecare moment al sSu, capitalismul a fost deopotrivS creator §i distrugStor; de-acum incolo insS, in joc este insS§i existenja planetei §i a umanitSjii.

In {Srile imperialiste, mi§cSrile muncitore§ti au reu§it sS se organizeze §i — in bunS mSsurS datoritS avantajelor pe care imperialismul le oferea claselorconducStoare — au ob{inut concesii importante, atenuSri ale rigorii logicii capitaliste, posibilitatea de a influenta in mod real luarea deciziilor, precum §i о impSrtire mai favorabilS a beneficiilor produse. De-acum inainte — trebuie sS о spunem, luind in considerare toate implicatiile acestui fapt — clasele muncitoare §i, in general, lumea muncii din tSrile dominante sint deopotrivS:

- solidare cu popoarele §i tSrile Lumii a Treia, fiind supuse ca §i ele unei logici a productiei orientate strict intre profit;

- dependente, sub aspectul locului de muncS, al nivelului de trai §i al traiului insu§i, de productia "propriului" capitalism national §i avind, din acest punct de vedere, interese comune cu "propria" clasS conducStoare.

DezbSrarea de "propria" burghezie capitalists ar Insemna probabil — date fiind precedentele §i presiunile inerente — trecerea la о nouS societate de clasS, dominatS de о "nouS clasS conducStoare" (ce ar fi alcStuitS pe baza inaltei "tehno-birocratii" §i a cadrelor din aparatele sindicale §i de partid) cu instituirea unui sistem care sS combine etatismul §i cconomia de piatS. Nu ar fi imposibilS nici trecerea la socialism; numai cS ea este mult mai complexS decit §i-o imaginau vizionarii din secolul al XlX-lea, implicind nu doar socializarea mijloacelor de productie, ci — mai ales — dezbSrarea de multimilenarul reflex al dependentei §i supunerii: in sens pozitiv, crearea acelor relatii §i cSi care sS permits implicarea colectivS in luarea marilor decizii.


In acest punct, democratia este о cucerire fundamentals: cucerire a burgheziei §i cucerire in ciuda sau impotriva burgheziei — in mSsura in care aceasta ar fi preferatca democratia sS r3min3 afacerea unei minoritSti restrinse a celor instSrifi §i competent —, ea este. a§a cum ne-o a rata istoria ultimului secol, condijia fundamentals a oricarci inaintari cStre socialism. Democratic, libcrtati individuale, drepturi ale omului, toate reprezinta cuceriri esenjiale pc care sintcm datori sa le pSstrSm §i, pe cit posibil, sa le extindem, s3 le intSrim, sS le aprofundam.

in tarile Lumii a Treia, in tarile dominate totul trebuie inceput acum. Combaterea domina {ii lor ingemSnate ale imperialismelor, vechilor clase exploatatoare §i ale celor noi — burgheziile nou constituite §i "tehno-biro-cratiile" — §i combatcrea efectelor pricinuite de о exploatare milenara, la care se adauga formele moderne de jaf: producî slabe, nivel mai mult decit scSzut al sanatatii $i alimentatiei, mortalitate, analfabetism. Recu-cerirea independentei — nationals sau "continentala" — pare mai mult decit ncccsar3; §i nu e vorba de clibcrarea de sub о anumita dominate pentru a se intra sub о alta, ci de constituirea unui larg ansamblu de tSri nealiniate.

in acest cadru, metodele etatismului s-ar putea dovedi eficiente, in masura in care permit dezvoltarea anumitorsectoare de activitate. Vor fi. poate, inventate noi forme de productie, care sS conduca la dezvoltarea fortelor de productie §i transformarea raporturilor sociale pe directia socialismului; unii chiar spera ca, folosind traditiile comunitatii sSte§ti sau alesolidaritatii populare, propria in(elepciune a viejii, propriile traditii filozofice§i religioase, anumite popoare, aflate astSzi in mizerie, sa poata nascoci о noua §tiintS a productiei, a traiului, a muncii, a deciziilor, care sS dinamitezc acca rcalitate pe carc tinerii atitor tari о presimtiserS in 1968: caractcrul inacccptabil al unci lumi care, prin dinamica sa, genereaza о tot mai larga dczorientare §i croziune a valorilor.

Astfel, in decursul anilor '70-'80, puterea transformatoare, creatoare §i distructiva a capitalismului este vizibila, direct sau indirect, pe aproape intreg globul*9. In fata sa se aflS blocul etatist alcatuit de URSS §i de tSrile pe care le domina, cu prclungiri pe diversele continente ale unei Lumi a Treia sfi§iatc. Iar ca un contrapunct la aceste doua realitSti dure — capitalista §i etatista — pilpiie spcranta intr-un altceva, intr-o alts cale pentru socialism (a carui realizare in practica este in mod hotSrit mult mai dificilS decit se crezuse in secolul al XlX-lea) sau, mai simplu, intr-o "noua §tiinta a producjiei, a traiului, a muncii, a deciziilor"...

in ultimii douSzeci de ani ai secolului al XX-lea, etatismul generalizat se va asfixia, in vreme ce capitalismul i§i va gSsi un nou suflu prin

4 Tasa j s c m in 1999.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 P T N A I N 2 0 0 0 293

apropricrca cuceririlor §tiintci. URSS §i imperiul s3u se vor dezmcmbra. j a r i le cele mai dinamice ale fostei Lumi a Treia §i zone largi ale Chinei vor intra in jocul initiatives particulare, al pietii §i al inserSrii in sistcmul capitalist mondial.

"O tara, dar doua sisteme", promit conducatorii Chinei la reprimirea in administrare a Hong Kong-ului. "Dou3 sute de tari §i un singur sistem", a§a pare s3 sune deviza, neproclamata, a principalilor conducatori capi-tali§ti, catre sfirîtul secolului. Cu atit mai mult, cu cit un puternic revi-riment liberal va traversa intreaga planeta, iar surizatoarca alegorie a mondializarii va acoperi о dramatics adincire a inegalitatilor §i constituirea unor colo§i economici mondiali care nu vor avea scrupule in a-§i face jocul pe e$ichierul lumii.

7. S F i R ^ I T U L S E C O L U L U I A L X X - L E A : i N C E P U T U L U N E I B A S C U L A R I A L U M I I ? 1

Sfirîtul secolului al XX-lea se caracterizeaza printr-o mutate crucial^2. Dincolo de oscila(iile hegemoniei americane, nu asist&m oare — о data

cu progresele inrcgistrate de majoritatea tarilor asiatice, §i in principal dc India §i China — la inceputul sfir?itului supremaîei occidentale? in spatelc proceselor de industrializare a tarilor din Sud §i al dczbaterilor pe tenia dezindustrializ&rii in tarile din Nord, n-ar trebui sa intrevedem disparitia "capitalismului industrial" care a dominat secolul al XlX-lea §i prima jumatate a secolului al XX-lea, §i aparitia unui nou capitalism, "tehno-$tiintific"\ care i§i pune pecetea pe toate celelalte straturi capitaliste §i pe ansamblul celorlalte activitati?

in plus, daca urmarile Celui de-al doilea razboi mondial au cons fin {it superioritatea sistemelor de acumulare — etatism §i capitalism — fatade ansamblul sistemelor tributarc, pr3bu§irea sistemului sovietic, о data cu schimbarile din anii 1980-1990, marcheaza e$ecul etatismului generalizat; desigur, nu este sfir§itul istoriei, dar capitalismul se impune la scara

'Tcxtul primei edit» a acestei cArti. alcatuitA din cele fasc capitole anterioare. a fost scris intre 1979 fi 1980. Amploarea, forta fi viteza schimburilor in desfAfurare au facut necesara redactarea unui al faptelca capitol. care a cunoscut о primi versiune pentru noua cditic Points Scuil din 1987, о a doua pentru cditia din 1990, о a treia pentru editiile in olandeza fi )аропе/.Д din 1994 §ioa patra versiune pentru prezenta editie. din 1999. Evolutia titiului — Ли coeurde la mutation [/» miezul sdiimbirii] in 1987î 1990, Un lourna/tl historique? (Ocohturd istorid?] in 1994 §i Le Debut dun basculenwnt du monde? [Incqnitul unei baseulirt a lumii?] in 1999 — sublinia/Д atit conlinuitatea, d t fi aprofundarea diagnosticului; aceasta avansare a reflectiei s-a operat mai ales redactind articolul aplrut In Maud? diplomatique In octombrie 1994, "Le basculemmt du monde", volumul Le Basculemcnt du monde. Dc la terrc, des homines et du capitalisme [Bt/scularea lumii. Despre pimint. oameni ft capitalism] (La D^couverte. 1997), apoi pregatind, impreunJ cu O. Dollfus fi alji cltiva colegi de diverse Speciali/Jri, volumul colectiv editat de C.EMDEV asupra mondia!i/3rii (1993-1998) fi definitivlnd studiul "Capitalisme. logiques sociales et dynamiques transformatrices" ("Capitalism, logici soctale fi dinamici transformatoare") pentru colocviul international "Evolutia fi transfonnarea sistemelor economice. Abordari comparative ale capitalismului fi socialismului"(CEMl-EHESS fi CERME-Paris VII. 19-20 iunie 1998).

T i n sa le aduc multumirile mele istoricilor R. Bonnaud fi J. Chesneaux, geografului O. Dollfus, economiftilor M. Fouquin, G. Kcbabdjian. A. de ToU*do fi M. Vahabi, c5mra le-am prezentat primele versiuni ale acestui capitol $icare au venit cu observatii utile, li multumesc. dc ascmenea, lui C. Beaud, care a citit aceasta noua parte de mai multe ori.

JVezi infra, p. 333, nota 105.


mondiaia — §i nimeni nu §tie pentru citS vreme — drept eel mai eficient sistem de acumulare, de producere de mSrfuri §i de transformare socials.

In acelaî timp, о data cu multinationalizarea, accentuarea interdepen-dentelor §i ansamblul de procese denumite generic "mondializare" se incheie о perioada multisecularS in care esenta viejii economice putea fi analizatS in termeni de "national" §i "international"; pe de alta parte, nu putem reduce totul la mondializare, atita vreme cit, in multe domenii, diferentele §i disparitSjile. In loc sS se atenueze, se accentueazS. Iar faptul cS raporturile financiare §i scWmburile de mSrfuri devin dominante In cvasitotalitatea socictStilor din lumc, totul fiind din ce in ce mai acaparat de globalizarea monetarS §i financiers, suscitS, in mod insidios, о profunda modificare a socictatilor, radicalizeaza inegalitatile §i contribuie la ascensiunea acratiei4.

in sfirgit. in vreme ce toate societatile aspira la dezvoltarea economics, crc§terile realizate $i cele in curs de realizare au inccput sS daunczc echi-librelorescntialeale planetei. Iarspirala neintreruptaa producerii de bunuri de consum, conjugata cu cre§terea demografica §i distrugerea resurselor, vor pune generative viitoare in fata unor probleme din ce in ce mai dificile.

Mai mult ca oricind, tinind cont de import an Ja mutatiilor, este necesar s«1 intelegem ce se tntlmpia In perioada actuals. О dalS cu marea schimbare la care asistSm in prezent, comparabilS sub multe aspectc cu "Marea Depresiune" economics de la sfir§itul secolului al XlX-lea, sc dcsfS§oarS un proces complex de descompunere/recompunere a lumii, in privinta cSruia termenul "mondializare" oferS о imagine destul de in§elStoare. In spatele ei, numeroase evolutii in curs par sS constituie liniile de forts ale unei "cotituri istorice mondiale"5, poate chiar ale unei "bascuISri a lumii"6.

Marea mutatie de la sfir§itul secolului al XX-lea

Anii 1973-2000 pot fi, in multe privinje, comparafi cu "Marea Depre-siune" economics din perioada 1873-1895: criza occidentals, impotmolirile din diverse regiuni ale Africii §i Americii Latine, cre§terile economice fSrS precedent in anumite zone din imensa Asie, aparitia de noi tehnologii, "mondiaiizarea". insa, о data cu pr3bu$irea sistemuluisovietic, relansarca puterii economice americane, progresele constructici europene, resurgenta spiritului liberal §i infiintarea de mari firme multinationale, cu implantSri in aproape toate colturile lumii, capitalismul ?i-a dovedit inca о data capacitatea de a se adapta §i de se relansa.

Mncapacitatea guvernantilor dc a propunc о ac(iunc potriviti situatiei In care ne aflAm Tr imitem, fari a rrlua demersul s3u. la cele trei studii publicate de К Bonnaud in 1992

ProfitAm de ocazic pentru a pomeni eruditia $i ambi{ia Intreprindcrii sale. Cititorul va gasi, dupS bibliografia generals a acestei cArtf. la subtitlul «6. Despre schimbarea In curs», referintele bibliograficc la carc trimit in acest capitoi, numole autorului data aparitiei c3rtilor

"Vezi M. Beaud. 1997.


1. О пои a "Marc Depresiune" economic& de sfir$it de veac?

La fel ca marea criza de la sfir§itul secolului al XlX-lea, perioada de scSderi §i de instabilitate economica Inceputa in 1973 nu poate fi infeleasS daca nu luSm in considerate interactiunea a patru mari contradictii ale capitalismului modem: intre diferitele firme, intre intreprinderi §i mun-citori. intre capitalismele najionale, dar §i Intre capitalismele dominante, tarile dominate §i tarile in curs de industrializare7.

Din acest punct de vedere, "indelungata criza" din anii 1973-1990 pre-zinta asemanarievidentecu "Marea Depresiune" economica din perioada 1873-1895".

T a b e l u l nr. 52 C o m p a r a f i e intre " M a r e a D e p r e s i u n e " e c o n o m i c a de la sf ir$i tul s e c o l u l u i al X l X - l e a $i " L u n g a C r i z a " din ani i 1973-1990.

" M a r e a D e p r e s i u n e " e c o n o m i c a " L u n g a C r i z a " din din ani i 1873-1895 ani i 1973-1990

Marea Britanie Statele Unite Lira stcr l ina Dolarul

Destabi l izarea puterii p r e d o m i n a n t e

§i a m o n e d e i sale

Vlaguirea unor vechi economi i

Af i rmarea noi lor capi ta l i sme nat ionale

Vechi industri i in declin

Noi tehnologi i 51 noi industrii

Internat ional izare §i mondia l izare

Franta, Belgia, Tar i le de Jos

Statele Unite, G e r m a n i a

Carbune , fier, fonta, textile

Electricitate, motorul cu explozie utilizind petrol,

telefonul, automobi lul , avionul

Imperial ism, credit international, exporturi

de capital , impartire a lumii

Tari le din Europa Occ identa l s §i de Est

Japonia , NP1, India. China

S idcrurgie , c o n s t r u c t » navale , automobi le ,

e lec t romena jere

Energie nuclcara , g a z natural , economi i d e energie , informatica,

te lecomunicat i i , domeniu l spatial , b iotehnologi i .

materiale noi F irme m u l t i n a t i o n a l ,

xeno-credit , xeno-monede , geofinante, r e c o m p u n e r e

a lumii

'Ve/.i p. 161-162.179, 261-262 M Beaud 1989. pag. 282. •M Beaud. 1989. pag. 286-287

I S T O R I A C A P I T A L . I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 PLNA TN 2 0 0 0 297

La fel ca in cazul "Marii Depresiuni" economice de la sfir§itul secolului al XlX-lea, se incepe о noua "impartire a cartilor" la scara planetara, economia predominanta confruntlndu-se cu citeva puteri In ascensiune: cu un secol inainte, Marea Britanie r&mlnea sigura pe ea In fata afirmarii noilor puteri economice reprezcntate dc Germania §i Statele Unite; in anii 1970-1980, Sta-tele Unite par a fi stapinc pe joc in fata unei Japonii care p3strcaza cu accstea legaturi foartc strinse §i a unei Europe care tot incearca s3 se unifice; iar dac3 ne gindim la marile tari din Lumea a Treia — Brazilia Impotmolita in problemele sale economice, India §i China рагсЗ blocate de propriile demografii —, acestea nu au aerul ca ar fi pregatite sa acceadS la putere. Dar nu a fost oare nevoie de о jumatate de secol (1895-1945) pentru ca Statele Unite sa ajunga in pozi(ia de putere hegemonica a lumii occidentalc? Cine va putea spune, a§adar, ce se va mai Intimpla de-acum pina in 2040?

Ca in cazul "Marii Depresiuni" economice de la sfir§itul secolului al XlX-lea, vedem §i acum vechi economii viaguite: Intr-un fel, ansamblul Europei Occidentale; intr-un alt fel, tari care, asemeni Argentinei, se angajasera, intre cele doua razboaie mondiale, intr-o rapida ascensiune; dar §i toatc tarile blocului sovietic, ajunse la о asfixiere economica §i sociaia sub greaua povarfl a sistemului ctatist. In schimb, se afirma noi capitalisme in Asia, cu cei "patru dragoni", apoi citeva tari din Asia de Sud-Est, cu monarhiile petroliere din Orientul Mijlociu, precum citeva oaze de reu$ita in ansamblul din ce tn ce mai neomogen constituit de fosta Lume a Treia. In fine, in interiorul celor doua "tari-continent", India §i China, sint angajate puternice dinamici economice.

Ca in cazul "Marii Depresiuni" de la sfir§itul secolului al XlX-lea, econo-miile avansate sint marcate de declinul industriilor traditionale; carbune §i siderurgie, constructii navale, productia de bunuri pentru echiparea locuintelor... Iar aceasta cu atit mai mult, cu cit In urma proceselor nationale de industrializare §i a dislocarii intreprinderilor din Nord catre Sud, tocmai aceste industrii se dezvolta in tarile mai "icftine" din fosta Lume a Treia.

In paralel, raportul salarial fordist care, dupa razboi, statuse la baza prosporitat» din marile tari capitaliste, sufera un dublu atac. Pe de о par-te, muncitorii supu§i celor mai dure conditii de lucru (Iucrul la banda, munca in ture de "3 X 8", plata "la bucata" sau la randament) au acuzat sau respins, incepind cu finele anilor '60, formele deconstringere la munca, cele care, alaturi de dubla evolutie a starii lor materiale §i a societatii, le pareau tot mai putin suportabile, iar aceasta in vreme ce "societatea de consum" risipa pe care ea о iinplica erau supuse unei sumedenii de critici §i repudieri: ale asociatiilor de consuniatori, ale "generatiei 1968", ale mi§carilor ecologiste. Pe de cealalta parte, un puternic reviriment al ideologiilor liberale a pus in discutie interventiile statului §i ale puterii sindicale, ale reglementarilor §i negocierilor, preconizind revenirea la arbitrajele — pure fi dure — ale pietei.

3-298 m i c h e l b e a u d

in t5rilecu dominants liberals (Statele Unite, Marea Britanie), surparea fordismului s-a tradus prin Inmultfrea slujbclor slab sau foarte slab remunerate §i instabile, dar §i prin acccntuarca inegalitStilor; in Europa continentals, eforturile pentru conservarea — In liniilesaleesentfale — a protectiei sociale a salariatilor au fost insojite de niveluri ridicate ale §omajului9 §i de crearea unor largi zone de sSrScie; in Japonia, soluble au fost cSutate mai intii fn Intreprinderi, prin presiunea neincetatS a flcxibilitStii §i adaptabilitStii. Statele Unite au fost InsS obligate sS mentina un minimum de protecjie sociala, iar Europa sa incerce о stSvilire a §omnjului; in ce privc§te Japonia, ea a trebuit, datS fiind agravarea dificultSfilor sale, sS puna sub semnul intrebSrii unui dintre simbolurile consensului ei social, "slujba pe viaJS". Pe ansamblul lumii capitaliste, se constats tendinja inspre о fragmentare с rescinds — a tipurilor de locuri de muncS, a nivelurilor §i modurilor de remunerare §i, in cele din urmS, a societStilor - , inspre о tot mai accentuatS precaritate §i formarea unor largi pSturi de exclu§i.

In acela§i timp, la fel ca in cazul "Marii Depresiuni" cconomice de la sfir§itul secolului al XlX-lea, apar noi tehnologii: noi energii (nuclearS, bazatS pe folosirea gazului natural sau a unor surse neconventionale) §i economii de energie; noi tehnici (mai ales pentru stocarca, circularea §i tratarea informatici, pentru cucerirca §i valorificarea spajiului cosmic, pentru stSpinirea matcrici vii, cu toate aplicatiile sale, de la productia animals ?i vegetalS pinS la intervenjji asupra organismului uman etc.); noi materiale, noi frontiere (adincurile oceanului, spafiul cosmic, inti-mitatea materiei, viata); precum §i noi activitSti, atingind toate domeniile, inclusiv pe cele care au scSpat dintotdeauna logicilor economice.

De§i cooperSrile multinationale §i transnational se inmultesc, este lesne de observat cS fiecare tarS se angajeazS in aceste procese potrivit propriului sSu specific: Statele Unite cu capacitatea lor de a mobilize simultan, in marile proiecte, finantSri publice, competence universitare §i dinamica intreprinderilor; Germania §i Marea Britanie cu puterea Intreprinderilor lor industriale §i a aparatului lor bancar; Franta cu tradijia sa etatistS §i cu programele sale centralizate, sustinute de marile "organisme de stat"; Japonia cu aptitudinea sa de a face sS dialogheze, iar apoi sS coopereze actori publici §i privati, cu hotSrirea sa din ce in ce mai clarS de a se angaja pe о cale de dezvoltare net tehnologicS. Numai aceste cinci JSri realizeazS laolalta, in 1990 ca §i in 1980, trei sferturi din

4Dc notat totu$i c i ratele oticiale ale $omajului sint in bunS m5sur5 marcatc dc specificit3{ile. mai ales institutionale, ale fiecJa-i tari: astfel, daca "$omeriIor irvregistra{i" It sc adaug£ lucritorii debusola(i sau dcseuiajati desituatia de pe pia(a muncii, rata $omajului. la sflr$itul lui 1993. ajunge dc la 5,5% la 8% in Statele Unite §i dc la 2% la 9% in Japonia. iar diferenta de tarile europenc cu un $omaj ridicat sc reduce considerabil (AMF.X Punk Review, dupS Washington Economic Reports, nr 74, 9 februarie 1994, p. 3).

I S T O R I A C A P I T A L . I S M U L U I d e l a 1 5 0 0 PlNA tN 2 0 0 0 299

exporturile de inalta tehnologie mondiaia10. in fine, еа tn cazul "Marii Depresiuni" economice da la sfirfitul secolului

al XlX-lea, se inregistreaza noi pafi inainte in direcfia internajionalizarii fi mondializarii. Progresele tehnologice in materie de telecomunicatii fi informatica au facut posibila о creftere substantiate a capacitafilor de stocare, tratare, difuzare, circulare, utilizare a informatiilor, fapt ce contri-buie la transformarea in profunzime a tuturor activitatilor umane, de la producjiile materiale la "comunicare', trecind prin cultura, administrate §i finante; fapt ce permite totodata, pas cu pas, domeniu cu domeniu, unei minoritati care sporefte in valuri succesive — de la citeva zeci de mii la sute de milioane — sa aiba acces la noile tipuri de consum f i la posibili-tajile largite de comunicare, al сЗгог simbol este in prezent Internetul.

in acelafi timp, relaîile financiare fi monetare Internationale — trans-formate, la rindul lor, de progresele in materie de telecomunicatii fi informatica — au ajuns tot mai greu de stapinit, dupa abandonarea siste-melor de reglare anterioare f i о data cu valul liberal, cu inmuljirea centrelor financiare fi sporirea numarului de operatori. In sfirfit, firmele, fi mai ales cele foarte mari, au de-acum mijloacele de punere in aplicare, la scara planetara, a unor strategii comerciale, financiare f i productive extrem de suple fi de mobile.

Astfel, oricare ar fi similitudinile cu criza de la sfirfitul secolului al XlX-lea, nu putem vedea totufi in procesul care marcheaza anii 1980-1990 о noua "Mare Depresiune" economica dc sfirfit de veac. Mai degraba, este vorba de о "mare mutate" care se petrece in intrcaga lume.

2. Crizele anilor '80: interacfiuni asimetrice intr-o lume inegalii

J inind cont de: 1) ansamblul relajiilor comerciale, productive, mo-netare fi financiare, 2) circulajia persoanelor, informatiilor fi repre-zentarilor, 3) dinamica modurilor de viaja fi a culturilor fi 4) diferitele proiecte f i strategii, nici о tara, nici о societate f i chiar nici о microsocietate nu mai poate fi considerate acum drept о insula izolata sau о entitate inchisa, neavind decit cu totul accidental unele relafii exteme.

Firele interdependentei se inmultesc fi se diversifica. Ponderea, pu-terea, strategia, locul in sistemul mondial 13rgesc sau restring, dupa caz, spatiile de manevra. De aici fi avalanfa discujiilor cu privire la dependent, presiune externa, deconectare fi, in general, pentru fiecare tara sau grup de jari, cu privire la capacitatea de a fi stapin pe propriul destin.

Economia americana, pe m3sura ce se intemationalizeaza, devine tot

" In 1980 rcspectiv 1990, proccntele ficcircia sint urmitoarvlc: Statele Unite: 25,1 fi 23,7%: Japonia: 15,3 §i 19,1%: Germania: 15.9 fi 14.6%; Marea Britanie: 11,2 fi 9,2%; Franta: 7,9 fi 7,8% [Eapwinieel industrie, scrisoare a rompanici Saint-Gobain. i\r. 73, martie 1994, p. 6)


mai integrate economiei mondiale: cota importurilor exporturilor din produsul national brut a crescut considerabil in anii 1970 (de la 7-8% la 18-21 %); ea a scSzut apoi in privinta exporturilor §i s-a stabilizat in jurul valorii de 20% in privinta importurilor. Activele detfnute de strSini in Statcle Unite s-au dublat intre 1980 $i 1985 (ajunglnd de la 500 la 1000 de miliarde de dolari); activele de(inute de americani in afara Statelor Unite au crescut ceva mai pujin (de la 600 la 950 de miliarde de dolari intre aceleaî date)11. Stocul de investitii ale firmelor americane In strainState a sporit substantial: de la 100 de miliarde de dolari, in 1973, la 220 de miliarde in 1980 la 455 de miliarde in 1990; eel al firmelor neamericane in Statele Unite a progresat inca §i mai spectaculos in anii 1980, ajungind de la 20 de miliarde de dolari In 1973 §i 60 de miliarde in 1980 la 435 de miliarde In 199012.

Pentru fiecare economie nat ional devin tot mai importante ponderea schimburilorcomercialecu alte tdri, pStrunderea firmelor multinationale, nivelul datori i lor externe. Aceasta a condus la о foarte strinsS interdependent^, care se manifesto cu putere, uneori chiar cu brutalitate, in dccursul anilor '80u .

