Istoria doctrinelor politice şi de drept-ştiinţă de sine stătătoareConceptul şi funcţiile Istoriei doctrinelor politice şi de drept .Direcţiile de cercetare, obiectul şi problematica istoriei doctrinelor politice şi de drept .Direcţiile de cercetare: logică, fenomenologică, deontologică. Axiologia juridică. Epistemologia juridică. Antropologia juridică.Definiţia Istoriei doctrinelor politice şi de drept. Metodele Istoriei doctrinelor politice şi de drept: analiză conceptuală, sinteză, inductivă, critică. Istoria doctrinelor politice şi de drept – obiect şi periodizare.

Perioada antică

Concepţiile politico-juridice în Grecia AnticăDreptul natural în concepţia sofiştilor. Individualismul şi subiectivismul ca trăsături a sofiştilor. Atitudinea sofiştilor faţă de justiţie şi drept. Meritele şi importanţa sofiştilor.Socrate ca adversar al sofiştilor. Semnificaţia filosofică a devizei lui Socrate. Raportul adevăr obiectiv – adevăr subiectiv. Raportul lege – cetăţean.Concepţiile filosofico – juridice ale lui Platon. Organizarea ideală a statului în dialogul “Despre stat” (“Republica”). Confruntarea idealului cu viaţa reală a cetăţii in dialogul “Despre legi”. Aristotel referitor la apariţia, esenţa şi formele statului. Apariţia şi esenţa statului.Justiţia şi categoriile justiţiei. Egalitatea ca principiu fundamental al justiţiei. Echitatea ca principiu de aplicare a legilor abstracte la cazuri concrete. Aristotel şi robia.Formele statului. Şcoala stoică şi şcoala epicuriană. Ideea virtuţii la stoici. Conceptul stoic al omului înţelept. Ideile cosmopolitice ale stoicilor (statul universal). Epicur şi ideea de plăcere. Apariţia statului şi ideea contractului social.Concepţiile politico-juridice în Roma AnticăCicero referitor la stat şi drept. Ideea dreptului natural. Apariţia, noţiunea şi formele statului.Adepţii stoicismului în Roma Antică. Ulpian şi dreptul natural. Seneca şi ideea libertăţii spirituale. Virtutea negativă a lui Epictet. Marcus Aurelius şi tendinţa spre perfecţiune. Juriştii romani. Rolul juriştilor romani în aplicarea concepţiilor filosofico-juridice în practică.

Perioada medievală

Concepţii politico-juridice în doctrina creştinăSfântul Augustin referitor la stat şi drept. Patristica – caracteristică generală. Concepţia sf.Augustin despre cele două cetăţi. Scopul şi rolul statului. Categoriile legii. Concepţiile filosofico – juridice a sfântului Toma d'Aquino. Scolastica – caracteristică generală. Fundamentele filosofiei tomiste. Legea şi formele ei. Puterea de stat şi forma de stat. Scriitorii ghibelini şi teoria contractualistă. Curente inspirate de filosofia tomistă. Dante Alighieri şi independenţa statului faţă de biserică. Marsilius din Padova şi superioritatea autorităţii statale faţă de autoritatea bisericească. Ideea suveranităţii poporului la Marsilius din Padova. Esenţa teoriei contractului social. Importanţa teoriei contractului social pentru evoluţia instituţiilor juridice. Concepţii politico-juridice în spaţiul medieval românesc (“învăţăturile lui Neagoie Basarab către fiul său Theodosie”, cronicarii, Dimitrie Cantemir).Concepţiile politico-juridice în perioada RenaşteriiDoctrinele politico – juridice ale lui N.Machiaveli. Statul şi scopul acestuia. Originea şi rolul justiţiei. Metode şi mijloace de guvernare (scopul justifică mijloacele). Forme de interpretare a machiavelismului. Suveranitatea statului în concepţia lui J.Bodin. Noţiunea de suveranitate. Trăsăturile şi formele de manifestare a suveranităţii. Formele de guvernământ. Importanţa adaptării guvernării şi a legilor la condiţiile concrete.

