Istoria Românilor-4 4 4 -

. prin c615tori

' 1

IF'40 .

. b ' -.'. ...

, rPr'r'. i t : . o

..- A . , .-

e

^aft

L' tiOr01,fA'r -

z firi6 ilAAAWEST1 A I

BAIMII HSBiA to v"_:)-41'

1-10"Thib Bit IAIHOTBOIO1'4 YeAIIEEW FOAXMAga

EDITIA a 1Iaaclaugita

Vol. II.

476.,tok

EDITURA CASEI SCOALELORBLICURESTI 1928

--

4:4

DE

IORGA

Cliseul de pe coperta, represintandstema Moldovei pe o bisericadinLiov, e luat dintr'un studiu aldlui P. P. Panaitescu, in Bule-tima Comisiei Monumentelor Is-

torice a Romaniei.

N. IORGA

ISTORIA ROMANILOR

PRIN CALATORI

EDITIA a II-aaclAugitA

Vol. II.

BUCURESTI

EDITURA CASEI SCOALELOR1928

II.

De la jumatatea veacului. al XVIIIeapAnd la 1800.

I.

Informatori catolici innainte de DomniaBrfincoveanulut.

Avem izvoare caracteristice pentru secolul al XVII-lea In ce priveste relatiile pe care tenle noastre, auajuns sg. le aiM la un moment dat Cu misionarii ea-toilet.

Misionarii Incepuserd sg. aibd legaturi ca Principa-tele !neà de pe vremea lui Matei Basarab i VastleLupu, de prin anii 1630, si din causa propagand,eipe care Iesuitii o fAceau la Constantinopol pentruca Patriarhul de acolo, Chiril Lukaris, sa nu trcacala calvinism, In sensul cdruia Meuse si un catechismal lui, Invinuit de eresie. De la o bueatä de vremepropaganda aceasta scade. Ca ultim represintant maiimportant al ei am avid pe Bandini, despre carea lost. vorba In volumul precedent.

Din vremea lui Bandini i venind tot de la un mi-sionar e, In sfarsit, o and descriere, In italieneste,a principatului muntean, pustiit i despoporat caredin 44.000 de sate (1), are acum abia 1.000, de camribzeci de case. Locuitorii s'au dat bduturii. Bogrdtiae Insg. evidentd, In grane pe care negustorii turcigreci le due pe Dundre In Marea Neagrd, la Con-qantinopol", sau si de negrustori albanesr, la Zara

6

apoi la Venetia, In miere, care se ponte zicc ca epulsul cel mai solid al terii, pentru ca dinvdmi si din vanzarea mierii si a eerii, care e inmare canlitale, isi arid ea rdsuflarea de cheltuielile itenumdrate ce se fac in fiece an la Poartr, exportandmierea la Constantinopol, iar ceara, de negustorigreci, pe la Spalato la Venetia", In schimb pentrupostavuri, mdtdsuri, brocard; socbtindu se apoi 5imínele de aur, de aramd, de pdcurd neagraarde ea ceara". La Bucuresti sant 1.500 de casi.(In (argusoare numai vre-o 200; se pomeneste i Cher-ghita i Slatina).

Raportul e interesant 5i prin necia cii inseanindstrAmutarea, de un an, a Capitalei la Targovis,te-(e deci de pe vremea lui Matei Basarab , undo, in pa-latul ,.destul de comod", incunjurat de ziduri, Vodá.lmbrdcat ca cabanita de soboli, e pdzit de o sutd dearchebusieri cari se schimbd In fiecare Sambdtd. Sevorbesle 5i de biserica Mitropoliei, de indrime

(onesta), acoperitd cu plumb, cu o gradinamare Intre garduri", pe lángd alte cloud sute." debiserici de lemn ori de piatrd" .5i opt mánastiri, inchinate, si la Muntele Sinai, pentru vre-o 7.000 dicase, cu. aproape 40.000 de locuitori, case mai mullde lemn, ca coperis de sindild sau de stuf.

Oastea terii e descrisd astfel : Mdretia acestuiDomn std In acoja cd are la once prilej de rdzboiu8.000 de bajen, dupd ei a1i 4.000 de neam mai dejos, spdtdreii, datori i ei a merge la oaste pe chel-tuiala Ion, afard de Incd 4.000, toti cìíläni, zi5i lefegii,

apoi 4.000 pe jos, sculiti de once sarcindvrenie de rilzbolu, pldtiti de Domn un leu si jumatate pe lund; oameni foarte viteji, prieeputi la orict-arma, si la arc; are apoi sase tunuri mari si ca.teva miei."

7

Veniturile sant notate astfel: bir, de doua ori pelund, cate cinci talen i pe cap de Tarnilie, 12.000 delei, trefocne 40.000, alte ddri pe pdmant (?), 60.000,pe stupi, 70.000, vama Sultanului pe miere, in Sep-tembre, 130.000, fumdrit (afard de bojen i estasiun leu de casa, 40.000, ierbdrIt 10.000. Plátile sant:4.000 de cdirtri, cu cate trei lei pe lund, 105.000,birul 132.000, peschesuri la bir 10.000, dartu-i ladregdtorii turci 20.000, acelorasi la alte date 50.000,beglerbegului i Pasei de Silistra 20.000, Curteadaruri 100.0001.

Autorul acestor insemndri e Bacsici, misionarslav prin pdrtile noastre, cum se vede dintr'o ex-punere mai pe larg pe care o resumdm actinia-In descrierea lui privitoare la tard, la popor, la cult,la orase. Mai ales cu privire la orase, Insemndrile luisArit foarte importante, Mudcä pentru orasele dinMuntenia pe vremea aceia n'avena rumie 3.

Ea constata'. Intaiu, la 1640, cu aceleasi cifre ca maisus, slarea rea a terii de pe urma multelor lupte.

Cu toate cd Matei Basarab cdpdtat Domniaprin mica boierirne rdzboinicà olteand si s'a spriji-nit pe aceastd boierime pdnd a decdzut supt ame-nintdrile mercenarilor seimeni cari i-au amárat ulti-mele zile, Domnia lui a fost totusi patriarhald, sihunea nu in aceiasi proportie teranii ca i boie-rii a tinut la dansul, a cdrui stdpanire a fostfoarte lungri si in stare de a se apdra Impotriva ori-

' Arhiva societdtii tiintitice i ¡iterare din iai, V, pp.113-6.

Fermendzin, in Acta spectantia historiam Slavorum meri-dionalum, XVIII, p. 95 i urm.; un resumat In lorga, Cdldtori,ambasadori misionan, din Buletinul SocietAtil Geografice,p. 58.

a La 1640 se spune cA Giurgiul are 3.000 de case (1.000 tur-ce.5ti) (ibid., p. 75). Turnu, p. 84.

8

cdrii Incercdri dusmane. Matei era om de t arg., legatprin toate fibrele fiintei sale, prin toate legdturilemisterioase ale descendentei genealogice do aoest pd-mfint si, pe de altd parte, el avea, din datinile noas-tre, acea bundcuviintd smeria care ne-a deo.sebit Intoate timpurile i ne-a M'out sd evitdm tot ceia ceeste pretentie, rdu gust, vorbd tare, haind bdtAtoarela ochi, lux stupid. El a riimas boierul din Bran-coveni, de unde era originar, unde i acum se vdd zi-durile f Acule de dânsul, casa unde a locuit de atilteaori i biserica unde s'a Inchinat cu atâtea prilejuri.

Totusi, i In timpul Domniei lui, din causa cererilorturcesti, ciocnirilor lor cu Moldovenii, Tara-Roma-neascd, supt raportul economic, deckzuse, i ceia cespune Bacsici e eu adevarat Impresionant.Toate greu-tdtile de care se vor lovi Domniile de mai tarziuIn tendinta de a transforma tara vor veni din aceastd lentd sdrAcire, Inainte de toate, a puterilor o-mului.

Mulli locuitori Tugiserd In Ardeal, cdci intre Ardeal si Tara-Romaneascd a fost totdeauna un schimbde populatie, pe lângd acei Mocani cari strIbltelubate pAmAnturile romanesti (la noi d. e\. Mâneciu-Pdmanteni, Maneciu-Ungureni; In Ardeal familii caMoldoveanu, Munteanu).

Satele, ni spune Bacici, fac impresie slaba, bis-ricile sAnt rdu tinute, multe dinteinsele inlocuiteprinteo simpld cruce de lemn.

SAmIndlurile sánt foarte rare, dar locurile foarteTrumoase, cu dealuri pldcute, codri adânci, dumbrdvidelicioase, Toarte mândre câmpii. Lipsesc pddurilenumai aire Dunlre, unde se semnaleazd abundentasdlciilor.

In oeia ce priveste culturile, se noteazd graul,dar misionarul, care cunostea sistemul italian, unde

9

pdmantul dd. mai multe randuri de recoltd pe an,observd cà se face un singur seceris pe an, cunegligentd mare, si, mai ales, cultura -e pregAtitd ast-fel ca sà ajungd nevoilor unui singur an.

Lucru foarte curios, pe care nu putem sui ni-1 ex-plicdm, Bacsici crede cd munca se face cu cai, celace nu cred sd Ti fost vre-odatd.

Ca si In raportul cel scurt se enumerd apoi mie-rea care se afld pretutindeni, de si mult mai mula InMoldova, dupa cum se vede din alte izvoare. Sareae exploatatd din cele mai depdrtate timpuri.

Si observdm in treacdt cui, dacd ar mai trebui hiedo dovada cd nu ne-am mulat niciodata de pe lo-cul acesta, ea ar fi In faptul cui nu se pArdsesteniciodatd pamantul unde este sarea, si mai ales unpamant Cu sare asezat intre pdmanturi care n'ausare, fiinded toatd Peninsula Balcanicd n'are decatsarea de Mare. Unde este sare, aceasta Inseamnd, pede o parte, oameni cari lucreazd la scoaterea ei,Inseamnd sate asezate acolo, drumuri pentru ed-rausi, corneal toate celelalte.

Pe langd sare, eildtorul ni spune cd sant mine deaur i argint, de tier si aramd, puturi de pdcurdpentru judetul Bacdu axon dovezi din secolul alXVII-lea . Lumea de la noi stia cd existd acestemine altfel n'ar fi loruri care sd se cheme Baia, darse temea de Turci, cdci, am mai observat-o dacàs'ar Ti deseoperit minele, ei ar fi cerut tribut maimare si, tocmai pentrit a pldti cat mai putin tri-but, se cduta sd. se deje impresia sArdciei: sdracaraja a ImpdrAtiei", spun mai tarziu jalobele careTurci. Cel care ar fi dat In vileag o mind, era con-damnat la moarte. Pe langd aceia ni se mai vorbestede parafina care se scoate din pd.rtile DamboviteiBuzdului. Ca alt izvor de bogAtie apare pestele din

10

helesteie, ca si din Dundre si din lacurile vecine.Ville mai importante pe vremea aceasta In Mtut-

lenia erau cele de lAngA Dealul Mare, de langiiPloiesti si cele de la Pitesti, mult mai vestite atuncidecat podgoriile de la DragAsani, de care nu sepomenesle in documentele pe care le cunosc: niciVod5.-Brancoveanu, care stia uncle pune banul, n'acumpArat mosii In partea locului.

Bagici este, apoi, singurul izvor care she, vorbindde bauturi, si de bragil, amestec de miere i meiu.Vorbeste, In sfArsit, de livezile de pruni si, In acelasilimp, de all aliment care acum e mult mai putiningrijit, perele. AlAt de intinse erau livezile, spuneBacsici, Inca In multe locuri formeozA adevArate pa-

ri, care nu &Mt pazite de nimeni. O mdrturisireimportantd, dar si un atestat de onestitate.

Sc Inseamnd printre pomi i castanul: de fapt cas-tanele de la Tismana erau mutt pretuite, si ve-dem In documente pe dlugrtrii de aici trimi1Andu leboierilor.

Aceasta in ce priveste aspectul terii.Cu privire la locuitori, Bacsici ni aratd cg. a As-

foit prin cronicile noastrei moldovenesti de sigur,dei cele muntene sant numai din vremea de dupA.Matel Basarab, mai mult din zilele lui $erban Canta-uzino i lui Brancoveanu. Anumite lucruri ins ael trebuia sit le cunoascit si din convorbirile cu u-nul i Cu altul. Valahii acestia", spune el, sAnto drojdie de Italieni, oameni tidlosi, i vreau ca o-riginea lor sit fie dedusit de la Imperiul roman, a-docA de la oameni liberi italieni." Orig,inea ae,eastaromanit a noastrA, unitrt insa Cu acea not4. pejora-tivk se intalneste si In comentariul cronicii lui U-reche de Simion Dascrtlul, pe care pe urmA-1 combataltii.

11

Venini acum la descriptia oraselor. Scriitorul in-cepe din Oltenia, vorbind IntAin de Craiova,unde ga-seste 200 de case de Rorritni catolici Cu o bisericallor, frumoasd, cu cinci cupole ; afarA. de (lama seaflau multe biserici de lemn de rapt si de pia-tr5.; Sf. Durnitru era una din cele mai frumoase). Inapropiiere este o mAnAstire rgreceasea" i una sdr-beascd, ceia ce nu Inseamnd decilt ca erau sigAri de neam striiin la Balla Verde sau Jitianul siBWON' l)robabil.

Viata economica era vioaie aici: se tinea bAlcittVinerea, cumpArându-se vite pentru ConstantinopolOltenia crelett si porci, pe cari-i vindea in Ung.t

ria, ine5. de pe la 1190; vechitt comert in legaturacu cel s'arbec din timpuri imemoriale . Turcii cumOrau insä mai mult oi decal vite albe, si carneape care o preferau i atunci era cea de berbece.

Se mai de.scrie Banul Olteniei cu Curlea si ciitribunalul lui special, care avea dreptul sa con-damne i la moarte, intocmai ca Domnul. Aceastavenia din faplul c. Banul romttnesc represinta pevechiul Ban al regelui Ungariei; dreplurile de su-vcranitale nu-i erau cedate deci de Domnii nostri,.ci ei II apucaseru din vremurile cand regiunea a-ceasta nu ni apartinea.

La Slatina se semna1eaz5. case de lenm, In oraselulvechiu, mai mult in legliturd cu vadul Oltului. Maimult se spune de Brâncoveni, sat mare, cu un pa-lat, o biseria foarle frumoasA, aducandu-se apa petevi pentru alugArii de acolo; de jur imprejur e pa-dure si In mijloc o mAnastire mai veche, distrusà.Matei ridicase zid, Cu un turn In poartil, care sevede i pin5. azi.

La Carac6.1 se constaa starea de ruind a orasttlui.Cu vit i pdduri In imprejurimi: Mein' se tine aici

12

Miercurea, pentru locuitorli din imprejurimi. Rui-nale Curtii lui Mihal Viteazd nu dispdruserd: el a-VI1Se mosie la CaracAl ca si la Ploiesti, asa Incaorasele s'au ridicat prin faptul cä fuseserd aici mo-sidle domnesti.

La Pitesti, Cu vii, se numard In chip aproxima-tiv casele locuitorilor, care skit mai suptiri deckaiurea. Biserica e foarte frumoasd; este si o md-ndstire In apropierea orasului, de sigur Vierosul,care cuprinde mormantul unuia dintre cei mai vitejiboieri ai veacului al XVI-lea, supt o piatra ce-1 infdliseazd luptand, Intr'un basorelief foarte delicat.

De Campulung se ocupd mai mult Bacsici, pen-tru cd el cuprinde foarte multi catolici. Sant aicimori, grädini, vii pand departe. Fuseserd si lute-rani, vechii Sasi, dar Don-mud, in legaturd cucdlugdrii franciscani, i-a prigonit si au rämas numai500 de catolici. Era si o bisericg. a SfAntului Iacob,arsg. de Tatari, si una a Sfintei Elisabeta. Arhiepis-copul latin de Sofia Meuse o visifd i consacrase *ialtarul bisericii celei noud.

Se mentioneazd In sfarsit balciu/ de la Sfantul lije,astdzi unul din cele mai importante din tard, la

care se adund populatia in cele mai Trumoase cos-tume.

Numdrul locuitorilor romani din Campulung pevremea aceia ar fi fost nurnai de 2.000, dar erau cloud-sprezece biserici foarte frumoase i mari, o mands-tire a lui Matei-Vodd, ca o Tortdreatd, avAnd doud-sprezece bastioane. Ea pd.streazd incd un turn detoatd frumuseta, care apartine, In forma lui actuald,si ref acerii lui Mateiu ; pe stanga se vede foartebine unja vechilor ziduri. care au fost ridicate petemelii din secolul al XIV-lea, cdci In bisericd e In-gropat, supt jetul Vlädicäi, cu o piatrd sdpatd In a-danc, Nicolae Alexandru-Voevod, mort la 1364.

13

Iata acum Ramnicul-VAlcii, uncle au fast mai multicatolici &cat astazi. Bacsici mai atinge in treacatgesul, ca sa ajunga la Targoviste.

Targovistea nu mai avea zidul imprejmuitor; existainsa un ,,palat mare, cladit ieften", al lui PetraCercel, fratcle lui Mihai Viteazul, In ce priveste 13i-serica Donmeasca, se arRia cg. era In leglturà cu pala-tal, precum am mai spus: mai ales pentru ca Doam-na femeile ei sil nu se ducä pe jas la slujba, cisa treaca din iatacul lor, dupg. datina greceasca, bi-zantina, direct in biserica, i aici îi avea locul a-colo unde astazi sta corul, loe intrdins zugravilfoarte frumos.

Calatorul pomenes,te de zidurile de la Curtea Dorn-neasca, de portile de fier, de turnurile de strap., degradinile foarte frumoase. Curtea s'a refacut de Bran-coveanu, dar zidurile sant azi in ruine, iar din mij-loc se ridica turnul reparat de Vodil-Bibescu,,destulde solid, dar nu in acelasi stil.

Catolicii lui Bacsici erau la manastirea Maicii Dom-nului, a Franeiscanilor, cu o clopotnita mare. Mi-sionarul ni spune ca odinioara fusese aici bielsug-mult mai mare; erau douazeci de &Lai, i manastireaavea pe Mug vii i doua sate, care sant inteadeviircunoscute am publicat si un act care le amintestepe la 16301, 'otanga i Bezdadul. In asa hal ajun-sese catolicismul i in Thrgoviste, care avuse mplticredinciosi odinioara. i el adaugg.: de alminteri, maiexista o biserica Mug piata, a Sfantului Francisc,care a fost o biseried mare, cladita din piatradar e ruinata".

1orga, Acte si fragmente, I, p. 66. Cf. Analele Academia'Ronulne, XVIII: Contributii la istoria Munteniei In secolul atXVI-lea, pp. 31-2.

14

Este o populatie flotantd atoned: ea se compunetdin eurteni ai Domnului: Poloni, Unguri, Slavi, inspecial Siirbi", seimeni. Numgrul Romanilor este4e 4.000.

1)ar bisericile erau saizeci deci nu doua suteIn afarg de mängstiri. Dintre acestea, cum stim, uneles'au clistrus. lar altele sant Inteo stare lamentahilä.Mitropolia vechea cladire distrusä cu clinamitä, dininsgrcinarea Statului roman, de arhitectul Leconte duNofiy, aeoperitä cu plumb, si curtea ei, care-i pareasemenea aceleia a unui principe italian. Imediatdupg aoeasta se pomenesc douä bisericute de laCurte: probabil a una dintrInsele este aceia pecare a Ilicut-o nevasta lui Constantin Basarab, Doam-na Batasa, Ingropatà aici, supt o piatrà de toatgfrumuseta.

Bacsici mai pomeneste si de o mändstire foartefrumoasà", uncle erau maici. E vorba de Viforata;4e mAngstirea Dealu, In schimb, nu se spune ni-mie. Dar eu acest prilej el judecä pe aluggrii de a-colo, niste bätrâni cari nici nu stiu celi: nu santbuni la niciun fel de lucru pe humea aceasta".

Oamenii bogati din Targoviste sâni In cea mai mareparte negustori greci, agonisind averi foarte mari,si ativa Armeni, cari, neavand biserica lor, inergeaula biserica catolicI.

D.upit aceasta alatorul trece la Bucuresti, Ineep5ndpi-in aspune cà n'are zicluri. De jur-imprejur orasulera incunjurat de helesteie, iar, pe dealuri, vii. Erapavat pe la 1650, intocmai cum am vgzut cA eralasul pe la 1670, si anume cu poduri de lemnv.: podarii", Podul Mogosoaii, Podul Calitei, Po-

Tiirgului-de-Afard, etc.), cu barne care se as-terneau miele biìngä allele.din causa marelui no-roiu care se Rim' c5nd ploua".

15

Curtea Domnului, ni spune Bacsici, era foarlemare": ea se Intindea pe amändoua malurile apei,gradinile fiind dincolo de halele actual; In spre bi-serica zisa. Curtea Veche, cela ce Inseamna cea d'in-thin biseriea facula de Domni, pe la 1560, pe ma-

celalt.Palatul era ruinat pe vremea aceia. De jur bnpre-

jut- nu se mai vedea vechiul zid, ci erau uluci delemn. Inlauntru se cuprindea o Inchisoare.

In ccia ce priveste soldatii, seimeni In cea maimare parte, ei nu locuiau la Bucuresti, ci la Tärgo-viste, unde-si aveau i familiile, caci, când s'a is-cat rascoala, era, nu numai a unor soldati, ci a uncicaste cu privilegii militare, asamanatoare cu castaIenicerilor din Constantinopol, cari ajunsesera saaibà stapanire pe toata viata de Stat.

Sant aici, preciseaza Baesici, 20.000 de case de.,shismatici", cela ce ar Insernna 100.000 de oameni.Se enumara o sutri de biserici frumusele", eke-va manastiri iarasi, pe calugari trebuie cautiIn chrciume, iar nu in chilii; sant ignoranti (reformacalugariei s'a inceput abia diva 1700, mai ales prinscoala lui Paisie).

In ce priveste pe catolici, ei au o biserica nouá,dar skit Toarte putini; asa de mult scazuse numa-rul lor; el va creste ih ultimii ani ai secolului alXVII-lea.

Avem In sfärsit i amanunte istorice: asupra.locu-lui unde s'a batut Matei cu dusmanii lui la mar-g,enea orasului. Scriitorul pare sa indice ca semncrucea de la biserica Slobozia, care Insa pomenestealta lupta, data de Leon-Vodä cu boierii cari adu-ceau pe Matei.

Mai tärziu, Petru Bogdan (Deodato), episcop de

16

Sofia, al-Ma, la 1653, drumul pe care 1-a Meat laTargoviste In vreme de iarna, hind gazduit la medi-cal 1-ui Matei-Vodl, pe atunci Italianul Giovarmi Ma-scellini, care va reveni apoi In tara, supt Constan-tin Basarab, i, Wait, In ritscoala seirnenilor, se vaaseza la Galata 1. Domnul Il primeste la Curte,cu darurile lui, si-i dä tainul oaspetilor de chiste.Aid afla el, din vechea mandstim, doar gradina sio casuta, iar aiurea biserica Franciscanilor, MaimDomnului sau (sic) ST. Francisc 2; Polonii, mire cariun cdpitan, daruiserd de curand uncle odadii; dotaaclopote mici sunau din turnulet; altfel total era Inparasire. Colonia, tot slujitori domnesti, treceaortodoxie, cu prilej de nunta sau altTel; negustorii a-sezati lipsiau; dupd cererc se trimete ca preot unBulgar din Chiprovaci, care invatase In Polonia

La Campulung, biserica Sf. Iaoob, cu trei altare,e rnult mai bine Ingrijita, de preoti din Bulgaria.vorbind i predicand romaneste; turnul de lemn aredouà clopote mai mari. Mai erau atunci doud sutecinzeci de Sasi catolici, uitasera limba; erausupusi la birul obisnuit i gemeau supt el. lar laBucuresti, cu o bisericuta Inchisd, nu sant alti catolid deck soldatii pe cari-i aduce Domnu13.

In sfarsit episcopal latin de Nicopole, Filip Sta-nislavov, da, In Februar 1659, stiri i despre unelelocalitati din Dobrogea si de dincoace de Dunare,supuse cercetarii lui, ca uncle ce atarnau de Turci.Precum la Vara el .aflase numai 1.700 de Greci si

Fermendzin, o. c., pp. 248-9, no. CXLII. Se arata de episco-pul de Sofia prada f6cuta si fuga negustorilor catollci.

2 Constantin Serban li intAteste vechile mosii (13 Mart 1656;ibid., pp. 251-3).

3 Ibid., pp. 234-6. Cerere a negustorilor din Craiova, SArbidin Dalmatia ; ibid., p. 149, no. LXXX.

4.000 de Turci, absolut fdra Bulgari, la CavaraInseamnd 3.000 de Greci i patruzeci de case tur-cesti. La Babadag, ca patruzeci de catolici (o bi-sericd), sânt 2.000 de Bulgari, Greci, Romani" (obisericd, supusd Scaunului Silistrei) si 6.000 de Turci.In Basarabia, Ismailul are 15.000 de case, adcutedin stuT i crAci de copac". Pe liingd Moldoveni,Munteni, Tatari, Bulgari, Dobrogeni i puini Turci",pe Fang robii Tatarilor (si Secui), se tot adund Inacest loc, scutit de once bir afard de un galben pean, tot. Telul de oameni; e un addpost al Patriarhi-Ion de Constantinopol mazili, si informatorul credecà sant intitulati episcopi de Ismail". Creslinii autreisprez,ece biserici. pe cand o moscheie ajunge ce-lor o sutd de case turcesti; catolicii, loarte putinicloud case de Ragusani, trei ale celorlal(i), n'au bi-

sericd.Chilia pdstreazd traditii genovese (episcopul credea

cà Inseamnd In italieneste: trandaTir!). 1.600 de Turciau patru moschei ; In suburbie sAnt 3.000 de Ta-tari, cu cinci moschei de Iemn, 1.600 de crestini"cu cloud biserici, catolicii fiind cam ciiti la Ismail(cinci case de Ragusani, trei ale celorlalti).

In sfarsit Celatea-Albd, cu aceiasi origine, mdrtu-risità si de locuitori, pdstreazd santurile asa deInane si adânci, Meat abia poate trece peste zidurisdgeata", cloud porti de tier, doud punti ce se ri-died : 1.700 de ostasi turci alesi fac paza,femei ; cloud moschei li stau deschise ; 4.000 deTatari si Turci locuiesc In suburbii (treisprezece mos-chei); 50 de case ale ortodoc.silor, supusi Patriar-hului episeop de Ismail", au o singurA bisericd; Ra-gusani, venind, eresc numdrul catolicilor. Pretutin-deni Ii trebuie unui misionar, ca Stanislavov, care

cilritori, It.

17

18

luereaza incd din 1635, cunostinta limbilor tur-ceased', tdtdreascd, romilneased 1

Pe acest timp Mihnea, Domnul muntean, care tri-metea cu scrisori pe preotul chiprovioean Grigore,cerea ci episcop pe Gavriil Thomasi (16 Octom-bre 1659)-2. De la acesta, care se intitula in 1660,vicariu apostolic al Valahiilor ainândurora", avemun raport catre nuntiul din Polonia, in care vor-beste si de Tara-lionadneascd si de Moldova.

In cea d'intiliu, la Tdrgoviste .afld biserica MaiciiDoinnului descoperita: Domnul, Grigore Ghica,gandia s'o refaca. SI. Francisc, al chilugdrilor dinBulgaria, reclddit cu acelasi ajutor domnese, fusesears de Tatari cu doi ani inainte; era pustie grddinaRicutä dupà datina italiand, de nu e alta aseme-ilea in toatd Tara-Româneasce. Tommasi, cu trei-patru cdlugdri, sta lute° cdsutd, hrdnindu-se din pro-dusul viilor si din ajutorul de grAu al Donmului.La Câmpulung, unde clddirea Cloasterului, cacea din Thrgoviste, ar fi fost flcutd de Sf. loan de,Capistrano,.,pe vremea Doamnei Ecaterina, sotiaNegru Voevod, care era c.atolicd", vicariul rdscumpd-rase, Ma. supt Constantin-V(0d, locul, colropit de e-gumenul mänàstirii domnesti, care distrusese zidurile.Se credea, i de-ai nostri, cd minuni se fac Inacest loe., i se aduceau luminite de ceard, mai a-ales Vinerea si In serbiltori". La ST. Iacob se fdceaslujbd pentru biete patruzeci si opt de case rdmasecatolice, dupd ciumd. La Bucuresti bisericuta o .ar-seserd Tatarii; zidurile cad la 1670 1. La Rdninicul-

' Ibid., pp. 264-6.2 Ibid., pp. 268-9.

Ibid., pp. 283-9, no. CLXXIX. Fusese afurisenie a lui Dosof-tei, Patriarhul de lerusalim, marele dusman al catolicilor.

19

"Valcii, ruine aratd locul bisericii.In Moldova, la Bacdu, biserica episcopala, In

inijiocul orasului", e ddrâmatd; a Franciseanilor ar Tifost ziditd tot de Doamna Ecaterina"; la Cotnari eun misionariu ungur (Barkuzi") i doi Icsuii po-Joni; la Iasi doi Iesuiti (biserica e arsd), la Baia, cubisericd bund, un singur Franciscan, ca i la Ga-lati (nu se uità Brale,sul i SAbdoanii)1'.

Sa adaugirn ea la 1689 arhiepiseopul de Sofiaìnsui,Stefan Conti, fugar, cduta un addpost inTärgoviste, ocrotit fiind de Constantin CantacuzinoStolnicul, pe care 1 numeste binefdcdtorul nostruprotector al crestinilor nostri, care cu intelepeiunealui eärmuieste principatul muntean, boier vredniede toatd einstea"2; aici erau sd-1 prade, in curänd,Tatarii3.

Avem acuma din partea unui strdin, misionarulUrbano Cerri, un raport care Papa Inocentiu alM-lea, de unde putem culege unele informatiuni noiinteresand anidndouà tenle noastre4.

acestui cdldtor i se pare ed Tara-Romäneasca,resedinta ei i Curtea Domnului sänt in mare des-voltare, Intreca'nd mult Moldova sdrdcitd prin rdz-boaiele turco-polone. i aici erau luterani veniti dinArdeal, cari serviau pe längd Domn, si multi catolici:

In armatd ar fi elemente catolice. In Bucuresti se

Ibid., pp. 268-70.' Ibid., pp. 306-7.8 Ibid., p, 308 i urm. Moare la Sibiiu (ibid., p. 313). Pentru

111e Matejanich, sol al BrAncoveanului la impArat, in 1698, ibid.,pp. 321-3. Catolici fugari la OlAnesti, ibid., pp. 318-9. Cf. ibid.,pp. 316-7.

in lorga, Cdlatori, arnbasadori i misionari (din Buleti-,nul SocietAtii Geografice").

20

gasesc multi Evrei i Turci, dar Evrei din Turcia,bogati, veniti impreund cu celelalte elements dinOrient. Catolicii, spune el, se gasesc supt autoritateaarhiepiscopului de Sofia, care In momentul acelanu era in tara, i asffel vicariul Antonio StefaniIi tinea locul. Arhiepiscopul, de altfel, sedea maimult la Bucuresti decat in Bulgaria, unde nu sesimtia in siguranta. Ni se spune ca era incunjurat decalugari Tranciscani observanti din Bulgaria. AntonioStefani va fi intocuit in curand de episcopul titularStefano Conti, un Italian.

In ce priveste biserica, ea era ruinata. de Tatari_de pe urma ultimelor imprejurari", ceia ce in-seamna ca raportul este cam de la 1689, pentru cala aceasta data Tatarii pradard, la inceputul Domniei lui Brancoveanu. In general tara daca nuCapitala suferise foarte mult din causa razboitt-lui.

Cerri adauge ca ar dori sà aiba doi-trei calugari.ca sa-i in-trebuinteze la cresterea copiilor pe cari a-cesti sehismatici", chiar boierii cei mai marl, i

triznite la Koala, spre marele folos al religiei cato-lice. E loarte onorabil pentru boierii nostri ea' do-riau sa alba pentru copiii lor nu numai educatieIn sens oriental, la scoala nouii a lui Serban-Voda.cea mai celebra din tot. Orientul, Cu profesori adusisi din Trapezunt.

De aici se trece la Moldova, Cu privire la care sedau uncle lainuriri de folos, chiar si istorice. E vorbade Stefan-cel-Mare, pe care scriitorul it numesteStefan-eel-Bun si se pretinde ca ar fi avut sotie un-guroaica, cela ce este inexact. (Alexandru-cel-Bun arfi avut de sotie pe o catolica: Margareta, din Ardeal.apoi are pe Lituana Ryngalla). Ni se spune ca intara sant zece biserici catolice noud: cea din Cotnari

21

are si venituri, dar In general bisericile sant In maresac acie si au nevoie de ajulor. Chlugdrii cari servescsänt Franciscanii conventuali, i intre dansii se po-meneste unul care a stat doudzeci de ani In tardeste autorul unui catehism catolic alcAtuit 'in roma-neste i publicat cu litere latine (Vito Piluzio).

Se mai vorbeste de biserica din Bacd.u, care fuseseepiscopie si pe care o mancase apa. Domnul aveaun secretar catolic de la Camenita si era prielnic in-tereselor catolicilor. Se mai pomeneste dc dreptul deprotectie pe care-1 avea regele Poleniei asupra Biserricii moldovenesti: episcopul catolic de Moldova eraIn aceastä vi-eme de natie polond, dar II represintaumisionari franciscani, de cele mai multe ori italieni.

Numdrul catolicilor era de 4.000. InvdtOtorii lor,Iesuiii poloni, din Iasi, cu cari am fdcut cunostintdInainte, p1ecaser6 din causa rOzboiului, de si aveaude gand sO revie. DacA s'ar fi asezat, cu Ita-lienii lui, la noi, seria de neasimilabili s'ar fi in-chis si aceastO Bisericä ar fi fost ce trebuia sdfie si trebuie sä fie si In momentul de fatd: dacdnu tot romaneascd, condusd. de Romani, cel putin

cu, represintanti ai catolicisnmlui veniti dinterne legate de noi prin rasO, himbà, culturd, traditiisi interese.

Dupd Bandini mai Intalnim Incd un cOldtor care,lateo situatie oficialä catolicA asImAndtoare cu aaceluia, se poartd prin tenle noastre, dar Mil a fildsat o descriere de cAlOtorie. E vorba de un epis-cop de Marcianopol, titlu vechiu al unui oras caree socotit cà ar li fost pe locul unde se aflO astAziVarna, i care episcop nu, resida In mijlocul Turcilor,

cittita s'alas In alte pArti. El se sprijinia pe

22

Franciscanii bulgari, foarte numeroi, caci vechii pa-bogomilii, an fo,t prefacuti d Biserica

catolicA in catolici ade.varati. Episcopul de Marcia-nopole era un Slav si el, Petru Parcevich, i s'apurtat prin partile noastre la 1655-7, Iiind cerut deDornnul Moldovei ca administrator al diecesei moldo-vene 1, apoib ca vicariu episcopal in Moldova, la1668-73: avea o misiune In raport cu razboitil turco-polon, si anume aceia de a castiga pe Domnii notripentru rebeliunea impotriva Turcilor. Si, de fapt,In Moldova unul dintre Domnii C.ari se intercaleazaintre stapdnirile moldovenesti ale lui Duca-Voda.Stefan Petriceicu, a trildal de-a dreptul, mai alesdupà ce surerise anumite jigniri insuportabile dinpartea Paei Ibrahim. Intrdnd In rAndurile Polonilor,el s'a adapostit o bucatil de vreme la aceslia, cariau incercat sd-1 restabileasca in Scaunul MOldoNei,unde a stat cdteva luni numai pentru ca apoi sapArAseascA definitiv tara si sà-si cante locuinta intre straini 2.

La Genova se pdstreazá pána acum o scrisoarelui Petriceicu in legAturd cu planul lui: scrisoareain sine e loarte interesanta perttru cà Domnul Mol-dovei arata pe larg dorinta-i de a ramdnea unitCu crestinii ca sà poala restabili tara in vechile eihotare, recApAtand acele raiele ale cetlitilor de peNistru, Tighinea, sau de la Dunlirea-de-jos, Chiliasi Cetatea-AlbA, care fusesera instrainate3. Reludnd,va sà zicd, un ideal care fusese si al lui Petru Rares

Fermendzin, o. c., p. 248, no. CXL1.2 Cf. Pejacsevich, Peter, Freiherr von Parcevich, in Archiv

ftir Osterreichische Geschichte", L1X (1880), pp. 248-9, 337 siurm., 538. V. Iorga, Acte fi fragmente, I, pp. 248-9; Studii ftdoc., I-11, pp. XLIII, 157-8 i IX, p. 150 §i urm.

3 [bid., pp. 150-,

23

si al lui Aron-Voda, el venia sà se lege de causacresting, de care, pentru aceleasi motive, se va lega

Dimitrie Cantemir, numai ca sä fie tara din noucum fusese Inainte.

In ce priveste pe celalt Domn, din Muntenia, Inmomentul cand a trádat Slefan Petriceicu, el era maiprecaut, si, cand s'a dat lupta de la Hotin, n'a a-jutat pe Turci de loe, ci s'a prefgcut rgtAcit", iar,cand a vana cä biruinta lui loan Sobieski nu a-duce inlaturarea stapanirii turcesti In aceastä re-giune, a trimes o scrisoare Marelui-Vizir, explicandu icum s'a zgpacit In momentul acelei lupte, dar carámane credincios Sultanului i foarte gata sa.

reocupe Scaunul 1

Venim acum la doi cdlgtori dintre cari unul a fo1/4,tIn Moklova, iar celalt in Muntenia, si acesta din ur-urmg. a lasat ceva In ser. Cel din Moldova si-a cu-prins descrierile lui inteo expunere mult mai larga,Este tot un Iesuit, d'Avril.

Calgtoria lui este In legaturä cu un foarte puternicamestec al Ordinului In rostul terilor orientale, a-mestec pe care 1-a provocat un mare eveniment Inistoria universal.: .apgrarea Vienei lmpotriva lui Cara-Mutara, zdrobirea In lupta.' a armatei turcestipe urma intreaga serie de expeditii care au ajunsla tinta doritg, de a castiga Casei de Habsburg ceamal mare parte a provinciilor Ungariei de odinioarg,supt conducerea lui Eugeniu de Savoia caci regele.Poloniei loan Sobieski, despresurgtorul, se retrgsesescarbit de politica austriaca.' ca si a altor personan-tati din istoria rdzboaielor europene In a doua ju-matate a veacului, a unui principe de Lotaringia,

lorga, Acte fi fragmente, I, pp. 294-5.

24

a unui markg,raf de Baden, Ludovic. Luptele con-tinuà panà la pacea de la Carlovdt, In 1699.

Am spus cà acest rg.zboiu a fast provocat de Ie-suiti. In adevgr, ei aveau pe langl. 1mi:di-atm.' deiatunci un rol extraordin.ar de important. Dacg suptMihai Viteazul, eg.nd Impfu.at era Rudolf, acesta stà-tea intru eg.tva la dispositia sMtuitorilor säi ca-tolici, a confesorului si a altor persoane din der,supt noul rege al Ungariei Matthias situatia s'asebinkbat putin, dar numai pentru ea pe uring. suptFerdinand al III-lea sl revie la aceastg. influentg.,Incä mai puternicg., provocandu-se Rázboiul de trei-zeei de ani. lar In tot cursul acestui razboiu Casade Austria n'avea deck un singur aliat: Papa, aegrui causä se apgra, i Scaunul roman, pe acesttimp, insernna Ordinul Iesuitilor.

Mentalitatea iesuitä hind eu totul deosebitii dementalitatea naiva a Franciscanilor, de la Iesuit neputem astepta la consideratii stiintifice si la intentiipolitice. D'Avril nu vine deci sä ne ccrceleze ca unom curios. Pe ciind din tot ce are Moldova nu este unlucru care sti nu-1 intereseze pe Bandini, pentru d'A-vril interesul e mai restrans: el vine in partile acesteaale Mo1dovei pentru scopurile Ordinului &Au, pen-tru lupta pe care catolicismul o duce impotrivaTurcilor, spre cea mai mare glorie a papalitAtii. Re-comandat de Hatmanul polon Iablonowski, eglrito-rul nu Intig pe la Camenita, unde In eurAnd nistenegustori armeni vor fi prgdati de Tatari, ci prinMoldova, cu o eseortà de treizeci de cgldreti romgni.Astfel de la castelul Iablonow se ajunge la Cam-pulung, ocupat de Poloni, treciind prin pgdurea mlas-tinoasg. a Bucovinei, infestatil de 'Mari.

Uninteres real pentru noi nu putem la d'Avril,si ni pare rdu cg n'a avut nici timpul, nici dispositia

25

-de a vedea mai multe lucruri in Moldova, pentruMoldova lui Constantin Cantemir era fail Indoiala olard cu caracter deosebit de ce cunoastem pdnaacum, de pe urma razboaielor Intre Turci i Poloni.

loan Sobieski, In afara c permisese prin victoriasa In 1674 lui stefan Petriceicu fugar sd ocupeo clipd Scaunul Sucevei, a facut doua expeditii intara, una anterioara datei de 1689 a venirii lui d'A-vril, expeditie care l-a dus pana in Bugeac, undes'a prapadit cea mai mare parte a armatei lui, Inpustietatea fara hrand pentru cid i apd pentrusoldati (a doua îi va aduce stdpânirea intregii Mol-dove dintre Siretiu i munte). Existd Insa chiar dup.campania intiia, din 1686, o Moldovd polond,acest Campulung bucovinean i cu mandstirile depe acolo, care erau la dispositia ofiterilor regali,avem o intreaga corespondenta pe care roltm6sterii(comandantii de ceatil) i horonjii, ofiteril inferiori,ori namesnicii o trimeteau la oamenii din Ciimpu-lung pentru afacen de vecinatate, si de la o bucatade vreme strainii ajunseserd sà lnvete romaneste, bachiar s. scrie In limba noastrd, cu litere latine i cu,ortografia polonitSi sà mai addugim faptul cd In-tre dansii existau g Romani cari slujiau In armatapolond, ca marele viteaz Turcul sau Turculet, al.carui nume 1-am gasit scrijelat pe picturile de laSucevita, ori ca acel Davidel sau Davidencu, care arfi vrut sa fie Domn, In Moldova, cu ajutorul Polo-nilor. Cad dorinta de luptd a tineretului moldove-ne.sc i muntean din vremea aceia nu era Indestu-lata prin aceia ca puteau merge cu Duca-Voda sd.sape santuri sau sa Indeplineasca functiuni de stra-jeri In armata ce incunjura Viena, ci acel tineret yea.razbaiul In adevdratul inteles al cuvantulud, cu lupte,,cu primejdii, cu distinctii, onoruri i glorie.

26

D'Avril lauda Moldova, una din cele mai frumoasesi mai pldcute ten i din Europa", cu apa Moldovei,care serpueste aproape ca Seina"; dar tara e putinlocuità din causa prdzilor turco-tdairesti: In Rdsdritoamenii stau ascunsi prin bordeie.

Cand, ca o nouä escortd, de la ampuIung, d'Avrillovardsul situ, Beauvoillier, ajung la Iasi si pre-

sinta scrisorile de recomandatie, ei siint salutati de unsecretariu domnesc, In casa ce li se hotdrilse ca rese-dinta. Carata ca cinzeci de ostasi care vine sd-i ieapentru audienta aduce si pe fiul Marelui-Logofat" caalmaciu.

Notdm cg. atunci cei mai Invdtati Moldoveni fa-ceau studii peste granito Nistrului. Miron CostinInvdtase la Bar, nu departe de Nistru, i stia polo-neste Intocmai ea un localnic. Ba, ciind voià sddeje ceva de un caracter mai ridical, intrebuintalimbo polond: daca In romilneste a scris Cronica

mai ales amintiri de-ale lui, In limba polona acompus, pe lângd un resumat din isloria Moldovei,si un poem Cu oarecare valoare In desvoltarea lite-ralurii regalului, poem care poate sa aibd impor-tantä i pentru pentru cd exprimd cu cea maimare energie i cu o mandrie deosebitä ideia originiinoastre romane i unitatea neamului românesc. Ind-untru se gdseste aceiasi tendintd pe care o intAlnimsi in scrisoarea lui Stefan Petriceicu: de a se re-face Moldova In hotarele cele vechi. Fratele lui Miron Costin, Hatinanul Veliscu, avea aceleasi vederi,iar, in ce priveste pe fiii lui Miron, crescuti la Ie-suitii poloni din Iasi, toti se formeazä in spiritulpolon. Mai tarziu Hatmanul va fi °morat din ordinulbdtranului Cantemir, si el, de alminterea, un fostsoldat i °titer inferior polon, pentru ca indata Mi-ron Costin sd fie taiat langd casa lui de tarà din ju-

27

detul Romanului, pentru aeeleasi legaturi cu Palonii.

De subtiori, ca In audientele la Sultan, cei doi cle-rici sdnit dttsi, printre ostasi in arme, pe treizeci detrepte, in sala Divanului. Aici d'Avril trece prin-tre boieri, salutändu-i, pentru a se infatisa In salaTronului", plinä de lume, si a vorbi douä ceasuri cusimplul Domn care se iscalia cu ajutorul unei tablede lemn. Cantemir i-ar fi tratat prieteneste i pen-tru calitatea lor de matematici. Pe atunei Iesuitiiafld de tratatul Moldovei cu Imprtratul, care-i ga-rantà existenta politied supt conditia vasalitkiiunui tribut de 50.000 de seuzi pe an, a primirii degarnisone germane in cetiiti contra ocupatiei polone,a mostenirii tronu4ui prin fiii lui Cantemir, a liber-tiitii cultului catolic. D'Avril gdsi chiar la Iasi pe tri-mesul imperial care Incheiase actul.

Duprt opt zile, drumetii pleacri, si mai frumossalutati deck In ceasurile venirii. In patru zile,d'Avril era la Galati, de undo pe o barcit va mergeIn tabru-a tureeascal. Pe ansul 11 interesau asemenealucruri, fiincled pe vremea necia arnbasadorul francesla Constantinopol negocia pacea Intre Turci si Po-loni, si-1 mai interesa si faplul cIt erau partisanipoloni In Moldova si aceasta insemna In ac,e-lasi limp crt aceiasi oameni urmau sit fie si ocrotitoriiiBisericii catolice.

In cur.sul räzboiului dupa despresurarea Vienei, seintalnesc necontenit negocien i cu Impriratul. Gaud tru-pele acestuia ajunserit la granita Ardealului, când,supt comanda generalului Veterani, pätrunserAIn Serbia, ocupand Cladovo, tenle noastre s'au

Papiu Harlan, Tesaur, I, p. 1823 i urm. Cf. P. P. Panaitescurin Berechet, Spicuitor In ogor vecin, III, p. 51 i urm.

28

sit inaintea alternativei de a fi pradate ca dusmane,de soldatii imperiali, sau de a se intelege cu Impara-tul pentru a nu fi pi-adate i pentru a capaia o situatie politicd superioard celei de piina atunci. Serban Cantacuzino, fdra cea mai mica indoiala, a in-trat in negociatii cu Imperialii. Veniau aici trimeside-ai Impdratului din Viena, cdlugari catolici din Ordinul Franciscanilor sau Iesuitilor, Francesi ca An-ti& Duntxl, Ilalieni ca Del Monte si insusi episcopulcatolic de Nicopol, Antonio Stelani. .Serban-Voda erafoarte ambitiosy stdpanind tiranic familia sa,

tara sa, nu tocmal iubit de fratil sdi, pentrpcare ei au fost chiar invinuiti cd 1-ar fi otrdvit,vulturul Bizantului nelipsind din pecetite lui, i mis'a pdrut cbiar cä recunosc In doua there adaugite latitlul lui doi 7', cari ar inseinna: 'Tar TarigrakNehi.impArat al Tori gr a d ul ui , ar fi visat sd. ajungd Impd-Oral. la Constantinopol. Dar, cdnd negocia Cu Impd-ratul, el era un. om de foarte mare socoteala; pri-mia propunerile, le examina, rdspundea cu alte pro-punen i, and s'au fixat condithle in care s'ar pu-tea inchina catre Nemti, el a cerut ca Domnul sd fiestdpan in lard, boierii, clerul sd-si ptstreze privile-

hotarele sd ramdie neatinse, i pe ldnga aceastasd i se dea lui Amlasul i Fdgarasul din Ardeal

chiar unele- loca1itäi bdiultene care s'ar fi addugitposesiunilor acestora.

In ce priveste Moldova, insd, situatia lui Constan-tin Cantemir era cu totul alta. Serban. era *eful uneifamilii puternice i bogate, era un boier de o marebogdtie i influentä, de un talent politic notabil,

natural, and el venia ca Domn prin propriile luimijloace, putea vorbi altfel decal venind la ciirma inconditiile de neprevestitd infeodare turceascd a luiCantemir. Serban era inrudit cu vechea dinastie si

29

purta numele lui Radu Serban, urmasul lui MihaiViteazal, ca unul ce se cobora din fata aclui RaduSerban, pe cand Cantemir nu era decat un biet rd.-zes din imprejurimile Fdlciiului, trdit in imprerjurdri loarte modeste, fdrd niciun fel de cultdrd, re-dus a iscali cu un tipar de lemn. Domnul Mol-dovei era un om absolut simplu, petrecand astfelincat sd i se poatd cu pdharul indeseste

cu birul mai ritreste", ceia ce permitea toate glu-mele Gostinestilor impotriva lui;' fdrd niciun fel detinta politicd, fdrd niciun fel de conceptie, el aflapldcere doar sä i se ceteascd Alexandria", din carecausa pe unul din bdie0. II i botezase Antioh. Nu-mit in Domnie de comandantul armatelor turcestidin Dobrogea, SoLillian, care-1 cunostea de multdvreme, a fo.,t si aici un soldat bun, bdtand pe Po-loni la Boian, iar, cand a venit Sobieski intdia oard,s'a retras., neconsimtind sa incheie o invoiald cu re-gele, care era gata si-1 recunoascd Domn al Mol-dovei, pe ¡Jamul si pe 1.c* copiii lui. Dacd totusi laun moment dat Constantin-Vodd incheie un tratat cuImpAratul din Viena, i s'o fi pdrut cd Polonii nusant asa de Siguri cum sant Germanii, i prin ur-mare ceia ce a refusat Polonilor, poate si din dus-mitnie fatd de Costinesti, a admis Impdratului aus-Lriac. Precum, in 'Muntenia, mai Uarziu, Serban Can-Lacuzino insusi a ti-unes pe cdlugdrul Isaia din Ie-rusaLim la cei doi Tari, Fedor i Ivan, cari au .fostinbncuiti pe urind de Petra, i acesta s'a si intorsCu intelegerea primitd, însä prea tarziu, dupii moar-lea Doinnulu.i sdu,

Antide Dunod nu iscdleste rapoarte privitoare laTara-Romdneascd, dar avem, tipdrit in vechea isto-rie a Moldovei si Terii-Romanesti a lui Engel si re-produs de acolo in Magazinul istoric" al lui Lau-

30

rian i Bdlcescul, un foarte bogat raport privitorla organisarea principatului muntean pe la 16972,idrd nume de autor. De sigur cä nu trebuie sdcautecineva pe autor printre cdlugarii catolici din tara,eari erau de obiceiu oarneni foarte simpli, de sipoate sd vie de la ddnsii o Istorie a mdnastiriiFrainciscani, a Bdrdtiei" din Tilrgoviste, scrisà maildrziu latineste, fdrd legaturd cu interesele politicepe care le examindm acum 3.

Ca avem a face co. o expunere a unui cdlugar ca-tolic, nu-i nicio 4ndoialä, cdci este o parte intreagacare prirve.ste numai interesele catolicismului la noi.Ele se urindresc in toate pdrtile unde se mai potgdsi: pdnd la cei 1.000 de dardbanti (odatd. 2.000pedestri romdni de pazd la Curte, dar pusi la lu-cru. de case, de lernne, de iazuri pentru CdpitanAgd, cdrora li se zice Papist*" de pe vremeacdnd eran SArbi din Dalmatia (la Domnie pdzesclefegii sag; din seimeni, Bulgari, Greciau rrimas doar o mie4).

La Campulung exista pe vremuri 5 o foarte impor-tantd colonie catolicd din secolul al XIII-lea, i inarhivele bisericii catolice de acolo se pristreazd Incaacte privitoare la aceastd colonie, precum si la is-toria orasului In general; si din acele acte se vededisparitia Inceatd a acestor catolici, cari, prin casd-torii sau In dorinta de a ocupa functii, pdrdsiau Bi-serica lor i treceau la a terii. Cdlugdrul nos tru

' Vol. V., p. 33 i urm.2 V. lorga, Cronicile muntene, in Analele Academiel Romane",

XXI, pp. 127-9.Hasdeu, Arhiva istoricá, 1', p. 46 0 urm.

4 Fusta0i cu suliti fac numai functie de paradà ; au un iuzba0de nume furcesc, In frunte.

V. vol. I.

31

urmareste i ramasitile organisatiei religioase cato-lice de acolo. De oare ce cultura lid este destul deserioasa, de oare ce se vede ca a frecventat p Domn,cd. a fost in legatura cu boierii, trebuie sa admitemcd era o personalitate de oarecare importanta. Amardtat aiurea 1 ca nu poate fi vorba de alteinevadaca de Ralianul Del Monte, 1ntovarasitoru1 luiAntide Dunod.

Se dau stiri acolo despre Domnia slaba a lui An-tonie-Vodd. din Popesti, o umbra de Don-u-1", inlocul lui domnind Banul Mares si Logofalul RaduCretulescu., despre marele tiran si foarte lacom"care a lost Duca si mai ales despre Serban Can-tacuzino, asupra cáruia se revarsa toatä ura, pentrucd a prig,onit pe catolici: A vrut sa meargd pecarárile lai Duca. Duca a fácut calea sau cdrarile pecare abia putea merge pedestru, dar Serban a eres-cut de treizeci de ori catea, pe care si patru card sepot intámpina si merge 1nainte". Si se citeazá casu-rile de cruzime ale lui, fata de judele catolic dinCâmpulung, fata de boierii Drosu, Valcu, Hrizea;cei mici sânt Cázniti a scoate din judete hiruri preamari. De fapt, amestecându-se In toate i hotiirándtoate, el e Domn, el Ban, el Vornic i toate cele-lalte".

Partea cea mai interesanta a expunerii caluga-rului catolic este aceia care priveste organisatia prin-cipatului muntean pe aceastd vreme. Altii vin .lanoi numai In trecere i vad doar cdteva lucrurisuprafatd; acesta a avut ambitia de a da un fel deconspeot al dregdtoriilor muntene. Pentru prima oardIntalneste cineva, tuteo forma mult mai bogata decAtla Bandini, i pentru Muntenia lnsirarea tuturor func-

1 lorga, Cronicile muntene, 1. C.

32

tiilor, Cu totde atributiile dregdtorilor. i nu numaicdse Infatiseazd starea dregátoriilor de la noi In vremeaaceia, dar se mai adau.ge ceva : clasele deosebiteale populatiei sant studiate asa Incat de la dansulse pot cdpata stiri de o autenticitate absolutd In cepriveste rosturile boierilor si ale terdnimii. In genere,ca si ale acelei pdrti a terdnimii care se desfdcuse decealaltà i, desfAcandu-se, are o situatie privilegiatd.Ca, de pild, cei supusi acum Pdharnicului, caripldtiau un bir deosebit i erau scutiti de o mareparte a sarcinilor ce apdsau asupra celor1ali, i a-ceasta din faptu.1 cd Indepliniau functiuni militare,caldrasii Spdtarului, 4-6.000, cari dau bir princruci" de doi pill-a la patru (de-unde cruce devoinic", rand unul singar face ca ei toti , maziliiSerdarului de mazili", dregAtor nou, scutelnicii, catepatru pkna la opt fle cruce"; vorniceii, vistierniceii,pdhdrniceii, postelniceii ori asa-numitii rosii de tara",cari se Intalnesc de pildd In vremea lui Mihai Vi-teazul, la cucerirea Ardealului: o foarte frulnoasdarmatd", spune un izvor.

Ca spirit, scriitorul urdste nu numai pe Donut,dar si tara, Romanii pd'rAndu-i ambitiosi, trufasi",mincinosi, si, din sdrAcie, nestatornici i iubitoride schimbdri, Inseldtori ca Grecii si nerusinati caTiganii", ale cdror femei cresc pe copii. SdrIcia emare : se vdd terani trägand la carul cu lemnealdturi cu boil.

Dintre localitdti se descriu, fiind centre catolice,pe scurt, Targovistea cu zdravdna Curte, Ilamnicul,Campulungul, Baia-de-Aramd, cu mine exploatate.Abia de mai sant la Câmpulung zeoe familii cato-lice; la Bucuresti ceva ostasi, trei negustori ((linoei o sutd, cu bir special, de sase sute de lei pean, normal), de la Chiprovaci In Bulgaria si un

33

secretar polon din Moldova1. Se recomanda Imperia-lilor i punctele de intarit: intre altote, CefaleaNegru-Vodd.

Aceasta fard a pomeni in deosebi pe megiesii Incaliberi in fata rurndnilor, mosteniti sau cumparati,dar se spune lamurit numai bdrbarii.

Adaugim ca la 1685 trecea pe la noi un calugaritahanisat din Bulgaria, Soimirovich, Bulgar sau Sarbdalmatin., e greu de precisat. Era episcop latinla Prizren: de la dânsul se pastreaza si miele Insem-ndri de graiu românesc din Peninsula Balcanica.

Cel mai vechiu calator polon din socolul al XVII-lea care ni-a Wat descrierea terilor noastre strabiltutede ansul redactat opera in limba lui materng,si o putem analisa numai dupá un resumat ron-111112.

Sidsmund Lubieniecki, Variar secretariu al uneimisiuni polone la Constantinopol, a lui WojciechMiaskowski, ajunge cu alaiul la hotarul MoldoveiIn ziva de 3 Mart 1610, cu un pasaport, datat26 Februar, al lui Vasile Lupu. Intrarea In tarase facea pe la Stefanesti, unde tot mai pgzia, casupt Movilesti, un pArcalab moldovenesc cu cativaCazad In serviciul Domniei. Pe la satele Tabaraarniceni, cu amintirea luptelor de la Tutora, alelui Zolkiewski, Hatinanul polon chenirft la Gaspar-Voda Gratiani urmele se cunosteau inca In pa-mAnt, se atinge Iasul, In preajma cáruia aparefratele lui Voda, Hatmanul, cu Logolitul, alti boierisi 5ase steaguri de Cazaci, precum si oaste, cu mu-

' Pentru a reface bisericuta catolicg Chiprovicenii dau 300 delei, Domnul, Grigore Ghica, 40, Banul Ngsturel 20. Serban, i caSpAtar si ca Domn, impiedecg lucrul si lea materialele.

D. Grigorovitza, in Arhiva societeitii qtiintifice f i [iteraredin lafi, XI, p. 456 si urm.r?itiitori, II.

sica. Incepatorul in ale diplomatiei se mira ca VodaInsu,si n'a iesit Maintea paspetilor suui. Pdcat c'avern nici copia, nici traducerea paginilor despreCut-tea lui N'asile ca si despre infdtisareaDrumul de intoarcere se inseamnd prin Scânteie,prin Vasluiu, unde se vdd ind rdmdsitele Curtilorlui Stefan-cel Mare, prin Warlad i Focsani. Primi-tnirea e judecatd neprietenoasa. mai ales in raportcu aceia care se intampind peste Siretiu, la Mun-tent unde caratele sfint trecttte prin vad de locui-tori. La Rfunnicul-Sarat asteaptd pasaportul lui Ma-tel nasarab, i boala de doud zile a lai Miaskowskidä prilej sa se spuie cAte ceva despre oras. Prin lo-curi bogate in vftnat e ajunge la Buzan, cu suitade ostasi. Pe la Gherghita se merge apoi la Bucu-resti, mulo Intiimpinarea e stralucitd. Dundrea setrece la Silistra.

Venim apoi la un mare crilator solemn, primil Inpompoasá audienta la Dommil Moldovei, AnionieRuset, urrnasul lui Duca, si care, deci, poale fipus Miami eu aceia cari, cu catva timp in urma,se putte,erd apropia de Domni cu o altd situatie decata acestui biet Levantin,, menit une scurte trocenipe tron si unei lungi ispdsiri in chirturi.

La 1677, dupg. ce Francesii, negociind pentru pace,cum vom vedeal, isi ajunseserä scopul, vine la Iasiacest ambasador polon cu o suitd numeroa.sá, Cu tru-fia obisnuitd la solii regilor poloni, ducilndu-se laConstantinopol pentru a pecetlui pacea IncheiatitNumele lui nu e insemnat in descrierea de dilito-rie, ci numai situatia de Palatin de Kulm.

Solul ajunge la Nistru. Aici il primeste Pasa care

I Vezi mai jos, p. 57 i urm.

34

35

stdpdnit't de parea cealaltd a räului, pentru caTurcii se asezasard, de pe urma rrtzboiului. dincolode apd, de unde va resulta cd peste patru aniDuca-Vodd poate Implini rostul de administrator al

undo se vor scrie acte redactate romil-neste, ca mdrturii de Cazaci servind pe parcdlabul(free al lui Vodd.

Acolo, la Camenita, i se dd ambasadorului polontainul, 200 de piastri i, ca amanunt, veri-

ficându-se suma, se gdseste Cu zece piastri mai pu(in, la cari se adaugd zoce pentru bacsis. Inaintede a trece In Moldova Palatinttl face oarecarc., cons-tatar cu privire la situatia Moldovei, arittlind c, peHMO tributul de 500.000 de piastri, tara, dupdtrecuso gala turcime printr'insa, era absolut stoarsa,si se mink i mai Inuit de pe urma faptului caTurcii se asezaserd acolo In Camcnita, pe care n'audat-o Inapoi, decitt la sfarsitul secolului, la paccadin Carlovdt (1699). Turcii din cetale jdfuiau taracu aprovisiondrile lor: necontenit mergeau pe drumcardle cu pane, cu fân i alte lucruri de nevoie.

Antonie-Vodd serie Polonului cä ar fi bine ca, a-tunci cand va sosi, sd nu fie Turci lângìl ansul,asa încât sd poatd vorbi mai usor si fd.rd a fi bArmit(affin qu'ils puissertt s'entretenir et discourir en-semble plus aisément et sane soubc,on" . Acesta con-firmd iardsi cele spuse mai Inainte: cd Domnii nos-tri. lineau foarte putin la Turci; dacd acest AntonieRuset, fdrd niciun fel de legdturd cu tara, simplu omturcesc, venit de-a drep tul din Constantinopol, si eradispus a vorbi cu dusmaiml de ieri al Impära-tiei pe ascuns, ni putem lnchipui ce era cuceilalti.

Drumul cdtre Capitala lui Antonia se face cu greu;fuseserd ploi multe, care desfundaserd drumurile de

36

comert. La 25 Iunie Palatinul ajunge la Iasi, §i adona zi 1§i lace intrarea in ora § cu stralucire, cum.Meuse §i la Camenita. Si lumea, care era foarte bu-curoasa de ploile ce cazusera dupä o lunga secela,II primia foarte bucuros, socotindu-1 cä aduce binecu-vantarea lui Dumnezeu.

Logofatul, Insu§i Miron Costin, Ii sorie, urandu-ibun sosit §i dorind sk ajunga la bun capat amba-sada. Langä oras vine apoi intru intampinareDomnul, le duc de Valachie", cu doudzeci de cat..Solul ofera lui Vodd locul din dreapta, dar ace.sta.refusa. Secretarul care intovard§ia pe Palatin, Rze-wuski, saluta pe boieri, i acestia, adunati in cerc.saluta prin gesturi facute de toti In acelasi mo-ment, dupä datina politetei orientale. El formaumica trupa, avand un sleag de adamasca rosie. Peurma vin In alaiu dragonii, ambasadorul i musicaDomnului, care, ni spune calatorul, sonnoient inces-samment du hautbois, cornemuses et autres Instru-ments à leur mode". Era, se pare, .musicä nemtcasca.nu cea turceasck, Pe urmä vin douazeci de compa-nii de cavaleri si §ase de seimeni, infanteristi,alte sase companii de intanterie. Cu totii se asezaraIn rand pentru treoerea in revista: en. bataille,leur mode". Clopotele orasului sunk pentru primireaambasadorului.

La despartire, Palatinul se dell sä conduca peDomn panA la Curte. E du.s apoi el pana la corturifrumoase, cu covoare turcesti, care sant asezate suptCetatuia, biserica ridicata de Duca-Voda si pastratkInca foarte bine, putin desfigurata prin caraghioa-sele tumuli; haul, de o delicateta de linfl pe langlcare cele de la Trei-Ierarhi par grosolane, e amenin-tat, azi, prin scurgerile de pe acoperisul färä strea-sina. Biserica era scumpa. lui Duca, de oare ce cu-

37

prindea mormântul fratelui sdu si al unei tinere dom.nite, din acelea care se vdd pe zid, zugrIvite In cos-tume apusene, de un pictor strdin.

A doua zi ambasadorul e poftit la Curte. E Into-vardsit de o ceatd de bojen i de fill Logofdtului Mi-ron Costin, Nicolae, Piitrascu i Tonga', crescuti foartebine la scoala Iesuitilor din Iasi, asa Inca stiauneste poloneste; cel mai mare, Nicolae, care era sdfie si el cronicar al Moldovei, tine un discurs In

Sdnt de fatd i fill Hatmanului, fratele lui Mi-ron, Veliscu, care va fi Mat de Constantin Cantemir;

ei stiu latineste, ca mi ce Invdtau la aceiasi scoald.Apoi ambasadorul se duce la biserica lui, catolicd, pevremea aceia. deservitd de acesti Iesuiti poloni, larmai tdrziu de Franciscani italieni. Asistd la o pro-cesittne cu. sfintele taine. Apoi se duce la Curte.

Curtea e ordnduitd dupd moda turceased Din des-crierea ce ni se dd aici se pot verifica stirile de pdnd.acum : se trece poarta întäiu, nude stau o samd deboieri, poarta a doua, uncle asteaptä bojen i mairnari, gradat, pdnd se ajunge la luminata fatà a luiVodd. La &carä asteaptd. acesta Insui. Solul treceprin cloud säli uncle erau mese marl, Intinse, pind.In sala tronului", unde se vedea un divan vechiu,aceperit cu oovor turcesc. Vine acum o galerie-cu balcon", un cerdac, care duce la altd odaie, zu-gravitd. timid A la hollandaise". Pictorul, care laCetdtuia zugrdvise pe Domn si pe fratele lui, proba-bil cd a fost Intrebuiffitat ca sd. Impodobeascä si casade resedintd. Se °fell dulceti, rachiu In pdhare decristal. Rachiul este gdsit excelent; asupra duleeturilor scriitorul n'are nicio pgrere.

Vodd se aseazd Idngd ambasador i secretarul sdu.Dupd se Incepe audienta. Antonie-Vodd, caretrdisc la Constantinopol, fdrd Indoiald cit Intelegea

38

fin& i. ilalian i limba latina. Solul arata scrisorileregetui. Pe urind vorbesc de asezamintele din Polo-nia, de Curtea regard, i Palatinul cere Domnuluiservicial do a i se transmite corespondent.' la Snia-lyn si de a se ingddai reparatia bisericilor catolicestricate. In acelasi timp se vorbeste si de prisonieriicari ramdsesord. la Tatari, in timpul

Mântuindu-se audionta, ambasadorul 1)1,-216. din Iasispre Tighinea-Bender, resedinta Serascherultii, comandant al granitei. E condus de o cscorta deonoare pand la Iiiincesti. Despartindu-se de (Musa,sotul trimete o scrisoare lui Miron Costin, multamindu i pentru primire. Trece apoi la Libara turceased, unde este intâmpinat cu ponipà loarte mare,andtt-i-se un ciorbagiu" ea sil4 intovardseasca pandla Constantinopol, Impreund cu doua companii deieniceri cdldri Cu ecaus-basa de la Camenna.

Se descrie tabrtra turceasea i corturile de liingapodul pe Dunrtre. In cale ambasadorul primestestiintd cd Domnal a transmis corespondonta pre-cum frigliduise.

La 8 lidie. Palatinul ajunge la LaCCea §i ckscrieasezarea de pe deal, Miä ziduri iinprejmuitoare, ulitile stramte, multele case, mai mult de lemn; vor-beste si de palatul impdriltesc, care servise de add-pot sotiei legitime si c2Iei nAegiiime a Sultanului.Aici siint doud moschei acoperite cu plumb, claditetot pentru ca s'a' aiba ande sd se incline acole feteluminate. La Dund're se inaltd un eastel mare eapatru turnuri i ziduri inane. Locuitordi silnt Greei.Armeni, Bulgari, Evrei si Turd". Cela ce nu pre-jude,cä asupra populatiei rurale, cdci noi n'am fostlocuitori de orase in rândul întäu, i de-a lungal Du.ndrii lumea de prin sate era si attmci absolut ro-milneascd. Pentru jumiltatea veacalui al XVIII-lea am

39

gAsit, In adevAr, la Rani Inseniniiri pe cárti vechi,din care se vede di la 1770 in biserica Sfiintului Du-initru din Babadag preotul era sau Grec, sau Rom'an,iar arlile bisericesti Intrebuintate, românesti.

sAnt s6race. In oras stau ascunsi o multimede robi luati din Limpul rAzboiului.