Politica de "asanarc" economicd (sc«1derea inflatiei. rcducerea protectiei sociale, limitarea sau chiar amputarea puterii de cumparare) angajata la Inceputul primului mandat al kit R. Reagan $i susjinuta §i in alte 0 r i occi-dentale, mai ales in Marea Britaniead-nei Thatcher inGermania deVest, a avut un efect sensibil asupra economiei mondiale. Utiliz5rile domestice globale ale fondurilor (consum, cheltuieli guvernamentale §i investitii) au cunoscutoanumit5sc5dere:inStateleUnitein 1980 §i 1982, in Comunitatea European* in 1982 §i 1983, iar in Japonia in 1980.1981 §i 198314.

Hfectele asupra "tarilor in curs de dezvoltare" au fost brutale: expor-turile acestor tari inspre ansamblul tarilor capitaliste crescusera in medie cu 21,5% pe an din 1975 pinS in 1980; elescad cu 7,4% in 1981, cu 14, 5% in 1982 §i cu 6,7% in 1983". Aceasta reducere a veniturilor obtinute din exporturi va afecta tarile Lumii a Treia: produsul intern brut al statelor din America Latina §i Caraibe, care crescuse cu 5,4% pe an din 1973 pinfi in 1980, scade trei ani la rind, in 1981, 1982 §i 1983; la fel, eel al tarilor din Africa subsahariana, care crescuse cu 3,6% pe an din 1973 pina in 1980,

"J.L. Hervey, "The internationalization of Uncle Sam", Economic Pcrsfvctive* (Federal Reserve Bank of Chicago), mai-iunle 1986, p. 3 s.

,?D. de l.aubier, "Une deccnnic d'expansion des invcstissemcnts directs", Economic Internationale, nr. 56, trim. 4 ,1993. p. 14.

"Vezi M. Beaud, 1989. 1 'UNCI'AO. 1986. p. 33. Astfel. tentativa de relaasare keynesianS 51 sociala a economiei,

rra1i/.at5 in Franfa de citrv guvernul de stinga, in perioada mai-iunie 1981, a fost "contra curentului*, Iucni care a contribuit In parte la e$ecul ei Vezi M tfeaud. 1983 §i 1985

" U N C T A D , 1 9 8 6 . p . 1 5 5 .

I S T O R J A C A P 1 T A L I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 P L N A IN 2 0 0 0 30!

scade, tot trei ani la rind, in 1982, 1983 §i 198416. Aceasta va constitui una dintre sursele a§a-numitei crize a datoriei externe a Lumii a Treia, din anii '80.

Efectclc intcrdepondentei dintre diferitele economii nu se opresc aici: urmlnd doar in linii man programul enuntat in campania electorate, pre§edintele Reagan a redus anumite cheltuieli federale, sociale sau colective, dara menjinut un nivel ridicatalcheltuielilor militare§i pentru cercetare: ceea ce se игтЗгеа era mentinerea suprema{iei strategice a Statelor Unite §i, simultan, "propulsarea" sectoarelor de vfrf, §tiintifice, tehnologice $i industriale; astfel, eheltuielile militare au crescut de la 134 de miliarde de dolari in 1980 la 227 de miliarde in 1984, ceea ce reprezenta 22, 6%, respectiv 26,7% din bugetul federal, in conditiile in care deficitul acestui buget se accentuase, ajungind de la 74 de miliarde de dolari in 1980 la mai mult de 200 de miliarde in 1983, 1985 §i 198617. in paralel, deficitul extern curent al Statelor Unite s-a agravat §i el in perioada 1982-1987. Aceste doud mi§ciri au sporit nevoia de imprumuturi a adminis-trate ! §i operatorilor americani, conducind totodata la cre§teri bru$te ale ratei dobinzilor nominate: ratele dobinzilor reale, care, in Statele Unite, fuseserS negative in 1979 1980, au devenit pozitive in 1981 §i au rSmas la un nivel ridicat din 1982 pinS in 1985'*. Cursul dolarului fata de toate celelalte monede a urcat, atingind un nivel maxim in 198519.

Aceasta cre§tere a dolarului — care a facut mai dificile exporturile, incurajind importurile — acontribuitlaagravareadeficituluibalan(eico-merciale a celei de plaji curente a Statelor Unite: aceasta din urm3, excedentara in 1981, a Inregistrat un deficit de 41 de miliarde de dolari in 1983, de 102 miliarde in 1984 §i 113 miliarde in 1985 :o. Datoria externa a Statelor Unite a ajuns de la 130 de miliarde de dolari in 1980, la 300 de miliarde la sfir$itul anului 19832'; ea va create in continuare. situatia pe plan extern a Statelor Unite devenind oarecum critica in 1987 continuind sa se degradeze in anii 1990^.

"Scumpirea" dolarului a influen(at situatia economica din tarile care platesc in aceasta moneda о mare parte din importurile lor. Bfectul a fost

"Banco Mondiala. 1986, p. 173 KDup3 ce a revonit la aproximativ 150 de miliarde pean intre 1987 1989, acest deficit

s-л situat Intre200 300 de miliarde in perioada 1990-1993; pe ansomblul perioadei el a fost de ordinul a 3-5% din PNB (Economic Report of the President 1985, Washington, 1985. p. 316-318 $i Washington Economic Reports, nr. 7 4 , 9 februarie 1994, p. 5)

"C . Coldfingcr, 19S6, p. 396 M Beaud, 1989, p. 118 s. '"intre 1980 51 1984, rata schimbului dolarului fatA de prindpalele monede ale tarilor

industriali/alcacrcscutcu 58% (Economic Rqwt of tlx President 1985. Washington, 19S5, p 351). "Banca Mondiala. 1986, p. 19. S|M. Dehove J Matins. «Lcs grands traits de Involution du SMI de 1974 Д 1984»,

fctudesde ilRES. ianuarie. 1986. "Vczi infra, in accea$i sccliune. § 4


cu precadere dramatic pentru tarile cu datorii din fosta Lume a Treia, unde volumul datoriei externe. in raport cu volumul sau valoarea propriilor exporturi, cre§tea cu о viteza foarte mare. Datoriile externe in curs ale acestor {Sri atingeau 481 de miliarde de dolari in 1980, 552 de miliarde in 1982, 711 in 1985, adica 90%, respectiv 116% §i 136% din exporturile lor23. Ratele reale ale dobinzii pe care aceste t^ri au trebuit sa о piateascS pentru datoriile lor externe au atins niveluri insuportabile in perioada 1982-1985: 20% pentru Nigeria, 18% pentru Argentina ?i Chile, 17% pentru Mexic, 16,5% pentru Brazilia, 10% pentru Coreea de Sud11. Achitarea datoriilor a dcvenit brusc о sarcina apSsatoare: rambursarea anuala, care reprezenta in medie 10% din veniturile aduse de exporturi in 1977, atinge 16% in 1980 §i 20% dupa 1982; aceste cifre sint mult d e p u t e pentru ârilecu datorii foarte mari, de exemplu Chile (55%), Mexic (49%), Brazilia (35%) §i numeroase alte jari din America Latin3; situafia este similara §i pentru Birmania (37%), Egipt (34%), Algeria (34%), ca §i pentru multe alte jari din Africa subsahariana25.

Aceasa cre§tere a datoriilor a avut efecte dezastruoase pentru econo-miile {arilor din Sud, brusc frinate sau blocate in ascensiunea lor eco-noniic3: astfel, apar serioase riscuri pentru bancile care le-au acordat imprumuturi, iar prinele, pentru intregaeconomiecapitalista — situate care va trezi amintirea marii crize din anii '30. Au avut loc nenumarate negocieri, care s-au incheiat prin ree§alonari §i, in multe cazuri, sub presiunile cxcrcitate de expertii FMI, prin aplicarea unor politici de "ajustari structurale"26: salariul mediu real a sc3zut cu 15% in Chile, din 1981 pina in 1985, cu 36% in Mexic, din 1982 pina in 1985, cu 40% in Peru, din 1980 pina in 1985, cu 9% in Brazilia, din 1982 pina in 1983. §omajul inregistrat oficial a crescut de patru ori in Singapore intre 1980 §i 1983 §i In Thailanda intre 1980 §i 1982; el a fost in mod sensibil mai ridicat In Birmania §i Indonezia in intervalul 1980-1982 $i in India intre 1980 §i 19&417.

Astfel, cursul ridicat al dolarului a creat о situate tot mai greu de acceptat atit pentru producatorii §i exportatorii americani, cit §i pentru principalii parteneri ai Statelor Unite. Atunci cind au fost atinse cursuri evident excesive, speculatorii§i operatorii preocupati de"bunagestionare" §i-au concretizat ci§tigurile, apoi au cautat sa-§i reduca averile dejinute in dolari. Riscul era acela al unci mari prabu§iri. Cuvernatorii bancilor centrale au reu§it, incepind cu iarna anului 1985, s3 impace "aterizarea Una" a dolarului — cu acea dificultate deosebita reprezentata de faptul c3

"Banca Mondiala, 1986. p. 39. " P N U D , 1992, p. 54. *Banca Mondiala. 1986, p. 230-231. " Vczi M.F. LMriteau, 1986; P. Jacqucmot M. Raffinot, 1985, capitolul 9. "UMCTAD, 198(», p 162-163.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 P T N A I N 2 0 0 0 303

nimeni nu §tia cu exactitate la ce altitudine se afla terenul de aterizare28. In acest context, Statele Unite au cSutat - prin planul Baker, anunfat in toamna lui 1985 - sa punS putin balsam pe r&nile singerinde ale tarilor cu datorii din Sud, §i in primul rind din America Latina.

Dar sc5derea dolarului a fost Snsofita de о sc3dere a prejului in dolari al petrolului: OPECi§i pierduse preeminenta din 1973; incepind cu 1981, productia sa era depS§it3 de cea a altor jari; in plus, organizafia era acum divizata, Arabia Saudita contribuind la aceasta devalorizare, preocupata fiind sa reci$tige anumite sectoare ale piejei §i sa faca mai putin rentabile sau nerentabileexploatarilecostisitoare. Cursul petrolului, care ajunsese pe culmi amejitoare in 1979 (pina la mai mult de 80 de dolari pe barilul de "arabian light"), suferind apoi о descre§tere in prima jumdtate a anilor '80, a coborit de la 38 de dolari pe baril in decembrie 1985 la 10 dolari spre finele lui iulie 1986, pentru a se fixa ulterior la aproximativ 20 de dolari pe baril; dup3 о scurta cre§tere la peste 40 de dolari in timpul R3zboiului din Golf din vara lui 1990, cursul respectiv a tins s3 coboare sub 20 de dolari29. Pe ansamblu, aceasta scadere a fost deosebit de profitabila pentru tarile consumatoare de petrol (Japonia, tarile importatoare din Europa §i I.umea a Treia). insa ea a ridicat serioase probleme tarilor producatoare de petrol (tari din Europa de Nord §i din Golf) §i a pus in situatii extrem de dificile, uneori de-a dreptul dramatice, tarile intens populate, а сЗгог economie este intr-un inalt grad dependenta de petrol: Mexic, Nigeria, Algeria, Egipt...

Ca pret real, petrolul coborise la cursul s3u de dinainte de 1973. in general, toate prefurile la materii prime au cunoscut о desrre$tere impor-tanta: in cifre reale, ele sint cele mai joase inregistrate de un secol incoace, la un nivel comparabil cu eel atins in 1932-1933W. Prin urmare, povara fazei actuale a crizei — suportata, in tarile industrializate, decatre§omeri, grupuri sociale marginalizate, anumite categorii de muncitori in virsta §i, tot mai mult, de generatiile in afirmare (supuse §omajului, precaritatii locului de munca §i, adeseori, dereglementarii) — este, intr-obuna masura, suportata de producatorii din tarile Lumii a Treia: agricultori, salariati, dar §i lucratorii din sectoarele informale, ca §i tofi cei lipsiti de un loc de munca, toti cei fara resurse, toji dezradacinatii din Sud — pe scurt, de s<1racii tarilor sarace.

Toate aceste lucruri pun in lumina impresionanta interdependenta ce caracterizeaza lumea de astazi: о interdependenta marcata de asimetrii,

!*Dar in acest fascinant joc d e "Yo-Yo" mondial, pcrepectivclc sint r3sturnate rind pe rind. Astfel. о depreciere a dolarului inscamna. printre altele. о cre j tere a yenului fata de el : intrepnnderile japonnze cf$tigi mai putin sau pierd... $i i$i vor extindc investitive in Str3in3tate. Vezi M. Boaud, 1989. p. 138 s.

Ârticolul lui D. Gallois, le Momie, 2 decembrie 1993. *Art ico l lui E Fottorino, U Monde. 6 mai 19Я6.


intrucit influentele care predomina sint cele exercitate in primul rind de Statele Unite §i de celelalte tari din Nord; о interdependenta care se tra-duce prin multiple unde de $oc §i de contra§oc, cu efectc atit de atonuare, cit §i de amplificare: о interdependenta din ce in ce mai ramificata, mani-festata de la evenimentele mondiale pina la muncitorii din cele mai obscure tirguri de provincie sau din minele de la capatul lumii, pina la pescarii din cele mai indepartate insule la taranii din vaile cele mai uitate de timp.

О interdependenta pe care actorii cei mai puternici о integreaza in strategiile lor pentru a obtine beneficii cit mai mari, dar pe care о suporta — din pricina careia, de cele mai multe ori, sufera — cei slabi nepu-tincio$i.

3. Revirimentul liberal, cre$terile §i crizele din anii VO

Revirimentul liberal din anii '80 ar fi putut ramine о simpia "tresarire" care sa atinga doar Marea Britanie, ca fosta putere dominanta, §i Statele Unite, ca putere dominanta a celei de a doua jumatati a secolului al XX-lea. Dar lucrurile au mers mult mai departe, ajungindu-se la о adevarata schimbare a climatului ideologic; о schimbare comparabila cu acea afirmarea interventionismuluicarese manifestase, punctual, incontextul crizei din anii '30, apoi la scara intregii lumi — mai intii in timpul raz-boiului din 1939-1945, dupa care in a doua parte a anilor '40 §i in anii 50 —, date fiind nevoile de reconstruct dezvoltare, ca §i provocarea reprezentata de {3rile a$a-zis comuniste.

In anii '80, guvemul Marii Britanii aflat sub conducerea d-nei That-cher a aplicat aceasta politica ultraliberala (reducerea sferei de interventie a statului, privatizari, dereglementari, scaderea protectiei sociale, atacuri impotriva sindicatelor...); continuata fara prea mult aplomb de guvemul conservator al lui J. Major, ea a permis revenirea la putere a laburi$tilor, prin foarte pragmaticul T. Blair; acesta insa, о data ajuns la conducere, devine un promoter al social-liberalismului.

In Statele Unite, politica lui R. Reagan fusese mult mai eteroclita, cu reduceri importante ale cheltuielilor sociale, mic§or3ri ale impozitelor §i о cre§tere sensibila a deficitelor publice. Sub pre§edin)ia republicanului G. Bush (1988-1992), cheltuielile federale au r3mas ridicate, iar арЗгагеа intereselor americane a fost in continuare prioritara in negocierile legate decomerjul mondial. Alegerea in 1992§i realegerea in 1996 a democratului — §i, totodata, foarte pragmaticului — B. Clinton nu aduc о schimbare radicaia: fire§te, deficitul public a fost redus grafie cre§terii economice §i reducerilor bugetare, discursul liberal a devenit mai social, in vreme ce nationalismul economic continua sa predomine, prin punerea in prim-plan a apararii interesului national a imperativului competitivitatii,

I S T O K I A C A P I T A L I S M U L U 1 D E I.A 15(10 P L N A IN 2 0 0 0 305

cuplata cu aplicarea "politicilor comerciale strategics". In Europa, punctul de vedere liberal s-a impusin dezbaterea ideologic^,

a patrunsin inalta administrate, contaminind pina discursurile stingii. Totu§i, interventfa statului continue sa se manifeste sub diferite forme. Corporatismele, bine Inchegate, nu au fost puse in discujie, iar nenumSrate "cuceriri" sociale au fost respectate in continuare. A§adar, inflexiunea liberals s-a concretizat mai mult prin "retu$uri §i ajustdri". in Franca, de pildS, guvernul "stingii multiple", creat in iunie 1997de L. Jospin, a reu§it — mai degraba decit guvernarile de dreapta — punerea in practica a unor programe de privatiz£ri ?i dereglementari; ministrul Economiei pare, de altfel, foarte apropiat pozitiilor liberal-sociale pe care le-au formulat impreuna, in 1999, britanicul T. Blair §i germanul G. Schroeder, doi $efi de guvern ai mi§carii sociaiiste, care, constatind c3 "majoritatea oamenilor au renuntat la perspectiva unei lumi impartite intre dreapta §i stinga", au reluat impotriva social-democratiei procesele pe care dreapta Ie-a tot intentat stingii de atitea decenii incoace.

In Asia, credo-ul liberal a facut parte mult timp din discursul interna-tional impus. Concurcnta, in anumite domenii, poate fi necrutatoare; dar in toate tarile care beneficiaz.a de о credere economica puternica, determinanta este actiunea combinata a statului. a citorva familii §i grupuri — sau, in China, rolul citorva elemente ale aparatului de stat (in special din rindurile armatei), al clanurilor §i refelelor oculte: iar cind criza va izbucni, reflexele nafionale §i de stat vor intra din nou in joc.

in Rusia §i in fostul imperiu sovietic, discursul care s-a impus dupa caderea sistemului etatist a fost adesea unul ultra liberal, dictat uneori de ideologi occidentali fara prea multa responsabilitate: acolo unde el s-a tradus prin mdsuri lipsite de discernamint, §i mai ales tn Rusia, s-a instalat un mare haos, in care retelele puterii ?i organizajiile mafiote §i-au i m p a c t sectoarele cele mai "grase". Fondul Monetar International, impunind aici, la fel ca in toate tarile aflate in dificultate, retetele unui liberalism doctrinal

T a b e l u l nr. 53 Dezvol taroa e c o n o m i e i m o n d i a l e (rate a n u a l e medi i )

intreaga E c o n o m i i Economi i Economii l u m e cu venit cu venit cu veni t

ridicat m e d i u mic

1980-1990 3,1 3 ,2 2 .8 4 ,3 1990-1997 2 ,3 2,1 2 ,5 4 .2

Sursd: Danca Mondiala , Rapport sur Ic developpanent dims le monde, 1998-1999. Le Smvir nu service du lUveloppemcnt, Paris, ESKA. 1999, p. 233


drept о condi(ie a finantarii, nu a ajutat prea mult la reconstruct unei economii solide §i coerente.

Ideologia care propovaduia virtu{ile §i avantajele liberalismului a funcjionat din plin in anii '90, clamata de conducatorii politici cu surisuri intercsate, dictata de marile institutii financiare Internationale, raspindita de invatamintul universitar, de televiziuni §i de toata presa a$a-zis3 de informatie. Iar segmente largi ale opiniei publice accepta fara impotrivire ideea ca liberalismul asigura cre§terea economica §i prosperitatea.

§i totu$i, daca priviin primii opt aniai deceniului, cre§terea economica pare mai degraba sa se fi infrinat, in comparatie cu anii '80: §i aceasta afit la nivel mondial, cit §i pentru tarile bogate din Nord sau pentru tarile angajate in efortul de modernizare §i recuperare.

Fiind vorba de "economii cu venit ridicat", intre tarile capitaliste bogate performanjele cele mai semnificative par sa apartina Statelor Unite §i Marii Britanii. Aceasta diferentiere se explica totu§i, in parte, prin decalajul intre ciclul evolutiv american §i eel european — anul 1990 constituind о depre-siune pentru Statele Unite §i un virf pentru Europa31.

T a b e l u l nr. 54 D e z v o l t a r e a tar i lor b o g a t e (rate a n u a l c inedi i )

S t a t e l e Uni te M a r e a Franta J a p o n i a B r i t a n i e

1980-1990 2 .9 3 ,2 2,4 4 ,0 1990-1997 2.5 1 .9 1,3 1.4

Sursd: Banca Mondia la , Rapport sur le d6veloppemenI dans le motule, 1998-1999, ibid, p. 232-233.

Diferenta majora intre cre§tereile economice anglo-americane $i cele din tarilecontinentale ale Uniunii Europenese explica, in aceasta perioada, prin faptul ca, in cazul primelor, pragul salariului minimal a fost practic abolit, ajungindu-se ca, in termeni reali, salariile mici sa scada In conti-nuare, protectia sociala sa se diminueze, iar inegalitatile sa se accentueze §i mai mult. In schimb, in cazul celorlalte tari, pragul salariului minim protectia sociala au fost, pe ansamblu, p3strate la acela§i nivel — iar dac3 inegalitatile s-au accentuat, principala cauza a fost instalarea unui ?omaj important §i durabil, care a condus la marginalizarea unor segmente tot

"Astfel, pentru perioada 1989-1996, Comisia Economica a Na(iunilor Unite pentru Europa "nu constats nici о diferenta semnificativa intre rata medic de с restore a Europe» CXrcidentale $i eea a Statelor Unite". Citat dupS Le Monde, 18 tnartie 1998.

1 S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 P L N A I N 2 0 0 0 307

T a b e l u l nr. 55 D e z v o l t i r i l e tari lor Es t -europene as iat ice (rate a n u a l c m c d i i )

Asia de Est C h i n a India Europa de Est Rusia $i de la Pacif ic Asia C e n t r a l !

1980-1990 7 ,8 10 ,2 5 ,8 2 ,9 2,8 1990-1997 9 ,9 11 ,9 5 ,9 - 5 , 4 - 9 , 0

Sursil: Banca Mondiala , Rapport sur le diveloppement dans le mondc, 1998-1999, ibid., p. 232-233.

mai importante ale societatii. In ambele cazuri, flexibilitatea §i precaritatea locului de munca au sporit, In primul rind pentru tineri §i pentru mun-citorii necalificati, dar §i pentru multf dintre lucratorii "virstnici".

In ce prive§te Japonia, apar deja primele semne ale unor dificultati, care urmeaza sa se manifeste cu brutalitate о data cu declanârea tirului automat al crizelor asiatice.

De fapt, pentru primii opt ani ai ultimului deceniu, cele mai specta-culoase procese sint cre§terile economice ale tarilor din Asia §i prSbu§irea economica a tarilor din fostul bloc sovietic.

Dupa dezmembrarea URSS §i surparea imperiului sovietic, din anii 1989-1991, majoritatea tarilor din Europa de Est au cunoscut о tranzitie dificila de la etatism la о economie de pia{a mai mult sau mai putin supra vegheata, in care statul sa i$i asume, totu§i, un aumit rol. Numai ca, asemeni Federatiei Ruse, cele mai multe tari din vechea URSS au cunoscut, dupa proclamarea independentei, о veritabila pr3bu§ire, libera initiativa §i mecanismele de piaja neputindu-se institui fara anumite reguli §i fara un stat eficient, capabil sa instaureze statul de drept; vecl\iul sistem centralizat nu mai functional principalele bog&tii fuseserS acaparate, iar principalele zone ale puterii ocupate de catre clanurile vechii nomenclaturi, repliate acum asupra nationalismului (uneori cu un discurs liberal) §i mai mult sau mai putin legate de rejelele mafiote — acele retele care se dezvol-tasera tot in sinul regimului sovietic, in cirda§ie, pe atunci, cu anumite elemente din aparatul de partid.

Miracolul, de asta data — c3ci in fiecare deceniu al celei de-a doua jumatati a secolului, capitalismul a §tiut sa se prevaleze de miracole — se petrece in Asia: 5.9% cre$terea anuala in imensa Indie, in cursul primilor opt ani din ultimul deceniu; mai mult de 6% in Cambodgia; mai mult de 7% in Coreea deSud, Indonezia §i Thailanda; mai mult d c 8 % in Malaysia

Vietnam; aproapel2% in imensa Giina. Revistele economice о confirms: majoritatea comentatorilor nu vorbesc decit despre aceasta cre§tere, care, in opinia lor, ar prevesti о lume in care Asia sa aiba о pondere pe m3sura.

308 m i c h e l в e a u d

"Prevestirea" nu este falsa, dar а о intemeia pe о singurS faz3 de create re dovede§te о necunoa^tere a istoriei, intrudt capitalismul a progresat intotdeauna prin cre§teri crize. Iar aceasta nou3 criza arata slabiciunile dinamicilor din respectivele tari asiatice: modelul prea orientat catre insertia in economia mondiala, atit prin exporturi, cit §i prin investi|iile §i finantSrile straine, la care se adaugS datoriile excesive, lipsa do p r u d e n t a bancilor §i angrenajelespeculative. Este suficient ca numai ctjiva agenji de bursa straini sa realizeze profituri §i ca doar citeva fonduri de plasament straine §i citiva finanfoti nationali sa ii urmeze, pentru ca procesul crizei sa se declan$eze: el va fi probabil benefic pentru sistemele financiare ?i bancare ale tarilor respective, sever pentru aparatul productiv §i devastator sub aspect social, pina in rindul claselor mijlocii. Dar toate acestea vor fi probabil uitate in citeva cincinale.

Anunjata prin pr3bu§irea bahtului thailandez in iulie 1997, criza se extinde rapid in Malaysia, Indonezia §i Filipine32. Ea da la iveaia slabi-ciunile financiare §i bancare ale Corcei de Sud, la sflr§itul anului, la fel cum о va face ?i tn cazul Japoniei. Iar in vreme ce in Asia se inregistrau scSderi sensibile ale productfeP, vara lui 1998 aduce о criza paralela tn Rusia §i putemice convulsii in Argentina Brazilia: toate acestea pun in e v i d e n t limitele ?i fragilitatile sistemului bursier mondial, sistem care cunoa§te о corec{ie severa in septembrie-octombrie 1998. Slabiciunile sistemului s3u bancar §i financiar§i rigiditatile aparatului s3u productiv dau la iveaia fragilitatea fortaretei japoneze: intrarea acesteia in criza ar ameninfa in mod direct Statele Unite, deci intregul sistemM; guvemul nipon hot3rS§te atunci un vast program de asanare bancarS. In acela§i timp, criza asiatica, agravata, in parte, de tratamentele paleative ale Fondului Monetar International §i, in special, de ratele indicate ale dobinzilor pe care el le impune, este stavilita, in parte, de China care, nedevalorizindu-$i moneda, pare a contribui intr-o maniera pozitiva la stabilitatea economiei mondiale. О China care num3r3 de-acum mai bine de un miliard doua sute de milioane de locuitori §i unde, sub autoritatea aparatului de partid, coexista formele de producjie cele mai diverse, de la mica intreprinderc familiala la marile trusturi de stat, de la etatism §i

" In noiembrie 1997, moneda national! a pierdut 58% din valoarca sa in Thailanda. 53% in Indonezia. 33% in Filipine, 32.8% in Malaysia. 14.3% in Coreea de Sud, 12.3% In Singapore si 12,1% in Taiwan (Fortune. 24 noicmbrie 1997. p. 32-33).