Perioada modernă

Concepţiile politico-juridice în Anglia şi Olanda în perioada revoluţiilor timpuriiRaportul drept natural – drept pozitiv la F.Bacon. Dreptul natural şi comun ca bază pentru interpretarea şi aplicarea dreptului. Locul dreptului pozitiv. Teoria dreptului natural la H.Grotius. Natura umană ca fundament al dreptului natural. Metodele de cunoaştere ale dreptului natural. Principiile naturale ale dreptului natural. Apariţia statului. Raportul stat – individ. Ideea de drept în relaţiile dintre state. H.Grotius ca fondator al dreptului internaţional. Concepţiile filosofico – juridice ale lui T.Hobbes. Premisele filosofiei lui T.Hobbes. Egoismul uman ca dominantă naturală a omului (omul pentru om este lup). Apariţia statului ca o creaţie artificială: cauze, modalitate, consecinţe. Raportul stat (suveran) – individ (cetăţean). Noţiunea şi rolul dreptului natural în societate. Distincţia dintre drept (jus) şi lege (lex). Concepţiile lui B.Spinoza referitor la stat şi drept. “Deus sive natura” ca fundament al tuturor fenomenelor existente. Noţiunea dreptului natural. Mecanismul apariţiei statului. Raportul suveran – cetăţean. Formele statului. Fundamentarea teoretică a libertăţii de gândire. J.Locke şi teoria separării puterilor. J.Locke, T.Hobbes: aceleaşi ipoteze – concluzii diferite. Apariţia statului – cauze, mecanism, consecinţe. Raportul suveran individ (limitele puterii suverane). Prima formulare a teoriei separării puterilor.Concepţiile politico-juridice în SUA în sec.XVIIIIdeile politico – juridice ale republicanilor. Dreptul natural şi contractul social la T.Pein. T.Geferson ca autor al Declaraţiei despre independenţă a SUA.

Ideile politico – juridice ale federalilor. A.Hamilton: inegalitatea socială şi de avere este inevitabilă. Bicameralismul lui MadisonConcepţiile politico-juridice în Franţa în sec.XVIII-XIXDoctrinele politico-juridice ale lui C.Montesquieu. Factorii de configurare a dreptului: naturali (fizici) şi morali. Apariţia şi formele statului. Teoria separării puterilor. J.J.Rousseau şi revoluţia franceză. Ideile suveranităţii poporului. Fericirea universală- caracteristică a stării naturale şi cauzele de dispariţie a acesteea. Apariţia statului: cauze, mecanism, consecinţe teoretice şi practice. Caracterele suveranităţii poporului. Republica ca unica formă acceptabilă de guvernământ. Raportul lege – cetăţeni (popor). A.Comte ca fondator al pozitivismului. Ideile guvernează lumea. Cele trei etape de evoluţie a societăţii (teologică, metafizică, pozitivă). Sociocraţia ca formă de organizare a societăţii. Liberalismul lui B.Consten. Formele libertăţii şi evoluţia acestora. Organizarea puterii de stat. Formele statului.Concepţiile politico-juridice în Anglia în sec.XIXJ.Bentham ca fondator al utilitarismului englez. Trăsăturile utilitarismului lui J.Bentham. Raportul dintre utilul (interesul) individual şi utilul (interesul) colectiv. Scopul şi izvoarele dreptului. Organizarea statului. Dezvoltarea concepţiei utilitariste de către J.Mill. Sinteza dintre dreptate şi utilitate. Apariţia şi rolul conştiinţei morale. Clasificarea calitativă a plăcerilor. Scopul legilor. Teoria organică a lui H.Spencer. Teoria evoluţiei a lui C.Darwin: fundamentul teoriei organice a lui H.Spencer. Analogia dintre organismul social şi organismul individual. Adaptarea la viaţa socială ca fundament al evoluţiei omului. Cele două regimuri de conveţuire umană: militar şi industrial. Principiul juridic fundamental. Principiul absolut al justiţiei. Binefacerea ca coercitiv al justiţiei. Apariţia pozitivismului juridic (). Identificarea dreptului cu legea. Efectele recunoaşterii exclusive a dreptului pozitiv. Rolul şi funcţiile ştiinţei dreptului.Concepţiile politico-juridice în Germania în sec.XIXI.Kant referitor la stat şi drept. Elementul subiectiv şi elementul obiectiv al cunoaşterii. Raţionalizarea “dreptului natural”. Distincţia dintre drept şi morală. Definiţia dreptului. Definiţia şi apariţia statului. Organizarea puterii de stat. Forma de guvernământ. Funcţiile statului. Proiectul “păcii veşnice”. J.Fichte şi şcoala dreptului raţional. Spiritul subiectiv (eul). Relaţia eu – non eu. Principiul juridic fundamental. Elemente comune cu Im.Kant. Funcţiile statului.G.Hegel şi F.Schelling ca reprezentanţi ai istoricismului filosofic. Spiritul obiectiv la F.Şchelling. Spiritul colectiv sau spiritul poporului. Caracterele generale şi metoda dialecticii lui G.Hegel. Ideea ca subiect al procesului universal şi evoluţia acesteia. Formele spiritului obiectiv (drept, morală, obicei) şi trăsăturile acestora. Formele de organizare umană. Distincţia dintre stat şi societate. Esenţa statului. Evoluţia spiritului lumii. Istoricismul juridic (F.Savigny, Hugo, Puhta). Negarea codificărilor şi a legilor. Conştiinţa juridică populară ca unic izvor al dreptului. Rolul legislatorului în procesul de legiferare: limitarea legiferării conştiente. Compararea evoluţiei limbajului şi evoluţiei dreptului. “Scopul în drept” a lui R.Jhering. Interesul individual şi interesul de grup. Manifestarea interesului în drept. Definiţia dreptului. Scopul dreptului. Lupta ca mijloc de dobândire a drepturilor. Doctrina politico – juridică a marxismului. Bazele filosofiei marxiste. Esenţa de clasă a statului. Definiţia statului. Esenţa şi definiţia dreptului. Dispariţia statului şi dreptului în societatea comunistă.