Interesul acestui ciirdior este si acela cIt descrie,nu numai Dobrogea veche, dar si aceia care, dinImprejurArile sliutc, ni-a fost adausli pi-in tratatul din1913. In Dobrogea veche se vorbeste de Babadag,zid. IncunjurRor. cu strdzi stramte, dar cu multecase de zid si patru moschei. De alminteri Babadaguleste oras sacru pentru. Turci. cari au Ingr, opat aicipe un santon, al cArui mormAnt e obiect de venera-tie. Numai dupa.' Babadag, trecând un raulet, se in-cepo adevArata Dobrogel. Aici populatia era id-tgreasa populatio in parte disparutd astAzi, cAciai nostri au veniL de pe malurile Dundrii i li-auluat local. Sânt cloak' sute de sate si o surd cinzecide spahii turci cu proprietàli de pnmint. Se inseamnAsi satele: Imam-hari, Tariverdi, Ca-ranasuf, Caraiun, Uzunalimari, Cotunalè, Fagimusli.Aici, In lauda fratelui Vizirului se gdseste o mos-cheie aacoperitä ca plumb, un palat, gradini i vii.La 19 ludic se ajunge la Bazargic, une jolie petitevine", far5. ziduri, ca strdzi pavate, stramte, unfort beau palais" i troj moschei.

Cum se vede, Dobrogea, in secolul al XVII-lea,avea o prosperilate suticientI pentru ca moscheile Incentrele mai mari sá.' fie numeroase si sIt existepalate".

' Au-delA da la ville, A une lieue, il y a une petite riviere,l'on passe sur un pont de pierre ; la se commence le district deDobrousz; lorga, Acte çi fragmente, I, p. 94.

CAUttorii rAzboaielor turco-polone

Cäldtorii card se Infätieazd acum pot forma lao-laltà un capitol deosebit din istoria acelora cari austräbdtut prin regiunile noastre cAutand, sau gd-sind 'färà sg. caute, informatii privitoare la d'ansele.Sant aceia cari cerceteaza Tara-Romaneasck §i. maiales Moldova In leg,ätual Cu razboaiele dintre Turci§i Poloni, pentru di nu sant fried de acei caia-tori cari sk vie la noi din dorinta de a ne cunoa§te.

De la o bucatä de vreme existä o chestiune de in-teres general, am zice: european, care cuprincle §i.tenle noastre, i oameni din deosebite regiuni ale A-pusului sant indemnati a veni in pärtile noastre:e acest räzboiu turco-polon.

Dacä a fost vre-o tarä care sà fi evitat rdzboiul cuTurcii, e färd indoialä Polonia. Pe cand Ungaria afost aproape neconlenil In räzboiu cu aceia cari,fiind pAgani, erau indicati ca duwiani pentru_ unregat apostolic cu misiune de cruciatä, cu Polonianu era a§a. Polonia e pu adevArat un regat national,Intemeiat de la inceput de oamenii säi pentru scopu-rile lor, §i care deci nu cäuta neapärat In necredintadumanului un motiv de luptd. cat timp Polonii pu-teau sä se fereascA de dnFnänia Sultanulul, au fa.-cut-o.

41

In tot secolul al XV-lea lucrul aoesta Sc observaloarte bine. Stefan-eel-Mare In cea mai mare parte.a luptelor lui a fost lasat fdra sprijin de regelePoloniei, care a dat contingentul sdu numai In a-munite momente i In conditiuni foarte modeste

foarte discutabile. Cand, la sfarsitul aoestui secol,Iaa.n Albert, fiul regelui Poloniei, vine In ajutorullui Stefan, o face In conditii care nu puteau sasalvew Independenta Moldovei, i cand acelasi print,ajuns Insusi rege, Intrebuinteaza causa cruciatei, pla-nul de lupta Impotriva paganilor, intentia de a iscoate din Moldova e munai un mijloc pentru a In-tra In tara, u.nde void sa rastoarne pe Damn ca sd.puie In loe pe unul din fratii sai.

In Intlia jumdtate a seoolului al XVI-lea,Polonii se fere,sc eat poi de once ciocnire cu arma-tele turcesti., cru-ora n'aveau ce li opune. Si, prineurmare, In loe sa-1 vedem colaborand cu MoldoveniiImpotriva Turcidor, pe vremea lui Petru Rares, Sul-tanul Soliman primeste plangerile lor contra Dom-nului Moldovei ca sa-1 rastoarne pe acesta, potrivitcu intereseie palone, la Hotin i aiurea.

In a doua jumatate a secolului al XVI-lea hindadus pe tronul Poloniei Stefan Bathory, un Un-gur, care fusese print al Ardealului ca vasal silital Turcilor, noul rege se gandeste ca, in legaturdcu Cazacii si peste tenue noastre, si inceapd luptamenita a da regatului granita Dunarii, ideie lm-partasita si de Canoelariul loan Zamoyski, care varamanea dupd moartea tut Báthory, factorul celmai influent din tara, având, pe langa atnbitia Polo-nului, i sentimentele omului cult din Apus. omulRenasterit, fata de barbarul profanator.

Acensta luptA, pe care re.gele Stefan n'a avut vremes'o pregateasca, dar loan Zamoyski incepuse a

42

pune la cale, când a asezat, la 1595, pe Ieremia Movill. In Moldova si a scos pe Mihai Viteazul in fo-losul lui Sinion, fratele lui Ieremia, e apoide Turci, de un tângr Sultan, Osman, care avea ne-voie castige popularitate, mai ales In elemen-tele militare: el face deci o expeditie la Hotin.

I se r5spunde prin acea invasie In Moldova aHatmanului Zolkiewski, care duse la catastrofa re-tragerii din Basarabia.

Acum, dupl. Incercarile acestea de cruciatá' la in-ceputul veacului al XVII-lea, Polonia Inträ inteofa:sà de adancä decalere, provocatà si de nesigurantaIn ce priveste succesiunea tronului. La un moment.din dinastia de Suedia, dinastia Wasa, dupl. Sigis-mund, adversarul lui Mihal Viteazul, i dupl. Vladis-lay, fiul lui, vine ca.rege loan Casimir, fratele luiVladislav, un print care dusesese cu totul altä viat5deal acoja care 1-ar fi pregátit, ca toate recentelevisuri ale une noi cruciate ce ar fi dus armele cres-tine pgng.' la Constantinopol, pentru un rol de lup-tAtor In Orient, in imprejurgri asa, de grele. S'a in-ceput de atunci incl.' a se ventila ideiaPoloniei.

Pentru aceastl. ImpArtire era intliu candidatul sue-des, reclamând aceleasi drepturi pe care le. recla-mase si le eastigase Sigismund Wasa, Carol Gustav:apoi printul Ardealului, Gheorghe liákóczy al II-lea, care spera si el sä fie rege in tara uncle stApanise-inaintasul sgu, $tefau, i pe care o râvnise altInaintas, Gabriel Báthory.

Ardeleanul a fdcut astfel o expeditie la care auluat parte si Moldoveni si Munteni, dar care a met's-

intervenind Tatarii, cari prind cea mai mareparte din oaste. Constantin Basarab i Gheorghe Ste-fan si-au pierdut astfel tronul, dar nici Suedesii,

43

cand au intervenit pe sarna lor, n'au putut sd-si a-jungd. scopul, de si au cucerit cea mai mane partedin tall, ajungdnd sd-si impuie regele si In Varso-via.

Din bate accstea a resultat o zguduire adancd a re-gatului, si, pe cdnd Inainte cheslia Poloniei fusesedesehisil pentru crestinii din Apus, acum, dupd.acestia, Suedesi, Ardeleni, se dovediserd cd nu potsil cdstige Polonia In puterea dreptului de moste-nire sau de cucerire, chestia Poloniei rdmfme des-chisd de partea cealand, de cutre Turci.

Pe de and parte, acesti din urind aveau nevoie dealtfel de expeditii: la inceputul vcacului, dinastiaturceascd fiind compromisd, fusese necesar ca untandr Sultan sd Incerce o mare loviturd de presti-giu In partile Poloniei; In a doua jumatate a se-colului, cdzAnd si mai adAnc nu numai dinastia, darStatul aloman Intreg, Marii-Viziri din Casa Chiupru-liilor, o adevdratd dinastic, au judecat cd s'ar puteaajunge la o intinerire a Imperiului prin reluareardzboaielor.

S'a. Incercat Intdiu lovitura Impotriva Germani-lor din Imperiu, Cu lupta de la Sankt-Gotthard,In care Turcii au fost învini i siliti sil primeascdo pace ddfavorabild. Atunci, fiindcd lor li era indi-ferent pe cine atacd, si-au ales un dusman mai slab,pe care Europa apuseand nu putea sil-1 ajute asade usor, In Polonii

1)e si au suferit Infrdngeri cum a fost cea de laHotin din partea lui loan Sobieski, pe vremea a-ceia, emulul lid Zamoyski era numai comandantsuprem al armatelor regelui Mihail Wiszniewiecki,ei au continuat rdzbolul pentru rdzboiu i regene-rare, amestecandu-se In el si Cazacii, Marele-Ducede Moscova Insusi, i ajungand sil se desvolte ca ele-

44

ment complementar cu rdzboiul turco-polon un raz-boiu turco-rus, cu o pace separatl intre printul mos-covit si Sultan.

Dupä toate aceste explicatii, venim la cea d'intaiucaldtorie din aceastd vreme, cuprinsd intr'o carte din1678, foarte rard, pe care, acum cdtiva ani, d. ge-neral Vlddescu, alasat militar la Roma, a comunicat-o Academiei Romane si care a format obiec-tul mernoriul-.

COatorul acesta este Cornelio Magni, si cartea luise chiamä: Ce am putut culege mai curios si miinteresant In cdldtoria mea In Turcia".

El spune cO a cules tirile lui In doi ani de cd-lAtorie i locuintd. In acele pdrti. Astfel, el avea toatilexperienta trebuitoare pentru a judeca bine impreju-rdrile de la noi, ca unul care strAbdtuse deosebiteleprovineiii turcesti, asa Inca/ putea sA-si deje samdde sensul unor anumite lucruri care ar fi rOmas nein-teligibile pentru cineva nepurtat prin locurile aces-tea. A fast In Cipru si In Smirna; a IntovOrdsit chiarpe vestitul cOldtor frances Chardin, a cárui descriereeste una din cele mai pretioase cu privire la Tur-cia din veacul al XVII-lea 2. Foarte pretioase sant

tirile privitoare la s.ituatia crestinilor, In genere,din Imperiul otoman.

Cand Sultanul Mohammed al IV-lea pleacd per-sonal In expeditie prin Moldova, reinoind campaniape care cu cinzeci de ani In urmO o Meuse Inain-/asul lui, Osman, Italianul cautd sd cunoascä locurilenoastre, i, avand legdruri cu ambasadorul german

Cu cel al Olandei, acesta vechiu prieten al Portii,

Vol. XXXII!: Un aldtor italian in ferile noastre.' V. lorga, Voyageurs franfais dans 1 'Orient europeen,

Paris 1928.

45

ca unul ce represinta o Putere ce nu se luptaso nici-°data. cu Turcii, iar cel german gasindu-se dup5ciocnirea cu Imperiut In situatie de prieten, caphtascrisorile trebuitoare pentru ca sa intre In tara

urmareasca evenimentele ce se astoptau.Porneste pe apa, de la Anhial, unde se culegea

sare din apele märii i unde, In secolul al XVI-lea.fuseserà curtile vestite ale Inicepatorului putorii sibogatiei Tamiliei Cantacuzino, ale lui. Mihail Canta-cuzino, cuaoscut supt numele de Saitan-oglu, FiulSatanei", care a fost executat acolo, In Anhial. Eprimit pe corabia unui anume Saban-beiu. Trece pelanga Varna, pe care o descrie In treacat, si de-alungul coastei Dobrogil, pe care pe urma o va vi-sità si pe uscat, cu salasurile ei de Talan i si dedervisi", cad de populalia cretina nu vorbeste.Observant ea, armatele Chiupruliilor mergand prinDobrogea, Incepe a fi descrisa si aceasta provincie,ramasa multa vreme ca un teritoriu Cu totul necu-noscut pentru calatori.

La Magni, Chilla, care de atata vreme nu atraseseatentia nimaruia, e Infatisata ca un loe foarte mare,destul de bogat In toate, afara de vinuri. Are uncastel frumos, cu turnuri multe, In care se pas-tra artilerie. Se potneneste si acea biscrica din vrermea lui Stefan-cel-Mare, refacuta de Vasile Lupu.Am vazut In multe locuri", spune el, feluritearme genovese sculptate In marmura, cum se vadla Galata", vechea colonie genovesa a Perei. Aici erau

mari pescarii de morun, de care se vorbia In secolul al XVI-lea. i lui Fourquevaux si altor ca-Mori de pe la 1570-80. Un singur lucru Il supardacolo pe calatorul nostru: marele numar de tin-tari, turbati, de o marime nefnasurata"; zanzarearrab:ate, di smisurata grandezza".

46

In fata Chiliei se afld flota turceascd, iar In Chiliainsasi stdteau pentru neroile expeditiei optzeci de

De aici se trece la Ismail-Smil: aici iardsi aparecastelul turcesc, ,,destul de bine clddit, cu multimede lomitori". Orasul apartinea Marelui-Eunuc, lui,,Chzlar-Aga", care-i culege veniturile.

Magill mai pomeneste de o localitate care nupate fi identificatd, de sigu,r cà a incurcat-o cuVasluiul pe care l-a vdzut doar mai titrziu si men-tioneazd apoi Isaccea i cu Satul Nou din vecina-tatea ei. Aid se coboard de pe corabie i pornestepe uscat, Intrebuintând o harabh din cele obisnuiteIn regi-unea Bugeacului pUnd In momentul de fata,

cáruld lie lemn, cu caii prinsi du InuitAstfel ajunge drumetul Ia Beni, ande gdseste tabdraturceascd, putAnd constata disciplina perfecta dinarmata Sultanului. Oricine-si permiten sd se atingdde avutul sau de persoana locuitorilor era imediatpedepsit i executat ; capetele vinovatilor stAteau Inpari, pentru ca elementele militare ce ar veni peurind sd vadd ce pdtesc prAdAtorii. Cortul impdrd-tesc e descris cu de-amdnuntul, dar nu e motiv sa in-sistdm asupra descrierii, cu moscheia la care se In-chind Padisabul, cu ceasornicul, european, de pusIn legdturd cu eel ce se putea vedea In Iasi, laCurte, etc.

Tesaurul imperial, haznaua", la care erau Inha-mate trei sute de cdmile, trece Inainten lui Magni, carevede pe Sultanul Insusi,om hied Undr,intunecat laf atA, altfel cu Infdtisare nobi/d, luxes Imbrdcat Inhaind cusutd numai In mdrgAritare i pietre scumpe,lar la turban cu un surguciu admirabil. UINTià peun cal alb nervos, slab, de pared ar fi fost mâncatde unWe". Cu el mergea toatd Curtea, dupd vechea

47

-datinä a Osmaniilor, si pe urmá. haita de câni care-1Intovárásia pentru vânktori, de si Vizirul TAcuse ase mai Ineca un numar pe drum. O sutà einzeeide cámile duceau buditkria Sultanului. Pentru lu-minarea corturilor erau 6.000 de mataragii, tinktoride torte, arabi. Coranul era dus ckci se consideraexpeditia ca sacrk pe o ckmilá. bogat Impodobitk,Incunjuratà de dervisi cari sAltau. 5i Magni Insirkdeosebitele elemente ak armatei turcesti: ieniceri, spa-hii, lar, dintre cele noi: voluntarii, purtktorii de ha-lebarde sau satárgiii" i altii. Musica mehterilorurineazà pe stkpan. Si totusi, In atata multime, nispune alktorul, nu se auzia seara altceva dedil vre-un nechezat de cal ori vre-un tanguit de cámilk.

Un singur clrum se urnià, i tiu era Ingkduit nimk-nui a-1 prirási, supt cele mai g,rele pedepse, asa,Incht lumea stktea In. toatà linistea i rägazul la ve-trele fiecdruia, afaril de satele care aveau misiuneade a aprovisiona si Ingriji armata, cea de pe sleau"sau drumul cel mare. Cálätorul constata asilel res-pectul persoanelor i averilor, al sk'tenilor i ogoa-relor. La Tutora se trece In revistà toatk armata.Asistà de departe Italianul, care descrie regiunea Tru-rnoask, Incunjuratk de dealuri suave".

De si era In Iulie, vremea fusese destul de recec,si el crede ck de aceia se mai purtau blkni, carelink eran tinuta de galk In Orient. $esul Tutorei eraimpodobit cu iarbk ca prin Maiu In Italia. Aici avkzut trecánd Sultanul, al cárui rubin ro.su de lasurguciu a fulgerat Inaintea lui. Dupd aceia intrk In

Aici, In apropierea orasului, pe deal, vedearmata románeascd, pe care o vom mntâlni IndatäIn alte descriptii. Aceastk armatá. se Intrebuinta pen-tru fAcut poduri i anturi, pentru strkji. Cuprindea15.000 oameni. Moldovenii eran Imbrdcati In rosu, iar

48

Muntenii in galben, o uniforma macar In ce pri-veste colorile.

In Ia,i se noteaza ulicioarele stramte, Cu case midavand acoperisul tug,ulat facut din cindilä. Cele cAte-ya hanuri erau absolut Pline, cu.m Ici poate Inchipuicineva and tot Oriental se pusese In miscare pentruexpeditie. Magni ggseste adgpost numai la calugariiiesuiti, cari locuiau lute° casa facial din muele. Dealminteri i celelalte case erau din paianta mu-ruità cu lut. De jur Imprejur casa Iesuitilor eraIncunjurata cu im gard bdtut cu noroiu, ,,perticheimpastate di fango", samanan.d cu casele teraneti.din Italia. Drumetul Intalneste numai doi calugarisperiati, cad, pe vremea and igsculatii impotrivalni Duca-Voda, supt Hancu §i Durac de la celd'intdiu a ramas vorba: Voda da si Hancu ha", In-trasera In cetatea de Scaun, modesta locuinta fusesepradata, luandu-se panä ci cuiele de la usi çi fe-resti. Cand Insä cei doi calugdri au vazut cä oas-petele vorbeste latineste, l-au primit bucuros ci i-audat mancare destul de simpla, cu bere ci vin, din viilelor de langa Iasi, care au ramas pana in timpul de

Episcopul catolic nu era in Iasi: i s'a spusca se gaseste In Imprejurimi ci cà avuse anul pre-cedent o neintelegere cu Domnul, cela ce e o confu-sie. Trecând pe strazi, Italianul calca pe podurile delemn care acoperiau drumurile principale; pe stra-ditele celelalte fierbea teribilul pral de Julie, cu careD-urnnezeu a binecuvantat tara noastra.

Magni e condus la Curtea Domnului, dar numalca persoana privatg., venind de curiositate. Curteae o casoaie", alcatuita numai dintr'o ograda mare,urata, patrata, cu ziduri de pamant lmprejursamanand, cum zice Magni, cu o branzarie de lanoi". Vede acolo o sala proasta, afumata, doua odal.

Intunecate si o scard Invartitd, cum In Italia siint celeintrebuintate de alugarite. In ogradd pdzesc doud-zeci i cinci de soldati germani, ca tobe care fac zgo-mot mare. Acolo asteaptd o cdrutd ca aceleatransport de la noi" pentru familia lui Vodd, pre-cum si doudsprezece destinate femeilor i fetelor dela Curte. De alminteri, Curtea, in anume Imprejurdri,se Infdtiseazd mai luxos, patru copii de acasd standIn genunchi, cu lumândrile In mand, pentru masaDomnului.

Aceastd descriptie a Curtii domnesti nu se potri-veste nici cu ceia ce am vdzut cä se spune inaintedespre dilnsa i nici cu obiceiurile lui Duca-Vodd,care, ce e drept, fiind teran din Rumelia, i eran

ner,liber, la un inoment dat, pe cand presida Divanul,a venit inaintea lui un Turc, fostul lui stdpan, dei-a strigat: Efendi, efendi, bleat la Rumele" (e-fendi, efendi haide la Rumelia"), si stApdnul teriis'a Aseumplrat fata de dinsul. Devenise om foartebogai, c5. tigdnd averi mari cu negotul In Poloniasi la Constantinopol; chiar casa lui de acolo era deo bogdtie stràlucitä, cu nenumdrate aurituri, podoa-be la feresti i plafond sculptat dupd datina tur-ceased (o singurd odaie era evaluatd la 11.000 descuzi). Insurat cu o femeie dintr'o familie de fruntemoldm encased, Anastasia, vdduva lui Buhus, el tre-buia sd pdslreze In locuinta sa ceva din pompaintrodusg. de Rada Mihnea si care ajunsese la cul-mea ei prin Vasile Lupa. Am stabilil aiurea iden-titaiea locuintei descrisd de Magni, nu cu palatul din

ci cu. casele domnesti de la Cetdtuia, des-crise foarte amdnutit, acum trei sferturi de veac,de Akcu Russo, intr'un chip care corespunde per-

Memorial citat.

C

49

50

fect cu descrierea lui Cornelio Magni: este aici inpartea, azi prefacuta, de catre Iai1 i scara grincare se ajunge la un cerdac deschis, si o sala cuodai, la dreapta si la stanga, printeuna din eta invar-tindu-se sca'ricica de comunicatie cu camara" Doam-nei, haremul.

Natural ca aceasta Curte de tara era facuta nu-mai pentru petrecerea acolo In anume moment° devara, cand sant caldurfle mari: Duca sedea la Ce-tatuia, avand la Indamand, cum am vitzut, trupelesale, poate si pentru vecinatatea armatelor turcesti,care foiau acolo.

Magni a cercetat i bisericile, gasindu-le in generalplacute la vedere, iar (lima chiar Trumoase: Golia

Trei-Ierarhii.Golia, Intemeiald de Ion Gole la sfarsitul secalului

al XVI-lea. a fost refacuta cum am Sims pe largla infatisarea mai multor calatori de Vasile L'upusi nu samana pe vremea aceia cu cladirea de acum,schimbata In secolul al XVIII-lea de Grigore Ghica,pand ce noi ne-am apucat, cu gandul unei eventuatereparatii,sa ridicarn o scheld de durata etern5, careimpiedeca intrebuintarea permite dete-riorarea tol mai iremediabild.

Pe atunci biserica de piatra avea o cupola Malta.Nu se pomenesc amanuntele foarle frumoase doseulptura care se intalnesc si la u.sa pridvorului si lacea care duce In interiorul bisericii, cu. Buna-Ves-tire de-- marimul in foarte delicat baso-relief unic,inainte de vechea Impodobire a usii, asa cum afost facutri de Vasile Lupu: sapaturi Inflorite,stove chilirice de un caracter puternic, sever, in ju-rul herbului cu bourul. Se noteaza *Msä stalpii dinpridvor si douä turnuri cu o alta forma decal a-cuma, caci biserica a fost Inaltatd. Policandrul ti

51

-atrage deosebita atentie, acela care s'a pastrat 'Anaacum i poate servi de model, In linlile-i pure, cuimpleticirea initialelor numelui lui Vasile, masivalucrare executatd, MI% Indoiala, ori In Ardeal, ori,mai curând, la Danzig, de un om priceput. Magnispune ca ar fi lucrat i Italieni la cladirile lui

Lupu, la care stim ca au fost Intrebnintati mes-teri orientali.

In ce priveste Trei-Ierarhii, se admird marmurascumpa din care e facutá biserica. toile sapatecare 1.mpadobesc fiecare piatra, foi pastrate de Le-conte de Noiiy, care a stricat Insa cu desavarsire in-teriorul bisericii, cheltuind enorme sume de banipentru podoabe farä stil i färä distinctie: asfa'zi bi-serica este Impodobita ca aurarii pe din atara. Cri-latorul italtan, care ar fi spus lucrul, n'are Insa nici-tin fel de Insemnare In acest sens.

Mag,ni a strabritut i piata, unde se aprovisionaarmata cu carne, pasari, orez, pAne. Negustorii eraude tard. O populatie evreiasca nu Incepuse a se a-seza pe vremea aceasta In Moldova, fiind numai indi--vizi razleti ca arendasi pentru deosebitele izvoarede genituri ale proprietarilor: cei mai multi veniaudin Polonia.

In Iasi calatorul cunoaste i cateva persoane inte-resante prin ele Insele sau. prin originea ori prin ro-lul jucat la Curte. Astfel pe vestitul boier romanConstantin Stolnicul Cantacuzino, fratele lui Serban-Voda, care trebuise sa Intovaraseasca trupele mun-tene ce participau, cum am vazut, la expeditia Sul-tanului. Era un om foarte cult, care-si Meuse studiilela 'Venetia, s'a pastrat carnetul lui de student,pe care4 avem la Academia Romana, cu. lista chel-tuielilor pe care le-a fkut la signora Virginia Ro-mana, la care a fost gazduit, si la Padova, Insemnan-

52

da-se dasalii la cari a invdtat; mai tarziu a tipilrit.Dla Padova si o hartd in greceste, actun regksita.Acest mu, care Intretinea legdturi. cu Apusenii,alii cu vestitul conte Marsili, descriitorul Dundriiinteo operd celebrd: Dundrea panonico-misicV,care pregdtise o istorie criticd a tuturor Romanilor.cuprinzand si pe Macedoneni, cea mai importantasfortare pe care a facut-o mintea româneascd In domeniul istoriei pdnd in epoca modernk era o

persanalitateextraordinar de interesantd supt toate raparturile, pe care o vom mai Intalni in cursul acestorexpuneri.

Magni a mai cunoscut pe duhovnicul lui DuelVon', care credea cd Apusenii nu pldtesc nimic 5inumai Turcii sânt oameni generosi, drepti si galasd rdsplriteascg. serviciile. Era un betiv, care puneala dispositia oaspetelui rachiu din Polonia, horilea.de unde apoi ea fdcut ,,holerca" din Moldova. Apoiun Cretan cálugdr, care eáldtorise In Apus, dându sedrept catolic, ca si un curtean al Doumului, care eradin familia Crozzadini Cozadinii de mai tfirziu par aveni de la acesta). El fusese in armata venetiana,desertase, trecuse In NIdldova si aici cdpdtdm unamAnunt militar interesant, era dator, ca si ceilalti.sd participe la expeditiile Domniei cu zece cai pldtitide dansul, dupd sistemul imitat de la Turci; stinseevita Insd aceastd obligatie.

In Iasi a mai asistat alatorul la primirea, foartepompoasd, a Sultanului, care se Infdtisa Inaintea po-pulatiei inoldovenesti oriinduita sri nu apard laferesti: persoana represintantului lui Mohammed arfi fost profanatd dacä toti necredinciosii acestia s'arfi uitat la dânsul. Tot drumul era asternut cu storescumpe: catifele, taftale, si, indatd ce stApAnul cdlcape ele, stofele erau luate pentru armata otomand.

53

A trecut prin Thtgrasi aceasta o stim din cro-nica noastrI, pe la biserica din Nicoritg., s'a co-borat la Cgcaina i s'a suit grin Targul Boilor, Incealalt1 parte a orasului, mide erau trupele sale.Se argta bun care acei cari, prin dregdtoria lor;trebuiau totusi sI rdsarg. In fata lui, inclinand spre4.1ânsii capul Cu un zimbet prietenos.

In ce priveste tara, Magni o cunoaste foarte putin,nicio stire de pret nu se poate culege de la dan-

sul, cgruia i se par stricate bunele femei primitoareiesite In calea lui.

Satele de pe drumul mare sant bantuite de trecereaTurcilor, cari 1134 cum am vg.zut, sant aspru pe-depsiti pentru cel mai mic jaf; Magni Insusi se fo-loseste Insä de ordteniile cotonoOte cu biltul ale terranilor nostri. Alte sate nu le-a vKzut1.

S'a intamplat apoi crt un cAllitor frances care azugrAvit o parte din activitatea rlzboinicX a re-gelui Ioan Sobieski, Dupont, vorbeste si de Intgia ex-peditie a regelui In Moldova (1686), and el s'a In-fu.ndat In Bugeac si a adus peirea aproape totaläa armatei polone. Acest Filip Dupont, cdlgtorind prinlocurile noastre, dä anumite descriptii, ca aceia adesertului ce se Intinde de la hotarele Pocutiei pIng.la Iasi, de pe urma rg.zboiului2.

Cglgtorul, care a petrecut treizeci i trei de ani InPolonia, era In oastea lid Sobieski i In aoea zi de11 Novembre 1673, cand, supt Hotin, descris cu

V. si Cosachescu, Satul Prigorenl, in revista loan Ne-culce, V.

2 Memoires pour servir à Phistoire de la vie et des actionsAe Jean Sobieski, III du nom, in publicatille fondului Krasinski,Varsovia 1885, pp. 206-7.

54

bisericile ruinate, Cu patru turnuri, cu grupul (kcase , sunetal trâmbitii din tabitra lui tefan-Vothi.Petriceicu, cea cu 5.000 de caldreti, arald Polonilorck Moldovenii se supun.

Ceia ce descrie el Insä mai pe larg, cu o deose-bilk vervà i un perfect spiril de dreptate, e expe-ditia regalk din 1686, la care a hut parle el Insusi,cu alti Francesi, niarchisul Coustanveaux, ÉlienneCarie, inginer, Boucher, cavaler al Ordinului luiHristos", contele de Beaujeu i altii, cari au vazut ca si el prkpildenia i distrugerea unei teri asade frumoase".

Se trece prin Pocutia, prin marea piidure a Bu-covinei, unde se \Id inck oasele celor cdzuti In 1685,In lupia de la Boian., cksligatk de bkirdnul Domnmoldovenesc Cantemir. PAnk la Iasi e numai unpustiu. Orase arse ori pkrksitc, case filrà locuilori,strAzi prin care nu trece nimeni: asa e la Pererita",targ pe la Cernkuti, unde se lask o garnisonä impor-tantd, la Soroca, al cArii castel era bine piistral, laSuceava, precum va fi, In jos, laLelia (Telki" .

la Galati. Nu se eunosc locurile uncle au fostgad si sate deck prin ruine i prin pomii roditorice se and In apropiere, ckci grkuntele se vesnicesteIn terenul care e deosebit de bun."

nici tipenie de om, pas une seule créaturevivante. Seceta tinca de trei ani, de secaserk si he-lesteele, pkniântul erkpase de sk inghità omul, iarIn Bugeae, unde se va Infunda regele, iarba, "Malik ca.de douà picioare, ardea ca iasea si toti aveau fe-tele ca taciunele.

Dar ce tara bogata! Daca se pane gunoiu, sa-mAnkturile se Impleticesc. Boii pase In pajisti: acestprodigios munkr de 1)oi ce se duc de vânzaré In toatk

55

Germania si peind la Strasbourg; multi se scot dinTinuturile locuito, si d. Daucher, bancher din aceloras, pe care l-am numit acuma, chiar, a fdcut sd seaducd in timpul Ministeriului d-lui de Marebie". Co-zile oilor sant foarte ele. Call din toate amste tenisant dintre cei mai frumosi, dintre cei mai buni dinEuropa."

Domnul, gAtindu-se de plecare, oferà totusi printr'orudA a se supune; se face a se bucwra de venirea li-beratorului, pe care-I va ajuta mai mult ca Pelriceicu.(Jferta e inoità de mai mulle ori. Dar Iasul e gilsitfAra sapan. Dupont descrie caselc solide, pe antilargi, i pietele de vAnzare. ,,Präväliiie erau ocupatede neguistori bogati, si se gAsia tot ce Asia O. maifrumos." Bisericile cele marl, foarte frumoase", vre-odouLprezeoe, sant adevarate celati, cu ziduri, turnuri,addposturi de marfurii, i chiar de oameni la ceas deprimejdie; de acoja au, deposit de arme i chiarturnuri. Curtea, ingràmadire de cladiri intdrite,cu sant, are si ea artileria ei. E bine impodobita:Am fost foarte mirati vazand inteo zidire asa deveche multe «parlamente de o mare lrumuseg caresdnt toate impodobile cu lemn (boisés), zugrdvite siaurite ca mosaicul (dor6s a la mosaique), ceia cedd un elect pleicut (charmant)."

Cum Polonilor li se impune o asprà disciplinä, lu-mea a4earg5. pentru om.agiu; ha vine si un so/ de laDomnwl muntean erban Cantacuzino, chemandrege si in tara lui. Mitropolitul Dosoftei merge inlagNow1 de la Tutora de-1 pofteste in Iasi, spuind cade-acum poate i muri odata ce a vazut acest ceas.Sobieski asigurN. pe Moldoveni de ocrotirea lui, cdt ovor merita. Deocamdatd sambelanul vine prin livezicu 5-600 de cai. Apoi, discret, inainteaa. regele

56

pe care-1 intampinh Vlddica, ducandu-1 la Curte,mide se lea pranzul; cà'lare, Sobieski cerceteazh

ghsindu-le de o mare frumuseta": tot ora-u1 Ii place, In situatia lui 'MeantRoars (effet char-

mant). Vii., producand un foarle bun vin alb",imbrac6 dealurile, uncle sant vre-o opt-zece nih'nbs-tiri.

Lgsand aici 1.500 de podestri 0 800 de cal., oasteamerge la Fakiia, unde mai este In picioare doar obisericá. Ca hrank harbuji i zmoi, deci bona,pe care o lecuieste apa Prutului. Se descrie MovilaROAR Doinnul mergo peste apa in Bugeac, de undeva incepe harta ca Tatarii i Turcii. Regele e silita se intoarce, dar lash' in orasele ocupate de soldati,

supt seutul lor vin Poloni, Greci, A.rmoni, Evrei,cad putin eate putin fac destul de bun comertIn folosul lar leur manière)".

La a doua campanie regala aici, In 1691, Doninulnu e de fat5., dar i s'a spus de ploile grozave si deprAdaelunea recenth a lácustelor.

Cat priveste oamenii, Moldoveni i Munteni santbine fheuti, frurnosi (de bonne mine), buni ostasi;sant nubile companii de cavalerie usoarà In °stilePaloniei, care mu toatd vitejia ce se poate 0 se deo-sebesc la toate prilejurile. Au fost totdeauna catevacampanil rang persoana reigelui. El au istetime (nemanquent point d'esprit) eand se af1N, afarh dintara lar... Atunci izbutesc foarte bine In toate

sant frumoase i bine fheute: au aierul,gratia 0 un farrnee (agrément) special al lor, lacare ajutä mult f cual lor de a se irribraca, deosebitde al Turcoalcelor, dar care n'are mai putinA gratiesi nu e mai putin In avantagiul lor." In, sfarsilacestor oameni nAc.hjiti, dati pe sama Domnului c,are-i

57

cumpara, are un extraordinar raport Cu italiana, in-cat nu e indoiala c. deriva din aceiavi constructie,e acedavi pronunti; i toate cuvintele se ispravesctot ava."1.

Pe langa calatori cari merg pe socoteala lor, dinplacerea lor, spre a culege informatii ce li vor finecesare pentru cartea ce au sä tipareasea ori poate

pentru scopuri comerciale, acel de care ne ocu-pam acuma are o situatie diplomaticä foarte impor-tanta: e secretarul ambasadei francese din Constantino-pol, i drumul ce-1 face e fire.vte unul cu scop. Franta,In razboiul pe care-1 purta Polonia impotriva Tur-cilor, avea anume legaturi Cu loan Sobieski vi erainteresatasa. vtie in fiecare moment situatia adevaratape frontul moldovenesc: de aceia vi-a trimis atatiaemisari pe cari-i vom cunoavte mdcar in parte.

Informatiile lui Delacroix, care a strabatut Mol-dova la 1675, skit cuprinse In doua lucrari ale lui,dintre care prima e un jurnal de calatorie, cealaltao opera mai intinsa, care prinde informatii ameste-cate, deserlind i cela ce a vazut personal la noi

relatand i alte lucruri, aflate de la diferite per-soane.

La 19 Mart 1675 deci Delacroix pleaca de langaAdrianopol, vi nu singu.r, cl In tovaravia a doi Un-guri din Ardeal, Petrassy i Szepessy. Nu iea dru-mul pe Mare, ca Magni, ci vine pe uscat, urmando cale secundara, relativ noua., pe la Rusciuc, la1576 vadul de la Sinatra era preferat, Lar trupele tur-cevti mergeau prim Dobrogea.

De la Rusciuc, mide se arata pavaportul, iea oluntre, care trece la Giurgiu, numit turccvte Yerkoki,

' P. 45 0 urm. Pentru alti cAlltori v. BIanu, In AnaleleAcademiei Rotnane", VIII, pp. 32, 45 (a. 1619).

localitate pe care Turcii o cunosteau de foarte mull&vreme, Inc. de pe vremea lui Mircea-cel-BAtrafr,Intemeietorul cetAtii.

I se pare lui Delacroix un tArg mArisor, grossebourgade". Drumul e apoi acel urmat de multi cd-Lltori In secOlul al XVIII-lea, pe la Daia, pe laArges, care se trece prin vadul CalugArenilor, undeastlizi este crucea care nu pomeneste lupta lui Mi-hai Viteazul, ci cutare fapt particular. E vorba apoide Bucurasti, de BrAila; se ating: Portile-de-fier aleDunAril i castelul de hotar.

Dar In acest jurnal" se dan stiri subsidiare, spu-nindu-se cä Valahia este o parte din provincia Da-cilor", care, Impreunl cu Moldova, are la 3.000 desate. In ce priveste productia, spun cà regiuneaproduce: grAn, orz, ovls, meiu, frucle, pàuni, boj,oi, päsàri, vanat, cal miere, cearà, cenusà.

Ne oprim un moment la acest cendres", care-siare importanta: e asa-numita potag", foarte Intre-buintaa In industrie, si Moldova exporta In vremeaaceia chiar, supt Duca-Vodd, foarte multI potasA deaceasta, provenitA din arderea stejarilor sAi, In Polo-nia, unde Domnul, Impreunà cu negustori mari dinepoca acoja, un Ursachi, care devenise asa de bogat,trial Duca s'a simtit dator, nu numai sà-1 erute dedar si sA-1 supuie la chinuril, ori, in Galitia, un Ba-laban, de origine tot româneascA.

In pArtile acestea ni spune, de alminterea, Dela-croix, vin negustori din Ungaria, Polonia, Moscovia,seicele Inaintând, din Marea NeagrA, prin tustrele gu-rile DunAril, pitnd la Brdila, de unde, pe plute(bateaux plats), tree spre Belgrad.

De fapt, importanta comercialA a terilor noastre in

V. lorga, Istoria comertului", I. Pentru Delacroix §I operalui, Iorga, Voyageurs.

59

acesi limp cresouse foarte mult. Dupa ce In epocaveche avuserAin negotul aProaPe tot In mana Sasi-lor din Ardeal si a cAtorva negustori greci, levan-tini, genovesi, din Pera, dupa ce in secolul urmAtor,al XVI-lea, negotul se face prin Sasi, sArdciti, acurn,dupd ce, In a doua jurnatale a veacului oceluig, ne-gotul, pe care nu-1 mai puteau face Sasii, cari sla-biserA foarte mult, e, aproape exclusiv, rasdritean,facul prin negustori cari panä atunci nu veniserala noi, ori nu in numar asa de mare, cart vorbiauIn aoelasi-timp i limba greceascd i oca italiandaveau legAturile In Polonia: negustori din Chios, dinCreta, Genovesi In Chios, Venetierti in Creta,din Rodos i alle parti, uncle influenta italiana eraIncA mare, dupa acesti negustori crestini, InruditiCu Domnii nostri, In epoca lui Mihai Viteazul, aparca negustori ieniceri, cari nu mai luptau ca odi-nioara, ci constituiau o clasa de exploatare, for-mandu-se In societAti de afauri. Ei sAnt i creditoriiDomnilor nostri, venind odaia Cu (MAR pentru a nu-ipierde din vedere pAnd nu plAtesc toate cele da-torite, i, pe langd ei, Greci curati, de speta lui Mi-hail Cantacuzino, Saitan-oglu, i chiar Armeni, caBoston, care avu un rol supt Petru Schiopul.

In sfarsit iatA o noua fasA comerciald, In care Eu-ropa apuseand se amesteca in comextul terflor noas-tre. Avem prin urmare un foarte important co-mert Polonia, Prin care mArfurile ajungeau pandla Danzig, unde veniau si corabii erigiese.

CAL despre negustorii din Ungaria, pe atunoi in-cep a se alcatui companii oomerciale orientale, avAndresedinta lor la Tokaj ori In orasele ardelene, Si-biiul, Brasovul, negusrtori Verliti din PeninsulaBale.anied: Bulgari, SArbi, mull mai putini Grecidecal odirdoarA, i atatia Romani macedoneni. De-

60

aici, ea si din presenta Balcanicilor de tot felul laVenetia, vine si faptul cd un Constantin Cantacu-zino Stolnicul stie foarte bine ce sant Românii ma-zedoneni.

Erau, zice Delacroix, i negustori din Moscova.Vechiul comert cu Moseur, cum li ziceau trärno-ii de unde a venit Aluscal", se fdcea prin

Greci din Constantinopol,ca, Im epoca lui Petra liares,acel Andrei Chalkokondylas, marele negustor alSultanului, furnisorul Curtii lui, care ducea mdrfuriturcesti i lua in se/limb bldnuri, dinti de Reste"(baga) i &he lucran i speciale acelor clitnaturi. In se-colul al XVII-lea in-sd Sant legdturi directe, multmai stranse, ca Moscova; Gheorghe Stefan incheie

legdturd comerciald cu aceastd tard, el care faceun tratat secret cu cneazul de acolo, pentru care va

cduta addpost la Aloscova. In epoca MitropolituluiVarlaam, de altfel, ni veniau i pictori de la Chiev.Cklugdri greci sosiau la noi si troceau spre Ntos-cova. Cand, mai tdrziu, s'a Intemelat ddinitiv tipa-rul moldovenesc, literele au venit de acolo, dupd ce-rerea lui Dosotei: tiparul lui Cu literele zndrunte,loarte friunoase. Si Intre strelitii, vestiti mercenariai Marelui-Duce, pe cari cu barda In mdnd ii va,distruge Petru-cel-Mare, erau de-ai nostri, pi-emuodinioard, pe vremea lui *tefan-cel-Mare, In rdndurileorgusilor Latan i se aflau, la Caffa, Moldoveni i Mun-teni.

lar, cat despre Tatari, cand erau timpuri nor-male, ei fd.ceau negot cu noi, cumpArándziu i cote din Moldova.

De alminteri Delacroix are si cunostinti de istorie.E cel dintre cAldtorii prin pdrtile noastre:care introduce elementul istoric In descrierea sa,

61

pdtandu-si tirile fArd indoiald din convorbiri avutecu capuchehaielele terilor noastre la Constantinopol,intre care erau unii oameni eminenti, cum a fost

Cantemir, In Domnia tathlui sdu.El vorbeste de Ioan-Vodd cel Gumplit, de Petru

Schiopul, de Alexandru-Vodd spAnzurat la ConsLan-tinopol in ziva de Pasti, de un Mihai, care este Mill-nea. Dar confundd pe 5tefan cu fiul lui, Bogdan.Stie, ca unul ce facea parte din lumea diploma-tica, si la CAL se ridica tributul molilovenesc,nu numai in vremea sa, dar si in trecul, asa 'M-eat peale sa ardte sporirea lui : la Inceput era de2.000 de scuzi écus), apoi s'a ridicat la 80.000, iarpentru Muntenia la 140.000, aci Domnii, pentru cd-pdtarea tronului, se supralicitau, i astfel tributulsporia necontenit. Dehcroix constatd cd ea era In con-tact mai direct eu Turcii, dar i, trebuie sd o spunem,pentru cd a fost miii rd'u guvernatd decat celaltprincipal, prin Domni de o calitate inferioard.

In Muntenia, observd povestitorul nostru, Turcii, inafard de tribut, awn-a i intentia de a-si pune un be-glerbeg. Pe vremea lui Mihai, de fapt a si fast in-inslalat beglerbegul in Bucuresti, la Radu-Vodil, undeera palanca turceascd ale cdrii r dindsite se mai vdd

beglerbegul avand supt ordinele sale un numdrde subasi pentru judete. 51 pe urmd ideia de a inlocuiguvernarea arendasilor crestini i localnici prin gu-vernairea de-a dreptul a apdrut de mai multe ori.

De la Domnii crestini, cari au ajuns a se schimbala fiecare trei ani", dacd aveau ori ba mai multesail mai putine legäturi cu dinastia cea vecheo mare decddere comparativ cu epoca lui Vasile I.u-pu lui Ma'ei B Isarab , se i u, in afard de tri-but, daruri considerabile. Domn ajunsese acum inurmä Hui lui Leon Toma, care-si zicea el insusi

62

a.sa, dar care era poreclil Stridia-beg, ceia ce nu in-seaning. cd iosia In piall sd vanzd stridii, ci nu-mai cg. lua In arendd pescuitul stridiilor, cg. era a-rendasul pescdriilor. Ca sg. ajungd Domn un pre-tendent, dddea acuma, pe la 1670, si ,ognd la 400.000

-de scuzi,In descriptia lui Delacroix se reproduce i scri-

soarea regelui Poloniei cdtre Domnul Moldovei, din23 Mart 1675, In kgdturä cu libertAtile de comert ce-rule de acestal.

Cum se vede, nu un pimal propriu-zis; se poateInsd cg. notele sd fi fost luate întàiu supt forindde jurnal.

Interesul pentru lucrurile de comer vddit, darDe1acroix avea §i. interes pentru chestiile religioase,despre care a vorbit In altd brosura.

Incd de prin anii 1630 Iouitii francesi se hiptauin Orient cu represintantii religiosi ai Olandesilor,fiecare cautand sil. atragd Biserica ortodoxd In ta-bdra sa. Patriarhul Chiril Lukaris a fdcut atunciun catehism in care s'au descoperit idei reformate,din care causd a fost prigonit i scos din Scaun, du-cand o luptä care nu s'a isprdvit deck cu moartealui. France,sii, din partea cealaltd, apdrau catolicis-mul, care se ardta prietenos fatd de Greci, caa1ragd.

Ambasadorul frances de Césy, pe vremea lui Ma-tei Basarab, avea comunicatii prin scrisori ca Dom-nii nostri In vederea misionarilor pe care Franta-i4rimilea aici. Pe la 1670, Incercdrile acestea ale re-ligiei catolice sant Incl foarte puternice, si de aceiaDelacroix Inseamng Intfuna din lucrdrile Lui i Cate

V. extrasele din Iorga, Acte ifragmente, II, p. 734 si urm.

Ibid., pp. 82-3.

63

ceva despre datinele ortodoxiei In general si alenoastre In special.

SI nu.uildm cA. tot pe vremea aceasta un vechiu cre-dincios al Domnilor din Moldova, care fu.sese silita se destera fiindcd se zicea cd. manifestase do-rinta de a fi Insusi Domn, numai pentru cd. era In-vAtat i om de talent, fdrd o picAturd de sAnge dom-nesc, si din aceastA causA i se tliase nasul: Spd-tarul Nicolae Milescu, Intrebuintat de Gheorghe Ste-fan In legAturile lui cu Franta, a fost rugat laStockholm sd. facd pentru ministrul Franclei de a-colo o expunere a religiei ortodoxa, care a si iesitIntr'o publicatie In limba latind patronatd de acestkambasador: ?,Enchhidion sive s ella orientalis ecciden-tali splendens".

A doua carte, mai IntinsA, a lui Deladroix e in-LitulatA Mémoires du sieur de la Croix, cy-devantsecrétaire de l'ambassade de Constantinople, conte-nant diverses relations veritables de Constantinople,etc.", si a apkrut la Paris In 1681. Aici el strAnge laun loc mai mulle amintiri: ch.' pe la 1671, in tegLiturdcu rkzboiul turco-polon, a putut sA vadd si trupelenoastre: fiecare armatA, moldoveneascl i munteand,avea 10.000 de oameni, pe cari i-a vAzut pe un deal,alkretii moldoveni Imbrkcati ta rosu, iar cei mun-teni In galben: stdteau In ordine de bdtaie si se pre-sintau bine, land loc Indatk dupd Ieniceri 1.

De allfel In ce priveste trupele romAnesti, avempentru acelasi epocd. i altk mdrturie, a lui Ai?dreas 116Itzel, care ni vorbeste de participarea Dom-nilor nostri, 'strati Dabija din Moldova si Grigore

64

Ghica din Muntenia, la expeditia tw.-ceasca Impotriva.Irnperialilor, din 1664.

Armata Romanilor, spune el, se tudatiseaza ca im-bracAminte foarte modest, unii flind Incaltati cu o-piad, si mai toti avand suliti de lemn cu fiervarf, sabii turcesti si arce. La &Marea vazuta,In frunie erau 1.000 de archebusieri calari, având.pistoale sau archebuse ghintuite": In fruntea fiecardcompanii mergea un boier, care avea i doi cai li-beri langa dânsul. Eran si cate doi tabosari decornpanie, dar mai mult niste copii. Pe urmA ve-niau. 1.000 de pedestri cu archebuse de acelasi fel_Aniestecati cu Romanii erau i Turci, avand i eicate un boier roman In frunte. Apai venia Domnul cusuda lui, cinsprezec,e boieri odin Sfat, 200 de curteni,.

sonan In preajma-i i trambite nemtesti i Mis-

trumente rasáritene, tamburi turcheschi", care fa-ceau un zgomot oribil, spune marturul.

Pe steag, desfasurat lângit tuiul turcesc, pelanga. icoana, Sf. Gheorghe, Maica Dommilui, po-tirai era si o cruce alba, rosie, si Inarmata turceascit se purta fara nido sfiald aceastacruce.

Eran treizeci i trei de grupe de cate saizeci i pa-na la optzeci de oameni. In ce priveste =narratotal al trupelor, se spune ca erau 5.000 de Aluntenisi 4.000 de Moldoveni ad si 20.000 la un loe 1 Cumse vede, cifrele se potrivesc ca cele date In celelaltedouà izvoare pomenite.

alti calatori In aceiasi vreme fac drumul prin

I lorga, Acte si fragmente, I, p. 252 si urm. Pe acelasi timpse semnaleazA prada curtenilor' nostri In Ardeal, ibid., p. 261, no.2. Ai nostri era pusi sA aducA Turcilor capetele celor ucisi ;bid., p. 255.

65

terile noastre. Unul dinteln.sii este episcopal .de'Marsilia, Forbin Janson, negociator foarte harnic ,careIn 1676 a flcut dramuri in legAturd cu aceiasi po-litia. francesd In aceste regiuni.

El a vAzut podul peste Nistru, i ni spune a. eraOzit de 2.000 de Turci si 5.000 de Romilni 4. Toatemdrturiile acestea aratd deci cä totusi Domniil de a-tunci puteau, cu mijloacele patine ce le aveau laIndenand, ridica o micd armatA, care, date fiind Im-prejurArile, era destul de respectabild si care arfi fost de sign,r' capabil5 sd se batd, daed Turcii i-arfi ldsat.

Pe la Iasi, si In anal acasta si Inainte, vin. curenfrancesi trimisi de episcopal de Marsilia la Marele-Vizir, ca dom Louis-Marie Didon i a1ii2 Didon vinela Iasi, in Octornbre 1677, sosind la Galati tocmai Inmomentul child un servitor al Dommilui Moldovei,Duca-VociA, din lagarul Lurcesc, aducea vestea, des-mintitA, pe urmA, cit la asediul Cehrinului aidcescDomnul ar, fi fost rdnit la un picior i armata

Duca se afla, de fapt, la Tighinea, impreundcu Doznnul muntean cu seiaschierul, comandan-tul suprem al armatei turcesti Moldovenii erau5-10.000 de oameni, fort bons et armés h. la polo-noise" Suliiile pArlite i opincile soldatilor din 1664fuseserd dcci Inlocuite, mica armatA având acum omult mai bu.nd Infdtisare.

7 Ibid., p. 87Ibid., pp. 85-88.Ibid., p. 88.

4 V. imbracamintea unui asemenea soldat In memorial mieudespre ,,Un °fifer roman in oastea lui Carol al XII-lea" (AnaleleAcademiei Romane", XXXIV).

Alti dilatori mireni prin tenle noastre piinAla 1700.

PAnd In a doua jumdtate a secolului al XVII-leaau fost fArd indbiald i cddtori unguri pe la noi.

cand zic: cdldtori unguri", Inteleg cAldlori carivin In calitatea lor nationald, pentru cd printre cdlu-gdrii catolici cari au stat pe la noi vor fi fostIndoiald i Unguri .Intre dansii se poate numdraKemény, dar el face parle dintr'o categorie cu totuldeosebitd, un general inainte de toate. Cine ar vreasa facd lista Ung,urilor cari au venit pe la noi, n'aravea decal sd strdbatä un izvor care ni s'a pdstrateste de foarte mare importantd pentru istoria noastrd,mal ales pentru fixarea exactd a datelor: socotelite o-raselor ardelene, Sibiiul, Brasovul si Bistrital.

Unii dintre Ungurii cari au fost la noi fdrd Indoialdcd s'au folosit de ce au aflat aici pentru scrierile lor,and au fost scriitori ca Szamoskòzy, care a scrisIn latineste o cronicà pe la 1600 si a ldsat si notece au fost publicate In ungureste: foarte probabil

I Vezi-le In Quellen der Stadt Kronstadt (Brass6), In singu-rul volum apgrut din Socotelile Sibiiului, In Hurmuzaki, XI si XVn Socotelite Sibllutui I Brwvului (Analele Academiei Ro!mane", XX) si In Iorga, Studit fi documente, I-II.

67

cunostea tara prin el Insusi. Poate cä, larg.si, la1610, cand, de CrAciun, Gabriel Báthory, printulArde alului, a venit aici In tat* la Arges i aiurea, si apradat-o, era IntovdrIsit de cronicarul WI, GasparBojthy (Bojthinus).

Lipsesc informatori unguri de acestia pe vremealiák6czestilor, strans legati de Demnii nostri, cariinoird, bile() formd mai acceptabild pentru noi, pla-nurile lui Gabriel Báthory, el Insusi reluand pla-nurile luii Sigismund Báthory, de pe vremea luiAlihai Viteazul. Dupä infrangerea i uciderea luiGheorghe Rákoczy al II-lea si trecerea iute a luiAcatiu Barcsai si a lui Ioan Kemény, Turcii, Invin-gatori, au luat din Secuime pe un biet neme, ApaftyMihály,si au fdcut dinteinsul printul Ardealului.Apaffy, cu toatd neinsemndtatea lui personald, a a-vut o stdpanire foarte Iungd, netulburatd de ni-meni, ca unul care a trdit supt aripa, tineacald, a Turcilon In Domnia lui, a intrat In conflictcu nobilimea ungureascd, foarte neastâmpdratd, carevoià cu total altfel de Domn, i nemesii din Ardeals'au dus unde se putea cdpdta ajutor Impotriva lui,adecd la Poarta turceascd, trecand pe la noi i unel-tind cu boierii i Domnii nostri, ca Serban Cantacu-zino, un foarte insemnat factor politic pe acea vremeAstfel o serie Intreagd de cildtori au Inceput a urn-bla pe la noi In drumul spre Poartd, si nu e impo-sibil ca unii dinteinsii sii fi scris. Pdnd ce, mai Linziu, Brancoveanu a fost i candidat la situatia deprint al Ardealului, el care avea pivniti la Brasov,mosii la Poiana Mdrului si la SAmbAta, ande se vedeIncä palatal lui lIngd biserica ruinatd, cu frumoasepicturi din veacul al XVIII-lea.

laid Insd un Ungur, care, in legAturd cu aceste

68

conLinui intrigi contra lui Apaffy, vine la Bucuresti,.In 1678. Calatoria lui, foarte scura e tiparita infoaia ungureasca pentru material istoric, rT6tenélmiTár" pe 1881.

Se descriu Bucurestii In eateva randuri, i persoana.lui Duca-Voda, care era om destul de frumos" pa-rere pe care Doamna Anastasia nu parea sg. o lin-partilwasca. In ce priveste Curtea din Bucure,sti.se spune ea era regald i foarte splendida". Palataleste plin de o multime de curteni, cad., In adevai-.panä la oei din uring. fricosi Fanarioti, noi am pas-trat Curtea noastra., Cu functionarii Imparalilor bizan-tini de odinioara, tenle romanesti hind refugiul tra-ditiei politice bizantine, cum au fost refugiul Intregilculturi balcanice.

Se strange .aici o multime de lume straind, orienctici e vremea cand moda rasariteand stapanesle

In toate, cand boierii se Imbraca Intocmai ca la Con-stantinopol: pou1ä giubele lungi, blanuri in mijlocul verii, papuci moi: ei mobileazd odaile lor cala Tarigrad, cu divanuri de jur Imprejurul unei me-sute mid, mai mult pentru pus ceasca de cafeadecal pentru alta intrebuintare; ei fumeazä din ciu-buce enorme., trecand fumul prin apa ca sä albamai mult gust si sa galgaie; ei stau de vorbä cu pi-cioarele supt dansii, pe luxoase covoare turcesti; se-poarta In relatiile sociale cu toará eticheta i poliMacare se cerca unui cilibiu" de Tarigrad, ceia ce In-semna exact acelasi lucru ca, mai tarziu, un ele-gant" de Paris1. Este lux, dar nu-i apartine numailui Brancoveanu bogatul. Si inainte de clausal era oCurte strrilucia Duca-Vodd, de si mai putin avut,

V. introducerea mea la Docunzente Britncoveanu, Sticurett1906.

69

Cu bate foloasele comertului sdu, nu era nici el asade departe.

Ca sd-1 vedem cum se infdtiseazd, nu In timpurirele, ea In monientul cand Magni vine la Iasi si vedeslirdcia Curtii refug,iate la CetAtuia, care, un simplu,adapost, nu era resedinta Domnului, ci In ocasii so-lemne, sd ludm cateva pagind din cartea care cu.-prinde cAldtoria la Constantinopol a unui hallo" ve-netian, a unui ambasador al Republicei pe lfingáSultan. E Giovanni-Battista Donato; lucrarea lui a a-parut la Venetia In 1688.

Duca face o cálatorie acolo la 1681, nu una ca aceiape care o va face Brâncoveanu, In 1703, sträns defried, asteptând Inchisoarea i moartea, cu multi aniInainte de catastrafa lui, ci o cdlatarie sigurd §i man-drd. Venia Intdiu pentru ca sh." pund la cale o di-sdlorie intre Stefan, fiul unuia dintre predecesorii sdila tronul muntaan, Radu-Vodd I1ia, i cutare dinfatale sale i, al doilea, nu mai putin, ca sd capetepentru sine Insusi Ucraina, partea c,are se intindeIntre Nistru i Niprul.

Izvorul nostru, pomenind de acest scop al visitei,spune ed. acolo, In Ucraina, era lac pentru 14.000de gospoddrii. Duca ar fi putut face un raja din a-cele locuri bogate, dar el a stat prea putind vreme,pdnd la noul rdzboiu Infra Turci i Poloni, In 1683.

Domnul Moldovei a rdmas din Iunie pdnd In Sep-tembre 1681 la Constantinopol 2, In palatul lui pro-priu, nu la Bogdan-Sarai: casa era asezatd dincolode poarta maritimd a Constantinopolului, care dain strada numitd Fanar, la patru mile de moseheialui Eiub", moscheie socotità ca particular de sfAntd.

' V. lorga, Ucraina moldoveneascd, in ,,Analele AcademieiRon-lane" pe 1912.

2 V. lorga, Cdldtori, ambasadori i misionan, I. c.

70

Când i s'a facut infeudarea ca guvernator al Ucrai-nei, a Yost un alaiu extraordinar, care ni da cead'intaiu ocasie de a vedea ceremoniile de imtalare aDomnilor nostri, ceremonii pe care numai foartepe scurt le cunoastem din izvoare mai vechi. Slimel ei erau tratati de Patriarhul ecumenic dupit ritua-lul Imparatilor bizantini: nu era in toatri crestinatateaOrientului un sef de Stat care sa se bucure do onoruriasa de mari ca acelea care ineunjurau pe Voevoziiromani cand se intampla sa fie unsi in Capitala Im-periului. Alaiul pe strazi era ca acela al ImparatilorConstantinopolului, arwacandu-se bani in dreapta siIn stanga: acum aspri de argint suptiri ca o co-jiÇä earl, nu costau hiera mare.

Donato ni povesteste audienta la Sultan a Doinnu-lui. O astfel de audienta era pe atunci un lueru im-portant chiar i pentru un ambasador crestin: Sul-tanul, ca i Imparatii crestini, aparea numai incun-jurat de un fast extraordinar, vorbind cat mai pu-in si de cele mai multe ori de loe; o 'Inseam din

cap, un cuvânt al lui se considerau ca o favoareextraordinard.

Voda merge intová.'rasit de dora sute de persoane_purtand calpace i haine de brocard impodobite cubilinuri &manly°. In multimea aceasta sant slujitori decurte, copii de casa, boieri. Intre el Duca aparepe un cal foarte brumos, inteun vesmânt de cere-monie venetian din brocard de aur pe fond alb siImpodobit cu soboli.

Intrand In Seraiul cel mare, e prima de ambas,a-dorii straini. Trece apoi la Divanul Vizirilor, undese da caftan pentru dansul. La Sultan intra numaiel i Marele-Vizir, Aga Ienicerilor si un Vizir debancd".

Sa adaugim ca, in momentul cand Domnul era

71

prima la Sultan, el era inscris In ordinul Ienicerilor,ca semn de onoare din partea acestui corp privile-giat. Intr'un manuscript de la Dresda este InfItisat unVoevod in costumul aoesta 1: el poartd cuca inaltdalbd de O&M., cu surguciu, o rochie lungd

bldnitd, cu legdturi de fir, papuci galbenisabia mare Incovaiatd. a Ienicerilor.

Ce s'.a petrecut in audienta lui Duca la Sultan,numai el a stiut. Iese de acolo cu sceptrul aurit, cubuzduganul bdtut cu nestimate, care servia, nu nu-mai ca baston de maresal, ci In mAna Domnuluiavea o altd intrebuintare: un boier putea fi bdtut,dar numai ca buzduganul domnesc. I se dd acu.mo masd de Marele-Vizir, i apoi ined un fielde a onora pe Domn in fata lui se face plata

ceia ce-i procurd mijlocul de a-i treceIn revistd.

Acum In curte el apare pe un cal ddruit de Sul-tan, In ve.sminte bogate, pe umeri cu caftanul cei-a fost ddruit. 5i Indatä dupd aceia vin Turcii sd-ifacd cinste. 300 de ceausi cu turbane mari de pa-radd. Dupà ei, oamenil suitei: treizeci de paji aiSultanului, In haine de ceremonie, cu cued de argint

mici halebarde, asa cum ii imitaserd In uniformacopillor de casd moldoveni, la inoeputul veacului,un Radu-Vodd si un Gaspar Gratiani.

Pajii constantinopolitani sAnt imbrdcati In hainerasii-carmuzii, cu broderii de am- fin si cu fluturi deaur, pAnd la genunchi; dedesupt paartä o cdmasAde argint pe fond alb, apoi pantaloni rosu-aprins §1ciubotèle galbene.

V. lorga, Acte fi fragmente, I, la Inceput.

IV.

Un arheolog engles in Bucurestiilui Brincoveanu

Un neasteptat c521ator engles visiteaza principatulmuntean pe la mijlocul lungii i prosperei Domniia lui Constantin Brancoveanu.

In April 1702 epigrafistul Edmond Chishull, ,,ca-pelan la factoria companiei Turciei la Sinirna" (chap-lain to the factory of worshipful Turkey companyof Sinirna1), trecea, In suita ambasadorului engles laConstantinopol, Paget, Dunarea la Turtucaia, fiindintfimpinat pe mini stang de arel Toma Cantacu-zino, care era sà treaca la Rusi Tara ordin, in 1711,sperand a gasi la capatul aventurii sale coroana prin-cipatului Muntean: cu el era o strajd de cinzeci deoameni Incunjurand cele doua cocii de gala, dintrecare una primeste pe nobilul oaspete. La popas sAntoorturi bogate.

In cale, tara e frumoasa, dar pustie; cruci de lemnarata vechi morti necunoscute. Comana rasare pedeal, cu bietul sat supt zidurile ei; doar apa e Minapentru popasul de seard. In vai florile primaverii fra-gede, Intre care crini salbateci. La Popestii din Il-

' Travels in 7arkey and back to England..., printed byW. Bowyer in the year MDCCXL VII.

73

fov, satul cronicarului Radu Pope,scu, vestea mortiiregelui William.

Inainte de Bucuresti, cocia e adusg. de fiii maimari ai Domnului, Constantin si Stefan, elevi sAr-guinciosi ai Academiei de studii; In jurul lor, cincisute de ostasi, O casA micA domneasc thngI rese-dinta lui Constantin-Vodd e gAtitl pentru oaspete, ,,fru-nioas i elegantA (fair et,nd gentle), fAcutA din piatrkaooperitk dupà datina locului, cu care, cuapartamente dupA moda crestinilor, putea fi soco-titii mAreatA In comparatie cu barbarele clAdiri aleTureilor din vecinAtate: In fatA e o vastA g,rAdinA, ladreapta alta, ceva mai mick ambele plAcule si dAnddestulA umbrA i verdeatd". Aici, 11 cerceteazA pesol BrAncoveanu, venit cllare, prin g,rAdinitA, si In-tAmpinat la porlile ei. UrmeazA InvAtatul unchiual lui Vodk Stolnicul Constantin Cantacuzino. AmbiisAnt descrisi, i iatA portretele lor:

Domnul e un factor de blind rAnduialA si disci-plinl In tark un Invietor al arhitecturii i IndemnA-tor al InvAltura In Bucure.sti i In alte locuri aleprincipatului, In care a. introdus dota ori trei ti-pografii si a publicat in. ele uncle cArti de folospentru InvAtAtura i edificatia Bisericii grecesti. Arecam patruzeci si sapte de ani i zece copii, patru,din ei bäleti, cel de-al doilea",--Stelan--, In vrAstAde aproape patrusprezece ani, bine instruit In lati-neste i greceste. E de o fire afabill, blAndlcurtenitor, generos, cu grijA de cresterea familiei salesi mare sprijinitor al religiei; de aceia e darnfie Incheltuieli pentru tipArirea i scoaterea de eArti,Indltarea de mAnAstiri, Impodobirea de bisericialte acte de pietate". Stolnicul, un. OM In vrAstA,care a cAlAtorit In multe pArti ale Europei, priceputIn discutiile Bisericii lor ca si In unele stiinti libe-

74

rale, bine initiat In politica, i prin sfaturile lui maiales sprijinia pe Domnul de acum, spre cinsleafolosul terii."1.

A doua zi visita ambasadorului la Domn, care-Iprimeste la scari, Ii vorbeste un ceas i jumatateduce la masd, sumptuoasa". LAngli ei doi, asezati,

pomeniti ai lui Brâncoveanu, gineii1 boierii;de alta parte suita englesa cu Torna Cantacuzino.Prftnz de macar sapte ceasuri", cu mult vin bun sitoasturi pentru Sultan, pe.ntru Imparat, pentru re-gina Angliei, In salve de tunuri; se adauge, deDomn chiar deosebita curtenie, ospitalitate si a-mabilitate", urari pentru toti stOinii de fata. Laurma Vol. Imbraca pe musafir cu un caftan scump.Palatul printului, cu apartamentele i gradinile ali-pite e In adevar nobil si maret, i, cu toate a nupoate Ti comparat cu uncle din ale altor printi cres-tini, e mult preferabil acelora In care Turcii igno-ranti atat de arubitios se complace."

La 26, dupa biserica si predica obisnuita, visita laPatriarhul de Ierusalim, Hrisanf Notara, carturar deTrunte i Indemnator la scoli In ambele noastre ten.Pe lnaltul cleric 11 MU Intr'un han flout de Branco-veanu, cu apartamente largi i pravalii", oedat Sf.MormAnt, caruia-i &I la douazeci de pungi pe an: eSI. Gheorghe Nou.

Un astTel de visitator nu putea sa neglijeze tipo-grafia. Se lucreaza atunci la o carte araba pentru Pa-triarhul de Antiochia, la un Chiriacodromion al lui Ma-xim. Chishull cumpara mai multe carti, Intre careun Liturghieriu. I se vor da carti greoesti de supt a-ceste teascuri, Intre altele una platita de Influentul

Reprodus in Revue historique du Sud-Est européen, 1,p. 405.

2 Ibid., o. 406.

Mid, p. 467.' Ibid., p. 408.

75

boier Ghcorghe Castriotul; Constantin Cantacuzincosi-a adaus prinosul

lar se schimbd visite Intre Voda si Paget, urmandaceia la Stolnic. De la acesta se capdtd un frumoscal românesc, de la Brancoveanu alti doi. Celui d'in-tdiu i se trimete In schimb un inel de diamant hivaloare de 300 de funti.