, J ln 1998, scSderea I'NB fata de anul precedent a fost de mai mult de 15% In Indone/.ia, de 8% In Thailanda, de 7% in Malaysia, de aproape 6% in Coreca de Sud Hong Kong (Fortune. 7 septembrie 1997. p. 30 51 Fur Eastern Economic Review, 10 lunie 1992, p. 12).

MConcrct, la fincle lui 1997, Japonia acordase credite in valoare de 120 dc miliarde de dolari tanlor asiatice aflate in dificultate. lapt ce apasi tot mai mult asupra sistemului s&o bancar. deja ingroun.it de crean(ele insolvabile sau indoielnice; in schimb, ea dc(ino 320 de miliarde de titluri din Tezaurul american, in timp ce datoria externa a Statelor Unite atinge un nivel record.


colectivism la toate forinele capitalismului, cu multiple zone contamina-te de clientelism. corupfie $i activit^ti ale mafiilor.

Plasat subsemnul liberalismului, ultimul deceniu al secolului al XX-iea a fost unul de cSlduri dogoritoare §i de friguri glaciare, de cre^teri §i de crize, de rutina §i de haos; unii vegheazA inca asupra riscurilor inflatiei, in timp ce altii se ingrijoreazS de amenintarea deflationist^ unii sint preocupafi de limitele unci specula(ii bursiere in care raporturile dintre remunerarea acfiunilor §i pref ating eel mai sc3zut nivel inregistrat vreodata15, altii anunja о noua logicS bursierS, unde cre§tcrile plusvalorii pot alimenta neincetat nu numai s p e c u l a t e , ci cheltuielile deconsum ale actionarilor. In vreme ce mulji sint nelini§titi de chiar limitele fizice ale cre§terilor economice (deteriorarea planetei, ара...), altii proslavesc о "nou3 economie", bazata, in esenta, pe informatie.

Iar daca existfi liberalism la acest sfirît de secol, acesta este un libe-ralism care se inscrie intr-un sistem deopotriva unic §i diversificat, ce a impins inegalitatea la extrem. Intr-o lume a inegalitatilor excesive, este vorba, intr-un fel, de un liberalism al celor hiperputernici.

4. Rcalita\i §i ideologii ale mondializarii

In anii '90, termenul "mondializare" a facut furori in lumea mediatica, a servit ca argument in discursul politic, a alimentat nenumarate dezbateri, i-a obligat pe cercetatori sa-$i modifice unghiul de analiza...

Chiar daca unii autori, precum R. Boyer, pun la indoiala importanta §i, intr-un fel, realitatea mondializarii*, aceasta moda se explica, intr-o anumita masura, prin conturarea noilor realitati ce marcheaza ultimele decenii ale secolului: sfir?itul impartirii tripartite a lumii care functionase dupa ultimul razboi mondial, globalizarea financiara §i extinderea la nivel planetar a undelor de §oc induse de zguduirile monetare §i bursiere, rarefierea Ingrijoratoare a paturii de ozon §i indiciile schimbarilor de clima ca urmare a activitatilor umane, Internetul... Cuvint rotund, fara asperit&ti §i deci alunecos, "mondializarea" — cu perechea sa, "globalizarea", apropiata de englezescul globalisation — este un cuvint bun la toate: el poate substitui atit "imperialismul", "capitalismul mondial" sau "depen-denta", cit $i formularile care exprima mersul inainte catre о umanitate solidara fericita. Prin urmare. intrebuintarea crescinda a termenului nu este neutra: inscriindu-se in mareea neoliberala, unde se reafirma §i pozi-tiile extreme, el este folosit pentru a justifica anumite optiuni sau pentru

"Acest raport a atins nivelul sau eel mai scazul din ultimii trcizcci de ani In octombrie 1997, rSmtnind scA/.ut §i in 1998 (Fortune, 24 noicmbrie 1997. p. 2 7 2 8 septembrie 1998, p. 44) $i in 1994: randamentul valorii capitalizate pentru cele 500 de societal de indiceS & I' 51)0 a coborit sub 5%.

* R Boyer. 1997


a a c o p e r i u n e l e r e n u n j a r i . In absenfa unei definiîi larg acceptate, utilizarea cu totul neunitara a

cuvintului contribuie la ambiguitatea discursurilor §i dezbaterilor. Acestea se clarifica in parte daca vom recunoa$te c& termenul "mobilizare" este intrebuintat pentru a desemna trei categorii de procese: 1) din ce in ce mai multe fenomene se petrec, in prezent, la scara intregii planete; 2) inte-racfiunile §i interdependence se inmultesc §i se accentueaza pe intreg globul; 3) noi reali ati se creeaza §i se extind la scara mondiaia.

Coexists, a§adar, trei utilizari ale cuvintului "mondializare": 1) mondializarea ca "atingere a dimensiunii mondiale de c3tre о

realitate" (ieri mondializarea prezenjei umanesau a tehnicilor productive pe diferitele continente, ast&zi mondializarea informSrii instantanee sau a consumului anumitor produse);

2) mondializarea ca "multiplicare §i intensificare a interdependentclor la nivel mondial" (interdependenje r3mase multa vreme firave, diluate in timp §i deci slabe, dar intarite §i demultiplicate gra|ie, in buna misurd, schimbarilor din transporturi comunicatii);

3) mondializarea ca "mi$care organic;! deinglobare" (incazul mondia-liz5rii contemporane existind о puternicS legatura cu dinamicile capita-lismului).

Pe aceste baze, mondializarea din zilele noastre este prima in care sint cuprinse toate cele trei categorii de procese: exists aici deopotrivS extindere la scarS mondiaia a diverselor realitatf. accentuarea §i intensificarea unei largi game de interdependente mondiale, ca §i о mi§care organica, dominata de dezvoltarea capitalismului la scara mondiaia, care impulsioneaza, accentueaza §i accelereaza ansamblul — cu opuneri de rezistenta §i contratendinje, pentru fiecare dintre aceste dinamici. Ea i§i are radacinile in lunga transformare inceputa in secolele al XV-lea §i al al XVI-lea, о data cu formarea §i afirmarea capitalismului, §i se inscrie in prelungirea diverselor dinamici — expansiuni na{ionale, internationalizari, multinationaliz.ari, continentalizari — impulsionate de capitalismele najionale dominante.

Contrar sferei pe care о evoca termenul "globalizare", mondializarea de astazi este polarizata, inegaia, asimetricS. Fire§te, to i oamenii vor fi de-acum inainte atin$i de eel pujin unul dintre aspectele mondializSrii: in ce prive§te modul de viaja sau de consum, in materie de cultura §i de informajie, prin dinamicile economice circulajia marfurilor, sau ca urmarea poluarii, distrugerii resurselor§i schimbarilorderegim climatic... Dar in locul fermecatoarei apropieri, al reciprocitatii §i solidaritajii pe care le evoca imaginea unui "sat planetar", marea majoritate a celor $ase miliarde de locuitori ai Terrei vor suferi о serie de evolu{ii asupra carora nu vor avea nici un fel de control.

Cel ce se impune ca factor determinant este ansamblul geopolitic — calificat ca "Triada" de K. Ohmae57§i ca "arhipelag metropolitan mondial"


de geograful O. Dollfus58 — care corespundc ansamblului de tari capita-liste dezvoltate: aici se concentreaza cele mai mari mase ale puterii de cumpSrare, ale consumului economisirii, ale cercetarii §i dezvoltarii, ale mijloacelor financiare §i capacitatilor militare; aici se pun in practica strategiile planetare, atit ale marilor state (§i, in primul rind, ale Statelor Unite), cit §i ale marilor firme mondiale §i ale principalilor actori financiari ai lumii, cei care exercita о influenta reala asupra institutiilor economice §i financiare internationale; aici sint inventate §i dezvoltate noile tehnici §i, о data cu ele, noile procedee, noile produse, noile moduli de consum §i de viata; de aici se pregatesc sa aparS noile pericole tehno§tiintifice, dupa cum tot de aici au pornit, pina in anii '80, majoritatea poluarilor industriale.

Fiecare dintre aceste aspecte ar merita s3 fie analizat in detaliu". Sa ne oprim insa acum, ca ilustrare, numai asupra globalizarii monetare §i financiare.

Acest aspect al mondializarii este о realitate: progresele tehnologice in materie de telecomunicatii §i informatica au facut posibila executarea instantanee a oricarei regiari monetare §i a oricarui ordin financiar, in orice col{ al lumii; ele au permis totodata crearea de noi valori financiare, din ce in ce mai abstracte §i mai sofisticate (contracte pe termen §i optiuni [opfions] — asupra ratelor, devizelor §i indicilor bursieri)40. In acela§i timp. se inregistreaza о inmultire a operatiunilor de schimb, crearea unui paienjeni§ de relatii monetare §i cre§terea in volum a activitatilor financiare bursiere, cu speculatii neincetate §i arbitraje din ce in ce mai fine; au aparut noi piete financiare. dezvoltindu-se о sfera monetara/ f inancia l In care pot interveni actori din toate colturile lumii, 24 de ore din 24, cu operajiuni ce privesc intreaga planeta; о sfera monetara/ financiari care se large§te continuu41, care tinde tot mai mult sa se supuna unor impulsuri §i logici proprii, §i in cadrulc3reia panicile, mereu posibile, par din ce in ce mai putin controlabile de catre marile organisme mone-tare §i financiare, nationale internationale.

, 7K Ohmae, 1985. Ю . Dollfus, 1994, p. 22 s. ^Citeva vor fi discutate in a doua parte a accstui capitol. "Sumele implicate in aceste $ase tipuri de piete — contracte pe tennen asupra ratelor,

contracte pe termen asupra devizelor, contracte pe termen asupra indicilor bursieri, optiuni asupra ratelor, optiuni asupra devizelor. optiuni asupra indicilor bursieri — au crcscut de la aproximativ 650 de miliarde de dolari la inccputul lui 1987 la mai mult de 12 000 de miliarde la sfin?itul lui 1997 (BNP, Lettre de conjoncturc. fcbruarie 1999. p. 2).

"Schimburile de pcpictele monetare, financiered bursiere,care, pe vremea lui Keynes, reprezentau de douS ori mai mult decit schimburile de mSrfuri, reprezinta nsta/i de mai multe zcci de ori valoarca acestora — sporind in continuare cu rapiditate. О alt5 evaluarv, raportul dintre, pe de о parte, totalitatca achizitiilor §i a vinzirilor de devize pe pietele de schimb §i. pe de alta parte, ansamblul operatiunilor legate de comertul mondial de m5rfuri era de 6 in 1979,20 in 1986,57 in 1995 §i. foarte probabil. va atinge valoarea 100 in anii 2000. Vezl M Beaud. 1997, p. 123.


Prin urmare, nu trebuie pierdutS din vedere suprematia, in aceastS "sfera financiara mondialS", a capitalismelor najionale dominante §i, in primul rind, a Statelor Unite. La finele lui 1998, capitalizarea bursierS este de aproape 10 000 de miliarde de dolari pentru New York Exchange Standard (NYSE), de 6 700 de miliarde de dolari pentru principalele opt piete europene §i d e 3 600 de miliarde de dolari pentru principalele piefe din zona Asia-Pacific42. La inceputul anului 1999,65% din pIAîle privind exporturile mondiale sint efectuate in dolari — §i 20% intr-o moneda a Uniunii Europene; 56% din rezervele de schimb mondiale sint in dolari — §i 26% intr-o moneda a Uniunii Europene". Desigur, о parte din dolarii obtinufi in lume sint xenodolari, rezultati din crediteie acordate in dolari in afara Statelor Unite de catre band care nu sint neap3rat americane; euro, creat la inceputul lui 1999, nu este inca о moneda de uz general in Europa §i nu a putut sa i§i dea intreaga m£sur& ca moneda mondiaia; iar sistemul bancar japoneza trebuit sa suportc un tratament energic pentru a ie§i din impas. Totu§i, principalii actori monetari §i financiari se aflS inca in Statele Unite, in Uniunea Europeana $i Japonia; iar creditorul international rSmfne, in ultima instanta, Rezerva Federals Americana, in re la te cu Fondul Monetar International §i in coordonare cu marile band ale Grupului celor §apte (G7).

Paradoxul consta in faptul ca dezechilibrele monetare §i financiare ame-ricane sint parte integranta a acestei sfere financiare mondiale: ele contribute la functionarea sa, dar vor sta la baza crizei pe care о anunja deja о serie intreaga de indicatori. "Echilibrul precar (...) al economiei mondiale din anii '80, scriam inca din 1989, se datoreaza in buna masura... dezechilibrelor din Statele Unite, care sint in cele din urma generatoare... de grave tulburari in functionarea economie mondiale"44. Zece ani mai tir/.iu, deficitul extern curent american avea sa se accentueze, ajungind de la 155 de miliarde de dolari in 1997 la 233 de miliarde in 1998 , s; negativ incepind cu 1987, soldul extern net al Statelor Unite a ajuns de la -620 de miliarde de dolari (8% din PIB) in 1995 la -1 550 de miliarde de dolari (17,8% din PIB) in 19984*; totalul bugetului revenit din investitiveexterne este deficitar in 1997 §i inregistreazS un deficit de 23 de miliarde de dolari in I99817.

In mod paradoxal, lumea a contribuit la finan(area cre^terii economice americane din ultimii douazeci de ani ai secolului; astazi, Statele Unite

,!Le Monde, 30 dcccmbric 1998, p. 12. "Forluue, I marlio 1999. p. 18. " M . Beaud, 1989, p. 292 Vezi. de asemenee, p. 122 S- 290 s. 4>Vezi Letire de conjuncture a BMP. apritio 1999. p. 8. Iar tn 1999. dcficilul urma s<1 se

agravczc. ^M. Bcaud, p. 290 Utlre de conjmclure a BNP, mai 1999, p. 2 *7Letlre ik cxmjoncture a BNP, aprilic 1999. p. 8.


au mare nevoie de aceasta finantare (de unde §i importanja rezultatelor de pe Wall Street); dar cre§terea nestavilita a cursurilor conduce la о dete-riorare a raportului dintre preturile acfiunilor §i veniturile pe care ele le asigura. Ci§tigurile care se cauta sint, din ce in ce mai mult, plusvalorile; or, cursa pentru plusvaloare de dragul plusvalorii conduce in mod automat la о corectie severa, care corcctic poate declan§a oricind оcriza extrem de grava.

Va fi oare Europa suficient de coerenta, de puternici §i de credibila pentru a constitui un pol al stabilitatii?

In lume, doua mari tari-continent, India China, sint spatiile care permit conservarea unci anumite autonomii, lor putlndu-li-se adauga Rusia In momentul in care va reu§i sa se redreseze §i sa ajungS la о oarecare stabilitate.

Citeva dintre tarile mici §i mijlocii, de Indata ce au suficienta coeziune $i un statcapabil sa impulsioneze о anumita strategie, vor putea continua sa navigheze prin viltoare — urmarind mai mult satisfacerea nevoilor propriei populatii §i mai putin ancorarea pe pietele externe, dupa cum par sa fi inteles ca trebuie procedat mai multi dintre conducatorii tarilor din Asia, in urma crizei din 1997-1998.

Dar multe dintre tarile mici §i mijlocii, ca de altfel majoritatea populatiei accstei plancte, sint de-acum obligate s3 suporte procescle planetarc asupra сЗгога nu au nici un control — inclusiv perioadele de criza.

Intrucft — de§i termenul "mondializare" incearca sa mascheze acest lucru, sa II faca uitat — inegalitatile mondiale sint profunde: de mai mul-te decenii incoace, date fiind dezvoltarea capitalismului intr-un context liberal §i extinderea ariilor unde predomina relatiile monetare comer-ciale, inegalitatile se accentueaza in cvasitotalitatea tarilor, a§a cum se accentueaza §i intre tari. Rezultanta este adincirea inegalitatilor intre, pe de о parte, clasele instarite, paturile bogate §i foarte bogate ale lumii §i, pe de alta parte, populatiile s3race foarte sarace: la scara intregii planete, cincimea cea mai saraca (20% din populate) detinea 2,3% din resursele mondiale in 1969 numai 1,1% in 1994; cincimea cea mai bogata (tot 20% din populaji) detinea 69% din resursele mondiale in 1969 §i 86% in 1994. Un elvetian d§tiga intr-o zi ceea ce un etiopian ci?tiga intr-un an; citeva familii foarte bogate dispun pentru cheltuielile anuale de ceea ce le-ar permite sa traiasca timp de un an citorva sute de mii de familii s3racc.

Dincolo de aceste diferenje extraordinare la nivel de resurse, procesele mondializarii §i accentuarea interdependentelor aduc regiuni §i {ari intregi in situatii extrem dedificile, adcseori insuportabile. Elegenereaza totodata rabufniri ale afirmarii identitare — najionale, regionale, etnice, religioase —, crearea de enclave §i inmultirea disparitatilor. I.a fel cum capitalismul este deopotriva creator distructiv, mondializarea, prin procesele ei de unificare, scoate in evidenta diferentele suscita altele noi.


Astfel, in mSsura in care corespunde unei anumite realitati, termenul "mondializare" асорегЗ un ansamblu de procese care joadi un rol extrem de inegal §i de asimetric. Iar aceasta cu atit mai mult, cu cit ele sint stfins legate de о serie intreaga de alte mutatii, precum puternica extindere a raporturilor monetare §i comerciale, accentuarea inegalitatilor prin crearea noilor forme §i zone de s3racie, recursul tot mai sistematic al firmelor la tehno§tiinja, periclitarea — da la nivelul local pina la eel mondial — a diversitatii biologice §i a echilibrelor fundamentale ale Terrei.

Pina la urma — dincolo de incercarea de a stapini proceseleeconomice, monetare §i financiare — obiectivul major este acela de a §ti daca va putea fi gasit un echilibru stabil intre expansiunea activitatilor umane §i reproducerea bio-fizico-chimica a Pamlntului, iar asta in conditiile unei umanitati profund inegale48. Aceasta este problema cruciala a lumii noastre, problema pe care о evita majoritatea celor care vorbesc despre mondializare.

Lini i le de for ja ale bascuiari i lumii

Schimbari comparabile cu cele care caracterizasera "Marea Depre-siune" economica de la sfir$itul secolului al XlX-lea; impletirea de cre§teri, crize, reculuri §i progrese; procese de unificare/diversificare insumate sub termenul generic de "mondializare": unui economist i-ar fi suficient acest tablou pentru a vorbi despre "marea mutatie" din anii 1980-1990.

Atit pentru istoria umanitatii, cit §i pentru cea a capitalismului e vorba insa de mult mai mult, dupa cum о arata §i termenii utilizati In lucrarile recente4*: "marea dezordine", "rasturnarea", "rasucirea", "sfir§itul lumii", "sfirîtul istoriei"... In ce ne prive§te, am preferat termenul "basculare", pentru sensul sSu foarte preds de "trecere rapida de la о stare la alta", dar §i pentru ca evoca о mi§care de ansamblu sub multe aspecte ireversibila.

imbinarea legaturilor international §i a spatiilor multinationale, paienjeni?ul de relatii comerciale, tehnologice §i informationale, globali-zarea monetara §i financiara: capitalismul contemporan reune§te intr-un mod tot mai compact economii §i societati. Pr3bu§irea sistemului sovietic $i a spatiului plurinational etatist organizat in jurul sau, fulgeratoarea extindere a raporturilor financiare §i comerciale in cvasitotalitatea socie-tatilor, dinamicile activitatilor economice §i ale inavutirilor in toate tarile

lumii, inclusiv in India §i, ast3zi, in China: fluxurile §i impulsurile capita-lismului mondial incep sa treaca peste diguri §i baraje ~ atit peste cele create in vremurile de demult, dt §i peste cele construite in ultimele decenii.

" M . Bcaud, 1997 " C Stoffacs. 1987; F Fukuyama, 1992, B. Badic§i M.-C. Srnouts, 1992.1995; J.-Y. Car-

fantan. 1993; M. Bcaud. 1994; M. Tourainc. 1995; M Beaud. 1997

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 P I N A TN 2 0 0 0 315

Din acest moment, fie ca e vorba de declinul capitalismului industrial, de siabirea dominate! occidentale, de supunerea cresdnda a societatilor faâ de economic, de prejudiciile pe care activitatile umane le aduc Pamintului sau de accelerarea tornadei de schimbari radicale, multe lucruri ne fac s3 credem ca ne indreptSm spre declan$area unei "bascuiari a lumii".

1. Nona stmcturare a lumii

Era mai ieri: eel mult un sfert de secol in urmS. Trei lumi50: prima lume, capitalista, industrializata, bogata, cu State-

le Unite predominante, dar din ce in ce mai obligate sa Jina seama de cre§terea puterii economice a Japoniei, pe de о parte, a principalelor tari din batrina Europa, pe de alta. A doua lume, comunista, orientindu-$i eforturile inspre industrializare §i cre§terea productiei, dominata de URSS, о Uniune Sovietica profund marcata de logica etatismului §i de practicile staliniste. In fine, Lumea a Treia, о grupare eterogena formata — in ultima faza a decolonizarii — din tari care au suferit, prin dominate sau colonizare, diverse forme de exploatare, de destructurare, de inapoiere §i saracire.

Ca punte de leg&tur& intre prima §i a treia lume, citeva tari-punct de sprijin §i noi tari industriale in curs de modernizare, ce se inscriu in structura ierarhizata a sistemului national/mondial capitalist. La intersecfia intre a doua §i a treia lume, doua mari tari-continent: China care, dupa ruptura sa de URSS, a fost tentata sa devina noua putere conducatoare a unui nou bloc comunist, in incercarea sa continua de a se afirma ca prima §i cea mai influenta dintre toate tarile s3race; §i India care, afi§indu-§i fara rezerve apartenenta sa la Lumea a Treia, p3stra legaturi solide cu URSS.

Niveluri ale avufiei din ce in ce mai inegale, in special prin imbogatirea tarilor petroliere slab populate; ritmuri de cre§tere §i de modernizare profund disparate, in special о data cu suita de "miracole economice": Lumea a Treia a fost prima care s-a dezmembrat, facind ca inca din anii '80 sa se vorbeasca despre о fosta (sau ex-) Lume a Treia. Apoi, la sfir§itul anilor '80 §i inceputul anilor '90, a fost rindul blocului sovietic §i al Uniunii Sovietice inse§i sa se dezmembreze, pe ruinele 13sate de dublul e§ec al totalitarismului §i al gestionarii economiei de catre stat.

Intr-un articol publieat In 77»c National Interest in vara lui 1989, F. Fuku-yama a anunjat "sfir§itul istoriei", teza pe care autorul urma sa о dezvolte intr-o lucrare din 1992 §i care avea sa suscite о avalan§a de react» §i dezbateri; in 1999, perspectiva lui ramine neschimbata: "Nimic (...) nu-mi

MVe7.i щ п а . capitolul 6.

316 m i c h e l в e a u d

clatina (...) vechea concluzie: democratia liberals §i economia de piata sint singurele posibilitAfi viabile pentru societatile noastre moderne"51.

Forta cuvintelor: "democratic liberaia", "economic de piata"... Pare ca totul este spus. $i totu§i: idealul dcmocratiei liberale este el astdzi cu adev&rat implinit? Democratiile occidentale nu sufera ele de faptul ca "nu prea mai au nici cadru, nici о ax«1 a lor-1"? in plus, ceea ce triumfa ast&zi estecu adevSrat "economia de piata"? Nu e mai degraba capitalis-mul care, prin multe aspecte ale sale, tnseamn* tocmai negarea economiei de piata? Iar legatura dintre capitalism $i democratic este ea d a r stability? Nu ne a rata istoria ca acest capitalism se impaca la fel de bine cu demo-c r a t liberaia ca §i cu social-democratia ?i ca poate prospera chiar sub regimuri dictatoriale sau totalitare? §i apoi, putem noi da uit&rii fortele de profunzime cuprinse in sentimental national, credinta religioasa, apartenenta la о anumita civilizatie, setea de bogatii §i de dominare?

Intrudt capitalismul reprezinta о putere transformatoare care se dezvolta in cadrul societatilor mobilizind aproape toate resorturile uma-ne, dezvoltarea sa suscita in mod necesar noi mize §i noi confruntari, care conduc la noi raporturi de forta. Sfir§itul istoriei, la fel ca satul planetar, mondializarea fericita §i domnia economiei de piata, este una dintre acele formulari in§el3toare care stimuleaza somnul rutiunii.

De fapt, la acest sfir§it de mileniu, dac3 e ceva care sa triumfe, acest ceva este capitalismul mai precis, blocul capitalist bogat — marile sta-te marile firme ale Triadei — a carui influenja ramine predominanta in lume. Blocul acesta continua intr-adevar sa controleze nu numai cea mai mare parte a produc(iei de marfuri, ci partea esenfialfi a mijloacelor financiare, a cercetarii §tiintifice §i tehnologice, ca a capacitatii de inovare..

In cadrul Triadei, Statele Unite au cea mai mare greutate: ele domina practic in toate domeniile, nu au de dat socoteala nimanui §i incearca sa Ie impuna tuturora legile lor. Ele sint singura tara in m&sura sa pastreze un deficit coinercial durabil, grajie finantarilorexternecare vin nu numai de la propriii lor investitori, dar §i de la plasamentele atrase din toate colturile lumii — \&ri cu mari fonduri economisite, oligarhii ale tarilor sdrace sau in curs de modernizare, venituri din traficurile mafiote mon-diale53. Statele Unite §i-au largit piata interna prin NAFTA (Asociatia de

SlF Fukuyama, "La (in de I'histoire dix ans apr£s".Le Monde. 17 iunie l999 . p. 1. Regasiin de fapt a»ci scasul profund al idcologici mondializirii: lumea pc cale de л sc unifica prin intermedial pie(ei — о pia{3 c&reia i se tree cu vederea incgalitStile. asimetriile $i raporturile de forta.

»M. Beaud, 1997, p. 234. s 'A$a cum am vfeut ceva mai inainte, suldul extern net al Statelor Unite a devenit

negativ In 1987. atingind -1 550 de miliarde de dolari (17.8% din PIB) in 1998. Prelungirea tendintei ncluaic ar duce la un total al datoriilor de 3 6511 de miliarde de dolari (36% din I'lB) In 21ЮЗ. Vtv.i Lei I re de conjoncture a BNP din mai 1999. p. 2

I S T O R I A C A P I T A LI S M U L U I DE LA 1 5 0 0 P I N A IN 2 0 0 0 317

T a b e l u l nr. 56 P o n d e r e a color Irei mari puteri capi ta l is te ale lumii , in 1997 (in % din iotalul m o n d i a l )

S ta te le Uni te J a p o n i a UE 15 f m p r e u n !

Pop u la tie 4,6 2,2 6 ,2 13,0 Produs brut 25,7 15,9 28,4 70 ,0 Capital izare b u r s i e r ! 42 ,0 15,3 23,1 80,4

Sursif: Banca Mondial!, Rapport sur le i/ttvcloppcmcnt Jans le motule, 1998-1999, op. cit., p. 212-213 §i 242-243.

tn со p r i v a t e pondcrea lor In cheltuielile penlru cercetarc §i dezvoltare, vezi tabelul nr. 59.

