Istoria Tutunului

5/11/2018 Istoria Tutunului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-tutunului 1/21

1.1 Istoria Tutunului

Indienii Huron din America de Nord au un mit despre originea tutunului. Se spune ca

odata a fost o foamete mare si ca întreg pamântul era neroditor. Dupa mule rugaciuni,

Marele Spirit a trimis o fecioara fara straie sa faca pamântul din nou roditor si sa salveze

oamenii. Ea a atins pamântul cu mâna stânga, si acolo au rasarit cartofii si pamântul a

devenit fertil. Apoi l-a atins cu mâna dreapta si acesta a dat nastere vegetatiei si

porumbului. S-a asezat, si pe tot pamântul ramas a încoltit tutunul.

Exista doua interpretari

ale acestei legende:

Prima ca tutunul a fostun dar pentru minte, asa

cum cartofii si

porumbul au fost pentru stomac si a doua ca tutunul a fost un mesaj (sau un blestem), ce

arata ca darurile zeilor nu sunt nelipsite de pret.

Oricare i-ar fi fost originea, tutunul era extrem de folosit de catre amerindieni la vremea

la care sosea Columb. În secolul al XVI-lea doi capitani de vas au convins trei

amerindieni sa-i însoteasca la Londra. Acestia îsi facusera rezerve serioase de tutun pentru perioada calatoriei, iar unii dintre marinari l-au încercat, le-a placut si au realizat

ca le este foarte greu sa renunte la el. Pentru a-si satisface propriile nevoi marinarii si

exploratorii au plantat terenuri în Africa, Europa si America. Echipajul lui Magellan a

lasat seminte în porturile din Philippine, precum si în alte porturi. Nemtii au adus tutunul

de la hotentoti (bosimanii si populatia Bantu din Africa), iar portughezii l-au luat de la

polinezieni.

Curând , oriunde mergeau navigatorii, tutunul îi astepta, si pe la începutul secolului al

XVII-lea micile parcele devenisera mari plantatii, extinse peste tot în lume. Navigatorii

fumau oriunde ar fi crescut acesta, asa ca plantatiile s-au extins si mai mult. Ca o boala

contagioasa, fumatul s-a extins de la un numar mic de indivizi la întreaga populatie.

Consumatorii au înteles rapid ceea ce amerindienii stiau de generatii: o data ce ai început,

este greu sa renunti.



Tutunul se poate si mesteca sau poate fi transformat în pulbere si inhalat sub forma de

"priza". Consumarea plantei neprelucrate sau a frunzelor sale nu este suficienta pentru

destindere sau placere, si nici o alta substanta nu este un substitut adecvat.

Pe masura ce tutunul patrundea în tot mai multe tari, se lupta împotriva sa aproape

întotdeauna, considerat fiind nociv si imoral. Încercarile de a-i restrânge utilizarea nu au

facut decât ca tutunul sa devina mai valoros, iar aplicarea de taxe a încurajat contrabanda.

Tutunul a fost folosit adesea ca moneda de schimb datorita valorii sale ridicate. În cele

din urma factorii economici au primat pentru mai marii lumii, ajungându-se la câstiguri

importante din taxele mai sus mentionate în tari ca Marea Britanie, Italia, Franta, Rusia,

Prusia si mai târziu în Statele Unite. Pe masura ce guvernele s-au convins de pericolul

folosirii sale, membrii acestora au majorat taxele, simtindu-se astfel cu constiintaîmpacata, asigurându-si totodata venituri de milioane de dolari.

Raspândirea tutunului, ca si a alcoolului, este rezultatul unui tip de comportament care nu

putea fi eliminat nici prin lege, nici prin aplicarea de taxe si nici prin bula papala.

Tutunul a fost folosit in cele mai diferite timpuri pentru tratamentul durerilor de cap, al

astmului, gutei, durerilor de urechi, travaliului, si chiar cancerului.

Diferitele sale efecte in ceea ce priveste comportamentul au fost de asemenea observate.

Fumatul este un mod convenabil pentru oameni de a-si regulariza starea sau sentimentele,si aduce unele beneficii in controlul asupra greutatii. Nicotina are cu certitudine si efecte

terapeutice, dar largul spectru de efecte daunatoare asupra organismului ne face

prevazatori in aprobarea ei in scopuri terapeutice.

In acceptia sa de de medicament “auto-administrat” tutunul este foarte convenabil, este

legal, relativ ieftin si usor de gasit. Poate fi folosit aproape oriunde, cantitatea (doza)

poate fi controlata cu usurinta, iar sistemul de administrare convenabil.

Tutunul patrunde in sange la cateva secunde de la inhalarea fumului, unde nicotina are

efect imediat asupra starii de anxietate de plictiseala sau asupra stressului.