Cum, seara, se cerceteazd Cotrocenii, socotiti cazidirea cea mai frumoasd a terii, avem descrierea m5-

asezatd intre copaci bdtrdni, vii, grddiniintinse pajisti. Intre chiliile pentru patruzeci de cd-lugdri si ce mai trebuie pentru obste, biserica spri-

zugrdvità i aurit.d, Cu morminteleportretele Cantacuzinilor, ldngd care tuiurile

steagul, pe ldngá un prapur cu Treimea (anothercalled the paschal coloures") 2.

Inainte de a pArdsi Bucuresti:, descrierea orasu-lui. In jur mahalale cu case supt pdindnt; in mijlocCurtea cu casele boierilor; ziduri de piatrd, grddiniIntre uluei groase de stejar, coperisuri de sindild;strdzile sAnt podite. Vederea totalului e plIcutd ladistantd, din causa multelor case ale boierimii, aPalatului printului si a numeroaselor biserici #mAndstiri."

Dar tara, care dd Turcilor tribut de 320 de pungi,e, cu toatd productia de ceard, miere, piei, cai,sare", &Arad., teranii, serbi, stand In bordeie matmult.

Intdiul popas spre munte e la Cretulesti, unde-Brâncoveanu face, ifingd un lac, casa fiulid mezin.Al doile,a e la TArgoviste, mide sdla.sul e la Curte.Casa de yard e frumoasA, de piatrd, regulatd, compar

76

rabild cu cele din crestindtatea mai civilisatd"; splen-chide grddini. Incunjurimea-i place cdllitorului. Capi-tala, pdrdsitd din causa traddrii lui Ghica a se ceti:Mihnea recapAtà de cinci ani pe Domn, cii con-ditia de a nu face Intdrituri; se indeamnd boierimeaa-si reface si ea casele. La Dealu frumeasd mandstire cu pdretii de piatrd sculptatd.

Pe la lzvoare se urmeazii Ddinbovita, cilnd pe unmal, and pe altul. Pe pajiste supt deaturi Cote-nestii. Alai departe Dragoslavele i Ilucarul ,se mer-ge cu harta de curând descoperitd, a Stolnicului inmdnd) cu casele de lemn prin coperisul cdrora ¡esefumul.

Cind se ajunge la punctul de uncle se trill:let Ina-inte bagajele In Ardeal, Invdtatul visitator face isto-ria terii, cu multe stiri de Tolos: primul tribut de320 de pungi Tatd de peste 60 ale Moldovei; moneda:lei olandesi i venetieni, sferturi" polone, bani(bains) saxoni, 132 la un leu; oaste de 20.000, dincare un sfert i in timp de pace; Iiinha, amestecstricat de latineste si italieneste, In care s'a Intinn-plat a se primi si cdteva cuvinte turcesti si slave";vinuri bune; lege greceascd, dar mi s'a asigurat cdIn unele biserici era admisil limba valand; cel putinau adesea Scriptura i alte oficii in ace.astd. limbA,dar liturghia Insdsi mai rar" e tocmai marea re-formd. a epocei. Bisericile, cu toacI, pline deTresce si cu Iadul la Intrare, sânt foarte frumoase,bine zidite, bogat impodobite, din bielsug zugrAvite".

La hotarul Ardealului, soli: contele Mihail Alikes sidelegatii Brasovului, cavalerie imperialá; Cazaclimunteni se retrag. Branul salutà cu dondzecide tunuri pe ambasador. I se pare cd. alAturi e lo-cul Infrdngerii lui Heissler (la Zarnesti). Se atingeBisnovul, uncle iar castelul cld drumul tunurilor. La

77

Brasov soldati de-a lung,u1 strkzilor. De sus, se pri-ve.ste orasul, In care nu se uitl Trumoasa biserictromaneascr din chei; biserica neagrä a trecut prinfocul cel mare; coperisurile sant de indi1ä. Codlea,VIAdeni, unde plead. Toma Cantacuzino, lasand Inadoua cArti din partea Stolnicului. ercala si malulOltului, Fagrasul, mare, dar imprNstiat" (parohcalvin care a invAtat in Olanda), Ucea, sat numaide Romani", foarte IncantAtorul Porumbac", undeIntampinare din partea generalului de la Sibiiu;castel al lui Apaffy. Dincolo de Olt apare generalulRabutin i Sibiienii. In ora § bat tunurile. Apoi Pagelva mere la Cluj.

Pt. aici Romanii sant pgstori, cari si-ar oferi co-piii ca scape viteilcine i-o mai fi spus-o bu-nului arbeolog i asta?!

V.

Mori apuseni supt Brancoveanu i NicolaeMavrocordat

Am vdzut din Chishull cd el a cdutat sd se puje incontact eu represintantii Bisericii ortodoxe. CI afost la Sf. Gheorglie, care era pe vremea aceia ma-ndstire, cu han, inchinatd Patriarhului din Ierusa-lim, intretinându-se din venitiirile lui, (pe Iângd a-ceasta era Hanul lui Serban-Vodd si allele mdMis-tiresti). In ce priveste tipografia, in Moldova dela 1670, e Ikea aceiasi operd in nadnAslirea Ce-tAtuia, de lângd Iasi. $i era un Grec foarte in-fluent, care mai multd vreme a fost ca un fel desupraveghetor al intregii noastre vieti religiciaseculturale, Patriarhul de Ierusalim Dosoftei, care,Ierusalimul fiind pe atunci in deplind decadentil, nustAlea acolo, in amestecul ca Turcii, care nu erafoarte agreabil, ci aici, unde toate onorurilejl as-teptau.

Astfel, in epoca lui $erban si a lid Brâncoveanu.Muntenia, a lui Duca-Vodd Si Constantin Cantemir inMoldova, el a pus basele culturii superioare grecestiIn aceste regiuni, tipdrindu-se arti de foarte mareimportantd, dintre care unele nici n'au mai fost re-editate dupd aceia, ca Istoria Patriarhiei din Ierusa-lim, imensul tom cu splendid tipar care este si azi

79

In manila tuturor cercetdtorilor. Tot ceia ce grecitateaavoa mai distins in domeniul artei tipografice, casi In acel al literaturii, venia aici la noi.

Multä vrome am crezut cd aceasta este o timilinta;acum nu mai o nieiun motiv sd credem aceasta, pen-tru cd, dei fapt, nu noi cedam inaintea culturii gre-eesti, ci era altceva: noi deveniserdm patroni ai cul-turii grocesti, cum deveniserdm patroni ai ortodo-xioi prin aceia cd asupra noastrd trecuserd toate da-loriilo in acelasi timp cu Lot prestigiul, toatd influenta

toald situatia de hegemonie a Impilratilor Bizan-WI-La Prin urmaro aceasta nu este un element desadere, ci pentru Domnii nostri unul de indltare.Cheltuiala era foarte mare, insemndtatea in toatd lu-mea orientald a lui. Constantin Brancoveanu a fostinsd extraordinard, numele lui Hind cunoscut pladin cele mai depdrtate locuri din Orient.

Cdci, pe lângä tipar, se mai addugia nesfdrsita po-mand pe care a fdcut-o el tirnp de doudzeci de anisi mai bine pentru mentinerea rosturilor ortodoxieiintregi: Patriarhille toate erau in legdtura, cei patruPatriarhi fiind deprinsi sä se wile la ddnsul in toatenevoile lor ceard. ajutorul. Numirea lor insdsiora toldeauna determinatd de vointa Brâncoveanului.,precum inainte färä voia lui Vasile Lupu si luiSerban Cantacuzino nu se putea aseza niciun Grecpe 'un Scaun patriarhal, iar, dacd se intampla ca u-nul sd caddjertfd intrigilor,e1 se muta la noi, cum alost casul cu Dionisio Patriarhul de Constantinopol.

Domnul fdcea tot ce era cu putintä ca sd-1 aducddin non In Scaunul lui

Dar avem si multe stiri despre cdidtorul de un

V. Memoriile mele la Academia Romana, vol. XXXVI, XXXVII§i XXXVIII.

80

caracter Cu totul partizular i de o important:a., pentruvremea de alunci extraordinard, care e Paget. El doriasit cerceteze locurile noastre, i prin urmare a luat toatemitsurile pentru ca drumul, in loe sd so facd pe ca-lea Obisnuitit spre Apus, si care ar fi dus prin Adria-nopol, Nis si Bolgrad, sá se urmeze prin regiunilenoastre,. Era intovdrdsit de o suitd. de mai multepe,rsoane: de, fratele fui si de un numdr de boieri",cum spune cronicarul Terii-Romfinesti, Radu Gre-ceanu1, care pomeneste despre aceastd caldtorie

Drumul pe care-I urmeazd Paget, probabil cd edescris in rapoartele sale inedite, dar ne mai putemsprijini pe notite din alLe izvoare diplomatice simai ales pe cele cAteva pagini pe care le clá croni-carul nostril.

Paget se opreste la Turtucaia, cel d'intdiu cd-lator dintre multi ce vor fi introbuintat a6est druni,care Inseamnd vadul. De aici trece la Oltenita, ca

altii din secolut al XVIII-lea.Indata ce atinge pArnAntu.1 terii, i se trimete din

partea Doinnului o solie, alcdtuild din dei boieri cariprobabil avoau cunostintd. de limbi strdine, TomaCantacuzino, caro va fug,i la Rusi in 1711, si P5.-trawu Brozoianu. Mergând znai departe, pdnd laPope§ti; este intampinat de cei doi fii mai mari aiBrAncoveanului, Constantin si $tefan, intovdrdsiti i eido un numdr de boieri: doi Cantacuzini, Mihai$erban, apoi Radu Izvoranu. Beizadelele erau Li-

nea foarte bine crescuti, si la scoala greceascd alid orban-Vodd, Cáci tatAl lor nd.dAjduia s inte-moieze o dinastie. Fiind atilt de bogat si de influent,cunoscdtor al tuturor lucrurilor turoesti, prin mintenu i-ar fi putut troce catastrofa do la 1714 si bi-

Viata lui Constantin-Vodä Brancoveanu, ed. Stefan B. Gre-cianu, Bucuresti 1906.

' Greceanu, p. Ill.elliitori, II.

81

ruinta unor dusmani p cari atunci nu-i avea inca,fiind oameni din preajma lui, carii ctmosteau toatesecretele diplomatice.

Ce doi fii de Domn introduc pe Paget, omul celmares cinstit i Intelept"1, In carta domneasca, cusuita d c.läri, prin Vacaresti, la Bucuresti (In A-pril 1703). Impresia pe care i-a produs-o orasu,1 nu

stim, avAnd numai de,scrierea lui Chishull. GazduitIn easels de boier ale BrAncoveanului, Paget, caremultameste prin patru de-ai lui, lntre cari frateleoaspetelui, e visitat Intaiu de Domn In ascuns. acestavrAnd sa afle imediat scopul visitei. E o intrevedereparticulara, Ara alaiu", dar cu primire la scara dejos, Inainte de a se ajunge la audienta solenma.

Era vremea cea mai frumoasa din art, in c,arenoastre se infatiseaza In chipul cel mai placut.

Insemnarea audientei de la 25 se gaseste In cronicalui Radu Greceanu, care ne face A. vedem fastulcare era Intovdrasita once tarmonie" la curtea bo-gatului i mandrului Donal muntean. Se trimete

carata mare si alte troj mai mici cu g,inerele brtm-covenesc, Radu Ilias. Fiji domnesti duc pe Paget pescara cela mare la un foisor uncle este intdmpinatde Vodd. Din foisor e dus In sala Divanului, uncle seafla loath' partea mittarti a Curtii Brancoveanului, ca-pitanii. ceausii, stegarii. Eran asezati In perfectaordine, imitAnd, dupa putinta, lucrurile care se ve-deau la Constantinopol In Imprejurdri de felul acesta,Caci perfecta -eticheta constantinopolitana era soco-tita ca una din datoriile In viata politica ale Dom-nului muntean. In odaia de alaturi, Spatária cu ste-lele, stateau boierii toti, dupa rangul lor. aPtrumuri saluta Intrarea aici a solului.

Audienta tine mai multd vreme, Vodd fiind pe unpat, iar Pagot in chiar scaunul domnesc". Ce auvorbit, ovident ca nu ni va spune cronicarul Bran-covoanului, chiar daca va fi stiut. Apoi se Intinde.masa, la caro ieau loe Paget, frate,le lui, boierii" a-cestia englesi la mana dreapta, iar boierii terii lamana stanga. Ce, era atunci eticheta mesei domnestiIn Muntenia ni-o putem inchipui foarte bine dupdeticheta pe care o cunoastem, in cele din urma a-mdnunto si cu toata precisia dorita, din DescriereaMoldover a lui Dimitrie Cantemir. Intre cele cloudCurti, ora, In adevar, o necontenitd emulatie, asa

supt raportul îinbie1ugarii i stralucirii forme-bar niciunul nu se Elsa Invins de celall. De altfel,In vremea aceasta, and Moldova era pradatd de Po-loni i stoars d Turci, Bucurestii aveau o splendoaro mult mai mare decid ce se putea descoperi InIaii saraciti.

So ridica sdnatati" toastul se cherna a§a:sanatate". In momentul In caro se ridica ele, cumstim din toato izvoarele, se dd drumul din nou la celepatru tunuri din fata palatului si la pusti"-. Sebea foarte mult. Aceasta, cu tot caracterul lui oficial,o Inseamnd Radu. Greceanu, care la urma spline eaambasadorul lui s'au 'imbtitat cu totul,macar ca de nimeni n'au fost siliti", adaugd croni-carul. Un contes cu spinare de samur" e darul dom-nosc catre arnbasadorul engles. Cardta fiind la in-dornana, ambasadorul si swita sant dusi inapoi a-casa.

Vazuram cd a doua zi Vodd vine prin grddini la am-basador. Urmeaza apoi audienta do congediu, suitaenglesa singura intovarasindu-1.1, pana In foisorul

Greceanu, pp. 113-4.

82

83

eel mare de spre grAdini". Se pregAteste alaiul deplecare. I se dd ambasadorului condueerea ginereluiDommului i impel, care-1 intovdrdsesc pdnd la marge-nea Bucurestilor, ldsandu-se cu cAldtorul un steagde slujitori", un corteg,iti militar, care, merge pdndla granitd.

Drumul pe care-1 urmeazd acum 11 cunoastem dinatatea izvoare contemporan2: el suie cursul Dambo-ritei. Se pomeneste i popasul.pe care 1-a fdcut am-basadorul, la Huai-, dupd noud alte conace" nustiu dacà era carantind In momentul acela, darpentru astrel de caldtori nu se tinea samd de pres-eriptille ei.De la Rucdr Paget trece In Ardeal, In Ti-nutul nemtesc", zice Greceanu, fiinded de cativa anide la pacea care s'a Incheiat 1a 1699 in Carlovdt,Ardealul era In stdpanirea Austriecilor.

Aceosta este cdldtoria lui Paget.Am spus cd sensul politic nu-I vom putea afla de-

al In mome,ntul cand rapoartele diplomatice englesevor fi tipdrite si Paget insusi va verbi. SocotelileDomniei nu pot aduce decAt amánunte materialet$tim Insd un lucru: cä Brâncoveanu avea oarecaregreuitdti cu Austriecii In ce priveste ruperea rela-tiaor bisericeli. ale Romanilor din Ardeal cu Scau-nul arhiepiseopal de Targoviste, de care alarna Mi-tropolia ardeleand. Cand au venit Imperialii In Ar-deal, gandul lor a fost sd se sprijine pe o parte m.5.-car din populatia numeroasd a Romanilor din a-ceastä provincie impotriva privilegiatilor, a tngu-rilor i Sasilor, oamend cu pretentii, pe candi Ro-maniii erau bucurosi sä se ridice. cAfre situatia denatie politicd". Deci, pentru. ca acesli Romani sd fienumai in manile ImpAratului, se va desfiinta legd-tura ierarhicä religioasd ce aduce,a atata schimb ceidei i aspiralli politice Intre Ardeleni i noi.

84

Relatiile dintre Brincoveanu i Austrieci, o bu-cati de, vreme rele, s'au imbundtillit pe urmit inpaguba lui, cdci a iesit compron'ils din ele Ceiace-1 durea insd pentru moment era aceasta: cd lega-turile traditionale, care tineau de atitea secole, careaduseserd i atala folos- pentru poporul romilnesc,fuseserd rupte. Mitropolitul Ardealului va fi prefcut intr'un simplu episcop, mutat apoi din Alba-Ju-lia la Flgiíras, in coltisorul de pdmilnt care apartincaRomânilor mai mult dealt oricare altul: o degradarea Mitropoliei ardelene. Si, Wind atunci, Mitrupo-litul Atanasie iscdlise cele patru puncte de unire,primise diploma Impilrateascd, pusese la gill unportret al ImpAratului ca lant de aur, fusese petre-cul pe striizile din Alba-lidia ca tot alaiul oficialitatii; aici fusese intampinat de guvernatorul provincier,in sala anume pregatild, pentru a i se ceti diploma..totul ca si s rupd legaturile dintre tail" si din-sul, si Mitropolitul si fie omul Impdratului". SiBrancoveanu k fost foarte curagios in apdrarea drop-turilor Bisericii muntene, pAnd ce a primit acel rds-puns jignitor din partea Imperialilor, in care i sespunea cd, precum nu so amestecd Impdratul interile românesti, asa si facd bine Voevodul sd nu.se amestece in lucrurile ImpdrAtiei1.

AstSe1l drumul lui Paget avea si un oarecare intelespolitic, care a ajuns si aibd o consecintdaceia de a stdrui pentru legdturile ierarhice ale Vbtdicii ardelean Cu Muntenia. De alminteri Pagel vafi primit bucuros aceastd interventie si pentru altemotive: Englesii s'au ardtat mai dusmani fatif decatolicism defeat multi altii cari au imbrAtisat deosebi-tele forme ale prolestantismului; ei au foit mai mili

Iorga, lstoria Bisericii, 11, p. 3 si urm.

85

tanti si au rdmas asa pdrid In zilele noastre. Dar, de.oare ce ortodocsii pe vremea aceia negociau cu pro-testantii, si Indemnul a venit din partea odor maiculti, ad6cä din partea ace,stor din urnid,lui Pa-get li convenia sd vorbeasa. In numele Bisericii gre-cesti, presintand pe cea anglicand ca patroanà a a-cestei Biserici, pe un timp cand arhiepiscopul deCanterbury, seful aceleia, scria Grecilor In vedereaune legdturi lntre cele cloud organisatii.

Printr'o serie de ofiteri austrieci, din cari vomalege unul mai tipic, cunoastem imprejurAriledin 0I'enita numai In epoca ocupOi ii de Imperiali (1718-39). Austriecii au venit aici cu planuri foarte mari:populatia Insl. a fost nemultdmitd de. la inceput dinfoarte multe motive. Ea era deprinsA cu o adminis-tratie patriarhald foarte crutdtoare, iar noii stdpaniau introdus un aspru regim de contabilitate in sensoccidental, jupuind pe fiecare tocmai cum seria lacarte; au cdlcat privilegiile boierilor, supuindu-i la.imposite; au cAlcat privilegiile clerului, acordand pro-lectie speciald Bulgarilor catolici i instaland un e-piscop al acestora, care a functional o bucatO devreme la Craiova; au nemultAmit si pe terani, dincausa caracterului cu totul precis si neiertAtor al ce-rerilor de imposite, cat si din causa prestatiilor ne-sfarsite pentru facerea drumurilor i cdsdrmilor.Doar au Meat calea pe Olt de la Caineni, Arxavia,cum ziceau ei. Pe langd aceasta populatia mai erajignitd si din alt motiv: oamenii fdceau comert, maiales cu porci, cdci boierii olteni In special, cabogatii din Serbia, cu porcii vi-au fdcut mai ales ave-rile. Cand au venit Austriecii, au scdzut valoareamonedei turcesti au distrus valuta, lar, pe de altdparte, au pus bate piedecile spre a opri comertul cuTurcia, i, cum ei, Austriecii, cumpdrau cu preturi de

86

rechisilie, au ruinat cu desgvdrsire taro, asa incht 1.1*ajunseserd a fi contra lor. Pacea de la BeIgrad afost salutald deci cu bucurie mare, aci s'a putut unitara de dinccao de Olt cu Domnia din Bucuresti.

Dar, cdl au stat aici Austriecii, au 'fdeut hdrti. Me-moriul de care o sd fie V orba acuma, redactat intreanii 1718 si 1730, este o explicatie pentru o hartltde acesteal. ToLusi ici si colo se gasesesc descriericare ni sdnt tolositoare. Asa se vorbeste de manastire.aCornetul, de Cozia, de Vodita lângä Wirciorova, careatunci nu era cu totul in ruine, cdci isi asezase aicilagdrul generalul Veterani pe vremea lui Branco-veanu. Ofiterul and Strehaia lute° stare de conser-vatie perfectd: o pune In legaturd cu Mihai Viteazul.Afarg. de aceasta porneneste de mAndstirea Branco-veni din Romanati, de care se ingrijise ConstantinBrAncoveanu in ultimai timp2.

Intre orase, Cr.aiova este infatisatti ca infloritoare.,avdnd un balciu care tinca patru sAptamani, cu unhan al Companiei orientale, proprietatea egumenuluide Hurez, mIngstirea lui Brancoveanu, apoi cuhan al negustorilor, avand si un foisor, i in sfArsit unhan de rAncl, uncle poate A. vie oricine. Acest hanfusese ars de Turci si se intrebuinta ca magazin mi-litar. In Craiova, unde Domnul venia din când incând cu prilejul baLciurilor, erau si case domnsti.ale cdror urme nu se mai cunosc. Se pomeneste intreacdt Caracal, si se spune cd aici fusese resedintddomneascd, de sigur a lui Mihai Viteazul caRamnicul-Valcii. Dar in randul intaitt se recoil-land:1ca viitoare Capitald a 011eniei, ca aceia care trebttiesä fie aleasil d2preferintd, Thrgul-Jiiului, in bune le-

liurmuzaki, IX, p. 620 0 urcn.Infati0.1rile de Austrieci ale acestor mAtOstiti in Archivele 01

teniei din Cra'ova, 1927-8.

87

gitturi Cu Ardealul, putdnd fi aprirat mai sigur,de cdtre Carpati. Severinul pe vremea aceia nu eradecal. Turnul", care este descris pe scurt: orasuls'a intemeiat pe vremea Regulamentului Organic, re-sedinta judetului fiind inainte la Cerneti. Pe liingdaceasta ni se vorbeste de Baia-de-Fier, de Baia-de-Aramd. E vorba chiar de Islaz, ande, se spune,s'ar vedea basa unui pod de lemn care ar fi fostodinioard aici, i s'ar fi gdsit multe monede.

Ceia ce cred cd poate interesa iardsi este ea' mdr-cile oltene, asa cum le cunoastem, nu existau ina-inte de ocupatia austriacd; generalul Stainville estecel care le-a hotdrdt, si cred cä i mrircile celorlaltejudete s'au luat dupd cele Impuse Oltenici de ge-neralul austriac.

In afard de informatiuni geografice ofiterul areoarecare stiintd despre trecutul terii. Vorbeste deSarmati, de Impdratttl Traian, de Isaac Anghelul side altele.

In ce priveste limba noastrd, se recunoaste cä estede origine latind i eä ar fi sdindnand mai multcu latineste -decat limbile romanice din Apus. Olte-nia o apreciazd foarte mutt, ca una ce este un ade-vdrat bulevard pentra Ardeal. Trebuie sd fie tinutdcn once pret. si se cere sd fie complectatdcu Lovisteaargeseand.

Tara-4 pare anonimului foarte sdnAtoasd, aierulfiind vesnic in miscare; de jur imprejur a fastciumd, numal aici nu. Carmuirea numArd un Ban

vornici cari au fost prefAcuti in functionari sta-tornici pe vremea Austriecilor.

Se ating i deosebitele clase sociale. De,spre reli-gia terii se aratd cd, sant prea multi preoti, une oripentru un sat patru, iar pentru un targ §i

zece. Aceasta venia din faptul c6, atunci cAnd un

88

teran nu void sd plateasca birul, mergea la Vidinca sa dea ceva ViádiejU grecesc, care-I facea pre,ot,

din momentul ce era preot, nu mai pldtiaSimpli teraui, unii nIci nu cetiau bine, si nu lute-legeau slavoneste.

Nu trebuie sii uitam mnsii cd pe vremea aoeia Inmanasliriie noastre se luerau traducerile admirabiledin greceste care fac cinste aoestor lacasuri.

Preotii plaliau episcopului odata sau de cloud oripe an trei-patra lei.

Vorbind de boieri, se arata ca n'au mai multa cul-tura decdt clerul; îi cresc foarte rau copiii. Aoesticopii nu sânt dedati exercitiilor cavaleresti cu care(Tau deprinsi cei din aristocratia auslriaca; crestereace o capata este ca sa faca dinteinsii gute czakoys",adeca buni ciocoi".

Ciocoi, ciocoinici", precum am gdsit intr'o cro-nica a lui Matei al Mirelor, de prin anii 1620, in-seamna incasalori abusivi de imposite. i, ni. spunecalatoral austriac, pdrintii Ii trimet ca sa incasezedijrna oilor.11e alminteri, adauga tot el, sânt inteli-genti, de o inteligenta nativa,pe care n'o Ingrijesc.Iar, pe Idngd aceasta, siint foarte sireti verschmitzt .

In ce priveste pe terani, se afirma oeva care me-rita inteadevar sd fie relevat: ofiterul, care veniadin Statul austriac, unde teranul era serb i n'aveavoie sa se mute de pe mosie, constata ca la noi nuera serbie. Numai pe vremea Regulamentului Orga-nic s'a venit cu teoria cii teranul fuseseMein proprielarii mare mili ca-i mai iarta din dalo-rie. Se zice aici cu privire la terani: teranul nu e serb,ci numai Tiganii sant Indatorati cu trupul ion i trebuiesa serveasca nobililor". Mai departe: ,,pentru ca insamulti din acei t.erani nu sant mosneni sau oarneniasezati eari. sa aibut pamAntul lor, i trebuie sa se

89

facd plugari pe pibuantul boierului, de aceia demulte ori Sant tratati destul de aspru". Erau supu,sila un numdr de zile de lucru, pe care Fanariotii le-aufixat la doudsprezeoe, ceia ce era foarte favorabil,la clijmd, care nuselua niciodatd lucru foarte inte-resant din livada sau grddina de legume pe careo sIdise Insusi teranui, ci numai de pe campul undese cheltuise munca lui: se pldtia dijma, si nu mainault.

Comertul se fäcea cu Ardealul.Multi Romani sant cizmari, croitori, curelari, ta-

baci, iar restul II fac Tiganii, cad cunosc toate mes-tesugurile, ca i musica.

Cu privire la obiceiuri, se inseamnd c eranul md-nancl mdmdligd; boierii nu consumd pane, ci azimd.In cela ce priveste imbrdedmintea, portul lor sa-mInd cu al Polonilor, portul teranilor este acelasi,neschimbat OnX acum.

Se artt i cate ceva in ce priveste obioeiurile lor:de exemplu când moare o rudd, bdrbatii din familieumbld cu capul got, asezand, cand ploud sau efrig, o bucatd de panzd care atarnd pe spate.

In productia terii, se mai observd cd, pe langd.' ex-portul de porci, se trimet piind. la 1000 de saci deland In Ardeal.

MiLele se aratà ne1ngrijite, de frica Turcilor, de sise citeazd mina care se scurge pe Olt, addugandtrebuir sd se caute locul de unde vine metalul, ceia cena poate lipsi. Se aminteste cà erau bliesi" pc La-tru, si a. pe valea Lotrului se anà o localitate Ru-ddreasa", care aratà iardsi exploatarea de mine.

In ce priveste sarea, 40.000 de florini se plAtesc caarendd.pe an de acel care iea acest venit.

Despre iocuintile teranilor se aduc inainte lucruripe care nu le putem admite, anume: casele sdtenilorar fi facute din porunca nemte,ascd. Adevdrul este cd

90

In acel limp bordeiele covdrsiau ca ntundr locuintilede de-asupra pdm'antului. Si aceasta se explicd foarteusor prin faptul cd oamenii, ascunzandu-se lu bor-dele, scápau mai usor de stoarcerile Turcilor i pre-ferau, cu toate neajunsurile, Sistemul locuintilor sub-terane. Austriacul pretinde cd erau Ina-inte supt pdmânt, ceia ce se numeste bordeie, darcä s'a poruncit sd se fwd. apoi case de-asupra Oman-tului" 1.

Inainle de-a trece la alte izvoare ce privesc Domnialui Nicolae Mavrocordat, cdteva observatii asupraepocei fanariote insdsi In felul. cum o judecam a-cum si impotriva felului cum era judecatd cu doud-zeci de ani In urmd 2.

Nu este adevärat cä In Muntenia dupd Stefan Can-tacuzino, care a fost prigonitorul i inlocuitorul laDomnie al lui Constantin Brâncoveanu, pentru doiani de zile, ca sä isprdveascd si el ucis de Turci,sau cd 111 Moldova, dupd trecorea lui Dimitrie Cante-mir, s'ar fi petrecut ca o rupere de continuitate, cao catastroll In istoria noastrd, cà pänd atunci, adecd,a fost viatà româneased, cu caracter national, si de-odatd to! caracterul national a dispärut, toate elemen-tele românesti au fost InlAturate si au venit Grecii,cum ar fi venit barbarii evului mediu, cari iiici einu erau asa cum ni-i inchipuiam, ca sä substituie ca-racterul lor caracterului indigen. Profundd croare!Noi am fosi un popor care n'am tiuL cu ce sä nemândrim, si eran lucruri cu care am fi putut sà ne

Pentru descrierea ofiterului Schwanz von Springfeld v., dupàUngarisches Magazin, Ill, p. 179 i urm., Engel, Gesch. derWalachey, p. 43.

2 Cf. expunerea mea Cultura romdniz' supt Fanariofi, In DoudConferinti, Bucuresti 1898.

91

mandrim. si am crezut cä ne palem mandri ea lu-cruri care, privite bine, contribuie sd ne umileascd..

Crici ce fel de popor am fi fost noi dacd am fi su-feril o astrel de invasie., dacd am. fi Idsat in felul a-cesla sd dispard tol tesaural traditiilor ile autono-mie politicd, de guvernare prin noi insine? Am fifost vrednici atunci, nu numai de aceastd coplesire,dar de once .altd tiranie. De fapt, n'a fost asa. Greciierau ameslecati de mutt in viata noastra, Ina dinsecolul al XVI-lea, iar in comer Ma din al XV-lea.Dintre Doamnele lui Stefan-cel-Mare, una a fost oRir,oaicd din Chiev, Jar alta, Maria, era o Greacd,din Mangup. Atâia Domni fuseserd inainte de a-ceaista de shnge grecesc, atâia Romhni au fost cres-cuti la Constantinopol, vorbind greceste mai bine ca.românesle; negustori greci invadaserd amandoud te-rile noastre. Toti acestia nu veniau insd In calitate destAphnitori, ci In calitatea oamenilor cari cautdmant, bani i o societal.° crestind inaintatd.

Din partea lor, Donmii fanarioti aveau inrudiri cu.dinastiile vechi, si exista la ei un fel de sentiment alnecesildtii de ase pdstra legdiura cu dinasliile de odi-nioard. Nicolae Mavrocordat, -chnd a venit aici,infdtisat ca succesor al lui Alexandra Dias, din carevenia bunica lui. Chnd a pus si se adune cronicilenoastre, cäci, oin de inaltd culturd, el doriapentru sine, dar Intelegea si fie pus In leglturd Cuinfdtisarea trecutului terii peste care ajunsese a dom-ni, el a eerut lui Radu Popescu, care a fdcut cro-nica oficiald a Donmiei lui, si-1 presinte a descen-cendent al lui Alexandru-cel-Bun, i cu aceasta chiarporneste cronica. In scrisorile lui grecesti, el aratdcà attesea, celeste In cronicile romhnesti istoria terii.Oamenli cari, au, slat lângd dhnsul vorbiau i scriaugreceste, precum unii vorbiau i serian i turceste,

92

Mida greceasca era limba lor, ci fiindcd ea re-presinta pentru Orient cela ce repre.sinta pentru Oc-cident limba latinA In InvdtdmAntul iesuit.

Se poate crede cà boierii de tul s'ar fi ldsat inla-turati? Trebuie sà nu-i cunoascd cineva ca sd afirmeaceasta. Erau oameni foatte dar* cari apdrau cirep-tmile lor cu once pret. Nicolae Mavrocordat, de-prins cu regimul striet turcesc, intr'o vreme cAndTimen erau particular de aspri ei mnii, a inchis peboieri, i-a condamnat la moarte, ceia ce nu se o-bisnuia de multd vreme in tenle noastre, dar tocmaiaceasta aratd cd acei boieri nu se puteau inanevràii,sor. De aceia a bdgat In beciu la Iasi pe boieriitnoldoveni, de aceia, in Munimia, a trebuit sil re-curgd la executii capital°, In 1716, fata de ameni.itarea nävàlirii Imperialilor germani. Fiul ltd. Con-stantin Mavrocordat, a refusat sa primeascd de laispravnici rapoarte scrise In greceste. O scoald depreotie in limba romAneased a fost Introdusd In epocaaceasta fanariotd. Limba româneasc a inlocult InBisericd limba slavond fdrd a fi concuratd de limbagreceascd In aceastd epocii. a Fanarioiilor: Inldia oaracAnd s'a cAntat liturghia In romAneste de la uncapdt la altul a fost atunci, la inceputul veacului alXVIII-lea, pe cAnd pe vremea lui BrAncoveanuromAneste era scris In cArtile bisericesti numai celace trebuia sil fack preotul, lar ceia ce trebuia saspund era In slavoneste: Evanghelia, Yechiul Testa-ment erau In romAneste, dar serviciul divin se Vd-cea In limba slavond.

Pe vremea lui Nicolac Mavrocordat, care a doni-Dit de doud ori in Nloldova si de doud ori In Tara-RomAneascd, cdldtorii sânt putini. Erau strdini laCurtea lui Vodd, Intrebuintati ca secretan, cmu afost Fonseca, un Nicolae Wolf, Polon, &este Del

93

Chiaro, dar cAlItori cari sà scrie despre cele vazutela noi Ant foarte putini. Unul dintre dâniL, desprecare vorbim acuma,, era un Sas din Brasov, Stefan.Bergler, om foarte erudit, care a fixat textul mulloropere clasice,, ha chiar al lui Aristofane, i slatea in.legg.turä cu casele editoare din LiPsca. El a dato traducer° In latineste a drtii Despre Datorii" alui Nicolae Mavrocordat (De Officiis", aeelasi titlu.ca si al lui Cicerone). Lui Vod5. 1-a plkut foartemull aceastà e1iie i a poftit pe Bergler A. viein Aici 1-a atras traiul bun, fiind i foarte bo-th% A slat pe 1:Ingd Domn o multime de vreme,ldind pdna aproape de 1730. Ba a fost i la Con-stantinopol, unde-1 chemased pentru gimnasiul pecare-1 sustineau Domnii nostri cu banii lor, si secredea cä arli murit acolo, dar, dupà allá mArturie,e foarte probabil cii a murit la noi.

Dad a putut fi atras la noi pentru vinul pe earei-1 dddea Dommil fanariot i leafa ce i-o servia, eleste si mai steams legat de Romani prin altceva: Inadedr, s'a nAscut la 1680, In BlumAna Brasovului,avand drept tatA peunbiet om de-acolo, pe care local-nicii 11 numesc Der blesche Hans", dar Blesch"Inseannià Valah", Roman. Era deci de origine ro-maneascà.

Din Bucuresti Bergler a trimis o parte necunoscutgdin opera lui Etisebiu, care se afla In celebra bi-blioled a lui Mavrocordat. Tot din aceastN. Incunju-rime domneascä s'au expediat lui Fabricius, pentruBiblio'heca grace.z mi dii aevi, §tiri despre eruditi InOrient: despre medicul Dimitrie Procopie din Mosco-pole, deci un Roman macedonean.

Un alt clUitor apusean, care, ajungdnd aici, ascris multe lucruri contra lui Mavrocordat, este un

94

Grec: Schendus, Matt nobil in Apus, mide a lttattitlul de Vanderbech. Tip foarte interesant, el afntrat intAiu In servicittl lui Stain.ville, generalul aus-triac cornandant In Ardeal.

Fiind la Craiova, Nicolae Mavrocordat l-a clientalimpotriva ciumii, dar si pentru c'd el insusi se sim-ia far copii luipretinde medieulsuleriau deanume neajunsuri (unul era epileptic, altul bol-nav tot de nervi). A venit la Bucuresti, dar s'a in-tors peste catva timp In Ardeal. Murind Stainville,a fost chemat din non In tarà. Din Viena, pe un vas,a revenit la Bucuresti, impreunA, spune el, cufarmacist, i alti ajutiitori. Aici a dus-o bine o bu-call.' de vreme, pe urmd a fost amestecat intVo a-facere suspectA. In Apus a tipdrit o carie desprecele mai bune leacuri la tot felul de boale i, inacelasi timp, o descriptie a minelor de aur si alternetale de la noi: minele de la Tismana, cele de laPolovraci, de la Baia-de-AramA. In prefata de lacealalt6 carte el se rdzboieste cui Domnul, puniindu-iIn sarcinä cele mai oribile lucruri care se pot spunedespre un om, pe cand laudK pe Dimitrie Cante-mir, omul eel foarte invdtat. A strni-itut apoi Italiasi alte teri, murind cum mor aventurierii. Bogat laun moment dat, el avea 60.000 de galbeni, surnilImensA pentru timpurile acelea.

Pe Nicolas Mavrocordat am spus cA-1 acopere detoate calomniile: e de neani foafte prost, rudelelui vAnd drbuni i oi in Orient; Doanma nici n'a fostnevasta lui, ci a unui morar; copiii pe cari i-a avutCu dânsa sftnt deci bastarzi; cumpArat tronul;urg.ste pe rudele lui, i i-a arAtat un fel de otravApe care punând-o in cafea ar fi scApat de surori sinepoti, cari erau la Constantinopol; n'a fkut tottimpul deal sä prado pe supusii lui. IgnorAnd bi-

95

blioleca pe care a adunat-o, spune cd nici nu §liece se cuprinde In cdrtile lui, c. toate lucrdrile cucare se laudd le-au .filcut altii. Domnul ar fi vrutfure munca lui Dimitrie Cantemir, Istoria Turceascd§i o carte despre Dacia", care este tocmai Des-crierea Moldover. Cdnd 1-a chemat pe Schenduslecuiascä ciuma, era plin tot palatal de femei,.etc.l.

Engel, 1. c., pp. 42-3; Neuere Gesch. der Walachey, p.11 i urm.

VI.

Opera lui Del Chiaro

Inainte de a vorbi despre cel mai important dintreizvaarele de cAlAtorie de la sfarsitul secolului alXVII-lea, Del Chiaro, eateva cuvinte despre gene-ralul Marsili, si el cAliltor In pArti1e noastre.

A Post unul dintre cei mai strAluciti scriitori mi-litari din acea vreme, autorul unei marl opere, degeografie, Danubius Pannonico-mysicus".De loe dinBolog,na, mide i se pAstreazA hartiile, in mare parteinedite, cum inedite sant si ale altui general austriaccare pe la 1688 a fost la noi, Veterani, el luase ser-viciu In armata ImpAratului german, pe care ins4.n'a comandat-o in pArttile noastre, pentru care stran-sese o bogatA informatie.

Din scrisarile primite el apare pe la noi incA din1690: o serisoare din 1691, Februar, e in legAturAcu acel d.rum.

Pe vremea aceia. in Muntenia stApania de trei aniConstantin Braneoveanu, i rAzboiul continua intreTurci i Austrieci, ajutat.i. de Poloni: se propuneasA se deje Poloniei partea muntoasI a Moldovei panAla Bistrita.

Am spus ca loan Sobieski a ocupat o bucatA devreme Bucovina si regiunea mAnAstirilor moldove-

97

nestl; Marsili semnalcazA, In ce priveste regiuneade la RAslrit, a era cu totul pustiit/ de pe urmarlzboiului.

In Septembre 1691, apoi, inslreinat Cu o misiunesecretl, e primit de Domn bite° audientA care tinenu mai putin de sase ceasuri. Se stie cA erbanCantacuzino fusese gata sl. inchine tara Austriecilor,dar cerea anumite conditii de feude in Ardeal i Ba-nat, ea si respectul tuturor libertgilor terii, ociace a impiedecat mai ales negociatiile sA duel l.a bunsTArsit. Este deei explicabil eA Imperialii, dupA sui-rea pe tron a lui BrAncoveanu, lnercau sA ino-iasel tratativele urrnate pe vremea Inaintasului saumai ambitios, mai intreprinzAtor si mai roman.tic,pe cAnd noul Domn era un om de o strictd realitate,care s'a ferit totdeauna sl se hotArasel. Intr'un senssau altul, 0 a fleut foarte bine, eAci a pAstrat, Inmijlocul luptelor dintre Austrieci, Rusi si Turd, in-tegritatea terii, de 0 in paguba persoanei sale si acopiilor sAi, executati la Constantinopol ca trAddtorifatA de Poarta

Revenind la audienta lui Marsili In 1691, Vodl. 1-aoprit la masl, 0 in cursul osp6tu1ui s'au ridicattoasturi, i pentru Implratul, InsA sotto voce", in-cetinel: de altfel Del Chiaro ni va spune el' se o-bisnuia a se face confusie intre un Implrat i celalt,intre Sultanul considerat ca Impárat i ImpAratulcrestin.

Se mai varbeste In acelasi timp de alte lucruri Inleg,lturA Cu Brancoveanu, de aoel Emeric Tatilype care Turcii II asezarA ea print In Ardeal, windfaa. din el un rege al Ungarlei Impotriva Austrieci-lor. Ba Constantin-VodA a mers si el cu armata tur-

I V. bropra mea Politica lui Constantin Brdncoveanu, Bu-cure0 1914.

98

ceased In Ardeal de 1-a asezat in Scaunul de dom-nie: In biserica sdseasa din Crastian e1 a stat Instrand, asistând la ceremonia care s'a fdcut pentruasezarea Craiului". Apoi Dike)ly a venit pe la noi cusoldatil lui unguri, foarte nedisciplinati, curutii",cari aldva vreme au prldat unde au putut numai,pAnd ce Beancoveanu a izbutit sd-i Taa s.4 piece dinOrd 1

La 1692, In yard, Marsili este iardsi la noi. Si a-vem, din 1694, o "intreagd corespondentd Intre

foarte invdtatal boier Constantin Cantacuzi-no Stolnicul, unchiu1 lui BriIncoveanu §i frate1e luierban Cantacuzino, omul de Toarte mare influentd

care o bucatd de vreme a condus politica munteanitsupt stdpilnirea nepotului sdu, pan'd ce, crescand§i copiiii Domnului i ai lui Cantacuzino, a Inceputacea urd Mite pdrinti de un,de a resultat cddereaBrancoveanului, suirea lui Stefan Cantacuzino, fiullui Constantin, i, de pe urma sistemului de intrigipe care Cantacuzinestii 11 inaug-ureazd, i peirea In-tregii familii 2 .

Constantin Cantacuzino fAcuse studii la Constantino-pol si la Venetia. Avem carnetul lui de student peand urma la Padova, und.e a stat o bucatd de vre-me, carnet scris in româneste. 5tia italienestefoarte bine ca si latine.ste, si-1 interesau lucrurilede istorie: Incepuse o istorie critia. a Românilor, pecare n'a dus-o pdnd la capli. Asa incAt Marsili aveacu cine sta de vorbd.

Intrebdrile lui Marsili i rdspunsurile lui Con-

Analele Academiei Romdne, XXI, p. 64 i urm.2 Stefan Cantacuzino si Constantin Stolnicul, ca i apoi Mihal

Cantacuzino, fratele Stolnicului, au fost omorgi, dupA trecerenumai de doi ani de zile, de pe urma acelorasi crunte obiceiuriturcesti pe care ei lnii le ajutaserl sA fie incetAtenite fatA de noi.

99

stantin Stolnicul, pastrate la Bologna, au fost tipa-rite de dotia ori: ()data de mine2 i, dupa câtiva ani,fara sa se stie de aceasta, In publicatia Museuluidin Seraievo. Sant raspunsuri de cea mai mareportantd, care aa servil i pentru a stabili ca. el,Constantin Stolnicul, este autorul cronicii de care afast vorba mai sus 2.

Dupa aceste lamuriri privitoare la Marsili, yenimla scriitorul italian care a dat o Intreaga lucraredespre principatul muntean si numai despre acedprincipat, pentru ca In Moldova nici n'a Calcatcar, de si va fi primit ldmuriri subsidiare de la bo-ieri cari pe vremea aceia eran In continue legatingcu Moldova. Cáci, de fapt, Constantin Brâncoveanuse poate zice ca era adese ori i Domn In Moldova,curri a dorit sa se aseze print In Ardeal, unde cum-parase mosii i ,arca castele: el îi maritase o fata,doinnita Maria, cu un fiu al lui Duca-Voda, Con-stantin (Duculet), i, cAta vreme acest tânar a fostDomn, vointa Brâncoveanului era lndeplinita si pesteMilcov.

Totusi, de si nu se putea sa, fie boier manteancare sa n'aiba cunosignta de Moldova, de si totusiInvinsii In luptele politice din Moldova si toti parti-sanii lui Duca-Voda cel Omar cautau refugiu la Bu-uresti pe lânga Bráncoveanu, Antonio Maria delChiaro evita sa dea vre-o informatie privitoare la cea-lalta tara rom*Aneasca. Cartea lui, Istoria delle mo--clerne rivoluzioni della Valachia", e consacrata numaiprincipatului muntean.

In ce Imprejurlri a cunoscut acest principat? Dom-

Andele Academiel Romane, 1. c. Observatille lui asuprapublicate de Maria Emilia Aptaldi, in L'Europa orien-

-tale, VIII, p. 250 §i urm.

100

nii nostri, Ina din veacul al XVI-lea, aveau nevoie,pentru legAturile lor cu stilináltatea, de o cance-lare latink ungureasa sau Raba)* de secretanicari sa cunoascä aceste limbi. Secretan i de acestiase Int4lnesc si In Moldova si In Muntenia necontenit:o fixare a listei acestor secretan i ar face parte din-tr'un capitol de istorie culturalà care n'ar fi lipsitde folos.

Pe lângI aceasta BrAncoveanu mi Intretinea numairelatii politice cu Apusul, ci, In acelasi timp,sirelatiieconomice, având o multime de bani depusi la Ve-netia, la Monetkia de acolo, care Tkea i functiede banck asa-numita Zecca, vestità In tot Orientul,care mat de mult Isi trimetea banii la mk5stirileAskitene, la Sfântul Saya din Ierusalim, de pildk

de unde mitocul STântului Saya din Iasi suptPetru Schiopul, care-si avea un deposit acolo. DupAmoartea Brancoveanului a fost chiar un procestre agentil Doamner Marica, Nicolae Caragiani, Gheor-ghe din Trapezunt, represintând interesele familied,

lntre fiscul turcesc, care doria sà aibA toatd ave-rea eelui care fusese condamnat pentru trNdareurmà sA i se confisce tot. 5i, pe langg. aceasta.bAnuim cä BrAncoveanu era amestecat In exportulToarte lnsemnat pe care-1 fdceam cAtre Venetia si Inimportul nostru, mai putin important, din acest o-ras: stosfa scumpà cu care se Imbrkau boieriijubAnesele, de sigur, oglinzi, apoi hArtia groask lus-truitk care se Tabrich anume pentru aceasta.

Ce-o fi fkut Del Chiaro Inainte de a veni lanoi, nu putem ti. Lucru mare In tara lui de sig,urn'a fost. Cartea InsI e plinI de informatii pretioase,putin cam fkl ordine expuse, pierand firul, reluan-du-1, ba alte ori plerzAndu-1 MX a-1 putea relua. EImpktitX In doul pkti, i Impkfirea nu e tocmai

101

comoda. Cautam deci a fixa capitalele mai metodic.La noi patre a fi venit la 1709. Intr'un loe spune

ca la 1710 a Meat drumul de la Be'grad la Bucuresti,dar se poate sg tie o confusie si din causa datei candse incepea mu' In Apus i la noi (noi IncepeamJa 1-iu Septembre). In Bucuresti a fost imediat an-gajat de Domn, care avea toata. Increderea IntrInsul,ca i cei doi frati ai luiSerban-Vodb.", Const2.ntin"Mihai Cantacuzino, acela care a facut biserica Col-

- inscriptia care-i pomenia numele fiind tear-sä ciocanul, pentru cä Mihai fusese executat deTurci.

Ei poftiau de multe ori la masä pe strain In-credintau secrete de Stat; probabil cä era invitatpe la mosiile acestor boieri, pentru cä el cunoaste, nunumai- Bucurestii, dar si via,ta teraneasca, datinile.teranului nostru.

Evident In.sg cg nu toata lumea avea aceiasi sim-patie pentru secretarul italian, care parea putin camcaraghios In felul lui de a se Imbraca, nevroind sgse orientaliseze: urabla cu tricorn, cu haind apuseana,cu betisorul de stradd, i, avand si un temperamentsanguin de se Inrosia rapede, lumea-1 porecliseGurcanur 1

Yom Incepe cu ce este mai putin important la dan-sul, 'care este partea istorica, expusa. rau, Del Chiaroavea cunostinta cä sant cronici muntene In manuscrissi cä ele au fost alcgtuite In legaturä cu intereseledeosebitelor familii. De fapt era o cronicg pentruCaniacuzine.sti si una Impotriva lor, scrisa, aceasta,de Constantin' Capitanul Filipescu. Pe 'Aug aceastaici-colo era si die un alt manuscript In care se intro-cluceau mici modificari de natura a maguli ambithIe

V. lstoria literaturii romanefti, II, la lnceput.

102

une sau altei familii. Del Chiaro ni spune cà acestecronici se tineau ascunse, neiesind In public pentruc air provoca scandal. In afarä de crontici cunoastearti apusene fArä mare importantg.;de origine romand, discutIt de uncle vine cuvAntul de-Valah si reproduce ideile cele mai bizare culesedin cL-ti sau prefAcute din propria-i Inchipuire.De exemplu spune cà Românii se numesc Valahidupg Valahia", fiica impgratului Diocletian. Pen-tru evul medtiu el nu stie niinic pänIt in epoca luiMatei Basarab. Pentru aceastä epocIt a grtSit scrisoa-rea unui Bocignolf, Inteo tipgriturà rarg., pe careo reproduce; e vorba de tulburni ivite dupg. moarleaIntemeietorului mgnAstirii din Arges. Pe urmä se vor-beste de stApdnirea turceascg., cu simpatie pentru noi,argtându-se cg. Principatele au ajuns ca cloud co-rgbii pe o mare furtunoasg., unde rare ori se bucurg.cineva de liniste i odihng., i cIt totusi sant destulde importante tenle acestea pentru ca sIt davit) unport sigur pentru un print care ar don i sIt scuturejug,u1 turcesc". Pe printul acesta nu-1 vede, si Turciiau luat bate mgsurile ca sIt ne tie In atArnarea lor.De Mihai Viteazul are o Mete foarte mare: era unom foarte curagios si a venit la Dorrmie din causadiscord i ei".

In cela ce priveste pe Matei Basarab, stie cIt adomnit dougzeci sau patruzeci de ani" si a luptatcu Turcii, ajutat de selmeni; nu stie cu n a isprgvit:unii zic a a fost ucis. Stie si a a fost Inmormântatla krnota, loc unde nu se poate aju.nge nici curAdvanul, nici cglare, Del Chiaro spune hug. e.g. Ma-tei Basarab a clddit Plurnbuita In margenea Bucu-restilor, bisericg pgrgsitg. astAzi, cu ziduri splendidelgsate In ruing., cg. a mal zidit Brebul de lângg. Cam-

103

pina, Strehaia din Mehedinti, o splendidg biserieg,Hotgranii, la Olt.

DupI aceia mai pomeneste de tributul pAnd la 300de pungi, cela ce Inseamng. 150.000 de gaibeni. Maicunoaste din Domnia lui Matei Basarab iubirea pecare acesta o avea pentra Targoviste, unde de multavreme nu mai fuse,se, asa Inca", atunci cand Dom-nul a revenit In vechea Capitald, a Osa copacii eres-cuti atál de sgibatee, de ar fi vg.zut ursi, si maimari si mai mici, prgsiti In livezile Targovistei (t). DelChiaro adauge cb.' este acolo, la Tárgoviste, o inscriptieIn care Mate Basarab lgsa bra'stgm pe cel ce arpgrgsi orasul. De aici Del Chiaro se Ineurcg.ráu In expunerile sale istorice. Ni spune cd a gg.-sit pe Gratiani ca Domn, dar despre el nu seaflg. Insemnare In vre-o cronicg. Pe urmà trecela Domnii mai recenti, la Antonie-Vodd, buniculDoamnei lui Bráncoveanu, i socoate cIl era unom blAnd si bun, asa de blând si de bun, de fapt,Incit 11 hrgniau boierii cu

Dupà aceia se mentioneazg. Grigore Ghica, succeso-rul lui, eu mult mai puting. simpatie. Clci este oon-tra Grecilor, un neam care, spune el, totdeaunaa fost fatal Terii-Románesti", Intetind, conrupând eubani. Despre Cantacuzini, de si spune cIl slint deorigine bizanting, se Toste* mai bine. Pomeneste dobgtránul Constantin Cantacuzino, conducgtorul politi-cei lui Matei Basarab, care a fost zugrumat deGhica la Snagov din causa ambitiei lui erban, fiullui. Dupg Radu Leon Stridiagiul, revenind la nouaDomnie a lui Grigore Ghica, Del Chiaro aratä cum a-cesta a persecutat pe Cantacuzini, si In privinta a-ceasta citeaz1 o trgsgturá de caracter frumoasK alui Constantin Stolnicul. Era pe atunci ca pedeapsg ma-re Miaja la tälpi, care i se aplica oricui. Un tânAr

104

Cantacuzin, mai pldpand, fusese condamnat .sä pH-measca o suta de lovituri pe zi, la talpi. Constan-tin s'a rugat de executor sa primeascA el doug.' sutede lovituri, jumAtate pentru dansul si jumatate pen-tru fratele

Duca e un om de neam prost din Balcani. De laDomnia lui se trece la Serban Cantacuzino, foartedusmanit din causa asprului sAu sistem de a gu-venia. Scriitorul Ii iea apararea: un om de o mareambitie, de o maiestate impunatoare; intretinea oadevArata armatg. de haiduci contra Turcilor, In Pe-ninsula Balcanica, haiduci cari aveau misiunea deari aduce Inapoi tributul incredintat AgAi furcescla Bucuresti. Tot asa ni povesteste cum Voda spe-ria pe Turcii ce veniau la dansul, _din care pri-cinà miel nu se prea Imbulziau sg. vie la Bucuresti:(data un Aga, sosiit aici, a fost primit foarte bine,dar, pe and el era de fata, Dom.nul a rgcnit asade Inspaimantator la boierii sAi, incat Turcul s'agrabit sg. scurteze audienta cht mai mult. De fapt eraun om patimas In bine ca i In rau: partea bunä osimtia Doamna lui Duca-Voda, partea rea aceia cariau stat la ocna pentru dnsul, cad a umplut ocnacu boieri. Poate ca viga i-a fost scurtata si dincausa temperamentului lui focos, i pana i fratliDomnului au fost banuiti pentru otravirea lui. Lumeaa crezut ca a murit fiind tanär i viguros pen-tru eA ar fi fost otravit.

In ce priveste pe Brancoveanu, Del Chiaro aretoga simpatia pentru dansul, ca pentru un DomnToarte bogat i foarte darnic, de si nu tocmai mi-los fata de tara. Darnic fata de Dumnezeu, dar, cata putut hin de la oameni, a luat. Vorbind de intri-gile tesute contra lui, scriitorul Italian face aparareaDomnului, gasind pentru dansul termini miscati,

105

Se rosteste m,ai putin bine despre Stefan Cantacuzino,vinovat pentru cdderea lui Brancoveanu i pentrueatastrof a familiei lui. Cu ace,st prilej dd o multimede lecruri pe care num4i un contemporan care atrdit In intimitatea Domnului le putea ti. Astf eldespre Imprejurdrile triste care au prins pe Brânco--veanu, despre fata lui, Stanca, ce abia murise,§i avern serisoarea foarte duioasd prin care Domnulanuntd moartea acestei Mee a lui. Trecand In rAdvanlangd crucea amintitoare a mortii pdrintelui sdu,Brincoveanu vede o gdind ne.agrd care zboard pesterAdvan, cela ce, dupd superstitiile poporului, In-semna o teribill nenorocire apropiatd.

Dupd aceste informatil de istorie sd trecempartea descriptivd din opera lui Del Chiaro.

El dd o priveliste generald a terii. Cunoaste binesesul de la Sudul Bucurestilor, cu pAduriLe de ste-jar, pe care le semnaleazd. In earl de aceasta, el con-siderd tara mai mult supt raportul productiei eco-nomice decal supt al pitoresculuL Asa fiind,Inseamnd§i el ceara care se duce la Venetia, untul o mierea caremerg i la Constantinopol. Del Chiaro este cel d'in-ldiu care, In legdturd cu mierea i ea ceara, faceo descriptie a sistemului stupdritului la noi, ardtandpretul cu care se vinde vadra: un galben. Pomeneste§i de exportul de cai, care apare numai In aceast6-epocd, fiind eu.mpdrati de ofiteri germani din Ar-deal si de negustori din Polonia. Stie i cantitateaforte mare de vanat care se gdseste In pAdurile terru,si ni Insird pdsdrile domestice. Aici este si uncoltisor de poesie despre berzele i randunelele care-se Intorc pentru a-si face cuiburile In locurile obis--nuite; berzele ar fi cAldtorind Impreund cu rându-nelele, ajutandu-le. Se semnaleazd helesteele care

106

se anä la fiecare mosie i bogdtia de peste care vinede acolo; pestele din Dundre, morunii, cegile; laicre spune i felul cum se pregAtesc.

La acne presintd pe robii Intrebuintati la exploa-tarea salin.elor. Castlgul care iese pentru tara din a-ceasta e socatit la 20.000 de galbeni, pretul cu carese arendeazd sarea, dar impreund cu tutunul, cu dij-ma ailor Î cu dreplut exportului lai Ardeal. Din-colo de Dungre se intrebuinteazd tot sarea roma-neascd. Minele nu se cautd, de fried sil nu creasedTuned pretentiile lar. Aurul se scoate de Tiganii au-rari, rudari. Rudarii erau datori sil dea cinsprezeceocd de aur In ziva CrIciunului, i une ori vedeai Ti-gani cari se duceau sil cumpere aur de la juvaiergiica sil poatil indeplini datoria lor fatd. de Domn si dearmas. Sant vine de fier si in dramul BrAdiceni-Targoviste. De,spre agriculturd se vorbeste foarte pu-tin, pentru eil ea nu juca rolul pe care 1-a jucat maiales de la 1829, cand s'au deschis granitile; se faccloud ardturi pe an; meiul se culege in Iunie, iar po-rumbul in August.

De la descrierea terii Del Chiaro vine la orase. Gelpe care-1 ounoaste mai bine este, fireste, Bucurestii.Ni spune cd e asezat Inteo regiune foarte noroioasd,dar cil sia-dzile au poduri. Casele sant isolate si for-meazd insule. Ele sant lncunjurate de uluci, pe carele erode cil se numesc bolovani". Arhitectura nu-ipare extraordinard, dar livezile sant de toatd. frumu-seta. Apa, rea, se scoate din puturi, nu din Dam-bovita. Populatia o socoteste la 50.000 de locuitori.Mai interesante supt raportul arhitectonic shut bi-sericile. Citeazg. Mihai-Vodd, Radu-Vodd, Mitropolia.Apoi hanurile fAcute dupd datina turceascd, Cu

prdvalii i oddi de gdzduire si grajduri. Erau data.mai importante, hanul lui Serban-Vodd si al Sfan-

107

tului Gheorghe: pe locul ocupat de Posta Centrallprimul, pe locul ocupat de grklina bisericii SI. Gheor-ghe al doilea. In pridvorul bisericii acesteia e arun-call o piatrà loarte mare cu, inscriptie: e aceiacare se aTla de-asupra portii de Intrare a hanului.

In ce prive,.ste biserica catolia, ni se spuneeste micä si a Tost reparatä de un curtean al luiBrâncoveanu, SteTan Sisti, care fAcea i negot pela noi. Mai importantà, afirmg. Del Chiaro, esteCurtea, isprdvità de Brâncoveanu In ultimii ani deDomnie; trebuie sä Ti sdmAnat cu. palatul de la Mo-gosoaia, Meat de dansul, si de care palat nu po-meneste. Ni se spune cà avea un pridvor pe stilpide toatA frumuseta, cu picturl de un caracter istoric:cAlMoria Domnului la Constantinopol, la 1703. Curteaavea o scarà de marmor5., sale cu, bolti; cea mare esprijinitä pe coloane, sala tronului; lute() a douasaIN. este Divanul de judecat5., si acolo se daubanchete; dupä aceia, sala de audientA, odaia Doam-nei si a Domnului, urmate de alte douä odi i c§.-

mdri. Stefan Cantacuzino, Insurat cu o femeie foartepretentioasI çi foarte nervoasg., care a Inebunit suptimpresiunea peirti Brancovenilor si a Tost dusä la omAnNstire, PAuna Greceanu, a Tdcut Intr'un colt alfoarte frumoaselor grklini ale Curtii un palazzinocu opt odM, pentru locuintd. Si in afarg. de aceastaera, pe vremea BrAncoveanului, un chiosc sau foi-sor Incunjurat cu cele mai Trumoase straturi de flori,unde Domnul se odihnia si obisnuia une ori sä ieieprinzul.

In ce priveste orasele celelalte, ni se vorbeste deTArgoviste, unde se vAd r5mAsiti1e vechii mkastiri aSasilor, si Del Chiaro este cel d'intliu care pune InlegIturg.. aceasa nanAstire cu ST: loan de CapistranoIatA apoi Câmpulungul, cu bâlciul de la SI.

108

punctul de vamd al Dragoslavelor, vide din Pitesti,apoi Craiova, mdndstirea Hurezu-lui, lar, la Rdsdrit, Buzdul i Focsanii, toate Insdfoarte pe scurt.

In ce priveste populatia, pdrerea Italianului estecà Romanii sant viteji, dar vitejia lor e putin obo-slid de o Indelungatd scldvie. Sant oameni cu celmai bun caracter i foarte capabili de a izbuti intoate profesiile, clacd li s'ar da o Invdtdturd bung.. $ise citeazd un servitor al familiei Cantacuzino care fd-cea desemnur1 asa de Trumoase de pdreau sdpateIn aramd".

Se mentioneazd dibdcia ea care lucrau mesterii lafabrica de sticld, care dddea un produs mai bun de-ck cel din Polonia: ea exista Ina din vremea luiMatei Basarab. Ni se pomeneste de Trumuseta ti-parului nostru, care InteadevAr era foarte elegant, side felul cum se executd cliseele, supt indemnul luiAntim din Ivir, care Invdtase arta lui la Muntele A-tos pentru a Silvia apoi viata artisticd a terilor noas-tre. In general oamenii ace.stia, sd-i pui la once,se pricep, cad se vdd bdieti de nee ani si mai pu-tin cari duc caii la addpat, injurand in chipul celmai Inspdimantdtor ce se poate inchipui, obiceiucare nu este numai al nostru, ci si al Slavilor si Un-gurilor.

Mai departe ni se Infdtiseazd un popor foartepdstrAtor al formelor religiei, de si nu asa de evla-vios In fond. Betia, asigurd Del Chiaro, nu e raspan-ditit la terani, ci numái la orase, unde erau un lei desubterane, In care clientii erau ajutati sä bea de per-soane femenine. Recunoaste si el cd Romanii santfoarte primitori: once strdin, i la tard si la oras, gA-se$e un addpost; putin talent sil aibd, imediat i se

109

oferd sa. fie profesor de limba pe care o cunoastemai bine sau si mai putin bine, act nu e cine sa con-troleze. Casele la tard sant extraordinar de curate,lucru care a fost relevat si de Francesi In timpul dinurmd; ele miroase a buruieni de camp: busuioc,mintd i sulfind.

Lumea, adauge el, e foarte politicoasd; se pierderIn complimente Inaintea fiecdruia. Ferneile au unasa de puternic sentiment de bund-cuviintd, IncaInaintea cnitorului cu oarecare aspect lucrul s'apdstrat pitnd acum, si multi cred cä este pentru mu-tra lor individuald se ridicd pdn.l. trece.

Laudd atelierele de tesut cu care-si Intrebuinteazdtimpul doamnele i fetele familiilor mari. Era o a-devdratd fabricd In fiecare casd, lucru cu totul dis-pdrut astazi, si multe lucruri pdcatoase n'ar existadacà ar fi mai multd ocupatie acasd.

Romanii sant foarte darnici: pentru aceasta se ci-leazd darurile pe care le fac Domnul i Doamna cuonce prilej, acelea care se fac la nunti. Era obi-ceiul atunci ca, la un moment dat, cineva sd leandframd cu care se ducea la fiecare din cei presenti,cari puneau Induntru ori bani, ori chiar un zapisprin care se ddruia o mosie; la urmd se lega sise pecetluia natrama, care se da miresei. L-am vazut

aiurea, la Pavel de Alep.In ce priveste viata sociald In familiile boieresti

doinnesti, pe care mai ales le are scriitorul Inainteaochilor, ea este extraordinar de strdlucitoare. E modaturceascd, cu bldni de sobol, haine de brocard, pie-tre scumpe; surguciul lui Brancoveanu Tdcea, caal lui Vasile Lupu, cat o mare avere. Femeile santImbrdeate relativ foarte modest; cele mdritate poartdun v61 pe cap; fetele, ca i femeile, salbe de banipretiosi. Trdsurile skit Irupodobite, caii hiveliti cu

110

valtrapuri verzi i albastre; numai Curtea Domnu-1ui are dreptul sh Intrebuinteze coloarea rosie. Vizi-tiul nu sth la spatele sthpanului, ci e chlare pe ca-lul din stanga; la spatele juphnesei sth cutare dintreservitoarele ei care o IntovIrhseste. Boierii obisnuiesca merge chldri, incunjurati de slugi. Cand ajungeauundeva, lephdau cizmele i puneau papuci, ca Tur-cii. In oddi sant divanuri de jur Imprejur. Masaeste una singurh, care se intinde de la un capät laaltul al oddii pentru pranz. Numai In colt se maivede o mesutd, mai mult de lux, coperith cu co-voare. Salonul se chiaml casa mare". Erau çi fete demese si servete. La cei mai sdraci se Intindea o filthde mash mai largh, çi `fiecare lua un colt dintr'insa,pe care o Intrebuinta ca servet. Se desbrhcau de hainh

de-asupra puneau alta f är maneci, prinsh nu-mai lute° .copch la gat. Se sphlau pe maul si Ina-rate de mash si In urmd, si atunci Ici sphlau si gura.Mare eran putine. De obiceiu tmul singar mergeade la om la om, ceia ce Inseamnd cä era mai siinh-toasä lumea deal astdzi. Felurile de mancare eraumulte, si se aduceau grAmadd.

Ca intregire a celor ce am spus despre meseledomnesti se poate adhugi din acest izvor doar atata:In timpul mesei canta musica. Sphtarul stdtea In pi-cioare lâng. Domn, dar nu tot timpul, ci numai unceas, pentru cä masa tinea patru ci cinci ceasuri;dupà aceia mergea sh mknance si el In odaia dealAturi. Se amintesc toasturile, pe care le cunoastem,çi care se ascultau In picioare, Gel d'inthiu se In-china pentru Dumnezeu 1, care n'avea nevoie, duphaceia venia phharul pentru Sultan, pentru Domn,,pe urmh se strecura si cate un Imphrat crestini

' V. in volumul I calltoria lui Lescalopier.

111

sotto voce. Dupà fiecare toast doulsprezece tunariporniau, i intovdrdsiau 2.000 de pusti; Inuntru cantamusica bisericeascd, psaltii, 0, din cand In canci,se dddea drumul iTiganilor, sä c'a.nte i ei. Aicinu se pomeneste, ceta ce am gdsit aiurea, bduturaasa de multg.. In privinta aoeasta Constantin Bran-coveanu era un om care tinea sä se pdstreze buna-cuviintd.

Pe langd acestea se mai amintesc i datinele de lanuntd, de la Ingropare, i sant cateva amAnunte Incare se vorbeste si de popor.

Iatä ce ni se spane despre désIdsurarea uned nunti.De obiceiu sotul i sotia viitoare nu se cunosteaud'inainte; total se aranja In lamilie, si, de altfel,spune Del Chiaro, asa se TAcea si la Venetia. Cu treizile Inainte de nuntg. Incepeau meselo, iar, In cepriveste familia domneascd, i en o sdptdmang. Ina-lute. Mesele acestea se dddeau si de familia mireluisi de familia miresei, i in fiecare familie eran cloudmese: una pentru bdrbati si alta pentru femei. CandIncepea petrecerea, canta musica In curte un ceas-

multe din acestea le cunoastam i astdzi din obi-ceiurile mahalalelor i satelor noastre; VineriSambdtd, tot asa. Femeile vin aduck.i' id darurimancare de acasd: un lucru de care nu se supdrd ni-meni. ilatä cese aducea ca dar: un herbece viu tinutdean Tigan, apoi miei, glini, cnrci, gaste, vin, co-zonaci, fructe, acoperite toate cu ng.frdini frumoase.La nuntä trebuiau sd fie panä la saizeci, septezeci defeluri i, natural, stomahuri In proportie.