Liber-Schimb Nord-Americana), care cuprinde inclusiv Canada Mexicul; ele i§i sporesc legaturile atit cu celelalte zone ale color doua Americi, cit §i cu Europa, Asia §i filrile Pacificului; totodata, utilizeazS organismele Internationale pentru a-§i impune propriile puncte de vede-re, iar in caz de e$ec, recurg la diverse forme de presiune §antaj.

Corner^ extern, flux decapitaluri §icredite: toate aceste fluxuri interna-tionale le leaga mai mult ca oricind, Intre ele, pe cele trei componente ale Triadei. Iar in Triads, acolo unde statele par s i aibS tot mai purine ambijii §i proiecte, oligopolul capitalist mondial este eel care, dincetn ce mai mult, fixeaz& orientarile §i da impulsurile. Prin bancile sale §i organismele lui financiare, el sta la baza globalizarii monetare financiare; iar prin foarte marile sale firme, el are о pondere determinanta In ce privc§te ansamblul activitajilor productive §i comerciale, cercetarea, investi{iile, consumul.

Cota cifrei de afaceri a primelor doua sute de firme mondiale din produsul mondial, care era de 17% in 1960, a atins 24% tn 1984 §i 31% in 1995м. tn 1995, cele mai mari 500 de intreprinderi din lume55 insumau mai mult de 35 de milioane de salariati56: cu active in valoare de ceva mai mult de 32 000 de miliarde de dolari, ele au avut о cifra de afaceri de aproximativ 11 400 de miliarde de dolari - aproape jumatate (47%) din produsul mondial57 — ?i au realizat profituri de mai mult de 320 de miliarde de dolari5" - adica mai mult declt produsul brut total a 43 de

54Vezi M Beaud, I9S9. p 59, "(Пк-] Fortune Global 500". 1996 5i Banca Mondial!, 1995. "-fThel Fortune Global 500", 19%. '"AccastJ cifr! se situeaz! Intre cea a populatiei active din Franta (26 dc milioane) $i cea

a Cermaniei (42 de milioane) [Banca Mondial!, 1995, p. 231]. "Vezi "(The] Fortune Global 500", 1 9 % $i Banca Mondial!, 1995. " ' Г Г М Fortune Global 5tX)°, 1996. P 72.


t«lri cu venituri slabc insumind ceva mai mult de 1 miliard de locuitori". Potrivit evaluarilor disponibile, firmele multinational realizau, in anii '80,

jumatate din comertul mondial — 30% din comertul lor fiind un comert intrafirma60, adica In interiorul spafiului firmelor multinational , ?i deci de о alt a natura dectt comertul Madev3rat", facut din schimburi intre parteneri distincti; in anii '90, ele vor realiza doua treimi din comertul mondial — 40% fiind un comert intrafirma. Privind din alt unghi: in 1992, 37 000 de firme multinationale controlau 170 000 de filiale in strainatate, adica un total de active productive de 2 000 de miliarde de dolari; ansamblul vinzarilor lor in strainatate" — adica in afara tarii societatii-mama — reprezenta 5 500 de miliarde de dolari, sensibil mai mult decit comertul international care, in acel an, era de ordinul a 4 000 de miliarde de dolari".

Or, aproape toate firmele foarte mari care domina producjia, schim-burile comerciale §i ccrcetarea tehnologica din intreaga lume i$i au sediul-baza in cele trei principale centre capitaliste ale Triadei**3.

Departe de о economic de piata care sa reuneasca actori de calibre comparabile, departe de о mondializare care s-ar apropia de imaginea unui sat planetar, ne aflam, inca mai mult decit in secolele anterioare, in prezenta unui ansamblu deopotriva national, multinational §i mondial, extrem de inegal de ierarhizat, dominat de oligopolul capitalist §i de puterile Triadei. In sinul acestei concentrari de bogatii s-au determinat liniile de forta ale consumului din urmatoarele decenii, orientarile cercetarii §i ale aplicatiilor sale*4, structura aria de raspindire a schimburilor internationale — deci, implicit, caracteristicile diviziunii muncii, luarea (sau neluarea) in seama a problemelor de mediu la scara planetara...

**Banca Mondiaia. 1995, p. 182 *'B Madeuf, "Пи paradoxe A l'auto-organisation", Cahier du GEMDEV. nr. 5, noiembrie

1985, p. 51. "Exporturile socift3tilor-mam3. plus vtnzSrilc in tirilc lor de implantare $i exporturile

filialelor in strflnatate; cu privlre la spatiul economic crcat de multinationale $i de filialele lor. vezi M. Beaud, 1989, p 67 s. §i 74 s

ÛNCTAD. 1993. ft,ln 1984, dintre principalele 200 de firme multinationale. 51,5% erau americane, 18,5%

japonezc, 18,5% din Comunitatca Europeans (F. Clairinonte §i J. Cavanagh, "Lc club des deux cents", Le Monde diplotr.atique, decembrie 1985.). In 1987, dintre cele mai mari 100 de firme multinationale, 40sint americane, 14 japorveze, 37 europene {Fortune, 25 aprilie 1 august 1988); zece ani mai tirziu, 32 sint americane, 26 japoneze, 39 europene (Fortune, 3 august 1998).

• In 1991, cheltuielile pentru dezvoltare §i cercetareerau. pa cap de locuitor la valoarea dolarului din 1987, de: 218 dolari in (Arile cu venituri ridicatc, 106 in noile {Sri industrial izate din Asia, 29 in Federaâ Rusa, 6 in J3rile cu venituri medii (exceptind Rusia), 1 dolar in t&rile cu venituri slabe (cxceptiiul Giina). 5urs5: Comunitatea Furopean.5, 1994, citat.1 de Banca Mondial^, 1999, p. 1

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 P I N A TN 2 0 0 0 319

T a b e l u l nr. 5 7 P o n d e r e a in 1 9 9 7 a p r i n c i p a l e l o r puter i de la inceputu l s e c o l u l u i al XX I - l e a

L u m e a i n t r e a g ! S t a t e l e U n i t e U E 1 5 J a p o n i a

P o p u l a t e (in mil ioane) Produs brut*

5 8 2 9 268 3 6 3 126

- la rata de s c h i m b 2 9 9 2 6 7 6 9 0 8 510 4 772 - eval . la P P C " 3 6 9 5 1 7 6 9 0 7 4 6 6 2 9 5 1 Rata de cre$tere (In %) - 1 9 8 0 - 1 9 9 0 3,1 2,9 2,6" 4,0 - 1 9 9 0 - 1 9 9 7 2.3 2,5 1.5" 1.4

C h i n a India Rus ia Brazi l ia

P o p u l a t e (in mil ioane) P r o d u s brut*

1 2 2 7 961 147 164

- la rata de s c h i m b 1 0 5 5 374 403 773 - eval . la P P C * 4 3 8 2 1 5 8 7 618 1 0 2 0 Rata de cre^tere (In %) - 1 9 8 0 - 1 9 9 0 10 ,2 5,8 2.8 2,8 - 1 9 9 0 - 1 9 9 7 11,9 5,9 - 9 3,1

Mn mil iarde de dolari . " E v a l u a r e la pari tate cu puterea de c u m p S r a r e .

Sursfi: Banca Mondial!, Rapport sur le (it:vloppemcnt dans le monde. 1998-1999, op. at., p. 212-213 $i 142-243. a. Europa celor Doisprezece. 1981-1990 (sure!: RAMSES 1992, Dunod. 1991, p. 409). b. Estimare dup! UNCI" AD. Trade and Developpement Rnport, 1998. p. 4.

in faja sa, dupa pr3bu§irea imperiului sovietic §i dizolvarea URSS, incep sS se afirme, in primul rind, cele doua mari tari-continent ale Asiei.

China §i India sint singurele doua tari miliardare in oameni. una §i cealalta au un trecut incarcat de istorie §i bogat in impliniri. $i una §i cealalta au fost dominate, umilite §i spera acum sa scape de gustul amar care le-a r«imas. $i una §i cealalta §tiu sa imbine pia(a §i administrate, centralizarea §i descentralizarea, indeminarea manufacturiera §i cunoa§terea §tiintifica, statul §i societatea. §i una §i cealalta au dezvoltat sub directionarea statului importante capacitaji de producê §i au §tiut s3 lase sa se dezvolte, sub ni§te forme adecvate, entitaji capitaliste de о importanta astazi crescinda.

Fire§te, ca produs pe cap de locuitor, ele sint inca departe de tarile bogate, dar de(in о anumita putere In domeniul nuclear spatial; student» §i cercetatorii lor sint, de altfel, prezenji in toate domeniile de viitor, mai ales in informatica, daca ne gindim la India; iar cei mai bogaji 10% din populatfa lor "cintaresc" mai mult decit о marc \arH europeana. in plus, calculat In raport cu puterea de cump3rare, §i nu cu rata de schimb, produsul lor brut reprezinta mult mai mult, In special in cazul Chinei; de


dou<fzeci de ani Incoace, amindouS aceste t a r i rcalizeaza ni§te ritmuri de cre§tere care le fac s<1 Inccapa a ctntiiri serios In economia mondiaia - a§a cum s-a vazut In perioadacrizelor asiatice din 1997-1998; in fine, amindoua dispun de о imensa piata interna potentials, capabilS atit s3-i intereseze timplndelungat pe furnizorii strSini, cit §isa permita oinchidere nafionala vreme de citcva decenii.

Pentru toate aceste motive, dac3 nu se ajunge la cine §tie ce prabujire sau blocaj — altminteri, oriclnd posibile —, aceste doua jari se vor питЗга cu siguranta printre primele mari puteri ale lumii, in a doua treime a secolului urmStor.

Apoi, ar mai fi Rusia, daca reu§e§te sa se redrcseze; ar fi cele clteva tari mari din fosta Lume aTreia, Brazilia, Pakistan, Indonezia, plus altele, nu atit de mari, dar coerente In jurul statului, care ar putea de asemenea sa se afirme. Dar exista un larg sector al umanitatii care sufera astSzi din pricina s&r&ciei, a Inrautatirii condi{iilor de via{3 mai ales, a lipsei de perspective pentru tinerele general»!, §i care risca sa ajunga in fata urmatoarei alegeri: fie, printr-o multitudine dedemersuri individuale, sa piece, pentru a Incerca sa traiasca mai bine, in tarile bogate sau mai pujin sarace — atunci va fi un nou val de migra(ii In faja caruia lot mai multe tari I§i vor Inchide porjile; fie s3 se Intoarca Impotriva pSturilor sau grupurilor etnice mai instarite din propria regiune sau JarS, ori sa se focalizeze impotriva principalului dejinator de bogajii , simbolul dominatiilor trecute §i prezente, adica impotriva Occidentului.

Otntoarcere Impotriva acestuia este deja perceptibila sub diverse for-me, merglnd de la contcstarea optiunilor occidentale (politici de ajustare structuraia impuse tarilor In dificultate, rate ridicate ale doblnzilor impuse tarilor asiatice aflate in crizS In 1998, reluarea bombardamentelor ameri-cane Impotriva Irakului la inceputul lui 1999, rftzboiul NATO impotriva Serbiei in primftvara lui 1999) pina la punerea In discujie a Occidentului ca atare (de cat re regimuri populiste sau forje Jinlnd de un integrism islamist).

Observator erudit al istoriei lumii, R. Bonnaud a subliniat foarte con-vingator profunda asimetrie ce a caracterizat ullimele cinci veacuri: "De la sflrîtul secolului al XV-lea pina la inceputul secolului al XX-lea, eel care a facut istoria a fost Occidentul. Restul lumii, eel maiadesea, 1-a urmat sau i s a supus"65. Sau, referitor la dinamismele concentrate in Occident: "Etapa care Incepe cdtre finele secolului al XV-lea $i se incheie la Inceputul secolului al XX-lea repre/.inta о minunata §i In.spaimlntatoare concent ra-re a progresului, о hipertrofiere regionaia care Inseamnfl о atrofiere mondiaia, о stralucire localizata carefnscamna olntunecarc generalizata, о reducere a sccnei istoriei и mane care Inseamna о elevare a scenei §i a

•'R Bonnaud, Leu Tourmmfs..., 1992, p. 24.

I S T O R I A C A P I T A L 1 S M U L U I D E L A 1 5 0 0 P I N A I N 2 0 0 0 321

istorici. (...) Progresului ratiunii occidental ii va corespunde un recul al moralei neoccidentale, progresului libertatii occidentale — un recul al egalitatii neoccidentale etc."'*.

"Marea mutajie" actuals marcheazd cu siguranja sfir?itul acestei etape. Ne indreptSm noi oare spre о reechilibrare a lumii, in cadrul c3reia marile civilizajii §i marile continente atita amar de vreme dominate §i disprejuite i§i vor gdsi locul ce li se cuvine? Sau, о data cu afirmarea capitalismelor asiatice, vom asista la inceputul unui declin relativ al capitalismelor occi-dentale §i al acelei "Europe netarmurite", cum о numea F. Perroux? Ulti-ma carte inca nu a fost jucata: urmatoarele decenii vor fi decisive.

Era unei lumi dominate de Europa aparfine trecutului. Deja leader-ship- ul occidental se exercita tot mai greu, mai putin fata de tarile mici sarace. Acum se scrie о pagina nou3: tinind cont de dinamicile demografice §i economice asiatice, de cre§terile demografice din Africa §i America Latina, descapararile najionalismelor, particularismelor integrismelor, de prabu§irea statelor-natiuni §i fnmultirea zonelor sfi§iate In neincetate confruntari, de, in sfir§it, migratiile pe care le antreneaza toate aceste rupturi $i dezl&ntuiri, Europa, In special Occidentul nu ar trebui oare sa so pregateasca a culege furtuna pe care a semanat-o, cucerind lumea pentru a-i aduce credinta cre§tina, progresul, civilizatia? Furtuna din care, pina acum, nu s-au facut simtite decit primele pale de vint.

lata о linie de forta sigura a bascularii lumii.

2. Monetarizare/comercializar^7:societafilesub jugul economiei

Monetarizare, comercializare, extindere a capitalismului in toate cimpurile societatilor: formule rebarbative prin abstractia lor §i care ar trebui poate ilustrate.

Un copil se plimba cu tatai s3u pe un drum de tar3; deodata copilul se opre§te nedumerit §i intreaba: "Tata, noi cui trebuiesa-i platim?" Parcuri de distractii, piste de ski cu plati, plaje cu taxa de intrare..., tot mai putine activitati tn aer liber scapa puterii banului.

Apa de fintina era gratuita; ара de la robinet se plate§te, iar vinzarea (in sticle, butelii, bidoane) de ape niinerale ori "de izvor" create in toate oazele deopulenta ale lumii noastre; in vreme ce, in multe mahalale, con-trolul asupra unui robinet deapS — §iea deocalitatedubioasa — consti-tuie un bun prilej pentru extorcarea debani. Pentru toate tarile, productia de apa potabila este pe cale de a deveni о veritabila activitate economic^; pentru jarile care nu о au, apa va deveni un produs de import. Aceasta apa va constitui miza majora la inceputul secolului viitor. Cind va ajunge

-/./cm., p. 83. " I n lr — mardundisation ( a It.).


ca mai scumpa decit petrolul? Un proces asemanator se constats in privinta aerului: aer purificat; о

gur.l de oxigen cu piata in anumite intersect din Mexico; tot mai multe construct» prev3zutecu aerconditionat; proiectede "ora§e artificiale" pe care le prefigureaza citeva prototipuri ("biosfera 1". "biosfera 2"): treptat, aerul devine о marfa.

Sa luSm apoi cazul sanatatii: in aparenta, dintotdeauna medicii §i farmaci$tii au trebuit sa fie platiti; in realitate, totul s-a schimbat: sisteme de sdnatate din ce in ce mai costisitoare, obiective ale laboratoarclor farmaceutice legate de cercetare, producfie §i piata, grupuri de prcsiune medicale. О dovede§te, dac3 mai este nevoie, afacerea singelui contaminat: interes national, necesitatea de vidare a stocurilor, competitia labora-toarclor - principalele explicatii tin de economie, de ratiunile de stat §i de cele ale pietei. О dovede$te, de asemenea, inmultirea "afacerilor" din medicina, chirurgie, procreatie, prelevarca de organesau de tesuturi. Cel care domina este banul; a§a cum se Intimpia tot mai mult §i in sfera educatiei, presei, culturii, artei...

Acela§i lucru se intimpia §i in noul domeniu al stocarii, difuzarii si tratarii electronice a informatiei: ne-am fi a§teptat sa se ajunga la о gra-tuitate de gen "serviciu public" sau de un alt tip; or, cea care domina este clasica logica a comertului, cu monopoluri, control al pietelor $i creare de raritati. Logica pietei §i a profitului animd uria§ele transformari actuale din telecomunicatii §i multimedia: apar sau se creeaza noi necesitati; pentru a le face fata, se impun о serie intreaga de cheltuieli, deci о putere de cumparare; iar utilarea §i consumul se vor efectua in cadrul fixat de marile grupuri capitaliste ce domina aceste domenii.

Astfel, domnia m&rfii nu se va traduce in primul rind prin inmultirea sau acumularea de produse materialc, a§a cum s-a crezut in secolul al XlX-lea §i intr-o pcrioada din eel de-al XX-lea, о data cu Inflorirea societatii de consum; ea va insemna — dupa cum incepe deja sa se constate — supunerea de catre fortele pietei a tuturor momentelor din viata omului, a tuturor aspectelor functionarii unei societati §i. din ce in ce mai mult, a tuturor dimensiunilor unei Terre care nu mai inseamnd decit "mediul inconjurator" al oamenilor. Pe scurt, о logica a comertului extinsa asupra oamenilor, societatilor Terrei intregi.

Concomitent, in tot mai multe dintre regiunile sarace ale lumii, autoproducjia — productia familiala pentru nevoile familiei, productia sateasca pentru nevoile satului — inregistrcaza un recul: atit sub cfectul extinderii productiilor pentru ora§e sau pentru export, incurajate de agentii publice sau de comercianti intermediari, cit §i sub presiunea concurentei dintre produse, adeseori subvenjionate, concurenta ivita о data cu imbunatatirea transportu rilor.

Pentru oricine prive$te in jur, eite§te, caiatorestc, schimbarea aceasta

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 P I N A I N 2 0 0 0 323

este tntr-adevdr impetuoasa: generalizare a statului de marfa §i, mai mult ca oricind, a marfiicapitaliste, in detrimentul economiilor tradifionale, al economiei domestice al gratuitatii; monetarizarea intregii viefi sociale, tot mai invadate §i fermecate de puterea banului; §i, sa nu uitam, extinderea salarizarii. Iar in contrapondere. sectoarele "informale". noile straturi ale s&r&dei, noile marginalizari, zonele de retragere sau de supravietuire a societatilor supuse raporturilor bazate pe circulatia banilor.

Extinderea sferei piefelor §i a relatiilor monetare este insotita — §i aici este lucrul esenfial — de profunde transformari ale societatilor noastre: cre$terea rolului tehnologiei, cercetarii, §tiintei; diviziunea tot mai accen-tuata a muncii; demultiplicarea necesitatilor. cu noile lor forme §i noile moduri de a le satisface; transformarea valorilor, a structurilor sociale, a motiva|iilor $i comportamentelor; dispersia locurilor de decizie §i diluarea responsabilitatii. In acela§i timp. activitatfle productive care, pina in vre-murile moderne, fusesera in slujba societatii, tind sa devina predominan-te in raport cu ansamblul celorlalte activitati sociale: economicul se auto-nomizeaza in raport cu societatile umane.

Aceasta autonomizare se produce prin largirea sistemului de piata ?i dezvoltarea capitalismului — intre care trebuie facuta о distinctfeM — ,§i una cealalta putind foarte bine sa se articuleze cu afirmarea sistemului etatist. Autonomizarea a fost posibila prin distrugerea, adeseori vioienta, a formelor sociale anterioare, in care dimensiunile amestecate ale reli-giosului. socialului. economicului ?i politicului. legaturile de familie, rela-tiile de dependenta, de supunere sau loialitate, sistemele de solidaritate ?i de redistribuire creau retele complexe, luind forme dintre cele mai di-verse in funcfie de tipurile de societatiw.

Regasim aici analiza lui K. Polanyi: dupa dislocarea societatilor tradi-t i o n a l prin generalizarea "pietei autoreglatoare" §i extinderea sa — din-colo de productia de marfuri — asupra pamintului, muncii banilor, "societateaesteadministrataca unauxiliaral pietei. in locca economiasa fie incastrata in relatiile sociale, relatiile sociale sint incastrate in sistemul economic"70. Devenita "sursa §i matrice a sistemului"71, piata autoregla-toare reduce relatiile umane §i sociale la raporturi bane§ti.

De-acum inainte, economia domina societatile. in fata numeroaselor probleme tratate odinioara in termeni politici sau etici, se impun astazi argumentele economice; existenta ca barbat, femeie sau copil in cadrul societatii tine in prezent de banii fiecaruia; viaja nenumaratelor familii,

" C e e a CC ¥ Braudel (1979 511985) face intr-un mod mai clar deck К Polanyi (1944.1983). - D u p a K. Polanyi, pin^ la sfirjitul f e u d a l i t y . sistemele sociale ale Europei Occidenta-

le "erau organizate pc principiile fie ale reciprocity» sau rcdistribuirii, fie ale administrate!, fie ale combinArii celor trei" (1944. 1083. p. 85).

nldem.. p. 88. "Ibidem., p. 21.


pina in cStunele cele mai izolate sau insulele cele mai indepartate, este legata deconvulsiile pietelor mondiale; in domeniul $tiinJelor economice apar curente tot mai puternice care pretind c& aduc raspurisuri la orice problem^ prin simplul calcul economic, considerind ca totul nu ar fi acum decit о chestiune de maximalizare sau optimizare72. Astfel, dominafia crescinda a economiei asupra societatilor noastre tinde sa fie dublata de о dominatie crescinda a rajionamentului economic asupra mentalitatilor, a modului de a gindi, a judecatilor §i deciziilor noastre. Iar pina la urma, nu doar imbunatatirea condijiei fiecaruia dintre noi, nu doar cre§terea nivelului de trai par sa depinda in mod direct de cre§terea economica, ci insa§i existenta oamenilor, §i chiar fericirea lor.

Cre§terea economica a devenit, intr-adevar, finalitatea suprema a cvasi-totalitatii societatilor contemporane. Societajile lumii capitaliste dezvol-tate, in ansamblul lor, "merg inspre cre§tere": ele nu v3d solujionarea problemelor lor decit in cre§terea economica §i au nevoie de ea pentru a-§i menjine propria lor coerenja, о coerenta pe care nimic altceva nu mai pare fi in masura sa le-o asigure. Dupa primele semne ale crizei, §i in fiecare dintre etapele sale, cre§terea economica a aparut ca unica salvare. B. Clinton, ca sa luam un singur exemplu, propunea combaterea $oma-jului, saraciei, a lipsurilor din domenii precum educa(ia §i sanatatea, prin dublarea produsului national in decurs de о generate: aceasta fara a se intreba de ce decenii dupa decenii de crc§tere economica nu permisesera Stcrgerea acestor neajunsuri in cea mai mare, mai bogata §i mai puternica tard din lume; iar la capatul celui de-al doilea mandat al sau, daca scaderea §omajului a insojit intr-adevar cre§terea economica, in schimb inegalitatile s-au adincit, au aparut noi forme de saracie, care ii ating inclusiv pe "titular»" salariilor mid, iar pentru populatiile sdrace, accesul la educate §i asistenta inedicala s-a degradat.

Tot pe terenul cre§terii economice incercasera URSS si tarile din im-periul sovietic sa invinga Occidentul capitalist71; §tim cu totii ce s-a intim-plat. Tranzitia de la etatism la economia de piata a fost mai bine sau mai rau dirijata, traumatismul mai mult sau mai pujin profund, scaderile producjiei mai mult sau putin insemnate; о serie intreaga de tari au suferit, asemeni Rusiei, о saracire generalizata, о data cu formarea noilor ine-galitati, a noilor paturi sociale §i a unor generatii adincite intr-o foarte maresaracie; iar populatiilor lor, neiixn-ezatoare pentru multa vreme de-acum incolo in idealurile colectiviste, conducatorii le promit mai multa putere de cumparare §i mai multe bunuri: pe scurt, cre§terea economica.

tn ce prive§te fosta Lume a Treia74, aceasta este traversata de dinamici

-МЛ refer In special la C. Bicker Vezi M Beaud C. Dostaler, 1993,1996, p. 137 s. "Vezi M. Beaud. 1982.1985. "Ve/.i M. Beaud. 1989.

I S T O R I A С A I ' 1T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 P I N A I N 2 0 0 0 325

tot mai divergente. La un pol, a§a cum am v3zut, tarile din Asia care, de la Coreea de Sud pina In Asia de Sud-Est, trecind printr-o parte a Chinei, sint angajate intr-un mar? format catre industrializare §i modernizare, avind ca perspectiva ajungerea din urm& a celor mai bogati: cre§terea este aici deopotriva motor §i tel, motivajia unei intregi generatii care vede in ea posibilitatea dea ie§i din sar3cie, prilejul unorinavutiri extraordinare pentru oligarhii §i pentru un mic num3r de intreprinzatori care vor reu§i s3 forfeze succesul. Iâcelalalt pol, in Asia deSud ?iin Africa, sint tarile in carecoexista bogajiile, tradi{ionalesau recente, ?i mizeria extrema a unor paturi Iargi ale populajiilor, pentru care singura problema care se pune este supravietuirea, inclusiv in desele confruntari §i sfi$ieri pe care le genereaza lupta pentru supravietuire. Intre cei doi poli, se afia acele jari — mai ales din America l.atina §i din lumea arabo-musulman3 — care, cunoscind primele faze de industrializare §i modernizare, au fost grav afcctate de criza din anii '80; unele par a se fi impotmolit in blocaje de durata, probabil explozive; altele §i-au reluat tatonarile in vederea cre§terii economice.

Astfel, in cele mai diverse situatii, aproape totul pare s3 depinda acum doar de cre§terea economica. О cre§tere care, prin "asaltul" marfurilor §i p3ienjeni§ul de raporturi b3ne§ti, corodeaza sau zdruncina societatile unite prin alte tipuri de coerente. О cre§tere care afecteaza din ce in ce mai mult mediul inconjurator §i chiar procesele de reproducere a biosferei.