Este evident faptul ca fumatorii folosesc tutunul pentru a-si controla starile si emotiile.

Este doar o aparenta faptul ca efectele fumatului sunt variate si ca efectele pe termen

scurt sunt benefice.



Pe termen lung fumatul este nociv pentru sanatate si scurteaza sansele de viata. Insa

intelegerea avantajelor poate oferi raspunsuri la intrebarea “de ce se fumeaza?” si

evidentia faptul ca dincolo de avantaje exista efecte secundare care trebuie avute in

vedere ulterior daca se doreste ca tratamentul sa fie pe deplin reusit.

Dupa ce se supune unui proces de recoltare si prelucrare, nicotina este un produs

disponibil intr-un sistem foarte avantajos de distribuire, sub forma de tigari de foi,

tigarete, tutun de mestecat sau de prizat.

Este îngrijorător faptul că deşi rolul nefast al fumatului de ţigară se cunoaşte de multă

vreme, deşi cercetările ştiinţifice au demonstrat din ce în ce mai convingător impactul

tutunului cu o gamă tot mai largă de afecţiuni, numărul fumătorilor şi al producţiei de

ţigări se menţine în cele mai multe ţări la un nivel incredibil de ridicat.

Cultura tutunului se practică aproape în toate ţările cu excepţia regiunilor cu climăextrem de rece. Aproximativ 120 de ţări cultivă tutunul pentru consumul intern şi pentru

export, iar în ţările în curs de dezvoltare, producţia de tutun creşte cu o mare rapiditate.

O statistică din 1976 arată că numărul de ţigarete produse în acel an în lume se ridica

la 3850 miliarde. În general consumul cel mai mare de ţigări se semnalează în ţările cele

mai industrializate. Primul loc în lume îl deţin Statele Unite, cu cel mai mare consum de

ţigări, în medie 2700 ţigări de persoană pe an.

În majoritatea ţărilor europene peste 50% dintre bărbţii adulţi fumează în medie 15ţigări pe zi. În timp ce în rândul bărbaţilor se semnalează o tendinţă procentuală de

scădere a fumătorilor, numărul femeilor fumătoare sporeşte an de an. Statisticile atestă că

femeile devin din ce în ce mai mult victimele cancerului de plămâni şi ale bolilor

coronariene în legătură directă cu consumul sporit de ţigări.

Consumul de ţigări a crescut şi în rândul tineretului, cu toate consecinţele sale nefaste

asupra organismelor tinere. Date statistice menţionează că în Belgia 50% dintre tineri

fumează de la vârsta de 15 ani; în Germania 36% dintre copii de la 10 – 12 ani sunt

fumători antrenaţi; în Italia 60% dintre băieţi sunt fumători de la 15 ani. O anchetă în

America Latină arată că în această parte a globului 45% dintre bărbaţi şi 18% dintre

femei, fumează.

Într-un studiu făcut de Barnea printre studenţii din diferite centre universitare din ţara

noastră s-a constatat că procentul studenţilor fumători se situează între 50 – 60%, iar al



studentelor fumătoare a fost de 27 – 32%. Pe parcursul cercetărilor efectuate în timp de

diverşi autori se constată de asemenea o tendinţă periculoasă şi anume aceea a reducerii

progresive a vârstelor de debut ale fumatului. Deşi sunt bine cunoscute efectele

vătămătoare imediate şi îndepărtate ale fumatului asupra sănătăţii, tinerii şi tinerele încep

să fumeze ocazional sau devin fumători permanenţi din cele mai diferite cauze, unele

puerile: din curiozitate, din imitatie, din dorinţa „de a fi în rândul oamenilor”, de a părea

maturi, de a părea emancipaţi, de a nu fi consideraţi „papă lapte”, de a căpăta un plus de

independenţă, de a „rezista” mai mult la oboseală, la efort intelectual sau ca antidot al

stresurilor diferite . Iată deci că de la nişte motivări banale, lipsite de orice fundament

logic, tinerii devin victimele unui viciu cu implicaţii negative dintre cele mai grave

asupra sănătăţii.

1.2 Metode de reducere sau stopare a consumului nicotinei

Întrucât flagelul fumatului a luat proporţii îngrijorătoare se pune problema

intervenţiei hotărâte pentru combaterea acestuia. Cum tabagismul nu poate fi rezolvat

prin mijloace clasice ale medicinii preventive, măsurile trebuie să vizeze obiectivele

variate, susceptibile să ducă la diminuarea progresivă a fumatului şi implicit a

consecinţelor sale nefaste.