Perioada contemporană

Concepţiile politico-juridice în România în perioada interbelicăConcepţiile politico – juridice ale lui N.Titulescu. Raportul dintre drept şi realitatea socială. Dinamica dreptului. Aspecte filosofice de drept internaţional.Aportul lui E.Speranţia în filosofia dreptului. Filosofia dreptului ca ştiinţă. Opera de legiferare şi autoritatea legii. Combaterea unor teorii în drept. Raportul dintre dreptul subiectiv şi dreptul obiectiv. Sancţiunea în drept. Legile obiective ale evoluţiei dreptului. Filosofia dreptului la M.Djuvara. Natura dreptului. Dreptul raţional şi dreptul pozitiv. Dreptul izvoarelor formale şi dreptul pozitiv. Interpretarea legilor. Sancţiunea în drept. Dreptul pozitiv nedrept. Experienţa în drept.Doctrine politico – juridice reprezentative ai sec.XXTeoria psihologică a dreptului a lui L.Petrajiţkii. Dreptul ca element al psihicului uman. Emoţiile ca izvor al dreptului. Formula universală a dreptului. Dreptul oficial şi dreptul neoficial. Dreptul pozitiv şi dreptul intuitiv. Politica dreptului ca disciplină ştiinţifică. Normativismul lui H.Kelsen (teoria pură a dreptului). Teoria pură a dreptului ca doctrină liberă de elemente străine. Premisele teoriei pure a dreptului. Dreptul ca ierarhie de norme. Trăsăturile normei juridice. Identitatea statului cu dreptul; a dreptului obiectiv cu cel subiectiv; a dreptului public cu cel privat; a dreptului naţional cu cel internaţional. E.Ehrlich şi şcoala dreptului liber. Fundamentele evoluţiei dreptului. Nivelurile realităţii juridice. Legea ca formă de realizare a dreptului. Principiile statice şi principiile dinamice ale justiţiei. Raportul dintre legislaţie şi condiţiile concrete ale vieţii. Solidarismul lui E.Durkheim. Exterioritatea şi constrângerea ca trăsături ale faptelor sociale. Necesităţile comune şi necesităţile diverse ale oamenilor. Tipurile solidarităţii sociale. Dreptul represiv şi dreptul restitutiv. Sancţiunea în drept. Concepţiile dreptului natural “renăscut”. Noua căutare a idealului de justiţie: “dreptul