Drama este c3 numai cre§terea economica nu poate rezolva nici unui dintre neajunsurile sociale pe care pretindem c3 ea le-ar solutiona. In primul rind, trebuie ca majoritatea avutiilor generate de ea s3 nu ramina in mfna celor puternici bogati; apoi, trebuie ca partea pe care о vor primi populatiilesarace sa $tearg3 efecteledistrugerilor sau privatiunilor pe care acestea le-au suportat — c3ci orice cre§tere inseamn3 §i distrugere; §i trebuie, mai departe, ca о parte adecvata a roadelor cre^terii s3 fie afec-tata... solution3rii tuturor problemelor care intervenin — ceea ce presu-pune ca puternicii zilei cei care conduc s3 doreasc3, s3 decida s3 controleze punerea in practic3 a acestei "aloc3ri". §i chiar dac3 toate cele trei conditii vor fi intrunite, inc3 о problems — pe care nimeni nu vrea s3 о vad3 — trebuie rezolvata: puternicele dinamici capitaliste, purtatoare de cre§teri §i crize, contribuie in aceea§i m3sur3 la crearea unor noi nece-sitati §i la "revelarea" lor in sinul claselor p3turilor cu putere sporita de cump3rare — necesitati care, in valuri succesive, ajung s3 fie resimtite in rindul populajiilor mai putin bogate, pin3 la cele mai s3race'5. Ar fi bine sa putem stapini aceasta cre§tere a necesitatilor, dar cum s3 reu§im intr-o lume atit de inegal3 ca a noastr3?

in mod fundamental, ne confruntam cu urmatoarea realitate: societatile noastre, umanitatea, evolutia omenirii, lumea sint supuse mai mult ca

»Vezi M. Bcaud, 1997. p 21X) s.


oridnd — §iintr-un mod inexorabil — extinderii raporturilor comerciale bane^ti, cu toate riscurile pe care acest iucru le presupune. lata о alta linie de forta a basculdrii lumii.

3. Cre$teri care putt tti pericol Pamhitul

S-a scurs mai bine de un sfcrt de secol de la prima conferinta a Nafiu-nilor Unite asupra mediului inconjur3tor, de la Stockholm (1972). Dete-riorarea mediului s-a agravat, con§tientizarea acestui proces a progresat, legislatiile nationale s-au inasprit, conventiile intemationale s-au inmultit: mai mult de о suta cincizeci de acorduri mondiale sau regionale au fost semnate, printre care cele de la Viena (1985), Montreal (1987) §i Londra (1990) cu privire la protectia stratului de ozon; convenfia de la Basel (1989) referitoare la producerea §i circulatia de$eurilor pcriculoase, sau textele adoptate la conferinta Natiunilor Unite pe probleme de mediu §i dczvol-tare, de la Rio de Janeiro (1992): conventii cu privire la climat §i biodiver-sitate, declaratia asupra padurilor, agenda XX17\.. Iar apoi, dupa conferinta de la Berlin asupra efectului de sera (1995), adoptarea de c3trc (5rile industrializate a unui protocol pentru reducerea emisiilor de gaze cu efcct de sera, la conferinta de la Kyoto (1997): protocol a carui punere in aplicarc a facut obiectul unor noi discujii la conferinta de la Bonn (noiembrie 1999), urmind sa se traduca in deciziile conferinjei prevdzute a se desf3§ura la 1 laga, in noiembrie 2000.

Intre timp, dupa raportul Hammarskjtild (Ccelicficut?, 1975) §i rapor-tul Brandt (Nord-Suil: un program de supraviefuire, 1980), raportul Brundt-land" (1987) pusese, in interrelationarilc lor, problemele agrav3rii inegalitatilor in lume, ale dezvoltarii §i salvgardarii mediului. Neputind adopta о veritabila strategie mondiaia, responsabilii $i special i^tii din diferite colturi ale lumii au cazut de acord asupra notiunii de "dezvoltare durabila", formula ambigua, acceptabila atit pentru tarile din Nord cit pentru cele din Sud, atit pentru ecologi§tii cei mai ataâti denatura, cit §i pentru adeptii solutiilor bazate pe progresele $tiintifice tehnice cele mai indraznete. Formula care descrie suficient de bine ceea ce se dore§te, evitind insa sa puna dcschis, pentru perioada incurs, problema tuturor crc^terilor...

Crcsteri ale populatiilor, cre§teri ale nevoilor de trai, crc§teri ale productiilor, ale taxelor §i reziduurilor. Cre§tcri pricinuind plancteistrica-ciuni care se v3d tot mai bine de la о zi la alta: polu3ri cu de§euri chimice ale riurilor, solului,aerului, oceanelor; distrugerea padurilor §i terenurilor, inaintare a de§erturilor; deterior3ri ale paturii de ozon, riscuri de bulversari ale climei. Pentru prima data in istoria umanit3(ii, efectele activitatilor

"Vezi M. Bcaud (coord ). 1993. "Wor ld Commission on Environment and Development 1987, 1988.

I S T O R I A C A P I T A L 1 S M U L U I D E L A 1 5 0 0 P I N A TN 2 0 0 0 327

umane sint pe punctul de a distruge fragilul echilibru care a facut cu putinta via {a pe Pa mint7*.

Miezul problemei este aici: cre§terea demografica pare ineluctabila, incA multe decenii de-acum incolo, pentru о largS majoritate a omenirii; cre§terea economica se impune in toate societatile, de la cea mai bogata pina la cea mai saraca. Nevoile de create re sint mereu reinnoite largite prin cre$terea necesitatilor. Or, cre$terile noastre degradeazS mediul, calitatea viejii planeta intreaga.

In fata discursurilor lini§titoare care promit bun&starea §i fericirea la 12, 15 sau 20 de miliarde de oameni, noi invitam sa se reflecteze asupra unui singur lucru: ne a flam prin?i intr-o mi§care accelerata cum nici о

alta generate nu a mai cunoscut: sintem antrenati in ni§te procese de cre$tere fara precedent in lungul drum al aventurii umane74 §i care, cu modurile de productie §i de viajS actuale, ne conduc la limitele capa-citatilor de autoreproducere ale planetei.

Cre§terea populatiei: 5 pina la 8 milioane de paminteni in anul 20000 i.e.n. §i 50 de milioane in anul 5000 i.e.n.; in jur de 250 de milioane la inceputul erei noastre, 600 de milioane in 1600,1 miliard in 1800,2 miliarde In 1927,6 miliarde In 1999, intre 8 §i 13 miliarde in 2050ю . Cre§tere, a§adar,

inca о cre§tere extrem de accelerata: о foarte indelungata vreme, dublarea populatiei mondiale se realiza in decurs de mii de ani (mai mult de о suta de generatii); in secolul nostru, popula{ia mondiala s-a dublat (de exemplu intre 1950 1987) sau chiar triplat (de exemplu intre 1927 $i 1999) in rSstimpul unei vieji de om.

Cre$terea productillor: se §tie cit de dificila este evaluarea in bani a productiilor pentru societa{i structurate dupa logici economice sociale dis-parate, §i implicit pentru perioade de mai multe secole; cifrele care urmeazS nu permit, a?adar, decit desprinderea unor ordine de marime. Pe baza diferitelor lucr&ri*', se poate estima ca productia medie pe cap de locuitor al planetei nu a sporit decit infim vreme de mii de milenii; ea a crescut de aproximativ 10 ori intre 2000 i.e.n. §i 1500 (adic3 in 3 500 de ani), de 1,3 ori intre 1500 §i 1820 (adic3 in 320 de ani) cu ceva mai mult de 6 ori intre 1820 §i 2000 (adicS in 180 de ani). A§adar, cre^terea economica din ultimele dou3

" V w i mai ales M Beaud § a (coord ), 1993, partea intii: "Los hommcs et la plaiuMo" "Vezi M. Beaud, "Face A la croissance mortifere, quel developpemcnt durable?", Revue

liers-vionde, vol. XXXV, ian.-martie 1994, p. 131-49 M. Beaud. 1997. - Vcvi VV. Krelle (coord.), 1989. p. 4; J.-N. Biraben, "Essai sur revolution du nombrc des

hommcs" , Population, nr. 1, 1979, p. 22-23; J. Vail in. dup& M Beaud §.a. (coord), 1943. p. 300: Banca Mondiala, 1992, p. 28. I'rognozele, prezentate de L. Brown $.a., 1998, prevSd pentru 2050 о populate cuprinsA intre ceva mai putin do 8 ceva mai mult de 11 miliarde de paminteni (p. 71), adici о crestere, tn prima jum&tatc a secolului ai XXI-lca, cu ceva mai pu^n de 2 pinS la ceva mai mult de 5 miliarde; in cursul celci de a doua jumaUMi a secolului al XX-lea, numdrul de locuiton ai planetei a crescut cu 3,6 miliarde.

"VV. Krelle (coord ). 1989; A Maddison, 1995: M. Beaud. 1997.


secole este un fenomen exceptional in istoria иташЩи: §i nimeni nu poate spune dacS e vorba de inceputul unui proces de durata sau de о tranzitie exceptional^ care va conduce la un nou regim semistationar, ori, dece nu, de un fel de apoteozS care va fi urmata de un marc haos.

Trebuie de asemcnea semnalat faptul ca, dac5 lenta cre§tere dintre 2000 i.e.n. §i 1500 e.n. nu a sdpat diferenfe majore intre populatiile papiintului, cre^terea inccputa о data cu industrializarea capitalista din Europa a fost extrem de inegaia la scara planetei: unele populafii au s&rarit; altele nu au cunoscut decit о cre§tere moderata, adeseori insotita de о degradare a condifiilor de viata; altele au cunoscut о marire a productiei pe cap de locuitor de 20 $i chiar 35 de ori — cifre de exceptie in istoria omenirii —, insotita de о schimbare profunda a conditiilor de trai. Acesta este momentul in care s-au creat profundele inegalitati dintre diferitele regiuni ale lumii, pecare le constatfim astazi4.

Cre$tcre accelerate a popula(iilor §i cre$tere accentuata a productiilor pe cap de locuitor: productia mondiaia bruta totala s-a marit de aproape 40 de ori intre 2000 i.e.n. §i 1500 e.n. (in 3 500 de ani), de 3,25 ori intre 1500 ?i 1820 (in 320 de ani) §i de aproape 37 de ori intre 1820 §i 2000 (in 180 de ani). Aceasta crc§tcre recenta, care ni se pare la urma urmelor normaia, constitute о ciud&teniecu totul aparte in istoria omenirii. §i inca mai mult in istoria planetei: niciodata oamenii nu au mai extras, prelucrat, transfor-mat, aruncat, poluat atit de mult.

Vreme indelungata, activitatile societatilor umane condusesera eel mai adesea la gdsirea unui echilibru cu mediul in care ele se dezvoltau; in unele cazuri, ele contribuisera la provocarea de dezechilibre sau distrugeri locale ori regionale: distrugeri ale terenurilor, despaduriri, favorizarea de$ertizarii, poluare a riurilor §i fluviilor din apropierea marilor aglomerari: dezechilibre

distrugeri pe mSsura efectivelor, activitatilor §i capacitafilor tehnice ale acestor societal, deci limitate, care se traduceau eel mai adesea prin migratii — care migrajii sint astazi tot mai putin posibile. Accentuarca proceselor de cre$tere, mondializarea lor. impactul sporit al tehnicilor au facut ca dezechilibrele §i distrugerile astfel provocate sa nu se mai limiteze la niveluri locale, regionale, ale ansamblurilor fluviale, continental sau oceanice, ci sa atinga §i dimensiunea planetara. C&ci la nivelul intregului glob se rdsfring de-acum tnainte atit efectele prelevarilor, cit §i cele ale reziduurilor.

in ce private prelevarile, sa retinem un singur exemplu: productia anuala mondiaia de energie primara comcrciala a ajuns de la 10,6 milioane de tone echivalent-carbune in 1800, la 501 milioane de tone in 1890,1335 in 1913,2 496 in 1950 §i 10 875 in 1990": §i aici, cre§tere accelerata. La fel stau lucrurile §i cu

42Vezi schema X. supra pag. 152. "B.Etemad, "Structure geographiqucct par produits de la production mondiale d'Anergic

au XIX' et XX* sttcle*. Un survol stattstique". Revue /le I'fwrgie, octombrie 1992, p. 695.

I S T O R I A C A P I T A L 1 S M U L U 1 D E LA 1 5 0 0 P I N A I N 2 0 0 0 329

reziduurile; sa refinem un singur exemplu: emisiile anuale de gaz carbonic, mSsurate in milioane de tone de carbon con{inut, au ajuns de la mai putin de 100 in I860, la 1 000 la sfir?itul primului eizboi mondial §i pina la mijlocul anilor 1930, la apmximativ 1 700 in 1950,2 500 in 1965,5 300 in 1983 §i 5 700 in 1987м; iar in 2010, ele ar putea atinge 10 000"''.

CI e vorba de resurse ce nu pot fi reinnoite, de pSduri, soluri, ap5, aer, atmosfera sau oceane, prelevarile masive §i marile cantitatf de reziduuri in-dustrialeajung la limitele a ceea ce este suportabil pentru nenum&rate micro-sisteme, ca §i pentru intreaga planeta: о altii linie de forta a bascularii lumii...

Fire§te, Nordul, care, In mod incontestabil, a fost a rdmas inca principala sursa de prelevari, poluari §i dezechilibre ale mediului, a reu§it sa reduca efectele negative foarte brutale, legate in buna masura de capitalismul industrial; о parte a activitatilor poluante au fost dezvoltate in Sud, iar capitalismul fondat petehno§tiinja permite limitarea poluSrilor industriale, de§i noile tehnologii — mai ales cele aplicate lumii vii — ar putea avea §i ele efecte de temut.

Dupa cum se constata, fata de Nordul bogat, Sudul este un slab consu-mator de energie. Iar daca, о data cu tehnicile actuale, modul de viafa occidental s-ar generalize §i, prin urmare, fiecare om ar consuma tot atita energie ca un locuitor din Nord, consumul mondial anual ar deveni de patru ori mai mare, inregistrindu-se, implicit, о accentuare a poluarilor locale §i regionale §i о cre§tere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Or, cu

T a b e l u l nr. 58 Popula f ia §i c o n s u m u l de e n e r g i e in l u m e , in 1994

Cota in % din p o p u l a t i a

g l o b u l u i

Cota in °/o din c o n s u m u l m o n d i a l

de e n e r g i e

Tar i cu venit ridicat* 14,0 54,0 Tar i cu venit mediu"* 28 .6 30 ,8 C h i n a $i India 3 7 , 5 12,3 Alte tari cu venit mic*** 19,9 2 ,9

*24 de tari, in principal d in Amer ica de Nord §i Europa Occidental^, alaturi de J a p o n i a §i al te c i teva tari bogate . * *Mai mult d e 5 0 d e tari, in principal din vechiul b loc sovietic, din Amer ica Latin3 §i Asia. * " 4 9 de tari sarace, in principal din Africa §i Asia.

Surse: Banca Mondiala. Rapport sur le divekipptmait duns le inotlde. 19%. p. 220 §i 221.234 §i 235

M J . T Houghton з а , 1990 " P . 11. Bourrclier §i R. Dicthrich. 1990. p. 58


utilizflrile actuale, China este deja responsabila pentru ploilc acide care afecteazS JSrile din vecinState, inclusiv Japonia; iar India, responsabila pentru un imens nor ap5rut deasupra oceanului Indian in 1999, in urma poludrii, $i care riscS s5 perturbeze regimul climatic al Asiei de Sud.

Iar Sudul, cu puternicele sale populajii §i cre§teri demografice, cu industrializSrile urbanizSrile sale, cu trecerea la agriculturi utilizind masiv produsele chimice, cu cre$terile producfiei §i consumului, va deveni, a§adar, zona unde, pentru multe decenii de-acum incolo, se vor intensify ca poluSrile erei industriale.

In fata unor probleme care a ting intreaga planets §i ale c&ror efecte mul-tiple sint greu de controlat, principiul precautiei trebuie s3 primeze asupra intereselor citorva firme, ale anumitor tari §i ale citorva zeci sau sute de milioane de consumatori. Altfel, in lipsa unui tip de dezvoltare acceptabil, intre societ5|iIe umane §i mediu se va instala о criz3 de durata. Penurii de ap.1 potabiia, restringeri ale suprafejelor de teren cultivabil, desp3duriri, de§ertiz5ri, poluari multiple, in special chimice §i radioactive, alterind sau amenintind sdnatatca prin ap3, aer §i nenumdratecircuite alimentare: aceste manifest<lri multiple ale crizei dintre oameni §i planeta se vor accentua, sporind dificultatile pe care deja le intimpina tdrile sSrace sau pe care le creeaz.a §i le inSspresc tensiunile dintre tari §i dintre diferitele regiuni.

XSrilc bogatc din Nord trebuie s3-§i pondcreze propriile nevoi, s3-§i infrinczc risipelc §i mai ales s5-§i facS suportabile, in raport cu rcsursclc §i echilibrclc Terrci, propriile moduri de viaja, de productie §i de dez-voltare; in acela$i timp, ele trebuie s3 faciliteze accesul la tehnicile ino-derne acceptabile ecologic pentru tarile in curs de modernizare/indus-trializare. A nu actiona in acest sens ar insemna ca ele sa se facS vinovate decrimele unui nou rdzboi: crime Impotriva Pdmintului, impotriva popu-latiilor sdrace §i impotriva generajiilor viitoare.

La Rio, in 1992 sau In anii urmatori, altul ar fi trebuit sa fie cursul ales §i apoi aplicat. Dispunind de principalele resurse financiare, industriale, tehnice §i §tiintifice, tarile cu venit ridicat ar fi trebuit sa i$i oricntezceforturilc insprc c3utarea §i promovarca formclor de utilizarc a matcrici §i cnergiei eel mai pujin ddunatoare pentru viitor. Ele ar fi trebuit sa elaboreze §i sa propuna о strategic mondiaia pe mai multe decenii vizind echiparea cu materiale deinalta eficaeitate energetica §i putin poluante. Fie ar fi trebuit sa i§i asume, in aceasta privinja, cea mai mare parte a cheltuielilor, fie ca о forma de compensare pentru stricaciunilc pe care le-au pricinuit planetei, fie pentru simplul motiv c3 dispun decele mai mari capacitaji financiare. Dar oamenii de stat de guvern, ca §i conducatorii marilor firme ai marilor organisme mondiale nu au avut nici viziunea, nici curajul necesar.

Principalul obiectiv, astdzi, este angajarea acestui curs dt mai grabnic §i cit mai larg cu putinta. inaintc sa арагЗ prea multe dereglari de mediu sau ca ele sa devina inevitabile. Dispunem de mijloacele necesare. De doua ori in acest


secol, {5rile noatre au fost capabile s3 mobilizeze pentru r&zboi, in doar citeva luni, 40% din capacitate lor de producîe. §i atunci, s3 nu putem noi mobilize jumatate din acestea pentru viitorul Pamintului, al vietii §i al oamenilor?

Pentru aceasta. insa, va trebui sa renunâm la egoismele, iresponsabi-litatea §i acratia care domina in prezent.

4. Dincolo de capitalismul industrial, emergen fa unui capitalism tehno§tiinfific

Dintre nenumaratele perspective asupra transformarilor in timp ale activitatilor omene§ti, cea a trecerii de la о foarte lunga perioada de societal agrare la о perioada moderna de societati industriale a marcat profund politica de dupa razboi, atit in lumea comunista, cit §i in Lumea a Treia.

Totu§i, inca din anii '30 §i '40, C. Clark pusese in evidenja о nou3 mi§care: ascensiunea celui de "al treilea sector", sectorul serviciilor, "ter-tiarul"86 — о ascensiune care de-atunci incoace s-a confirmat §i chiar s-a accentuat. Pentru §aisprezece jari aleOCDE, partea reprezentata de tertiar din totalul locurilor de munca — §i care se cifra la 24,3% in 1870 — a crescut la 38,7% in 1950, 53,4% in 1973, 63,5% in 1987я7 In Statele Unite, tara precursoare in privinta acestei evolutii, cota ter(iarului din totalul locurilor de munca a ajuns de la 17% in 1850 la 77% in 1992; iar cota sa din produsul intern brut depa§e$te, in 1991, 70%M. In Franta, partea repre-zentata de tertiar depa§e§te doua treimi din totalul efectivelor angajate, in 1991, §i atinge 71 % din totalul contributiilor la PIB, in 1997*v. In general, atit in Franta, cit §i in Statele Unite, cre§terea sectorului tertiar constituie, in anii 1990, principala componenta a cre§terii economice110.

Totuî, ponderea terjiarului nu este suficienta pentru a caracteriza tarile cele mai avansate din punct de vedere economic: astfel, printre tarile ale caror servicii au о contributie la PIB de eel putin 60% in 1997, alaturi de Statele Unite, de majoritatea tarilor europene, de Japonia, Hong Kong §i Singapore, g3sim de asemenea t3ri precum Argentina, Bolivia, Columbia, Costa Rica, lordania, Croatia, Mexic, Senegal, Uruguay1". Se impune, a$adar, sa facem о distinctie intre serviciile traditionale §i noile activitaji tertiare*2, tinind totodata seama de noile posturi tertiare ce apar in industrie $i agricultura. Nu este insa sigur ca о asemenea abordare permite о buna

" C . Clark, 1932 ji 1940; 1960. " A . Maddison. 1991. P . 248 249. " U S Labour Statistics Bureau $i OCDE, dupJ The Economist. 20 februarie 1993, p. 63. WINSEE, dupa Le Monde, 18 mai 1993 §i Banca Mondial^. Rapport sur le <Ui*lopf>ement

dans le monde. 1999, p. 234. Artus, "La croissancc franâise est-cllc durable?", Le Monde, 23 martie 1999 §i "Aprils

la deccnnic glorieusc, oil vont les Etats-Unis'". Lettre de conjoncture a BNP, aprilie 1999 41 Banca Mondiala, op. cit, 1999. p 234 235. e J . Singelmann. 1978; P. Petit. 1988.


percepere a esentei transform3rilor curente, adic3 a importantei cresctnde a tehno§tiintei In toate sectoarele dinamice ale producfiei capitaliste.

Ca un proces invers fata de ascensiunea tertiarului, atit In Europa Occi-dentals, cit §i in America de Nord, sectoare intregi din industria secolului al XlX-lea ori din prima jum&tate a secolului al XX-lea intra in declin, dispar, se delocalizeaz.a sau se metamorfozeazS. Astfel, partea reprezentata de industrie din totalul locurilor de munca a sc3zut, intre 1950 §i 1987, in Belgia de la 46,8% la 27.7%, in Tarile de Jos de la 40,2% la 26,3%, in Marea Britanie de la 46,5% la 29,8%* О data cu aceasta transfor-mare.care, dupa 1973, cuprinde totalitatea tarilor occidentale, capitalismul industrial incepe s3 bata in retragere §i, Impreuna cu el, clasa muncitoare, sindicalismul muncitoresc, ca §i о anuinita forma deconflicte §i raporturi sociale. in acela§i timp, incepe s3 sesurpeconceptia socialista cese formase in lupta contra exploatarii capitaliste din industrie, cu clasa muncitoare ca forta principala a emancip3rii umane §i cu proletariat ! pe post de Mesia al timpurilor moderne — chiar dac3 idealurile de baz.3 ale socialis-mului (solidaritate, echitate, dreptate sociala, fraternitate) supra vietuiesc.

Prioritatea acordata industriei. aflata multa vreme in centml proiectului comunist, se pr3bu?e§te о data cu el. Totu§i, industria continua s3 progre-seze in multe regiuni din fosta Lume a Treia, atit sub impulsul unor firme multinational, cit §i din initiative unor intreprinzatori locali sau a statelor nationale: dac3 dinamicile economice din anii '70 au fost pentru multa vreme frinate in diverse tari din America Latin3, Africa §i Orientul Mijlociu, ele sint continuate tn Asia — ostentativ capitaliste §i cu sprijinul statelor respective, pentru "cei patru dragoni" §i tarile Asiei de Sud-Est; §i adesea, sub umbrela "socialismului de piata" $i a deschidcrii, in imensa China. Astfel, din 1980 pin3 in 1997, contributia industriei la PIB a crescut de la 49% la 51% in China, de la 26% la 30% in India, de la 40% la 43% In Coreea, de la 38% la 46% In Malaysia §i de la 29% Ia 40% in Thailanda, in timp ce in Indonezia ea se mentine la 42%*.

Cu toate acestea. la scar3 mondiala, se contureaz3 trccerea intr-o nou3 etap3: о dovedesc dezbaterile asupra dezindustrializSrii95 §i emergentei unei "societati postindustriale"9*, neoindustriale47 sau chiar "hiperindustriale'"*, sau a unei economii a serviciilor", invizibila100, imateriala,<n, a informatiei"0

" A Maddison, 1991. p. 248-249 wBai»ca Mondial^, oy. cit., 1999, p. 234 5i 235. «Vezi P. Petit. 1988. p 69 s " A . Touraine. 1969; J. Cershuny, 1978; F. Block. 1990 " J . Cershuny. 1978. * C Stoffafe. 1987. *V.R. Fuchs, 1968; J.-C Dclaunay $i J Cadrey. 1987 ""D. Liston N. Reeves, 1988. " " C Goldfinger, 1994. "°F. Machlup, 1%2; M Porat.1976,


sau a cunoa§teriiiaj. P. Drucker101 merge pind la a vedea, in transformdrile curente, sfir$itul capitalismului: cunoa§terea este pe cale de a se substitui capitalului, iar capitalismului о noud realitate socio-economicd...

in ce ne prive§te, considerdm, contrar acestei ultime teze, cd astdzi capitalismul este mai puternic §i mai vivace ca oricind; ceea ce se inau-gureazd este о noud epocd a capitalismului, caracterizatd prin mobilizarea crescindd a tehno§tiintei — de cdtre firme — in vederea inovdrii, a credrii de noi produse §i de noi procedee, ca §i prin lupta permanent^, intr-o acerbd competitfe, pentru recrearea situatiilor monopoliste.

Din acest moment, dincolo de trecerea de la industrie la sectorul servi-ciilor, fenomenul esenjial in curs de desfd§urare este dublul proces de recul relativ al capitalismului industrial — caracterizat prin investirea masivd in echipamente materiale §i prin recurgerea pe scard largd la ener-gie —, la un capitalism "postindustrial" — mobilizind in permanentd progresele §i potentialit&tile §tiinjei §i tehnologiei, §i orientind cercetarea $i dezvoltarea in vederea inventdrii necesitd{ilor §i consumurilor de miine; pe scurt, un capitalism tehno§tiintific,0,s. Intelegerea schimbdrilor actuale in termenii unei a treia revolu(ii industriale, ai unei noi revolutii §tiintifice $i tehnice106 sau ai intrdrii intr-o noud erd tehnologicd107 ar limpezi aspectele unui proces a cdrui esenfa, in optica noastrd, rezidd in aproprierea tehno$tiin|;ei de citre marile firme capitaliste §i mobilizarea ei in scopuri specifice acestora10".