Campania împotriva fumatului nu prea a fost luată în seamă decenii întregi. Situaţia aînceput să se schimbe abia în 1950, când medicii au atras atenţia asupraefectului

cancerigen al fumatului, odată cu creşterea îngrijorătoare a cancerului pulmonar. În 1962,

Italia este prima ţară în care se interzice reclama pentru tutun, iar în 1970, Organizaţia

Mondială a Sănătăţii intervine cu prestigiul ei, avertizând că numeroase boli sunt legate

de tutun şi susţinând prin toate mijloacele lupta antitabacică.

http://en.wikipedia.org/wiki/Image:No_smoking_sign.svg



În diverse ţări s-au luat măsuri menite să ajute pe fumători în a abandona această

deprindere şi de a proteja totodată pe nefumători. Este vorba de interzicerea fumatului în

instituţiile publice, birouri, mijloacele de transport în comun, spitale, reuniuni publice,

şedinţe etc.

S-au luat măsuri tehnologice care să ducă la limitarea efectelor nocive ale ţigărilor

prin limitarea substanţelor toxice (gudron şi nicotina) cu efect cancerigen şi s-au introdus

în ţigări unele substanţe care înlocuiesc tutunul.

Se extinde tot mai mult obligativitatea de a se menţiona substanţele toxice conţinute

in tigări, concomitent cu limitarea publicitătii pentru diversele tipuri de tigarete.

O altă metodă de luptă antitabacică este şi politica preţurilor prin taxarea acestora

după gradul de nocivitate, îndemnând astfel pe fumători către consumul de ţigări „mai

ieftine”.Pretutindeni unde a fost lansată campania contra fumatului, s-a remarcat o

diminuare a consumului de ţigarete şi odată cu aceasta scăderea incidenţei consecinţelor

grave amintite.

În America, printr-o campanie antitabacică susţinută, numărul fumătorilor adulţi a

scăzut de la 52 la 39%. În anul 1975, 3 fumători bărbaţi din 7 renunţaseră la obiceiul lor.

În prezent, cea mai mare parte dintre medicii din Anglia sunt nefumători sau au încetat să

fumeze. Anchetele efecuate în rândul acestora au indicat o scădere notabilă a incidenţeicancerului pulmonar şi a altor boli asociate tabagismului. Aceste date ne întăresc

convingerea că stă în puterea noastră să eredicăm acest flagel care aduce atata suferintă

omenirii şi putem asista chiar în decursul unei generaţii la efectele favorabile asupra

sănătăţii, odată cu lupta antitabagică susţinută şi eficientă.

Europa se zbate in ultimii ani sa diminueze impactul fumatului pe de o parte, iar pe de alta parte

sa impuna un control mai strict asupra jucatorilor din piata tigaretelor.

Fumatorilor li "s-a interzis" accesul in baruri si restaurante, ba, in unele tari, chiar si la locul de

munca, iar reactiile la aceasta masura au fost mixte. Controlul mai accentuat al guvernelor

europene asupra jucatorilor si a pietei in general este incercat prin introducerea de catre cateva

tari europene a unui pret minim de vanzare al tigaretelor care aduce venituri sigure la bugetul de

stat, elimina pericolul declansarii unor razboaie ale preturilor intre jucatori si le permite acestora

sa isi configureze bugete si venituri mai stabile.



Noile reguli ale tigarilor pun marketingul la treaba. Creativitate, brainstorming,

inovatie. Acestea sunt cu siguranta cuvintele care se aud cel mai des pe coridoarele

companiilor producatoare de tigari, toti managerii fiind in cautarea unor solutii cat mai

eficiente de compensare a interzicerii publicitatii in presa scrisa si outdoor.

Se poate spune ca 2007 este anul nefumatorilor. Asta, pentru ca, incepand de la 1

ianuarie, producatorii de tigari trebuie sa respecte o serie de reglementari noi, introduse

cu scopul de a-i feri pe nefumatori de campaniile publicitare. Astfel, companiile vor avea

voie sa-si faca publicitate doar la punctele de vanzare a tigarilor si prin canale

neconventionale, ramanand fara doua dintre cele mai vizibile canale: presa scrisa si

panourile outdoor. Mai mult, pachetele de tigari vor fi redesenate, nu vor fi

comercializate tigari la bucata sau in pachete care contin mai putin de 20 de tigari, iar

continutul de gudron, nicotina si monoxid de carbon va trebui sa se incadreze in limitestricte si sa fie inscriptionat pe pachet.

Printre noutatile pe care le aduce 1 ianuarie 2007 se numara obligativitatea firmelor de

a aplica, pe toate produsele din tutun, in special pe pachetele de tigarete, cu exceptia

produselor din tutun care nu se fumeaza, a unor avertismente generale si a unor

avertismente aditionale de dimensiuni marite fata de cele actuale si intr-o modalitate care

sa asigure un contrast de vizibilitate fata de restul pachetului, de o asa maniera incat sa

asigure aparitia tuturor acestor texte. Companiilor li se interzice sa produca si sa importe produse care nu respecta noile reglementari, dar li se acorda un termen de maximum 12

luni de la intrarea in vigoare a dispozitiilor, pentru a epuiza stocurile de produse din

tutun, neconforme cu noile texte de lege, dar aflate deja in circuitul comercial.