Apoi venia oeasul petitului, dupä datinile populare.S'au pdstrat pAnd azi foarte frumoase cantece In le-gdturä cu aceasta, care ar trebui stranse. Petitoriipleacä purtand pAldritle cu surguciu, Impodobiti cu

112

cele mai frumoase haine ale lor, i aduc juvaiere,inele, salbe, i, In acelasi timp, cdltuni miresei;aceastá causg. se si numesc ceiltunari. Mireasa as-teapta, Incunjuratá. de sese-septe fate. Se dá.' petitorilorde bánt asa de mult, fue.« Incep sä spunä prostii,spre distractia societálli. Vine apoi mirele i face ovisitä nasului, care-i dá. blänuri i covoare. Pe urmliarási o sedintä de bánt.

Duminecä se face drumul de la casa mirelui lacasa miresei. Casa mirelui, a nunilor, ca i biserica,sâni. Impodobite cu brazi. Fetele Incep a juca Inmalea unde o sä fie nunta, cum s'a Va'zut din des-

anterioare. Cand este nuntI boiercascá., Dom-nul trimete jandarmi cklári", seimeni Imbrkati Irtrow, cari formeazä garda mirelui. Acesta se Infl-tiseazá Calare In mijlocul a doi tineri. El iea pe nunsi-1 duce la casa miresei, unde asteaptI nuna. InTata casei stä o carN1ä cu ese cal. Mireasa apare, si.In momentul acesta se varsä o cofä cu agá.. Mireletrri. In casá, se aseazä In genunchi pentru rugd-ciunile prelinainare, i mireasa plânge cánd se des-parte de plrinti. In momentul cand amândoi IntrIIn bisericA, un colac se rupe in douá.. Slujba se 'facecu pompa ritualului ortodox. Luni, e datorie ca mi-

sg. mearga la nuni, si se chiama i párintli sg.mán&nce Impreuná.: ei Oruiesc talen i de aigintlucruri foarte frumoase. Joia urmátoare se merge lasocri, i atunci mirele Incalecä pe un cal de gi-nere", iar raireasa capg.tä o carAtI ca ase cal.

Cu privire la Ingropare, se descrie ceremoniaDoamnel lui Nicolae Mavrocordat, Pulheria. Slujbase face In Bucuresti, la Mitropolie. Un foarte frumosobiceiu crestin era cá. se ierta un numár de robi pon-tru sufletul mortului. La moartea Domnului se des-chideau i inchisorile pentru cei mai putini vino-

113

vati, cari erau llsati s iasA. Inaintea cortegiuluimortuar apareau seimenii purtand lumanari, dupaaceia veniau bEeslele de meseriasi i negustori, a-poi preotdi, cu, Patriarhul de Ierusalim, care stateala Sfantul Gheorghe, i Mitropolitul. Dupa der ve-nia corpul dus pe umeri de sese boieri, cari seschimbau pe rand. Domnul era Imbracat In rosu;urma 'fiul sau, Constantin, un fiu cu alta sotie,apoi camardsita principall, doamnele de onoare, toatejupanesele si cele care aveau datoria de a urla tottimpul cat urmeaza ceremonia.

Mitropolitul tine o cuvantare; dupa aceia se Im-part naframi preotilor si se face pomana saracilor.In afara de aceasta se mai vorbeste de ceremoniilede la Craciun, Boboteaza, Pasti, cu primirea laDomn i Doamna, cu masa care se dadea de Vodl,Cu binecuvantarea apei In Joia de dui:a Pasti. DarIn general descrierea ceremoniilor este mull maipe scurt decat aiurea. Une ori numai, povestitorulse lasa packlit de cate cineva. De exemplu, cant'vorbeste de obiceiul de a se azvarli crucea In apaDambovitei, la Boboteaza, el spune ca, daca voiaisa te rasbuni Impotriva cuiva, platiai pe cate unulcare-i dadea un branciu In apd, Sant, cum obser-vam i cu prilejul allei calatorii, In primul volumal cartii de fata., multi straini cari repeta i azi a-ceasta, afirmand cä unul din cele mai barbare obi-ceiuri de la noi este acela ca. de Boboteaza cei maitari arunca pe cei mai slabi In apa, i acestia une oriscapa, alte ori se Ineacl.

113 ce priveste datinele populare, se pomeneste dedeochiu, de postul de Vineri, de jocurile copiilor,si de distractiile, foarte proaste, trebuie sa o martu-risim, pe care boierii. le Imprumutasera de la Turd.Astfel se punea o lumanare aprinsA In mijlocul unei

114

grdmezi de Mind, in care eran ascunsi bani, si uncduta sd-i scoatd Cu dintii; cel d'intdiu gdnd

fiindu-i sd stifle lumitnarea, fdina se aprindea si-isdria pe fatd. Une ori In locul Minh se punea funin-gine. Se vorbeste de dulap sau scränciob, ca side obiceiul, pdstrat, din nenorocire, pAná astAzi,de a se colinda casele la anume serbdtori numai pen-tru ca sà se capete bacsis. Vin apoi obiceiurile po-porului la Anul Nou, ca datina de a ddrui. cevaaceluia care stränula intdiu la mas, färd mijloaceartificiale. Sant si sortii din biletele de pldcintd,datind foarte veche deci. De multe ori se puneauInuntru lucran i foarte supdrAtoare pentru anumepersoane, fAcandu-se alusie i la ambitia unora de aajunge D

Pe urrnd e vorba de paparudele pe care Dell Chiaronu le intelege ce Insemneazd, ca i de; cAlu§arii carijucau la Rusalii; apoi de DrAgaicd, de dalinele de laSf. loan, In Iunie, si, in stArsit, de o distractie carenu este dintre cele mai euviincioase; infdtisarea, deCrdciun, a cloantei i a unchiului ea cu un pliseea de pasdre, iar el ca o mare barbd cari spu-neau fel de fel de necuviinte, obieeiu turoese, ves-tilul joc al caraghiosului", care a paruns si la noi,devenind joeul pdpusilor, cu perdea si hìlrä perdea,dupä dorinta, auditoriului.

Aceastd expunere aratd i vechimea obiceiurilornoastre i, de multe ori, forma mai euratd pe careo aveau In acele vremuri.

VII.

ai luptei de la Prut 0710

Pentru sfarsitul Domniei lui Brancoveanu niciun sin-gur calator cunoscut i nu putem avea sperantasa gasim altii, nu voybeste despre rosturile noas-tre. Zees ani cart ni lipsesc, si este explicabil de ce:.

daca avem multi calatori, ei veniau, nu dehatarul nostru, ci pentru ca pe pamantul nastruse petreccau anumite lucruri de istorie universala,anumite evenimente care priviau natiunile mai marisi le faceau sa fie in relatii cu teritoriul romandsc.Dar de la 1700 la 1716 este vreme de liniste ma-car peintru Muntenia, singurul razboiu care puteainteresa tara purtandu-se In Moreia departata, acelcare e descris de un secretar grec al capuchehaielei,represintantului diplomatic roman la Constantinopol,Constantin Diichiti1 i opera lui e de un deosebitfolos pentru istoria Venetiei ca si a Orientulai. Iarrazbolul dintre Tarul Petru i Turci, la 1711, n'ainteresat Muntenia. Era aici un partid care tinea cuRusii, dar cei mai multi boieri nu-i voiam, temandu-sede asprime,a Tarului, Herr von allzu strengerDisciplin'', spaniel un izvor conternporan, ca unul

Am publicat opera lui la 1913, in editille Comisiel istorice aRomaniei (.Cronica expeditiel Turcilor In Moreia, 1715").

116

caro n'ar fi tinut sama de traditiile terii, de drep-turilo ei, de obiceiurile boierilor. Numai Toma Can-tacuzino, cu cativa ostasi tinori, au alergat, pe fu-rls, la Prut. lar Potru a fost Invins Ia. Standlesti, inchip rusinos, el se astepta sa ajunga ddncolo deDunaro cu nepusa-masa 0, neaVand provisii nici inMoldova, undo fuses@ seceta, nici dincoace, undeBrancovoanu se pregatise sä nu dea niinic decal nu-mai Invingatorilor, n'a reusit. Constantin Stolniculseria atunci a Rush in haine nemtesti tot Muscalisant" 2.

Am vazut In Moldova, care a fost mai mult ameste-cata In razboiul acesta, ca. Dimitrie Cantemir, pus a-nume de Turci in vederea Imprejurarilor grele depoliticä internationala, a tradat pe Sultan, trecand pepartea lui Petru-ceilMare, dar nu asa de usurateecum se crede, asteptand momentul potrivit pentrua se declara.

Tarui Insusi poate fi considerat ca un caliltor inpartite noastre,, si jurnalul lai, In mentiunile desprepetrecerea la Iasi, este de sigur un izvor importantpentru Insasi viata moldoveneasca de atunci. Ve-nit cu nevasta lui, Ecaterina, o teranca din Livonia,care pe urma a domnit ca, Ecaterina J-iu, Petru s'aImbratisat cu Aroda-Cantemir, pe care 1-a ridicat insus ca pe un copil, si s'a sartitat si Doamna Casan-dra, fata lui erban Cantacuzino, femeie foarte binecrescuta, cu. Tarina, care niel pe departe nu aveaideie de bung. crestere. Tarul a visitat aDoi bisericiledin Iasi, Golia, Trei Ierarhii, stand in strana si as-cultand slujba. Au fost si banchete mari date Ru-silor, pe margenea transeelor, servindu-se vin dela Frantuji", despre care pomeneste Neculce, si li

1 V. Memoriul mieu la Academia PotnanA (XXXIII) despre Ca-rol al XII-lea, Petru-cel-Mare §i terile noastrea.

117

s'a Intamplat Rusilor ceia ce se Intamplase si boie-rilor" englesi cu cativa ani Inainte la Bucuresti, cumult mai puin mirare, evident. Insa, pe and bole-rii" englesi n'au luat nimic de la oaspeti,rii" rusi s'au trezit simtitor Inaintea boierilor mol-doveni, cari au constatat c anume lucruri ale lorfusesera anexate" de amicil cei noi. Cand vorbestedespre Brancoveanu, Jurnalul lui Petru spune IudaBrancoveanu" pentru ca Voda Meuse fagaduieli pecare nu le-a Indeplinit.

Mara de aceasta, inteo serie de rapoarte asupraanului 1711 1, sant lamuriri care ne intereseaza foartestraw. In afara de detaliile campaniei, pe care le-aIntrebuintat si Voltaire In Istofia lui Carol e XII-lea" cu mult mai multa critica de cum se crede de.obiceiu, nu se Intalneste Insa nimic relativ la taraInsasi sau la obiceiurile Moldovei de atunci2 Dar, lu-te° sedinta a Academiei Romane, d. Pavel Gore arelevat faptul cä un calator dintre acei cari au In-tovardsit pe Rusi, fara a fi Rus, intr'o lucrare a-paruta si In limba francesa, face unele observatiiasupra Moldovei, laudand pe boierii nostri, cari stiau

latine.ste, i, vorbind cu dansii, el se simPa ca to-tul In alta lume decat °ea ruseasca.

Centemporanul La Motraye e un negustor englescare a calatorit In Orient si pentru informatia luiicad este un izvor de capetenie in ce priveste ac,estOrient la Inceputul veacului al XVIII-lea: a culesinscriptii, a facut O. se reproduca In cartea luimonede i ilustratil de toata frumuseta, importante

pentru costume. Mara de aceasta a fost In lega-tura cu Carol al XII-lea, care, and a trebuit sa fuga

Cf. §i Suplementul I al Colectiel Hurmuzald.2 V. Insl si un raport polon publicat de d. C. C. Giurescu in

Revue historique du Sud-Est europeen, III.

118

din Ucraina, s'a refugiat la Bender, i, acolo,apropiere, la Varnita, a dadit un sai suedes dupAtoatà oranduiala moldoveneascd. La Varnita a statCarol o multime de vreme, mancand panea noastrd,pentru ca tainul trebula s i se deje din provisiilepe care Moldova le datoria Portii, si nu se mai man-tuia cu liferarea aceasta de pane si vite In vremealui Nicolae Mavrocordat. Se stie ca.. mai UM-zit], Sfe-dul" a fost dus cu sila la Demolica, de unde prinTara-Romaneasca tre,cu in Ardeal, spre casa.

Dar inainte de, a Intra in legaturi cu Carol al XII-lea La Motr.aye a strahatut terile noastre la 1711, siiata ce a vazut:

Cunostea pe Nicolae Mavrocordat de la Constan-tinopol. Il lauda foarte mutt pe Domnul doritor destiinta, ceia ce stirn si din atatea izvoare, care in-vatase frantuzeste de la Iesuiti i vorbia curentlimba araba. Cu privire la Dobrogea, ni se vorbestede Babadag, aratandu-se cá aici sant case rele, dartargul e mare si frumos, un grand beau bourg",Crede, cum au crezut multi, a in acest loc afost Tomis, care se afta, evident, pe locul unde esteConstanta acum. De la Babadag lnainteaza catreDunare, ajungand la Tulcea, un sat, dar in impreju-rimea lui se Oseste un fort mic cu sapte turnuri. Sedescriu i insulele care se gasesc in fata, cu livezile deacolo si cultura de canepa ce se hcea In terenul a-cesta umed. De acolo se merge la Ismail, si avemsi o zugravire a acestui oras, care cuprinde o fru-moasa moscheie a lui Cazlar-Aga, seful Seraiului.tare purta numele de Ismail, de si, cum am mai spus

cu prilejul altei calatorii nu este nicio legturaintre numele orasului i numele lui, caci orasul efoarte vechiu: Moldovenii Ii ziceau

Interesant e ce ni se spune ca privire la populatiez

119

cea mai mare parte din locuitori sant ValahiMoldoveni". E de pret aceastà mArturisire cd, pe vre-mea cand Tatarii erau in Bugeac, cea mai mareparte a populgiei din Ismail se alcdtuia totusi dinRomani. Ea pldtia haraciu direct Portii si pgreasd prefere dominatia ei celei a Voevozilor. Aceastase explicd prin faptuf cd, supt Domnii nostri. oa-menii frebuiau sd serveascd cloud VisLierii, pe candsupt stdpanirea directd a Portii una singurd, a 'Turci-lor.

De acolo se strdbate desertul Bugeacului, undenu se intalnesc decat turme si din loc in loc cateo colibd pentru pdstori, asa-numitele cale ale cioba-nilor turci, cari in partea de Sud a Bugeacului pds-teau turmele. Aici erau i foarte multe herghelii decal cu pdzitorii lor. CdlAtorul ajunge la Cdusani,unde a fost odinioard resedinta. Hanului Tatarilor.Este insà acolo o bisericd romaneascd, cufundatd a-cum in pdmant, de prin 1760, a episcopiei de Proi-lav, ridicatd pentru raja, pentru locuitorii din apro-pierea Dundrii, supusi Turcilor. In ce priveste lo-cuitorii permanenti din Cdusani, cei mai multi SantValahi i Moldoveni". Bugeacul prin urmare eralocuit de ai nostri in 1711.

Despre Chilia se spune cà este un oras destul demare. Nu mai vorbim de Chilia Veche., care inteohartä despre care se va vorbi mai departe este tre-cutd cu numele ei romanesc. Orasul este destul demare, dar populatia aici n'are caracter covarsitor ro-manesc. Sant Turci, Evrei, Greci, putini Armeni, pelangd Romani. Castelul, foarte mare, Mil garnisond,n'are nimic remarcabii 1.

Cf. Karolinska Krigares Dagbacker, IV, Stockholm, 1913,p. 91.

120

Acelasi ctglgtor a mai trecut pe la noi la 1714la dus, prin Giurgiu, Ismail, Brkila, Galati, Isaccea,B,abadag, Chilia, Mangalia, i la tutors cu Carolal XII-lea 1nsui, did a strAbgtut Tara-nomaneascäde la Giurgiu la Pitesti, IntrAnd In Ardeal, Cu a-ceastk ocasie inseamnk trei sate care se ggsiau in di-rectia Rucgrului: Crisonlitz", Scala, Rosnau", carenu este Rasnovul din Ardeal.

Iatk i ce se cuprinde despre Tara-Romkneasck. LaMotraye ajunge la Bucuresti, nude stä ckteva cea-suri. Carol al XII-lea cere sä i se dea cal i unmehmendar pentru a-1 conduce. Orasul e foarte spa-t:Los, bine locuit, dar murdar i rgu. clddit." Palatuldomnesc pare mai comod deckt frumos". Drumetula vgzut lume multä pe stradd, i observg ck' jupg.-nesele se Imbrack dupl moda din Constantinopol, a-coperite si vara cu blani; haina este lungg. In cappoartä un calpac de sobol, o tock. Femeile din poporse imbrack tusk dupä datina cea Veche. In ce privesteasezarea parului, este acelasi ca forma pe care pic-torii vechi i-o dau in. infltisgrile Maicii Domnului.

Dupg aceia se trece pe lkngä palatul din Mogosoaia,al lui Brancoveanu, care existg i acum, renovat.Francesul recunoaste, ck e o clkdire mare, destulde mgreatk". Domnul a fAcut aici si o biserieg, Incare e zugrkvit el cu toatä familia lui, fresce foartefrumoase. Cilidirea este foarte regulatà i cläditä eu-ropeneste". Se pomenesc i imele bonnes peintures"si, in acelasi timp, acole plafoane frumos sculptatede care am mai pomenit.

Mobile uu erau: le luaserk Turcii carid fAcuserA in-ventariul averii lui Brancoveanu, i urmasul aces-tuia, Stefan C'antacuzino, vrand poate ca printeun actde caritate sä steargg amintirea pg.catului mare pecare 1-a fost skvArsit fatk de ruda care perise

121

Ja Constantinopol din pira lui, prefAcuse aceastlfrumoas1 clAdire Inteun han unde cAldtorii puteausl se adAposteascA, fArA InsA a glsi acolo serviciul;dovadA, cd, atunci cAnd auJ venit aici acesti cAlAtori,s'au Ingrijit singuri sA-# pregAteascA masa. Ni pu-tem Inchipui ce-a ajuns prea-frumoasa elldire a luiBrincoveanu prefAcutA hind In han, cat de rdpedetrebuie sA i se fi stricat picturile. De jur lmprejurerau grAdini, care mergeau p:in la au. Se InseamnAun helesteu, care mi se pare cA nu mai. existA,-drumetii aveau facultatea sä trimeatA pe cineva sApescuiascl i sA-si gAteascA singuri mg.ncarea, ca lainAnstirile noastre.

La Motraye pleacA din Mogosoaia peo maple foarteframoasA, une nuit fort sereine", si trece prin pa-'tru sate pAnA la Tirgoviste. Orasul a impresionat pecAlAtorul de profesie, pentru pitoresc, pentru lueru-rile vechi, interesAnd un om de distinctie deosebitl.Englesul vede rAmAsitele do ziduri, si este Intreba-rea dacA la 1714 nu se pAstra mai mull din zidurileThrgovistii. Bisericile nu le semnaleazä cu deosebire,de si erau foarte multe, care au si azi turnurile In-tregi.

Mai spline despre case aysAnt In general joase.A apucat Curtea Veche cum o lAsase BrAncoveanu,-care a stat foarte multA vreme la Thrgoviste, Ino-ind traditia lui Matei Basarab. Pe vremea aceihCurtea era intreagA, dar acel chasteau bâti à Pan-tique" nu i-a plAcut. 0 parte din palat, partea pecare o lnoise Brincoveanu, era destul de frumoasA.AlAturi, biserica Curt% c/Aditl IntAiu de Petru Cer-cel i mgritA de Matei Basarab. Despre picturi, La14.1otraye ni spune, el care se pricepea, cA In aceastAassez jolie église" sint picturi frumoase: les pein-

122

tures a la grecque sont bonnes, contre l'ordinairede cette région".

De la Targoviste, trecand pe la Ruar, se infunddIn Carpati, unde intalneste un pustnic sou preot ca-tolic, zice el, care i-a cerut de pomand. Apoi trecela Brasov, unde stie cd erau Romani, cdci spunecd este aici i1)opulatie romaneasa i Populatie bul-gdreasa refugiatd povestea originii bulgdresti a$cheilor").

Chlatoria lui Just Riel, sol al Danemarcei la To-ral Petru, din 1709 la 1711, cuprinde i ea unelestiri priviloare la rolul pe care 1-au avut Dimilrie Can-temir si Moldovenii si In campania de la Pral.

Nu . e lipsit de interes pentru lucrurile extraordinarepetrecute atunci la noi jurnalul acestui vice-amiral,care vine de la Chiev, unde a descris Lavra i sfin-tele moaste cuprinse inuntru i slujbele ce se facde cdlugdri. De la Nimirov, de frica bandelorzdcesti, Ju,e1 aldtoreste cu o escortd de un maior cu50 de dragoni, condusi de patru Cazaci.

De la Bar, unde invdtase Miron Costin, se tri-mete un dragon la Zwaniec, pe granita moldove-neascd, cu o crisoare cdtre generalul-maiorvenit cu 2.000 de dragoni pentru a strange provi-s4. Bar, cuib evreiesc, e in ruine, cu puternicele-ibiserici, cetatea distrusd; inteun mic castel cevadragoni ai Polonilor. Dar generaIul trecuse la Mo-hiläu. Solul nu poate vedea cum dorise, Camenita.Suita lui pradd pe cale, mai ales pe Evrei.

Intoarcere la Bar, dupd cateva zile de rdideire.Are bolnavi intre ai sdi. La 9 August e In sfarsit

En Rejse til Rusland under Tsar Peter, dagbogsopteg-nelser af vice admiral Just fuel, note de Gerhard L. GroverCopenhaga 1893.

123

la Mohildu, Ice pustiu i neintdrii". Peste apà afldde la Tar cd s'a fAcut pacea. Pentru ca st ardtecum s'a ajuns aici se adauge un extras din jurna-lul generalului Allart.

Acesta plecase la 17/28 Iunie de la Soroca, im-preund cu generalul Enzberg í cdteva sute de Ca-zaci. Tot in acea zi trece Tarul cu garda i cu divi-siile lui Repnin i Weyde. La 18 e la Sorocamerge la Cainar, Allart oprindu-se la Malt, pe care,cu cloud divisii, Il urmeazd. Lipsd de apd. Generalulpopose§te la satul Garla, clouà mile de la Prut, pecdnd Petru cu alte cloud divisii §i. garda ajunge lardu. Se and. cd 15.000 de Tatari au atacal la treimile de Ia§i pe eremetov, care pierde 280 dedragoni; 1.500 de cAlgre(i ru0 Ii imprd§tie. Se re-trag la Laputzkin", adecd Ldpu§na. La 22 Iunie,Allart e la Prut, Tarul la Gdrla.

A doua zi, acesta poposind, generalul e la o mild§*1 jumdtate de Iai, Feldmareplul ii ordond a nuse grdbi §i a lua sare din. Ia§i, Lipsd de brand; Id-custele au distrus totul. Se gIte§te podul pentru Tar,care vine §i cu artilerie. La 25 Allart merge la Tu-lora, unde se une§te cu Seremetov, luând apoi Pru-tul In jos. La 27 vine un colonel moldovean cuopt companii In lagdr, vestind cd vor mai urind.opt companii"; se allá cg. Tatarii au stricat fântAnileIn Bugeac. La 28 se face al doilea pod pe Prut,pentru furaj i eventualitatea unei retrageri. La 30trece eremetov en o parte din cavalerie §i bagije.

Carl Ewald von Riinne e trimes In Tara-Roma-neascd, cu noud regimente de cavalerie §i patru tu-nuri. La 2 Iulie, apar primele cete de Tatari. La 3a trecut toatd cavaleria cu generalul Janus; apoiAllart cu infanteria; se tale cele cloud. poduri. Dupd-

124

stmiaza vine Tara ca garda s't restul infanteriei. La4, intanteria toatk trece Bahluiul. La 5 se inainteazdspre Movila RAUH, la 6 la Garla. La 7 Janusmerge mai departe cu. Cazacii çi trimete vestea ckVizirul e la gura Ski-kW sau Strambii (Stranbuze-retzin), ck a fAcut douk poduri si au trecut 3.000de Ieniceri; Janus e rechemat. La 8, consiliu de rkz-boiu; sant 40.000 de Ieniceri cu 400 tunuri, mari

Enzberg e trims sk primeasck pe Janus;Tatarii urinkresc, Cu 15-16.000 de oameni. Se

'au mksurile de luptA.Nu ne oprim asupra eil. O comparatie Cu Neculce,

cronicarul moklovean al luptei, ar fi de fkeut. La 'Ar-cane, la arutele de apkrare, erau destinati, In re-tragere, Moldoveni i Cazaci. Se lneheie

La Iasi plead. Turcii.In retragere tara nu poate da provisii 2. La 11 Au-

gust cklAtorul trece din non peste Prut. La Mohilkui se pare cä locul se chiamk dupk. un Domndovenesc Movill"3.

1-1Artl la paginile 418, 421,2 Pentru expeditla lui Winne, cu 9.000 de cal, si pp. 418-9.

P. 424. A se adAugi P. Datlée, afIgfor la lasi In Februar1703 (lorga, in An. Ac. Rom., XXXIII, p. 30) si consilierul danesHeitz, care trece pit' Ardeal spre Moscova (Victor Roth, Kunst-denkmaler aus den Sdchsischen Ktrchen Stebenbiirgens, I, p.143).

VIII.

Dimitrie Cantemir si Moldova sa

Venim astAzi la Descrierea Moldovei" a lui Di-mitrie Cantemir, care partg titlul latinesc de Des-criptio Moldavioe, pe care Cantemir il traduce cuCartea hotgraril Moldovei"..

De fapt Dimitrie Cantemir trebuie asezat Intro cg.-Mori, si it pentru ce: pentru a, de si fiu deDomn al Moldevei, de si Domn al Moldovvi el In-susi, timp de cgteva sgptginâni, dupä moartea ta-tglui sgu, nerecunoscut de Poartg, si pe urmg. Domncateva luni Ong. la lupta- de la Stgnilesti si la re-tragerea lui in Rusia, cu toate acestea cea mai mareparte din viatd nu si-a petrecut-o In Moldova Insgsi.A fost o bucatg de vreme represintantul tatgluila Constantinopol, un fel de ostatec, garantand culibertafea i viata sa pentru credinta bgtranuluiConstantin Cantemir, pe o vreme cand Moldova erasupusg. la foarte multe ispite, cdrora li se pleca uneori; dupä ce si-a perdut intgiu Dornnia, el a statcgtiva ani In Constantinopol, bite() situatie superi-oard, ca unul ce ocupase Tronul cdtgva vreme. Dupg_aceia, pgrdsind pgmAntul Moldovei, a petrecut res-tul vietii sale la Rusi, unde a jucat un rol foartemare, fiind unul dintre incepgtorii Academiei la Pe-tersburg, dintre Imbogglitorii literaturii stiintaice ru-

126

sesti, adevdrat consilier cultural al lui Petru-cel-Mare,pe care 1-a Intovdrdsit in expeditia prin regiunile cas-pice contra Persiei. Ba a fost amestecat i In viatafamiliard a nobilimii rusesti, pentru cd, murindu-iIntdia sotie, fiica lui erban Cantacuzino, s'a In-surat cu o principesd rusà, avand copii cari au trlitIn Rusia fdrd sd piardd speranta de a ajunge cAnd-va Domni In Moldova.

Cu bate acestea ar gresi cineva dacd ar credocä lucrarea lui Dimitrie Cantemir, care, de alminteri,a fost scrisd tot in strdindtate, nu in tinereta lui, niciIn timpul cand a fast Domn In Moldova, nu este des-tul de bine informatd i eà are numai informatii-care vin de la strdini. O informatie de la strdini oare, si foarte bogatd. Dimitrie a trdit la Constantinapolatdta vreme,Intr'o situatie cutotul superioard, In con-tact necontenit cu tot felul de lume, chiar si cu diplo-matia apuseand; a stat in legdiard Cu ambasadorulFranciei a cetit n.enurndrate cdrti turcestibesti. Avea o cunostintd de limbi orientale cum n'aavut-o nimeni pdnd la Austriacul Hammer, la in-ceputul secolului al XIX-lea. Cartea si-a scris-o Inlatineste, limbd pe care o stia perfect, si pentru re-lattile lui culturale cu Apusul a fast fdcut mem-bru al Academiei din Berlin, iar lucrarea despre carevorbim a scris-o anume pentru Academia din Ber-lin.

Prin urrnare putea Intrebuinta izvoare polone, un-guresti, ca, de pildd, cronica umanistului Bonfiniu,pe Leunclavius, German de la sfdrsitul secoluluial XVI-lea, care a tradus i interpretat cronicile tun--cesti. Informatia strdind o are el, si e barbe Intinsd;nu e scoasd numai din cronici sau povestiri, cidin documente de arhive, ca unul ce a strdbltuthivele turoesti, de unde a luat informatia lui ca pri-

127

vire la ceremonialul, asupra cdruia o sa revenim, alnumirii i primirii In audientä, al purtarii pe stra-zile Constantinopolului, pana la resedinta lor, a Dom-nilor nostri.

Dar, alaturi de informatia lui venità si din con-taotul individua]. cu Mata lame, este o informatie des-pre tara lui din izvoare directe, care sant, pe de oparte, experienta lui proprie si, pe de alta, actelede Stat din tara. Pe lânga cronicile moldovenesti, pecare mai mult sau mai putin, i na chiar asa demult, le cunostea, s'ara atatea stiri care vin din expe-rienta lui. Asa, de exemplu, cand descrie aspec-tul geografic al terii ori cand aminteste cercetari ar-heologice la Prut, in regiunea nIciiului, pe care ostia bine si pentru cà familia cantemireascà eradin partile vecine, din vestitul codru al Chigheciultd:familie de mosneni militari din aceste parti 1. Marade aceasta se vede ciar ca, nu numai a vazut tara Intreacat, ci a facut i cercetari in unele astfel,ocupandu-se de trecutul cel mai departat a] acestorlocuri, a vrut sà gaseasca documente arheologice,pentru aceasta a mers la Suceava : descrie figurilecare se vad pe cetate 2.

Intealt loe vorbeste de sapaturile pe cape le-a orAn-duit O. se faca in vecinatatea Galatilor. Cand a fostIn expeditia de la Petrovardin, In timpul luptelorcu Eugeniu de Savoia, a insemnat un val de pa-mânt pe care 1-a pus In legatura cu valul lui Traiark

Pe langa acestea sânt Multe lucruri pe care le-a au-zit ì, cu toata Invatatura lui, le crede. Asa ni spunecà la musite se gaseste un fel de rollä care cuprinde

Pomenegte de cutare cetate din FAlcilu, adlugind cela cenu era adevAr, fireste, cä numele vine de la al barbarilor Taifa

3 De fapt e vorba de discurile colorate represintand tot felulde animale bizare, poate incerdri de a represinta povestile noastre.

128

unt si din aceastä causà oile care manancà p/antele.din partea locului sant mai grase &cat celelalte. In-tr'alt loc e vorba de un fel de gainuse care se lasaa fi prinse, pentru cä sant surde, mute si proaste(se gandeste la imobilitatea lor In vremea prAsirii)..Cand vorbeste de descantece, de vrAji, de farmecelebabelor, le crede pe toate: ni povesteste cum de peurma unei vraji s'a nmflat un cal §i, intervenindaltà baba, a trecut lunflatura de la cal la proprieta-rul calului; baba Msg. a facut farmece t li-a trecutumflAtura amandurora. In alta parte se spune cà aherghelie IntreagA s'a ImbolnAvit de raie, dar toateleacarile Intrebuintate au fast In zadar; apa neln-ceputA a izbutit sa scape de aceasta pacoste pe pro-prietarul hergheliei.

Pe langA aceste informatii naive sant actele oficiale,Intr'adevar foarte folositoare. Astfel pentru po-pulatia oraselor noastre el Inseamna Intr'un loeIn Iasi inaintea timpului din urma., din causa rdz-boaielor indelungate Intro Turci i Poloni, care auadus ruinarea terii, erau 12.000 de case, si deci,Inmultind Cu cinci, vedem cä populatia Iasului eramai mare decat cea de astazi. Suceava are Inca. 14.000de case, dar trebuie sa se observe el pe vremea luiCantemir Suceava, ocupatA catva timp de Poloni,era pArAsita. aproape, zidurile fiind ruinate, a numai era decat o tunbra. a stralucirii de odinioaraAiurea, ocupandu-se de export, se (Lau cifre exacteIn ce priveste pretul boilor, cari pe vremea aceia for-mau articolul principal de export: se cumparauIn Moldova cu 3-5 talen i si se vindeau la DanzigCu 40-50, (land astfel un mare castig negustorilor, Inmare parte Romani, cari faceau acest export de boj(si de aici averile atat de importante ale unui Duca-Voda sau Ursachi).

129

Alai departe, informatii oficiale, luate din izvoarede arhive, se gasesc In ce priveste darile fata deTurci ale principatelor.

Erau atunci doua, feluri de venituri In Prindpate:veniturile ordinare, care erau ale Domnului, i ve-niturile extrordinare, care erau ale Statului. Lucraride edilitate si de interes public nu se iNcelau de loc,pentru ca toti banii mergeau la Poarta. Domnul areun castig de 600.000 de talen pe an. Iar afara de a-ceasta trebuie sa socoteasca dijma care se lea del laCampulungul Moldovenesc, cuprinzand valea in-treaga pana la hotarul Ardealului: Campulungul pla-tia iloar vechea dijma, care facea 24.000 de lei, sini putem Inchipui ce lnsemna pdstoritul In muntipe acea vreme, daca numai de aici Domnul avea unasemenea venit.

Iata, In detalii, folosul Domnului: 30.000 de talentvaina, 10.000 de talen i venitul Arid, 15.000 venitultargurilor. In fiecare tfirg cantaritul se Indepliniape sama parcalabului, care Men. i judecata (dinmilitar el devenise un simplu function.ar civil); si ve-nitul cantarului trecea si el pe sama Domnului.In afard de aceasta erau dijmele obisnuile, nu cele)speciale, cum e oieritul, care se luau nwmaide la terani. Cad, Inca .de pe vremea lui Cantemir,boierii erau scutiti cu desavarsire de dijme, decfitnumai In cel d'intaiu an de Domnie al unui Voevodera datoria ca ele sä se deje si de boleti., nu atAt caimposit, ci ca dare personala Tap. de Domn. Candplatiau i boierii, venitul se urca astfel la 20.000, pecand de obiceiu era numai de 10.000 de talen. Inafara de aceasta era desetina (ceia ce pel slavonesteInseamnä tot dijma), care se lua de la porci si de lastupi. Mai tArziu gostina se lua de la porci, iar de-setina era terminu-1 pentru taxa de stupi. Acest ve-Ceitcit ori,

130

nit aducea 25.000 de talen i pe an. Pe urml se sem-naleazd categoria de locuitori ai terii cari erau datoria se presinta la rdzboin. cu calul lor: curtenii, cariplAtiau toate ddrile, dar erau datori sd incunjure peDomn la rdzboiu, formând samburele armatei.

In loc de 600.000 de talen, cat era odatd venitulMoldovei, el ajunsese acum numai la 100.000.

Ce se cuvine lui Vodd strange i pdstreazd Cd.md-rasul; Vistierul are In grijd veniturile terii.

Pe lángd aceasta, de cate ori Turcii cereau ceva,trebuia sd se creeze un venit extraordinar: birullua astfel cu mai multe semestre Inainte.

Iatä acum ce trebuie sâ deje tara. Tributul se tri-melea cu cardle domnesti, in pungi cantdrite deVistier i peeetluite, dupd verificarea continutulud,la un termin invariabil, Sfantul Gheorghe. La acesttermin, de altfel, porniau inainte vreme Turcii in ex-pediiile rdzboinice, pentru a se Intoarce In taralor la Sfantul Dumitru; cdci, ca i Bizantinii, einu fdceau campanie de iarnd.

Suma tribulului era de 65.000 de talen; pentruserbdrile Bairamului se platiau 12.000 altiise dddeau i doud bldni de samur sau de lup,lupi scumpi din pdrtile rusesti. Pentru mama Sul-tanului, Sultana Validè, 5.000 de talen i si o blandde lup. In afard de aceasta se trimiteau pentru moscheila Constantinopol 6.000 de talen i pentru hranaCapitalei o cantitate de sdu de 12.000 de talen. Acelcare pdzia femeile Sultanului, Cazlar-Aga, colonelulfetelor", primia 2.500 de talen si o bland de samur.In afard de aceasta Vizirul avea si el 5.000 de ta-leri si o bland de samur; locotenentul Vizirului, candacesta mergea In expeditii i i se linea locul laConstantinopol, Chehaiaua, 2.500 de talen si o blandde samur (cea mai scumpd, paced, era din regiu-

131

nea pAntecelui). Cel care tinea socotelile, Sultanului,Haznadarul, avea drept la 1.000 talen, iar cancela-riul, pentru Afacerile Strdine, jumiltate din aceastdsuma.

S'ar crede cd ca aceastd s'a isprdvit. cfmdDomnul era numit din nou, era dator sd deie Sul-tanului 25.000 de talen, Sultanei Validé 5.000, Ma-relui-Vizir 15.000, Chehaielei 7.000, Haznadarului1.000 çi pe jumdtate atAta lut Reis-Efendi. Apoi,, cAndDomnul se aseza In Capitala lui, trebuia sd dejeAgai care-1 punea in Scaun 10.000 de talen. Toaleacestea se platiau pe sarna Statului, nu a Dom-nului.

Dar mai era o sarcind. Pentru ca se introduseseobiceiul, de cAnd Domnul nu mai era ales de tara,sd se achica plângeri impotriva lui la Poartd, el erachemat la Constantinopol sd se justifice, iar, dacà naputea, era trimes in exil, i, trebuind sä fie hnediat,un Donm färà sà se astepte alegerea din pancaterii, se lása lucrul, de formd, in sama pribegilorde la Constantinopol, asa incAt de multe ori zeceoameni puteau numi Domn pe cine voiau, dinlremembrii, reali sau inchipuiti, ai clinastiei; aceasta"Ana la o vreme, &d'el pe urind numia Sultanulde-a dreptul. i Turcii au prins a schimba pe Domnifoarte des, ca sa cAstige sumele importante pe carele-am vdzut: schimbarea se fdcea la cAte trei ani.Chiar dacd acelasi stdpAnitor era numit din nou inScaun, el trebuia sd pldteascà din nou, i astfels'au adaus alte daruri cdtre Sultan si puternicii dela Poarld. Se dddeau 25.000 de talen i pentru mucarer,Intdrire, daca Domnul era absolvit de acusatiile cei se aduseserd, lar, dacà altul era numil din nou,atunci el pldtia dupd obiceiu.

132

Venim actun la capitolul in c,are Dimitrie Cante-mir infAtiseazä tara, i anume Moldova, pentru clel se ocupa exclusiv de dánsa, de si in Hronicul"lui trateaz6 despre viata tuturor Romanilor, varbindchiar de Românii macedoneni, pe cari se vede cAi-a cunoscut, ca si Stolnicul Constantin Cantacuzino,fiindeä o parte din Grecii" de la noi erau Romdnide acestia balcanici.

In ceia ce priveste nspectul, nu ni se dau preamulte date noi. Cantemir vorbeste de sämAndturi,spurind cat de bogat e rodul pgmântului, pe atuncimult mai bogat decát astg.zi, cäci atAtea regiuni abiaerau ld.zuite din pdclure si se sgmilna pe locuri undese acumulase putregaiul frunzelor atâtea secole. Setrateazä i despre vii, pomenindu-se, natural, de Cot-nari. Scriitorul îi inchipuie cà viile acestea au fostplantate intAiu dupe ce pàmântul a fost destelenit cuPolonii prinsi la Dinnbrava Rosie, ceia ce nu esteexact, cäci podgoriile de la Cotnari stint foarle vechi,de pe vremea inaintasilor lui tetan-cel-Mare, fiindiuerate de Nemti cari s'au pAstrat catolici pànafoarte tárziu In secolul al XVIII-lea.

E vorba apoi la Odobesti, de Nicoresti, si se maiciteazá Inca cloud podgorii In judetul Tutova, carenu se mai intálnesc In timpul nostru.

Intalnim in Descriere" i helesteiele de °clinical*care si acelea au dispgrut in cea mai mare parte:ele se Intálniau altä datI pe fiecare mosie, nu nu-mai pentru hrana ra.ndstirilor, dar si a satelor, careatatea luni pe an, se hrAniau, numai din peste sinu Mau vite. Ele erau tin mare izvor de bogAtie:Domnului i se aducea pestele viu in desagi pe cai..

In ce priveste locuitorii, nu se poate zice cd Di-mitrie Cantemir era un om cu idei democratice",

133

cu toate ed. inti lege pe teranul de pe vremea lui, chiar&eä nu-1 laudd, si In multe privinti li e protivnic.Inteun singur punct nu putem merge aidturi.. de dân-sul. Teranii pe vremea lui eran serbi, legati de pd-mânt. Doar de nu se putea impdrti o Tamilie ctunse impArtiau Tiganii, vanzandu-se bdrbatul de oparte, femeia de alta, ba avem chiar acte uncle se lin-dea o jumdtate de copil, ceia ce nu insemna cdse Ma copilul, ci cd banii valorii lui se impArtiau...Femeile eran toate libere; de fapt era robia numaimunca bdrbatului. De alminteri boierul de pe vremeaaceia era adese ori ca un pdrinte pentru terdnime,cum reunia mai multe mosii si habar n'avea de con-tabilitate agrard, sAtenii eran de fapt mai stdpani,decat boieru/. Cantemir spune insd cit toti serbii, cariformeazd imensa majoritate a terdnimii, In afard doarde rdzesi si de mazili, nu sânt Români, ci Unguni,Rusi, si de aceia li se si zice vecini".

Pdrerea e absolut falsd. Adevdrat este cd la lace-put s'a zis .,vecini" teranilor veniti de peste granitdca sd coloniseze sate la noi, unde aflau o situatiemai bund, cdci in Polonia, In Ardeal ei erau serbi,iar aici teranul a rdmas liber pdnd dupd veacul alXV-lea. Dar se fAcea o deosebire Infire vechii terani,oamenii terii", i acesti vecini"1, si pe urind boieriiau inceput sl confunde pe cei ce erau vecini" cucei ce nu erau, asa cd la urma urmei 1-au idcutvecini" pe toti.

In ce priveste caracterul teranului moldovean, Can-temir recunoaste cit viata lui este, ca simplicitatemoralitate, superioard vietii boierimii. Undeva zice,cdutând a da o twang. generald: Teranul se Indes-tuleazd Cu putin si e deprins a trdi In conditiuni po-

' La Spanioll vicinos (de la vicus) sAnt sAtenli in genere.

134

litice i soziale patriarhala". Citeazd, nu numai Cam-pulungul, dar si Vrancea i Chighcciul: cea d'intdiuun Tinut asAmAndtor cu al Cämpulungului, cu oieriiveniti paste vechii mosneni i plugari, In parte dinArdeal, iar Chigeciul, cum am spus, un codru"li se zicea i Coeireni locuitorilor de acolo. Teranulspune el, e glumet, ducându-si viata pe tirhpurigrele prin aceastä virtute supericard a simtului relati-vitAtii lucrurilor care este umorul, ironia. Sant oa-m,eni sinceri, dar, spune el, nestatornici. StatorniciaInsd e In legdturd cu o situatie stabild, cu averea pecare ai sà o aperi, i toate acestea lipsiau omuluinostru.

Cantemir ni spune apoi un lucru foarte importantcare trebuie sä puje pe ganduri: c eranii nu santbetivi, si mai ales a nu beau rachiu. Velnitilo, pa-tronate de Domni, ale boierilor nostri si ale aren-dasilor strdini, acelea au fdcut pe Wan In unelepArti sá se dea la bduturd, dar pe vremea lui Can-temir betia nu era una din bolle cele mari ale nat-ieinoastre. Carciumile erau foarte rare, doar prin orase,

cum am spus, subterane, iar nu la stradd, ati-nand calea. Despre rachiu se spune cá nu li placedeck ostasilor, si se baa numai din pähdrele Inaintede masd, ca aperitiv.

In ce priveste legdturile nelegitime, cu femeile,judecdtorii erau cam toleranti, singura lor datoriefiind sà ceard sugubina, sau desugubinal, amendaimoralitátii.

Se mai spune cd Moldovenii sant oamenii cei maiprimitori de pe lume; el chiamä la masd lor chiaroameni de pe stradd, afard de o singurd esceptie:cei din Tinutul Vasluiului cari, and li vine un strdint

De unde vorba : a dat de §ugubinA", de ruOne.

135

se Imbraca In haine stricate i apar ca cersitori lausa. Ramane ca lucrui O. fie crezut sau ha.

Dupà aceia este o parte extrem de interesanta, a-ceia In care se vorbe§te de obiceiurile populare. Uncapitol Intreg este consacrat de Cantemir folkloruluiromanese, unul de o importan ta extraordinara. Siatunci s'ar putea pune o intrebare: daca el n'aveacunostinta, nu de cartea lui Del Chiaro, care puteasá fie terminata lute° amune forma pe la 1716, candscria Cantemir, dar de intentia secretariului branco-venesc, care poate sa fi scris i In Moldova ea sa ise adune §tiri despre obiceiuri. Cantemir ni vorbelteCu O informatie mai larga, de si mai pe scurtmai strains, despre aceste obiceiuri: din Del Chiarosi din el se poate face o icoana a obiceiurilor popu-lare pe vremea aceia. Se trateaza nu numai deispremedicina babeasca i despre lucruri pe care nu leputea fi decat cineva care a trait In mijlocul po-porului, dar se da i cea mai frumoasà descriere aealusarilor, cea mai adanek explicatie a lor. De aicise vede ca jocul calusarilor, care corespunde infoarte multe privinti cu ceia ce sant Junii din Bra-sov, legati Insa, acestia, numai de serbaloarea,Pasli-lor, aveau un caracter relig,ios; atata vreme cat duralupta" lor, Intrecerea lor In jocuri, ei nu puteausta supt acoperis profan, ci trebuiau sd caute pen-tru odihna un loc sfant, In tinda vre unei biserici,fiindcà altftl se credea cd-si calcà juramantul i deciIi furà frumoasele sau ei erau datori safaca noua ani servicial lor tainic. In schimb au vir-tutea de a vindeca pe bolnavi.

Se trateaza i despre toate superstitiile populare,,despre toate icoanele fantastice ran:lase In mintea te-ranului nostru, din foarte departate urme de mito-

136

logie tracia poate din cine stie ce obiceiuriaduse Impreund cu vechii pdstori earl Incd

din Peninsula Balcanicd au format basa poporuluinostru.

Mark de aceasta este foarte frumoasd foarte bo-gatd descrierea datinelor de cdsrttorie. Petitorii, co-ldearii, yin aceasta nu o Intalnim In Del Chiaro,

tin o oratie. In aceastd oratie se spune desprecerboaica urmdritd de un vandtor, care s'a ascunsdeva, coldcarii bdnuiesc cd afld ascunsd In casamiresei. Pdrintii fetei rdspund fireste cd n'au auzitniciUdatd de o astfel de cerboaicd, vandtorii insistdInsd, in cele din urmd ea se duce Inaintea lor.

Se enumerd, emu am vdzut §i In Del Chiaro, pe-trecerile care se dau, si care sant de o deosebitdlucire cand sotii apartin boierimii si mai ales andse Intampld de cunund Domnul. Atuncimirele poartdpe cap un slic special dáruit de Vodd, asAmdndlorpropriului lui slic; mirele se aseazd la dreapta Dom-nului si e servit cu ceremonialul cu care e servitacesta; el merge pe un cal domnesc si se urmeazd,In toate, obiceiurile care se obisnuiesc la Curte pen-tru Voevodul Nunta pornQçte de Joi cumam vdzut In povestirea Italianului-0 tine pdndDuminecd, cu ospete danturi. Rudele miresei, Inloc sd pregdteascd numai rochia cu care ea se va In-fdtisa In ziva cea mare, se apucd lucreazdpreund. cu mireasa la pregAtirea mesei; astfel ziva a-ceia se zice a cernutului", cdci se cerne Mina pen-tru cozonadi pldcintele care se vor servi oaspetilor.In zilele premergdtoare ceremoniei nuntii sant si a-devdrate Intreceri de cavaleri. Ong. pe la 1820In margenea Bucurestilor, cum vom vedea cd o spunealdtorul Lagarde, Mom" Intreceri Intre tineriiboieri supt supravegherea Domnului cu sulita (jave-

137

lot) si Voda ImpArtia daruri, tot asa de pretuite caacelea de care se Invredniciau cavalerii din clvul me-diu In asa-zisele jontes" Inaintea damelbr.

Se vorbeste de masa mare care se Intindoa dupanunta, masa la care erau permise o multime de glu-me, oricum rnult mai delicate decat cele ce so maiobnuìes i astazi In Apus. CAnd era sa piece mi-reasa, i se batea valul cu un cuiu pentru a o mairetinea o bucata de vreme In mijlocul nuntasilor.stArsit, cand se face.% ziva, unul din oaspeti finitacântul cocosului, i acesta era semnul plecArii. Darnu se despartiau nuntasii Inainte de a mai beacateva pahare, i aceasta se numia paharul de calealba", adeca de dram fericit. Dupa aoeia, mirelemireasa, cari ajunsesera sä" fie Impreuna du.pA.' oIntreaga. luptA, IntAmpinau o noua Impotrivire dinpartea fratilar, cari se faceau ca opresc pe sora lor,

mirele trebuia sa-si cucereasca din nou mireasaprin daruri; atunci sabiile, care se Incrucisasera In-tr'un simulacru de lupta, se lasau jos, si parecheacea noua trecea.

Gasim apoi la Dhnitrie Cantemir i descrierea o-biceiurilor de la Inmormântari, care au ramas ace-leasi i astazi la tara. Gaud se ducea la mormântun ostas, era obiceiul sa se vada i calul dupd sicriu

ca sà plânga" acesta, i se ungeaucuceapa sau cuprat de pusca ochii. Dupa ingropare se canta la mor-mAnt, cum am vazut, de catre bocitoare, i Cantemireste cel d'intaiu care da un cAntee de bocit ce nu opopular, ci mai mult de mahalà, trecut prin con-deiul cine stie cui: plâng si ma tanguiesc, pentruviata cea rea a lumii acesteia, ce se rape ca çi ata"

Vorbind de farmiece scriitorul Ii da ostenealacaute i originea acestor obiceiuri, lucru prea greupentru Invatatura timpului. Crede cä zAna" vine

138

din Diana,. Drágaica, pe care o zugrAveste, capaparudele, ar fi Ceres, cAci venia pe vremoa sA.-mAnaturifor, iar Doina-i aminteste pe Marte sauBelona. Astfel ideia interpretArii prin origini ro-mane clasice apare IntAiu la ansul.

De sigtu- nu este gresit sA se caute aceastd origineIn obiceiurile din Italia, dar nu in cele adeverite deliteratura scrisA, ci In obiceiurile actuale ale teranilordin Italia si mai ales din regiuni absolut conserva-tive, cum este a Abruzzilor i toatA lirith Apeninilor.

Venim acum la boieri, si nu in ce priveste titlu-rile, demnitAtile i atributele lor In vremea lui Dimi-trie Cantemir, ci supt un alt raport: ce Insemneazd eiIn viata socialA i In cultura timpului. Canternir face-o deosebire intre cei vechi i cei noi. Coi vechi aveauobiceiul de a-si pregAti fiii pentru rosturile lor vii-toare ca cea mai mare Ingrijire, i anume nu-i cres-lean, acasA la dânii, ca sA nu, se deprindA rAzgrriati,ci-i trimeteau Intre strAini, la alti bolieri, sA facd Inv5-tAturA acolo. DupA ce se pregAtiau trei ani la strAini,servind la masK, curatind armele, fAcAnd pe ordo-nanta", tftnArul venia la Divan, de la Divan inaintaapoi la SpAtArie i ajungea Postelnic al treilea, celace era deocamdatA foarte puitin, dar Postelnicul altreilea putea sä isprAveascA LogofAt-Mare. Si, ni sespune, nu pArea lucru cuviincios ca pdrintii insii s.recomande pe fiii lor la Domn. Postelnicii eran putini,doisprezece, dar obiceiul vechiu Incepea sA so stricersi se fAceau acurn boierinaV, ca SA IneapA Wald lu-mea: In felul acesta, spune el, s'a ajuns la decAdereabolerimil noastre.

Venim la felul cum Dimitrie/ Cantoemir Intelege or-ganisarea Statului In legAturA cu vecinii i cu caracte-tul lnsusi al Domniei. 51 anume caracterul Domniei:

139

Rupt douä raporturi: cel vechiu, traditional, inainte desupunerea fatd de Turci, i cel nou, modern, pe care-Icunostea loarte bine, ca unul ce trecuse Insusi decloud ori prin aceste forme, odatd fdrd norocla inceput, când nu putuse rdmânea ca Domn.

Dimitrie Cantemir e socotit pe dreptate ca unul-care cel d'intdiu a afirmat, lute° formd savantd,eruditd, sprijinindu-se pe izvoare, caracterul de per-manentd al elementului romAnesc pe locurile acestealute° vreme and era din anumite puncte de vedcreun merit sd se afirme lucrul.

Dacd permanenta aceasta a fost afirmatd cu foarté.mare lux de argumente i cu argumente de toatà fru-museta de Petru Maior din Ardeal, In cartea saDe.spre inceputul Românilor In Dacia", la 1812,trebuie sd se tie In samd cd acesta rdspundea pro-vocat din partea unui numAr de Invdtati strdini, nuUnguri, ci Sasi, Nemti i Slavi, ca tendiinta de ane InfAtia ca oameni veniti aici da ieri, de alaltdierii.cari am fi pdrdsit locurile acestea de pe vremea luiAurelian si ne.-am fi tutors prin secolul al XIII-leaabia, aflând pe Unguri asezati de patru sute de ani.

Scr- iitorul rom'an a fost adus astfel sà apere late-resele natiunii sale, validitand drepturi care vin dinvechimea asezdrii pe acest pdmant si din caracteruIneintrerupt al locuintei. Pe vremea lui Dimitrie Can-temir Insd nu era nicio polemicd, nu fusese ni-nietii care sd fi atacat elrepturik Românilor; ceiafdcea el era din propriul lui impuls. °Heat de marear fi deci meritul lui Petra Major, este totusi unul,n'as zice: mai mare, dar distinct de aces ta, meri-tul de a fi ridicat chestiunea de la sine, fArd nicioinfluentd din afard.

In.ainte de Cantemir idela romanitAtii noastre o ex-primaserd foarte multi strdini, Incà din secolul am

140

ca Aeneas Sylvius,oriculare misionar care atrecut prin partile noastresi In genere toti caugdrii,catolici, ca cultura lor clasicd, si-au dat sarna dupdlimbd, duprt obiceiuri, dupd aspectul fisic al popu-latiei, cd este o legAturd Intre Romani si noi. In se-colul al XVII-lea ideia romanintii noastre a fost ri-dicatd pe rand. de Grigore Ureehe, ea mai putind in-vdtdturd, castigatd In Polonia In Imprejurdri modeste,.apoi de Miron Costin, ca o ennui% mull mai larga,Inteun tratat special redactat romaneste In felulcum se redactau latineste de °amend Renasterii a-.semenea opuscule. Nu poate sd existe Insd nicio com-paratie Intre Invdtdtura lui Miron Costin i intre In-vAntura lui Dimitrie Cantemir. Acesta avea cunos-tintile cele mai variate, i fiecare dintrinsele multmai solidd cleat ale lui Miron Qostin. Ele skit ed.-pdtate intr'o viatd Intreagd de studii, cdci Cantemir atall In mijlocul cdrtilor sale, mai ales In Rusia.Addugand faptul cd el cunostea i izvoarele orientale,.cd avea un camp de vedere mult mai larg, un sen-liment de istorie universald, a zice, pentru marileprobleme superioare, Domnul moldovean e mull su-perior inainta.silor sdi.

El va vorbi deei i In cartea de fan. mai pe larg.despre acestea In ,,Hronicul .Romano-Moldo-Valahi-lor", istorie veche a poporului roman, care trebuiasa facä parte, dupä conceptia lui, din istoria ge-nerald a Romanilor, despre obarsia romand a po-porului nostru, care este pentru dansul incontesta-bill. Une ori trece, cum am vdzut, chiar dincolo delimitele admisibile i dä etimologii care ne fac penoi sd zambim. La originea obiceiurilor noastre po-pulare el pane totdeauna ceva roman, clasic roman, sitxclusiv roman.

Acum, Inteo carte ca aceasta, el nu putea sd. a-

141

rdie pe larg pdrerea sa despre permanenta Roma--nilor pe teritoriul ocupat de dansii. In ce priveste.intemeierea Principatelor, fireste cd. presintd cunos--tintile pe care le avea la indemand In cronicile locale.Este un Intreg capitol asupra istoriei ullterioareMoldovei, capitol In care cam incurcd lucrurile.De exemplu: pe Bogdan Intemeietorwl Moldovaface fiul lui loan, pentru cd, de la o bucatà de vre-me, 0 titlurile Domnilor moldoveni eran precedatede Io" care Insemneazd Ion" (Ionitd, Tarul"vlah din Balcani).

Cantemir confundd pe Drago., cdpitanul ungurescrcu Bogdan, fundatorul Moldovei Eberle; el creiazdun Bogdan, cu porecla Musat, fiul lui Lateu" (defapt Musata este una din fetele lui Latcu-Vodd,dupà ce a trecut Ia catolicism, Margareta), Lar co-piii Musatei, cari au donunt dupd. Latcu, Petru, Ro-man si Stefan, si-au zis ai Musatei", dupà mamape care o mosteniserd (cf. a Siminei, a Imbroaneil,etc.). Despre Stefan-eel-Mare stie, dacd nu cat ar fi.trebuit, cel putin cat se potriveste, judecd. astfel:A fost un Domn cu totul vrednic de laudd si a-pArdtor viteaz al patriei sale de care toate nApddi-rile vrdjmasilor säi, ori din ce parte se ridicau".Ici si colo se mai Intalnesc confusii. De pildd se con-fundd loan-Vodd cel Cumplit cu Despot-Von., spuin--du-se cä acest orn crud, fArä niciun fel de apletcarecare litere era foarte invdtat In limba greceasedlatineascd.

Pe Radu Mihnea 11 numeste Radu-cel-Lung (duplRadu-cel-Mare" al cdlugdrilor). In afard de aceasta,In sfarsit pentru anume Domni din veacul al XVII-lea se introduce cate o mica informatie care intre-geste figura lor; astfel se vorbeste despre fantana de

142

argint daruitd. Sultanului de Dumitraseu Cantacuzinope la 1670.

PAnd unde merge impartialitatea lui Cantemir sevede din pomenirea, la capdtul listei Domnilor, alui Mihai Raeovita,, despre care ni spume cd. se tineklupa putintd In Moldova aceasta ruinatd si de toatepartile atacate.

Dupä aceastd. desfdsurare a Domniilor moldove-ne.sti, vine o alta parte: legdturile pe caro Moldovale-a stabilit si mentinut In deosebiie timpuri cu Sta-tele vecine.

Conform cu teoria curenta, pe cam am primit-oprea usor, tenle noastre, de la inceput, au fost In-chinate vecinilor erestini, ele au fast vasale: Tara-Ro-mâneascd, Ungurilor, iar Moldova regilorInteun studiu aparut In A.nalele Academieimane" dospre Originea §1 sensul directiilor potiiieein trecutul Statelor noastre", am cautat sd. lamuresclucrul In sensul acela ca legAtura de omagiu vinedin provinciile date Domnilor nostri dincolo de ho-tarele terii lor de cdtre regii vecini Fagarasul pon-tru Munteni, Tara Sepenicului i Pocu'iia pentru Mol-doveni). Parerea aceasta o are si Dimilrie Cantemirfarà sd o poata explica In acelasi fel, neavAnd'cunostinta necesard de Incruri.

Nu numai atdt, dar el parca prevede anume des--coperiri care s'au fdcut In timpul mai non i anumeteorii care s'au putut stabili pe basa acestor descope-riri, and afirma si continuitatea, la noi, a unei orga-nisatii politice din cea mai veche vreme.

O spune rdspicat: noi am avut totdeauna reg,iiprincipii nostri". Si, cand ziee regi", hied are drep-tate,' cad, de si se cherna Voevod, Domnul nostrua.vea si Insusiri regale, ha chiar plenitudinea

imperiale romane.

143

Si Cantemir afirmi cu multi dreptate ci nu lilipsia nimic din drepturik regaliene"; acestea santInsi: dreptul de viati si de moarte asupra tuturorsupusilor, dreptul de a bate monedi, chiar si de aur;de si monedi de aur nu s'a bitut nici pe vremea luiMircea, dar, cu toati pomenirea perperului dinValahia"si perperul" era moneda bizautihá deaur; aid mumai o monedi de cont.", apoi dreptulde a lace rizboiu i de a incheia pace si de a iscäliariante.

In afari de aceasta se inseamni ci Domnif nu e-rau stipanitori frä legituri unii cu altii, ros-turi comune unei intregi familii. Ei au apartinutnor dinastii, i putexea noastri a fost legäturä strinsicare impiedeca haosul competitiilor in afará de fiii

nelegitimi ai Domnilor cari au fost. Si Cante-mir serie despre peirea dinas'ii lui Stefan astfel: SuptBogdan s'a stills raza cea de frunte a gloriei moldo-venesti, voia de a mai face rizboiu si a lega paces";ceva mai tirziu, s'a stills i dinastia Dragosestilor".

Dar el comite inci o greseali, cand crede c. drep-turile regaliene au perit odati cu inchinarea lui Bog-dan citre Turci, cici Petru Aron cu o jumitate deveac Inainte o ficuse i Stefan-cel-Mare insusi a phi-ta tribut la sfirsit.

CAI priveste dreptul de a purta rázboiu si de aincheia pace, nu este adevirat cà el s'ar fi pierdutatunci. Domnii nostri nu mai purtau rizboaie marl,fiindci n'aveau soldati destui, dar nu pentru cise tiiase dreptul: pind in epoca Fanariotilor, cândun Domn se (Mica de partea Rusilor, el aducea cusine si armata sa. Iarisi nu se poate zice a s'aluat Domnilor vre-odati dreptul de a bate monedi,cici monedi s'a bit& si pe vremea lui Istratie Da-bija, la Suceava, i falsi monedi suedesi, ca si

144

teased pe mercenarii apuseni: salg.i."tuti la bAndrii, de bgnari. lar Constantin Brancovea-nu a bdtut un fel de medalie comemorativa cAnd aImplinit doudzeci i cinci de ami de stdpanire, dupdun exemplu venetian pe care i 1-a spus unchiul sduConstantin Stolnicul 1

In genere, Turcii n'au cdutat niciodatg. s inlli-ture In formä teoreticg. drepturile noastre cele, vechi,iar, dacd s'ar fi pus chestiunea, toatd boierimea arfi protestat) si ea ar fi fast sprijinitä de tara In-treagd, strdns legatd de traditii de atillea ori se-culare.

Ca sä ardte cd.t de mari erau drepturileDimitrie Cantemir citeazd douä exemple, cafe

silnt Inteadevdr foarte interesante: pe de o parte,aacd un Turc venia la noi, Vodd avea judecatd si a-supra lui, cäci tot ce se ga'sia pe teritoniul sdu erasupus jurisdictiei domnesti: de aceia Turcii aveau res.pectul Domnului i nu se fdceau o. multime de ti-crilosii pe care tot ei le obisnuian In teritorille undetotul era la voia lor. Al doilea, familii nobile la noierau si nu prea erau; unii Infdtisau genealogii, dargenealogia era mai importantd la un rdzes decal laun boier, cd.ci rdzesii pe basa genealogiei aveau drep-tul la bucata lor de Omani; o nobleta ca aiurea, cuslemd, la no 1 n'a existat, i, dacä totusi se vdd unielefamilii cu stema lor proprie, aceasta e de pe urmavre-unui privilegiu de nobletd dat de strgini, In spe-cial de Imperiu (Brdncovenii, Bäläcenii, Dudestii).Asa Incdt Domnul era totdeauna liber sä nu findsama de origine In numirea boierilor lui.

Asa-zisa medalie a lui VodA-Hangerli, Fanariot muntean dela sfàrsitul secolulul al XVIII-lea, e o falsificatie dupà a lul Brbon-coveanu, ambli purtAnd numele de Constantin. Nu corespunde nicititlul domnesc, nicl ImbrlicAmintea sl cuca.

145

El avea dreptul s1 facd dintr'un teran un LogoatAlare". De un lucra Insd nu putea sd se atingd. Dom-nul: de siguranta mosiek Acesta era lucru sacru,d'inaintea carilla i Domnul se opria. Putea sd re-ieie In cercetare o judecatá. a Inaintasului lui, si deaceia multimea de acte, dar in afard de revisuireaproceselor nu putea sà smulgd fIrd lege pdmantul ni-mdnui.

De predecesorii liti la Domnie, Dimilrie Cantemire foarte mandru: de ei si de faptele lor. Cdci Ina-inte erau mai mult fapte decat scrise. De cate oripomeneste de Domnii mai vechi, el Infdliseazä toatetillurile la respect ale acestora. La bisericd, ina-intea lui Dumnezeu, Vodd are altd situatie decAtoamenii ceilalti: ei stau In picioare, pe cand el easezat; cat se face slujba, sra.' cu cuca pe cap, si seridicd numai cand se cantd Sfánt, Sfant este Dom-nul Dumnezeu", cand se celeste Evanghelia si se spuneCrezul i Tata Nostru, ori la Impartdsanie, cand sepronuntd formula sacramentald: Luati, mâncatV,etc. Domnul mdnancd In palatul lui de obiceiu sin-gur eum mdniined Papii i In timpul nostru.une ori la amiazi vine si Doamna, rare ori alLfel derude; mai des cate un favorit. Bine Inteles, Markde mesele mari, cand Vodà era incunjurat de tonboierii, cari, atunci, indepliniau functiunea de slu-jitori pe langd dansul, schimband farfuriile, pdharele,gustand ei ~carea si Minara Inainte de stdpan canu cumva sà se fi turnat otrAvuri. Boierii cei maristAteau *Ir la pdharul al trenca, iar dupd aceiamancau In odaia de aldturi, fleand loe celor de-aldoilea.

Apoi vin toasturile pentru Doainna, pentru fin sifetele Domnului si pentru altii, precum se IntampldCu asemnea prilejuri". Cand Vodd ducea pdharul la

146

gura, porniau tunurile afara.-Si, adauge Dimitrie Can-temir, cand bea Domnul acest. pahar, nimeni al-tul nu o face, ci numai dupa aceia indraznesc sicellalti. Cand invitatii sarutd mana stapanului laplecare, Postelnicul II duce de subtiori pana la eL

Boierii beau din paliare mai ieftene, Mitropolitulsingar dintr'un pahar de argint, ca si Donmul. Ca.ndplead., fiestecine are voie sa duca mancare, blidulInsä trebuie restituit camarii domne,sti.

Cand se ridica toasturi, cel d'intaiu era, cum s'avazut, pentru Sultan, fara a-i spune pe nu.me, a-poi Mitropolitul bea pentru Domn. Se Intrebuintaupahare foarte mari, adevarate potire, si a fi beatInaintea Mariei Sale, sau Maria Sa Inaintea boierilor,nu se considera ca o mare rusine. Cand se ridicapaharul pentru Domn, toti boierii se sculau In pi-.cioare si stdteau In 'sir, fiecare la rangul Insem-nat pentru dansul. Absolut obiceiurile imparatesti.

Datoria era ca masa sa continue pana la aprinsullumanarilor de sa.u. Este In toate acestea si multaeticheta copilaroasa, dar si o oarecare maiestate.Iar, cand se aprindeau lumanarile, Domnul puneaservetul pe masd, si acesta era semnul cà s'a ispra-vit. Toti plecau imediat: pe acei cari erau atat, de betide nu-i mai slujiau picioarele, li ridicau altii. Me-delnicerul dadea de spalat tuturora. Mitropolitul ros-tia o rugaciune; Domn'ul facea de trei ori semnul cru-cii s-i. aped. Isi lua ziva buna, pardsind sala banche-iului. Atunci slujitorii luau ce puteau 4 pe masa.Iar inyitatii erau Insotiti de lautari pana acasa,Inusica turceasca, aiel cea nemteasca a fost Intro-dusa mai tarziu numai.

Cand Domnul pleacà la vânat, este o adevdrataexpeditie. In Privinta aceasta el a Ipprumutat obi-ceiurile Sultanului, caci In armata turceasca era un

147

c9rp special al vandtorilor", cari Inteadevdr mer-geau la vanat.