Intr-adevdr, pretutindeni — de la agriculturd pind la transporturi, de la industrii pind la diferitele activitd{i tertiare (sdndtate, culturd, informa-re, destindere, adminLstraJii etc.) —, sub impulsul principal al puternicelor grupuri capitaliste, sint mobilizate noi cuno§tinle §tiin{ifice §i tehnice (privind materia, energia, viaja, electromagnetismul, stocarea §i transmi-terea informatiilor): sint puse in practicd mari sisteme tehno§tiintifice,

, MF. Machlup, 1980-1984; P Drucker, 1993. •"P. Drucker. 1993. r e Termenul utehno?tiintS* este deja utili/at 0 Prades (coord.), 1992; G Hottois, 1992),

Inafi adjcctivul "tchnogtiintific" este pujin folosit "Tehnojtiintific" с oarecum grcît spus; "tehnoscientologic", cakhiat pe "tehnologic". ar fi ceva mai exact, dar puternic conotat. dale fiind reputajia $i notorietatea Sdentologiei

K>R Richta. 1968,1974: in aceastA lucrare. autorul pune accentul pe importanta revolutiei $tiin(ificc $i tchnicc, prezentind aceastS transformarc istoriei drept sursa probabili a unci proximo dcpS$iri a opozitiel capitalism/socialism: din punctul nostru de vedere. direc-jionarea de cStre capitalism a de/. vol tari i $iiin(ei tehnologiei este un factor esen{ial al noului sHu "salt inaintc", ca al reccntei sale victorii asupra tarilor cu о economie etatis№

""Despre importanta tehnicii tehnologiei in anali/a rcalit j J i lor contemporanc. Jn afara de lucrihrile lui J Hlul. de cele ale lui 2 . Brze/inski sau J de Rosnay. facem trimitere — din imensa literature economic^ — lacc lescmnatedcC. Dosi, R. Landau. D. Mowery, R Nelson. N3 Rosenberg, S Winter.

""Acest fenomena fost foarte clar vizut d e b r i s de L. Karpiklnarticolul s3u din 1972.


concepute §i initiate deechipe in cadrul cSrora fiecarestapine§te о anumita laturA a tehno§tiintei; sint, astfel, create §i dezvoltate noi piefe §i noi mSrfuri — produse, echipamente, servicii —, fasonate prin noi cuno§tinte tehnice de extracjie §tiinjific3. Aceasta conduce la о noua §i profunda transformare a modurilor de viata §i de functionare a societatilor, prin dinamici ce ramin dominate de urmarirea profitului menit sa asigure reproducerea largita a capitalului, §i care sint mai mult ca oricind subintinse de logicile sociale ce fac trimitere in permanent la viitor.

in centrul acestui capitalism tehno§tiintific se afia о noua marfa; nu mai e vorba de un produs material pe care sa il poti utiliza in mod cu totul autonom, nici de un simplu serviciu, ci de о marfa complexa: produse ma-ter ia l $i servicii (programe informatice, alx>namente la diferite retele, contracte conexe diverse etc.) — pe care ti le poti procura separat, dar care nu au valoare unele fara altele, legate fiind printr-ocombinatie de tehnologii pe care le stapinesc ?i le innoiesc nelncetat un num3r restrins de intreprinderi — sint inserate in retele sau sisteme ce le impun logicile §i normele lor.

Galea о deschisesera "macrosistemele tehnice" din era industrial (elec-tricitate, cai ferate, telecomunicatii, transporturi aeriene) ,w. Astazi, noile retele §i sisteme se bazeaza pe tehno§tiinta ?i sint, a§adar, total dependente de grupurile §i de marile firme care о stapinesc110.

Totodata, asistam la о noua faza a diviziunii muncii §i a dominate! m3rfii: acestea ating de-acum totalitatea activitatilor care !§i propun sa asigure atit intretinerea §i confortul oamenilor in§i§i, bunul mers al intreprinderilor, functionarea sistemelor de informare §i decizie, d t §i gestionarea politicului, a sistemelor urbane, a mediului, sau chiar a naturii. In toate domeniile prolifereaza continuu activitati specifice din ce in ce mai strict §i subtil delimitate, caracterizate prin utilizarea simultana a unei munci vii bazate pe competenta §i a materialelorcu continuturi tehnologice diversificate; iar de indata ce sint in joc domenii avansate ale cercetarii, ale §tiintei sau tehnologiei, aceste activitati sint asumate sau controlate de catre marile intreprinderi, adica de foarte marile grupuri (informare, comunicatii §i multimedia, biotehnologie, cosmos, gestionarea destinderii, piata antipoluarii etc.).

A fi in vtrf in acest nou capitalism implica a fi stapin al noilor progrese tehnologice sau al combinatiilor lor. Or, doua spat» strategice se intretaie: spajiul tehnologiilor-mama (informatica, telecomunicatii. biotehnologii $i Tn special inginerie genetica, §tiinte ale materiei etc.) §i spatiul combi-natiilor acestora, concepute pentru piete purtatoare de cereri solvabile

"HVc/.i A. Gras, 1993. , w D e pildS. In materie de s&nState stnt difuzatc produse care integreazi numcrizarea

informafiei, puttnd fi conectate la retele ce oferS noi servicii: telclntretinere (aparate programe informatice), telediagnostic (al pacientului), iar tncurtnd »eleinter\entta echipelor specializate (asupra pacientului)


exprimate sau potentiate (spafialul, informatie §i multimedia mon-dializate, sdnatate, antipoluare etc.). $i in unui §i in celalalt dintre aceste spatii, doar ni§te foarte mari firme (tinind de state puternice), in relate cu firme din specialitati "de v t r f , sint in m3sura s3 mobilizeze, sa st3pineasc3 §i sa orienteze tehno§tiinta in vederea conceperii, realiz3rii §i utilizarii unor sisteme $i a unor marfuri care le sint specifice. C3ci acest nou proces de productie §i noua competifie tehnologica in care el intra implica investijii din ce in ce mai grele, pentru cercetare, echipamente $i prcgatirea oamenilor. Astfel, in fiecare sector strategic, domina un num3r mic de firme1"; concentr3rile de intreprinderi s-au accentuat in cursul anilor '90 §i aproape in toate aceste sectoare se inmulêsc acordurile, apropierile, alianfele dintre grupuri — in interiorul fiec3rui pol al Triadei, dar §i la scara intregii Triade.

I-a fel, in cazul tarilor, a fi la inaltimea acestui capitalism generalizat implica stapinirea noilor progrese tehnologice. Contributfa tehnologiei la cre§terea economica a ajuns, in Japonia, de la 20% in anii 1970 la 40% intre 1980-1985 la 60% din 1986 pin3 in 1990"2 ; importanta sa este larg recunoscuta in Statele Unite, de$i dezbaterile pe marginea ei sint pe mdsur3.

Or, dupa tabelul de mai jos, publicat cu ocazia conferintei UNESCO cu privire la "$tiinta in secolul al XXI-lea", cei trei poli ai Triadei concen-treaza mai mult de patru cincimi din cheltuielile mondiale pentru cercetare §i dezvoltare; iar Statele Unite singure par s& concentreze о treimem .

In ce prive§te partea din PIB reprezentata de cheltuielile pentru cer-cetare §i dezvoltare, Statele Unite se afla in frunte, impreuna cu Japonia, §i urmate de Europa Occidentala"*. Totu§i, in Europa, cercetarea este inca siabita de farimitarea sa intre diferitele tari.

Din restul lumii, singurele tari care par a avea о anumita pondere sint China, India §i ansamblul CSI, mo§tenitor destul de anemic al fostei URSS.

Tot in Statele Unite cheltuielile pentru cercetare/dezvoltare sint controlate in proportie de 70% de catre sectorul privat (fata de aproximativ 50% in Franta), iar bugetele pentru cercetare/dezvoltare ale firmelor au crescut cu mai mult de 5% pe an din 1995 pina in 1998 m . A§adar, marile

"'Pentru materialul medical numai $apte firme. iar pentru marile ordinatoare zece fir-me asiguri nouii zecimi din productia mondial J ; pentru centralele telefonice publice, patru firme acopert $apte zecimi din piata mondial^; pentru serviciile informatice. opt firmr reprezinti 54% din pia{a mondial . Vczi F. Chcsnais, 1994, p. 73, 74,149, 169.

, , J 5 Airaudi, Le Monde, 5 aprilie 1994. " ' In Lettre de conjortcture a BNP (aprilie 1999, p. 6) Inttlnim о evaluarc diferitA: cu mai

mult de 200 de miliarde de dolari in 1997, Statele Unite ar concentra aproape jumState din ccrcetarea/dezvoltarea mondiaia.

IMAceste cifre concords cu cele publicate in Lettre de conjoiicture a BNP (art. cit.): cheltuielile pentru cercetare/ dezvoltare sint evaluate la 2.6% din PIB In Statele Unite. 2.3% in Franta. 1,7% in RegatuI Unit, 1.1% in Italia

™ldem„ ori. cit.


T a b e l u l nr. 59 C h e l t u i e l i pent ru cercetare $i dezvol tare in l u m e , la sf ir§i tul an i lor '90

Cota in % din Cota In % a c h e l t u i e l i l e c h e l t u i e l i l o r pentru

m o n d i a l e C & D din PIB pentru C & D al f ieearei reg iuni

A m e r i c a de N o r d 37 ,9 2 ,5 Europa Occ identa la 28,0 1 ,8 Japonia §i NI 'I 18,6 2 ,3 C h i n a 4,9 0 ,5 CSI 2.5 1 .0 India Asia C e n t r a l s 2,2 0 ,6 O c e a n i a 1.3 1.5 Furopa C e n t r a l s $i Or ienta l s 0,9 0 ,8 Alte tari din fosta L u m e a Treia 3 ,7 0 ,3

SursH: dupa cifrele tabelului publicat in cadrul unei convorbin cu R. Barri, director al Obsematorului $tiinlei fi Tehnicii, Le Monde. 30 iunie 1999

firme tehno$tiintifice nu influenteaza doar producible §i pietele: ele orien-teaza cercetarile, concep produsele, structureaza sistemele, suscita co-menzi §i, in fine, determine modurile de viata §i formele societatilor vii-toare. Ele о fac avind ca singur obiectiv necesitatile solvabile. deja existente sau anticipate. Aceasta patronare a §tiintei de c3tre capitalism nu poate, a§adar, decit sa accentueze inc3 mai mult orientarea catre viitor §i sa agraveze scindarea umanitatii intre detinatori §i nondetinatori de putere de cump3rare.

Bineinteles, capitalismul industrial nu dispare о data cu dezvoltarea capitalismului tehno§tiintific: ca intotdeauna In evolutia prin stratificSri succesive a societatilor umane, vechile straturi (capitalismul manufacturier §i industrial) se vor subtia, In vreme ce un nou strat (capitalismul tehno-logic) se va consolida; in acela§i timp, vechile straturi §i, In general, vechile forme de productie vor fi remodelatc: la fel cum agriculture §i viata domestica au fost profund transformate prin puterea novatoare a capita-lismului industrial, tot astfel viata domestica, agricultura, transporturilo, industria, sanatatea, informatia, pe scurt toate activitatile vor fi profund modificate de catre puterea novatoare a capitalismului tehno§tiin{ific.

in plus, simplificind lucrurile, capitalismul manufacturier avea un d m p restrins la doar citeva tipuri de produse textile. Capitalismul industrial s-a extins la game foarte diversificate ale producfiei de bunuri materiale. Capi-talismul tehno$tiin{ific i$i poate g3si о a plica re In aproape toate domeniile, din moment ее о anumita combinatie de cuno§tinte ^tiinjifice, de bunuri


ma ten ale, de ser\'icii §i abilitati tehnice permite sa se raspunda unei cereri solvabile: in acest sens, la atita vreme de la insc&unarea capitalismului, asistdm la inca о largire, la inca о generalizare a ariei sale.

Prin urmare, mai multca oricind, capitalismul doming lumca §i society{ile noastre: dupa diferitele progrese ale economiei de piata ale capitalismelor negustore^ti, in special in Europa secolelor XIV-XV1, dupa capitalismul manufacturier (secolele XVII-XVlll) capitalismul industrial (secolcle XIX-XX), veacul urmStor se anun(a ca unui al capitalismului tehno§tiintific. lata elementul decisiv al "bascularii lumii" ce pare sa se petreaca asta/i §i a cSrui intreaga mdsurS sintem inca departe de а о putea aprecia.

5. Un virtej de neincetate transfortnari

De la reflectiile asupra pietei §i diviziunii muncii pina la analiza acumularii de capital, de la studiul crizelor industriale din secolul al XlX-lea pina la dezbaterile asupra crizelor din secolul al XX-lea, de la perspectiva unui stat stationar sau a unei lungi stagnari pina la consideratiile asupra mi§carilor seculare, de la analiza mereu reinnoita a ciclurilor de dezvoltare pina la structurarea dupa modele tcoreticc a cre§terii din economic, de la evocarea recurenta a miracolelor economice pina la vestirca apocaliptica a unei noi "Mari Depresiuni", totul a fost spus despre dinamicile - diverse §i contradictorii — ale capitalismului.

!ntr-un asemenea grad, incit, pina la urma, uitam esentialul: capita-lismul este dinamic. E vorba de о dinamica ce opereaza neincetat, ce se schimba mereu §i a c3rei aparitie §i dezvoltare marcheaza о ruptura in istoria societajilor umane.

Marx subliniase cu putere acest lucru in 1848, intr-un pasaj din Manifestul partidului comunist: "Burghezia nu poate exista fdra a perturba in mod constant instrumentele de producjie, deci raporturile de productie, deci ansamblul condijiilor sociale (...). Ceea ce distinge epoca burgheza de toate cele precedente este perturbarea necontenita a productiei, zdruncinarea continua a tuturor institutiilor sociale. pe scurt permanenti-zarea instabilitajii a mi^carii. Toate raporturile sociale (...) se dizolva; cele care le inlocuiesc imbatrinesc inainte chiar de a se scleroza. Tot ceea ce era solid, bine stabilit, se volatilizeaza, tot ce era sacru se vcde acum profanat""6.

Schumpeter, in Teoria evolufiei economice (1912), a insistat §i el asupra acestei rupturi istorice majore: trecerea de la reproducerile ciclice — cicluri ale anotimpurilor, cicluri de ani buni §i de ani r3i — care au caracterizat societatilc anterioare, la economia dinamica ce caracterizeaza societatile capitaliste; о ruptura radicala, generata, in opinia lui, de inovafic — una

"-K. Marx, Ocuvm, - Ёххтопие. Paris, Gallimard, l-a PIC-uide. vol. 1.1963, p. 164.


strins legata de intreprinzator, de cSutarea profitului §i de credit —, о inovatie deopotriva distrugStoare de trecut producatoare de viitor.

A$a cum am vazut, cre?terea productiilor, ca §i dezvoltarea capacitatilor energetice ?i tehnice s-au accentuat puternic In decursul ultimelor doua secole"7. Modurile de a produce, de a consuma, de a se deplasa, de a comunica, de a trSi au evoluat continuu, cunoscSnd modificari profunde In ultimele decenii.

Desigur, nu toate schimbarile Inregistrate In ultimele secole pot fi puse pe seama capitalismului. Exista, din timpuri imemorabile, dorinta de a avea, de a stapini, de a §ti, de а афопа in mod util, iar de citeva mii de ani incoace, lor li se adaugfl gindirea §i §tiintele rationale, puterea instituita, ata$amentul fata de anumite valori §i idealuri. in ultimele secole, cele trei principale forte transformatoare au fost puterea statului, cunoa§terea §tiintific3 §i tehnica, §i ansamblul dinamicilor reunite sub termenul "capitalism". Iar In ultimele decenii — statele fiind siabite, pe de о parte, de pierderea proiectelor §i a perspectivelor asupra viitorului, iar pe de alta parte, de mondializarea liberaia, munca §tiintific3 fiind tot mai mobilizata §i mai orientata de catre marile firme ce controleaza esentialul capacitatii tehnologice — capitalismul a devenit principala forta transfor-matoare a societatilor §i a lumii.

intr-un fel, ultima jumatate de secol ne aduce о contra-ilustrare: regimul sovietic a dus pina la extrem rolul puterii de stat; el a acordat о foarte mare importanta §tiintei §i tehnicii; Impreuna, aceste doua forte au realizat performante remarcabile in citeva domenii: arma nucleara, cucerirea spatiului... Insa ele au fost incapabile sa duc3 pina la capat cursa p>entru cre?terea economica $i inovatia permanenta (consum, armament, infor-matieetc.), puse pe primul plan decapitalismele dominante, cu sprijinul statelor lor §i cu resursele cercetarii §tiintifice.

Ceea ce ne obliga sa revenim asupra acestei realitati — evolutive, intru-cft e in neincetata transformare — pe care о acopera termenul "capitalism".

Departe de a fi fost fabricata sau instituita de cineva sau ceva anume, logica aceasta capitalista, la fel ca alte logici §i orinduiri sociale, s-a matu-rizat In decursul istoriei; ie§ita din logica negustoreasca §i din cea a imbo-gatirii, ea nu se poate reduce nici la una, nici la cealalta. Ceea ce da spe-cificul ei este, In mod fundamental, reafectarea surplusului realizat prin productie comert largirii mijloacelor de productie §i comercializare in vederea obtinerii unui nou surplus: productie (sau negot) pentru profit, profit pentru acumulare, acumulare pentru о productie (sau nego{) §i un profit sporit, iata spirala care sta in centrul oricarei realitati capitaliste; pe scurt, urmarirea profitului in vederea unei 13rgiri a dmpului activitatilor profitabile.

"'•Vczi schcmdc X 51 XI. p. 152-153.

1 S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E L A 1 5 0 0 P L N A I N 2 0 0 0 339

Totu§i, acumularea pentru profit nu este totul. Invdluitd tntr-un amplu "asalt" al marfurilor, stimulate de concurcntd §i de cdutarea pozifiilor monopoliste, sprijinitd de inovaîe, impinsa inainte de cdtre proiectele mereu reinnoite ale intreprinzdtorilor, ea suscitd §i alimenteazd о refea complexd de dinamici transformatoare. Punerea in practicd a unei acti vitdtf comerciale sau de productie, imprumut §i credit, investitii, inovatii, cerce-tare §i dezvoltare, actionare asupra necesitdtilor §i a exprimSrii lor. toate aceste demersuri, care tin de reproducerea capitalului, implied un pariu cu viitorul, devenind astfel produedtoare de viitor, vectori ai transfor-mdrilor atit pentru cconomie, cit §i pentru oameni §i societdti.

Complexd, axatd pe viitor, logica aceasta capitalistd genereazd neince-tate transformdri. Regdsim aicim cele trei motivatii umane fundamentale — putere, avere §i subzistentd —, surse deopotrivd de separare §i de coe-rentd: pe de о parte, urmdrirea imbogdtirii §i a profitului, puterea asupra oamenilor, concentrarea capitalului, pozifiile dominante puterile mono-poliste; pe de altd parte, subzistenta care, pentru segmente din ce in ce mai largi ale societdtilor, se conjugd cu slujba dependentd, salariul si cum-pdrarea de bunuri de consum produse de ma§indria capitalistd.

Prin urmare, in acceptia sa cea mai generald, capitalismul nu poate fi redus nici la un "mod de productie""9, nici la un "sistem economic"120; el nu este nici un actor capabil sd vrea, sd planifice, sd optezc. In centrul sdu, traversind pluralitatea formelor istorice, a tranzitiilor §i mutatiilor, lucrea-zd о logicd sociald complexd, structurantd/destructurantd, distrugdtoare de alte forme de productie, de vechi activitdti, de vechi forme sociale, de resurse, dar §i creatoare de noi activitd{i, de noi piete, de noi necesitdti. Ea genereazd о totalitate productivd, comerciald, monetard deopotrivd terito-rializatd §i mondiald, in necontenitd schimbare, §i care manifestd tot mai limpede о relativd autonomie in raport cu societdtile in care se formeazd: aceastd totalitate noi о numim "capitalism".

Prin dezvoltarea acestei realitdti se pot explica о parte tot mai mare dintre transformdrile ce s-au prod us in Europa incepind cu secolul al XVI-lea, о parte majord a transformdrilor ces-au produsin lume incepind cu secolul al XlX-lea, dar §i amploarca, accentuarea §i accclerarea transformdrilor actuale ale societdtilor §i ale lumii.

in 1942, la un secol dupd Marx, Schumpeter sublinia importanta "distrugerii creatoare" ce i§i are rdddcinile in dinamicile inovdrii: "impulsul fundamental care pune ?i mentine in mi§care marina capitalistd este imprimat de noile obiecte de consum, noile metode de productie §i de

""Ccca cc nu Inscamni c4, astfel, logicile simple ale puterii. averii subzistentei dispar. "' 'Chiar dacA putem foarte bine caracteriza modul de productie at cutarui sau cutarui

strat capitalist (manufacturicr, industrial 1 sau 2. postindustrial). , s ,Intrucit el se inscne deopotrivS in dimensiunile socialului, politicului §i ideologicului.

a j a cum au observat, flccare In felul »Ли, M Weber F. Braudel.


transport, noile piete, noile tipuri de organizare industrials — toate elemente create prin inifiativa capitalists. (...) Acest proces de Distrugere Creatoare constituie datul fundamental al capitalismului"121.

Or, aceasta capacitate este astSzi demultiplicata prin utilizarea sistematica — de catre marile firme — a §tiintei §i cercetarii, pentru a le ajuta sa creeze "noi obiecte de consum", "noi metode de productie §i de transport", "noi piete", "noi tipuri de organizare industriala" — §i, a§ adauga eu, noi cereri solvabile, fondate pe noi necesitati sau pe necesitati mereu reinnoite, pe scurt, noi ocazii de realizare a profiturilor pe baza progreselor §tiintci.

Stapinind tot mai larg cercetarea §tiintifica §i aplicatiile sale, marile firme i?i demultiplica, in fond, capacitatea de creare §i de distrugere. A§a se explica accelerarile in care sintem prin§i $i virtejul schimbarilor ce le insotesc. Numai ca nu e vorba nici de un desen animat, nici de un joc video. Cea ce este pus in joc aici este chiar viata oamenilor pe Pamint.

Pentru prima data in istorie, deciziile majore, determinante pentru oameni, planeta, viata in general, sint luate de ni§te firme, intre care unele dispun de imense mijloace financiare, §tiintifice, tehnice $i industriale. Deciziile respective sint luate in functfe de populafiile ce dispun de putere de cumparare ?i de anticiparea (nu neaparat pasiva) a cererii lor; $i mai sint luate in functie de perspective^ de profit in anul viitor sau in urm&torii cltiva ani.

Este oare drept ca, in cea mai mare parte a lor, resursele §i activitatile Terrei sa fie mobilizate pentru satisfacerea unei minoritati a locuitorilor planetei, in vreme ее о alt& minoritate traie$te in conditii extreme de nesiguranja §i s3racie?

Este oare drept ca satisfacerea nevoilor citorva generatii ale unei parti a omenirii, dispunind de putere de cumparare, sa puna in pericol resursele §i echilibrele esentiale ale globului, cu riscul de a aduce prejudicii iremediabile gcneratiilor viitoare?

Se poate oare accepta ca ni§te optiuni ce angajeaza viitorul Terrei §i al societatilor umane sa fie lasate pe mina unor factori de decizie cu viziunea ingusta (o piata sau un segment de piata) §i mioapa (perspectivele de profit pe termen scurt sau foarte scurt)?

Am incercat sa punem aceste intrebari intr-o carte anterioara121; caci, ca oameni, sintem cu totii raspunzatori atit pentru lumea de astazi, cit §i pentru efectele activitatilor noastre asupra celei de miine.

17,J. Schumpeter, 1942. 1984, p. 116-117. Cursivclc majusculele U apartin lui Schum-peter. Acesta CVOCi ceva mai departe (p. 117) "uraganul perpeluu de distrugeri creatoare". care invalidea/A. In optica sa. "ipoteza unui calm perpetuu". ce fuscse avansatJ de numeroî economi$ti

, J 3M. Beaud. 1997.


In fa{a a c c e l e r a t o r §i a spiralei mutatiilor in care am fost prin$i, ne alaturdm noi reflecjiei lui H. Jonas; vorbind despre tehnologie $i despre impactele ei, ca §i despre "amploarea efectelor pe termen lung §i, foarte adesea, ireversibilitatea lor", H. Jonas afirmS cu tarie: "Toate acestea plaseazft responsabilitatea in centrul eticului" l2\ Dar, se intreabS el, pentru exercitarea unei asemenea responsabilitati, "ce anume poate servi drept busoia?" $i tot el rdspunde: "Insa§i anticiparea amenintarii!" — sau, ceva mai sus, "euristica fric»"12*.

Ceea ce se impune, in opinia lui (iar evolutiile pe care tocmai le-am evocat intaresc aceasta necesitate), este a$adar "Principiul Responsa-bilitatii", pe care il formuleazfi astfel: "in ambivalen{a durabila a НЬсгЩН sale, pe care nici о transformare a circumstanjelor nu ar putea-o vreodata aboli, omului trebuie sa ii fie ap3rate ingritatea lumii lui §i a esenjei sale impotriva abuzurilor propriei lui puteri"125.

Astazi, ceea ce putem observa este exact contrariul: abuzind de puterea lor, forjele care domina societatile umane aduc prejudicii atit integritatii omului, eft i celei a lumii. I.a aceasta contribuie din plin dinamicile capi-taliste. Sa sperSm c3 ele vor putea fi strunite, cit inc3 mai este timp, a$a cum au fost $i in alte perioade — §i strunite nu numai la nivelul nafiunilor, ci si la nivelul continentelor $i al lumii intregi. Altfel, distrugerea masiv3 a resurselor si a echilibrelor terestre, totalitarismul unei pieje dominate de dteva mari firme mondiale, instaurarea progresivS la scara planetard a unui "apartheid" prin intermediul banului risca s3 devina dimensiunile durabile ale unei bascuiari ce va fi tot mai greu de oprit.

Beauvnl, noiembrie 1999

»'H. Jonas. 1979.1990, p. 14 * 4 d m . , p. 13. **1Ьи}., p. 15.

B I B L I O G R A F I E

Referin|e bibl iograf ice la introducerea din 1999

B E A U D Michcl. " L ' a v i n c m c n t du systOme Ctatiste", Le Monde diplomatique, august 1985.

B E A U D Michcl, Le Systtme national/mondial hierarchic (une nouvelie lecture du capitalisme mondial). La Decouverte, 1987.

BEAUD Michel, Le Basculement du monde. De la terre, des liommes el du capitalistic, La Decouverte, 1997.

B O N N A U D Robert. Ya-t-ildes toumants historiques mondiaux?, Kimc, 1992. B R A U D E L Fernand, Civilisation malirielle, iconomie et capitalisme. XV'-XVlll'

sitcle, vol. 3, Le Temps du monde, Armand Colin, 1979. F U K U Y A M A Francis, The End о/History and the Last Man, New York. Free

Press, 1992; trad, fr., La Fin dc Ihistoire ct le dernier homme, Flainmarion. 1992. M A R X Karl, Le Capital, partea I (1867) §i materialele pentru partea a II-а §i a

Ill-a (1869-1879); trad. fr. tn Oeuvres - fcconomie, Cal l imard. la Plfrade, 1 .1 ,1963, 537-1240 t. II. 1968, 501-1488

P E R R O U X Francois , "Esquisse d ' u n e th6orie de l '6conomie dominante" , Economic appliquie, apnlie-septembrie 1948. p. 243-300.