natural cu conţinut schimbător” (Stammler). Clasificarea drepturilor omului. Teoria clasică a dreptului natural şi teoria dreptului natural renăscut: aspecte comparative. Neopozitivismul lui H.Hart. Definirea dreptului prin elucidarea conceptului de drept. Dimensiunea normativă a dreptului. Normele juridice primare şi normele juridice secundare. Condiţiile minime de existenţă ale unui sistem de drept. Filosofia existenţialistă a dreptului. Existenţia ca unică formă de manifestare naturală a personalităţii umane. Dreptul ca fenomen existenţialist. Statul de drept pe baze existenţialiste. Neokantismul lui R.Stammler (şcoala de la Marburg). Primatul dreptului ca formă de reglementare a relaţiilor sociale. Dreptul natural cu conţinut schimbător. Formalizarea conţinutului şi importanţei dreptului natural tradiţional. Dreptul raţional şi dreptul pozitiv. Concepţia ontologică a dreptului. Dreptul “prepozitiv” (dreptul natural) ca normă fundamentală a dreptului pozitiv. Noţiunea de lege juridică. Teoria non-dreptului a lui J.Carbonnier. Efectele morale ale legii. Fenomene juridice primare şi secundare. Ipoteza evoluţionistă în drept. Teoria non-dreptului.Flexibilitatea dreptului.Literatura de specialitate

1. Giorgio del Vecchio, “Lecţii de filosofie juridică”, Ed.Europa Nova, Bucureşti, 19942. Nicolae Popa, Ion Dogaru, Dan Claudiu Dănişor, Gheorghe Dănişor, „Filosofia dreptului. Marile

curente”, Ed.ALL Bucureşti, 20013. I.Craiovan, “Întroducere în filosofia dreptului”, Ed.ALL BECK, Bucureşti, 19984. Ş.Georgescu, “Filosofia dreptului. O istorie a ideilor. Partea I”, Ed.ALL, Bucureşti, 19985. C.Stroe, N.Culic, “Momente din istoria filosofiei dreptului”, Ed.Ministerului de Interne, Bucureşti,

19946. I.Hatmanu, “Istoria doctrinelor juridice”, Ed.Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 19977. P.Malaurie, “Antologia gândirii juridice”, Ed.Humanitas, Bucureşti, 19978. В.Нерсесянц, “История политических и правовых учений”, Москва, 1995 или любое издание9. В.Нерсесянц, “Философия права”, Москва, 199710. “История политических и правовых учений”, под редакцией О.Лейста, Москва, 200011. “История политических и правовых учений”, под редакцией А.Хорошилова, Москва, 200112. “История политических и правовых учений: Хрестоматия”, под редакцией О.Лейста,

Москва, 2000Literatura suplimentară:

1. C.Stroe, “Reflecţii filosofice asupra dreptului”, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 19982. C.Stroe, “Compendiu de filosofia dreptului”, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 19993. G.Mihai, R.Motică, “Fundamentele dreptului. Teoria şi filosofia dreptului”, Ed.ALL, Bucureşti,

19974. E.Speranţia, “Întroducere în filosofia dreptului”, Cluj, 19465. G.Hegel, “Principiile filosofiei dreptului”, Ed.Academiei, Bucureşti, 19646. M.Djuvara, “Precis de filosofie juridică”, Tipografia ziarului “Universul”, Bucureşti, 19417. M.Djuvara, “Teoria generală a dreptului”, Ed.ALL, Bucureşti, 19958. M.Manolescu, “Ştiinţa dreptului şi artele juridice”, Ed.Continent XXI, Bucureşti, 19929. S.Popescu, D.Iliescu, “Probleme actuale ale metodologiei juridice”, Bucureşti, 197910. I.Craiovan, “Doctrina juridică”, Ed.ALL BECK, Bucureşti, 199911. Tr.Ionaşcu, E.Barasch, “Teorie şi metodă în ştiinţele sociale”, Ed.Politică, Bucureşti, 196612. J.Brun, “Socrate”, Ed.Humanitas, Bucureşti, 199613. Xenofon, “Amintiri despre Socrate”, Ed.Hiperion, Chişinău, 199014. G.Balan, “Procesul lui Socrate”, Ed.Albatros, Bucureşti, 199315. V.Muscă, “Întroducere în filosofia lui Platon”, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 199416. Al.Posescu, “Platon – filosofia dialogurilor”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 196717. Platon, “Legile”, IRJ, Bucureşti, 199518. Platon, “Republica” 2 vol., Ed.Universitas, Bucureşti, 199819. D.Isac, “Aristotel”, Ed.Tineretului, Bucureşti, 195920. Aristotel, “Politica”, Ed.Anten, Oradea, 199921. Aristotel, “Statul atenian”, Ed.Agora, Iaşi, 199222. Gh.Vladiţescu, “Etica lui Epicur”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 197223. Aristotel, “Etica nicomahică”, Ed.Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 198824. A.Graf, “Marile curente ale filosofiei antice”, Institutul European, 199725. “Antologia filosofică. Filosofia antică”, Ed.Minerva, Bucureşti, 1975