Judecdtile la V.odd se lac, cum am spus, cu osolemnitate speciald, de o parte §i de alta stand bole-

Mitropolttul In frunte, care cete§te sentintaDomnul era socotit cd nu gre§e§te niciodatd. Sentinaunui boier, a Logofdtului se putea strica, dar ju-decata domneascd era hotdratoare: pe Domn it judecanumai con§tiinta lui §1 Dumnezeu. Une ori Sultanulputea sd. pedepseascd pe Domn".

Dad. s'ar Intreba cineva: vorbind In felul acestadespre Sultan, avea Dimitrie Cantemir mare respectde stdpanirea turceascd, am rdspunde ed. plangerilelui Brancoveanu §i lui Constantin Cantacuzino Impo-triva ldcomiei turce§ti sant dese, lar Cantemir spunea Urania Turcilor qi a Tatarilor" s'a stabitit dinveacul al XVI-lea asupra noastrd. Am vdzut cumlaudd pe Mihail Racovitd, care face ce poate ca sdsalveze AIoldova ruinatd §i de toate pdrtile atacatd".

Intr'alt loe Cantemir observd: a§a joacd ambitia§i Idoomia pe pielea bietildr Moldoveni", §i adauge:In anu,me momente a fost rdpus In felul acestabourul nelmblanzit al Moldovei de cdtre Turci". Aiu-rea In sfar§it el Inseamnd: toate acestea se tragde pe bietii terani In once chip, §i nu se mai sa-turd nesdtioasd lkomie de bani a Portii Ottomane;pentru aceasta tara e menitd unei prApAdenii total°,cdci calamitAtile §i miseriile cresc pe zi ce merge".

In ce prive§te pe strdini, Unguri §i Poloni, se spumefoarte limpede cd Domnii au fostadevdrati stdpaniai terii §i cd sant num.ai formalitdti actete de inchi-flare dire vecinul din- Apus §i de Nord. Intr'altpasagiu gdsim: scriitorii, atat poloni, cat §i unguri,trdgand din acele casuri particulare conclusie gene-rald, afirmd cd Domnii Moldovei ar fi fost vasalii

148

lor ssi se incearcd a se numi supunere ceia ce nu edecat confederatie". Dar se afirmd cd. Moldova nu etributard nimAnui, ci confederatd. Domnii nu atartanici mdcar de alegerea lor de cdtre boieri, ci au tolutprin mostenire de la pdrinti. lar, and aratd cumse fdceau Domnii pe vremea Turcilor, Cantemir re-cunoaste färä Indoiald cä boierii prirnesc pe \Todäpentru cd e porunca prea-luminatului i induratuluiImpdrat". Mai recunoaste cd Turcii crese veniturileterii in folosul lar, dupd plac, recunoaste cd aufost Domni pusi la inchisoare i omorati de Sultani:toate lucrurile acestea le recunoaste, dar se simte,pe de altd parte, mandria lui atunci cand povestesteIn ce fel Domnul este onorat chiar de Turci la Con-stantinopol.

Cand se fdcea cineva Domn la Poartd, drumul pecare trebuia sd-1 urrneze pentru a ajunge inaintea Vi-zirului si a Sultanului, era al Imptiratilor bizantinide odinioard. Vodä. mergea pe un cal arab cu pietrescumpe la sea si la coburi, cu sabia bdtutd in pietrescumpe, cu buzduganul in mand; doi paji it tineaucalul; copii de casd veniau dupd (Mitsui. Dupd ceera primit de Vizir, mergea la biserica Patriarhiei.Aici infra in strigdtele ceausilor ImpArdtiei, cari-iurau, ca ImpAratilor de pe vremuri: Intru multiani Mdria Ta". Musica apoi canta necontenit. Pa-triarhul fAcea slujba care se fdcea odinioard pentruCesarii Bizantului, i numai dupd aceia DomnuIpleca spre tara, i, atunci, totdeauna In rostul unuicomandant de armatd.

Domnii fanarioti färä Indoiald n'aveau tine stiece trupe la dispositie, si nu erau oarneni viteji, darDuca, avand pentru Moldova doud tuiuri (cozi decal), Minded era si Hatmanul Ucrainei primise si altreilea, atatea cat i Vizirul cel mare. Mergea deci

149

ca tuiurile acestea, cu steagul terii lui desfa§urat, cuboieri, Cu copii de casa, cu osta§i, §i a§a intra in.tard. CAnd ajungea la re.§edinta lui, dui:a ce se In-f ati§a boierilor, se cetia semn de defereinta ac-tut de la Sultan, care nu se pomenia pe vremea ve-che. Voda Intra in sflr§it la Mitropolie, unde se f a-cea din nou slujba Imparateasca, de arhiereu, In-cunjurat de toti episcopii al.

De atunci domnia din mila lui Dumnezeu".

IX.

Chlgtori poloni in tenle noastre in a doua ju-mAtate a veacului al XVIII-lea

La 1755 ambasadorul polon contelei1Iniszech a tre-cut pe la noi. In Polonia pe vremea aceia era di-nastia de Saxonia,, pe care a stabilit-o acolo August.-cel-Tare, si aceastd dinastie a avut In general fatd del'urci o politicà deosebitd de politica rnai veche, cucaracter de cruciatg, care se Meuse pe vremea luiSobieski si caro, ca si, a lui Zamoyski, avea idea-lul cuceririi liniei Dundrei prin lupta, In once impre-jurdri posibile, Impotriva Sultanului. Dupd lasa cri-tied pe careo represintd amestecul lui Carol al XII-lea,regele Swediel, In afacerile polone, sustinand pe Sta-nislav Leszczyitski lmpotriva lui August de. Saxo-nia, cand aceastd Casd de Saxonia se aseazd definitivpe tron, leggturile cu Poarta sant foarte bune, si Intot secolul al XVIII-lea se vor continua ambasadedese t menite sd. Intreting prietenia cu. Turcii. Pede altd. parte, Polonia nu mai era In stare sä f or-muleze niciun fel de pretentii asupra terilor noastre;vechile amintiri de vasalitate medievald, noile In-ceredri de cucerire a terilor noastre au iesit cu de-sAvirsire din mintea aristocratiei polone a acestuisecol: regatul, care vede primejdia Inaintea ochi-lor, care se Indre,aptd spre catastrofa ImpArtirii Intrecele trel mari Puteri vecino, se gdseste Inteo situa-

151

tie care apropie politica lui de propria noastraeaci se stic cä noi am pierdut Bucovina

ca o urmare a pierderii Galitiei polone catre Aus-tria.

Unul din calatorii cari In secolul al XVIII-leame.rg la Constantinopo4 este, deed, i acest conteMniszech 1

Jerzy August Mniszech, sambelan, apoi maresalal Litnaniei, venia din tara lui trecând, cum erauimprejurarille atunci, IntEu pe teritoriul turcesc, alHotinului, pentru ca sa ajunga pe teritoriul moldove-nesc. In adevar, dad., la pacea de la Carloyal, din1699, Polondi fusesera siliti sk pardseasca speranteielor de a aves amândoud tenle noastre sau eel putinMoldova, dupa inchelerea aoelei pki Turd' au luatanume masuri pentru ea de panca Poloniei sa numai poati fi o amenintare, si una din acestesuri a fost sa creeze, pe langä posesiunile pe careinainte de aeeasta le aveau in Basarabia, pe lângdteritortile unde stapiniau direct In raiaua Chi-liei, Cetatii-Albe, a Tighinei-Bender, o raià de Nord-Est, ocupAnd Hotinul, ceia ee, s'a facut, ascunzAndu-sefoarte bine soopul, supt pretext de pregatire a uneiexpeditii in Polonia, la 1713. Indata dupa ocupareaHotinuilui, pe care Moldova 1-a cerut mai multi vre-me si pe care crede.a sa-1 poata reocupa pe la 1730,In vremea lui Grigore Matei-Voda Gbica, s'a creatraiaua, care cuprindea un numar de sate inchinate,cum era abiceiul, Pasei din eetate.

Descrierea cllAtoriel lul si a celel urmAtoare este pAstratàUric) expunere destul de bogata, pe cire ata tipArlt-o In Bule-tinu1 Societatii de Geografie", 1898; extract supt titlul COItorl,ambasadori fl misionan i In terile noastre fi asupra terilornoastre, Bucuresti 1899.

152

IndatA ce se trece pe teritorlua moldovenescl, sepresintl un delegat al Domnului, care pe vremea a-ceia era Matei Ghica, fiul lui Grigore, om tanAr foarteput-in experimentat, si care era sA aibä In desvolta-rea Domnilor fanarioti la nol un rol foarte mic. CAcinici Matei, nici fratele lui, Scarlat, zugrAviti pe pg.-retdi biserlcii Fruanoasa, langA Iasi, n'au avut din ca-litAtile tatAlui sau ale bunicii lar, fata lui AlexandruMavr000rdat Exaporitud, care, aceasta, adAugia, pelangd o mare inteligentA, si o c,re.stere deosebitA, operfectA initiare In afacerile turcesti. Trimesul Dom-nului era seful portarilor, Portar-basa, pentru cAtrAim pe o vreme cand moda constantinopolitanA,turceascA, pAtrunde In bate domeniile, asa Incat,precum alaiul, pe care-I vom veclea IndatA, imitApe cele din Constantinopol, tot asa numele celor caridau elementele amestecate In alaiu sant constantino-politane. Portar-basa se InfAtiseazA aducand scrisori

pentru solnl poIort i pentru solid rusesc, caretrebuia sä treacä prin pArtile noastre, printul Dol-

dintr'o foarte veche familie de cneji.Scrisorile eran In latineste, limbA care se Intre-

buinta curent In diplomatia orientald, pentru careloan CalmAsul, fiul Vornicului de Campulung Toa-der, care InvAtase la Liov, va ajunge a fi dragomanal Portii. pAnA. ce la bktranete Inaintate e numitsi Damn al Moldoyei.

Drumul este arAtat foarte amAnuntit, conac deco-nac: el trece pe la Larga, Branzeni, Duruitori. Aicise aratd o companie de ostasi, In fruntea dreiaera boierul care aducea salutArile Domnu pre-sintate tot In limba latinA. Se. poate spune, in trea-cat, cA pe vremea aceia, dad Moldova nu mai avea

Mai este un drum pe la Cernauti, si se va vedea cl si a-cesta era intrebuintat.

153

o armata eapabilä de a se lu.pta, din deosebitele ele-mente ale armatei de odinioark rkmasesera alateaIncat sa se formeze trupe de parada, ba chiar, Inmasura in care adevarata forta luptatoare a Mol-dovei, ea si a Tetra-Romanesti, scazuse, In aceiasimasura alatial militar se facea mal stralucitor, Impru-mutandu-se de la toti vecinii forme militare care nuexistaserk pana atunci, asa Inc& o multime de numeluate de. la Turci, de la Poloni se Intalnese In no-menclatura armatelor moldovene§ti din aceasta vreme.

Drumul se continua, ambasadorul trecand pe laVaslulu. Drum ce pare cam curios, dar poate ea anumegriji de Intrelinere OUi provisii a suitei ambasadoru-lui vor fi determinat aoest itinerariu putin obisnuit.

Ajungand la Carniceni, vine Inaintea lui Mnis-zech Postelnioul Moldovei cu cardtele domnesti, Pos-telnioul avand, mai ales acum, cand legaturile cuArkinatatea sant mai obisnuite, fmictii de ministrude Externe; astfel aoela care Indeplinia aceasta sar-cina tre.buia sa fie cunoscator de greceste i lati-neste, Mai tarziu de italieneste i frantubeste. PeFang el se adauge i Hatmanul, nume Imprumutatde la Cazaci Inainte de 1550 In local luiera Portarul de la Suoeava, lar la Munteni de la ve-chini Stratornic slavo-bizantin s'a trecut la tureesculAga, pe and hotarul basarabean era Ineredintat unuiSerdar de. aceiasi origine otomank. Hatmanul aresase companii, cu steagul, asamanktor cu cele carese mai pot vedea la Museul armatei ori la cal arheo-loOe: de formk patrata, In catifea cusuta cu aur,purtand In fix sterna toril.

La distanta de o leghe de Iasi vine apoiIntampinarea ambasadorului alta deputatie a Dom-nului. Se adue doisprezece cal pentru conte i. pentrusuitk; boierii terii se presintk cu Aga In frunte, drc-

154

gLopul care avea in sarcinA pe vinovati, ea un felde prefect de politic', caracLer care i-a rAntas pAnäla desfiintarea vechiului regim la noi.

Toale elementele alainhui sant aratate in descrie-rea c6,16toriei. E o mikà armatà de 3.000 de oameni:veniatt întäiu bas-buluc-basa, ca. 100 de ArnAuLi, a-vand steagul i musica lui (buluc Inseamna ceate,iar bas6." e oefur cetel, i boierul mare se va,cherna lute° anume epoc5. bas-boier"; Arngutii ve-miau din Turcia si se toernia.0 la Domnii nostri, for-mandu-i garda, ca si a ispravnicilor si a dreg6torilorde la granit6.1). Dupà.aceia apitanul de dorobantfcu 100 de dorobanti (dorobafit e de la trabant; s'azis întäiu (IN,r6bant si pe urm.5. dorobant; cf. numele

DArabanti, din judetul Dorohoiu). AlAturide apitan e i un c,olonel de dArXbani, care co-mandg. 100 de Rui", probabil Cazaci, apoi bas-ceau§n1 (emus este un nume 1rnprumutat de laTurd, care s'a pastrat apoi numai la sinagogi), 1001de seitneni, la Incepul o trup5. de Sarbi, Dalmatini,Bulgarl, apoi i Romani, oaste imitatà dupà seimenii dinConstantinopol, corpul de trupà pe care SultanulMurad al IV-lea, pe la 1640, l-a Intemeiat ca A. numai aibti de luicru ea vechile corporatii ¡militare,totdeauna gata de AscoalA, care erau IendoeriiSpahiii. Un alt buluc-basä aducea cu el 100 de ulani(de la Poloni nu,mele turcesc la noi); c'dpitanul vanA-

ArnAutii s'au pastrat pAna la introducerea Domniilor pAman-tene. La 1821 CApitanul lordachi se va gAsi, ImpreunA cu delibapMihali, cu Saya, alt deliba§1, 1 cu cApitanul Farmachi, In frunteastrAjerilor Domniei. Multi dintre dânii, foarte probabil, nu erauArtluti de sange, ci chiar RomAni macedoneni, din teritoriul al-banes, unde rasa noastra are ,Intregi grupe de sate. lordachtInsqi nu era din Albania, ci din muntele Olimp, i de aceia i sezicea Olimpiotul, cAci in vecinAtatea Olimpului s'au gAsit totdea-una sate romaneVi.

155

torilor comandit 50 de vândtori, cari Inctepliniaufunctinnea de a vilnA pentru Nrodd i rosturidupà obiceiul turcesc vechiu din corpul Ionicerilor;alt Cápitan, al tunurilor, 50 de oameni ,ai lui; deicdpitani cu straja orasului Iai, compusl din 200de oameni, ca o musicl. deosebità. Urmà marelepilan al politiei musica a treia. V,eniauacum Turcii lui All-Aga, intrebuintati de DOMII,care ave.' dreptul s1 judece pe negustorii musulmani,

condamne i sd-i taie, pdstrAnd la dispositiepentru aceasta o jandarmerie musulmang alatuitàmai tftrziu din delii", supt dclibasa". Se InsirlMarele-Usier cu suita lui, Marele-Vdtaf ca vdtafiijandartneria crestin6 cu 50 de jandarmi.

Pe mlsurà ce alaiul lnainta pe strAzilelor,deosebitele elemente militare veniau de i se adAugiau;de o parte si de alta a drumului era Insiratlmea, din ce in ce mai numeroasA, stationând cavadA pe strAlucitul ambasador polen.

Tot alaiul conduce pe mute On/ la casa care i sepregdlise.

A doua zi, ambasadorul se duce la biserica Fran-ciscanilor din, Iasi, vechea bisericl catalicl, prefg.-cull adesea ori, i care existà i acum, având de jurImprejur prAvIlii In locul hanului de odinioarl, invecialatea Mitropoliei. El e dator sd meargd la bise-ricA, nu numai pentru al e om evlavios, dar si din-tr'alt motiv: regele Poloniei era patronul catolicilordin Moldova, pentru el Iesuitii cari deserviau Ilcasulerau Poloni, i VlIdicii de oclinioarl, cum am spus,erau tot Poloni i residan In Polonia. Pänà foartetarziu, eind a venit influ,enta Francesilor i prelen-

austriace, aceastI sktuatie s'a mentinui.In ziu,a de 8 Februar, se acordà ambasadorului o

audientI la Domn, care trimite sl-1 lea de acasl ca

156

doisprezece cal domnesti Impodobiti cu valtrapuri fru-mGase. Alaiul se formeazA. El este alcAtuit din slu-gile domnesti, din maestrul de ceremonii, cu boierii,din suita polonl. Vine apoi carAta domneascA cu am-basadorua, Incunjurat de sase satArg,ii (halebardieri),de dchisprezece ciohodari (servitori ai Currtii cari a-veau grija Incgltdmintii Domnului), sase peici copiide casK). DupA aceia se vedea carAta ambasadorului,cu cei doi fii ai lui.

La sosirea la Curte, unde asteaptil militia, cu stea-gurile, intampin5. Postelnicul, dupä datoria lui. Demaul, dacA nu, de subtiori, ceia ce represinta atuncicea mai mare onoare ce se putea face unui oaspete,el conduce pe Gaspe pAnd In a treia odaie, undeDomnul se aseazI Intr'un fotoliu i semn de marecinste fatA de solul polon se aduce un alt fotoliupentrul ambasador, In fata lui VodA.

Toatl eticheta este constantinopolitanA. Indatd sarservitorid Curtil, cari trebuie sA facá onorurile suptraportua mirodeniilor ca si al lucrurilor de consumat:aduc parfumuri, care se aprind Intr'un recipient de.argint ciselat à jour, i la fumul parfumat se ex-pune barba i pArul oaspetelui; cine n'avea barbA,se parfUnia mai mult de. formA. Pe urmA se pre-sintä cafeaua, dulcetile i tabac. Nu ni se spune ces'a vorbit In audientA, dar mari chestiuni diploma-lice nu se tratau, cAci Polonia pierduse aproape.once InsemnItate internalionalA. Ambasadorui treceapoi In apartamentul Doamnei, uncle este primitiarAsi cu dulceti i cafea; urmeazá poftirea la masA.Mancdrile se aduc In trei rAnduri i cuprind 400.de farfurid pline, pentru un numAr foarte restrAns depersoane; aceasta dAdea impresia de bogAtie a ace-lui care ospAta. In timpuI mesei musica afarA dintA,labulhanaua i mehterhaneaua, amandoul turcesti,

157

(nbusicantii se numesc mehteri, iar seful meh-terbasa"). Mai tdrziu numai, pe la 1770-80, se intro-duce statornic i musica apuseand, alciltuitg. din Nemti

Poloni, care alterna cu celelalte. Se ridicd toasturi,dupg. aceia se serveste cafeaua.

Ca un element nou, iardsi In leggturg cu modaconstantinopolitand, se vede dantid, care., In Orient,se executa de profesionisti, de anumite fiinte dis-creditate, femei i bdrbati. Vor fi jucat i aici baia-dere. Ambasadorul e condus cu al.qiu acasd.

A doua zi, Domnul intoarce visita ambasadorului,tot dupd ceremonial. El vine cu sapte cal domnesti infruntea alaiului, cu boierimea, cu Postelnicul, carepoarld toiagul eel mare de argint, insemnul demnitgtiilui. Apare \Todd, incunjurat de halebardieri i Turci,iar, pe wring, straja. In timpul CAA merge Domriulde la Carte pgna la resedinta ambasadorului, &Indbate clopotele, din Iasi. Ambasadorul, care primestepe Voevod- tocmai cum fusese primit de acesta, vrusesà dea o masg. Domnului, i In timpul mesei, cumn'avea niel talbuthand, nici mehterhaned, ci numaltrâmbitasi, face sä sune din trâmbiti. Se servestepe urrnd cafea i tabac. Urmeazd, a doua zi, im-pdrtirea de daruri. Domnului i s'a dat un ceasor-nic de portelan, Doamneti o garnitsurà turceascd de ca-fea, in portelan, cumnatului Doamnei, un Carage4(Antohie), secretarului domnesc i scatarului domnescalte lueruri din acelasi material, ori postavurigalbeni de aur.

La 11 arnbasadorul pleacd, dupd o ultimà slujblla catolici i, petrecut de alaiul obisnuit, trece prinGhermgnesti, Hui, unde-1 Intdmping. 150 de soldati,Trestiana, loeurile de provincie avAnd deci oarecaregarnisond; apoi pe Pang codrii Chigheciului, dinmargenea B'ugeacului, in mare nevoie de °Masi cari

158

sä ajute, paza Tatarilor prAdalnici fiind lncredin-tall Codrenilor, apArAtori al granite' i hoti (v. hail:ru-m]. Codreanu).

De la Hui Mniszech se Indreaptd, prin Giurcani,Cretesti, Oancea, Foltesti, spre Ga1ai, unde-1 Int'dm-pind ispravnicul Cantacuzino, cu care schimbd daruri,trimetdndu-se de acesta ndramze, ldmdi i cloud apri-oare. La pleca,re, Cantacuzino-si conduce oaspetelepAnd peste Dundre, la Mdcin, oferind dulceti i cafea.

Interesant de notat mai este cä, trecdnd .printr'unsat unde era o nuntd, ambasadorul roagd pe nuntasisA joace, ca sA vadd obiceiurile populare.

Venim acum la alt aldtor polon, contele Potocki,,din,teo foarte mare famille.

Contele trece prin Moldova, mergand la Constanti-nopol, In 1759. In vremea aceia Domnia o avea loanTeodor CAlmdsul, devenit Callimachi, bdtanul foarteTinvätat care aduse o crestere bund copiilor lui, cumse va vedea din altd aldtorie. In cela ce privesteInsd pompa, ni Inchipuim eg. bietul crostin, extraer-dinar de sgarcit, va fi oftat de multe ori and se vafi hotArdt sä primeasa pe sol dupä toate normelecostisitorului ceremonial: era doar, spune cronicacontemporand, ,,fricos de frig", adea stAteavara ldngd sobd, i scump". De altfel Polocki ve-nise putin cam fat% voia Domnului, care ar fi do-rit sA scuteasa spesele1. Venind de la Hotin, pe ca-lea cunciscutd, el este IntAmpinat, la Tabá'ra, de Hat-man, cu peste 200 de soldati, ca i de Postelnic,de primul secretar al Domnului. Acest secretar Incepea fi ales dintre Italieni l Francesi: pe rangd familiaCallimachi a functionat astfel un Frances, de la Aix.

V. actele in ale rr.ele Documente Callimachi, II.

159

In Provence, om foarte de treabg, cu multä stiintg.plomaticä i destule informatii In ce priveste lucru-rite lumii, de la Roche: eel care primeste pe Polonie Msg. Levantinul Leonardi.

I se faoe lui Potocki un compliment In limba gre-ceascg., care ajunsese sà fie limba protocolark Dupg.complimentul In greoeste se oferg cafeaua, dulcetile,

dupg salutare, boierii se Intorc cu flail spreLa 13 Octombre, apar trupele moldovenesti; secre-tarui aduce un cal si o carAtg.' cu sase cai, oferindpentru suitä doisprezece cai alesi. Dupg aceasta a-laiul se formeazä aproape cum am vgzut mai sus:cApitanul de dArgbani Cu 100 de Rusi" ai lui,bas-ceausul cu 100 de seimeni, bas-bulucbasa cu100 de ulani, cdpitanul de vanktori Ou. cei 100 ai lui,apitanul de tunari cu alti 100, Aga cu 160 deAlbanesi, doi cgpitani ou 200 de strgjeri, cgpitanulde strajg, maresalul", cu secretarul Domnului siboierii; apOi cargta principalà, purtAnd pe sol, cudoisprezeoe ciohodari, sase peici i ase haiduci aioaspetelui. Musicile cântà, multimea se adung i ast-fel ambasadorul e dus la gazTla lui, Cantacuzino,care va primi mai tArziu un inel In briliante. Adoua zi, se face visita obligatorie la Franeiscank.Intors acask solul ggseste un dar din partea. Dom-nului, dar alcgtuit din fructe i dulceti, iar bolerii,cari se mai deprinseserà cu strginii de samg, vin

facg. visità Polonului, ceia ce aratà a eraacum mult mai multà libertate decAt In timpurilevechi, and ei erau tinuti strict, ca nu cumva säspund lucruri defavorabile stgpanului.

A doua zi, la 16, se duce solul In audientl. la Vodàcu acesi alaiu: maestrul de ceremonii, servitorii so-lului, scutarul lui, tinând sapte caí de mâng., suitapolonk interpretul pelon si eel moldovenesc, Leo-

160

rardi. Dupa aaceia vine solu/ i se dad.use deDo= un cal arApese foarte frumos i, dupa abiceiuldin Lonstantinopol, un servilor anume care sa-i curae spuma ealului. Langai el este secretarul de le-gatie cit sase peici, sase haid-uci i douä'zeci deeiohod ari.

Se ajunge la Curte, unde Postelnieul, cu toiag,uIIn Indira, conduce pe ambasador la Vodä. Aoestaera, nu in a treia odaie, ei la usa ei, Imbracat ir_haine solemne, ea unul care cunostea rostnrile diplo-malice mull mai bine decat tinerelul Matei Ghica.In odaie erau cele douk fotolii. Dulcetile, cafeauashut ad use de sase copii de casa. Tot asa solid e par-fum at CIL mirezme rasaritene. In odaia vecina epoltit ahuiul linpreuna ca boierii. La un momentdál apar cei doi fu ai lui Voda: Grigore i Alexan-dru; cari au lost Domni pe rand, i presinta omag,iilelor oaspetelui. Audienta tine trei sferturi de ceas.Ambasadorul gaseste pe Domnul Moldovei foarte res-peetabil": vorbia pe'rfect i latinee i italienesteavea foarte multa. simpatie pentru Poloni.

A doua zi Ioan-Voda vine la sol cu acelasi alaiu-militia, soutartd cu cei sapte cai, boierli, Postelniculcalare 01.1 toiagul de argint, cei 300 de strajeri dom-nesti, i iarasi clopotele orasului sung. Intrevede-rea dureaza numai o jurnatate de ceas. Urmeaza,in ziva urmaloare, Impartirea darurilor: un ceasornioca repetitie, o tabachere pentru Domn, iar Hatma-nadui, Logofatului, Postelnicului, suitei secretarului,30 de galbeni. Suita s'a infatisat perfect militareste-pana la impartirea bacsisurilor, dar atunci fiecare

uitat demnitatea ca sa-si iea cat mai mult par-tea. lar la 19 solului i se dgruieste un cal, si Dom-dui Imparte ceasornice, blAnuri, stofe.

Pe urmii ambasadorul urmeazá" drumul obisnuit

161

pänà la Galati, uncle era ciumA (muriserA In acelan 1.200 de oameni.) Acolo stà In Biserica Precislei,unde-1 p&esc zece ieniceri.

La intoarcere, In 1760, Potocki, care se Indemnasela astfel de petreoeri, ar fi vrut sl le mai aibdodatk Insl Dornnul cel zgarcil cu niciun pTetmai face alaiul, i prin urmare solul cIlAtore§te maimult incognito. Totusi a venit prin Iai, gAzduit Inmargenea orasului, probabil la Frumoasa, si a strA-MLitt orasul In bubuitul tunurilor, In sunetul musi-cilor, cu Hatmanul In fruntea ostii. S'a Indreptatapoi atre Polonia lui.

Merild un deosebil interes calAtoria la Bucuresti alui Coloman Mikes, sotal Drusianei Belhlen, unuldin Ungurii cari la Inceputul secolului al XVIII-leaau cercetat terile noastre, pe un timp cand rdscoalalui Francisc Rakáczy atingea si Munte,nia lui BrAn-coveanu i aici, ca si, mai ales, In Moldova, se stran-geau exilatii luptei contra Imperialilor austrieci, mer-&Ida-se Onä la ideia lui Constantin-VolA Mavrocor-dal de a se serie occidental" o istorie a terii si de aface La Iasi un colegiu latin cu Iesuitii unguri CarolPélerffy, Andreas Patay, Gheorghe Szege- dy1. Scriso-rile lui din 1739 ni dan anAnuntele drumului pecare Meat, a persoanelor pe care le-a Intalnit Incale 2,

N. Iorga, Francisc Rdlcdczy al II-lea, invietoral conftiin-lei nafionale ungurefti f i Ron:anti In An. Ac. Rom. XXXIII, p.28. Intre nobilii fugan i erau Francisc Gyulai cu sotia, loan Bethlen,Francisc Lugassy, losif Teleky, Sigismund Korda, AndreiasNaláczy, Alvinczy, Samuil Birò, Mihai Mikes, care-si crestea co-pill la Iesuitil din lasi, contele Pekri, David Petki, Francisc LdzAr ;ibid pp. 16-7. Cei din Moldova formau la 1711 o comunitatede magnati i nobili".

2 Dupl Unirea, p. 193 i urm traducere de Oct, Prie,

162

In lunie 1739 sosesc la Bucuresti eraisarii anti.-austrieci Vay, Papay si Mikes, venind cu totii. dinCernavoda. Domnul li trimete Inainte oamenii sal,cu secretarul In frwite, si-i gazduieste la o ma-nastire", ande i pranzesc. Manastirea e, neaparat,cea, cu totul noua, a Vacarestilor, zidita de Ni-colae Mavrocordat, tatal lui Constantin-Voda.., Acestase pare chior, ce-i dreptul, dar foarte istet. Cu earatadomneasca vad Ungurii orasul; sant adusi si la Con-stantin, care era la casa i gradina" din margerbeaorasului,aceiasi Vacaresti. SEA Insa, ca In vremede razboiu, supt corturi. Si un sol rus ce merge laVizir, trece prin Bucuresti. Se dau oaspetilor mijloacede drum mai departe.

A doua scrisoare, datata 21 Iulie, e din Iasi, Mikesa trecut prin Focsani, strabatand locuri pustii, darnespus de frumoase, plihe numai de flori.secretar domnesc, in preajma Capitalei moldovenesti,iaräi carata, iardsi tabard. i audientd. Primireabuna, vrednica de un fost Marc Dragoman.

In a treia se oglindeste plictiseala pentru Indelunrgata sedere In hcest oras -heat", Intre boierii ca

f Arä tovarasia macar a Iui Zay, plecat la Ho-tin.Mikes a visitat caliva Cantacuzini, cu vulturul bi-eefal In sterna, dar nu i s'a--Intors visita si n'a fost poftitla mash.; lumea de la Crirte Ii zice Maria Ta". Mi-tropolitul Antonie e de o amabilitate deosebita,

pentru cä trimete raritati la masa strainilor, largaea pentru zece oameni. Un Pater italian" mai tinede w-at la pranz pribeag,ului. Preoti români vedeMikes cate zece prin carciume In jurul butoiului".Mandstirile sant prapadite", cascle, de sat". Cutoate usurintile de negot, pe care Dornnii nu letin In sama, afacerile sant In Man.% Jidanilor i Ar-menllor". Altfel, loe frumos, flori, roade, vite bune

163

si un Colnariu care biruieste cu mult bietul vin dePilesti al Bucurestilor.

Boieri, vreo zeoe, tloisprezeoe mai mari; In drega.-torli, Grecii; teranii prin paduri. In fruntea ostirii efratele unui cojocar grec bogat". il recunoastem peacest Irate al Ciurcibasai Tarigradului: e Psiolul,Ipsilanti: fiul säu Alexandru va fi Domn, i ce Domnde isprava, filasof", reformator...

Litmea e gata de plecare, Rusii venind spre Hotin;DontnuI porneste, nu se stie Incotro, ca oastea: eGrigore Mate Ghica, De curand a mai trecut unsol al Tarului pe la el, spre tabara turceascd. Cu cese poate apara Moldova? Un Pasa,cu patruzeci-cinzedde oameni, sta. In mijlocul a 1.500 de ostasi ai te-rii, cari i se par Ungurului pazitori de vite". Tu-nurile crede el cO. se pot umplea i cu nuci".gotatul i alti doi boieri sant Caimacami.

In August Mikes zugraveste apoi Iasul In turburarefrica, Inaintea ostflor rusesti care Inainteaza. Fuge

cine pbate. Jupg.nesele s'au ascuns In paduri. Ceidoi fii domnestiMatei i Scarlat s'au dus i ei,Rusii fiind In tara. Ar voi sä piece si strainul; 1.1

asigura Caimacamul. De dimineatA panä seara um-bla vorba de Cazaci." Vine Insa vestea cä Vizirula batut pe Austrieci si a luat Belgradul.

Frica e zugravita si In scrisoarea din 3 Septembre.Averile se duc In biserici, Hotinul fiind acum al Mus-calilor. La 2 ale lunii s'a tutors Voda, la 3 Mikes eprimit la el. E gata a pleca, §i-i pare bine.

Astfel la 18 Septembre calatorul e iar In Bucuresti.Pornise din Iasi, pe care era sa-1 lase, la 7 ori 8,iaräi Domnul, la 4, cu carata. donmeasca i doi

Turcii au fost batuti i drumetul a tot dusfrica hotilor. Tot camp de flori, i lipsa de oameni.Pe Ptipay aflat bine.

164

La 23 Octombre se ara LA c1 fugarii rusi pradA si pe a-colo. Domnul pleacA, si Mikes e greu bolnav. Vodanul s'a supArat pe el, cl nu-1 ascullA.

Apoi la 15 Mart 1740 se descrie lama grea, ince-pulA IncA de la 18 Octombre. Scumpete i lips1";luplA pentru pane; pret mare- al lemnelor;

neprietenie; nicio poi tire la pram, i doarcrescut in Iai, cunoaste pe cutare baler Incà de

copil! Nicio convorbire de,spre Domn cu strainii;se tem.

La 22 Main, scriitorul ungur aratA a., de o land",Constantin-Vodd a plecat Ta Craiova sd reocupe Olte-nia, cApAlatA de Turci prin pace.

Peste putin va merge cu Zay la Rodasto, adApos-tul turcesc al causei nationale pierditte. Pápay amurit In aceit oras scortos": si-a sfarsit pribegia"_Mai sant In tarA doar Sasi si un Franclscan dinCiuc, care a trebuit sl se imbrace romaneste pentrucA Turcii 11 neteziau cu ci-ubucul pe fatA.

SA ne Intoarcem Cu treizeci de ani in urmA.

Pe cand Mikes, Pekri i ceilalti pribegi se bu-curau Ina de gAzduirea vechiului Domn moldove,nescNicolae .Mavrocordat, care ,datu-li-au arti de volnicie,

lor si oamenilor lor, sA fie slobozi de bate su-pArArile i, once fel de traiu ar face in tara, sAn'aibd nime, de spre vamesi, .nici de spre parcAlabi.nicio nevoie, pAna child Dumnezeu ii va scoateTa moii1e lor" , Polonul, Voevod de Chiev, PotockipregAtia o navAlire In Moldova, pentru a putea a-junge la regele. Suediei, Carol al XII-lea, pe a-tunci asezat In margenea Benderului, in asteptarearAsibunArii, pe care o doria asa de mult. impotrivaTarului InvingAlor.

El IntrA pe la Campulungul rusesc i Vijnita,

165

pe cAnd Rusii 11 asteptau la Colomeia i aseazape ai 4.6i In cvartire la Cerauti. De aid, cu stams-leis de Roman, Grudzinski, el merge drept la Iasi.

Boierul care-1 primi In numele Invdtatului Domndeprins Cu ceremoniaiul diplomatic apusean prinfunctionarea sa ca Marc Trdmaciu al Portii, fu In-sui Costin, corespordentul de odinioarg nl Un-gurului Károlyi, ales pentru aceasta ca unul care erabun cunoseilor al limbii polone. La audient5 Potockiludas a doua zi, cu alaiu de seimeni i peici: el sicei doi ofiteri ce-1 IntovdrAsiau erau cAlAni pe caiturcesti împodobiL Vod5.-1 Intamping. In fata Sp51Arieisi-1 dase In casa cea mare", unde-i Meu loc lastânga, cea mai mare ciaste dupl eticheta orienta15.

Domnul i Palatinul, stäturà In picioare,avand fiecare slicele", unul cuca, celAlalt pdlAria,In man5. Vorbirà latineste, discursuri solemne, a-poi Polocki i Grudzinski rAmaserg. In convorbire

Cutìlinuilà Mavrocordat. In sfarsit Curtea-i vAzu ie-§ind, petrecuti de stdpan, pAnd la SpáltArie. Un calmoldovenesc" fu darul pe care-1 cApAtI a doua zi oas-pelele.

A patra zi, el pornia spre Bender: de aici eras5 mearg5. la Constantinopol, unde ajunse la 21nie 1710, fiind socotit de unii ca pretendent la Dom-nia Moldovei, cu Aga care venise anume pentruaceasta, iar Moldovenii rAmâneau ssai tie pe cei 3.000de oameni din CernAuti cu bani i cucu vaci gyase 1

1 Cu note In Iorga, Francisc Rcikòczy, pp, 18-9,

X.

englesi: Porter 0 Boscovich.

Pentru epoca de la 1720-30 Inainte informatiileprin cdldtori lipsiau aproape cu totul, dar izvoarelede altd naturd erau foarte numeroase i foarte bo-gate.

Céle ,cateva descrieri pe care le avem pentru we-mea aceasta Ant englese, In legAturd i Cu cdldtorialordului Paget, constituind un fel de capitol en-gles In istoria terilor noastre oglinditd in mintea

Intdia, la 1128, este cunoscutd, nu prin ce au spusdrumetii, ci prin ce cuprind izvoarele interne romä-ne.sti ca privire la alatoria lor. Erau cloud beizà-dele englezesti", cuii spune cronica, doi lorzi, cartcAldtoriau, spune acelasi izvor moldovenesc din se-colul al XVIII-lea, cronica lui Amiras 1, ca sd vaddlumea: umbland prin ten, ca sà vazd tenle si obi-ceiurile terilor". Au fost Intampinati la Iasi de Gri-gore Mabel Ghica, om foarte priceput si care jucaseun rol Insemnat In politica Imperiului oloman Ina-inte de a cdpdta tronul Moldovei; pe urmd a domnitsi In Tara-Romkneascd, fiind Ingropat lâiigä Bum-resti, la Pantelimon.

GAzduirea are loc la Frumoasa, uncle fusese o md-

KogAlalcealu, Letopisite, HI, pp, 16.7-7,

167

mástire a lui Balica Hatmanul, o rudg. a Movilesti-kw, mai veche si mai mica, mult mai pittin pom-poasä decAt cea de acum, care nici ea nu se InfAti-seazA In forma clAditA de Grigore Ghica, ci asa cuma fost prefAcutA de Mihai Sturza, pe la 1840.

Postelnicul-cel-Mare poartä grija oaspetilor, cArorali se dA o mas. acolo, la Frumoasa. CAlAtorii pleac.g.apoi In Polonia, petrecuti cu cinste Ong. la ho-tare.

Pe atunci era foarte greu ca o scrisoare diplomaticg.sA meargA sigur,si Domnii nostri, fge.ind aceastA In-datorire represintantilor europeni din Constantino-

deveniau, foarte pretiosi pentru ei, In afaräde faptul eg. mare parte din informatiile Portii a-supra luerurilor din Europa veniau prin acesti ob-servatori al ImpArAtiel. De alminteri ai nostri chiaraveau pe atunci preocupatil pe care nu le cunoas-tem pAnN attuici. Cronicile Incep sg cuprindg. in-formatii privitoare la lucrurile europene: ConstantinCApitanul Filipescu vorbeste de Cristofor Columbsi de Luther; urmasul lui, Radu Popescul pe vre-mea lui Nicolas Mavrocordat, dg, stiri despre lucru-rile apusene, din Germania, din Franta; In Mol-dova, loan NecuIce, Hatmanul lui Dimitrie Cantemir,comandantul armatelor moldovenesti. In lupta de laStAnilesti, care pe urmg. a .IntovArgsit pe stApanulsitu In exilul rusesc i a stat o bucatA de /reme a-colo, pomeneste, nu, numai de lucrurile din Rusia,pe care le putea cunoaste, direct, ci si de luc.rurigenerale europene.

Dar interesul Apusenilor revine asupra noastrA pealtä cale: rAzboiul Intre Turci si Casa de Austria,purtat tot de Eugeniu de Savoia, care a dat Impl-ratului, o bu.catä de vreme, victorii pe care cu gene-rali specialisti poate nu le-ar fi repurtat. In noul

168

confict, care Se mantuie Cu pacea de la Belgrad(1739) si prin care am. recdpatat Oltenia pierdutil lapacea din Passarowitz (1718), s'a amestecat i Ru-sia.Rusii au Intrat In Moldova cu generalulcare a lasat sl o descriere a campaniei, 9.cel Man-nich, care prin purtarea sa a lecuit pe. Moldovenide simpatiile pe care le putean avea pentru Rusia.

Ponturile" impuse de dansul boierilor au fostfoarte grele, oererile de bani de la Moldoveni nema.-surate, i pe langä aceasta sate Intregi au. fost mutatezilnic peste Nistru ca sä impoporeze pustiile Ru-siei Noi".

In rdzboiul acosta Rusii erau foarte siguri ca Mol-dova va incdpea in stapanirea lor, precum Austrieciieran siguri sd poatd reunicu Oltenia principatul mun-lean intreg. N'att izbutit, aci a venit interventia Pu-terilor neutre din Apus, Intre allele interventia en-dlosa, i aceasta a adus, dupa. beizadelele" desprecare a fast vorba, prin 1737-8, alti calatori englesi.

Until dintre dansii este ag,entul Fawllcner, In le-gdlura cu represintantul Angliei la Petersburg, si mi-nistrul aceleiasi Pulen i la Constantinopol. Altul,John Bell d'Antermony, Insdrcinat cu serviciulcurier, care, spre deosebire de ceilalti, a fdcut insem-nari, foarte scurle, despre cAlatoria lui1.

Venind din Rusia, a trecut in Moldova, pe la Ti-canovca i Soroca. Aceasta-i pare un oraspläcutasezat pe Nistru", cu un turn ve,chiu, având catevatunuri neintrebuintate"; locuitorii sant Moldoveni,între cari se afld putini Greei, Evred. si Tare'. Iin-

Voyages depuis St.-Pétersbourg en Russie dans diversescontrées de l'Asie, III, Paris 1766; de aici in Codrescu, Uri-cariul, )(XIV, p. 215 $i urm. Cf. lorga, Histoire des relationsanglo-roumaines, p, 53 si urm,

169

prejur sant samanaturi i pasuni bogate. Comandan-tul, Grecul Petrachi, se arátase foarte primitor. ofe-rind vin, tructe i mipocind pentru paspprt.

La Cainari afla golul lasat de ciuma. Langa. MaguraIrece Prutul, si e In Ianuar 1748 la Iasi. Spune cä o-rasul e Incunjurat cu vii, al caror produs, slab, se.vinde In Polonia. Are 2-3.000 de case, oeia ce ar In-semna o popu1atie mai mica de 20.000 de oameni, decifoarte malt scazuta fali de ce era inainte. Curtea e.o veche cladire golica, din piatra i cardmida".

Domnul, tot Grigore Ghica, de altfel foarte amabil,recomanda csaTatorului angles si se (Inca la Pasa deBender, care comanda pe Nistru, pentru continuareaealatoriei. S'a dus doci, prin Volcinet, i satur Chisi-IAA., pe drumuri Mute de Tatari, la Pasa, §i a obtinutcela ce voia. Cu un capitan basniac, bo§neag",doi ostasi moldoveni, Bell plead. intr'acolo.

Pe la Causani, plin de Talari, foarte de treaba,dupa parerea lui batranul la care a gazduil, fostprisonier la ducele de Lorena, lntre.aba. despre Casade Lorena si vorbeste frantuzeste, explicand chi pi-laful lui de orz nu e ca acel din Franta , se treceprin doud sate musulmane din Bugeac pentru ase ajunge la Ismail, cu locuitori turci, cari-i daucasi 'mina, pane but* si bun vin. Si primireala Tulcea-i place, si semnaleaza vechiul caste' pi-rash". BabadaguI e un mare oras", lute° vale foarleroditoare", i aici ar fi fost Tomi a lui Ovidiu. Ur-meaza pe la Kaybaly", ,,Dauna-Kew" (Duniachioiu?)Cobadin, Bazargic, locuita de TtIrci, Greci i Bul-gari", pentru a Intra In Bulgaria.

La intors apoi, pe la Galati, Ghica-i di iarasi obung. Intampinare, i suita-1 conduce panil la ho-tarul terii. Tot pe la Soroca se face trecerea.

170

Venial acum la ceia ce nu spun izvoarele, adecdsla Incercarea de caracterisare a acestei Intdiu pe-rioade din stdpanirea fanariotä in tenle noastre.

Epoca fanariotd Inseamnd ea .oare un singur lucru,care se mentine de la 1709 pAnd. la 1821, o suldde ani si mai bine, sau, in epoca aceasta pdstrandu-se-obiceiul de a se aseza pe tronul terilar noastreprinti greci sau grecisati, unii pe jumdtate grecisatinumai, cari veniau din Constantinopol, din Fanar,dupä ce fuseserd functionari otornani, mari drago-mani, sau dragomani al flotei mai pe urmd, cu totelemental comun, totusi sant deosebire hotdrate defixat Intre mai multe fase ale asa-numitei epoce fa-nariote? Cred cd deosebirile sant destul de Insemnatepentru a se putea fixà aceste fase. i s'ar puteastabili trei, pe care le vom cerceta pe rand.

In cea d'intdiu avem fanariotismul de traditie romd-neascd. Ea merge pAnd dincolo de jumdtatea secolu-lui al XVIII-lea, mai precis pAnd la noul rdzboiu din-tre Rusi i Turci, Inceput In 1768.

A doua se osebeste supt foarte multe raporturide acsasta. Intr'Insa apar elementele apusene care-influenteazd i asupra noastrd i asupra Fanarioti-lor in.sii. Coloritul nu mai este oriental, ci occiden-tal; ideile filosofice din Apus stdpanesc toatà clasaconducdtoare de la noi si, prin ref ormele pe carele determind, influenteazd i asupra vietii claselor in-ferioare. Am putea numi aceastd epocd: a fana-r iotis mului filoso f ic, si nu In Intelesul filosofiei de ca-tedrd i de cäri, ci In &cela, special, al ,,filosofiei"din secolul al XVIII-lea, adecd al rationalismuluipolitic, care crede cd societd.tile Sant ca un ceasornic

oamenii politici trebuie sä aibd numai mestesugul,sigur, de a le face sd meargd lnainte sau sd rdmand..lu urmd.

171

Pe aria a venit a treia fasti, care duce de la 1774,_de la paoea din Chiuciuc-Cainarg,i, pAnd la 1812.-O scurtd, dar foarte importantd fasà a fanariotismu-Iiii, care este fanariotismul np(ional grecesc, cu spiritde renovare denied, Cu scoli In acest sens, Cu lecturiInsufletite de spirilul col nou §i Cu resultatele lacam se ajunge totdeauna In asemenea casuri: lareactiunea Intregii societAti române§ti, care admileape Fanarioti ca Domni cari sd facd la Iasi §i I3ucu-resti pe filoson.I francesi", dar nu pe Grecii co. pro-gram national grecesc.

In fasa Intdia familia domnitoare am putea zice cdeste una singurd: familia Mavr000rdat, care dom-ne§te, fie dimct, fie indirect, guvernând Inteun prin-cipat sau Intealtul, Cu Nicolae Mavrocordat, cu fra-Lek) lui, Ioa ingropat In biserica Sf. Gheorghe Noudin Rucure§ti, langd mormântul fdrd inscriptie careeste al lui Brâncoveanu, Cu fiii lui, Constantin §iloan, iar mai tArzi.u. ca Alexandru, fiul lui Constan-tin, si cu Alexandru, fiul lui loan, acesta ca rotul gre-cisat. Dacà afard de Mavrocordatesti au guvernatinembri din familia Ghica, Ghiculestil se coboarddupd femei tot din MavrocordAte§ti, si guvernarealor chiar se datoreste legdturii lor cu aceia cari eiholdrau..A.vem deci pe Grigore-Vodd, po fili lui, Scar-lat si %lei, pe nepotul lui de fiu care a muiril InScaunul domnesc, Alexandru, pe fratele lui Grigore,pe all Alexandru, care, dacd nu i s'ar fi tdiat ca4pul, cum era print titular roman, pentru serviciileaduse ca diplomat Turcilor, ar fi ajuns cd ocupetronurile din Iasi §i Bucuresti; in sfAr§it pe Grigorefiul acestui Alexandru.

Nu numai, Insd, ed. Mavrocorde§tif se coboard dinAlexandru-cel-Bun, cum tineau sd se stie, dar untildintre fiii lui Alexandru Exaporitul, tatAl lui Nicolae

172

.Mavrocordat, Scarlat, a luat pe fata lui Brâncoveanua nauril la noi, fiind Ingropat la Mitropolia din

Targoviste. Nicola() Mavrocordat nu s'a Insurat cu. oRomdna, dar Constantin .a luat pe acea kicd a luiRuse1 de la care biserica Frumoasa are o admira-bild icoand Imbrdcatd In argint; la Curtea lui se vor-bia romdneste, si am spus cd In corespondenta admi-nistratorilor de Tinnt li se impune de Domn limbaromaneascd. Iar, dupd bArbati, Ghiculestil (ldduserddoi Domni Inainte de epoca fanariolii, in secolulal XVII-lea, si legAturile lor de familie toate erau Inmedal. romiinesc Sturdzestii, de pildd): 1)e mormiln-tut de la Pantelimon este o inscriptie In romdneste,pe când pe col de la Välcdresli al lui Nicolae-Voddsânt versuri grecesti, inscriptia de pe frontispiciulbisericii fiind lotusi romdneascd.

In ce priveste pe boieri, cei din aceasld vremesfinl In cea mai mare parte vechii boieri. Nu seadaugd oameni veniti de la Constanlinopol. In in-structiile lui Nicolae Mavrocordat care fiul sdu, Con-stantin, se spune ldmurit cà tara sd n'o guvernezedecal cu oamenii terii i, ca Greci, sl n'aducd deckpe cativa intimi cu cari sd stea de vorbd. In frail-tea acestor boieri vor fi Rusetestii i altii, cari apar-tin mai vechii aristocratii din aceastd tara.

In cler, o singurd datd s'a Incercat sa se puje unMitropolit grec In Moldova, Nichifor, dascdl dom-nesc, pe care Biserica nu 1-a prima; in Munteniaau fost casuri: dupd Antim al lui Brancoveanur Mi-trofan, trdit Insd o viatd Intreagd la noi, i Neofitdin Creta. Scolile de preotie erau Insd toate In ro-maneste. $i, cum am mai spus, limba romaneaseda Intrat In slujba bisericii supt Nicola() Mavrocordat.La Biserica Curtii, fiinded erau adesea Patriarhi ve-niti din Rd,drit, din I2rusalim, Antiehia, AlexandricConstantinopol, i episcopi strdini, dacd pentru ei se

173

fdcea i cantarea In greceste, la o strand, la cea-lanä toldeauna se fdeea romaneste. O operd admira-bild de traducere din g,receste, nu numai a crtrtilorsfinte, dar si a color da teologie a ocupat o sumede-nie de Vlddici, dintre, cari LIME au cdpdtat un numemare, cum a fast Damaschin, de la Ramnic. $i operaaceasta a fast Inceputd, nu numai cu stiinta Damnu-lui, dar cu vointa, cu indemnul, supt patronagiuLlui. Si tipografiile domnesti tipdriau cdrtile acesteaIn romaneste pentru Invdtdtura clerului nostru. Ceid'intAiu preoti invdtati pe cari i-am avut,sant dinvremea aceas.ta i supt influenta acestui curent.

Asa Irwin reclamdm aproapo jumatate din epocafanariold, de la 1709 la 1768, ca fiind, sttpt numeleFanariotilor, in introgime a noastrd.

In ce priveste asezdmintele, nimic nu s'a schim-bat. Codificatiile mai tarzii de drept, care nu s'auilcuL numai pe basa legilor bizanline, ci si a celorapusene, sant dupd aceastrt epocd: in tot timpul decare vorbim acuna este rostul nostru judecdtoresc,dreptul sprijinil pe obiceiul pdmantului.

Dar Domnii fanarioti din aces'. timp se Ing,rijese-sd aibd registre tinute In reguld. Avem astfel In Bi-blioteca Academiei Romane un enorm volum ma-nuscript care cuprinde ordinele lui Constantin Ma-vrocordal, rapoarlelo filcute lui, judecdtile pronun-tale cíe Domnie, toate redactate, ca stil, romaneste,toate avand ca fond obiceiul pdmantului.

Dupd aceste explicatii venim la un caldtor engles,de foarte mare importantd prin situatia lui, ea si princeia ce spune el, dar mai ales prin ce se spune des-p' e cdlAtoria lui de. care, cineva care 1-a intovArAsitsi care s'a intamplat sA fie unul dintre cei mai In-semnali represintanti ai stiintilor matematice In se-colul al XVIII-lea..

174

CAlatorul engles este Porter, iar Invatatul care-1lntovdrasia, de origine din Ragusa, prin urmare Slavde sAnge, este Boscovich, asezat In Italia, si care aavut o situatie emine.nta acolo, continuata cu o si-tuatie corespunzatoare In Franta.

Si In jurnalul lui Porter si In descrierea 1ui Bos-covich e vorba de aceiasi calatorie Intreprinsd-yremea cand In Moldova era Domn Grigore-VodaCallimachi; cu toate acestea, de oare ce ambasadorulface Insemndri1e lui dintr'un punct de vedere, larBoscdvich dintrialtul, mult mai pe larg, vom arataIntaiu ce spune Porter pentru a trece apoi la expu-nerea, mult mai bogata, a Insotitorului

Ambasadorul fusese .foarte multd vreme la Con-stantinopol, unde Anglia a avut totdeauna obiceinlsail lase represintantii Alta vreme cat sà deprindabine rosturile acelui Stat.

Plecand de la Constantinopol, el este Intovaräsitmai multe persoane, mi Engles, Mackensie, un al-tul, Wakefield, un German, IllIbsch, care jucasedarecare rol la Constantinopol, ca represintant al E-lectorului Saxoniei, rege al Poloniei.

Am vazut si din calatorfa acelor beizadele" careau fost primite do Dontn la Frumoasa, cä Englesii,cel putin de la o bucatd_ de vreme, aveau gustul ce-rurilor straine si al terilor cu aspect straniu, siprin urmare aratau oarecare curiositate j fatd de /e-lite danubiene. Porter a manifestat deci de la In-eeput dorinta sa de a merge prin Moldova. FiindeaInsá Domnul Moldovei Grigore Callimachi, mosteniseoeva din obiceiurile scumpe" ale tatalui, i trece-rea unui ambasador strain, mai ales dupd experientaeu cei poloni, necesita oarecare chelluiala, el a co-rut, din Iasi, sa se observe ambasadorului, din par-tea Portii, cä tara fusese pr6datA de Tatari, cu cativa

175

ani In urmg, fundamental, §i ar fi bine ca ambasa-dorUl sg lea alt drum. i atunci Porter a facut ceiace once Engles trebuia s. fad.: fiindcä a spus elmerge acolo, a mers, dar, fiinda. n'a dorit Domnu.1sg.-1 primeascg de bung vote, el nici n'a vrut sà tiede dansul §*1 n'a acceptat nimie din ce i s'a oferit.in jurnalul sgul, Porter some: cat despre AltetaSa, 1-am lgsat mgretlei sale §i am neglijat cinstea orimai curand turburarea de a-1 vede.a". Chiar de laInceput, atunci când i s'au oferit Insotitori, mehmen-dari, cu bate avantagiile de cal, de gazde, de tainpentru dansul §i. suila lui, el Meuse declaratia, pecare o noteazg. Boscovich, cg. n'a venit sà mgnanceara".In notele lui, Porter ni aratd cum a plecat din

Constantinopol, cura s'a lndreptat spre Galati, tre-cand prin regiunea dobrogeang. Despre oras spunecá este un biet sat". Nefiind un loe mai potrivit,§i. el a fost ggzduit la mgngstirea greceascg a Precis-tei, care avea, pe langg obipuitele be§ici de bou pen-tru Inlocuirea fere§tilor, §i cateva geamuri de sticlg.

In ce priveVe vechiul Galati, avem oarecare infor-matii. Am tipgrit dupä o fituicg, Orutg. In ma-nile mele, oarecare llmuriri privitoare la portul du-ngrean In doua juingtate a veacului al XVII-lea,§i se poate reconstitui dupg. cansele 2, Intru ca.tva,aspectul Galatilor, cari incep a se ridica mai tarziudecat Renii-Tamarova, abia pe la mijlocul veacu-lui al XVII-lea: sant acolo In vre'nea lui Vasile Lupubisericile Vovid.enia, SI. Dumitru, Sf. Nicolae, Sf. Voe-vozi-Mitoc §i Sf. Mihail, SI. Paraschiva §i. Sf. Gheor-ghe, Precista, clIditä de un negustor local 0 naritA

Turkey, its History and Progress, London 1814; la Beza,Papers on the rumanian people and literature,. Londra 1920,pp. 25-6.

2 Studii fi documente, XVI, p, 223 §i urm.

176

de alti doi din Braila, tustrei Romani, de piatrárcu trei turnuri, pe langg. clopotnita, i Incurrjurataziduri de cetate 1. Armenii aveau o biserica, undeslatea Vlädica lor.

Aspectul mai vechiu al Galatilor n'a fost pastratnenorocire. Grecii au schimbat alcatuire.a biserici-lor de acolo, si au venit pe urma toate lucrarile de e-(Innate ale lui Mihai-Voda. Sturza, asa Inca dinGalatii de odinioara nu s'a pastrat mai nimic, ceiace este regretabil, mai ales pentru biserici.

De la Galati ambasadorul pleaca pe drumul obis-nuit &are Iasi, fara a vorbi de ce vede pe drum.A putut Intalni doar 4i past-01-U mocani, cari-1 inte-reseaza foarte mull pe un calator recent, de si-igriseste farg educatie". Pe vremea aceia Mocanii e-rau In plina prosperitate: se asezasera. -In Putna, laCasin,. la Soveja; datoriau Vistie,riei 'un anume venit

tineau la dispositie cardle mocdnesti", cu carecalatoriau i Domnii aveau angajamente ince priveste sarea, si In condica lui Constantin Ma-vrocordat, mai veche decat calatoria aceasta cu doug.-teci de ani, ei sant pomeniti nécontenit, ca nisteciobani foarte darji i raj, cari se bateau, Intre dan-sii, de la Soveja la Casin, fiind o vesnicg. rivalitateIntre cele cloud salasuri. Vechea populatie din Vran-cea, mosnenii, fusese Cu totul acoperita de stratulpastoresc, venit din Ardeal: de aceia li se si ziceaMocanilor i Barsani, pentru, cä veniau din TaraBarsei.

Iasul l-a vazut Porter rapede. Serrinaleaza doarceia ce era o rarilate pe aLunci,--si nu se gandiau A-pusenii cä vor Introduce sistemul dupá foarte mull&

' La Motraye inirä bisericile Panaghia (Precista, Sf. Joan, Sf,Nicotae, Sf. Dumitru, Sf. Mihai (era un eras au clActit I cutini locuitori),

177

vreme--, pavagiul de lema al strgzilor. N'a fost gaz-dint in oras, la Curte, ci la Frumoasa, si el Lsi

rade de cladire, gasind-o ridiculä. Nu era ridiculd deloe, cum se ya vedea din Boscovich, care avea..ca unul ce se ngscuse pe malul dalmatin al Marii A-driatice trgise viata in Italia, mai mult gust, siIn ce privaste o clddire, decat ambasadorul engle4

Infatisarea Grecilor il jignaste pe Engles, care vor-baste de vanitatea greceasca". In general toata ati-tudinea lui este despretuitoare, de om necajit.

Dupä aceia ambasadorul îi continua drumul, mer-gaud spre tara lui.

Venim la descriptia lui Boscovich. Ea a fost foartecunoscuta i foarte rgspandita: Mara de fextul ita-lian, care se Infrebuinta 1ntr'o editie din 1784, Jur-nalul unei calg.torii de la Constantinopol In Polo-nia" I, exista o traducere In limba francesa i una inlimba germana, dupa manuscris (editie francesa din1782 i alta din 1784; traducere germana din 1780).

Cà sant atatea traducen i editii se exPlica prinmarea valoare a lui Boscovich, care a fost, cumspuneam de la inceput, unul dintre cei mai eminentioameni de stiinta ai secoluldi al XVIII-lea, asa depretuit, Incitt a fost rugat sa mearga la Paris si afost adoptat de lumea tüntificä francesa, petrecandacolo cea din urma parte din viata lui. Ocupatiilelui foarte grate i unele naravuri l-au facut sà ine-buneasca, dar si-a revenit In fire si a murit ca omstapfin pe ratiunea lui.

Boscovich, mergand prin Dobrogea, vorbeste deBabadag, despre care spune ca e un sat 2 Dupg.111.-

Giornale di un viaggio da Costantinopoli in Polonia,Bassano 1874. Reprodus In Urieariul, XVI, p. 254 0 urm.

2 La Motraye vede In Mangalia-Palaichora vechea Tomi.

178

cin pcnueneste Brdila, care apare pentru a doua oarddescriere de aldtorie mai noud. Cunoaste pe

un fost cleric italian, care-si pdrdsise Ordinul si seSlcuse medic, asezandu-se acolo. Aratd cd populatiaBrdilei este foarte ticdloasd, alcdtuitd de tot felul decanalii (bricconi). Negotul care se face acolo e foarteInsemnat, i aldtorul a vdzut un mare numdrseici. Evident cd importanta Brdilei de la 1760-70era mult mai micd deed" odinioard, cand nu se iidi-caserd Galatii.

In ce priveste acele canalii", care se intalnescla Galati, iatd explicat1a: aici se adunase o popu-latie rdsdriteand, c.restind Im ceça mai mare parte,care se hrd.nia din tot felul de Intreprinderi necurate,populatie care abia pute,a sä fi stapAnita de orga-nele administrative In aceste douä porturi. Situatiaaceasta la Galatica si la Pera din Constantinopol-s'a mentinut pAnd foarte tarziu, pAnd prin anii 1830-40, and au prins sd se aseze aici un numdr de Grecicinstiti i harnici, de Dalmatini, si au Inceput lucrd-rile, atat de importante, de transformare, supt admi-nistratia strictd a lui Mihai-Vodd Sturza. Intr'o e-pocà mai tarzie erau karte temuti In. porturile aces-tea asa-nuniitii Chefaloniti, Greci din Cefalonia,cari,supt steag,u1 britanic i ocrotiti de consulul engles,Ii permileau tot felul de ticdlosii.

Galatii sant descrisi foarte pe larg de Boscovich.El InIalneste aici un ispravnic grec, care primestepe ambasador; fusese andva sclav" la familia Sutu

Nicolachi Sutu era capuchehaiaua, dar de faptstdpanul tandrului Domn moldovean, ceia ce tre-buie sd Insomne numai: om de casd, cumpd-rase o situatie care-i renta, nu din causa lefii, cdci,pe vremea aceia, i la noi ca i In Apus, functio-narii nu trdiau din leafd, ci pentru anurnite veni

179

turi, socotite oneste, de la persoane care aveau nevoiede dânsii. Paredlabia de Galati 1-ar fi costat doua-zect de pungi de bani, ceia ce Insemna atunci foartemult.

Orasul este marisor, avand sapte biserici, def apt mai multe, dintre care manAstirea, uncle alost gazduit Porter. Trei dintre e1e erau mari siincunjurate de ziduri. In ce priveste populatia ca-lugareasca, era foarte restransa, cad atatea biserici seinchinasera Locurilor Sfinte, de nu mai ajurtgeaucdlugArii, s't atunci se Intâmpla sa fie doar cate doicalugári pentru toate cladirile asa da Intinse care In-cunjurau unele biserici. Astfel decaderea cladiriloracestora nu se datorestel, numai relei administra-tii a Statului, dupa secularisare, ci i incapacitatliGrecilor Insisi de a administra cum se cade zidiri asade frumoase cum le facusera ctitorii de pe vremuri.

Biserica latina este una singurd. Veniau aici Ragu-sani, Sarbi, Dalmatini. Boscovich, el insusi abate,a intrat Intr'o biserica ortodoxl, care nu i-a plAcut,neIntelegandu-i nici planul, nici picturile; icoanelei se par foarte urate.

Inseamna apoi comertul Cu grftne, spunând al efoarte important. Nu numai atat, dar la Galati pevremea aceia era si un arsenal pentru construireacorabillor de lernn ale Tu_rcilor. Veniau aici reisi dinConstantinopol, cari trebuiau sa prelucreze lemnulvenit pe plute. Se taiau copacii cei Mai frumosi dinregiunea Sucevei si se aduceau pana la Galati, asacum pana In zilele hoastre a ramas obiceiul. MaitArziu s'au asezat chiar Turci pentru aceasta In va-lea Bistritei. Lemnul ce se aducea, cum se vededin socotelile epocei fanariote, purta deosebite numiriin turceste. Se construia foarte mult i prost, ma-terialul indata Intrebuintat, asa Incat corabiile

180

abia plutiau eateva lani i incepeau sa se desprindillegaturile, dat reisul era Incantat, caci avea partela caVig.

Boseovich afla lute() manastire carti foarte fru-moase, tiparite la Venetia In grece$te. Si astazi laReni, ca $i n biserica Aroneanw de langa Iasi, laFrumoasa i In atatea alto locuri se, mai Intalne$te-cate o garnitura din acest splendid Upar venetian_Pomenind de ferestile aeoperite en ba.$ici de bou.se noteaza i un foi$or frumos, In g,radina uncleabatele sta Impreuna cu ambasadorul. Primirea fu-ese foarte frumoasa: apäruser i soldati cari tra-

geau salve de pusti, dar ambasadorul n'a acceptat.In calea cdtre Barlad, calatorul Intalneste foarte

putine locuri gamanate, boga.tia terii hind atunei invite, $i nu din agricultura. Tinutul. i se pare insàfoarte frumos. Observa buruieni inane, flori, ici colovile, dar rare. In genere, aspectal stepei, mai ales.dat fiind momentul cand venia el: o singuratate, unadevarat pusliu. Pe alocurea cate un sat. Si se o-preste In satele aoestea: cercetand easele, laudä pe te-rani, ca sant foarte curate. Cand si cand vede Cate-un calara domnesc care duce scrisori la Tarigradcurieri de-ai ambasadorilor, caci po$ta ambasadoriloreu Turcia se Mesa pe la noi. mire altii, curierulPrusiei, de oare ce Prusia Incepe toemai atunci re-laii Constantinopolul, unde fusese trimes vonRexin ca informator. Curierii ace$tia mergeau ciic,ea mai mare rapeziciune, adue,and $tiri Insem-nate, si lumea, cand vedea cä trece un asemeneacalara$", parasia drumul mare si se ascundea Inpaduri, se Infunda in $anturi; pentru ea obieeiul erasa se sehimbe calul obosit cu cel d'intaiu cal care se-Intalnia, iar bietul pagabit trebuia sä umble multptin L sa-O reja calul viu sau mort. Boscovich poves-

181

leste cbiar despre cutare preot batran care a intalnitalaiul embasadorului i, tiind ce-1 asteapta, a cazutlu genunchi, izbutindr prin rugáciuni a fi crutat.

Ajungand la Barlad, calatorii intalnese o cunos-tinta de-a lor: o Grecoaica. din Constantinopole,cárli bárbat avea o functie In tara. In oras sânt ci-leva Arazi mai bunisoare, cu case de neg,ustori evreidin Polonia: pe vremea aceia populatia evreiasca.din arasele Moldovei avea deci oarecare importmta.Casele sant destul de gospodare.sti, cu ferestile desticla.

In curand emigratia evreiascA va forma In Buco-vina austriaca un fel de deposit permanent, de mides'au strecurat Incetul ca Incetul atátia alti Evrei. Dealminteri veniau si pe linia Nistrului. Intain ca °rau-dal-4 având in arena. carciumile, cu drepturile senio-riale, i helesteele. Cáci Evreii poloni eran vanzatoride holerca sau de horilca. De la o bucatà de vremeo populatie evreiasca. se. aseza. si In orase, ca mesteri,mai ales de lucruri apusene, la schimbarea costumu-lui.

Boscovich spune ca Evreii sánt Imbracati ca inPolonia, ca un fel de anterie negre, lungi, si pecap o scufita cum poarta calota lor abatii catolici".

Urasul Barlad sclzuse prin praddciunile Tatarilorpe vremea lui loan Teodor Callimachi. De la Bailadse merge spre Vasluiu printr'o regiune foarte frumoa-sa din causa pádurilor mari netdiate si a poienilordin mijlocul codrului. Astfel Tárgui-Frumos lsi da-torete fha. Indoiala numele mai mult Incunjurimi-lor deca caracterului pe care 1-a putut avea Intriòepoca oarecare. Totul era plin de iarbä deasa si deflori".

La Vasluiu nu se spune cä era populatie evreiaSca,dar calatorul a fost máncat de paduchi de lemn.