PERROUX Francois. Le Capitalisme, PUF. col. "Que Sais- je?", 1948; ed. a 4-a. 1960.

POLANYI Karl, The Great Transformation, 1944. Beacon Press, Boston. 1957; trad. fr. La Grande Transformation, Gallimard, 1983

S C H U M P E T E R Joseph, Theone der Wirtschaftlichen Entwicklung, Leipzig, Dunker & Humblot, 1912; a 2-a ed. revizutS, 1926; a 3-a cd. ncmodificatS, 1930; trad. fr. 1935, Theone de revolution cconomique, Dalloz, cu о introducere de F. Perroux.

S C H U M P E T E R Joseph. Capitalism, Socialism and Democracy, Londra, Allen & Unvin, 1942; trad. fr. Capitalisme, socialisme ct democratic, Payot, 1951; 1984.

WALLERSTEIN Immanuel, "Les Htats dans le vortex institutionnel de Г£со-nomie-monde capitaliste", Revue inlernahonale de sciences sociales, vol. XXXI1,1980, nr. 4, p. 797-805.

W E B E R Max, "Die protestantische Ethnik und der «Geist» des Kapitalismus", 1905, in Gesammeltc Aufsatze zur Religionssoziologie, Tubingen. Mohr. 1920; trad, fr., L'Ethique prolestante et I'esprit du capitalisme, Plon, 1964; col. "Agora" , 1990.

I S T O R I A C A P I T A L I S M U L U I D E LA 1 5 0 0 P I N A TN 2 0 0 0 343

B i b i i o g r a f i a lucrarii

in bibiiografia d c fafii s int mcnf ionatc doar principalele lucriiri c o n t c m p o r a n c p c carc le-am folosit la scrieroa acestei к tori i a capitalismului.

Nu f igureaz i , a j a d a r - lucr&rile contcmporanc carc au fost folositc doar pentru a clarifica o c h c s t i u n c

a n u m c ; accstca au fost c i tatc p c parcursul car{ii; - lucrSrile u n o r economist) , filozofi etc., martori sau anali§ti ai propriei cpoci

care sint pomenit i In capitolele tn care epoca lor c s t c studiata. Autorii din care am citat un text figureazi in indcxul prineipalilor autori citafi.

I. Capitalismul in istorie

A M I N Samir , L'Aceumulation b ГёсИеИе mondiale, Anthropos , 1970. A M I N Samir , Oasse ct Nation, Edit ions de Minuit , 1979. ASSELAIN Jean-Charles, Histoire (fconomique. De la revolution mdustricllc a la

Premiire Guerre mondiale, PFNSP & Dalloz, 1985. ASSELAIN Jean-Charles, Histoire iconomique dii XX' Steele, vol. 1. La Montee

delitat (1914-1939), vol. 2, La R/ouverturedes economies nationals (1939 attx annees 1980), P F N S P & Dalloz, 1995.

BAECHLER Jean, Le Capitalisme, vol. 1, Les Origines, vol. 2, L'tconomie capita-liste, Gal l imard, 1995.

BAIROCH Paul, De Jericho a Mexico, Villes et economic dans I histoire, Gallimard, 1985.

BAIROCH Paul, Mythes et paradoxes de litistoire ёсопотщие, La D£couverte, 1994.

BAIROCH Paul, Victoires et deboires. Histoire economique el sociale du mondc du XVI' sidcle a nos jours, 3 vol., Callimard, 1997.

BRAUPELFemand, Civilisation matfrielle, Economy et Capital is me (vol. I, Structures du quotidien; vol. II, Les Jeux de I'tchange; vol. Ill, Le Temps du mondc), Armand Colin, 1979; Le Livre de Poche , 1993.

B R A U D E L Fcrnand, La Dynamique du capitalisme, F lammarion, 1985. B R A U D E L F e r n a n d , Graminaire des civilisations, A r t h a u d , 1 9 8 7 ; Par i s ,

F l a m m a n o n . 1993. CHEVALLIER Jean-Jacques, Les Grandes Oeuvrcs politiques de Machiavel it nos

jours, A r m a n d Colin, 1949. DELEPL.ACE Ghislain, Theories du capitalisme: une introduction, Maspero-PUG,

1979. DENIS Henri, Histoire de la pensec economique, PUF, 1966. D O B B Maurice , Political Economy and capitalism, Rout ledge and Kegan, 1937. DOBB Maurice, fctudes sur le diveloppement du capitalisme, Cambridge. 1945;

trad, fr., Maspero , 1969. DOCKES Pierre, ROSIER Bernard, L'Histoire ambigue. Croissance ct developme-

nt cnt en question, PUF, 1988. DOLLEANS Edouard, Histoire du mouvemenl ouvrier (vol. 1,1830-1871; vol. II.

1871-1936; vol. Ill, De 1936 a nos jours). A r m a n d Colin, 1 9 3 6 , 1 9 4 6 1953. F R A N K Andre Gunder , L'Accumulation mondiale, 1500-1800, Ca lmann-Levy ,

1977.


H E A T O N Herbert , Histoircёсопопщие del'Europe, 2 vol.. A r m a n d Colin. 1952. Histoire de la science, coordonator D A U M A S M., Bibl. de la Plciade, 1957. Histoiregtnt rale des civilisations, coordonator CROUZETM., 7 vol., PUE. 1953-

1956. Histoire %ёпёга1е du travail, coordonator P A R I A S L.-I L. Nouve l l e l ibrairie de

France; au apSrut mai multe volume, incepind cu 1 % 2 . I listoirr universale, coordonator G R O U S S E T R. $i L E O N E.C.. Bibl. de la Pfciade,

3 vol. , 1958. KENNEDY Paul, Vie Rise and Fall of the Great Prnvrs, Londra. Unwin Hyman,

1988; trad. fr. Naissance et (Uclin des grandes puissances, Payot, 1989. I - A N D E S David S. . The Wealth and Poverty of Nations, N e w York, W W . Norton,

1998 . 1.ANT7. Pierre, Valeurs et richesses, Anthropos , 1977. MADDISON Angus, Dynamics Forces in Capitalist Development. A Long-Run

Conifxiralive View, Oxford Universi ty Press. 1991 M A R C U S E Herbert , L'Homme unidimensionnel (1964), trad, fr., Edi t ions d e

Minuit , 1968. M A R X Karl, Oeuvres, Ёсопоппе, 1847-1880, Bibl. de la Pl<Hade, 2 vol. , 1963 §i

1968. MATI HAS P. §i POSTAN M.M. (ed.), Cambridge Economic History of Euro}*, 8 vol.,

1970-1978. М А Т П С К Paul, Marx §i Keynes , Les Limites de Гёсопоппе mixte (1969), trad,

fr., Ga l l imard , 1972. MOORE Barrington Jr., Les Origincs socialcs de. la dictature ct de la democratic

(1967), trad, fr., M a s p e r o , 1969 . NORTH Douglass C., Institutions, Institutional Oiange and Economic Performance,

C a m b r i d g e Univers i ty Press . 1990 P E R R O U X Francois , Le Capitalisme, PUF, 1948 §i 1960. P O L A N Y I Karl, The Great Transformation (1944), Beacon Paperback, 1957. POULANTZAS Nicos. Pouvoir jwlilique et Classes sociales, Maspero, 1968. POULANTZAS Nicos, L'Etat, le Роихюгг, le Socialisme, PUF. 1978. SCHUMPETER Joseph, Theorie der Wirtschaftlichen Entwicklung, Leipzig.

D u n k e r et H u m b l o t , 1912; о n o u 3 o d i ( i c r c v i z u i t i , 1 9 2 6 §i о a t re ia c d i f i e nesch imbata . d in 1930; trad. fr. 1935, TheoriedcInvolution economique, Dal loz, cu о in troducere d e F. Perroux.

S C H U M P E T E R Joseph . Capitalisme, Socialisme ct Democratic (1942), trad.fr., Payot , 1963.

' S O M B A R T Werner . Die Entstehung der Volkswirtschaft, Tubingen , 1893. S O M B A R T W e m e r , Dcrmodeme Kapitalismus, ed . 1 , 1 9 0 2 (21.); ed . a 2-a, 1916

(31); trad. fr. a t. 3: L'Apogee du capitalisme, Payot, 1932. S O M B A R T Werner , Le Bourgeois (1913), t rad. fr. in 1925. S T E R N B E R G Fritz, Le Confht du stbclc (1951), trad, fr., Seuil , 1956. WEBER Max, Lttique protestante et I'Esprit du capitalisme (1904-1905), trad. fr.

PI on, 1964. WEBER Max. Wirtschaftsgeschichte. Abriss der Universalen Soztal und

Wirtschaftsgeschichte, 1923; Berlin, Duncker & Humblot , 1981; trad. fr. Histoire ёсо no mi que. Esquisse d'unc histoire universelle de I 'ёсопоппе ct de la society, Gallimard, 1991.

I S T O R I A C A P I T A L 1 S M U L U I D E LA 1 5 0 0 P I N A TN 2 0 0 0 345

2. Pinil la revolupia industrials (pe perioade)

BRAUDEL Fernand, La Mediterranee et le mondc miditerranicn a I'tpoque de Philippe II, A r m a n d Colin, 1949.

BRAUDEL Fernand, Civilisation matiriclle et Capitalisme (XV' - XVIII' siicle), A m a n d Colin. 1967.

DOBB M. §i SWEEZY P., Du feodalismc au capitalisme: problimes de la transition, trad, fr., M a s p c r o , 1977.

SEE Henri, Les Origines du capitalisme moderne, Armand Colin, 1940. M A R X Karl, Un chapitre irutdit du Capital . UGE, coll . «10/18», 1971. S&E Henri. Le XVI' siicle, PUF, 1934. WALLERSTEIN Immanuel, Capitalisme et Economic monde 1450-1640,

Flammarion , 1980. LfeON Pierre, Economies et socUtis ргё-industrielles, 2 vol.. A r m a n d Colin, 1970. H E C K S C H E R Eli F., Mercantilism (1931), trad, engl. , Allen and Unwin, 1935. D E Y O N Pierre, Le Mercantilisme, F lammarion, 1963. WALLERSTEIN Immanuel. Le mercantilisme et la Consolidation de Гёсопоппе

monde еигорёеп 1600-1750 (1980), trad, fr., F lammarion, 1985. MAURO Fr*d*rie, L'Expansion еигорёеппе, 1600-1870, PUF. 1964. M A R X Roland, L'Angleterre des revolutions, Armand Colin, 1971. FOUCAULT Michel, Histoire de la folic a I'age classique, Plon, 1961; editie

prescurtatS, 10/18, 1964. SfeE Henri, La France economique et sociale au XVIII' siicle, Armand Colin, 1925;

о поиД edit ie d in 1967. WEURLHSSE Georges, Le Mouvement physioeratique oi France, F. Alcan, 1910. EPSZTEIN L£on, L'Economic et la Morale aux debuts du capitalisme industriel en

France et en Crande-Bretagne, Armand Colin, 1966. MANTOUX Paul, La Revolution industnelle au XVIII' siicle, tezS din 1906,

revizuita in 1928, Gcnin , 1959. ASHTON T S . , La Revolution industnelle, 1760-1830,1950, trad, fr., Plon, 1955. M A R X Roland. La Revolution industrielle en Grandc-Bretagne, A r m a n d Colin,

1970. RIOUX Jean-Pierre, La Revolution industrielle, 1780-1880, Seuil, 1971. VARLEY Patrick. La Revolution industrielle, 1760-1870, MA Editions, 1985. NEF John U., La Naissance de la civilisation industnelle et le Monde contemporain,

A r m a n d Col in , 1954. BAIROCH Paul. Revolution industrielle et Sous-develofipement, SEDKS, 1964 G A L B R A I T H John Kenneth. Le Temps des incertitudes (1977). trad. fr. Gal l imard.

1978. R O S A N V A L L O N Pierre. Le Capitalisme utopique, Seuil . 1979.

3. Capitalisme industriale in lume

A K E R M A N Johan, Structures et Cycles economiques (1944), trad, fr., 2 vol., PUF, 1957.

BADIA Gilbert, Histoire de I'Allemagne contemporame, 1962. BETTELHE1M Charles. Ltconomie allemande sous le nazisme, M. Riviire, 1946. CHEVALIER Jean-Marie, Structurefinanaire de I Industrie атёпеате, Cups, 1970.


CLOUGH S.B., Histoire ёсопопщие des £tats-Unis, 1865-1952, PUF. 1953. DEANE Ph. §i Cole. W.A., British Economic Growth (1688-1959), Cambridge

UP. 1962. D E B O U Z Y Marianne . Le capitalisme sauvage aux Etats-Unis, 1860-1900, Seui l ,

1972. D U M E N 1 L Gerard §i L E V Y D o m i n i q u e , The Economics of the Profit Rate.

Competition. Crises and Historical Tendencies in Capitalism, Aldershot. Edward Elgar, 1993; trad fr., La Dynamique du capital. Un siicle d'economic amiricaine, PUF, 19%.

KUZNETSS., (ed.). Economic Growth: Brazil. India, Japan, Duke UP. 1955. FAULKNER Harlold U.. Histoire economique des &tats-Unis d'Amirique (1954).

trad, fr., 2 vol., PUF . 1958. FLAMANT M. §i SINGER-KEREL )., Crises el Recessions tconomiqucs, PUF,

1968 G U E R I N Daniel, Fascisme el Grand Capital, Gallimard. 1936; edi(ia a 4-a, 1945. HOBSBAWM EricJ., The Pelican Economic History of Britain. From 1750 to the Present

Day. Industry and Empire, 1968, trad.fr., Histoire dconomique et sociale de la Grande-Bretagne, t. 2, De la revolution industrielle a nos jours, Seuil, 1977.

I IOBSBAVVM Eric ] . , Vic Age of Capital. 1848-1875, Weidenfeld and Nicholson, Londra, 1975; trad fr.. Ltredu capital 1848-1875, Fayard, 1978.

H O F F M A N N W.G. , Vie Growth of Industrial Economics, Manchester UP. 1958. KiNDLEBERGER C.P., Vie World Depression 1929-1939, California UP, 1973. K I N D L E B E R G E R C.P., Economic Development, Mc Craw-Hil l , 1977. LESOURDJ.-A.5i GERARD С., Histoire ёсопотщие, XIX'-XX'sitdc,2vo\.. Armand

Colin, 1963. M A D D I S O N Angus, Economic Growth in the West, N e w York, The Twent ie th

Century Fund, 1964; trad, fr., Les Phases du diveloppement capitaliste, Economica , 1981.

MARX Roland, Le Declin de l\economic britanniquc (1870-1929), PUF, 1972. M A R X Roland, La Grande-Bretagne conlemporaine, 1890-1963, A r m a n d Col in ,

1973. MATHIAS Peter, The First Industrial Nation, An Economic History of Britain,

1700-1914, Methuen, 1969, in Abstract of British Historical Statistics, B R. Mitchell §i P. Deane, C a m b r i d g e University Press.

M A U R O Frederic, Histoire de Гёсопоппе mondiale, Sirey, 1971. MORISHIMA Michio, WJiy Has Japan Succeeded?: Western Technology and Vie

Japanese Ethos, C a m b r i d g e University Press, 1984; trad. fr. Capitalisme ct confucia-nisme: I'etiquc japonaise et la technologic occidentale, Flammarion, 1987.

N E R E Jacques , La Crisc de 1929, Armand Colin, 1968. PASTRE Olivier, La Strategic Internationale des groupes financiers americains,

Economica , 1979. P O U L A N T Z A S Nicos, Fascisme et Dictature, Maspero, 1970. ROSTOW W.W., Les Ё. tapes de la croissance economique (Cambridge UP, 1960),

t rad . f r , Seui l , 1962. ROSTOW W.W., 77ic World Economy, History and Prospect, University of Texas

Press, 1978. SHONFIELD Andrew. Le Capitalisme d'aujourdbui, it tat etl'Entrcprise (Oxford,

1965), trad. fr.. Gal l imnrd, 1967. Z I E G L E R Jean, Line Suisse au-dessus de lout soupym, Seuil, 1976.

ISTORIA C A P I T A L I S M U L U I DE LA 1 5 0 0 PINA TN 2 0 0 0 347

4. Capitalismul in Franfa

A L L A R D P.. B E A U D M.. B E L L O N В., LEVY A.-M., L I E N A R T S . , Dictionnaire des groupes industries et financiers en France, Seuil, 1978.

Approches de inflation; I'exemple fran(.ais, cercetare colectivS a Cepremap, 4 vol., 1979.

BAUDELOTC, ESTABL.ET R., MALEMORTJ.. La Petite Bourgeoisie en France, Maspero, 1974.

B A U D E L O T С., E S T A B L E T R.. T O I S I E R J.. Qui travaille pour qui?, Maspero . 1979.

BAUMONT Maurice. L'Essor industriel et I'imperialismc colonial (1878-1904), PUF. 1965.

BEAUD M.. DANJOU P.. DAVID J., Une multinationale fratâise. Pcchiney Ugme Kuhlmann, Seuil, 1975.

BELLON Bertrand. U Pouvotrfinancier et I'lndustrie en France, Seuil, 1980. B E R G E R O N Louis. Les Capitalistes en France 1780-1914, Archives Gall imard,

1978. BERTAUX Daniel, Destins personnels et Structure de classe, PUF, 1977. BOUV1ER Jean. Naissance d'unebanque: le Credit Lyonnas, Flammarion, 1958. B O U V I E R Jean. Un siecle de banquefranqaise, Hachettc , 1973. BRON Jean, Histoire du mouvement ouvrier franâis, Editions ouvridrcs. 3 vol.,

1970. CAMERON R. E., France and the Economic Development of Europe, 1800-1914.

Princeton, 1961; trad, fr., La France et le diveloppement economique de Г Europe, Seuil, 1971.

C A R R E J.-J., D U B O I S Р., M A L I N V A U D E„ La Croissancefranfaise, Seui l . 1972. CHEVALIER Louis, Gasses laborieuses, Gasses dangereusesd Paris dims la prennire

moitii du XIX' siicle, Plon, 1958. EDELMAN Bernard, La Legalisation de la classe ouvriire, Bourgois, 1978. FOHLEN Claude, L'lndustne textde au temps du second Empire, Plon, 1956. FOHLEN Claude, Une affaire de famille au XIX'siecle: Mequillet-Noblot, Armand

Colin, 1955. FONVIELLE Louis. Evolution ct Croissance del'Etat franâis, 1815-1969, Cahiers

d e l ' I S M EA. A F 1 3 , 1 9 7 6 . Li France et le tiers-mondc, publicat de B E A U D M., BERNIS G. de. MASINI J..

P U G , 1979. G A U D E M A R Jean-Paul de, La Mobilisation generalc, C h a m p s urbains, 1979. GILLE Bertrand, Recherchcs sur la formation de la grande entreprise capitaliste.

1815-1848, SEVPEN, 1959. GIRAULT Ren£, Emprunts russes ct lnvestissements franqais en Russie, Armand

Colin, 1973. GRANOU Andre, La Bourgeoisie finanaere au pouvoir, Maspero. 1977. Histoire economique et sociale de la France, coordonator BRAUDEL F. §i

L A B R O U S S E E„ 6 vol.. PUF, 1976-1980. Histoire quantitative del'economic franfaise, MARCZEWSKI J. $i MARKOVITCH

T.J., Cahiers de I ISEA 163,173,174,179,1965-1966. KU1SEL Richard F., Le Capitalisme et I'Etat en France (1981), trad, fr., Gal l imard.

1984.


L E P O R S Anicet , Les Bequilles du capital, Seui l . 1977. LEVASSEURE., Histoire des classes ouvriires etlmdustrieen France, I. Avant 1789,

2 vol. . A. Rousseau, 1901; II. 1789-1870,2 vol., A. Rousseau, 1903. LEVY-LEBOYER Maurice, Les Banques сигорёсппсз el ГIndustrialisation

intemationale dans la prerniire moitii du XIX' sit ele, PUF, 1964. LHOMME Jean. La Grande Bourgeoisie au pouvoir, 1830-1880, PUF, 1964. M O R V A N Yves , La Concentration de I Industrie en Г ranee, A r m a n d Col in , 1972. NouvelleHistoire de la France contemporaine, 18 vol., Seuil, coll. «Points Histoire». PARODI Maurice, itconomie et la Societe franqaise de 1945 a 1970, Armand

Colin. 1971. POIDEV1N Raymond, Les Relations ёconomiques ct finanritres nitre la France et

I'AUemagnedc 1898 a 1914, A r m a n d Colin, 1969. SAUVY Alfred. Histoire economique tie la France entre les deux guerrcs, 3 vol., Fayard,

1965/1972 . SEE Henri, Histoire economique de la France (t. 1Le Moyen Age et I'Ancien Regime,

t. 2,1789-1914), A r m a n d Colin. 1942.

5. lmperialismul fi crizele sale

AGLIETTA Michel. Regulation el Crises du capitalisme. Calmann-Livy, 1976. AMIN Samir, Sous-deivloppcmcnt et Dependences en Afrique noire, IDEP, 1971. A M I N S., F A I R E A., H U S S E I N M., M A S S 1 A H G., La Crise de rimperialisme,

Edit ions d e Minuit , 1975. BA1ROCH Paul. Le Tiers monde dans I'impasse, Gallimard, coll. Id*es, 1971. BEAUD M., BELLON В., FRANCOIS P., Lire le Capitalisme. Sur le capitalisme

mondial et sa crise, Anthropos, 1976. BERGOUNIOUX A. $i MANIN В., La Social-Democratic, ou le Compromis, PUF.

1979 . BOYER R. §i MISTRAL J., Accumulation, Inflation. Crises, PUF, 1978. B R U N H O F F S u z a n n e de. £tat et Capital, Maspero . P U G . 1976. Connaissance du tiers monde, publicat de Coquerz-Vidrovitch C., 10/18,1977. COR1AT Benjamin, Science, Technique et Capital, Seuil, 1976. C O R 1 A T Ben jamin . L'Ateher et le Chronomttre, Bourgois , 1978. DOCKES Pierre. L'lnlcrnationale du capital, PUF. 1975. FITT Y., FARHI A., VIGIER J.-P., La Crise de rimperialisme et la troisiimc guerre

mondiale, Maspero, 1976. FREYSSENET Michel, La Division capitaliste du travail, Savelli, 1977. G R A N O U A., B A R O N Y., B I L L A U D O T В., Croissance el Crise, Maspero , 1979. J U L I E N Claude , L'Empire americain, Grassc t , 1968. KENWOOD AG. §i LOUGHEED A.L., The Growth of international Economy,

1820-1960, Al len and U n w i n , 1971. L A T O U C H E Serge , Critique de I'lmperialisme, A n t h r o p o s M 8 , 1 9 7 9 . U C H T H E I M George, De Imperialism* (1971), trad. fr.. Calmann-Levy. 1 9 7 2 LIPIETZ Alain, Crise et Inflation, Pourquoi?, Maspero, 1979. L O R E N Z I J. H., P A S T R E O . , T O L E D A N O J., La Crise au XX' siicle, fcconomica,

1980. M A G D O F F Harry . L'Age de rimperialisme (1969), trad, fr., Maspero , 1970. M A N D E L Ernest, Der Sptkapitalismus, Francfort. S u h r k a m p Verlag, 1972; trad.

I S T O R I A C A P I T A L . I S M U L U I DE LA 1 5 0 0 P L N A tN 2 0 0 0 9

fr Le Troisiime Age du capitalisme, 3 vol., UGE, 1976. MANDEL Ernest, Long Waves of Capitalist Development. The Marxist

Interpretation, Cambridge University Press; Maison des sciences de 1'homme, 1980. MARCH.IN S t e p h e n A., S C H O R Juliet В., The Golden A$e of Capitalism.

Reinterpreting the Postwar Experience, 1990; Oxford. Clarendon Press, 1991. M A Z I E R Jacques , B A S I L E Maurice , V I D A L Jean-Francois , Quand les crises

durent, Economica, 1984. M I C H A L E T Charles-Albert , Le Capitalisme mondial. PUF. 1976; о nouS ed l j i e

revizuitS, 1985. POULANTZAS Nicos, Les Classes sociales dans le capitalisme d'aujourdbui, Seuil,

1974. R E Y Pierre-Phil ippe, I r s Alliances de classes. Maspero, 1973. ROSIER Bernard, Crolssances ct crises capitalists, PUF, 1975. ROSIER Bernard, DOCKES Pierre, Rylltmes economiqucs. Crises ct changement

social, une perspective historique, La Decouverte, 1983. V E R G O P O U L O S Kostas, Le Capitalisme difformc, Anthropos , 1974. W A L L E R S T E I N Immanuel , The capitalist World-Economy, C a m b r i d g e U P &

La Maison des sciences de I ' U o m m e , 1979. ZIEGLER Jean, Main basse sur I'Afrique, Seuil, 1978.

6. Despre mutafiile actuale (referinfele bibliografice la capitrolul al 7-lea)

- Publicalii fi rapoarte an и ah' Banca Mondiaia, Rapport sur le develvppemenI dans le monde, Washington, anual. B R O W N Lester R. §.a„ State of the World, raport al WorldWatch Institute, anual

din 1984, N e w York Londra , Nor ton L'Etat du monde, La Dccouverte, anual. IFRI, RAMSES. Rapport annuel mondial sur le syslime Economique el les strategies,

Economica , anual. U N C T A D , Trade and Development Report, N e w York, Naj iuni le Unite, anual .

- Alte lucrltrj AMIN Samir, La Deconnexion: pour sortir du systime mondial, La Ddcouverte,

1986. B A D I E Bertrand, S M O U T S Marie-Claude, Le Retournement du monde. Sociologie

de la seine internationale, FNSP, 1992; editia a 2-a 1995. B E A U D Michel , Le Socialism- а I'ipreuve de Ibisloire, Seuil, 1982; о noud edi j ie

1985. BEAUD Michel, IJI Politique economique de la gauche, 2 vol., Syros, 1983; 1985. B E A U D Michel . «L'avOnement du sys tcme Ctatiste», Le Monde diplomatique,

august, 1985. BEAUD Michel, Le Systime national/mondial hierarcliist (une nouvelle lecture du

capitalisme mondial), La Dccouverte, 1987. BEAUD Michel, Ltoonomie mondiale dans les amides '80, Li Dccouverte, 1989. B E A U D M i c h e l , « L e b a s c u l e m e n t du m o n d e » , Le Monde diplomatique,

octombrie , 1994. p. 1 6 1 7 .