26. “Знаменитые греки и римляне: 35 биографий выдающихся деятелей Греции и Рима”, Санкт-Петерсбург, 1993

27. В.Нерсесянц, “Платон”, Москва, 198328. С.Кечекьян, “Учение Аристотеля о государстве и праве”, Москва, 194729. Э.Розин, “Политические и правовые учения в Древней Греции”, Москва30. В.Асмус, “Платон”, Москва, 197531. А.Чанышев, “Аристотель”, Москва, 198932. Ф.Кесседи, “Сократ”, Москва, 198833. А.Лосев, “История античной эстетики. Софисты. Сократ. Платон”, Москва, 196934. В.Нерсесянц, “Сократ”, Москва, 199635. Gh.Vladiţescu, “Filosofia în Roma Antică: forme de gândire şi evoluţie”, Ed.Albatros, Bucureşti,

199136. Cicero, “Despre legi” şi “Despre stat” în: “Despre supremul bine şi supremul rău”, Ed.Ştiinţifică şi

enciclopedică, Bucureşti, 198337. “Antologia filosofică. Filosofia antică”, Ed.Minerva, Bucureşti, 197538. “Знаменитые греки и римляне: 35 биографий выдающихся деятелей Греции и Рима”,

Санкт-Петерсбург, 199339. “Римские стоики: Сенека, Эпиктет, Марк Аврелий”, Москва, 199540. С.Утченко, “Цицерон и его время”, Москва, 197241. Augustin, “De magistro”, Ed.European, Iaşi, 199542. H.Ley, “Studii de filosofie medievală”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 197343. Ю.Боргош, “Фома Аквинский”, Москва, 197544. N.Machiaveli, “Principele”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 196045. “Istoria filosofiei moderne”, vol.1, Ed.Tiparul universitar, Bucureşti, 193746. “Istoria filosofiei moderne şi contemporane”, Ed.Academiei Române, Bucureşti, 198447. К.Долгов, “Гуманизм, Возрождение и политическая философия Никколо Макиавели” в

Макиавели Н. “Избранные сочинения”, Москва, 199748. П.Грацианский, “История политической и правовой мысли 15-16вв.”, Москва49. N.Petrescu, “Thomas Hobbes: viaţa şi opera”, Societatea română de filosofie, Bucureşti, 193950. I.Brucar, “Spinoza. Viaţa şi opera”, Ed.Librăriei “Universala”, Bucureşti, 193351. B.Spinoza, “Tratat teologico - politic”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 196052. T.Hobbes, “Leviathan”, Bucureşti, 198953. H.Grotius, “Despre dreptul războiului şi al păcii”, Ed.Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 196854. P.P.Negulescu, “Filosofia Renaşterii”, Ed.Eminescu, Bucureşti, 198655. “Istoria filosofiei moderne şi contemporane”, Ed.Academiei Române, Bucureşti, 198456. Дж.Локк, “Два трактата о правлении. Сочинения. Т.III”, Москва, 198857. О.Лейст, “Учение Спинозы о государстве и праве”, Москва, 196058. И.Нарский, “Джон Локк и его теоретическая система”, Москва, 198559. Ф.Бэкон, “Сочинения”, Москва, 197160. “Американские просветители. Избранные произведения”, Москва, 197061. Гаррингтон, “Основные течения американской мысли”, Москва, 196262. Н.Гончаров, “Общественно – политические взгляды Томаса Пейна”, Москва, 196963. А.Ефимов, “Очерки истории США”, Москва, 195964. В.Пегатнов, “Гамильтон и Джеферсон”, Москва, 198465. В.Согрин, “Основатели США: исторические портреты”, Москва, 198366. “Istoria filosofiei moderne”, vol.2, Ed.Tiparul universitar, Bucureşti, 193867. P.Hazard, “Gândirea europeană în sec.18: de la Montesquieu la Lessing”, tip.Univers, Bucureşti,

198168. Montesquieu, “Despre spiritul legilor”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 196469. D.Isac, “Jean-Jacques Rousseau”, Ed.Tineretului, Bucureşti, 196670. A.Claudian, “Originea socială a filosofiei lui Auguste Comte”, Fundaţia pentru literatură şi artă,

Bucureşti, 193671. C.Sudeţeanu, “Întroducere în filosofia lui Auguste Comte”, Ed.Librăriei Dicezane, Arad, 1925