182

Se merge la Seal' vad vechiu. Pe aici, In a-propierea Iasului, se Intalnesc cirezile cele mariale negustorilor, cari vindeau bolt moldovenesti panadeparte, i Boscovich lauda extraordinara marimea vitelor cornute din toata Moldova.

Ajuns langa Iasi, el se aseaza langa Frumoasa.pe care o zugraveste cu totul altfel de cum o facePorter: E un palat domnesc frumos mobilat, cu so-fale; de o parte cladirea pentru receptie, de altagineceul pentru femei, ambele cu aurituri pe pareti

sculpturi; plafoanele sant frumoase. Este si ogrAdina, care a fost si mai tarziu Ingrijitd, dar Incele din urma distrusa cu desavarsire. Helesteul dinImprejurimi folosia foarte mult pentru aprovisiona-rea cu peste a Iasului.

Nefiind Indatorit, ca ambasadorul, sa se arate su-parat, abatele a cautat sä intre In relatii cu Domnul.si s'a du.s deci sa vada foarte frumosul pavilion fa-cut cu ocasia mucarerului, a Intaririi Domnului.La Galati Inca vazuse sosind pe capuchehaie cu de-cretul. Asista, acum la serbare.

Din Iasi soseste o trupa de calareti, care se in-fatiseaza foarte bine, si se aseaza de o parte si dealta, cu steaguri. Dom.nul se posteazd, cu fratele,langa un chiosc, unde se facusera pentru ocasie douácorturi, avand aproape pe secretarul lui pentru lim-bile straine, de la Roche, iar jos langa dansul si pesecretarul turcesc. Se aduce decretul de mucarer,

Domnul 11 primeste cu cea mai mare evlavie,facand gestul de Inchinare catre ,,IMparat". I se a-duce calul dat de Sultan. Se ceteste porunca aces-tuia, pe cand pe deal caraghiostil Curtii spune glu-niele lui.

Dupa aceia vine audienta la Domn a lui Boscovich,a lui personal, iar nu In e,alitate de Insotitor al am-

183

basadorului: In timpul serbarii, °datä cu dulcetile, ca-feaua i fumigarea Cu curse si odogaciu, el fuseseinvitat, de beizadeaua Alexandru In italieneste, deDomn In greceste, visiteze la Curte. Palatul i separe vechiu, farä niciun fel de gust i randuiall. IntraIntr'lm cabinet curat, unde sant sofale, dar si o micàbiblioteca cu c.rÇi bune, mai/ ales de stiinta. Vededoua globuri, unul terestru, altul oeresc; dupa a-ceia e dus lu odaia mica, unde la Roche se aseaza lapicioarele lui Voda; sant i Oliva curteni In pi-cioare. Sc aduc patru scaune pentru. Boscovichsulfa. Domnul e Intovarasit i aid de fratele sau, A.-lexandru, care a fast pe urma. si el Domn In Moldova,mai fericit decal Grigore, care, tandr Inca, a fosttaiat dupä catava vreme, Wind banuit de Turci catradator fata de Rusi. Si unul i altul fac cea maibuna impresie strainului.

El li i descrie: Domnul era de un caracter destulde bland si amabil, plin de politeta si de deprin-den i sentimente bune. Alexandru, tot asa de bineeducat. Domnul vorbeste greceste, dar, ni spune Bos-covich, mai mult din eticheta, caci stia i frantu-zeste; Alexandru, care n'avea nicio situatievorbia In limba francesa. In aceasta odaie se Injghia-ba o conversatie asupra fisicei, asupra camerei °p-ace; Veda care o multime de lámuriri despre nisteinstrumente nouà si se intereseaza In oea mai maremasura. de ele, oerând sa i se trimeata i lui1. Faceastfel oea mai buna impresie. De alminteri un tailca loan Teodor Callimachi, format la s-coala dinLiov, In legaturä u ambasadorii straini, trait In

1 Comenzi de Mill i globuri in lorga, Documente Callitnachi,II, pp. 239, 315, 319, 324, 341, 345. BdtrAnul loan Callimachidoria de Theatrum Europaeum sau de Enciclopedie" ; ibid., pp.307, 390 nota 1.

184

cea mai buna societate, nu putea sa-si creascaaltfel.

Dup. ce Ispraveste audienta, calalorul pkrasesteIaii,si, pe drumul obi§nuit, se Indreapta spre, Za-lescic, wade era frontiera din spre Polonia. In ca-lea spre Cernauti trece pe la ipote, unde era ocarciumd, pe la Bolosani, care poarta numele vechiu-lui sat intemeiat de un stramos Botds; acuma erau400 de case, ceia ce 1nseamna 2.000 de locuitori,cinci biserici (In margenea orasului biserica lui te-fan-cel-Mare, Popdutii, iar, In oras chiar cele doua bi-serici Mettle de Petru Bares i sotia lull Elena, SfantulGhearghe si Uspenia). Dorohoiul 11 pomeneste numai:altfel 1ntre un ora § celalt nu era cine §tie ce deose-bire. Cernautii lnsiji sant descrisi, cu Albanesii carislateau pe langa ispravnic si indeplirtiau functiu-nea de soldati de politie. Vorbeste de Grecii i Evrelicad erau pe vremea ace(ia acolo. Orasul are trei bise-rici i doua sute de case.

Aici a avut prilejul sä vorbeasca mai multa vre-me ca ispravnicul de acolo, care era ruda ca un Ra-gusan pe care-1 cunoscuse foarte bine Boscovich, dinTarda. Ispravnicul era Frances de origine, Millot,si familia Milo se coboara din acest ispravnic deCernauti de pe vremea lui Callimachi (erau i altiFrancesi: Imbault de la Tour, Imbò al nostru, si va fipe urrnd familia Linchoult, care va jaca un rol im-portant In partile acestea). Vorbind deci ea Milo, a-batele afla o multime de lucruri privitoare la Mol-dova de atunci §i la trecutul terii. Caci Milo este desigur acea pe,rsoanä de spirit §i de talent dintre eeld'intaiu boieri ai Moldovei" despre care vorbe§te elde doul ori. Acesta i-a pomenit 0 de o cronickveche a Moldovei, care a fast scrisd pe vremea luiGrigare-Voda Ghica (de fapt Amira daduse o forma

185

greceascd une vechi compilatii de croniei moldove-nesti): de acolo iea stiri In ce priveste trecutul maidepdrtat al principatului_

Cela ce e mai ales important In notele pe care le-acomunicat Millo e constituit, In afard de informatilleprivitoare la limbd, de acelea despre Suceava, spuin-du-se cd ar fi fost treizeci de biserioi In afard de cas-telul de acolo. Sant informatii financiare i econo-mice, putine, dar de o mare importantd, datk fiindpersonalitatea aceluia care le-a dat si care era In pu-tintd de a fi bine informat. Ni se spune el. In Mol-dova erau 150.000 de oameni, tre.buie sd. fi Inteles150.000 de conlribuabili. Veniturile fuseserd odinioard.de 2.700 pungi a 500 lei fiecare, i scdiuserd la 1.700,asa !neat tara era In plind decadere economick. InMuntenia se strAng 5.000 de pungi. Ele sant meniteIn cea mai mare parte Turcilor. Mucarerul singurera plait ea 600 de pungi din venitul de 1.700, sise dAdeau 200 de pungi eiculis1amului, e.ful re-ligiei turcesti.

Orig,inea acestar veniturl nu ni se dd.: o cunoas-tem din izvoarele anterloare. Se vorbeste de vdcdrit,o dare pe bogdtia de cdpetenie. Boierii nu vaiau sd-1pldleascd, i de aici o lupta intrea.gai contra vdcd-rittilui. In afard de venitul Domnului existau veni-turile Alitropolitului, care erau de patruzeci, cinzecide pur4. Preotii dau fiecare doi lei la Mitropolie.

Asupra productiei terii se fac observatii interesante.Pe an se vAnd 40.000 de boi grasi, mai ales prin Si-lesia, cdci Danzigul Isi pierduse importanta. S ieaun pret relativ mare, 10 galbeni boul, si se capdtà deaici un ckstig de 1.500 de pungi pe an. Ca obiectimportant de comert vin apoi caii, in numdr de 10.000cu 20-30 ughi calul: remonta prusiand i cea danesd.se fdceau In pdrtile noastre ceva mai tarziu, caii a-

186

cestia moldovenesti fiind Intrebuintati pentru cava-leria usoari. Pe lingi aceasta se vindeau 200-300.000de berbeci, mai ales la Constantinopol, si era loarteciutat mai ales un fel de berbece chivergic, carelformA deliciul garmetilor turci. Urmeazi miereaceara, care se Vindeau pina In Venetia, aducand unvenit de 1.000 de pungi pe an. In ce priveste grAul,se exportatt 300.000 de chile pentru "ConStant'inopol.In afari de aceasta se ciutau: lemne, sin, peste, pas-trami, brinzi, unt, vin i blinuri.

Din productia aceasta teranii castigau cam putin,Insi era o misuri pe vremea aceia care venia In a-vantagiul teranului: cel sirac se sprijinia pe col bo-gat, prin sistemul cislei, un fel de solidaritate te-rineascicare a fost distrusi. O cisli terineasci, daciavea bogitie In vite, putea sä deje, deci, i pini fa100 de lei pe an; se cerean numai opt lei de la fie-care. CA.nd teranul au putea pltt, plitia boieral,proprtetarul de mosie, satul Intreg trebuind sä ris-pundi o anumiti sumi Vis tieriei, indiferent de si-tuatia fiecirui meMbru.

Cälätorul engles de care vine vorba acum, n'aresituatia politici mid valoarea cultura A a Inaintasuluisiu, Porter, nici cunostintile unui Boscovich; 'esteInsi un tip foarte cunoscut In Apus, lordul Baltimore,care a isprivit rau, dupi o viati Intreagi de aven-turi. Faima lui se sprijine numai pe descrierea ci-litoriilor, care la un moment 1-au dus i In Moldova,

curtea lui a fost asa de rispinditi hick, din anii1776-8, s'a dat o traducere ruseascil. Descrierea luiBaltimore este scurti, iar partea care ne priveste penoi, firi mare importanti.

Si dug aceasta traducere Hasdeu, In Arhiva istoricd, I-adat in versiune rornIneascA.

187

Merge prin Dobrogea, i relativ, la aceastà lard se.pot culege stiri si de la dânsul. De alminteri, In cerpriveste lucrgrile dobrogene, mai este ici colo ca'teceva de descoperit. Acum ea' tva timp, In Analele-Dobrogii, care se tipäresc la Constanta, d. VAlsan,profesor de geog,rafie la Universitatea din Cluj, ana---lisA o foarte interesantä hara austriad., tocmaianii 1770, in care un num5r mare de localitálimai sate si infltis5.ri ale solului se presint5. IntormA roinâneasd. Dungrea apare deci ca Dunere",si se constatl apoi o multime de genetive românesti.Alle nume nu se ldmnresc tocmai bine, dar sepoate bni.ui forma româneascA. Autorul se intreabIdacä aceasta nu este un document al vechimii noas-tre in +feosebitele puncte dobrogene insenmate Cu nu-mete acestea In limba noastr5.. Este si o alta ipotes5.:se poate intfimpla ca aceastà hartä austriacd, care,In ce priveste Bulgaria RAsgriteand i Dobrogea,este fAcut.N., evident, dupá.' o hartä ruseasd., sà fi fostalcätuitä dupa o harth. romaneasd., ceia ce arsemna cä existau studii de cartogafie romaneasc&In epoca aceia, lucru care_nu e imposibil, pentrucà vestita hartà a terilor noastre, fAcutd de Rigas, celcare a stris Marseillesa Grecilor si a jucat un rolasa de important pentru tre.zirea constiintei natio-nale grecesti I, este fIcutä dupä altà hartà, a unufinvItAtor din familia Domnului Moldovei de prin anii1760-70, care era Iosif Moesiodax, aded. Dac dinMoesia, dci pe harta lui Rigas se Insemneaa. dCernavoda este locul de nastere al lui Iosif, si, cumCernavoda, ca i toate localitdtile din dreapta DunA-rii in Dobrogea, a fast loculid de Romani, e extrem

Harta e foarte cunoscutA i adesea folositA ; am reprodus-ain sase bucAti in volumul II din Documente privitoare la familiaCallimachi",

188

de probabil c. acest cdlugh era si el Roman, i ast-fel InseinnArile In romaneste ale acestuia ar fi fostla dispositia cartagafului rus pe care 1-a Intrebuintatcartograful german.

Reventad la cAlAtoria lui Baltimore, el trece dinDobrogea, fIrä sä dea stiri importante, si ajunge laGalati, pe care nu-1 descrie.

Continuandu-si drumul, cdldlorul strilbate un ti-nut de pIduri, undo .fuseserd lkuste i sAmhi5tu-rile eran complect distruse ; el Intalneste satecare i se vor fi p5.rut färä importantd. Despre Bar-'lad i Vasluiu nu se spune nimic alta decat cit santniste biete targusoare". IntrA in pAdurea cea marecare ducea la Iasi, si din care a Dobrovátului estenumai o parte de aceia localitAtile cu numele dePoiana" i blidarii cari faceau in poieni blidurilede lemn, oe .atingeau Iaul. Constatd o scddere. lacare ne putem a.stepta, In ce priveste munN.rul po-pulatiei; dar cifra de 2.000 de case, pe care o dd,pentru locUintile Moldovenilor, Evreilor, Armenilor,Grecilor iTiganilor", mi se pare gresibl. El vorbeste,cum fac toti cAlnorii, de lucruri care bateau maimult la ochi i In special de pavagiul de lemn al

prineipale, apoi de Infdtisarea daselor cuun rand, joase, flih. mobile, ziee el, de si chiar InApus, pe vremea aeeia, mobilele erau mult mai pu-li ie 9. In timpul nostru. In ce priveste clAdirilede chamida, este IntAiu Curte,a Domneasca., Incun-juratà cu ziducri, cu bastioane.

Era natural ca Baltimore, datk fiind lipsa-i de oncecaracter oficial i de importanta politicä, sit nu fi ce-rut audientl la, Domn, i deci nu poate sit nemureascK asupra aspectului interior al Curtii

Supt raportul clAdirilor, mai vorbeste de treispre-

189

zece manastiri, dintre care una de calugarite. O nia-nastire de calugArite era la Socola la Ineeput, Inaintede a se Interneia aici Seminariul de catre AlexandruMoruzi, la inceputul veacului al XIX-lea; biserica_de acolo e cladila de una din fetele lui Alexandru La-pusneann, al aril chip se si vede ine..4 In cladireacu totul prefacutd. In Iasi mai este un Macke al Mai-eelor, In centrul orasului, pentru glzduit calugaritele-earl Vi11 in &faced, dar nu cred ca Baltimore se gan-deste la Miloc. Mail de aceasta s ant cinsprezece bi-serici numarul este prea mic, fara de cele dou'a",armenesti, dintre care una foarte veche, de sicum s'a crezut, din secolul al XIV-lea.

Este apoi si o singurd sinagoga, cda ce InseamnA,ca, de si era o populatie evreiascii, niel pe departe ea_nu putea fi asa de numeroasa ca pe timpul nostru.Atrage apoi atenlia asupra frumoasei 6adiri a bai-lor, despre care se pomeneste Inca de la sfai-situlveacului al XVI-lea: bàilc acestea fusesera Inoife de\raille Ltipu. -Ele erau Impa'rtite pentru barbati deo parte si femei de alta parte. In Bahluiu sespälau camAsile.

Se mentioneaza i pravaliile, de lemn si de zid, Incare se viuda main. din Italia, Germania, Turcia,Rusia si Polonia".

Ca moravuri, despre femei spune ca sant foartefrumoase, dar reflectiile despre moralitate arata maimult ce cauta el cleat ce se oferia oricui.

In afara de acestea Baltimore are, 'natural, ca-teva stiri in legatura cu calugarii strairti catolid, carinu si 1-au adapostil la dansiii, fiind gazduit lute° ca-suta uncle n'a putut sà doarmai, nu numai de plos-nite, dar si pentru cä, bLind acolo hanul dupit modaorientala, In acciasi cladire era grajdul, asa Ineatvaca treoea ca capul peste paretele despartitor.

190

La caluggrll franciscani, mandstirea era dedicataSfantului Anton de Padova gdseste vin cu trei leisticla §i Intalneste oarneni cari vorbiau latinoste,italiene§te, greposte si ruseste. Unul din, ei, Luca, eradin Marsilia. St/ Cu dansii de vorbd, ha se pare ed.li §i reciteaza versuri englezesti. Dar parintii 11 in-treaba eel putin asa i se pare dacd Londra eIn Anglia sau Anglia In Londra.

Printre Unguri avem un.cdlator, pe care-1 IntalnimJa. 1767 intre tovarasii lui Francisc Rák6czy, baronulde Tott.

Tatal murise la Rodosto; fiul a fost trimis In Frantasi a fosl crescut In. Paris, unde, Inca din vremeardzboiului de Treizeci de ani, ca i In timpul 1uiEmeric Thköly, Inaintasul ca rege unguresc al luiRák6czy, simpatiile erau pentru rebelii unguri contraImperiahlor. De la Versailles, In momentul andFrancesii au fost din nou amestecati In afacerile Po-loniei, caci se pregatia intaia Impartire a regatului,Toll tândrul a fost trimis la Hanul Tatarilor, pentru apregdti expeditia Inapotriva Rusilor &Ira Incdlcareateritoriului otoman si Inceperea turburarilor care audeschis razboiul continuat apoi. 'Ana la pacea de laChiuciuc-Cainar0..

Iata ce ni spline, In Memoriile sale asupra TurcilorTalarilor, care au, iesit In trei editii si au fost

traduse i In lhnba germana, west de Tott, care vajuca un rol si la Constantinopol, unde a Intemeiat celd'intdiu fonderie de tunuri, i ntarii demnitari turciveniau sa admire cum Ungurul stie sa fortifice cas-telele de la Rumili-Hisar i Anadoli-HisAr. Plecat dinParís, In Iulie, el trece pe la Viena, ajunge Bra-§0V, pentru a se Indrepta spre Cdusarii, unde se a-Aunau Tatarii In vederea expeditiei protectate. Nlerge

191

la Zvaniec sau Zvancea pentru ai nostri, unde-1 treeIenicerii peste apg In Molslova, apoi vine la Hotin.Alci Pasa-i dä flori i fructe; el stä intr'un chilosecu vamesul i vorbeste cu clausal despre veniturile a-oestei vgmi; i se povesteste cum au fost pe acolo doiFraneesi cari au renegat, trecInd la Islam, si au a-juns sä joace la Constantinopol un rol oarecare, pre-eum, de alminteri, la inceputul seeolului, vestitulBonneval se prefAcuse In Pasg. turcesc. Este gAzduitIn casa unui Evreu din suburbii; i se pune o pazä deleniceri la msg., pentru cinste; face anume cumpkg-turi, i, pentru cg. Evreul de. la care tfirguise Ii ce-ruse un pret pea mare, negus torul a fost bgtut.De altfel toatg povestea lui insisi. asupra sistemului

generalisat la Turci in dauna raialelor.De la Rollin Tott pleacg la Iasi. La cel d'intgiu sat

ajnnge sä crnoasc.1 sistemul de torturare al localnici-lor; Insotitorii lui ieau dout oi, i, când a vrut sä leplgteascd, i s'a spus eä nu este ne,cesar. Cand a fostapoi sg. treacd Prutul, s'au rechisitionat,cam trei sutede Moldoveni ea sä ajute la operatie: teranii au fostsiliti sd poarte carAta pe umeri; patru din ei se a-seazg .supt roti, pe plutd. Când a cerut llmuriri cumoamenii acestia se holgrIsc sä piara atIta vreme casä facà asemenea lucran i grele, i se spime cg asa eabiceiul, cki Us veulent étre battus".

Moldova i se pare o tail foarte frumoasg, care sa-mAnä foarle mult cu Burgundia, dar e foarte neno-cità din causa sistemului de a fi arendatg. la Greci.In felul acesta impositele au crescut cu dougzecicinei la sutg, si In lima Octombre se lua al unspre-zecelea sfert de bir, In Ioe de a fi, ea la ineeput,a patra ratg din birul pe un an.

Domn era atunci Grigore Callimachi, pe care-1amoa.stem din algtoria lui Boscovich, cu gustul

192

lui pentru. stiintd, cu cártile pe care le corea In strdi-ndtate, cu globurile lui terestre i ceresti. De Tottva fi presintat Doinnului de cdtre secretar.

In ce priveste orasul, i se pare in stare foarte rea,A Intrat noaptea 'nteo trgsurd aurità, ca secretaruicare-i spune fel de fel de lueruri ce nu-1 interesau.Se mird si el de podurile de pe uliti, i rostul lornu-1 Intelege pe deplin. Fusese un foc mare In.

Iasi, si se vedeau case arse In toate pártile. CAld-torul a fost gdzduit la misionarii catolici, la Fran-ciseani. Domnul ti-jinete sd-i fged un complime,nt Inchiar ziva sosirii. (A. doua zi represintantul turcesea starnit un zgomot infernal, de ce nu 1-au primit se-parat pe dânsul: i s'a trimis un cal si patru cioho-dad ca sä aibà audientà deosebitä si cu aceastd oca-sie sd capote un dar spe. cial din partea nenorocituluiVoevod al Moldovei.) Cánd a fost introdus de TottInsusi la Doma, erau pregdlite doug. foiolii ImbrdcateIn stofg. rosie : unul pentru dânsul, dar el n'avrut sd ocupe loca S'a servit ca de obiceiu sorbetlicvid si dulceti; cdldtorul a fost stropit cu aptde trandafiri; i s'a fumigat pdrul.

Doar dacd de Tolt vorbeste putin §i de origi-nea noastrd si spune cà santem o colonie romang.,cd limba noastrd este de origine latind. La plecarei se dau doi Ionicen i si mehmendarul, cari, pe laChisindu, 11 duc In Bugeac, unde vede biblia. oard.cdmile. La Cgusani Il primeste fiul.Hanului, care-siocupa vremea Cu vândloarea. E introdus Inteo odaiefdrä geamuri, care doar iarna se inlocuiau cutie. Si de aici se duce la Baca-sarai, resedinta decdpetenie a Hanului.

E intdia calg.torie a lui de Tott. Pe langli aceastaedlAtorul a mai venit prin locurile noastre a douasi a treia oard. Precum, când se pregdtia expeditia

193

Inapotriva Casei de Austria, de Ungurii refugiati lanoi, se dase altui calator misiunea de a merge laHotin pentru ca sa vadd ce se petrece acolo, In acestan 1767 exista o miscare a Polonilor In partile Ho-tinului, çi erau aici refugiati nobili poloni de foartemare importanta, trimesi sa combine expeditia tur-ceasca cu o miscare a Polonilor.

De Tott trece deci spre Hotin, uncle gaseste pre-tutindeni locuitori fugiti. Se opreste la Dancautd,petre,ce cu Branecki i PoLocki, cari aveau vinde Tokaj. De aid se ajunge la Prut, pe o vremefoarte asprd. Raul era In parte inghetat; un Turc ha-trân cade cu carutd cu tot in Prut. Apoi, Intr'otrasura cu sase cai, cdPo'borul e dus la Botosani, carepe vremea acela avea 7-8.000 de locuitori. Preggtin-du-se razboiul Impotriva Rusilor, veniserd aid spa-hiii, 0, cum erau foarte nedisciplinati, pe aceastaYreme de totala decddere a armabei turcesti, populatiasperiata fugise sa caute adapost mdnastiredin apropiere, probabil Popauti. Prin oraslenicerilIi faceau de cap, si toata lumea era Ingrozita. DeTott se opreste la casa unui boier, care lipsia, insadatoria de ospitalitate era asa de mare pe acei timpla noi, incAt oaspetele s'a riscat sa treacd prin targnumai pentru ca sa fie cineva care ingrijiaschmusafirul.

Tanarul caldtor se apuca sa faca el ordine,, so-colind ca, lard a cunoaste limba terii, dar stiind tur-ceste i greceste, o sa poata potoli toata multimea In-spaimantata. La manastire a Inceput sA vorbeascdlumii, dar, nimeni net-inflnd sama de ce spunea, aparasit mamistirea, fara O. fi ajuns la niciun capàtl.

De la Botosani se IndreaptI spre Iai. Aici Ince-

1 In editia in folio se da o vedere a Botosanilor.

194

puserI Turcii excesele lor; Mitropolitul se pare cäfusese insultat, ca i rabinul. De la Iasi, dupg. o Intre-vedere cu Polonii, cglgtorul se Indreaptg. spre Chi-§ingu; zgpada bind mare, se Intoarce Imsg. la Cgu-§aut

Pe Iingä aceste dou.g. cäliutorii tnai este i o atreia.

De la CAusani, de Tott pleacg. ImbrIcat tgigreste,In cursul ostilitAtilor Impotriva Rusilor, peutri ase duce la Constantinopol. Se caboarg. In Basara-bia propriu-zisg, In Bugeae.

E primit bine. Toatg. populatia din cutare sat s'aInfAtisat, cerAnd fiecare sg.-1 adg.posteasa. Dup. dia-logul lui cu acela care 1-a ggiduit, se pare CA evorba de Tatgri, dar erau foarte multe sate ronane§ti,dispkrule pe urmg., In regiunea Bugeacului: In hartalui Rhigas, de la sfArsitul secolului al XVIII-lea, seIntilnesc numiri geografice care au. perit.

Din satul unde a poposit, de Tott se Indreaptg. spreIsmail, unde era sà tread. vadul. De partea cealaltg.stateau Evrei fg.cAnd comert de grâne i mai alesde piel, care se preggliau dup. un sistem deo-,sebit, si tot malul Dungrii era plin de tgbAcari carilucrau pielea scumpg, asa-zisg. de ,,chagrin", De aicise merge la Tulcea, printr'o pg.dure cu copacirunti, pgstratä plug. acum. Fiul guvernatorului se pu-sese, afirmg. de Tott, In fruntea unei bande de hoti

turbura pe negustori, dar cglAtorul pretinde cä alost de-ajuns sä descarce un foc de puscä pentru cabanda sg. fugg.

De aici el se Infundg. In lumea turceascg. Ceia cespune mai departe despre Turd, ca si ceia ce a po-vestit despre Tatari, formeazA un izvor esential pen-tru cunoasterea lumii musulmane In acest timp.

XI.

C6111tori orientali.

Pentru inoeputul secolului al XVIII-lea avem i doicäläloii turci: Cel mai important nu e un drumetIn treoere, ci a stat foarte multA vreme la noi, vre-otreized de ani. A locuit la Hotin, unde avea o fune-tie oficialA o., pe lángA aceasta, ea om eu o educatieliterarA, era intrebuintat cand era vorba sA se re-daeleze o inseriptie poeticA dupä vechiul obiceiu alOrientului; are §i notiuni istorioe despre locurilenoastre. Apoi, cum 'Aman toti soldatii din Hotin,ori daca se ocupau §i de literaturA ori dacA rAma-neau numai In rosturile lor militare, era amestecatIn negot, fIcand micile lui afaceri, a§a Ineat a a-juns sA cunoaseA foarte bine. viata economicá a ter!!'.

Anonimul, care serie In 1742, vorbe§te inainte detoate despre Basarabia §i, din Basarabia, mai multdespre Hotin, pe eare-1 etmoaste foarte bine, apoidespre 'Nloldova de A.pus §i In al treilea rand dAeeva §tiri i despre Tara-RomaneaseA, despre earese vede cA are mai eurAnd idei vage.

Pentru a Ineepe eu acestea, el eunoaste Bucure.stii

' Dupl dArile de satnA ale Academiei din Viena pe anul 1890-s'a dat o traducere romAneascA de d. LazAr SAineanu in ,RevistaNouAg, 111

196

ca unul care a fost candva pe aici; spune ca eoras vechiu, frumos, ca case maree". Fiind un!Oriental, evident cd. vede lucrurile altfel decal unprelentios calátor venit din Apus.

Cunoaste apoi Targovistea, In care semnaleaza obiserica. mare, Biserica Domneasca probabil: i separe un targ frumos". De fapt orasul pastra pevremea aceia ceva din buna Infatisare. pe care i-odaduse petreoerea In fiecare an, timp de mai multeluni, a lui Constantin Brancoveanu, pe &and cu Fa-nariotii el degenereaza.

In ce priveste populatia, Turcul gáseste cit Ro-mancele sant peste masurit de fruinoase, iar, cat des-pre barba, si mai ales cei din Moldova, II socoateniste n,restini mojici i necredinciosi". Iata i jude-cata lui despre Domnii nostri: sant numili de JaConstantinopol, si de acolo pleaca Intovárásiti dedoi solaci soldati din Ordinwl ienicerilor; de undeSolaeolu, solac-oglu de un peic, paj al Sultanului,si de un capugiu portar.

Venind la Moldova, In Iasi eel d'intaiu lucru care-Iintereseazá pe Orientalul m,usulman este baia. A-poi vorbeste despre Curtea Domnului, despre ma-ndstiri, totul In cateva randuri. Din orasele Mol-dovei, cunoaste Suceava, Neamtul, Galatii, unde po-meneste de Serdarul tureesc care statea acolo pntrua face liniste: se face un mare negot de lemne, careatrage pe Lazii" locuitori pe termul de Nord al.Anatoliei i cari se gasesc i prin Basarabia, facand, pelangá acest nego i acela cu one, furtisaguri, po-pulatie insuportabila pentru linistea terii, as'a Incata trebuil s6 se iea masuri Impotriva ei, Mud, pela 1730, dati afara din Moldova, dar nu fara greu-tate; ei aduceau de vanzare la Galati lemn, scumppentru ciubuce. Calatorul are informatii destul de

197

exacte in ce priveste sarcinile Domniei fatd. de Tu.rci,unul ce era din Hotin, unde Pasa avea de la noi

anume venituri speciale si multe daruri, precum seyede, ca i atatea alte elemente de politicd,, finante,

sociald, i culturald, din registrele de contabi-litate ale Fanariotilor din Moldova, dupd modelulanatefterelor lui BrAncoveanu.1.

Venitul Domnului Moldovei este de 100.000 de gal-beni, si din banii acestia trebuia sd i se dea Portii100.000 de lei pe an (aiurea e vorba de 58.0001).Chestiunea tributului este de a:cum lnainte In conti-nud discutie, i Ruii vor interveni ca sd. fie fixatodald pentru totdeauna, iar Poarta sg. nu poatg cereo sumd mai mare si nici sd-i poatd protinde platad'inainte. De la tratatul din 1774, necontenite clausepriviloare la plata tributului se Intfilnesc, introducin-du-se din partea boierilor cererea ca tributul sd fiedat, nu ea mgna agentului domnesc la Ccuistantino-pol, capuchchaiaua, ci printr'un diplomat al Pule-rilor europene. Afard tie aceasta, la numirea deDomn trebuie sd se deje 1.200 de pungi de cgte 500de 'lei fiecare, altd datd la mucarer, cum s'a ardtat.Apoi la serbdtoarea cea mare turceascd. a Bairamuluise trimetean 200 de pungi. Tara mai datorià 500 decai i oimi. De fapt, se dAdeau caii, dar mai ales

coruii, cari se luau de la munte ca si de la

Academia are o serie IntreagA de asemenea registre, iar oaltA parte sant pAstrate in Arhivele din Ia0 ; un volum era Inproprietatea unui particular, §i mi se pare cA a ajuns la Academie.La inceput erau redactate in romAne0e i, tArziu de tot, pe la1820, 1ncep sA se scrie l In grece0e. Am dat extrase dintr'inselepe de o parte In volumul VI din Studiile i Documentele mele,lar, pe de altA parte, In ni0e articole pe care le-am publIcat inrevista Economia' NationalA ; extras supt titlul DocumentecercetAri asupra istoriei financiare 0 economice a principatelorzomAne, Bucure0i 1900.

198

ves, cum se vede din pretioasa condicA a lui Cons-tantin-Von." Mavrocordat.

In ce priveste amAmmtele veniturilor, afarAbirurile care se luau, cum am vdzut, numai de laterani, iar boierul era responsabil de mosia lui, sA-tenii find impArtiti In cisle solidare de aici: ada bir cu fugitii", i afarà de vechile dijme: de-setina, gostina, pe oi, pe porci, pe stupi, afarl defolAritul pe foalele, bAsicile de branzA, mai eraualte imposile, pe care Fanariotii le-aa introdus dinbielsug, precum fumAritul pe fumul vetrelor. Dela o bucalA de 'v-reme, si mai ales de la BrAncoveanu,seranalAm darea care apAsa pe vitele cornute si carese cherna vAcAritul, dar care nu convenia mai alesboierilor, asa Incit eran s1lii Domnii ca jurkmântse Indatareascä a nu mai pune acest imposit, pen-tru a cApAta apoi, la nevoie, deslegare de la Mi-tropolit. VAcAritul a existat si pe vremea lui Bran-coveanu: se poate chiar zice cä sistemul de impositeal acestuia s'a sprijinit mai ales pe vAeArit1.

/kappa, clupa notele Tureului, pentru ierit se da-deau 10-20 de aspri pe an. VAcAritul se cerea lunar:la zece case trebuia sA se dele o vità sau valoareaunei Vile; eel putin asa a Inteles cAldtorul nostril sis-temul.

Toate impositele aoestea erau luate de la o tarAcare era IncA foarte bogatA; vitele din Moldovatreceau, ni se spune, In Rusia si Polonia, In Un-gana, la Danzig, In Boernia, In Silesia. Cu aceastase facza un negot foarte important 2, prin negustori

I Cf. Prefata lui Giurescu la Giurescu i Dobrescu, Documenteregeste privitoare la Constantin-Voc15. BrAncoveanu", Bucu-

resti 1907.V. ,Documentele Caffimachi, II, si prefata la volumul X dip

colectia Hurmuzaki.

199

greci, mai ales pe vremea rdzboaielor lui Frederical II-lea, singur, . legIturd pe care am avut-o cu

afard, de portelanele pe care regele le trime-tea lui Ghica-Vodl, din fabricile lui, §i de curieriiprusieni cari treceau pe la noi.

Cdldtorul tare adaugä cl si In Austria se duceauvit ele noastre, ba chiar pInd. la Roma Papilor, cetace n'am putea crede. Constantinopolul cumpNra ceara,

de sig,ur §1 miere, care se punea la Turci In toatebucatele. Grad se vindea cu chila la Stambul, stam-bol-chilasi, i eran mai, multe calitIti: cel care secduta mai mult era grdul arndut. Apoi se maitrimetea la Constantinopol foarte multä grdsime.de oaie. Pentru aceasta se fierbea animalul maiales In Sudul Basarabiei, la Ismail, si atat de rd-pede se data a se face aceastd operatie, 'Meat sepoftia lumea de pe strade sd mInânce carne gra-tis. Un alt obiect de export era sarea, pentru cd. Intoatd Peninsula Balcanicd nu existau °me, cl numalpe malul MATH bditile, din care se obtinea ceva sareprin evaporatie. SI addugim i silitra, foarte clu-tatI pentru labricarea prafului; era ordin de laSultan sä se caute oriunde pind i supt zidurilebisericilor, profanand cimitirele i Incunjurime,a sfan-tului ideas crestin. Cdldtorul cunoa§te foarte binenegotul acesta, si pomeneste pe acel care multi axilde zile a fost Intrebuintat In acest rost, Laz-Mustafà-Aga. De la el afldm cd nu mai putini ca 3.000 deoameni erau Intrebuintati la strangerea silitrei dinMoldova.

Se mai vorbeste si de contingentul militar pe care-Idatoram noi Portii In timp de rdzboiu: Moldoveniierau datori sd facd pontoane, sd de,a card si sala-hori, cart se pomene_sc necontenit l In cronica, re-dactatd de Radu Greceanu, a Domniei lui Branco-

200

veanu. Mergeau pedestrasii cu lopetile ca sä lucrezela fortificatii, si se trimiteau pang. la 6.000 de carecu bol si cai ca sg ajute armatei turcesti.

Turcul a aflat cä pe vremuri armata Moldoveiavuse pan. la 60.000 de cllgrasi.

Fiind el Insusi amestecat In afaceri comerciale, nidg o serie Intreagg. de Insemngri cu privire la pre-tul obiectelor de hrang. i altele. De exemplu douächile de grau erau pe vremea aceia o para, 15 ocá.de faing un leu, 25 de ocd-de unt tot un leu,cot de postav 15 parale, daca. e mai prost, iar, dad,e mai bun, 40 de parale; o blang de vulpe de la 20 la30 de lei, o blang de vidrg. doi a,spri, una de samur8 parale, o vulpe de Rusia 40-50 parale, o blang. desingeap doi lei. Postavul lesesc costa de la 10 la 40de aspri cotul. Moneda avea insà o valoare mutt maiInaltit de cumpgrare pretutindeni, asa Incat acea.staieftingtate nu este un fenomen special pentru taranoastrg. Mai departe, an berbece costa 8-10 parale;un miel 8 parale, dar, cand se vindea pielea lui cu-ratitg, ea costa 20 de parale, pentru osteneala pe care

dgduse mesterul. Se vindeau i cal buni, i esulbasarabean era plin de oile ciobanilor.

Ienicerii erau amestecati In tot comertul acesta,si era cate unul care vindea pAng la 40-50.000 deberbeci. In genere, comertul In regiunea basarabeandera foarte Infloritor; la Soroca, de exemplu, se ti-neau optsprezece balciuri, pe an, si Condica luiConstantin Mavrocordat lgmureste pe larg asupra lor.

Venim la ceia ce se spune despre Hotin. Se stiecà aici este cea mat frumoasà clAdire militarä pgs-tratg din trecutul nostru: la Cetatea-Albg zidul ede piatrg, pe cand aici e fgcut din bolovaniIn ciment i cuprinsi Intr'un cadru de cdramizi.Si, cum am spus i In partea Intgiu a acestei carti,

201

Cetatea-Albd, istoriceste, nu ni apartine noud, cieste un vechiu castel bizantin prefdcut de Genovesi,la care noi am addugit doar cate ceva. Hotinul, in-trece cu mult cetatea Sorocdi, pdstratd si ea foartebine. Au dispdrut elementele de piatrd lucratd,

ici si colo se mai vdd resturi; a dispdrut, evident,toatä zugrdveala paraclisului domnesc care era a-colo i tol ceia ce contribuia la Impodobirea ldcasului.aceluia al caselor domnesti; toatá massa aceasta ro-sie-surd ce se 'idled pe malul Nistrulni e Insd de ofrumusetd deosebità si de o mare putere de im-presiune.

Cand au venit Rusii la Hotin, In 1769, au distrustot ceia ce constituía Hotinul musubnan. A rdmas dinmoschee doar minaretul, cu. Ingusta scard de piatrdpentru muezzin; Incolo totul a fost Imprdstiat. DarHotinul era In Plind splendoare cand serle cAldtorulnostru ocupat de Turci la 1713, de atunci el merse-

dasvoltandu-se necontenit. Erau patru porti careduceau In ce-tate, i doud moschei, doud bdi. Se pome-nese chiar i ddruitoril Hotinului, acei cari ridica-serd clddiri importante: baia ltti Casim, geamia Sul-tanei Validele; atatia dintre cei cari avuserd un rolaid, de comandk militard, si-au Insemnat numele princlddiri.

Mahalalele erau locuite de Romani, lar dincolo demahalale erau grAdini i vii. In centru se afla ad-ministratia, cm Divan-Efendi, cu Aga Ienicerilor, cucorn andantul Tatarilor lipcani. De aici se anunta stin-gerea focurilor, la ceasul chindiei; aici se auzia can-tand musica turceascd. Tot aici erau cele cinzeci decarciume, care, spume cdlAtorut, sant totde.auna des-chise, de si Coranul opria bdutura, Multi Arabi

Turci s'au lcpddat de credinta lor" si au rdmas In

202

ad., confundandu-se intre Moldovenii de acolo. Se-lineal]. la Hotin sapte balciuri pe an.

Ahmed Resml a fost i un vestit scrlitor turc, alecärui Observatii" despre rosturile ImpArAtiei au.foyt traduse de trimesul prusian von Diez. Mergandin Apus, la 1763, el a trecut prin Moldova, standacolo douä sAptämani, si a lAsat o scurtA descrierea ei.

E gAzduit si el la Frumoasa, al aril, helesteuaminteste albastru", din Anatolia. De aici a.-reste Cetätuin, Galata, cu un Paräu limpede, live-zile din prejun In oras vede bordeiele teräne. ti delemn, acoperite cu stuf", dar si Curtea domneascä

casele boieresti de piaträ. Mentionand transportulde lemne pe Siretiu pentru C,onstantinopol, el des-crie Hotinul, asämAnandu-1 cu cetatea Rumili-Hi-sar de lang5. Capitula turceascä: cetatea lui Petru Ra-re e deposit de tunuri i munitii; orasul e bine-locuit si bine clädil."1.

DupA o traducere polonA, In Hasdeu, Arhiva istoricd,p. 183.

XII.

CAMori italieni i francesi dupa pacea de laChiuciuc-Cainargi.

O nouà fasá. a istoriei Fanariotilor se deschide cu-rg.z.boiul dintre Rusi si Turci de la 1768-1769, care-se Incheie cu pacea de la Chiuciuc-Cainargi In 1774.

Si, natural, lasa ac..easta continul asupra unei bune-pArti din secolul al XIX-lea, merg&nd pAnI la re-volutia de la 1821, On.l. la sfArsitul epocei Fana-riotilor.

O caracterisare foarte scurta a perioadei acesteia,Inainle de a trece la expunerea cglAtoriilor ce sevor Infltisa pe urml

De la Inceput tretbuie senmalat un lucru: Constan-linopolul, Orientul In genere pierde o mare partedin rosturile i infInenta pe care o avuse para atunci-Ac,easta nu InsenmeazI cä Domnii nu sdnt si in a-ceaslà perioadA tot fosti Dragomani ai Portia S'a.Intamplat cAte un Nicolae Mavrogheni care n'a fostMare-Drargoman, ci numai Dragoman al Marinei, dar-

e un cas cu totul isolat. Donmii acestia, veniti din me-diul constantinopolitan, au, dacl nu din copilArie oeducatie bizantino-otomanA, In schimb tot celapoate veni de la medial de care au fost incunjuratitoat6 cariera lor. Prin urmare vorhesc mai bucuros-

204

Areceste, sant deprinsi Cu luxul i cu fastul turcescimitl strälucirea Portii In toate rosturile lor dom-

nesti. Alain]. care se desflsoarä. la Iasi si la Bucu-_resti e In totrul alaiul Sultanilor, cu deosebire cA din-colo era prutere, iar aici ilusie; dincolo era bogätie,jar aici risipä; tot ce se vede In ceremonhle Gurtiide astäzi e main& o sgrAcie fard de fastul ce se des-läsura la ceremonii de Domnii fanarioti, cari se men-Idneau In fata supusilor lor cel putin prin prestigiul_formelor exterioare.

In ce priveste Insä. mobilarea caselor, obiceiurile ve-chi soci-ale, ele se mentin ca i Inainte, asa bleat,pe 1ang5. elementele constantinopolitane, atatea din

terilor noastre räman neschimbate. Boie-rii deci sant aceiasi, rosturile nu se schimbg, iarinovatiile care se introduc In ultimul sfert al veacu-lid al sant foarte putine i privesc nu-mai chestiuni de amInunte, meritând abia sä fierelevate Intr'o expunere Cu caracter mai general.

Ceva Insä din practicile räsäritene dispare In a-ceastä vreme: inainte Domnii nostri atarnau de anu-_mite persoane foarte puternice, de la Constantino-pol, asa bleat une ori era numit i cateun tanärfärä. experientä i färä pricepere, cum au fost fiiilui Grigore Ghica-Vodà, cari au domnit In Intl ju-mätate a secolului, ori fiii lui Mihai Racovitä: Con-stantin si Stefan, dintre cari cel d'intgu era un ornpornit, care a Mint i chinuit pe rnedicul lui fiind-cä-i =rise Doamna, iar celalt, Stefan, a fost celmai mare betiv, care s'a oträvit band apà de metisä,ingurul alcool care putea sd-i mai rack' efect. Ooa-meni ca ace.stia nu erau In stare sä conducI singuri,sä-si poarte corabia carierei lor politice printre stanciasa de teribile cum erau dusmäniile Fanariotilor.Atunci la Constantinopol era un Grec care el era de

205

fapt stdpanul. Astfel Stavrachi, care a fost spanzuratde Turci la capkul intrigilor sale. Alte ori el acea-parte dinteo familie Insemnatd a Fanarului, ca fa-milia Sutu. Nicolachi Sulu, pe vremea lui Grigone Cal-limachi, a condus el rosturile Moldovei, Domnul fiind.numai o strdlucia pdpusd tandrd, pecare oscotea Ina-intea actiunii lui subteran.e. i acest Sutu a isprdvit o-morat de Turci, plAtind In felul acesta fdrd. Indoiald sidgreselile lui, dar Inainte de toate pdcatul eel mare dea fi avul o situatie preeminentd In lumea Grecilorconstantinopolitani.

De la 1774 Inainte asemenea sprijinitori bizantiniai Domnilor nu se mai gdsesc, i acestia skit maide sine sldatori, neavand nevoie de o persoand caresa-i sfàtuiasc i sd-i apere; sant oameni mai deispravd decat Inainte; copii de acestia nedestoinici,neexperimentati, poticnindu-se din greseald In gre-seald, nu-i mai avem. Vor domni oameni cuexperientd, cum au fost Alexandru Ipsilanti, CostachiMoruzi In Moldova, oameni cari au legAturi foartevechi In tard; mem.bri ai acestei familii Sutu caricdpálaserd, decenii Intregi, practica. lucrurilor pu-blice. Se adauge acel Mavrogheni, un al treilea Cal-limachi un Hanger11, un Caragea, ,,parveniti" Intre-cei cu drepturi, i ei nu mai sant comanditati departiculari cari n'au numele i prestigiul tnebuitorpentru a se instala ei ca Domni In anibele Semiticromanesti.

Dar pe langd aceasta i astfel ne apropiem decdrátorii despre cari va fi vorba In epoca fanariotd_este si o influentd. occidentalui mult mai pronuntatadeck influenta anterioard.

In timpurile cele mai vechi venia aici curentuldin Polonia, din Ardeal, din Italia, si In special dinVenetia. De atatea ori s'au putut observa In descrie-

206

aile de calatorie influente occidentale amestecaie cucele orientale pentru a produce o civilisatie parti-culara. De la 1774 Inainte influenta occidentala ca-pata Insa un caracter deosebit, devenind francesa.

Limba francesa, cultura francesa se raspandiserasupra Intregii Europe pe vremea stralucita a luiLudovic al XIV-lea; asupra Orientului ele s'au Intinsceva mai tarziu.

Aici ele au avut sa lupte cu alte influente, ce seexercilau mai de mult: cu influe.nta italiand, pe langacare se adaugiau reminiseente latine dintr'o epocamai Indepartata. Astfel, daca loan Calmasul, zisCallimachi, a ajuns Mare-Dragoman al Portii i dupaaceia Domn al Moldovei, lucrul se datoreste faptuluica, fiind din Bucovina, invatase la Liov, la scoalalatind de acolo. Prin urmare cu o astfel de woalade limba latina putea cineva ajunge, pe la 1750-60,dragoman al Portii i Domn In Principate. Putinurma, limba italiana era de cel mai mare folospentru oricine se destina carierei diplomatice In ()-Orient; de pe la 1770 inainte limba francesa biruieInsä.

Sant Fran.cesi cari se instaleaza In. regiu.nile orien-tate, ca negustori, la Constantinopol, la Adrianopol,Unii dintre dân.ii, ca fratii Linchoult, de unde setrage familia Lens, , au capatat prin nego i o

influenta politica. Influenta francesa la noi insà vinemal putin direct, grin Francesii insisi, pe cat in-direct, din partite rasaritene care o primisera si o re-presintau. Inca de pe la 1670 ca patrunsese In Po-

unde clasa superioara era foarte mult franci-sata, regele loan Sobieski fiind al doilea suveranpolon care a luat o sotie francesa; literatura francesase bucura de mare trecere U Curtea Poloniei si no-

207

bilii poloni In general erau deplin inijiati In culturaparisiana de Curte.

Apoi este si o altI influenta care vine prin Rusia,de i a lost foarte mult exageratA, cAci Rusii dinvremea Ecaterinei a II-a erau mult mai putin atinside cultura filosofica" de cum Isl. Inchipuie cineva:cea mai mare parte dintre ofiterii cari venian lanoi erau din speta lui Patiomchin, iar exemplarecare stiau limba francesa, i eran deprinsi cu culturaApasului, aceia face,au parte mai mull din societateainternationall, germanl, baltica, Intrata, ca atatia altiaventurieri din toate colturile lumii, In serviciul Im-pArAtesei. Din cultura apuseana ofiterii rusi au adusjocul de carti, danturile mai mult: nepoata lui Pa-tioruchin, contesa Branicka, femeie foarte luxoasa,cu niste diamante extraordinare, a stat la Iasi cfitevaluid de zile, fdcand o adevAratI revolutie In felulde viata al jupaneselor de atunci. Boierii s'au datmai greu la danturile noua, femeile mult mai bu-.curos, spre marele nacaz al sotilor, cari aveaa pre-judecdtile orientale pe care le cunoasiem In ce pri-veste ultimul act al unui tur de vals.

Dar influenta de care e vorba se Intinde si maimult prin agentii

Prin tratatul de la Chiuciuc-Cainargi se prevedeaca Rusii pot avea agouti la noi, cum puteau, totdapa acest tratat, sä aibl agouti In oricare pullet alImpgrAtiei turcesti. Dupä oarecare tergiversXri, foartenaturale, din partea Turcilor, cari nu prea eraumultg.miti cu venirea agentilor europeni, s'a numitun anume Lascarov sau Lascarev ca Intliu consulla noi, la 1782_ Era un Georgian, cunoscind decifoarte bine Orientul, foarte siret, foarte brutal, careavea chiar ca principiu cI diplomatie fara obraznicienu se poate. FatA de anume boieri ai nostri din se-

208

colul al XVIII-lea se pare cA sistemul a prins, c. o-mul i-a speriat ca apucaturile lui teribile, si maiales el i-a f Acut sA creada cA Domnul este ce.va deal doilea rang, pe liinga da.nsul, consululcare, prin inti3rventiile la Constantinopol, pe lAngl.ambasadorul Tarinei, este in stare sa aduca in oncemoment mustrari pentru purtarea Domnului si chiardestituirea acestuia.

Indata ce Rusia a avut la noi acest. agent, care nuera deal un simplu spion, eaci cu. Rusii nu faceamaproape nieiun negot, decAt doar cu ceva vin vandutde negustorii eazaclici, cari in timpuri mal vechicumparau de la Mosc dinti de peste §1 blanuri,Austria, elerna concurenta, chiar cAnd era aliata Ru-siei, si mai ales atunci, a vrut sa aiba agentul ei.A fost instalat atunci un anume Ratoevieh, de care osa ne ocupäm pe urna. lar apoi a venit si oerereapentru instalarea unui consul trances, cad Franta f A.-cea un comert important cu obiecte de lux In pAr-tile noastre: mAtasdrii de Lyon si alte lucruri,dupa ce Franeesii si-au avut represintantul, a venitrAndul Prusiei si al Angliei.

Dar, pentra ea Domnul sl alba legaturi Cu consulii,ca sä poata schimba note ea dânü, ca sa raspunda laintrebarile lor si sa se impotriveasca mustrarii lor,[rebujan secretan cari sa.' cunoascá limbile apusene.

dacA, in vremea veche, Donmii nostri aveau se-cretan pentru limbile latina Si. ungureasea, clack Va-sile Lupu a avut un secretar pentru limba polona, inepoca aceasta trebuiau secretad de bimba francesasi, eum era natural, aoesti secretad erau, In ceamai mare parte a casurilor, France-si.

Avem o serie Intreaga de Francesi cari s'au ase-zat pe langa. Domnii fanarioti chiar inainte de 1784;de exempla Imbault de Montay, pArcalab de Cer-

209

ng.uti, acel Millet, care a avut i el paza granitei laPrut, de cgtre Poloni, eel Linchoult, un de la Ro-che. Ei au fost Inainte-merggtorii altora, Impreung cuclaw-N.1H de limba francesg. de fella lui Carra, caresi el ne va ocupa mai tarziu.

Natural, cu ofiterii armatelor de ocupatie, ca re-presintantii diplomatici ai Puterilor apusene, cu se-cretarii de limbl francesg, cu 'preoeptorii, cu cetitulogrtilor, care se fAcea in má.'surä foarte mare, fiindaduse prin po§ta austriacg, §i evident c.g. s'a Ince-put ca cele interesante pentru cg Sant scandaloase,ca Aventurile cavalerului de Faublas", care se gg.-siau In biblioteca multor doamne, mai ales moldo-vence, cu gazetele §i. era O sumg prevgzutg Inbudget pentru aoeste gazete, care se ziceau de Vie-na", de §i erau francese se introduce o nouä in-fluentg occidentalg, care lucreazg. asupra Domnului,dar este primitä cu foarte mare plgcere de fe-meile de atunci, care se interesau de romane, In spe-cial de cele pasionale, precum vor fi, mai tarzi.u,ale d-nei Staël, de exemplu Corinne ou l'Italle",pe margenile cIreia cutare lectoare greacg. I§i Insem-na pgrerile despre valoarea moralä a personagiilor.

Dupg aceastä caracterisare a epocei venim la cg-Igtori.

In timpul rgpoitilui avem unul singur. E un fostprofesor de la Petersburg, Laxmann, de origine ger-mang sau suede* care, mergAnd prin locurile no- as-tre Inainte de lncheierea pgcli, face observatii carenu cuprind delalii proa noi, dar au oarecare valoarepentru caracterisgrile de ansamblul.

El spune el a flout cglgtoria cu nespusg. plAcere

Engel, Geschichte der Wallachey, Bibliografia, p. 70.

210

In aceasta tara unde Europenii vin rar. O tard pelangd. care cele mai bune ten i ale noastre par copii-vitregi ai naturii, o lard care, din causa locuitorilornecultivati, trebuie sd fie numitä strdlucit pustiu.Chiar (land ar fi cineva a§a ca flegmaticul, camewl §i. prostul Asiatic, ar putea totu.5i trdi mai co-mod decdt cel mai sdrguincios teran de la noi."In Moldova de Apus sant cele mai incomparabilecampii, cele mai strdlucite paji§ti 4e flori, cele mai1rumoase pd.duri, cele mai bogate mine de fier §i dealte metale, cele mai mdrete ape". De la Cetatea-Albdla Bender un raiu; treci numai prin vii i cele maifrumoase grAdini. Si are oarecare importantd aceastddeclaratie, cdci de obiceiu se zice cd toatà culturacare se observd 'nitre Tighinea §i Cetatea-Albd.datore§te colonisatorilor de mai tarzia.

De la Ismail la Chilia e Insä cu totul altfel:mai §esuri joase, bäIi, coaste de lut gol, cum seIntalnesc §i In Imprejurimile Galatilor, regiuni des

Aceastd cälätorie este cunoscutd numai printeuxtextras publicat In Corespondenta" istoricului ger-man Schlazer, din secolul al XVIII-lea.

Venim acuma la trei cAlltori italieni pe cari-i vomresuma iard0 pe scurt, ca sil trecem la doi Francesi.

Ace§ti doi Italieni sant oameni eminenti In taralor, de o larga culturd, §i de o inteligentd deosebitd,unul cunoscut cel putin tot atat cat a fost Boscovichrare, cum am vdzut, a cAldtorit Inainte de 1769 prinMoldova.

Primal dintre darksii este Domenico Sestini, care,In cloud cel putin din artile sale, vorbe§te mai pelarg de regiunile noastre. In Moldova el n'a fost, cinumai In Muntenia, santem foarte bueurNi de

211

caldloria aceasta, pentru a de admit" ceia ce secunoaste mai bine pentru secolul al estestarea din Moldova, caci drumurile se faceau maimult pe acolo.

Sestini a fost adus sa vie In Tara-Româneasca de ooferta din partea lui Alexandra Ipsilanti de a-1 racesecretar si de a da crestere copiilor lui; dar beiza-delek Constantin si Dimitrie au fost crescuti de Rai-cevich, despre care o sä fie vorba raai titrziu.

El ni spune el a cunoscut pe Ipsilanti de la Con-stantinopoh stia casa de tara pe care o avea la Ar-nautchioiu In apropiere de Constantinopol, si vor-beste de mama §i de o fata a Domnului maritatd Infamilia Manu.

Seqini deci, plecând din Constantinopol., la 1779,se indreapta catre Dunare, soseste la Giurgiu,merge spre Bucuresti. Nu pomeneste decAt de po-dul de pe Arges si de aspectul general al regiunii.Mums la Bucuresti, n'are audienta la Domn: soco-teala pe care si-o facuse de a ocupa o functie laCurte s'a aratat zadarnica, i atunci pArlsete tara,trecând prin Ardeal spre lumea lui apuseana.

Ni vorbeste Insa ici si colo de cateva persoane dede Iânga Ipsilanti, de un bucatar frances al Dom-nului,un oarecare Louis Rtienne Maynard: Branco-vearu avw e tu ul german, pomenit In socotelile sale.

In ceia ce priveste stirile despre viata generala InMuntenia, despre mijloae,ele de exploatare, toate a-ceste lacruri par a nu fi originale la Sestini, cimate de la Raicevich, izvorul atator calatori venitiIn urma.

Sestini nu este Insemnat numai prin aceasta &Oa-torie pe care a facut-o de la Constantinopol prinBucuresti In Apus, ci i printr'o alta calatorie pe.care a Intreprins-o prin Muntenia, Ardeal, Ungaria

212

la Viena. Induntru pomeneste de multe lucruri foarteinteresante, i pn acum nerelevate de niciunta dinWM01-fi apuseni. Astfel, de cultura porumbului: cu-noaste doul feluri de mdmaligi, mdmdliga terdneascd

cea boiereascd, cu unt i branzd. Vorbeste de du-lap", de seatorile de la noi. Are cunostinte de ar-cheologie, descriind mormantul lui Neagoe, in vechea.Episcopie de la Arges, i dand i inscriptii. Cata_deosebire Intre cdlAtorii de odinioard, cari, trecandIn fuga, cunosteau superficial tara noastrd, si un omcare e In stare sä visiteze bisericile, sd se opreascdIn fata mormintelor, sd se intereseze de inscriptii, sá.le copie si sd le publice destul de binisor!

Cand trece In Ardeal, culege lucruri foarte impor-tante pentru viata poporului. In alai-A de pomenireacutdrui frate al lui Vodd-Moruzi, de agentul acesiu:ala Ocna Sibiiului, de un Armean catolic la Ordstie,el citeazd cate ceva din viata poporului 1-ornan deacolo, spunand cd la Sas-Sebes se lasesc Romanituteo suburbie, cà satul Cutul e curat romanosc, cd_/a Rusciori vechii Sarbi" sant romanisati. La Dobranumdrd 200 de case românesti, la Lugoj sant Sarbi.Romani i Nemti". Deicrie abi si o hgropare id-cutd dupd rosturile rdsdritene, si citeazd cuvinteromanesti i nume de localitAti: Vulcanu, Turnisor,Aiud, Vint, Arìe, Miercurea, Sibiiu, Albaulia, des-pre care zice cd. este Migrad In româneste. La ocárciumd, unde se °preste, spune cd se zicea Car-ciuma Romanului. Fiindcd sd ocupd si de botanickInálnind ierburi pe camp, Intreabd pe feciorul ca-re-i servia de cIlduzd cu.m se numeste iarba pe ro-~este i Inseamnd cuvantul 1

I V. studiul mieu in Arhiva societatil ti1nflfke i ¡iteraredin Iafi, IV; Calendarul Ligei Culturale pe 1911, p. 99 si mm.

213

Cel de-al doilea cdldtor italian se bucurd de reparteinare trecere In tot Apusul, i, !linda era In ser-

Impgratului german, i s'a dat tot sprijinuldiplomatic pe careCurtea din Viena putea sd-1 acordesupusilor ei. Asa Incat Invdtatul acesta, Spallanzani,care are lucrári importante In domeniul fisiologieianimale, vine la noi In Imprejurdri putin obisnuite.Pe o corabie de Stat ajunge la Constantinopol, eprimit la ambasadd, i se dd un pasaport; pornit cuifos deosebit, ajunge la locurile noastre (1786).

Spallanzani venia pentru interese stiintifice, ca sdfacà observatii, mai ales In domeniul plantelor, darIn rdndul Intdiu In domeniul geolOgic, adundnd pie-tre pentru colectia lui de-acasd. Pentru Bucuresti(cu 25.000 de locuitori) n'are niciun fel de simpatie,ci mai mult pentru naturd. Observit insà cd la noilocuitorii sftnt de o omenie deosebità, i noteazd di-ferenta, constatatd, ednd In Bulgaria a trecut lanoi. A fost Intampinat cu atdta prietenie, Incdt sesimte adus sä facd i consideratii etnografice pentrua explica de ce oamenii aici sant mult mai bunidecdt aiurea. Clci se luptau Intre dânsii sAtenii casd-i ofere un addpost.

Bucurestii i se par neoranduiti murdari. Treceprin regiunea Ploietilor, visiteazä Slänicui, descrilindpe larg ocnele, apoi Intrg. In Ardeal, descriereaCarpatilor e de toatd frumuseta, Intrecdnd In pi-toresc cele mai alese pagini consacrate de alti cAldiIn aceastd regjune muntoasd. De la Brasov, ur-meazd drumul regiunii miniere, i observatille luiprivesc mai mult muntii i pietrele decdt oamenii

viata lor 1.

V. Gazeta Transilvaniei", Mart 1921, dupA Campanini, Spal-lanzani, Viaggio in Oriente", Turin 1888.

214

De altfel Spallanzani a ra'sat mai mult dedil s'apublicat, cdci din opera lui avem numai fragmenteeditate ea ocasia comemoratiei lui.

Cu Spallanzani i Setini ne gdsim In. societateaInvdtatilor italieni cari vin In pArtile noastre, ori Inscop de a se Ingriji ca beizadelele sä aibä culturd oc-cidentald si, pe längd gramatica greceascd, oarecarecunostinte de istorie si de savoir .vivre i pentru acukge material In vederea ImbogAtirii museelor si re-dactdrii operelor lor

Sulzer, asa de bine informat ca privire la lucru-rile noastre pe la 1780, mai ales In principatul mun-lean, pomeneste de un abate Banda', Intrebtlintatchtva timp la Bucuresti ca Invdtd.tor al copiilor luiAlexAndru-Nrodd Ipsilanti.

Si La]. cd. In revista ¡'Europa Orientale, pe 1922(II, 3), d.- Nino Cortes° scoase la iveald, din colectiileSocieldtii N'apoletane de istorie a patriei", scrisoriledi 'aiiiial.i munteand ale lui Lioaardo Panzini cd-tre prietenul sdu, clericul Diodato Marone, fdgdduinda da pe urmd un alt document de cdldtorie din celemai interesante dar a cdrui publicare a zdbovitpAnd acum, ziarul de drum al tândrului Constan-tino Guglielmo Ludolf, fiul ministrului napoletanla Constantinopol, acela care se afta In societatea luiSestini, al cercetdtorului Invdtat al terilor noastre, la17801.

Adus de inteligentul i IntreprinzAtorul Fanariot,doritor de a da principatului muntean o noud legis-latie, ha chiar i o scoald de drept, pe tanga refor-ma vietii mdndstiresti si o industrie locald, de pos-tav, Fanzini infdtiseazd In prima link, Indatd. dupa

I Se va publica de d. Andrei Otetea, pentru Academia RomAnA.

I Pp. 161-5.

215

sosirea lui la Bucuresti, la 1776, persoana acestuia.lui, din Trapezunt, n'a ajuns a trece de la

boieria romaneascd la dragomanat, care deschidea ca-lca Domniei. Alexandru insu§i ar fi ajuns Postelnic

de sig,ur nu Mare-Postelnic bid de la optspre-zece ani". Dupd femei o slim i de aiurea aresangele Mavrocordatilor i, deci, prin el, al vechii di-nastii din Moldova.

E om frumos, de maniere plAcule (cortese) i pIinde multd omenie (utnanissimo), vorbind bine si fran-tuzeste i italieneste". i aitu-ea, In allá scrisoare, sevorbeste de toleranta Domnului, totusi foarte legatde ortodoxia lui, 'de firea lui rationald, lipsitA fiindde prejudecdtile populare i grosolane", care ar fimai ales apanagiul nostru, al Românilor. Privestecu aceiasi ochi, i färä pkrtenire, pe Greci, pe ca-tolici, pe Armeni, pe luterani, pe Evrei, li acordkla toti libertate de constiintd i exercitiul public al re-liglei impotrivindu-se la Indemnul preotilor dea &omite din oras sinagoga: protestatorilor el li puneIn vedere dacä li-ar fi plAcut lor sd fie prigoniti deun Domn de altd credintd deckt aceia pe care o ser-vesc. CAnd Patriarhul constantinopolitan, speriat deexistenta la noi a francmasoniei, aduse de Rusi, ofulgerd cu anatema, afurisenia nu se public61.

Ipsilanti e un om deosebit de cult, cu adevdratde judecatd, de lectiu-ä i de pktrundere". A invdtatlimba italiank cetind opera, liricd i dramaticd, avestitului abate Metastasio. Deci, mergAnd Panzini,In afaceri, la Viena, el duce poetului serbdtorit oscrisoare domneascd, de salutare si de recunostintr,in Maiu 1777. RAspunsul lui Metastasio cdtre acelacare, prin asemenea gesturi, voià o spune emisarul

Pp. 1 62-3.

216

lui sa se lea pe urmele eroiniei Nordului", Eca-terina a II-a, departeaza cu eleganta laudele adusetalentului universal apreciat, mai ales ca judecato-rul princiar poate fi deprins, ca Grec, cu armoniaoriginala a marilor cantareti din Smirna, din Ascra,din Teos, din Teba si din Siracusa", a vechilor iz-voare venerate" ale scrisului modern, Intru cat In-gaduie In zilele noastre enorma schimbare de gust,de obiceiuri si de idei Intamplata In lungul Incunjural veacurilor". Si la complimentek primite el o-

pune discrete complimente pentru acela care princalitatile-i sublime" e vrednic de tronul ce ocupa.

Planurile reformatorului fanariot sant foarte In-tinse. De si principe mic i necunoscut de treisferturi din Europa, el Ii cauta gloria In cela ce artrebui s. fie obiectul ambitiei tuturor Suveranikr.Vrea sa faca a-i Inflori din nou Statul, Ii place sa-iridice din ignoranta i barbaria de care a fost panaaucm navalit. Dupa ce a oranduit sistemul politicinferior al principatului, dupa ce a asigurat liberta-tea personan i reald a supusilor sai, usurandu-i deenormele greutati i lucruri arbitrare supt care za-ceau, Invatandu-i putin cate putin cu deja de or-dine si de randuiala, facandu-i sa primeasca dulcelejug al unor legi Intelepte, arepte si blande, Insufle-tind agricultura, industria si negotul, dup. toate a-cestea ravneste sa-i faca a gusta laptele stiintelor, satrezeasca. In ei vointa de a se instrui, de a se luminasi de a iesi din norolul i rugina In care se aflacufundati de mai multe veacuri. A Inaltat o scoalapublica. Ii place 5'o Inzestreze cu un numar po-trivit de instrumente i masini de Mica. VTea sa seprevada, mal putin pentru folosul lui decat al pu-

cu o biblioteca 1".

P. 163.2 P. 161.3 Ibid.' P. 169.

217

Doarana, nascutd Moruzi, dama. di molto garbo,e foarte afabila i foarte iubita", de si cultura-i n'oajutd a vorbi deal greceste. -Fiica ei, Domnita, laprincipessina,foarte frumoasa" i desteapta, se tru-deste a Invata frantuzeste. Juvaiere prin Inteligentd(indole) i sarguinta", fiii lui Vodd., Constantin si Di-metrie, Invata aceiasi limbä, iar italieneste stiu putinde mal nainte, asa Incat In Mart 1776 cel d'intdiuscria bine In limba Invatatorului sau, pe care-1 ajutapentru limba francesa secretarul domnescl.

Tara e descrisa cu admiratie, Insemnandu-i-se bo-de-asupra i dedesuptul scoartei pamantu-

lui. Granele, branza, untul, carnea Sant de Intaiacalitate; vinurile dupä patru-cinci ani biruie pe aleItaliei; nucii for meazd paduri; nu lipsesc nici castane,mdrunte i de soiu prost. Cunoaste i administratia,si she ca ispravnicii olteni -Sant numiti de BanulCraiover; i s'a spus ca eran ()data In judetepitani mililari, cari atarnau de Spältar, nu de isprav-nici3, i abia acum Ipsilanti i-a subordonat, de sinumirea lor se face ca mai nainte, autoritAtii car-muitorilor civili. i acest Domn schimba ()data' pean pe toti dregAtorii dar de aceia ai Curtii sale t:nu p-oate face altfel In conditiile stapanirii sale.