BEAUD Michel, Le Basculement du monde. De la terrc, des hommes ct du capitalisme. La D&rouverte, 1997.

B E A U D M.. B E A U D C. §i B O U G U E R R A L. (coord ). L'Etat de fenvironnement dans le monde, La D<5eouvcrtc, 1993.

BEAUD M. §i DOSTALER G., La Petistc economique depuis Keynes. Hislorique et dictionnaire des principaux auteurs, Seuil, 1993; Seuil . coll. «Points», 1996.

BEAUD M., DOLLFUS O. §.a. (coord.), Mondialisation. Les mots et les clioscs, Karthala, 1999.

BLOCK Fred, Pos4nduslrial Possibilities, University of California Press. 1990. BONNAUD Robert, Les Alternances du progris. Unc histoire sans preferences,

Kime, 1992. BONNAUD Robert, Les Tournants du XX' sitcle. Progris el regressions,

L'Harmattan, 1992. BONNAUD Robert, Ya-t-il des tournants historiques mondiaux?, Kim<5, 1992. BOURGU1NAT Henri, Ltconomie motidialeb decouvert, Cilmann-Uvy, 1985. BOURGUINAT Henri, Les Vertiges de la finance Internationale, Economica, 1987 BOURGUINAT Henri, La Tyrannic des marches. Essai sur I'economic virtuelle,

Economica , 1995. BOURRF.I.IER P H . §i DIETHRICH Robert. Le Mobile et la Planete, ou I'enjeu

des ressources naturelles, Economica, 1990. BOYER Robert (coord.), Capitalismes fin de siedc, PUF. 1986 BOYER Robert . D U R A N D Jean-Pierre, L'Apris-Fordisme, Syros . 1993. B O Y E R Robert. «Les mots et les r£alit6s». fn Mondialisation. Au-dclh des mythes,

La Dccouverte , 1997, p. 13-56. BRAUDEL Femand, La Dynamique du capitalisme, Paris, Flammarion, 1985. BROWN L, GARDNER G. $i HALWEIJ. В.. Beyond Mai thus: Sixteen Dimensions

of the Population Problem, Washington. Worldwatch Institute. 1998. CARFANTAN lean-Yves. Le Grand Desordre du monde, Seuil, 1993. CEPII, Economic mondiale: la топ tee des tensions, Economica, 1983. СЕРИ, Economic mondiale 1980-1990: la fracture?, £conomica. 1984. CEPII , L'Apris-Dollar, Economica. 1986. CEPII, Economic mondiale 1990-2000:1'impcratif de croissance, kconomica, 1992. CHAVANCE Bernard $.a. (coord.), Capitalisme el socialisme en perspective, Iи

Ddcouverte, 1999. CI 1ESNAIS Francois, La Mondialisation du capital, Syros, 1994. C L A R K Colin, Vie National Income. 1924-1931, lx>ndra, MacMillan, 1932. CLARK Colin, The Conditions of Economic Progress, Londra, MacMillan, 1940; editia

a 3-a, 1957; trad, fr., Us Conditions du progris economique, PUF, 1960. D E L A U N A Y Jean-Claude, G A D R E Y Jean, Les Enjeux de la societe de service,

FNSP, 1987. D O L L F U S Olivier , L'Espace-Monde, Economica, 1994. D R U C K E R Peter F., Post-Capitalist Society, N e w York, I larpcr Business, 1993;

1994. F R O B E L F o l k e r , H E I N R I C H S J i i r g e n . K R E Y E O t t o , Umbruch in der

Weltwirtschaft, Hamburg . Rowolt , 1986. F U C H S V.R., Vie Service Economy, N e w York. NBER, 1968. FUKUYAMA Francis. Vie End of History and the Last Man, New York. Free Press.

1992; trad. fr., hi fin de I'/ustoire el le dernier homme, Flammarioa 1992.


GERSHUNY J., After Industrial Society. The Emerging Self-Service Economy, Lon-dra, MacMil lan , 1978.

G I L P I N R o b e r t , The Political Economy of International Relations, P r ince ton Univers i ty Press, 1987.

G I R A U D Pierre-Noel , L'lnegalite du monde. Economic du monde contemporain, G a l l i m a r d , Folio, 1996.

G O L D F I N G E R Char les . La Ce о finance, Seuil , 1986. G O L D F I N G E R Charles, L'Utileetle futile. L'iconomiedeI'immateriel, Odi le Jacob.

1994. G O M B E A U D Jean-Louis §i D E C A I L L O T Maurice , Le Rctour de la Iris grande

depression, fcconomica, 1997. GRAS Alain, Grandeur et depen dance. Sociologie des macro-systemes techniques,

PUF. 1993. G R J E B I N E Andre (ed.), Theories de la crise et politiques economiqucs, Seuil , 1986. HOBSBAWM Eric J.. Age of Extremes. The Short Twentieth Century 1914-1991,

Londra , Michael Joseph, 1994. I l O T T O I S G i l b e r t , « L e R c g n e d e l 'op^ratoire» , in P R A D E S J a c q u e s (coord.) ,

La Technoscience. Les fractures du discours, L ' H a r m a t t a n , 1992 , p. 179-196. HOUGHTON J.T., JENKINS G.J. §i EPHRAUMS J.J., Climate Change. The 1PCC

Scientific Assesment, C a m b r i d g e Universi ty Press, 1990. H U N T I N G T O N S a m u e l , Clash of Civilizations and the Remaiking of World Order,

N e w Y o r k , S i m o n & Schuster , 1 9 % . J A C Q U E M O T P. §i R A F F ! N O T M.. Accumulation et Developpcment, L ' H a r m a t -

tan, 1985. J O N A S Hans , Das Prinzip Verantvortung, Francfort , Insel Verlag, 1979; trad,

fr., l.e Principe responsabilite. Une 6tiquepour la civilisation technologique, Cerf , 1990. K A R P I K Lucien, «Le capita l isme technologique», Sociologie du travail, ianuario-

inartie 1972, p. 2-34. K R E L L E W i l h e l m (ed.), The Future of the World Economy, Berlin. S p r i n g e r

Verlag, 1989 K R U G M A N Paul., The Age of Diminished Expectations. US Economic Policy in

the 1990s, C a m b r i d g e , Massachuset ts , M I T Press, 1990; 1994. L H E R I T E A U M.F., Le Fonds mondtaire international et les pays du tiers-monde,

PUF. 1986. LIPIETZ Alain. Mirages et miracles, La Dtfcouverte, 1985. L I S T O N D., R E E V E S N.. The Invisible Economy, Londra , Pi tman, 1988. M A C H L U P Fritz. The Production and Distribution of Knowledge in the US,

Princeton Univers i ty Press . 1 9 6 Z M A C H L U P Fritz, Knowledge: Its Creation, Distribution and Economic Significance,

Princeton Univers i ty Press , 3 vol. , 1980, 1 9 8 2 , 1 9 8 4 . M A D D I S O N A n g u s , « G r o w t h a n d s l o w d o w n in a d v a n c e d c a p i t a l i s t

e c o n o m i e s » , Journal of Economic Literature, iunie 1987. p. 649-698 . MADDISON Angus, Dynamic Forces in Capitalist Development. A Long-Run

Comparative View, O x f o r d Univers i ty Press, 1991. MADDISON Angus. Ltconomie mondiale 1S20-1992. Analyses et statistiques,

C e n t r e d e dCveloppement de I ' O C D E , 1995. N G O M A N H - L A N (coord.) , Unreal Growth: Critical Studies in Asian Deve-

lopment, 2 vol. . Delhi , Hindustan Publ ishing Corp. , 1984.


OHMAE Kenichi, La Triade, emergence d'une strategic mondiale de Pent reprise, T h e Free Press, 1985; trad. fr. Flamrnarion, 1985.

P E T I T Pascal, La Croissance tertiare, Economica , 1988. P N U D (programme des Nations unies pour le d£veloppement), Rajyport mondial

surle d&veloppement humain 1992, Economica. 1992. P O L A N Y I Karl, Vic Great Transformation, 1944; Beacon Press, Boston, 1957;

trad, fr.. La Grande Transformation, Gallimard, 1983. P O R A T M., The Information Economy, 2 vol., Stanford University Press, 1976. P R A D E S Jacques (coord.) , La Technoscience. Les fractures du discours, Paris,

L 'Harmat tan , 1992. R E I C H Robert , The Work of Nations, N e w York , A. Knopf , 1991; trad. fr.

L'Economie mondialiste, Paris, Dunod, 1993. R I C H T A Radovan, Prague, 1968; trad, fr., La Civilisation au carrefour, Anthropos,

1972; Seuil , 1974. S C H U M P E T E R Joseph. Capitalism, Socialism and Democracy, Londra, Allen &

Unvin, 1942; trad, fr., Capitalisme, socialisme et democratic, Payot. 1951; 1984 S I N G E L M A N N J., From Agriculture to Services, Beverly Hills, Sage , 1978. S1ROEN Jean-Man:, L'Economie mondiale vers I'an 2000, Armand Colin, 1988. S T O F F A E S Christ ian. Fins de monies, Odi le Jacob, 1987. STRANGE Susan, States and Markets. An Introduction to International Political

Economy. Londra , Pinter Publishers, 1988. T H U R O W Lester, Vic Future of Capitalism, Londra. Nicholas Brealcy, 19%. TOURAINE Alain. La Society postindustrielle. Naissance dune society, Denoel,

1 % 9 . TOURAINE Marisol, Le Bouleversement du monde. Gtopohtiquc du XXI' siicle,

Seuil , 1995. UNCTAD, World Imvstment Report 1993, New York. 1993. V1DAL Jean-Francois, Les Fluctuations intcrnationales de 1890 й nos jours,

Economica , 1989. World C o m m i s s i o n o n Environment and Development , Омг Common Гuture,

Oxford University Press, 1987; trad, fr., Notreavenirb tons, Montreal, Ed. du Fleuve, 1988.

1NDICE DE NUME

Akcrman, J . 345 Amin, S., 343.348-349 Argenson (d'). R.-L.. 67

Bakunin. 132 Balzac, 117 Bastiat, 104 Bauer. 185 Beaud. M., 342. 347-350 Bellamy. E., 171 Bcrthelon, 66 Blair. Т.. 304-305 Blanqui, 132 Bodin, 27, 28 Boisguibert (de) P.. 52-53, 56 Bonaparte, Ludovic-N'apoleon, 131.134 Bonnaud. R 320. 342. 350 Boyer. R., 1 7 , 3 0 9 , 3 5 0 Braudel, F . 342-344.350 Bryner, G. 247, 252 Bugeaud. 131,133 Buharin, 179 Bush. G., 304

Calvin, 206 Cantillon, 106 Chamberlain, 183 Chevalier. J.-M., 345 Clark, С., 331 Clinton. В . 304. 324 Colbert, J -В. . 47, 49-50, 52 Coinmb, С . 24. 25 Coolidge, С., 206 Cortez, 25

Diderot. 73 Dillon. C.D.. 257 Dollfus. O.. 311 .350 Drucker. P.. 332, 350. 397

EngeLs F , 116 ,132 ,139 ,143

Fayol, 173 Ferrv,J. . 184 Fisher. I., 207 Fisk, J.. 125 Foote, H„ 247 Ford. H.. 203-207, 209, 213. 247, 252, 255 Fourier. С.. 99 .105 .114 .132 Fukuyama, F., 17,315. 342,350

Gaulle (de). С.. 258 Giscardd'Estaing, V . 270 Godwin. 99-100.146 Coebbels. 225-226,230 Goldsmith, O., Gould, J.. 125 Gresham, Т., 26

Hales, J.. 2 8 , 4 0 Harding, W G . . 2 0 0 Hclvltius, C.A., 72 ,91 Hilferding. R.. 179. 185 Himes. C. ,289 Hitler. A . 225. 230-231,233 Hobbes. Т.. 43. 44. 69 Hobeon, J.A., 185 Holbach ( d ' ) . P . H , 7 3 Hume, D.,91

Jaurcs., 192 Jonas. H.. 341 Jospin, L.. 305

Karpic, L.. 351 Kennedy, J.F., 277 Keynes, J.M , 197, 210. 213 Kindleberger, C.P., 198 King. G . 39 Kropotkin. P.A., 171

La/argue. P.. 171 Lallcmand, 173 U s Casas (dc), В.. 25 Lefevre. M , 247 Lenin, 179 Leroy-Beaulieu. 172.184 Linguet. S.N.. 74-75 Locke. ) , 43-45 ,69

Mably, 73 Machiavelli, N.. 11. 27 Major. J., 304 Malthus. T.R., 101-102 Marechal, S.. 104 Marx. К.. 11. 13.17. 37. 79 ,106 .108 ,132 ,

134-140,142-147. 339.342. 344-345 Mellon. 207 Merrheim. 193 Mill. J S.. 132 ,145 ,184 Mimerel, 130 Mirabeau (dc), V., 71. 77 Mitchell. W.C., 202 Montchrestcin (de), A.. 48 Montesquieu (de). С., 69-70 Morgan. J.-P.. 125 .158 .178 Morny (de). C.A., 131 Mun. Т.. 38-39

Nehru. J.. 242 North, D.. 46. 56 .62 . 3-14

Ohmae. K. .311. 351 Oppenheim (von). 157 Ortiz. 28

Owen, R., 99 ,105-106 ,133

Paine. Т.. 95 Perroux, F., 13, 321, 342. 344 Pigou, A.C., 213 Pitt. VV . 61-62. 9 0 , 9 5 Polanyi. K., 323, 342. 344, 352 Postlethwayt, 72 Pouget. E., 171 Proudhon. 132 Quesnay, F., 76-80,81, 91, %

Raynal, 73 Reagan, R , 300-301. 304 Reich, W„ 352 Renault, L , 193,218, 220.251-252 Rhodes, C , 130,183 Kkardo. D.. 17, 99 .103 .106-108 .146 Richclicu (C. dc), 4 7 4 9 Richta, R.. 352

Robbins. L.. 213 Rockefeller,].. 125 ,158 .178 Romulo. C.P.. 242 Roosvelt, F.D.. 208-209. 235 Rousseau, ) •]., 58, 70-72.75

Saint-Simon, 49. 99.105-106 Samuelson, P.. 249 Say. J.B., 99.102-103.106-108,146 Schneider. E.. 219-220 Schneider. H , 172 Schroeder.C . 131.228. 305 Schumpeter, J., 13 ,17 ,147, 337. 339,342,

344. 352 Sde, H.. 18. 37. 345. 348 Seyssel (de), С , 27 Smith, A . 17 ,75 ,78 ,91-94 ,96 .103 ,106 .146 Sockamo, 242 Sombart. VV.. 151,344 Stalling*. P . 247 Stinnes. H . 226 Strasser. O.. 224

Taylor. F W„ 167-168,173-174,193 Thatcher. 270,300, 304 Thiers, L A . 130,133 Thyssen, F.. 226 Tobin, J., 257 Tocqueville (de). C.A.. 134 Turgot. A.R J., 17 .74.78-80. 91. 96.103,

146

Vanderbilt. 125 Vauban (de), 53 Voltaire. 21.58. 7 5 . 7 8 . 9 1

Watt. 87-88 Wallerstein, L. 15.342. 345, 349 Weber. M , 13 ,17 .342 , 344

Ziegler. J . 346. 349

C u p r i n s

CUVtNT INAINTE 7

AVERTISMENT .. 8

INTRODUCERE C E N E R A L A 9

INTRODUCERE LA PRIMA E D I J I E 11

INTRODUCERE LA EDITIA A CINCEA 13

PARTEA tNTll . DA LA AUR LA CAPITAL

1. LUNGUL DRUM CATRE CAPITALISM 23

JAFUL C O L O N I A L §1 BOGATIILE PRINCIPELUI (SECOLUL AL XVI-LEA) 23

1. Aurul Americii 24 2. BogSfiile Principelui fi paradoxurile monedei 26 3. Vechi fi пои 30

ASCENSIUNEA BURCHEZIILOR (SECOLUL AL XVII-LEA) 33 7. Expansiunea colonialU fi capitalismul din Olanda 34 2. Anglia: de la mercantilism la liberalism 37 3. Mercantilism fi absolutism in Fran (a 46

R c z u m a t u I pr imei e tape 54

2. SECOLUL CELOR TREI REVOLUTH 57

D O M I N A J I A COLONIALA, RIVALITATILE DINTRE MARILE PUTERI $1 REVOLUTIA AMERICANA 58

CONFRUNTAREA DINTRE BURGHEZIE§I N O B I U M E IN FRANTA: DE LA LUPTA IDEOLOGICA LA REVOLUTIE 63

1. Con/runtarea dintre burgheziefi nobilime 64 2. Agitafia ideologira 67

ZORI1 REVOLUTIEI INDUSTRIALE IN ANGLIA 82 1. Exploatarea colonials fi puifa mondialй 83 2. Aparifia producfiei capitaliste: fabricile 85 3. Progresele politicii economice fi ale liberalismului 90

R c z u m a t u l e t a p e i a doua 9 6

3. IREZISTIBILUL AVfNT AL CAPITALISMULUI INDUSTRIAL (1800-1870) 98

CONFRUNTAREA DE IDEI DE LA INCEPUTUL VEACULUI 99 1. Bogafii fi saracii 100 2. Confruntarea ale doutS utopii 103 3. De unde vin bogHfiile? 106

DEZVOLTAREA CAPITALISTA A INDUS'TRIEI 109 2. Ascensiunea capitalismului britanic 109 2. Noua structural a daselor 113

3. Eterogcnitatea clasei muncitoare 115 4. Afirmarea burgheziei 120 5. Dominafia colonial/} fi piafa mondialЛ 125

C O N S T I E N T I Z A R I SI REZISTENTE .. 130 1. Maturizarea mifcirii muncitorefti 131 2. Capitalul, ca analizA a capitalismului 135

R e z u m a t u l e t a p e i a treia 144

P A R T E A A D O U A . D E LA I M P E R I A L I S M S LA " M O N D I A L I Z A R E "

4. DE LA " M A R E A D E P R E S I U N E " E C O N O M I C A LA " M A R E L E R A Z B O I " (1873-1914) .. 156

1. "Marca Depresiunc"economics (1873-1895) 156 2. Sfirfitul hegemonici britanice 161 3. Afirmarea claselor muncitoare 166 4. О поий erfl a capitalismului industrial 171 5. Epoca imperialismului 177

R e z u m a t u l e t a p e i a patra 187

5. M A R E A D E G R I N G O L A D A (1914-1945) 191

DE LA RAZBOI LA CRIZA 192 1. Tulburftrile provocate de "Marele Rfizboi" 192 2. Criza din anii 1920-1930 195

O L U M E S F l S I A T A 200 1. America first...? Business first! 200 2. Sterling first 210 3. Le franc d'abord? 216 4. Deutsdiland uber alles! 224

R e z u m a t u l e t a p e i a c i n c c a 232

6. M A R E L E " S A I . T t N A I N T E " AL C A P I T A L I S M U L U I (1945-1978) , . .234

DE L A RAZBOI LA CRIZA 234 J. Cele trei lumi 234 2. О extraordinary prosperitatc 242 3. О поий mare crizH 250 4. Criza Sistemului Monetar International (SMI) fi progresele Lumii a Treia 256

NOILE MUTATII A L E CAPITALISMULUI 261 1. Eshil fi Vestul 262 2. FUrimifarea Lumii a Treia 263 3. Un centru multipolar? 268 4. Un пои model de acumulare 271 5. Un sistem national/mondial diversificat fi ierarhizal 277

R e z u m a t u l e t a p e i a $asca 2 8 9

7. S F i R § I T U L S E C O L U L U I AL XX-LEA: I N C E P U T U L UNEI B A S C U L A R I A L U M I I ? ... 294

M A R E A MUTATIE DE L.A SFlR§ITUL S E C O L U L U I AL XX-LEA 295 1. О nouS "Mare Depresiune"economics de s/irfit de veac? 2% 2. Crizele andor '80: interacfiuni asimetrice intr-o lume inegalS 299 3. Rei'irimentul liberal, crefterile fi crizele din anii 90 304 4. RealitSfi ft ideologii ale mondializSrii 309

LIN1ILE DE PORTA ALE BASCULARII LUMII 314 1. Noua structurare a lumii 315 2. Monelarizare/comercializare: societSfilc sub jugul economiei 321 3. Crefleri care pun in pericol PSmintul 326 4. Din col о de capitalismul industrial, emergen fa unui

capitalism tehnoftiinfific 331 5. lin virtej de neincetate transformSri 337

B I B L I O G R A F I E - 342

REFERINTE BIBLIOGRAFICE LA I N T R O D U C E R E A DIN 1999 342

BIB1.IOGRAF1A LUCRARII 343 1. Capitalismul in istorie 343 2. PinS la revolufia industrials (pe perioade) 345 3. Capitalisme industriale in lume 345 4. Capitalismul in Franfa 347 5. hnperialismul fi crizele sale 348 6. Despre mutapile actuate (rcferintele bibliografice la capitolul al 7-lea) 349

IN D I C E DE N U M E .. ..... 353

i

A E D I T U R A CARTIER AU APARUT:

Colectia CARTIER ENCICLOPEDIC Cart ier . D i c j i o n a r Enc ic lopedic Dic f ionar E m i n e s c u . N u m e propri i D ic t ionar S tate le L u m i i

Colectia ALEEA CLASICILOR A l e x a n d r u M a c e d o n s k i — Poezii Ion Luca C a r a g i a l e — Teatru

Colectia С ARTE A $COLARULUI F.mil GSrleanu — Din lumea celor care nu cuvmtii

Colectia POESIS/CARTIER CLASIC Dante — Divina contedie (casetit, 5 volume) Cezar IvSnescu — Opera poctica (caseta, 2 volume) Eminescu — Opera fwelica (caseta, 4 volume) Alecsandr i — Opera poelicH (casetS, 3 volume) Macedonski — Opera poetica (caseta, 3 volume) Esenin — Opera poetia). Traducere George Lesnea (casetS, 2 volume) Macedonski. PeticS, Pillat - Versuri (caseta, 3 volume) Urmuz, Fundoianu, Voronca - Versuri (casctti, 3 volume) Topirceanu, Minulescu — Versuri (cascM, 2 volume) IbrSileanu — Opere (caseti. 2 volume) Minulescu, Pribeagu — Versuri (casein, 2 volume)

C o l e c t i a P R I M A M E A B I B L I O T E C A

H.C.Andersen — Cele mai frumoase povefti

Seria CARTIER ISTORIC Barry B u z a n — Popoarele, statele fi teama J.-M. Caillard, A.Rowley — Istoria contincntului european Ion ChirtoagS — Istoria roniamlor. Epoca medievalS Eric 1 lobsbawm — О is tone a secolului XX. Era exlremclor Octavian §ofransky — Republica Moldova: capital geopolitic Dinu Po§tarencu - О istorie a Basarabiei (1812- 1940) Andrei Jurcanu — Sabatul sau Noaptca vrSjitoardor politicii moldovenefti

Seria ROTONDA Liliana Nicolaescu — Sensuri separate Nicolae Leahu — Poezia generafiei '80 C b e n a d i e Pos to lache — Rondul Vladimir Bulat — Arta fi ideologie Cristina Cirstea — Ceva care <A-mi aminteascb de mine Em.Galaicu-Paun — Poezia de dup& f>oezic. Ultimul deceniu Constantin Cheianu — Totul despre mine!

S e r i a C A R T I E R E D U C A T I O N A L Tamara Cazacu — Bunii ziua. Studiu incipient delimbU гот&пй pentru alolingvi Hamilton Beck (editor) — An Anthology of American Literature and Culture (2 volume) English. Manual de limbd fi literaturS englezi pentru clasa a X-a Le franâis. Exercicesel tests de grammaire. Bacalaureal L.imba romana. Tes te la l imba §i literatura готЛпЙ, §colile alolingve. Bacalaurcat Vasile Marin (coordonator) — Algebrfi. Ecuafii fi inecuafii. Bacalaureat Ion Goian— Algebra in exercifii fi probleme pentru liceu Muzica. Manual pentru clasa I Muzica. С res to/nape pentru clasa I Limba готапЗ. Culegere de tcxtc pentru clasa I L'arc-en-ciel. Manual de limbd francezA pentru claselea Ill-V-a Lumina Gindului. Manual de limbd romdna pentru clasa a XI-а a fcolii alohngiu-Albinuje. Manual de limbU romdna ftentru clasa a Ill-a a fcolii alolingve F3gura§. Manual de limba romanii pentru clasa a IV-a a fcolii alolingi>e Limba romana. Gltidul invfifilarului pentru claselea Ill-IV-a a fcolii alolingve Limba bulgarfl. Manual pentru clasa a lll-a Limba bulgard. Manual pentru clasa a IV-a Limba bulgara. Manual pentru clasa a V-a l.imba rus3. Manual pentru clasa a V-a

S e r i a C A R T I E R J U R I D I C

Experhza ecologicii Alexandru Burian — Introducere in praclica diplomaticй fi procedunt in tenia fionalii

I N A F A R A C O L E C T I I L O R T h r a i n n E g g e r t s s o n - Economia neoinstitufionald C o r a n u l R e p u b l i c s M o l d o v a in imagini (album) George Meniuc sau Intoarcerea in Itaca

Librariile C A R T I E R E-mail: [email protected]

C a s a Cartii , bd. Mirceaeel Batrin, nr. 9 . Chi§inau. Tel.: 34 64 61 . Libraria din Hoi,

str. Bucure§ti nr. 68 . Chi§inSu. Tel. 2 4 10 00 .

mailto:[email protected]

Michel BEAUD

ISTORIA CAPITALISMULUI

Cum am putea nega fascinanta creativitate a acestui sistem care, ?n doar citeva secole, a fScut saltul de la meseriile mecanice puse in mi$care de apa curenta sau de motorul cu aburi la robotii mdustriali, la telematics sau la biotehnologii, de la imprimerie la Internet, de la descoperirea Americii la explorarea spafiului cosmic?

Pe finga progresul de netagaduit pe care-l genereazS, pe finga fenomene cum ar fi indiustr ial izarea, salarizarea, somajul, precaritatea, dezvoltarea oraselor, cuceririle coloniaie, crizele, razboaiele, procesul de decolonizare, mondializarea sau marea muta|iem plind destaûrare, cititorul va gasi Tn aceasta carte, adunata laolalta. fulguranta istorie a capitalismului.

Michel BEAUD. Nascutin 1935. Apredateconomia, istoria gindirii economice §i istoria economics la unrversitajile din Lille. Paris VIII ?i Paris VII. Profesor emerit al Universitatii Paris VII. A studiat sistemele economice sociale, politica. criza anilor 1970-1980, economia mondiala ?i procesul de mondializare. Actualmente i$i continuS inves t iga te privitoare la "bascularea lumii", cu mutable, marile probleme §i riscurile vremurilor noastre pe care aceasta le prezinta.

ISBN 9975-79-090-9

— к

Documents

Istoria capitalismului de la 1500 până în 2000