72. J.J.Rousseau, “Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre oameni”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1958

73. J.J.Rousseau, “Contractul social”, Ed.Ştiinţifică, Biblioteca filosofică, Bucureşti, 195774. Ж.Ж.Руссо, “Трактаты”, Москва, 196975. Н.Азаркин, “Монтескьё”, Москва, 198876. В.Алексеев-Попов, “О социальных и политических идеях Ж.Ж.Руссо”, Москва, 197177. И.Бентам, “Избранные сочинения”, Санкт-Петерсбург, 186778. Im.Kant, “Scrieri moral - politice”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 199179. Im.Kant, “Despre pacea eternă. Un proiect filosofic”, Ed.I.Branişteanu, Bucureşti80. I.Petrovici, “Douăsprezece prelegeri universitare despre Immanuel Kant”, Ed.Agora, Iaşi, 199481. Im.Kant, “Critica paţiunii pure”, Ed.IRI, Bucureşti, 199482. P.Singer, “Hegel”, Ed.Humanitas, Bucureşti, 199683. D.D.Roşca, “Însemnări despre Hegel”, Ed.Ştiinţa, Bucureşti, 196784. G.W.F.Hegel, “Principiile filosofiei dreptului”, Ed.Academiei R.S.R., Bucureşti, 196985. Im.Kant, “Critica raţiunii practice”, Ed.IRI, Bucureşti, 199586. T.Podgoreanu, “Curs de filosofie marxistă”, vol.1, Tipografia Universităţii din Bucureşti, 197687. Э.Соловьёв, “Кант: взаимодополнительность морали и права”, Москва, 199288. В.Асмус, “Кант”, Москва, 197389. И.Нарский, “Кант”, Москва, 197690. В.Нерсесянц, “Философия права Гегеля”, Москва, 199991. П.Галанза, “Учение Канта о государстве и праве”, Москва, 196092. П.Новгородцев, “Историческая школа юристов”, Санкт-Петерсбург, 199993. E.Speranţia, “Principii fundamentale de filosofie juridică”, Cluj, 194394. M.Djuvara, “Eseuri de filosofie juridică”, Ed.Trei, Bucureşti, 199795. “Antologie de filosofie românească”, Ed.Minerva, Bucureşti, 198896. I.M.Oprea, “Nicolae Titulescu”, Ed:Ştiinţifică, Bucureşti, 196697. I.Grecescu, “Nicolae Titulescu. Concepţia juridică şi diplomatică”, Ed.Scrisul românesc, Craiova,

198298. N.Titulescu, “Discursuri”, Ed.Politică, Bucureşti, 196799. S.Popescu, “Eugeniu Speranţia”, în “Studii de drept românesc”, 1991, nr.1-2, p.87-90100. E.Speranţia, “Întroducere în filosofia dreptului”, Cluj, 1999101. N.Bagdasar, “Scrieri”, Ed.Eminescu, Bucureşti, 1998102. B.Berceanu, “Universul juristului M.Djuvara”, Ed.Academiei Române, Bucureşti, 1995103. M.Djuvara, “Teoria generală a dreptului. Drept raţional, izvoare, drept pozitiv”, Ed.ALL

BECK, Bucureşti, 1999104. M.Djuvara, “Precis de filosofie juridică”, Tip.“Universul”, Bucureşti, 1941105. “Din gândirea politico–juridică din România”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1974106. P.Georgescu, “Mircea Djuvara – un sistem de filosofie juridică”, Bucovina, I.E.Torouţiu,

Bucureşti, 1942107. F.Chatelet, E.Pisier, “Concepţiile politice ale sec.XX”, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1994108. E.Durkheim, “Regulile metodei sociologice”, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1974109. Gh.E.Moroianu, “Actualitatea normativismului kelsian”, Ed.ALL-BECK, Bucureşti, 1998110. S.Popescu, “Concepţii contemporane despre drept”, Ed.Academiei, Bucureşti, 1985111. H.Kelsen, “Teoria generală a statului”, Tiparul “Oltenia”, Bucureşti, 1928112. “Sociologia franceză contemporană” (Antologie), Ed.Politică, Bucureşti, 1971113. A.Naschitz, “Filosofia existenţialistă a dreptului” în “Studii şi cercetări juridice”,

Ed.Academiei Române, Bucureşti, 1961114. В.Четвертин, “Современные концепции естественного права”, Москва, 1988