Bucurestii, cu 7.000 de case si 20.000 de loruitori,de multe rase, intre cari ceva Sasi ardeleni, cate unuldoi Italieni i Francesi,sant alcdtuiti Intr'un chipde care nu-si poate fy.ce cineva o ideie. Afard de uncartiex undo sant adunati toti negustorii si care eeladit nemteste, tot restul are Infatisare de sat", cucasele risipite In mijlocul grddinilor, cu strazile po-

P. 166.

218

dite In asa chip de-i trece cuiva obstructia de matedupd ce-a avut-o zec,e ani, In sir". Bisericile, cam

trei sute la numdr, Sant foarte mid, de ar trebuicinsprezece pdnd la doudzeci ca sd facd o mdndstiremijlocie din Italia'. Multe case distruse de rdzboiunu s'au mai refdcut. Cat privaste alte orase, la Tar-goviste ar fi abia doudzeci, treizeci de farnilii, Bu-Tzdul e total ars da Rusi, episoopul stand la Bum-resti.

Trecutul Principatului n'a rdmas necu.noscut pre-ceptofului beinddelor. Incepe cu $erban Cantacu-zino, care ar fi ajuns spaima Turcilor", cu Dike-Idrirea lui Brancoveanu 0 a copiilor lui, cu peireacolor doi Cantacuzini, pentru a osandi Domnia, ceurmeazd, a Fanariotilor. Un Inaintas al ei e GrigomGhica I-iu, ai cdrui ani de stdpanire-i cu_noaste exact

care ar fi Inceput regimul apdsdrilor, violen-telor i stoarceriloe. Alexandru Mavrocordat Exapo-rilul introduce noul sistem al carmuirii prin Greci,cari n'au pentru tard mila pe care, oricum, vechiiDomni nationali n'o putean desrdddcina cu totul dininimile lar. Nicio Invinuire nu I se crutd lui Nicolae,fiud Exaporitului, flagelul Terii-Romanesti", de sifilosof" si autor al unei scrieri de morald. Darul, pecare 1-a f5cut terii, al bibliotecii lui nu mai ddi-nuieste, cdci a fast prddat In mal multe randurimai ales In ultimul rdzboiu, in care Rusii si altii dupdpilda lar au luat (trafugato) o cantitate mai marede cdrti si mai toate manuscrisele". Asa au pAtit

biblioteciie mIndstirilar, pline de lucruri istorice,pierzandu-se mai ales manuscrisele, spre pagabaacestei ten, care nu mai stie uncle sä dea urma amin-

219

tiritar i privilegiilor sale" 1 Seria Donutilor seco-lului al XVIII-lea urmeaza apoi, precisa. Stapaniridoi ani sau mai scurte, panä la sase luni; ruinacomplecta a principatelor, din causa lacomiei tur-cesti, care trebuia satisfacuta prin aceste instrumehte.Dama special pentru intarirea in Sc.aun, care selua odata la trei ani, e cenit acuma numai la doi, bala un an si la aceleasi sase luni, pe cánd tributulinsusi s'a ridicat de la 12.000 de ughi sau 50.000 depiastri", in secolul al XV-lea", pana la o mie depungi sau 500.000 de piastri. Domnul poate strangedou'a milioane de piastri (1.300.000 de galbeni) pean, Ipsilanti multamindu-se, in crutarea lui, i nu.mai ca 1.200.000, din cari doar 500.000 merg laTurci 2. Nu se uita nici pustiirea terii de catre beli-gerantii crestini: in deosebi a fost nimicitoare ultimaocupatie ruseasca. Uciderea lui Grigore GILica al Mol-dovei e descrisa pe larg, ca palma, aratand cli peIpsilanti numai saracia-1 fereste de aceiasi soarta3,Trimesul turc trectise si pe la dánsul, cetind chiar unfirman de asigurare. Ghica avea mai putin decatcinzeci de ani. Fiul mai mare, din trel, i varul a-cestuia ar fi ftigit In Rusia.

Populatia a scazut astfel foarte mult. Ar fi fostadata. 200.000 de familii, adeck un milion de locuitoriin Tara-Romaneasca; acuma abia 70-80.000 de fami-lii, plus alte 20.000" de familii de Tigani4. O mareparte din tara, mai ales spre Dunare, 1-Imane ne-cultivata. Mai pline sant parle de catre munte,pentru cá de acolo se poate fugi in Ardeal 5. Apasa-

I P. 173.2 P. 174 §i nota 1.13 Pp. 176-8.

Pp. 168, 174.5 Cf. pp. 168 i 174.

P. 168.P. 164.

3 Ibid.-3 P, 166.

220

rile de. ne,suferit au fortat eta mai mare parte dintrelocuitori sd-si pdrAseascd pdmantul terii i sd se,addposteascd In Ardeal, In Banatul Thriisoarei i invecindtatea Belgradului, unde sant mai multi Ro-mani deck In Tara-Romaneascd, de oare ce vechiibAstinasi din acele Tinuturi, tari sant i ei de origineromaneascd, cu aceiasi limbd, aceleasi obiceiuriacelasi_fel de a se Imbrdca, au crescut In numdr prinacei cari s'au ref ugiat acolo din Tara-Romaneascd.din "Moldova, care si ea cuprinde o parte din aceiasipopor 1" Cei rdmasi lutreazd pdmantul ca pentrualtii, primitiv, fdrd. Ingrdsdminte.

Boierimea I se pare biografului lui Giannone, ves-titul istoric napoletan, incultd, afard de Postelnic,dintre Green, lui Vodd, care, acesta, tinca i Occiden-tali pe langd dansul: secretarul, hirurgul, un Floren-tin, si profesorul de frantuzeste al fiiilor domnesti2.Ceilalti sant copii cu bdrbi lungi", potentissime bes-tie, care nu-si cetesc nici cdrtile lor grecesti i semirä lnaintea unui volum gros, In care, Mnuiese In-datd vre-o gramaticd" 3.

Intre vorbesc greceste. Limba romaneasednu se vorbegte de loe la Curte, unde cea mai mareparte din dregAtorii cari o alcdtuiese sant Greci con-stantinopolitani, cari, ori n'o Inteleg, ori evita de a

vorbi 4." In aceastd lume cel mai respectat eru-tilt e bdtranul dascAl modest, Neofit Cavsocalivitul,tare si-a Intrebuintat oca mai mare parte din viald-cu .0 prelucrare a gramaticei lui Teodor de Gaza.Limba francesd Incepe abia a se rdspandi, si de pe

221

urma petrecerii Rusilor, i pentru moment ea mypoale face concurenta celei greoestiJ.

Ce se poate astepta de la un a§emenea popor, scrieInatatul Italian care se despartia de noi la 1778 fAraa putea sa-si Indeplineasca gandul de a reveni In1779? Nimic, gala timp cat apasa asupra lui douatiranii staine. El putea sa vada insa principiul deInsanatosare In refusul absolut al Rom' anilor de ase confunda sufleteste In cultura greceasca,toare i coplesitoare. Roman i Grec nu sant si-nonime, bu Inca Infatiseazä ideia a doua popoare cutotul deovebite ca legi, limba, obiceiuri i situatie na-turala si politica." Pe aceia cari vin la noi ca InIndia san America, pe boierli trufasi cari pretuiescaceste locuri numai pentru castigul ce pot da uninstinct atot puternic Ii raspinge, si el era sA seprefaca rapede bile° constiinta nationalA puternia.

Franceiii cari au venil la noi In aceasta epoca santiaräi doi: Carra i Hauterive.

Carra (1743-93) a jucat In viata politia. a Fran-ciei un oarecare rol. In timpul Revolutiei francese,dupa calatoria lui In Orient, din emigrant sAracutel s'a ridicat, cum s'au ridicat atalla altii, la o im-portanta situatie politica i, cum iarasi s'a Intamplatcu multi In aceiasi epoca, a platit cu capul InAlta-rea sa apede, ispravind pe esafod.

Rolul lui In revolutie, gall de amestecul In .revoltade la August, Ha Indoiald a nu este deosebit deInsemnat; cu toate aces tea a fost unul din acela cartau iesit la iveala dintre multi ambitio,si cari se Im-bulziau sä influentew asupra soartei Franciei tur-burate.

La noi a venit ca si Raicevich i ca si Sestini. Rai-

P. 170.

222

.cevich, negustor, ispravi ca diplomat, trecAnd princArturArie. Sestini antase numai o functie de pe-.dagog, ca 0 un German, de care ne vom ocupa In altcapitol, ImpreunA. Cu Raicevich, i anume Sulzer.

I se oferise a fi preceptor al copiilor domnesti.Astfel se awazg. In Moldova: Tara-Romdneasca o cu-_noaste numai indirect, foarte putin.

In Iasi domnià atunci Grigore Ghica, fiul lui ..Ale-xandru, fostul Mare Dragoman al Portii, executatpenfru cà a incheiat pacea de la Belgrad cu Aus-triecii, un spirit distins i practic, avand antuniteconceptii de reforme. A Intemeiat i -o fabrica depostav lting5. Iasi, la Chiperesti, precum AlexandruIpsilanti Intemeiase pe a lui In Muntenia, /a Afu-rnati, pe Una, o fabrica de hârtie, hardughia".

CAutand s Introducg. Imbrk.l.mintea din stofa na-tionalg.", el se ImbrAca Insu0 In asemenea stord.Grigore Ghica deci, In dorinta de a-si cre0e copiiidupa normele culturii apusene, a chemat pc Carraca secretar, retinându-1 o bucald de vreme h Iasi.A plecat nu §tim exact din ce causrt, dar foarte ne-multAmit, 0 a intrebuintat experienta lui peniru ane presinta In chipul cel mai dasagreabil.

Cartea lui despre Istoria Moldovei si a Munte-nier 1, coja ce este un titlu pretentios, fiindct desprencestKlalt principat nu §tie direct decat prea putin,a avut dou5. editii la distan. do cativa ani.

In ceia ce prive.ste informatia lui asupra trecutuluiromanesc, ea este foarle sumar. Cunostel scrierilelui Cantemir, ale generalului rus Baur, care a dat

Histoire de la Moldavie et de la Valachie, avec une dis-sertation sur l'état actuel de ces deux provinces, 14 1777;a 2-a editie Neufchkel 1781. Tot de el si Essai particulier depolitigue, dans teguel on propose le partage de la Turquieeuropeenne, Constantinople (de fapt: Paris) 1777.

223

o descriptie a terilor noastre dupd notele boierilor,a rdsfoit i ceva din cronicile Moldovei, dar le-a In-teles asa de prost, Inca din Bogdan-Vodd al nostruface o rudd a lui Bogdan Hmilnitchi, HatmanulCazacilor din secolul al XVII-lea. Are, din cronici,informatii despre antichitAtile gdsite la Suceava si setrudeste sà InfAtiseze istoria mai veche a neamuluinostru.

Dar toatä partea aceasta istoricd este fdrd impor-portantd. Pe ldngd dam avem o descriere sumarda terii, pe care o gIseste frumoasd, spunând a a-nume reuni de la xtoi samdnd cu Champagne siBurgundia. Ii place cu deosebire regiunea muntoasd,mai putin impundtoare deca muntii Elvetiei, darmai zimbitoare. Vorbind despre populatie, o soco-teste la 500.000 de oameni, i aici se potriveste cuRaicevich, caro afirma cd In amândoud tenle ar fi unmilion de locuritori. Teranii, spune el, se InfdtiseazdIn sate miserabile, si el Lsi face rAs de dânsii supttoate raporturile. Hora i se pare cu adevdrat sdiba-teed, si nu, glserste, Inteun cuvânt, absolut nimic bunla un neam care a avut marele efect de a nu se fiplecat adânc inaintea lui si de a nu-1 fi plaitdupd dorintd.

Cartea acestui cdldtor a fost Intrebuintatd Insdmull Ea a fost tra,dusI si In româneste, pe la 1850,de Nicolae Ordseanu, cel cu Nichipercea" i cu sa-tirele politice. In cartea mea francesd despre Rela-tiile dintre Franta i Rnmani" (Iasi 1917; Paris1918), am araat cat de putind dreptate avea Carra,chiar comparand starea lucrurilor de la noi cu aceiade la el de acasd, sd ni gdseascd atAtea defecte. Te-ranul frances Inainte de Revolutie, cum se vede dinscrierile cAldtorului engles Young, f oarte dese ori citat,se hilnia i cu pane din scoartd de copac; iar, In

224

ce priveste viata Curtii pe vremea doamnei de Pom-padour, era fard Indoiald ceva mai imoral, demult mai sulemenitd peste imoralitatea ei, decdt viata,din casele noastre boieresti, unde chiar Grecii nu e-rau asa cu.m Ii Infatiseaza anumiti straini. Unul din-tre aceqtia care nu intra In rdndul cAlatorilor, fii,ndasezat eu dregatorie In tard, Alexandra Calfoglu, pela 1790, a scris o poemd. despre Principate, In care,baljocurindu-ne, tindndu-ne de rau pentru cä sântemproa luxosi, pentru ca nu faoem economii, pentru casant proa putin legati intre dânsii sotul, sotia si co-piii, pentru ca se desfac prea usor casdtoriile, arataun luezu: ca la Insesi aceste familii greoesti dinConstantinopol, ca i, de altfel, In toata PeninsulaBalcanied, moravurile erau Cu mult mai bane de cumsi le inchipuie multi dintre visitatorii straini.

E o placere a se trece de la Carra la contele Ale-xandra de Hauterive (1754-1830).

El a venit, tot ca secretar al Doamilor nostri, la1785, chemat de Alexandra Constantin Mavrocordat.Calatoreste de la Constantinopol In societatea so-tiei Donundui, i Hauterive are un sentiment par-ticular pentru femeile frumoase de la noi, asa Incatpoate lar trebuie sa li multamim pentru aprecierilemagulitoare pe care le faoe asupra terii. Doamna, nispune el, este o perscana de o gratie deosebitd; maithrziu va vorbi ae boieroaioele noastre tot in felulacesta: deocamdatà insk de o doamnk Caragek si dealte persoane pldcute din suità, plangAndu-se de fere-gelele turoesti care-I Impiedeck de a distinge regulari-tatea trlskturilor acostar persoane din suita femininka Doamnei.

Ajuns la Silistra, trece la CAlArasi, i vorbeste defel de fel de lucruri pe care le Intalmeste pe drum.L-a interesat sä vada copii jacAndu-se eu zmeul, dar

225

ceva care i-a Meat mai putin plAcere a fost can-litatea enormA de purici cari 1-au miincat 'lute°noapte inainte de a ajunge la un million depuces affamées". DupA aceia ajunge la Slobozia, defapt Slohozia lui Ienachi, care Intemeiase mAnAs-Urea i deschisese o slobozie", adecä un sat unclecel ce venia sä se stabileascd era sculit de bir o bu-cald de vreme. Aici a rAmas numai o noapte. Treceapoi la Focs'ani.

ToalA regiunea munteanA i se pare cd samara cuTinutul de dealuri &ulnas, dar silrac, din Frantacare este Beauce i Sologne. MAnanca mAtualigA, vedehore In sate, iar la Vasluiu zugrAveste cAci era unom de mare talent care-a seris mult si a ajuns sdjoace un rol politic In Franta, o fatd de tarA carecosia: nici ducesele noastre", zice el, ne brodentpas aver une plus jolie main, avec un plus_beau braset avec un t aisance plus noble". Vasluiul insusi aveamai mull o populaiie negustoreascA de Evrei; locuin-tile se pat mai degrabA niste niches de bouc" de-cá't case omenesti.

AceastA populatie de negustori strAini specialAMcldovei i s'a pArut c5. samAnA cu, niste capreAngora".

Ht u erive aruncA apoi o privire generall. asupraMcIdovei trite° a doua operA a sa Intitulatg. La Mol-davie en 1785".

In aceastii de-a doua carte, Inteun pasagiu foarteintere.sant, el spune cä tenle acestea merità laudAsupt toale raporturile, i supt raportul oamenilor desus, ca si al celor din clasele de jos, dar cine spuneallfel va fi dat el cel d'intAiu, de sigur, motive deplangere celor despre cari vorbeste Cu amArAciune.pe pare cA face o alaie la Carra, i, dad este asa,ilojand este meritalA pe deplin.

226

In sfarsit Hauterive lace un memoriu despre A-lexandru Ipsilanti, care a fost daruit regelui Carol sicedat apoi Academiei Romane, care 1-a publicat Intext frances si In traduoere româneasca (MoldovaIn 1785").

Este de sigur cea mai remarcabila opera datoritaunui calator prin terile noastre In secolul al XVIII-lea. 0 parte de introduoere istoricä e ea mult maibine informata deck la aceia cari au scris Inaintede ansul. Hauterive are simpatii reale pentru trecu-tul nostru; lui Stefan-eel-Mare Ii spune romAnesteStefan-Voda". AjungAnd la timpul de fata, el zugra-veste pe teran ca. o deosebin iubire, Infatisiind anumescene caracteristice pentru firea lui. Când vine lajudecata Inaintea. Domnului sau a boierilor, sateanule, la Inceput, foarte sfios, de s'ar crede cä nu va fiIn stare sa-si expuie pricina, dar, cdnd Incepe averbi, In cuvantarea lui se simte ceva din vecheaelocventa a Romei. Prin situatia lui de secretar dom-nesc, autorul era In masura sà fi vazut astfel descene.

In ce priveste viata de familie, ea i s'a vadit deose-bit de curata, razimatä. pe respectul dintre sot sisotie, pe respectul copiilor fata de parintii lor. Recu-noaste cà este o situatie rea a terii, dar stie ca edatorila extorsiunilor turcesti, fapt foarte usor deInteles Intr'un timp and aceasta Imparatie, care o-dinioara folosia de pe urma expeditiilor ce facea dinfiecare primavara pana In toamna, acum, batutapretutindeni, e redusa a se hrani din contributiile ceapasau asupra nenoroltilor ramasi In mAna ei.

Hauterive gaseste, Sara Indoiall, rea administratiacatd a indica rnijloace de Indreptare. Fata de pro-

punerea pe care o Meuse Carra, total neaplicabila,de a se aduce colonisti din Olanda çi Saxonia, el

227

propune sä se cheme numai de aceia din anumepar din Italia y cari ar da locuitorilor exemple demai bung. gospoddrie. Daca. lucrul s'ar fi facut Pela 1180 sau 1200, cum s'a facut Cu Sacii adusi dinArdeal, sau, cinci veacuri mai ta.rziu, Cu colonictiiaduci In Banat de Austrieci ci cari au contribuit¡carte mull sl creased desvoltarea gospoddriilor ro-manecti, s'ar fi putut, dar cu o -lard care a traito viatd Intreagä autonomä c'l se afla In Imprejurdrilespeciale Moldovei din veacul al XVIII-lea, aceasta eraimposibil. Scriitorul rá.'spinge cu totul ideia cä o cu-cerire strdind ar lace sd renased tara altiierau de aceastd plrere: n'ar avea niciun. folosAcei cari s'ar aceza aici, neputand sd fabrice ei 113.00lucrurilc pe care le cere tara. Pe lângd aceasta Ruchar avea de adversari permanenti pe Austrieci, ci vi-ce-versa. Tenle acestea i se par lui cd se pot ri-dica numai prin mijloacele lor proprii, ci. aceste mij-loace el le gasecte !rite° noud acezare administrativdci fiscald.

De sigur ca, daca. Imprejurdrile ar fi fost alleleIn Moldova, dacd Alexandrn Mavrocordat, In loe säfi domnit cateva luni, ar fi fost Domn pe viatä ci daedHauterive s'ar fi bucurat permanent de sprijinul luiIn Moldova, s'ar fi putut face ceia ce, In Odesa, unnenorocit sat sdlbatec, a putut sa. se Indeplineascàprinteo activitate de doudzeci de ani a ducelui de Ri-chelieu. Hauterive a trebuit sd piece, dar cartea luirdmá'ne cel mai distins document de lntelegere bine-voitoare pe care vre-un strain l-a dat liana. In timpulnostru despre tenle romftnecti.

XIII.

Doi alilAbri austrieci: Sulzer si Raicevich

Francisc-losif Sulzer i Stefan Raicovich s'ausil aproape In acelasi timp In tenle noastre. Raicevich

un om cu, totul obiectiv, curuja nu-i plac anecdo-tele In sensul celor din cartea lui Sulzer, pe candcartea acestuia este amestecatà ca tot felul de ata-curi impotriva acelora cari fuseserd In relatiiansul, ca i Impotriva celor cari au scris despre

noastre.Cartea lui Sulzer a apArut cea fiind

pAritg. In 1781, la Viena, In troj volume, cuprinzAndun materia/ hnen,s, din care jumNlate cel mult esteinformatie adevAratà, iar restul polemici, discuta is-torice fArä sens, pentru care nu era pregAtit. 'Se cu-prind la un loe fel de fel de lucruri: mai ales ata-curi contra imor adversari reali sau Inchipuiti si pelângä aceasta fel de fel de excursuri satirice, In ge-nul lui Voltaire, de si Intre acest German de la Rinçi Voltaire era, ca spirit, o deosebire ca de la cer lapAmant.

Sulaer a venit In tara noastrg. chemat. In adevAr,bucatA de vreme el Ricuse parte dintre functionarii

judeAtore.sti al armatei austriece, ca auditor". Supttitlul acesta el tiplreste si cartea lui, pe care o

229

tuleazd, pretentios, Istoria Dacia transalpine" (Ge-schichte des Transalpinischen Daziens). La noi n'avenit, deci, de la sine, pentru dorinta de a cerceta lu-cruri necunoscute sau pentru a-si cauta avere, de sia lntrebuintat toate mijloacele pentru a face baniaici sis'a supdrat pe toti pentru cd nu a putut face a-vere destul de rdpede, Intalnind o concurentd careune ori poale nu va fi fost mai nelegald, mai neo-nestd, ca a lui, coja ce In niciun cas nu trebuia sddetermine tonul amar cu care vorbeste de ale noas-tre. A fast chemat, zic, ca sd i se Incredinteze o mi-siune. Misiunea era: sd se Intemeieze o scoald dedrept Uzi pe vremea aceia domnia In MunteniaAlexandru Ipsilanti, om foarte distins, ca i Doamnalui, femeie Cu dispasitii poetice, cdreia ii plAcea sd seplimbe pe la Sfantul Elefterie la miezul noptii.

doria sd reformeze supt toate raporturileministratia i celeialte domenii ale vietiki public&din principalul muntean: i se datoresc mdsuri i Ince priveste ridicarea clerului monahal, si el a fd-cut sit se alcdtuiascd leg,islatia care a premers Cucaleva decenii celor cuno3cute de toatd lumea, si decare se tine samit p4nd acuma In unele procese ci-vile, a .lui Callimachi pentru Moldova si a ha Ca-raga. pentru Muntenia.

Nu e deci de mirare cd un astfel de print, o perso-nalitate distinsd, vrAnd sd laso o urmd a carmuiriisale si influentat de spiritul filosofic" din Apusapoi, dornic sd fie ce eran stdpAnitorii italieni, spa-nioli, portughesi, francesi din vremea aceia, cari In-telegeau sit reformeze Statul conform ideilor ,,fi-lo3ofice" ale secolului al XVIII-lea, nu e de mirare,deci, cd a chemat pe Sulzer.

Acesta visa lucruri marl: o Universitate care sdse Infiinteze la Bueuresti i unde el era sd fie pro-

230

fesor de drept. De altfel, existau doi bieti profesoride limbd latind, unul la Iasi; care era Silesian, sicelalt la Bucuresti, un Sas, amAndoi trecuti la or-todoxie. Dar ca atat nu s'a multdmit Alexandru Ipsi-lanti, care a introdus limba latind çi limba francesdIn ptogramul cel nou al scoWor noastre.

Sulzer n'a ajuns cela ce dorise; n'a ajuns secretaral Domnului s; n'a ajuns, cum ceruse, nici consul alAustriei In Principate. Primul consul austriac a fost,dupd ce Lascarev fusese numit consul al Rusiei,Raicevich. Iar, cartea lui Sulzer fiind tipdritd la1781, Inainte de numirea agentului, ni putem Inchi-pui ce soartd ar fi avut Raicevich daed rivalul sdusi-ar 1.1 secs cartea dupit data munirii lui.

Dupd ce a vdzut cd nu se face Universitatea,nu poate fi numit nici consul, Sulzer n'a plecat. Separe cit tara, dacd nu oameniii, i-a pldcut. i a fostcineva care l-a sfAtuit s rdmand aici i sd cauteizvor de castig, Anume nevasta lui, o Sdsoaicd. dinArdeal, din pricina cdreia, iardsi, a .adus o multime.de insulte terii, ea nefilnd admisd la Curte si boie-roaicele nesocotind-o de treapta lor, de si li pldoeasd-si schimbe hainele cu dansele, ca sd vadd cum 1'std. In portul apusean, pe care d-na Sulzer il avea.

Atunci s'a apucat sd cAldtoreascd prin Ord. Se vededin cartea lui cd a mers In toate sensurile. A fast,pe la Craiova, la Orsova, de uncle a trecut In Sta-tele imperiale. A fost si pe calea care duce In Ar-deal, pe la Bran; poate eit a fost i In directia Te-leajenului, cdci spune cum, pe local unde se varsdPrahova In Ialomita, treceau negustorii i aratd. ceputeau sd pdteascd pe drum. E sigur cd a fdeut

drumul la Iai, unde a fost primit bine. S'a gasit Insocietatea lui Carra, a cutdrui agent prusian, a unuiprofesor de limbi moderne, König, viitor consul al

231

Prusiei. Impreund eu. Carra, cu agentul citat i poatecu Raicevich, a stat In tovard§ia lui Alexandru.

loan Mavrocordat, pe care-1 laudd foarte mult: acelDomn al Moldovei care a fug,it in Rusia (de uncle: fi-raris, In turceste), om foarte cult, care scrisese ocomedie In greceste, In sensul literaturii francese con-temporane. La Iasi n'a stat multd vreme, ca unulcare umbla dupà afaceri comerciale. Pe urmd atrecut In Ardeal, prin regiunea Bacdului, pe la Ocna,la Trotus, pe care le cunoaste foarte bine. Mai tdr-ziu s'a dus iar In Ardeal, uncle a cunoscut pe PetruMajor.

Ii venise in minte i sd Inceroe anumite exploatdriagricole: se Nudä cd a introdus cutare i cutaremijloace noi de a lacra pamdniul. Se plânge apoicd Inteu.n proces a fost inselat, cum fusese inselatIn alte domenii, si a fIcut o ardtare contra boieruluiSldtineanu, care avea de agent pe un anume Per-ticari, mil care fuseserd neIntelegerile. Avea turmelelui; el stie cum vin lupii la oi, cum tsi pdzesc cio-banii turmele E perfect informat i in materie defabricare a brdnzii, stiind sä osebeascä felurile decascaval, i deosebitele calegorii de oi le descrie cucele mai mici amlnunte.Preturile tuturor produselordin Principate Ii sdnt ca totul familiar°. Se pareinsd cà in speculatiile lui n'a fost ca desdvdrsire fe-

asa incat, dupd ce a stat o bucatd de. vremela noi, Invartindu-se prin imprejurdrile incurcateale epocei fanariote, care avea nevoie de oameni maidibaci ca dânsul si mai putin pretentiosi, a plecat.

Din bale experientele pe care le-a fdcut in locurilenoastre s'a alee, cum am ardtat si putin mai sus,cu un sentiment de urd. Impctriva Romanilor.urdste supt toate raporturile. De si In prefatacArtii spune cd urmdreste numai adevdrul

232

acesta vrea sd-1 preSinte natiunii lui iubite",In calilate de patriot", eiteazd Indatd din scriitoriilatini bat ce poate fi mai injuries pentru noi.tuieste je cetitori sd creadd numai ce spume el cuprivire la tenle noastre, iar nu ce se gáseste inbrosurile frantuzesti", de care îi bate joc. Ca-racteriseazd viata noastrd prin formule ca acestea:In tara aceasta nu e nici lege, nici putintd care sdopreascd lei ul, apdsarea, furtul i Inselarea. Aici senumeste a castiga ceia ce In alte ten i s'ar cherna Ócu-paii Oamenii aceia nu celesc nicio carte.Gaze:ele sosese numai Domnului i secretarului lui.Nimeni nu are voie sd se apropie de dansele. Opiniilestrdinilor mu sânt tinute In samd. Oamenii skit decimai jos deck once se poate Inchipui.

Boierimea i se pare o eolectie de indivizi lenesi,cari dorm cea mai mare parte din zi, nu pun mkrape carte, n'au informatii asupra afacerilor publice:oameni mincino#, buni de nimic.

In ce priveste clerul, fiindcä si-a pus In mintenu gäseased nimic bun la Romani, reservând toatelaudele pentru naturd, de care locuitorii ar fi nevred-nici, clerul, zic, i se pare total rknas In mind, siface cu privire la clausal o singurd exceptie: VIddica,de Rrimnie, Invdtatul Chesarie. Dar nu-i place niciocarte din tipdriturile religioase de la noi, cu toateacestea destul de frumoase, cdci erau In acest tiparinitiale frumoase, frontispicii distinse, chiar pen-tru secolul al XVIII-lea, de si atunci arta era Indecddere. Chesarie celia Enciclopedia" si era initiatIn lucrurile francese din vremea aceia: avem de ladânsul scrisori prin care comandà In Ardeal sà ise trimeata litera, et i se preateascd vre-un frontis-piciu ornat, poarta" cdrtii; alegea i 'Arita cu foartemare ingrijire.

233

In ce priveste scolile, nu are nicio pretuire pentruele, de si laudd pe Alexandru Ipsilanti si pe fiiilui, spuind despre beizadele cd au fugit in strdind-tale ca sd scape de tialosia de aici. Ni spune despreacesti principi cd stiau frantuzesie, cd Invdtaserd

musica europoan i cä erau mult superiori me-diului lor. Pe vremea lui Ipsilanti, de altfel, se In-cepe scoala cea noud, din care au iesit oameni foarte

Apoi, In acea a doua jurndtate. a seco-lidui al XVII[-lea, erau institutori francesi in multedin familiile noastre. Chiar Sulzer trebuie sà vor-'reused iliudritor de unii boieri, de pildd de un Bals,care fusese la Viena, de o sumd de boieri muntenidin vremea aceia, precum Barbu Stirbei, cel dinurrnd din vechea far-riffle, care a fast si la Karlsbadsi a ldsat scrisori din care vedem cd-i pldcea asa demult pe acolo do nici nu void sd se Intoarcd acasd,de undo nevasta sd-i trirnetea piese de imbrdedminiecum se Tac 1a noi,, poftia sà revie, iar el refusa,spundnd cd se gdseste bine Intre duchi i duchese"

cutare ambasador spaniol prinsese dragoste deansul. Aldturi de Stirbei este IenAchill Vdcdrescn,poetul, ale cdrui ocupatii literare Sulzer nu le cu-maste de loe, de si strdbdtuse tara Intreagd. Impreundcu Vdcareicu mai Inseunnd cAtiva boieri lauddpeuiru cultura Ion. Aceastä culturd o cdpdtaserd sau

familie sau la scoli; doci nici pregdarea in fami-lie nu era asa de rea, rtici scolile nu erau astfel casd nu poald produce oameni da culturd.

In ce priveste negotul, Sulzer spune cd este Inindni strdine, dar nu so oeupd prea mult de aceslea,ci de perspectivele comexctale., mai mari, la carevisa el.

Teranul nu se bucurd de niciun fel de.pretuire ladiinsul; il laudd doar pentru faptul cd e asa de vi-

234

teaz luck pune bratul In gatul ursului care-1 sfa-sie pe obraz cu laba, ca iese cu ciomagul inaintealupului. Recunoaste apoi, cu multe reserve, relativafrumusetd a femeilor de la tara. Incolo nici sdteanu-lui nostru nu-i acordd vre-un fel de destoinicie, nu-irecunoaste aplicarea la artd; ba pretinde cà toatesdpdturile In lema, in piatrd le fac mesteri strdini,bulgari, adusi anume pentru acensta de dincolo deDundre. In cantecuI popular 'nu este nimic care sàmerite atentia unui ora cu gustul format. i repro-duce bucAti, care InteadevAr sant stupidc, datoriteunor ddscAleci de grin Ardeal, cari imilau litera-tura nemteascd In ode cdtre- Maria-Teresa, sau poesiitigdnesti dintre care unele stim de aiurea cd le cantatinumai anumite femei de dupd perdele, toate a-cestea reproduse inteun chip asa de gresit, in or-tografia lui germand, Incat e o adevdratd truddse Inteleagd ce a vrut sd sputa

In ce priveste viitorul nostril, e foarte furios decarte ori vede cd se amestecd Rusia. Cum 'farina avuseleglturi cu egumenul de la Arge i cu mai multe per-sonalitAti bisericesti, de cate ori are prilej loveste inacestia,cari au servit de unealta politicii moscovite InOrient. Laudd insd foarte mult pe boierul Parsco-veanu, care dupd rdzboiul acela era sA fie Domn, fd-and parle din deputatia trimeasd la Constantinopolca sd mijloceascd obtinerea mini firman de privilegii,tipArit apoi in romaneste pentru ca sd i se creezepopularitate; dar pe urtnd a venit Alexandru Ipsi-lanti. Pe Ipsilanti insui, om foarte dibaciu, Sulzernu-1. criticd, si pe Greci îi gdseste totdeauna superioribOierilor nostri; ba, daca se and o femeie mai suptire,.mai initeligentd, el e sigur cd face parte din aristo-cratia fanariotd. Totusi despre Parscaveanu asigardcd de s'ar fi fAcut Domn, ar fi scdpat tara de- Greci

235

de Rusi, aceasta InsI pentru cà era cu bu ne senti-mente austriace. Se Intelege deci ce doria scriitorulIn ce priveste viitorul Principatelor: anexarea la Aus-tria.

Aceasta este cariera lui Sulmr la noi, aoestea santlegIturile lui cu tara aceasta i acesta spiritul iacare vorbeste de societatea romaneasd.

SI vedem ce spune despre tara InsIsi. IntIiu, na-tural, o descrie. In aceastI descriere el insistl, mise pare, prea putin asupra frumusetilor naturale,care, cuni se va vedea, impresioneazd foarte mult peRaicevich, dar se ocupI mult de agriculturA. Insirá.productia noastrl de grau, care era foarte mitin&pe vremea aceia, si de alte pAtoase, si In acelasitimp de porumb, cu privire la care sant numai cate-va linii. Un capitol mai Intins ea acest subiect ni-arfi folosit de sigur mai mult decat zecile de pagini cuprivire la orWnile episcopatelor de Milcov si deArges, la rasa Rornanilor, pe care fireste nu o ad-mite ca fiind latinA, ci ar crede c/ sant Slavi cariau InvItat latineste i, mutandu-se din PeninsulacanicA, au venit In locurile noastre; urtde, astfel,n'au niciun fel de drept. Sc ocup4 apoi de caracte-rul tuturor /ocuitorilor, discUtand de cand au venitTiganii, dad Evreii sant mai vechi decal cutare e-pocá din evul mediu la no. i, dad. Ungurii sant CODNiC-tuitori de la cutare datI ori ba, lucruri In caremItleste o multime de eruditie, ca unul care cetise,nu numai pe Cantemir, ci atafea lucrdri germanecare aveau sau ba legItud cu tenue noastre, ba pAnk

manuscilse, ca al lui Hayton Armeanul din vea-cut al XIV-lea, si stia frantuzeste, latineste, oevagreceste, pInit i lirnbile engles i span.iold, citandpe Don Quixote In original.

236

Si adaug cà cele trei volume tipdrite sânt numai oparle din intreaga lucrare si cà In rna.nuscris mai estematerial pentru cel putin cloud volume de istorie aPrincipatelor propriu-zisd.

Revenind la partea descriptivd, mai importantd,Sulzer vorbeste de pdduri i apoi de animale. Parteaaceasta din urmd este mai folositoare decdt cealaltd.Se pare cd el in,susi a fdeut la noi mal' mult cres-cdtorie de vile deck alteeva. Dà astfel preturi caresânt interesante: o vacd cu vitel costd 6 lei, o pdrechede boi 20 de lei, o pdreche de bivoli 36-50 de lea.Si de la el afldm cd. In Basarabia se pregdtia foarteinultà pastramd In salhanale i cd se transporta laConstantinopol. In ce prive.ste oile., nurnai din Ardealvin peste 500.000, care pldtesc trei parale de capea oierit, si la 1777 oieritul aducea 250.000 de leivenit. La aceastd dare erau supusi i boierii, cari a-veau Insd 400.000 de oi scutite. Numdrul total aloilor In Tara-Romdneascd era de doud milioanejumdtate, pentru amândoud principatele de patrumilioane. CAI priveste pretulz oaia ordinard se vin-clea cu un leu, turcanele mult mai scump. Porcisdnt multi: fiecare casd de teran are patru pAnd lazece, pe langd vre-o doulzeci de pdsdri, Intre caremulti curcani. In adevdr teranul trebuia sd ineargdla boier cu poclon, find ar fi trebuit sd 'dualun miel, 11 costa mult mai scump: atunci prefera sdaibd curcani la Indemând.

TrecAnd la pe,sti, Sulzer Inseamnd cà morunul seprinded, nu, numai in pdrtile de jos ale Dundrii, cisi la Portile-de-Fier: Inteadevdr danie a luiVodA-Vladislav din secolul al XV-lea, pentru mdnds-tirile din Arodita i Tismana se vede cd regiunea din-tre Portile-de-Fier i Celeiu era foarte bogatd In

237

pescdrie. Ocaua de moran costa acum numai sasc-crditari.

Pasagiul din Sulzer despre albine este In adevArinteresant: cutare boier Cantacuzino avea !And la13.000 de stupi, i albindritul in Moldova producea200.000 de lei. In Muntenia, e drept, albindritul eraInuit mai putin rdspdndit decAt In Moldova, uncleformA un izvor de cdpetenie. Vorbind i despre pdsd-rile sälbatece, spune despre privighetori cd dupà afir-matia Sasilor privighe1ori1e de dincoace au cAntecul.mai frumos decal. cele din Ardeal.

Cu privire la vii, scriilorul are cifre In adevAr pre-tioase. Inseamnd o multime de podgorii care nu maiau astAzi nicio importantd: Valea Fetei, Poieni, Cer-ndlesti, Filipesti. In Tara-RomAneascd se produceanpe fiecare an 50 de milioane de oca i inteun anbun si 75 de milioane.

E Intins capitolul care trateazd despre mineralc. Staici se spune cd minek nu se exploateazd din causaTurcilor, dar se pomenesc vechile lucrdri. Se descriuapoi salinele, cu oarecare indicatii In ce priveste pe-trolul i aurul.

AjungAnd la populatie, Sulzer o evalueazd pentruMuntenia pe basa impositului pe case, i, cum sesocotesc de obiceiu cinci oameni la o casd, ar fi300.000 locuitori In toatd tara, cifrd inferibardtä1iisi care nu se poate admite.

Trecand la deosebitek categorii de locuitori, el dä.lImuririle pe care le-am ardtat lainceput In legdturd..cu viata autorului.

O Intreagd parte din carte este consacratd limbilromanesti. Sulzer e contra introducerii literelor la-tine si duce o Intreagd polemicd 'cu Invdtatii romilnfdin Ardeal, cari Incercaserd aceasta.

Stie ate ceva despre literátdra noastrd, dar am aril.-

238

tat cata Intelegere putea sä aiba pentru (Musa. Despreinfatisarea vietii politice, mai ales despre ceremonid,despre dregalorli are multe pagini, dar datele luicopiate In cea mai mare parte sau din Cantemir saudin acel general rus, Baur, a carui carte s'a tiparit Inlimba francesa, i care cuprinde informatiile datede boierul Mihail Cantacuzino, apoi general In 'Ru-sia, acelasi care a cladit biserica Schitul-Magureanudin Bucuresti, asa de odios refacuta azi.

Obiceiurile populare sant expuse pe larg, pleca.ndde la Cantemir, caci experienta personala a lui Sul- -zer este foarte mica. Despretuind poporul acesta,avand legaturi cu dansul numai In straturile supe-rioare sau In cele cu totul inferloare, ciobanii lui, elnu se poate apropia de noi cu dragastea cu cart s'aapropiat un Del Chiaro sau cu sentimentul de fra-tie nationall ca care se apropie .de Moldoveni feciorulde Domn Cantemir. Si, la Sulzer, nu putemlucruri care s'ar adaugi la cele ce am gasit la cei-lalti. Ici-colo doar cate ceva now cu privire la dan-tul caluserilor, la jocul catanesc" i ,,mocanese",la cel tiganese". Hora nu-i place.

In materie de musica se pricepe. Are deci o lungädiscutie cu privire la musica turceasca si la eea ro-maneasca. De áltfel omul era Inzestrat ea o mul-time de calitati, fiind si un desemnator bun, asa In-at la cartea lui sant anexate o serie de reproducenigrafice care nu sant lipsite de importanta: un planal Bucurestilor, o harta a Terli-Romanesti, care n'aulost cercetate, supt raportul tehnic, pana acum, de

merita fara Indoiala o astfel de cercetare; Dial alesplanul Capitalei, cu indicatia caselor boierestia bisericilor.

Adaug ca el a tinut sa dea i o descriere geograficaa tuturor apelor, timrturilor, targurilor i chiar sa-

239

telor mai importante, dar nicliri nu, vedem ceva demare importantg. Chiar pentru Bucuresti, pe careI-a cunoscut bine, are abia cateva pagini, scrise faraniciun fel de pKtrundere.

La Rakevich, avem a lace cu un om de treabg., mo-dest, de si avea foarte multe cunostinte, fiind i medie

foarte capabil In domeniul economic, ca unul carea fost apoi in stare sä ocupe bine si cu folos dem-nitatea de--Intgiu agent consular austriac.

Acestui simpatic Slav italianisat, cu mintea des-chisg., ca simt al proportiilor, nu i-ar fi trecut princap sä facd o carte in cinci volume privitor la terilenoastre, de si le eunostea foarte bine. A luat deciesenta lucrurilor privitoare la dansele si le-a infti-tisat In forma cea mai pla'cutä". Cartea, mult intre-buintag., tradusg. i In frantuzeste, a apgrut la 1788la Necpole; supt titlul modest de Osservazioni.sullaValachia e Moldavia".

liaicevich a stet amsprezece ani In tara i dovedestecä folosil acest timp pentru a cunoaste istoria Ro-mânilor fruI sti fi umblat prin izvoare i fgrg. sg In-oerce o criticg. istoricä. Vorbeste de timpurile vechi

a umblat prim lucrgri de eruditie ungureascii;citei i pe Tacit. Mcnedele antice Ii sant cu-noscute, si s'a informat despre rgmg.sitile romane;urn-in-We Calea-lui-Traian pIng. la Tighinea.

Ocupandu-se de limbg., spume cä este de origine la.ting., de si conruptg.. Umblä prin cronici ca sàcaute litceputurile neamului romanesc i culege peacolo calomnia cä s'au ales cei mal stricati i fe-meile care li corespundeau. Colonii n'au avut norocdin causa secolelor Intregi de prada. Dar sant si in-tuftii de adevAr; de exemplu, când se vorbeste delegAturile noastre cu regii unguri, cari se intitulau ai

240

Cumaniei i Valahiei", el observd, cä pe vremea a-ceia aveam juzii nostri si tot ei au format temeliape care s'a clddit Statul de mai tarziu. A umblatprin bate orasele mai Insemnate de la noi si a cu-les ici si colo informatii isloriee, citand inscriptiide la Arges, diplome de la Milropolie, portretul luiMircea-cel-Bdiran de la Cozia.

Panca istoried este In general foarte scurtd, si Rai-cevich e mai important pentru secolul al XVIII-lea,dand informatii folo,iloare, precum e lista Grecilor

pentru intrigile lor in legdturd cu tara noas-Erg.; el lauda alei pe Nicolae Sutu, unul dintre

A doua parte cuprinde descriptia terii. RaicevichLie româneste, si el are si cuvinte in limba noatrd,

Tara-Romanaascd" i ,,Dambovitd apd dulce" ; sUecd teranului neliber i se zice la NIunteni ruman".Face si etimologii naive. AspeOul natural U. ineanld:cateva din cele mai frumoase descrieri ale regiu-nilor noastre se intalnesc astfel la Raicevich; serilede Maiu, cu cantecul privighetorilor, sant infittisatecu mult sentiment.

Productia terii e destul de bine analisatd, dar farabogáltia de amAnunte a lui Sulzer. Se presintd apoiunele statistici. Scriitorul socoate patru milioane deoi in ambele Principate, cifrd care se potriveste cua lui Sulzer, de si Raicevich nu 1-a pant copia peacesta. Sc dau i preturile: o oaie se vindea cu 1-2 lei,mielulcu12-15 crditari (pielea de miel era intrebuin-tad la islice $i, pentfu cele mai scumpe, se cereapielea de miel nefltat, care se plátia i pdnd la150 de lei, daed era de o anume coloare). Pe caii dinMoldova li laudd foarte mult. Arad comertul Arnie-ntlor din Galitia cu vite i cai din pdrtile noastre,inteun timp cand remonta multor ten i vecine sefdeea la noi (cea prusian4, cea saxond, cea polond).

241

Armenii acestia cumpArau vitele slabe pentru a leIngrAsa In tard.

UrmArind mai departe boggiile terilor noastre, sespune cA 300.000 de iepuri se vanau pe an in Tara-Româneasc i 200.000 In Moldova: pielea se Intrebu-inta pentru a se lace ciciulile pecare le purtau Evreiidin Galitia, mai ales coi din Brody. AfarA de aceastamai vorbeste de minerale, de silitrA, din care se vin-deau pe an 20.000 de oc5. la Constarrtinopol, dechihlimbarul din reg,iunea Buzlului.

Partea despre zomert e bogatd: dupá dansul ex-portul nostru cuprincle 5-600.000 capete de oi pe an.Se mai exportA branzA, pastramd, vile. Veniau ne-gustori din Constantinople, Turci In parte, sA lecumpere aici la noi. Ca negustori, pe HMO. Greci

Turci, erau coi din Trapezunt i Lazii din AsiaMicA, foarte pretentiosi i supArAtori.

In Polonia trimeteam 20.000 de cai pe an prin Mo-hilAu, pretul fiecAruia fiind de la 13-15 galbeni. Ar-menii scoteau In fiecare an 5.000 de boj, 6.000 devaci pentru Breslau. Se vindeau apoi 50.000 de ocAde ceard anual. De altfel In prefata volumului X dineolectia Hurmuzaki am adunat pe materii ce se poatesti despre fiecare obiect de export.

SA adAngim cA vinul trecea din Muntenia In Ar-deal, Sash preferAnd pe Gel din regiunea Pitestilor.Vinul din Moldova, mai ales de Odobesti, se duceala Rusi prin Cazaclii, cari, cum am Out prilejul sAarAt i aiurea in aceastA carte, la Odobesti au 1Nsat obisericA fAcutl pe la 1770. Odobestii avand legSturicu Rusia, am Intalnit In Putna i numele a doi Ro-mani cari au fost streliti 1n corpul pe care 1-a des-fiintat "Petru-oel-Mare.

Parbea privitoare la imposite e oarte bine tratatl,Raicevich avand la IndemanA, tot felul de informatii.

242

IatA venitul Domniei pe vremea lui, afarg. de bir,de ocne si de vArai: de la oierit 280.000 de lei, de ladijmAritul care se lua pe albine 70.000, de la Vini-rit 60.000. TutimAritul dAdea 60.000 lei, Impreuná cudarea pe sare cu mAruntisul si pe fum, funuiritul.Se obtinea, In total, pe an pentru Domnul munteanun venit de 3.500.000 de lei.

In comparatie, la 1767, capitatia aducea 1.310.000de lei, lar la sosirea fiecarui Doinn se Juan IncA150.000 de lei. Ierbdritul producea 225.000 de lei, al-bingritul 65.000, vingritul 75.000, ocnele 150.000, vg-mile 100.000. Se Vede de aici in ce prog,res era taranoastrA dacg, imediat dupä rAzboiu, putea sd adaugecu un milion de lei venitul Domniei färä noi impo-site.

Din acesti bani se luau: tributul 300.000 de lei, laconfirmare 750.000, bairamul 60.000. In total chel-tielile erau de la 1.860.000 lei, iar restul rAmanea Inpunga Dorrumlui.

Pentru Moldova bind era de 1.800.000 lei, albina-ritul da 120.000 de lei, vingritul 200.000, oieritul170.000, ocnele 300.000, vilmile 200.000 lei. Deci maiputin decal Mwatenia, cAci Moldova nu s'a ridicat ni-ciodatd, nici supt raportul productiei, de pe armaacelei jumdtAti de veac, cát fusese teatrul rdzboiuluidintre Poloni i Turci, dupä care au urmat rdzboaieleIntre Rusi i Turci.

Cheltuielile erau acolo urmaloarele: tributul nurnai65.000, la Mir= 60.0N, la ,,obrazurile stiute" (fon-durile secrete). 250.000, dobanzile la Imprumuturileneplglite 63.620. Dary pe lângä cheltuielile regrunteale Curtii, se prevedea o surng pentru vgdu.vele celorcari au servit tara, un fel de recompense nationale";4.200 lei se dAdeau la dascg.lii oari veniau de AnulNou sg felicite pe Domn. O sumg era destinatg pentru

243

ingrijirea mormintelor domnesti, cela ce ert foarte o-noralail. Apoi pentru trupa nationalk" se eheltuiau71.520 de lei, ceia ce este relativ foarte mult; pentru le-ver*, alt fel de armata 20.305 lei. In sfarsit era unfond pentru musica turceasca. In general DomnulMoldovei cheltuia 1.123.859 lei.

Ca populatie, Raicevich socoteste pentru amandouatenle un milion de locuitori, adeca mai mult decalSulzer, evaluatia lui fiind chibzuita mai cuminte. Lo-cuitorii cresteau prin veuirea de pribegi din Ardeal,din Bulgaria, din Serbia, si foarte multi Rusi dinPolonia, fixau locuinta in Moldova. Bulgaril,cari veniau in Romania si 1nainte de Ipsilanti, se a-§ezau in re,Onnea de band, cum spune Sulzer.

Chiar i supt raportul cultural Raicevich e bine in-format. El cunoaste cateva carti din cele mai vechiale noastre, i le apreciaza mult mai bine ca Sulzer,de §i acesta avea o bibliografie mult mai Intinsl.Pomeneste de. scolile Intemeiate atunci, stie de in-fluenta francesd, mai noul, care se exercita la Doi,

zice intro altele: Limba francesa este foarte multen vogue, si &ant multe femei care o vorbesc". Are;stiri despre tipar. Notiunile lui despre limba santjusle, dar, In cat priveste obiceiurile populare, seadreseazá mai mult lui Del Chiaro, care serieaceiasi limba ca dansul. Pe boieri nu-i maltrateaza,-cum facea Sulzer, de si acesla Meuse afaceri culi critica lrisa pentru luxul lor, spunand cä purtauhaine care costau pang. la 3.000 de lei: stie însä caGrigore-Voda Ghica din Moldova a Intemeiat o fa-brica. de postav Pang Iai i cá a impus boierilor saumble In postavul fabricat In lard.

Raicevich pretuieste mult masa boierilor, pe can(Sulzer afirma toate nazdravaniile, cu privire la bu

calarii tigani si la mustele nenurnarate din feluril-sefvite.

CAMori ocasionali innaintea rzboiu1ui ruso-austriac pentru implirtirea Turciei.

Mi avem cativa cAldtori pAnd la rdzboiul cel nouointre I1u i Turci, care este de astà datä si unrdzboiu Intre Rasi, Turd i Austrieci. Cdci se MeuseMainle de rdzboiu o Invoiald, vestita Invoiall de laChersou, and Ecaterina a II-a a mcrs sa visiteze Cri-nicit i, in lipsd de sate, vestitul Potemchin s'a In-grijit ca pe drumul ImpArdtesei sä puje fatade de satespre a da ilusia unei regiuni pop-ulate, Invoialdpentru impArtirea ImpArdliei turcesti din care, fdrd.1ndoialä, trebuia sà facà parte i teritoriul nostru.

Intre cAldlorii d'inaintea rd.zboiului celui noutAlnim unul cu un caracter deostebit, care, deci, me-rill o atentie particulará, de si nu vorbeste decat deo micd parte din teritoriul nostru national. i, pAndacunt, printre coi cari ni-au descris tara, n'am avutniciun negustor: de astà datà iatä unul, un negustorgerman, supus austriac.

In Austria, supt Iosif al II-lea, a fost o puternicd.miscare emnomicà imitald dupà sistemul frames allui Colbert, ministrul lui Ludovic al XIV-lea, sistemintrodus i In Prusia de Frederic al II-lea, cu

245

nopoluri de Stat sprijinite pe ideia cI fiecare tarItrebuie sI producI once numai 'sI nu iasit din ho-tare aurul, teorie foarte simplistI, pentru cIt este in-diferent dacl aurul iese intr'o anume cantitate pen-tru ca alt aur sg. vie In mai mare can titate de peurma activitItii comerciale a unei ten. CIci popoa-rele Ant ImpIrtite In mod firesc dupit productiile so-lului, dupI. Insusirile rasei, dupl traditiile lor i, ex-portând ce produci In abundentl i importand ce nupoli avea In mod firesc, se face o dreaptI ImpArtirc e-conomicl. -In secolul al XVIII-Lea se cretlea InsI elspecialisarea nu e necesarI i cI fiecare popor tre-buie sit producl once. Pe de altà parte, cum Statulaustriac a fost In totdeauna un Stat fiscal, care, ne-Dputând smulge pe vecini, se multImia sà-i smulgImIcar, avem o serie intreaga de proiecte pentru In-tinderea comertulud Austriei in RdsIrit. Ind. din In-tlia jumItate a secolului al XVIII-lea dreptul dea neguta In apele Dundrii si ale MArii Negre ii eraasig,ural prin tratat, lar prin consecintele tratatuluide la Chiuciuc-Cainargi, care, cum am vIzut, dIdeaRusilor dreptul de a avea agenti comerciali orisiunde,Austria a cerut i dobAndit acelasi lucru. In sfArsit,IncI din vremea cand Oltenia era austriacI, se fIcuseVia Carolina de la Caneni,ca o !noire a vechii ell ro-mane, asa !neat supt toate raporturile supusii aus-trieci erau In mIsurI sit Inceapl un comert In regiu-nile acestea. lar pentra Moldova am puteaa.sezarea Imperialilor In Bucovina, care transformaMoldova-de-Sus InstrIinatA Intriun fel de deposit in-termediar de mIrfuri apusene, care prin Eyre. gali-iieni se strecuran In pArtile 'Kestrel.

Astfel se ivesc fel de fel de companii de mego. IncI

1 V. Iorga, tstoria comereului, II.

246

din 1768 una, Intemeiata pentru negotul in Orient,trimete un n,egustor, pe Nikolaus Ernst Kleemann,ca sa mearga la Chilia spre a vedea daca nu se potInoda pe acolo negating §i cu raiana turceasca si cutenle noastre. A.gentul a 'lent ea acest prilej o darede sama fowls Intinsa si a tiparit-o la Lipsca, In 1773,supt textul Reisen von Wien fiber Belgrad bis.Kilianova".

Ca s'a tiparit cartea acolo e foarte explicabil. Pevremea aceia balciul din Lipsca avea o foarte mareimportanta, de si concurat de balciul silesian dinBreslau, al Prusiei, si chiar de Viena: Orientul In-treg primia mild. din Lipsca 1.

In caltitoria lui Kleemann se vorbeste de rapt des-pre Chita. Calatorul stie si de cea veche, dar insistaasupra Chiliei Noi, spuind cä orasul e 'carte frutnosasezat si foarte Intins, en mai multe moschei si douäbiserici armenesti. Nu e Indoiala ca exista si bise-rica romfineasea, pe care Kleemann n'a vazut-o, aSf. Nicolae, care trebuie sa fi fost In legatura cu zidirea lui Stefan-cel-Mare si cu stravechea bisericamunteana; ea fiintà In secolul al XVII-lea, cAnd afost reparata de Vasile Lupu. Gea care se vedeacum este Insa o biserica ruseasca, facuta cu Inlatit-rarea tuturor caraterelor arhitectonice ale vechii siin t eresantei cladiri.

1: leemann ni vorbeste si de castel, puternic, Inca-pator, si el a lasat o schitä a orasului, care a fostreprodusa si In cartea mea, tiparita acum peste un

1 De curAnd a apArut o carte germanA despre bAlciul dinLipsca In legaturA specialA cu tenle noastre, de un Ro-mffn, d. Gheron Netta, cu multe statistici la sfAr§it (Die-Handelsbeziehungen zwischen Leipzig, u. Ost- u. Sad.-osteuropa, Ulrich 1920). V. Bulletin de l'Institut pourl'étude de l'Europe sud-orientale, an. 1921, p. 40 gi urm.

247

sfert de veac de catre Academia Romans.4.- Sludii isto-rice as,upra Chiliei i Cetatii-Albe". Desemn.ul e foartebine facut, i cetatea se deosebeste, daca nu cu celemai mki amanunte, dar indestul pentru putea dasama cineva de caracterul ei general: samana foartebine cu a Hotinului, aduce Insa. In ce prive§te Intin-derea i preocuparea unei tehnice superioare cuedificiul Genovesilor de la Cetatea-Alba.

Intrind In oras, agentul de comer t e Intampinat devamesul turoesc i luat In cercetare daca nu aducearme pentru Rusi, cäci la data aceasta, la 1768,era razboiul Intre Ru§i i Turci. Am pus Insa pe acestcalAtor aici, de si apartine epocei anterioare, pentruca el a mai venit i dupa. aoeia.

Indata se strange o multime de lume sa vada pestrain; Intre altii Ieniceri si o plebe pe care cala.-torul o califica de foarte lenesa, traind numai dinprecupetie. Un talmaciu evreu ofera serviciile sale.

Prin China In momentul acela treceau Ieniceri mer-gand la Bender-Tighinea. Ici colo se mai IntalnescFranci: Ragusani, Italieni, Levantini.

Negotul pe care Intelegea fad. trimesul constaIn aducerea de fierarie, -panza, postav, primind Inschimb, nu bani, ci produse. Fiindca banul turcescera cu desavarsire depreciat i Turcii 113§ii aveau odeosebita tragere de inima pentru anume monedeapusene care li se pareau pe dreptate preferabilemonedei lor necontenit falsificate: astfel In tot 0-rientul se cerea galbenul venetian ori olandes sitalerul cel mare austriac, popular si pana acuma,lntrebuintat chiar In salbe.

Kleemann n'a mers pang. la Ismail, dar stie de aceloras ca de o schela importanta pentru vanzarea depiei lucrate. Intre Chilia si Ismail se Meuse, de alt-fel, In momentul aoesta o deosebire: la Chilia ve-

248

niau altii, de la Tatari, pentru. cä aici, pe Dungrea-jos, cetatile eran ale Turcilor, dar hinterrandul alTatarilor. Hanul tglAresc avea resedintg. la Cdusani,unde Intr'o casä de miserabilä aparentd a fopt re-sedinta, luni Intregi din an, a Hanului Tatarilor,este i o bisericutd din a doua jumdtate a veacu-lui al XVIII-lea., cu picturi destul de lngrijite. DeciTatarii trimiteau aici piei lucrate dupä vechi proce-dee asintice, marochin adevdrat.

Si _mat tarziu, pe la 1784, Kleemann a venit InpArtile noastre, ca represintant al Casei vienese Bie-nenfeld, Incercdnd si un negot cu Iasii; el e Intovd-ritsit atunci de un German, Maader, si de un supusDalian al Impdratului. Mi tarziu a residat chiarla Galati, ca represintant al societg.tii Willeshofen dinViena, pentru comertul In Orient1.

Stirile acestea nu sint fgrA interes, puse aldturi dece Spume Sulzer, care el Insusi cuta, cum am spus,sg fie n-umit agent consular In pgrtile noastre. Comer-tul Apusului se desvoltä din ce In ce mai mult Inaceste päri, pentru cg. femeile se imbracI aproapenumai europeneste, pe când boierii pgstreazg.vreme costum-ul vechiu, Par teranii Ii Indeplinesctoate nevoile de Imbrgegininte la ei acasg..

pentru mobilierul caselor necontenit se face a-pel la industria i comertul apusean, care au pros-peral i In acest domeniu.

Astfel chiar de la Inceput a existat din partea noas-trit dorinta de a cuinpgra Iucruri din Apus de-adreptul. S'au pus anurrbe piedeci din partea Turcilor,greutgtile transportului s'au opus la desvoltare, si a-tunci s'a ajuns la forma intermediard, si evident me-norocitd, a unor agenti cu totul inferiori ai comertu-

V. Iorga, Istoria comertului, II.

249

lui apusean, asezati durabil la noi, adecA. la Evreii ga-litieni. In socotelile privitoare la o nuntl de la 1830,mai toate obiectele cumpArate se vAd a fi luate prinacesti interinediari evrei din Iasi, pe cAnd, dacä s'arfi urmat pe calea pe care voià sl o initieze un Bie-nenfeld, un Willeshofen, un Dellazia i Brighenli,evident cA am fi avut un comert cu Apusul prin a-gentii directi ai producaorilor. Acesti intermediadEvrei galitieni au omorat, In Moldova, pe negustoriilipscani, cari au rAmas si mai departe numai In Mun-tenia, ei au distrus comertul f Aleut de Gred si RomAni,cad mergeau sA cumpere in Apus i aveau. In oral--sele mai mari strAzile lor, unde desfAceau marfaLipsca. Lipscani au existat i la Iasi, dar ei au fostCu desAvirsire Inldturati de Evreii austrieci. Aid nueste protestarea contra unei natiuni, ci contra unorforme economice care ni-au fost foarte neprIelnice.

Acum ajungem la cAllloria unei femei In pArtile noa-stre. Aeeastä femeie, o EnglesA, de si sosia markgra-fului de Anspach, a venit la nol urmand until obi-eau pe care nu 1-a Introdus ea IntAia oarA, cAci alteEngles° au cAlAtorit prin pArtile vecine cu ale noa-stre, prin Serbia si ImpArAtia turceascl, la Inceputulveacului al XVIII-lea, ea vestita lady Montague, careInsA a mars pe calea Belgradului si n'are cu pri-vire la Prineipatul muntean nimic In. scrisorile eivestite, traduse In toate limbile. AceastAlaltA estelady Craven, foarte bine cunoscutA i prin cartea pecare a tipArit-o In englezeste: In traducere france-sA, Voyage en Crimée et à Constantinople en 1786",operA publicatA la Paris In 1789.

Iatit In ce fel se desvoltA cAlAtoria doamnei Cra--ven. PleacA din Constantinopol cu hárabale, dar nutrebuie sA ni Inehipuim ceva asAmAnAtor cu hara-

250

balele noastre. Erau niste trdsuri largi, ea o eutiepusd pe roti foarte mari, cu perdele ce puteau fitrase, pentru c. aceste trdsuri serviau si la trans-portarea haremului. Astfel se indreapta visitatoa-rea spre Tara-Romlneased, un.de domnia pe vre-mea aceasta Nicalae-Vodd Mavrogheni.

Guiare scriitor de mai, ieri a infdtisat pe Mavro-gheni numai supt Infd4isarea lui bizard, burlesca,-0 ea exista. Cae' era un Meridional, un fel de Tar-tarin de Tarascon, cu1 infdlisarea eruntd, Cu glasultare, edruia-i treceau prin minte tot felul de ndz-bh.tii si le executa, ea unul cdruia nu-i pdsa de opiniapublicd de loc. Grec din insule, fusese dragoman alMarinei i venise la noi eu intentii de a face bine.Dar iunbla si In capul lui necultivat oareeare filoso-fie apuseand in sensul tendintelor spre reforme, si,&di gdsia la ncgi o societate mai putin intrizantamai sirguitoare, ar fi putut face i mai mult bine. AIntemeiat o armatd, eu ce clemente a gAsit, si. s'abdtut, Inteo vreme eAnd Turcii nu se mai pulseanbate, contra Austriecilor, trecAnd pasurile muntilor

intrind in ArdeaJ., unde lanseazd o proclamatie lo-cuitorilor din Brasov; si In tara a stiut sá-si impuieautoritatea. E foarte usor sd se rada azi de Mavro-gheni, dar contemporanil nu rAdeau asa de mult,un entusiast al lui a fdcut In romAneste povestireafdzboaielor eu Nemtii". De altfel trebuie sä mdrtu-risim un lucru: cd asa era situatia terilor noastre, In-cât orice initiativd se parea ridiculd, cum, in genere,.pentru Orient once om se frdmântd este putiutel ca-raghicts. In activitatea lui Mavrogheni era ceva care-jignia buna cuviintd, Melad din indolentd, a mediu-lui In care trdia.

Si el, Nicolae-Vodd, avea dorintd de prestigius'a facut zugrAvit de mesteri strdini asezat pe tron,

251

Incunjurat de toti boierii lui. Era si o dorinta de aface lucruri noi In toga activitatea sa. Ceia ce Des-pot-Voda, in rosturi occidentale, a Incercat sä f aca-In secolul al XVI-lea i toata lumea a ras de d'an-sul, acelasi lucru, In forme orientale, a incercat sa-1faca, inteo societate dispusa si ea O. rada de din-sul, Nicolae Mavrogheni. A ispravit la Turci, cari,batuti, si nu din vina lui, au aruncat raspundereaasupra-i, 1-au chemat dincolo de Dunare i i-au tliatcapul.

Calaioarea englesa 11 vazuse iesind din palatul Sul-tanilor cu cuca pe cap, insasi palaria Ienicerilor,de pasla, alba, cu colan de aur, caci once Doran,cand era numit la Constantinopol, devenia colonelal Ienicerilor de drept, adoptat, asa cum suveraniiIn timpul nostru isi fac amicii coloneli de regiment,de acest ordin. Impreuna cu dansul mai erau ceausi,curteni, servitori, bucatari. $i i s'a parut FAIglesei.procesiunea foarte frumoasa: In vista ei n'a vazut,_declarä ea, un alaiu mai splendid decal al lui Ma-vrogheni iesind din Constantinopol. Domnul, un omtanar, a salutat-o in trecere, cela ce pentru o femeienu e niciodata indiferent. Lady Craven mai vazusede altfel In Constantinopol gradinile din Terapia,unde erau casele Fanariotilor mazili.

La Silistra o Intimpill mehn endarul, care tre-buia sa se Ingrijeasca, precum am mai spus, de caiide posta, de hrana, de tot ce era necesar unei

Alajul trece pe la Calarasi, cane este cali-fical un sat frumos, strabate Baraganul me-ridional, zugravit ca o campie frumoasa, uncle pa-tean o multime de turme; aflà ici si colo padurilanuri de porumb.

In frunte Cu Arnautii In serviciul Domnului,toarea ajunge la Vacaresti, unde, descrilind curtea

252

inijloc, ea spune cd sant arcade gotice, dar pestecunostintile ei arhitectonice trecem. Aici li aparetin personagiu Imbrdcat europeneste, care-i spune cd,de oare ce ea vine dintr'o regiune contaminatd. de-ciumg., trebuie sit stea cinci zile isolatd, si e Intro-dusd lute° odaie färit geamuri, aldturi de care unorn gemea. Domnul afld Inst de sosirea strgineitrimete o cardtg. Impreund Cu secretarul lui, i inoompania aceasta, Cu vizitii turci, Cu un sambelancare ipea toiagul alb In maul, pdtrunde ea la pa-latul lui Mavrogheni din Bucuresti.

Aici gdseste dout curti, ca In sistemul bizantin, pe-care le strgbate. In toate pdrtile vede Arnduti, os-tasi, boierinasi, cart se Ingrdmddiau pentru a primibac.sisul legal. Ajunge la odaia lui Vodd, uncle :Ma-vrogheni e asezat clupä datina turceascd, generalit pevremea aceia si In mobilier si In Imbrdcgminte.trnbrg.cdminte mai ales, hied de pe vremea lui Bran-covearuu: bdrbatii îi rddeau cu totul capul i lg.-

sau numai o suvitd. de pä.'r In fatg., pe cand la Turcivuvita era la ceafg., pentra ca, dupd reguld, sd-ipoatd apnea Ingerul de chicit spre a-1 duce In raiullai Mohammed; ei îi lgsau bdrbile mari, se Imbrd-eau In haine dc brocard si peste aceaSta puneaualtd haind, prinsd cu o coped de multe ori foartescu.mpg; In .picioare aveau papuci galbeni, pe cari-iIlgsau afard i In odgi lntrau In ciorapi sau In papucimai suptiri, ceia ce se explicd .foarte bine printaptul cit sofalde pe care se aseza cineva turceste

covoarelepeeare cglca erau din cele mai scumpe.Domnul stia italieneste i fr.antuzeste: e, de altfel,

vremea cand societatea noastrd deprinde un stil Iran-ces convenabil. Intr'o foaie care apdrea la Petersburgla sfarsitul secolului, Le spectateur du Nord", se

253

povesteste, vorbind despre Costachi Moruzi, cd lasCurtea din Bucuresti se vorbia foarte bine frantu-zeste, aproape ca la Paris", Domnul hind Incunju-rat de o junntate d duzind de intimi francesi; i jo-curile de societate din Apus erau introduse: .LaCour de Bucarest jouait à teutes sortes de petits jeux,.d'esprit1". Fireste cd Intre Moruzi cel tândr si Ma-vrogheni era oarecare deosebire. Domnul pune fel-de fe.! de Intrebdri visitatoarei, dupd care se aduc

cafea In cesti foarte mici. tMusica turceascA In-cepe Cu instrumentele-i foarte ciudate, pe care le-a-pdstrat i pAnd acum. (Dimitrie Cantemir a inter-ventat si un fel de notatie pentru aceastd musicd o-rientald, asa Incât i pind astdzi Turcii cântd melo-diile lor dupd notele Domnului moldovean.)

CAldtoarea trece apoi la Doamna, despre care spumecdsAmdmacu ducesa de Gordon, o frumusen englesdvestild Avea sapte copa, dintre cari trei fete, denoud, zece i unsprezece ani, una fiind Smaranda Ma-vrogheni, al cdrii porlret s'a pdstrat, ca o pAldrieIn totul asAmAndtoare celor de mai ieri, si un sur-guciu mare atArnand de o parte 2. Pe langd Doamndstau doudzeci de fete de casd, doamne de onoare",am zice: unele dintre dânsele, Grecoaice, purtau tur-ban, iar cele. de tard aveau o coafurd deosebitd, pecare o pomeneste i alt cAldtor, care a cunostcutfoarte bine tara noastrd, un Ungur, Karaczay. SepieptAna pdrul dire ceafd, uncle se fdc,ea o modalcdpentru a aseza un vAl mic, pe care se rdzima un felde les ca ace.la pe care-i poartd pAnd astAzi femeile-In regiunea. Romanatilor, de fapt o cdciulin debland foarte scumpd. Fata care, puria coafura a-ceasta era fiica bogatului boier Dudescu care a fl-

Engel, Bibllographie, p. 72.2 V. Iorga, Femeile in via(a n-amului romanese, p. 42,

' Hurmuzaki, X, pp. 549-50.

254

cut multe calatorii In strainatate Cu butca pliná. de,dulceti si de provisii i cu Arnautii i Tiganil luipang. la Paris, unde ajunse dupa saptamani intregide cale'.

Se presinta toate complimentele posibile calatoarei :Doamna Ii spune ca ar fi dorit sa o retinadansa si un an Intreg, uitandu-se In acest timp la ro-chia ei englezeasca, cu fireasca dorinta de a o im-braca. Lady Craven va face apoi o visita lui Du-descu, care avea o gradina In stil engles. Boierul a-pare Imbracata Inteun costum de muselina cu blanuriecumpe. Sc aseaza intr'un cerdac racoros, i de acolovisitatoarea vede cum i se aduce de la Curte uncal alb, daruit de Mavrogheni.

Apoi invitatie la masa domneasca, o masa europea-na. Oaspetii stau pe scaune: Domnul la un cal-JR, eaJa celalt. Asista i Doamna, Impreunä cu fetele decasa i, naturall nelipsitul Monsieur de V.", care In-tovara5este pe lady Craven. Serviciul e facut denouà femei. Vasele de argint par a fi de provenientaenglesa. Pe masa liunineaza un sfesnic de alabas-tru incrustat cu flori din rubine i smaralde. Cantä

musica turceasca, i lamtarii, ale caror accente i separ Englesei a fi delicioase. Sc trece In apartamenteleDoamnei, care vorbeste despre danturile Apusului,

Mariei Sale i se pare curios cum persoane onestepot sä fie luate In brate de barbati straini i sä. seInvarta In dant cu ei de-a lungul saloanelor.

Domnul nu uitä sa trimeata complimente lui Kau-nitz, ministrul de capetenie al lui Iosif al II-lea,

Imparatului Insusi. La sfarsit se dau naframi foartefrumos cusute, de o valoare mare, si visitatoarea *econdusa acasa cu alaiu, dupa datina cunoscuta noua,

255

din veacul al XVI-lea si al XVII-lea, ca musica tur-ceasca iTiganli mergand dupa.

Lady Craven xnai vorbeste ici i colo, cat se pri-cepe, despre tribut, despre administratia terii si a-dauge cit i-a placut de noi. Am ajuns deci si la ca-latori de aceia cari gasesc ea' pot fi si aid lucruricare sa-i satisfacd. Ar fi foarte greu sit afli pelume un colt mai agreabil decat acesta." PretutindeniIn cale a gasit terani cari sa-i ajute trasura a treceprin locuri grele. Case de bojen i manastiri aye-zate In locuri foarte pitoresti. o Incanta. conclusiaei de,spre tara noastra este ca ar fi un diamantmal enchassé", care ar avea nevoie numai sa fiepus In lumina de o mana dibace çi harnica.

In legatura cu aceasta calatorie a lui lady Cravenputem trece la unica scrisoare despre nei a printu-lui Charles-Joseph de Ligne (1735-1814), ofiter Inserviciul Tarinei i vestit fluture de saloane. E unBelgian", dintr'o tara care pe vremea aceia erao simpla provincie austriaca; luase parte la raz-boiul din 1788 pe langa printul de Nassau si afost unul din comandantii In lupta de la Movila RA-bah de langa Hui.

Din Iasi el dateaza o.scrisoare foaste bine alcatuitg,cu glume care sant si mai bune si mai rele, dar,fiind spirituale, Ii Sant Ingaduite, cu toate ca scri-sese el Insusi Inainte de aceasta un adevarat mictratat sur le malheureux penchant des Français

tout fronder".In oras, spune el, sant o suta cinzed de super-

be palate, exagerare doar intr'aceia cit nu erau pa-late si nido suta cinzeci, precum nid superbe. Asistala un bal, unde erau invitate o suta de familii .boie-resti. Se jowl hora, care se pare atator altora, lui

256

Sulzer de exemplu, mai mutt un joc de ursi e undant din antichitate, i cred c antichitatea avea maimult gust In materie de euritmie decAt moderndi.A oferit si el un bal., la care a poftit boieri, petre-Cand Impreunk destul de bine. Despre oaspetil skispu.neceia ce am mai arltata nu primiserk cu-deskvArsire modele occidentale: femeile eraucate Lisa intocmai ca acelea de aiurea, cu deosebireck luxul lor era Mil margeni. S'a inteles cu boieri-mea noastrà, nu InvItand greceste, limbà foarte grea,d prinzand cuvinte romanesti, de i, dupl dovezilepe care ni le dk stiinta lui, nu era tocmai Maintat,stiind sa spunk doar formos coconitza" si pe urmkseara buna" i In sfarsit draga mi". Restul va fifost, clack nu se laudk, mai mult din ochi.

XV.

Cativa c1f ori delasfarOtulveaculuialXV1II-lea.

Multi alti cAlAtori au strAbAtut in ultimul sfert alacestui veac tenle noastre fArl a fi lAsat vre-o insem-nare. Pe cArArnizile bisericutii din Vechiul Bucov5Ide langI Craiova e scrijelat astfel numele Patriarhu-lui Avram din Ierusalim1, unul dintre atatia sefi aiBisericilor orientale cari au cAutat i glsit ajutor pemalurile DunKrii.

Un mailor von Raan (?) cerceta la 1790 Basarabia,tarà moldoveneasa., i el gAsia acolo case ru,inate degreul rlzboiului, chiar acele 300 mai bane, dulgheriflrA musterii i cele sase-sapte biserici care s'au pgs-trat j pänäazi2.

Largi sint llmuririle pe care le dd un Germandin Frankfurt care la 1786 s'a coborAt pe Duare,pentru ca apoi sA descrie anume, intr'o lucrare carepInA acuma n'a iesit la iveall, Moldova, Tara-Ro-maneascA. i Ardealul 3.

1 Rev. 1st., VIII, p. 79.2 Iustin FrAtiman, In Dreptatea din Chisingu, I-iu Fe-

bruar 1922.3 fLerrn Jenne's Refserz nach St. Petersburg, einem

Theile von Deutschlands, Frankreich, Kroatien, Slavonien,Italien, die Moldau, Wallachei, Siebenbiirgen und Un-garn, nebst einem Reise-Journal der Donaufahrt von Es-segg bis ans Schwarze Meer, Pesta 1788; H. Jenne's

258

In cea d'intalu, se deseriu ora§ele atinse de can-tor, venit pentru negot, in coborarea lui spre Gu-rile Duarii, cu vasele de oomert ale Agentiei Della-zia din Principate. La Islaz i la Zimnieea sant depositede sare; din ultimul loe se duc marfurile la Bucure§tieu pretul de 16-20 parale de centenariu. Giurgiul, cuinsemnalate oomerciala, Ii aminte§te monedeleLute, la Sadag,ura, de Rui, ca broknzul tunurilormate aici de la Turci. Braila e o cetate ttu-ceasca u-mill, cu ceva ziduri i trei-patru minarete ieOnd de-asupra miserelor bordeie. In fatd, pe ostroave, sefierbe carnea peniru grasimea ceruta la Constantino-pol. Cum la Galati se opre§te mai inuit, pentru

depunand in magazii lucru.rile cu care venise,e gazduit la negustorul care, cu Dellazia, cel cu §aptecorabii, i ca G-ollner, facea mai multe afaceri aici,care lucreaza i cu Bulgaria §i cu Galiti,a, cunoscutuloonte ungur Festeties. El 11 presinta ceva mai in raga;regretand cä transporturile care, in tara färä fabricide postav, sosesc din Lipsea §i Breslau., cu multagreutate, nu se fac pe apa, pentru marele folos al.comertului austriac. De aici se duce, cu o sanie depo§ta, plätita zeoe bani de cal, la Bucure§ti. Impresiafrumoasa din depOrtare nu se mentine, la vedereaslrazilor podite, care sant murdare, a bordeielor dehit", a caselor boiere0i invisibile de la strada, in carei s'a spus ca boierii stau, mananca §,i dorm pe di-vane §isofale". Presinia urata,ehiar foarte urata"Curte /Iona a lui Aleandru Ipsilanti,inceputa cu me§-

Reisen von Petersburg bis Malta und von der Donauman-dung bis in den Guadalquivir, durch einen Theil von Asienund einige Scidte in Amerika und nach dem Archipelagus,der europeiischen Türkei, Moldau, Wallacheg, Siebenbiir-gen, Slavonien, und von Marseille nach Sevilla, iiberAlikante, Murcia, Kartagena, Granada, Gibraltar und Cadiz,Viena, 1790, 3 vol.

259

ieri din Brasov si ispravita ca cei, mai putin des-ioinici, din tara. Il intereseaza.' Baratia, Sasii ceasor-nicari, juvaergii si un spiter Evreii; Fesleties.are un deposit de tra'suri In capitala munteana:sant vre-o patruzeci de caleste, care se vá.'nd cu1.800-2.000 de florini bucata, i vehieule mai ieftene.

Descrie bogatia terii, regretând cá nu se cultivä tutunzarzaval (earl de boieri, pentru acesta din urma),

caboieril prefera canepei indigene matasa, bumbaculvenit din Saxonia si Silesia, ea nu se Ingrijeste vinul,care, tolusi, la Galati are gust de satnpanie, ca totnegotul e rasa in mana Sasilor. Negustorul se in-tereseaza de cresterea vitelor pentru grasimeapastrama ceruta de Turci, pentru piei, foarte cautate,de felurile de land, de porci, cari se \Ind In Polo-nia, ca i in Ardeal i l3anat, de cai, pe cari-i vedeIn cele de pana la doua sute pe camp, de albine,adesea pana la 2.000 de stupi, la boieri, pe cibid te-ranii moldoveni se multamesc cu o sutil. Dornnulmuntean culege 3.000.000 de lei, al Moldovei ca unmilion mai putin.

Locuitorii, la 500.000 In antbele ten, nu sant vred--nici de nicio i se pare ca au i defectele in-trigii i prefacatoriei. Boierilor li se Insira pe In-delete bate pacatele: mai ales manancà prost,mana ori ca linguri de lemn pe fete de masii pii-tate, bucate pline de mute, sau puturoase, pe carele aduc slugi In zdrente. Ace,asta de i poarld blanide o mie, doua de piastri si de si 1st acopar femeilecu piekre scumpe. Cei Intorsi dupa 1774 din Ardealadue cutite, furculite, scaune, altd mobilil desecomenzi de asemenea obiecte sant insemnate In co-respondenta boierimii de pe la 1790 cu Constan-tin Pop, marele angrostst roman din Sibiiu 1.

1 Irga, Studii $i doc., VIII.

260

Intorsul negustorului se face prin Turnul Rosul.

Un 111ilropolit din Tiflks, lona, strAbate Moldovala 1790.

Ce-1 iutereseazA inainte de toate e persoana binge-fAcktorului sAu, cneazul Patiomchin (Potemchin),fostul amant al Imparatesei Ecaterina, care se vede,In Iasul pompelor risipelor sale, acel viitor regeal Daciei", cum spera sA-1 facI diplomatia ruseasca.Se presintA cu admiratie Curtea acestui quasi-suveraliruso-roman, visita lui la Galati, unde solace slujbä pen-tru el de episcopul de Ierapole, un Grec, si de sasearhimandriti, asistand si nu istiu ce cleric catolicla a cArui bisericA binevoise a vena prbatul ortodox_Bolnav, LuminAtia Sa e Ingrijit la Miroslava de ummedic militar frances, pa.'nd ce, de tot slab, e suit deluoxasa lui nepoatk contesa Branicka, In calea. ca.,pentru a merge la Chersonul Tauridei" lui. Mu-rind. In Basarabia, e adus la Iasi, si a.sistAm labogatul serviciu de Ingropare, In presenta soluluiturc pentru pace, a dragomanului Alexandru Mo-ruzi, un viitor Doran, lona a mai vAzut si pe altitrimesi pentru pace, Bezborodco, Serghie Lascarov:i-au trecut Inainte soldatii purtand bucurosi ramurilede pace" In manA; a privit balul pe care-1 onoreazAprint Potocki si un arhiereu armenesc, Iosif. SeintereseazA de exarhul Ambrosie Serebrenicov, tri-mes pentru a carmui, Cu ajutorul CampulungeanuluiGavriil BAnulescu, Biserica Moldovei. E aratA pe a-cest cleric rus sfintind geamide cetAtilor basarabene,de ourand cucerite, Bender, Ismail; el, care stie ckA.rmenii din °ea d'intAiu cetate si din Chiba au fostatrasi la DubAsari, peste Nistru. Se descrie si con-sacrarea lui Gavriil ca episc,op la Bender si Cetatea-

1 Resumat de d. C. Karadja, In Rev. 1st., X, pp. 43-50,si In Berechet, Sp;cuitor in ogor vecin, III, pp. 64-70.

261

Albd", de un Vladied grecesc si de altul toemai dinGrusinia.

Clerical strgin a avut de la favoarea lui Patiomchino mändstire, PAngdratii, unde a stat nu mai putin de doiani, langd apa frumoasd, In mijlocul a treisprezecesate cu locuitori zdraveni, cari-i dau tributul anual de150 de oi, 200 de bani de argint, 700 de pgstrdvi afu-map,. tot atalea roti de caseaval, 1.000 de scoiai,_pentru zile de post, In afard de cuvenita dijmd; Injur se poartà cinzeci de card tigInesti. Om (-Instil,Georgianul nu urme,azg. sfatul de a vinde, când pleacd,averea mAngstirii1.

Un Engles, John Jackson, face la 1797 drumul dela Giurgiu la Bucuresti, unde are a face cu Agentulaustriac Merkelius. Si el se mira de luxul In calesteal boierimii, dar, In calitatea lui nationald, criticd.mai tare lipsa de adevdratd religiositate si de sfin-lenie a cdsgtoriei2.

Alti Englesi tree In Tara-Româneascà la catevaluni dupd Incheierea pAcii de la Sistov. Studentu1de la Cambridge John B. S. Moritt of Rokeby (1772-1843), viitorul prielen al romancierului celebru Wal-ter Scott, vine din Ungaria, Impreund cu un. Stok-dale si un Rondle Wilbraham, plus un pictor vie-nes, la 1794.

In scrisorile luir, neobisnuitul cAldtor pomeneste de

1 Dupà volumul publicat Iii ruse§te la 1862, $t. Be-Techet, In Piciituri märunte, Chi§inAu, 1924. Cf. §i Rev.1st., XI, pp. 338-9.

2 C. Karadja, in Berechet, Spicuitor in ogor _strain, III,pp. 56-9, Crud de drum", p. 58:

3 The lettres of John B. S. Morritt of Rokeby, descriptiveof journeys in Europe and Asia Minor in the years 1794-1795, edited by G. E. Marindin, Londra, 1914.

262

bietii revolutionari francesi, prisonieri In Banal, earl,zitnbind, se slang de °stencil i lipsuri, de drumulprin Ardeal, pe abisnuita cale a Dobrei si De-vei, coborand spre Sibiiu., unde se face visildMuseul Bruckenthal si la generalul Rolle, care asi-gurd cd la noi se Intelege nemteste,, ba chiar lati-neste (1).

Frumoase locuri la Turnul-Rosu, dar proaste ca-sute lergnesti In care oameni i porci dorm laolaltd.Ceva porumb itnprejur; nici mdcar o gOinà de prân-zit. Drumuri care car sä se schimbe caii trOsurli curAbdurili boi; ca1uii romanesti, ca toatà resisientalor admirabild, cad pe drum si se mild imprejuraltii la casele de postd Cu coperisul garbov i prispaInaltd. Pe alocuri Tigani, vanduti ca boii". Priso-nieri de rdzboin la Turci sant asa de multi prin!neat Merkelius ajunge a trimite peste 5.000 la ca-sele

Boierii sant mai bine asezati i foarte Indatori-tori. Ispravnicul grec de la Caineni dà inijloacelede transport ca porunci inexorabile dare teranii lui.Langg. Arges cocoana Ilina Agoaia stà pe divan,Intre cinci, sase roabe, In rochia ei de museling. cumaned lungi, rdscroitg. pg.nä la sini i legatit a laCampbell, stransä la picioare ca un pantalon, o bu-catd de muselind supt tale, pe cap o cAciuld Inaltd,turtitd, cu canal de aur, tulpan pe frunte i oasitelepe uineri". Are o mantle de mAtasO azurie cumargenile de bland si maneci scurte, terlici de pielegalbend suptire In conduri pe cari-i scoate candse aseazä turceste pe divan". Pe langà eopilul eide patru ani creste pe mull rlscumpgrat de, laTurci. Serveste ea Insgsi a doua zi senbetul de tran-dafir. La Pitesti, cu prdvdliile grecesti, ispravnicul,foarte bine crescut, vorbeste frantuzeste, Agoaia,

263

firete, nu. La Golintina, cu casa GhiculeOilor, gazdalipse§te; soldatii austrieci ai printului de Coburgnu llsaserá decAt un divan de pale. La Bucure§ti, cunegustori evrei, greci, dar §i neinti, nu se gig. os-pitalitate In casele care nu-i par frumoase tAndruluiEngles 1.

Langg. Pite§ti, In ziva de 18 Ellie, Marritt a ggsitalaiul de cg.lá'torie al ambasadorului engles la Con-stantinopol, Robert Ainslie, plecând spre taraDe pe urma acestei cdldtorii a rdinas frumoasä lu-crare a pictorului italian Luigi Mayer, dupd cares'au publicat planwle din 1801-62.

Litre allele se represintd sala de receptie a Curtiidin Bucure§ti, cu tronul pe §ase trepte, purtdnd tu-raua" Sullanului §i pe pdrete, sabia de stApAnire,tuiurile fiind tinute In mang.; se vede In fwd., cu obi§-rtuitul ceremonial, arnbasadorul §i suiLa lui, tativaboieri, slugile Cu fruebe pe farfuriii. Se presintg. §i.

pe din afard aspectul acestui palat, langd care, lapodul Dambovitei, i cloud felinare 8.

Un Finlandes, OrTaeus; medic, se aflg. la Ia§i suptsteagurile ruse§ti Intre 1769 §i 1772. Stie si ce sepetrece la Galati, unde e un nou port, §1 pomene§telupta generalului Fabriciani cu Turcii, prinderea deRu.,I a lui Constantin-Vodg. Mavrocordat Lavede venind din Botwni soldatii ImpArdte§ti cu

Dtipa scrisorile inedite in proprietatea sa, C. Ka-radja, in Rev. 1st., VIII, pp. 180-4.

2 Views in Turkey. in Europe and Asia, comprinsingRumelia, Bulgaria, 1Vallachia, Syria and Palestine, se-lected from the collection of Sir Robert Ainslie, drawnby Luigi Afayer and engraved by William Watts, with anelucidative letter-press, Londra 1801.

3 V. C. Karadja, in Rev. 1st., VIII, pp. 188-90, si Bu-&final Comisiei Monumentelor istorice, XVII, pp. 65-7.

264

prisonieri tatari. Dar ce-1 preocupä mai mult, e teri-bila ciumg. Ea atinge i pe Rusi, al cgror spital e laCurte. 'Mor hu.sari infanteristi Generalul comandantStoffeln, care n'a outezat sä evacueze orasul, neavAndordine i In fata protestului boierilor, cari se temsg. mi vie Turcii, se retrage la via Mitropoliei, undesi pe. dAnsul il culege boala. Rumientov,

totusi sA ieie cvartir In oras, care e golit detrupe, mutAndu-se i spitalul la tarA, i farmacistul,cu familia lui, piere. Medicii greci nu pricep nimic,

unul spune cä pentru jumAtate din Moldovan'ar merge la clumatli de la SI. Spiridon. Aga ascundecasurile.

Orasul se pustieste aproape ; fug si surugii earladuseserä pe strgini. Din 2-3.000 de locuitori, restulfiind la munte, mor peste 800. Se dau stiri groazniceMoldoveni mai sgraci, cari aveau rude bolnave deciumg, ca sit nu ffe suspectati, Ii duceau pe furisIn pgdmile cele mai apropiate. Dupg. ce-i asezau pepaturi de iarbä i vesminte, Ii depuneau In locuriumbroase. Aproape de ei li puneau un vas cu apA

ceva de mAncare, i astf el Ii. Mau pe nenorociliIn vòia soartei. DacA aveau ceva cunoscuti, cgrorali fie TIM de dAnsii, li mai cereetau i li Indepliniance li lipsia, mai ales apa. Ce! mai In putereculegeau singuri vreascuri pentru foc. CAnd muriau,erau lngropati pe loc de ciocli. Dar foarte adese orierau. pgrAsiti i, In putrezire, eran sfAsiati de cAni,mAncali de viermi san rupti de fiareli.

Dupà textul latin din Petersburg. 1780, In tesa d-luiJoan N. Prelipceanu, Ciuma de la Iasi din 1770 dupddescrierea ljii Orraeus, Cluj 1927.

XVI.

CAliitorii din timpul rlizboiului de la 1789 la1793.

Inainte de a trece la cAlltorii din timpul nouluirg.zboiu, caleva cuvinte despre rostul acestui rAz-boiu

Am splis a era fAcut ca sg. se ImpartA Tureia.Convenlia era foarte clarg.: la rgzboiu si la ImpAr-tire trebuiau s colaboreze Austriecii i Rusii Ced.d'intgiu, cat au trgit, au avut obiceiul sg. Incheie tra-tate de aliantA In asa fel ca rAzbolul sA-1 poarte catmai mult altii, iar la pace ei sg. aibA o parte cAt mailargA. Armata austriacit s'a purtat miserabil. S'aIngrijit sg. Intre !MAW, In Moldova, consideratä canoug. BucovinA, de coniventg. cu Domnul de atunci,Alexandru Ipsilanti, un bdtrAn care s'a lgsat prinslangA Iasi dupä un simulacru de luptg. Chipul luise vede sApat pe piaträ i acum, la, Briin.n, de-asu-pra unei uorti a casei unde a stat prisonier, cu is-licul caracteristic al Domnilor fanarioti pe cap, cu lu-leaua In gurA, si tot In leggiurg cu exilul lui amglsit la Viena o prIvAlle cu firma Zum FfirstenYpsilanti", avand portretul In firmg.1.

L-am reprodus In colectla Hurmuzaki, X, cu alte portreteale lul.

266

Folosindu-se de Intelegerea cu Domnul, cu Mitro-politul Leon, care stia limba francesa, avea o biblio-teca i Intretinea relatii de prletenie cu cineva carea jucat -rn tara lui un foarte mare rol, anume Do-softei Obradovici,Incepatorul literaturii sarbesti. Aus-Austriecii au Intrat deci In tara s't au ocupat Moldovapana la Siretiu, de unde s'ar fi intins foarte bUcu-ros si mai departe, daca parlea dintre SiretiuNistru n'ar fi fost ocupata de Rusi. Cartierul gene-ral al Imperialilor era la Roman, si avem o serie deacte de acolo, redactate româneste i iscalite de ofi-teri nemti ade%ea cu Mere chilirice: o intreaga li-teratura oficiala cu aceasta Infatisare bizara.

Cand a fost vorba sa treaca Insa In Muntenia, undeerau Turcii, printul de Coburg a Inaintat ca toatlIneetineala posibila, asteptând ca Rusii sa dea olupta mare. A patruns apoi pana la Bucurestia as.teptat din nou sä vada daca n'are a face cu uninimie Inca periculos. Pe urrna a trecut si In 01-tenia, si un scriitor frances, Salaberry, ni va spunecum au administrat Austriecii acolo si In ceau stat cu boierii.

Ocupatia austro-rusa a durat pentru Muntenia pä'nala 1791, iar pentru Moldova pang. la Inceputul anu-lui 1792. Intentia era sa nu piece, niel u.nii nici al-tii. Daca au plecat totusi i unii i altii, aceasta sedatoreste Revolutiei celei mari. Când au Inceputturburarile In Franta, s'au unit Austria, Prusia siRusia pentru a Impiedeca spiritul revolutionar de -

a se lntinde In Europa, centralá.", si, de aceia, i nu-mai de aceia, Austrieci i Rusi au fast siliti saiasa din tenle noastre.

Boierii, cum se va vedea prin calatorii ce se voraduce Inainte, s'au bnpacat ca regimul ocupatiei;

pentru onoarea lor, trebuie sa spunem

267

pe langä coi cari dantau Cu Rusii i Ausb.iecii, earl-jucau cArti cu Rusii i Austriecii, cari colaborau laaceiasi opera conjugald cu Rusii i Austriecii, eraw

oameni cu simt mai Inalt de viitorul poporuluilor. Si, precum In rOzboiul precedent, la Congre-sul din Focsani, In 1770, anume boieri munteni,alAturi de altii cari cereau alipinea de Rusia, au tri-mes delegatii lor i prin acestia au. Infdtisat presupu-sele noastre tratate cu Turcii, tratatele lui MirceaWad, falificate anume ca sä capete o situatie su-perioard situatiei lor din acel moment tratateleacelea sant InteadevAr false ca formd, de i ceta cese spune In ele era drept, precum au cerut sà deaterii un Domn roman, care era sO fie Stefan Parseo-veanu, tot asa i de astà datO boierii munteni au pre-sintat un prof,Fram de refacere a terii In sensul li-bertAtii i independentei viitoare.

Cdci din toate cele expuse pOnä aici se desface,cred, o convingere: pe langO cà nu eram asa derOi cum ne judecä unii oameni cari nu vAd ce e a-casO la dansii intdiu, este absolut fal cà noi, Inmaterie de culturA si de politicd, am fost necontenitmanati Inainte de alii i cd n'a venit nimic din fon-dul nostru propriu.'E absolut fals. Avem In spiritulpoporului nostru o tendintd gpre initiativd pe careStatul, crolt dupO sistemul napoleonian, o In:.IbusA,dar care este capabill sA. se ridice din nou. In artàam unit influenta orientald cu cea occidentalI i cufondul nostru propriu, creand forme oriOnale: Gre-cii chiar recunosc, la Muntele .Athos, In picturilede acolo, genul moldo-valah", absolul deosehit degenul lor propriu. Tot asa In materie politicO afast o colaborare de cugetare politicd proprie noua.Nici Regulamentul Organic, nid Conventia de laParis nu ni-au fost hdrdzite fOrg. sä fi vrut nai:

268

loate acele vechi hatiserifuri, toate acele constitutii-urmItoare au venit din agitatia pornitA In mijloculboierimii noastre.

Ca sl se vadA care era mentalitatea acestor boieri,latä ce cereau ei pe vremea aceia, Inainte de tratatul-din Sistov, ou Austriecii, la 1791, Inainte de tra-tatul din Iasi, cu Ruit, la 1792. Dupd un textpdstrat In InsemnArile lui Iikmmer, fost consul la

mai tarziu vestitul isloric al Imperiului otoman,boierii Terii-Romanesti declarau cà nu voiesc ca taralor sd fie mai departe asimilatd cu un pasalac; de-_cat sd ajtmgd la ce a fast Inainte, mai bine sd-i a-puce o catastrofd cosmich, sd se cufunde ca Lisa-bona si Lima. Si iatä dorintile lor: cetdtile turcesiide pe malul DunArii sl fie distruse i locul sd sedea Inapoi. Domnul sd fie ales de cele trei stdri:nobilii, clerul i starea de jos, care cuprindea i ne-gustorimea i erdnimea noastrd. De alminteri si deLigne, usuratec cum era, cu gandul la formos co-conitza", spunea cd: mai bine decat sd fie Domnistrdini, sd se aleagd In Principate doi boieri cari sddomneascl trei ani.

Tributul sl fie numai trei sute de pungi, cum zi-cea tratatul din Chiuciuc-Cainargi, care mai in-terzicea sä se lea furnituri In naturd pldtite cu unpret arbitrar. Si sà nu vie un Turc sd-1 iea, ci sdmeargà doi boieri la Constantinopol, cari sd nu-1xemitl cu mana lor, ci grin ambasadorul Austriei.sau Rusiei. SI nu se ceard apoi nici provisii, nicivite, de Turci. In sfarsit tara sd aibd mijlocul dea se apdra ca sä nu mai treacd toate ostile pe aici,

fiind supt dubla proteguire a vecinilor crestinidin RIsdrit i Apus, imobilisand astfel tendinta deanexinne a unora prin altii, noi sd avem, in calitate

269

de tara neutra, militia noastra ea care sà putem a-para teritoriul romanesc.

A-stfel Intreeererile boierilor de la 1780-90 si cela ce-au realisat generatiile de la 1821, 1834 i 1848, nueste o deosebire esen.tiala. Se simtia Inc. de atunci,ca. se apropie ceasul pentru independenta Roma-nilor din Principate i ca o consecinta mai depar-tatä unirea neamului.

Un emigrat, frances, Salaren-y, ni da pretioase stirfdespre Oltenia supt ocupatia austriaca In 1791 1. Ve-nind pe la Cerneti, e dus de un caporal de jan.-darmi austriac la un boier, pe al cdrui argat calauzuI11 snopeste in baaie; a doua zi boierul insusi spune-ca, dupa felul brusc cum sosisera, i-au luat drepiofiteri germani, iar, de ar fi sfiut cd erau strainirli-ar fi oferit odaia sa insdsi"; indata se aduce calea, dulceata, tuica, si sa dau pui fripti pe cale;cand oaspetele intinde sotiei boierului, imbracatadupa moda orientad', cu buluri de muselina la gin7mana, ea o duce la inima: recunosc", spunelatorul, cä felul ei de a saluta era mai n,obilmai afectuos ca al mieu".

Pe drutnul räu mide trasura se cerea necontenitsprijinita, pretutindeni ajuta bucuros bunii Romani",bietii Romani", din salde mdrOnase, scutite pentruaceia de dari. Nu primesc nicio plata, si panabdtranul zdrobit de vrastä vrea sà aduca i elun lotos. In bordeie afumate, lumea se calcape zdrente, adesea flamanda.$i Salaberry Ii compati-meste cu MI mai mult, ca cat la acesti oameni naca-jiti recunoaste toga romana i sandalele de la Curtealui August..

1 Voyage à Constantinople, en Italie et aux lles del'Archipel par l'Allemagne et la Hongrie, Paris, an. VIL

270

La Craiova, boierii vorbesc i frantuzeste, ha chiar,,destul de bine", dar porlul oriental II plístreazalemeik, care-si acopar capul cu bucgli de s1ofa nea-gra, rosie, ca podoabe de flori i chiar cu pietre scum-yoe; In máni se invart mataniile. Joctil de cdrti singur,mai ales faraanal", e pretutindeni introdus. La masase mankica asezati peste picioare, barbati i femei:a constatat-o fiind poi lit la przinz la Barbu Stirbei,presedintele Divanului, cal cu calatoria la Karlsbad,care-i pare un mare mâncdu: Bombanoe dans leRoi de Cocagne". La bal se joaca hora. Calatorul vedesi o mina dupa datina In biserica zidita de 5tirbei.

La Bucuresli sAnt trei sute seizeci i cinci" de bi-serici. Salaberry,.cu scrisori de la contele Filip deCoburg, afta o bund .int'impinare la comandantulmilitar, generalul Enzenberg. Pe Podul Mogosoaii trecradvane de Viena, precedate de masalale. Aici vedeacele,asi femei Cu. miscarile elastiee ca de pisicit",aceiasi boieri fumandu-si ciubucul i iscalind har-thle in palma. Gunoaste pe loan Cantacuzino, marcdusman 'al Turcilor, pe Vistier, pe ,,originalul" Cám-pineanu, care fusese la Spa cu un ofiter rus".

Apoi, pe la Zimnieea, calatorul frances trece Duna-rea 1

Intre calatorii ace.stui timp este si un Sas ardelean,Frederic Murhard. Caldtoria lui nu s'a publicat ni-ciodata in intre0.me; s'an desfacut din notele lui nu-mai antune clemente publicate la 1802 intr'o cartegermana 2.

Inainte de a spune ce arata el des pre noi e de folossa se notew ca Sasi din Arde al cari sa fi calatorit la noi

1 Reprodus si de mine, In Analele Academici RomdneXXXIII, p. 239 si urm.

2 Engel, 1. c., Bibliographie, pp. 82-3.

271

pulin Inainte de secolul al XIX-lea nu se Intalnesc, pen--tru cí rnarele negot pe care-1 fAcuserä vecinii nostri prinTara-Romaneasca si mai putin prin Moldova, negotulacesla tine pang la sfarsitul secolului al XVI-leafoarte putin i in cel al XVII-lea. Dup. aceia Sasiinegustori se obosesc i, pe de alta parte, tara noastraeste navalità de comertul oriental, lar apoi si de co-mertul venit de-a dreptul din Occident Inainte, mar-f urile din Apus treceau grin Ardeal, i Sasii eranmijlocilorii Mitre fabricantii din Europa eentraladin Terile-de-jos, unde se facea mai ales postavul,hare regiunile noastre. In secolul al XVII-lea Insa,pe de o parte, vin modele de Tarigrad i, pe de altaparte, producatorii din Apu.s Incep a trimete directmarfurile lor, sau ele se cumpara la Breslau, lar cudeosebire la balciul de Lipsca, cum am mai spus,halal' la care vin o multime de negustori carorase zicea Greci, dar cari erau numai In parte de a-ceasta natiune, foarte multi fiind Romani din Mace-donia, si cari aveau la noi strazile lor de comert, ca,de pilda, Strada Lipscani, uncle se desfaceau marfu.-rile aduse din balciul de la Lipsca, pe langa. StradaGabroveni, unde eran negustorii din GabroVo, In Pe-ninsula Balcanica.

Caldtorul de care urmeaza sa vorbim acuma nueste deci negustor, ci un teolog, un intelectual. Elvine prin vama Caineni, i vorbeste, cum fac totipana i prin anii 1850-60, cum a facut si regaleCarol In notele lui, despre caruta de pasta i suru-

cu haina pitoreasca.Inaintand In tara, el vede sate sarace, bordeie aco-

perite cu stuf. Se intereseaza cu prpire la originealocuitorilor, çi i se spune ca sant de doul feluri:unii sant vechi bastinasi, iar ceilalti veniti din Ar-deal, Ungureni".

272-

Sant, de fapt, In regiunea muntilor foarte multe-sate care au hicuitori un.gureni"; asa, de exemplu,pe langl Maneciul-Pkmanteni, $1. Maneciul-Ungureni,In regiunea de sus a Teleajenului. Murhard a Intrebatdeci pe Ungureni de ce s'au mutat din Ardeal, i is'a rIspuns i aceasta constittde un element nou$i inlcresani a tot mai bine este In tara aceastamoult, ca pgmant larg, Ei se plang Intr'adevIr casant expusi tuturor abusurilor ispravnicilor, dar, candispravnicii se prea Intrec, fug la minute, un avan-tagiu pe care nu-1 aveau In Ardeal, ande era sis-temul sigur de a vana pe contribuabili.

In ce priveste pe Domn, cllItorul ni spune ca lu-mea de jos n'are decal o singura pretuire: Domn bun-este acela care pune biruri pupae, Domn rau esteacela care pune biruri multe. In special pe vremea a-ceia era o foarte pnternic i general l plangere Im-potriva lui Vodl Hanger11, om care nu prea avuse-leg6turi cu tara noastrA, ci fusese numit Inlet) vremecand cuca se dIdea oricui fusese dragoman. la Con-stantinopol. Cum, pentru a fi numit, fIcuse multe da-torii, el pusese bind vIcAritului, Impotriva c6rui&tipau mai ales boierifi, pentru a era singura darecare-i atingea i pe dânii. S'au ridicat deci toti Im-potriva lui Hanger11, 1-au parat la Poartl, $i Dom-nul abusiv a murit asasinat la Bucuresti de trimisulSultanului, In mijlocul slug,ilor sale, aruncandu-i-secadavrul In curte (1799).

N7cAritu1 in acel an era de zece lei de fiecare capde vit5.1.

I Stir' In ce prIve0e administratia epocei fanariote In oricaredomeniu, cu multe amAnunte, se ppt gAsi, numeroase i exacte,In marea colectie de documente a rAposatului UrechiA, intitulatlIstoria Romanitor'. DacA ar avea 0 o tablA de materle, ar

IncA al mai pretioasA lucrarea.

273

Se mai vorbeste pe lAngä aceasta de industriade casg, ce juca pe vremea aceia un rol foarte mare,casa teranului hind un mic atelier, iar casa boieru-lui un atelier foarte mare, unde lucrau Tiganii Impar-t* dupà mestesugarile lor. In sate, bArbatul lucracasa, mobilierul, uneltele de muncg; femeia tot ceera necesar pentru Imbracaminte. i cela ce meritAa fi retinut este ,c1, In vremea aceasta veche, sAteancalucra mai liber la Infloriturile cele frumoase, pen-tru cl nu era Indatoritg. la munca campului. Siste-mul de a scoate femeia, de multe ori bolnavg gra-vidg, la aceastA muncg, barbaria aceasta apartinesecolut al XIX-lea i sistemului latifundiar inaugu-rat la 1829 Inainte, cAnd, prin tratatul din Adriano-pol, s'a permis vanzarea granelor noastre In largulEuropei, pe cand Inainte ele se puteau vinde numaiTurcilor, cari n'aveau nevoie de cantitAti prea mari.De atunci a venit lgzamia de pgmant a tuturor

stoarcerea rasei päng. la copilut cel micsi la bltranul i bältrana care abia se mai pot tineaIn picioare.

CglAtorul, trecg.nd prin regiunile argesene observAcg In Arges se gä'seste aur, i vorbeste cu acest pri-lej de minele care nu se exploateazd la noi.

Pitestii sant strgbgtuti In treacgt. Era un targ peatunci. In regiunile acelea umblau foarte multi hot'.Sinaia, care este ce stim, astAzi, era numai o mg,ngstire pierdutg In codri, pe unde hAlkluiau atatiatalhari, Incat nu se risca nimeni sg treacä pe acolo,

drumul Ardealului mergea pe valea Teleajenului,pe la Bratocea, relativa Inflorire a VAlenitor-de-Munttfiind datoritg acestor Imprejurgri.

ArnAutii, spune Murhard, au fast trimisi In urmA-rirea hotilor, 0. se adauge cA erau 1.200 In poterg pevremea lui Vodg-Moruzi.

274

=Lord sas ni mai &I o statistick a Tiganilor,cariar fi fost 50.000.

De la Ploiesti el se Indreaptg. spre Bucuresti, tre-cánd prin sate proaste i regiuni báltoase. Face osocotealà cat a cheltuit In drumul páng. In Capitala:cinzeci de lei vechi.

In descrierea lui scurtg, sant unele ob-servatii care pot fi socotite interesante: de exempiu.clun se bglea la falangá, sau, cand se aratg. dease,birile ,de dialect ale Ardelenilor fata de cei de aici,se releveazä ck, pe cand Mdria Ta" se zice la ericedomn de pgmant, ca si la once represintant al au-toritátii &molo, la noi Maria Ta" e vonbä mare sinu se cuvine decat lui Vodg.

De la acest cgiglor ardelean trecem la doi scriitoricari scriu nemteste, de si unul e de origine Grecalar celalt Ungur. Grecul se chiamg. Gugomos,era ofiter, In serviciul regelui Bavariel, unde cate unGrec s'a asezat deci la sfarsitul veacului al XVIII-lea, dar mai ales pe la mijlocul veacului al XIX-lea (un Hangerll, fixat la Berlin, a jucat un rolintportant la Curte).

Gugumos 1 a fost In regiunile noastre pe vremearázboiului pomenit, fiind Intrebuintat In calitate decurier, trimes Marelui-Vizir la Sumla: de si Ba-vares, se pare cl, In acest timp, lacea parte, saudin armata austriacg, sau din cea ruseascg. Cunoasteofiteri diplomati In serviciul Rusiei, ei insii deorigine greceascl, un Barozzi, Levantin, un Melissino,In legglura cu marea si bogata familie Cantacuzinodin Muntenia. La lumia, unde era .Marde-Vizir,,mergea cu propuneri de armistitiu.

Reise von Bucarest (1789)4, Landshut 1812.

275

Plecat din Bucu.re.0i la 19 Maiu 1790, el trecepe la Flore§ti, sat vechiu din secolul al XV-lea,amde familia Cantacuzino are locuinta ei lingi obisericuti destal de veche. Aici Intálne§te pe geiie-ralul Splényi, de origine Ungur, intrebuintat multivreme in administratia Bucovinei, cat a durat re-gimul militar dupi anexiunea din 1775, 0, adaug,.avem unul din cele mai interesante documente pri-vitoare la Bucovina dupi anexare in rapoartele a-cesitui general. Dupà aceia trece la Mirtin.e§ti, midese diduse, de curand, o mare lupti. Intr'o cirutiporne§te in galop spre Dunire. Intálnqte in drumArniuti Intrati In servicial Rusiei, cari tridaserk peDonin. Cate ulna ficea i comert. Mai departe 10.aminte§te de Marele-Dragoman Mavrocordat, care fu-sese In Germania imbricat ca negustor i locuise obucati de vreme la Miinchen: cu el cilitorul avuselegituri personale, primind de la dinsul In dar par-tumuli orientale, pe atunci un semn de deosebiti a-tentie.

Avem apoi caleva cuvinte despre Silistra, despreBriila, Ismail §i

Ca izvor pentru acest rizboiu Gugumos este inside sigur foarte important, cici se gisesc la sfir§itulc rtii lui o multime de consideratii strategice.

El vorbe0e 0 de ofiterul Karacmy, care, deci, a-venit cam In acela§i moment la noi, uncle se pare-a fost a§ezat un timp, ori a trecu.t ca negustor dese

ori, In sfigit, a. Intretinut legituri de afaceri dese.cu terile noastre, dat fiind a informatille din lu-crarea lui, ie§iti foarte tarziu, cuprind 0 o multime

lucruri mal noui decât datele incheieril picilordin Si§tov i Ia§i. Dar, pentru c primul lui contact»cu tenle noastre dateazi de la 1790, II numirimtot Impreuni Cu ace§ti cilitori.

276

Lucrarea lui, aparuta, farä an, dupa 1812, laViena, supt titlul Begtreige zur europaischen Lein-derkunde, Die Moldau, Wallacheg, Bessara bien undBukowina, este una din cele mai interesante cartipriviloare la Principate. Autorul are cunostinti foarteadauci asupra vietii claselor rurale, Cu o judecatadreapla asupra valorii re,ale a populatiei noastre.

Apoi Karaczay se pare ca.' era de.semnator i buncolorist, fiindca gasim figari interesant reproduse,porluri barbatesti, i femeiesti, din partile Neam-tului, o pareche de sateni earl iese de la cununie,etc.

Se da Intaiu o serie de statistiai, care sant intea-devar folosiloare. Se vorbeste de productia oilorpartite noaslre: 130.000 de oi se vindeau din .NIun-tenia In yiecare an, 70.000 din Moldova, cu pretul nu-mai -de 2 Mi oaia. Boj se exportau la starsituleolului al XVII-lea si Inceputul secolului al XIX-lea 60-70.000 pe an; cai Mitre 20 si 30.000. Erau asade multe vite in Moldova, Ine,at furare.a uneirechi de boi nu presinta o importanta prea mare_din care causa se furau cam 20.000 de boi pe an.

In alt domeniu economic, e vorba de vin, aratan-du-se ca. productia Moldovei se su,ia la patru mi-lioane de masruri pe an- Albineleaduceau terii 60.000de lei. Din salitra Basarabiei se vindeau 2.000 de ocala Gonslantinopol, dar, de cand se pierduse Sorocarevident ca nu mai era acelasi lucru.

Sant stiri ì cu privire la populatie, care merit&sa fie retinrate. Karaczay se ocupa In rândul intaiade Moldova, unde socoate 600.000 de locuitori, dintrecart 233.000 la 1812, cand Rusil au luat Basarabia.ramasesera (lineal° de Prut. In Ia.si sant 6.000 decase, din care numai 300 de piatra; locuitorii, 20.000.Se =marl troj bat publice, amanunt care merita

277

sa fie retinut. La Galati apoi se dau 5.000 de locui4tori, la Boto§ani 1.000 case, ceia ce face 5.000 deoameni, la Hatin 20.000 de locuitori, la Ismail 10.000,la Tighinea 18.000, la Cetatea-Alba 15.000, la Chi-ba 6.000, ceia ce arata ca pe vremea Turcilor o-ra§ele basarabene erau relativ malt mai prospere-de cum au ajuns supt stapanirea ruseasca.

In Tara-Romaneasca., populatia Bucure§tilor este4.1e 60.000 de locuilori, a Brailei de. 30.000, a Giur-giului de 18.000.

Pe langa aceasta este o statistica cu privire laBucovina din 1811, In care se vede ca populatiaprovinciei era compusa din 226.486 locuitori, dintrecari numai 3.414 Evrei. Si aici ca si'n alte izvoare,precum descrierea lui Splényi, pe care n'o putemconsidera ca opera until cNIAtor, fiind un raportadministrativ, dar din care vom trago fofos, In com-paratie, aiurea, nu se face deosebire intre populatiaruteana i cea moldoveneasel. Fire§te cd erau Ru-teni In numär mult mai mic, caci ei au venit colo-nisati de Austrieci, gonindu-i saracia din Galitia.Aici erau catolici, in Bucovina se faceau ortodoc§ipentru a beneficia de averea fondului religionar.Aslazi togà regiumea de la Prut In sus e locuita Inmajoritate de Ruteni, cari, de i vorbesc r-useste, aupastrat vechiul costum moldovenesc mai bine ca noi,iar numele satelor §i familiilor sant din cele maivechi §i. mai frumoase romanesti : unii batrani 1si.aduc aminte cà, abia cu cateva decenii In urma,se vorbia Inca romane§te In casa lor.

Dar, mai ales, Karaczay are multe paginiloare la viata teranilor. Constata cit Sant voinici

frumo§i, de §i 1nseamna cit anumite boli uratesant ctmoscute la sate, §i. se Intind.

Costumul Ii place In deosebi. Spune nu numai,

278

e frumos, ciar cd sdienii II pdstreazd foarte curat: eo adevdratd raritate sd se vadá. o cdmasd murdard,chiar la cea mai sdracd terancd; pdnd i cersitoriipoartd costume cu cusdturi, iar välul sdtencei estede o finetd superioard.

In ce priveste clasa de sus, nu-i aduce laude, darpretuieste pe teran i pentru onestitatea lui; chiarcind seniimente foarte firesti miscä femcile, cuviintaexterioard este absolutd, de o discretie pe care Ordlume n'a vgzut-o niciodatd.

La boieri spume cd a Intdlnit persoane cii fetal celmai nobil de a trdi, stiind frantuzeste, nemteste, a-vând biblioteci. Semnaleazd Ina de pe vremea Rusi-lor intemeierea unuipension pentru cresterea maiales a fetelor. In general lumea aici este foarte ospi-talierd: pop Intra in casa celui mai mare boierchiar dacd nu stie cine esti, te addposteste fArä nicimdear sd. Intrebe care-ti e numele.

Fatd. de Domni, Karaczay e mai zgárcil In laude:despre Scarlat Callimachi si roan Gheorghe Caragehaminteste doar cä i unul i altul au dat condicede leg,i.

Dar unii din stapânitorli acestia niel nu stiau ro-mâneste. E adevdrat cä acesti Domni fanarioti facparte dintr'o altd fasd, despre care se va mai vorbimai pe larg la Inceputul volumului urmAtor, faskIn care Grecii sAnt Insuflepti de cultura lor nationald,In care hump a se scrie In Prindpate acte In. limba lor,fiind noi astfel amenintati sä fim cuprinsi in notiu-nea vagd a une Elade de care ne-am scuturot la1821 prin pornirea revolutionard a lui Tudor, reve-nind la cultura traditionald, la care orice popor cu-minte i sAndtos se Intoarce dupd once fel de rdtkiriimpuse de vremuri.

279

Prinfre calgtorii mai mIrunta vom pomeni mai de-parte de Englesul Adam Neale, a egrui algtorie ede la inceputul veacului urmgtor. El venia din Sud

mergea In Polonia, strag.tand tara noastrg.Vorbind de aspectul general al Moldovei, observand

cu puiii bogate, acoperite de multe vite,drumurile nepietruite, care, and nu e noroiu, sintmal convenabile, satele plkute si simple, casele ri-sipite In livezi, gardurile de markini si de volburg.Infloritk viata patriarhalg a locuitorilor, el e o com-plinire folositoare a celor spuse de Struve si vonRenner 1

Un Germ,an din Rusia, Struve, a fkut trei drumuriintr'acoace: unul la 1791 plug. la Februar 1792,inainte de negocierile de pace din Iasi, celalt in le-ggturä cu. ambasada lui Cutuzov, venitä ca sä facka se confirma aceastà pace; un al treilea drum cuambasada ruseascg ce se intorcea de la Constantinopol 2.

Autorul avea o culturk absolut francesk si era ca-pabil, penlru lucrurile orientale, num,ai de un inte-res de curiositate.

Iatg. ce spune el in linii generale despre tara noas-trk

Cuneaste, venind din Galia, Cerngutul, oras fru-mos, modern si Herta.

Travels through some parts of Germang, Poland,Moldavia, and Turkey, Londra 1818 traducere francesa,Paris 1818).

2 Despre aceastA carte a lui Struve, care iscalia Untânar Rus" (Voyage en Krimée, suivi de la relation de l'am-bassade envoy& de Petersbourg à Constantinople en1793, publié par un jeune Russe attaché à cette ambas-sade, Paris 1802 ; ed. germanA, Gotha 1801) am dat o a-nalisA In Arhiva Societcltii $tiintifice i literare din la4, III,p. 196 si urm.

280

La Iasi, a cArui descriere n'are win-lie ndu decätruinele i invalizii rAzboiului, a asistat la primireade boieri cAlgri a solilor turci pentru negocierilepAcii, la ilwninatiile de ziva ImpArglesei Ecaterina,cu te-deum i boj fripti In piatg. pentru hrana fes-tivl a poporului. A vgzut pe Potemchin, pomg.-z-aitul rege al Daciei", Intins mort pe patul de pa-rad. cu cAciula de Hatman al Ucrainei In cap 0cu sceptrul In maul, Incunjtlrat de toatA eleganta u-nei olicialit1 pompoase; a petrecut sicriul cu mu-sicele, cei 10.000 de oameni de oaste i smerita boje.rime. Revenit In suita lui Cutuzov la 1793, princâmpiile basarabene care-I IncântA, de la Dubgsarila Tutora, el a vAzut pe Domn, care era atunci Mi-hai Sutu, un bAtrânel pasnic, foarte iubitor de cres-tinii de dincolo de Nistru 0 gata s64 serveascg. La24 Mule el primi cu solemnilate traditiona1g. mareaambasadA a ImpArAtesei. Struve are acum prilejul säcontempleze masa domneascl, europeanA, cu musieaturceascA, urmatg. de alte douä banchete, donä ba-luri i dejunul de plecare la Galata.

MergAnd cu ambasada In jos die Iasi, cAlgtorul po-meneste de BArlad, care era prAdat. Foosanii sgntIn aceiasi stare, ad. In timpul rgzboiului se O.-duserà o swnedenie de lupte In regiunea dintreSiretiu i Prat, dar mai ales partea dintre Tecuciu

RAmnicul-Sgrat fusese teatrul ciocnirilor celor maiIndArjite, care se descriu i In memoriile lui Su-varov i Inteo serie de izvoare rusesti 1 Se lace oexcursie In sus la Miera i Odobesti, locuri pe carenu le poate lluda In de ajuns.

In drumul spre Rgmnic, populatia, sgrAcitg, (IAcu greu cele cerute.

1 V. i Spicuitor in ogor strain, revista d-lui Berecheta Or. C. Bobulescu, I.

281

Ajuns la Bucuresti In ziu.a de 29 Iulie, Struve ju-deca alaiul muntean al lui Alexandru-Vodg. Moruzica fiind mai mlret deal cel moldovenesc, dar ora-.sul, afarg de primblgrile la Dambovita, nu-i preaplace. Intre mesele i balurile care se repetI, el edus sg. visiteze casele de targ. ale Domnului,umil din baluri fu dat intr'o grAdinä din acestea dela targ.

Plecat la 10 August, cu tot alaiul, algtorul revineIn Octombre, cu aceiasi Insotitori, pe la MIcin, Brg."-fla, made oomandä un nazir pentru a socoti vitele,

oile, pastrama i celelalte furnit-uri. La Galati sedescarcà luntrile cu morun, dulgherii lucreazä cu ma-terial moldovenesc la corgbiile Sultanului; case deilemn i patru singure de piaträ mgrgenesc strIzileIngusle. Tu.nuri bubuie i clopotele sunä la sosirealui Cutuzov; Kodrika, secretarul domnesc bine cu-mascut, salutä pe generalul ambasador. Struve, Indrep-tat de cetirea lui Dimitrie Cantemir, cerceteazä rui-nele de la Gherghina. La Tecuciu, un sat" cu osuta de case Intregi din opt sute, cortegiul e hitAm-pinat cu steaguri; Hatmanul Moldovei se Inching.-oaspetelui. La Focsani se Malta turnurile celor pa-trusprezece biserici, din care sase de zid. Sesul a.-tre BArlad e ca un parc engles; pg.durile vasluienefarmecä pe drumet.

Revenit prin Vasluiu, unde gAzduieste In casa ca--diului", la Iasi, Struve asistä la ceremonia de Intim-pinare In sesul Frumoasei, nepotul lui Vodg rostind-complimentul de rigoare (10 Maiu 1793). Mihai SutuInsu.si apare In caratä Cu sase cal aLbi, Incunjuratg.de ciohodari i urmatä de boierii cäläri. Intre petre-ceri, tangrul Rus" vede Trei Ierarhii, la cari opt-zeci de mesteri ar fi lucrat cinzeci de ani, arhitectulfiindca in legenda Curtii-de-Argesucis ca sg. nu

282

mai faca aitirea ceva corespunzator. Pleearea spreBender se Intampla la 24 ale lunii.

In Aloldova nu gaseste mai mull de 600.000 de oa-meni, i i s'a spus ea populatia, In loe sa ereasca,scade, mai ales dapa teribilele Ineercari ale razboiu-lui deosebit de crud, purtat numai la mi. Multi aufut. In Ardeal sau dincolo de Nistru, la Dubasari,de pilda. Cand a trecat prin Chisinau, populatiai s'a plans lai Struve de situatia eu totul nenoro-citA în care o adusese rá.'zboiul.

De alminteri, el constata ea de si betia i sifi-lisul lacean progrese, eu toate aeestea rasa pastra In-sushile ei razboinioe. Cu piciord In scara unuical bun, Mokloveanul ar declara razboiu celui maistrasnic Imparat de pe lume."

Ca note generale, Struve, multamitor de larga os-pitalitate a locuitorilor, observa marea lor miseriesapt o stapanire rapareata i erede ea lenea" oa-menilor vine din alt motiv, lsand neluerate treizeci

noua parti din patruzeci ale acestui pamAnt de biel-sug. Datele statistice Msg. nu sant noua: izvorul lor eIn Raicevich j Carra.

Multe din luerurile care ni se spun de Struvesant mai bine Infatisate In deserierea de calatorie,aparuta tot anonim, a lui Von Renner, Reise der rus-sisch-kaiserlichen au serordentlichen Gesandtschaft andie othomanische Pforte im Jahr 1793, trei volume a-pärute la Petersburg in 1803.

La ace.st autor, care scrie In forma de epistole, seInseamna o suma de lueruri de mare iteres. Ast-fel cum a trecut Nistrul la Criuleni, cum teraniisânt deosebit de primltori i trebuie sa-i sileti casa primeasca o rasplatire. Nu spune un lueru pe care-sA cunoastem, dar mentiunea aceasta mi este

283

fara interai, mai ales din partea cuiva care apartine-poporului menit S. rapeasca Moldova rasariteana.

La Chisindu, un mic loe fara Insemnatate",Moldoveni, Greci i Evrei", se face popas. Indreptan-du-se catre Iasi, von Renner arata cum au trecut Pru-hit, cum au fo-A Intampinati la Iasi, de Domnul In-susi. Dupä cum am vazp.t din descrierile anterioare,Domnii noslri de tara nu iesiau Inaintea ambasaçlo-rilor, dar Fanariotii obisnuiau. Calatorului li face-deosebita placere vazOnd cum i femeile veniau Incalea lui, femeile care, ni spune el, de obioeiu nu e-rau lasate sa se uite la straini. Aioi se Inseald: i alticalatori spun ca la noi nu exista niciun fel de con-strangere de felul acesta, ci doar In materie de ca-satorie mirele nu trebuia sa vadà pe mireasa decal.putin Inainte de casAtorie, dar altfel fiecare avea voieAli sature ochii cu ce-i placea mal bine.

Dupa ce von Renner ajunge la cvartir In Podul-Ve-chiu si Cutuzov trage la otel, In Strada Marel, aiciDomnul vine sä faca visita oaspetelui. Deci Inca 0'schimbare de datini cu taint neasteptata, caci. vechiiVoevozi primiau numai la Curtea lor. Se ofera ban-chelul, cela ce aratg. Inca o patrundere a influentelorstraine i o scliimbare de datine introdusg. de Dom-nii straini. Se descriu i aici balurile care au avutloc. La oel d'intAitt a venit, nu numai Doamna,mai tingra. decat Domnul i destul de placutO la

ci i foarte simpatica-fiica. La alt bal a venitlume straina i detaliul se dig. si la Struve,

cAnd a fost vorba sg. se joace polonesa, jupOnesele aujucat-o foarte bucuros, dar, cand veni randul engle-sei", dant mai apropiat de cele occidentale, boie-roaicele Incepura cu: nu tiu": când s'a insistat,

Se porneneSe i Podul-Rop.

284

jucardl. De alininteri scena, se va repeta la celmai apropiat bal.

Ce,i asezati la gazde, cari dIdeau o raitA pe la Dad-stAstiri, pAnd la cerdacul lui Potemchin, la patru verstede oras, privind curiosi la spoitorii tigani de cAl-ddri, trAgeau Cu ochiul s Ole cum e viata acolo:puteau vedea cum se Intindeau pe sofale cucoanele,

ca sA. adoarml, boierii erau frecati la tAlpi.Restful cAldtoriei lui Renner 11 cunoastem din ce

spune Struve. $i el Inseamnd cum se Infatisau Vas-luiul, BArladul, unde era o bisericA foarte veche,,,de 900 de ani". Tecuciul aproape nu mai exista,cdci, precum am spus, fusese aproape. total distrusIn cursul rAzboiului; regiunea Focsanilor tot asa.La Focsani, cele doud excursii la mAndstirea. Miera,zu mAndstirea fAculd de Constantin Cantemir, si la.0dobesti. Descrierea Odobestilor Insd este foarte e-xacIA i interesantd, vorbindu-se de nadndstirea ase-zatA In deal si care si aeurna poartd vulturul Canta-cuzinestilor, de si o reparatie a stricat tot interiorul-bisericli de pe la 1670. Si la RAmnic se descrielocalitatea. Aici vine intru IntAmpinarea aldtoruluirepresinlantul Donmului munteart.

La Iasi i se spusese cAldtorului cd Muntenia estemai bogatA dear Moldova si Domnul mai primi-tor, InsA von Rènner constatd cä lucrul nu e cu to-tul i, dacä a fost IntAmpinatd solia ru-seascl mai In toate locurile de care armatA, reoeptiaa fost pretutindeni mai meschind. Drumul pe care1-a luat pare sA fi fost ca Incunjur. TrecAnd printr'ostepA acoperitA Cu buruieni mari, a ajuns la BuzAu,La Bucuresti -Intrd pe o clidurd mare, care 1-a fa-cut pe Ras sk priveascA orasu/ foarte putin simpatie.

Acela§1 lucru il spune i cAlAtorul Petty, care a cunoscut pepoetul IenAchità VAcArescu.

285

Inainte de Intrarea In Bucure.sti Ii apare DomnulIncunjurat de 10.000 (sic) de ostasi in alb, cude urs In cap. Era Alexandru Moruzi, i mire ceLdin Moldova si dansull se face o deosebire: acesta,este Ina' cult, mai fudul, ,,mai suptire, mai siret",manitestarile-i sant mai calduroase fata de Rusia,dar se pare mai rece In fond. 0 caracterisare caretrebuie retinuta din acest izvor. Alaiul e mai nume-ros si mai solemn, dar nu mai frumos deck in Mol-dova. I se da ambasadorului un pranz In corturi, dartotusi, In general, Rusii sant mai putin multAmiti.Nu se vad atâlea femei frurnoase. In schin-ib, la fe-restile unor anume casute femei provocante canfa' Mi-tilico vino 'neoa"1. Nici masa nu e asa de bunA si debine randuita, Curtea de la Mihai-Voda fusese arskDomnul sta Inteo casa boiereasca..

In Bucuresti ni se sprme cà erau 50-60.000 de lo-cuitori, cifra care se potriveste cu aceia data decalatorii de eari a fost vorba mai Inainte. Sant patru,stile de Germani, i pretutindeni se vede multa. ti-gaaime. Se pelreee malt; tinerii îi Intrebuinteazavremea faeand plimbari in insula Sfantului Elef-terie,, langà lacul format din revarsarile Darnbovi-tei. Pentru calator plimbarea accasta alcatuieste o fru-moasa ocasie de patrundere In poesia specifica a

sant mari alei unde potd fi singur i unde In-talnesti seara o foarte numeroasa lume pe care la-coarea locului o atrage. In oras, von Renner caStruve, observa aierul stricat i lipsa de apil.

Este si descrierea unui pranz pe care-1 da Domnul,Cu musica i foc de artificii, i urmat de. bal. Aman-doi Rusii gasesc cA i la Iasi ca si la Bucuresti nitse simte cineva In vre-un eolt departat de lume.

I Casele de gAzddt sAnt mai proaste ; I, p. 129.

286

sesc un circ, nu Intr'o sald, ci Intr'o instalatie delemn$ special amenajatd, la margenea orasului: circulfrances al fratilor Mahieux, la care aleargd multd lu-me, si Domnul i Doamna, boierii i jupAnesele. UnamAnunt nou la istoria relatiilor franco-romftne.

Trebuie sA se mai adauge ce spume von Rennerdespre gazda la care trAsese, Pitdreasa Argetoianca,-o Greacd, penoand de oarecare vrAstd, cam rdutd-cioasd si care nu llsa pe Rus sd vadd ce se petreceaIn casa ei. Mai ales cutare nepoatd, pe care o tincadin scurf., cu atAt mai mult, cu cAt acesta Invdtasecateva cuvinte romanesti. Pildreasa avea In cap ocdc.iuld de bland de urs, care-i dddea un aspect instare sd bags In sperieti si pe un diplomat suptire.

La plecare, Domnul IntovArd,seste pind la Vdcdresti,pe cAnd clopotele din Capital d sund, i musica tur-ceased i cea ruseascd cantd.

Acesidlalt tAndr Rus" lea la Intoarcere alt drum,asa !neat pentru cel de la Constantinopol spre casdal lui Culuzov Struve rdmAne singurul izvor.

laid si un cdldtor frances. Roger de Damas. Plea-cd din Paris, la 10 Maiu 1790, cu scrisori ale Ma-riei-Antoinetei cdtre ,Impd.ratul Leopold, fratele si.Atunci Clerfayt era langd Praiova", gata sd ataceVidinul, iar maresalul de Coburg In ajunul unui atacasupra Givrgiului.

Implratul propune nobilulu. trance% care mergeala armata ruseascä a lui Potemchin In Iasi, sd treacdIntdiu pe la Austrieci. Pe la 26 Maiu, Roger de Da-mas trece pe la Mehadia, unde descrie Infrdngerea,din 1787, a lui Iosif al II-lea, pe la Orsova, una dinfortdretele cele mal interesante prin situatie si din-vela mai remarcabile prin caustructie", sie dd olargä descriptie militard; A.ustriecii ar fi pierdut

287

-aid, in 1789-90, 80.000 de oameni. O flotA impe-rialà la Praiova".

In loe sA meargg. la Bucureslt calAtorul e adusspre Giurgiu de zvonul cA s'au Inceput operatiilelui Coburg contra cetAtii. Aid aflA pe generalii Thurnsi Lauer i asistA la Infrangerea imperialilor, Thurnfiind decapitat de du.smani i artileria Intreagg

Tfingrul maresal se zApAceste, lgsand conduce-rea adiutantului slu, colonelul Fischer. Se ordong.retragerea, arzfindu-se spitalul de lemn i fAcandsg. exploadeze bombele. Ggsesc cA mergem preadeparte pentru IntAiul mars", spune maresalul. Ro-ger de Damas se mira cum cel serbAtorit la Vienapi-in medalii si firme s'a lAsat bAtut, cu 15.000 deoameni, de abia 4.000 de Turci. Una din cause, spuneLauer, total demoralisat, fusese cg. nu se dgrAmasergcasele din suburbii si nu se curAtiserl strbile Ch.t

despre Coburg, Incurcat, el se plAnge, cg. Fraiicesul11 plaseste Inainte de a-si fi putut lua revansa. Setemea si de relele informatii ce ar duce acesta Intabgra ruseascA.

Nimic despre drumul pAn4 la Iasi, unde ajunge la13 Iunie, aflând pe Potemc,hin Intr'o cAsutä delark langg. oras". CAlAtorul iea parte activA la lua-rea CetAtii-Albe,, care se supune de la cele d'intgiulovituri de ghiulele. Apoi trece la Tatar-BunarparticipA. si la asediu1, Inceput In 15, al Chiliei,supt ordinele generalului de artilerie von Willer. Bineretransatl, cetatea avea o garnisong. mare. In noap-tea de 16 la 17 se dg. atacul: cgderea grosului Sa-moilov i strivirea lui supt picioarele alor sAi zA-dArniceste Incercarea. Turcii nu se pot folosi deabsoluta desordine. Mailer Insui, nepAzindu-se, e tm-puscat In piept. Samoilov e Inkeuit apoi cu Gudo-

288

vici. In noaptea de 29, Tumcii parlamenteazA A doua2i, Chilia e ocupatA.

Roger de Damas se duce apoi la Bender, mide Po-temchin petrecea cu femeile. Se porunceste de laPetersburg asediul Ismailului, Samoilov i Ribas auaceastA misiune; Francesul allá indatà camarazi: inprint-ul Charles de Lig,ne, ale cArui scrisori le-am po-menit, in de Fronsac i In Langeron, de care va fi.vorba mai departe. Dupl douAzeci de zile apoi, la21, se. dA asaltul, care dA Tarinel puternic,a fortA-reatA turceascA.

CUPRINSUL

CUPRINSULPagina

I. Informatori catolici innainte de Domnia Brancoveanului. 5

11. CAlAtorii rgzboaielor turco-polone 40Alti cAlatori mireni prin terile noastre pAnA la 1700 66Un arheolog engles In Bucurestii lui BrAncoveanu 72CAlätori apuseni supt Brancoveanu i Nicolae Ma-

vrocordat 78Opera lui Del Chiaro 96Marturi ai luptei de la Prut (1711) 115Dimitrie Cantemir si Moldova sa 125CAll.tori poloni In terile noastre In a doua jumAtate

a veacului al XVIII-lea 150CAlAtori englesi: Porter si Boscovich 166

XL. CAlAtori orientali 195

CAlAtori italieni si francesi dupl. pacea de la Chiuciuc-Cainargi 203

Doi cAlAtori austrieci: Sulzer si Raicevich 228CAlAtori ocasionali innaintea fázboiului ruso-austriac

pentru impartirea Turciei 244CAtiva calatori de la sfársitul veacului al XVIII-lea 257CAlAtorii din timpul fazboiului de la 1789 la 1793 265