1.3 Piata tigaretelor- o continua batalie

Piata tigaretelor are o valoare anuala de circa 1 miliard de euro, iar principalii jucatori

sunt Philip Morris, British American Tobacco (BAT), Japan Tobacco International(JTI) .Harta preturilor unui pachet de tigarete din Europa plaseaza Romania pe ultimele

locuri cu o medie de 0,8 euro fata de o medie de 1,5 euro in sud-estul Europei si maxime

de 5-6 euro in vestul Europei.O noua clasare la sfarsitul unui clasament, fie el si pe tutun,

nu poate fi considerata buna pentru ca, in final, spre deosebire de un automobil sau un

aragaz, piata tigaretelor are un regim mult mai strict in toate tarile europene, dar si pentru



ca aproape 70% din incasarile venite de aici merg catre bugetul de stat.

Piata tutunului a fost destul de tulburata in 2004, fiind marcata de un nou razboi al

tigarilor, declansat, la 20 septembrie, de British American Tobacco. Regulile sunt destul

de simple: un jucator face o „mutare“, ca la sah, si asteapta reactiile celorlalti. In cazul

razboiului de preturi la tigari, „armele“ sunt scaderile de pret.

Dupa primele reduceri de pret aplicate de BAT, au reactionat si ceilalti jucatori mari -

Philip Morris (PM) si Japan Tobacco International (JTI).

Desi miezul actiunii s-a concentrat intre sfarsitul lui septembrie si finele lui octombrie,

lunile urmatoare pareau sa fi adus o perioada de acalmie. Totusi, in a doua parte din

decembrie, BAT s-a hotarat sa faca o mutare de forta, prin reducerea pretului la una

dintre cele mai puternice marci: Kent.

Miza unui razboi de preturi la tigari este castigarea unei cote de piata mai mari. In acestcaz, BAT doreste sa ajunga pe primul loc, pozitie pe care a pierdut-o in cursul acestui an,

in favoarea lui Philip Morris. Astfel, BAT detinea in luna august 31% din volumul si

34% din valoarea pietei, conform studiilor ACNielsen. In aceeasi perioada, PM detinea o

cota de piata in volum de 33% si in valoare de 36%.

Impactul unui asemenea razboi poate fi important, daca urmarim efectele razboiului din

2002: JTI ocupa primul loc, urmat la mica distanta de BAT. PM ocupa pozitia a treia. In

cateva luni, clasamentul era schimbat radical (BAT, PM si JTI) si s-a pastrat pana in2004, cand BAT a pierdut pozitia de lider, in favoarea PM. Cea mai importanta

repozitionare de produs a fost atunci pentru L&M, care a coborat din segmentul de

preturi medium in low. Ca urmare, cel mai puternic afectate marci din segmentul low au

fost atunci More si Winchester (ambele de la JTI).

Volumul pietei este de 35-36 miliarde de tigarete, iar valoarea este de 1 miliard de

dolari, conform estimarilor companiilor. In acest context, BAT a inregistrat anul acesta o

cifra de afaceri de 9.970 de miliarde de lei (350 de milioane de dolari), din care accizele

reprezinta 59%.

In afara de cei trei jucatori internationali, pe piata mai activeaza si Societatea Nationala

Tutunul Romanesc (SNTR), cele mai puternice marci din portofoliul sau fiind Snagov si

Carpati. Un alt competitor este Gallaher Austria Tabak, care apartine grupului



international Gallaher Group. Compania, cu marcile Ronson si Benson & Hedges, a

inaugurat toamna aceasta o unitate de productie in Romania.

2.1 Studiu asupra consumatorilor de tigari

În ultimele decenii,una din problemele esenţiale ale firmelor producătoare o

constituie cunoaşterea manierei în care vor răspunde consumatorii la diverşi stimuli pe

care îi vor folosi în vederea atingerii ţelului lor final-profitul cât mai mare.

Studierea comportamentului consumatorului a devenit o preocupare a

specialiştilor în marketing ,întrucât ei pot afla cum îşi aleg cumpărătorii bunurile şi

serviciile necesare satisfacerii multiplelor nevoi,care sunt stimulii, factorii care le

influenţează alegerea.Comportamentul de cumpărare al consumatorului ,ca domeniu de cercetare a

marketingului,se referă la comportamentul consumatorilor finali, care cumpără bunuri şi

servicii pentru consum personal-persoane individuale şi gospodării-prin care îşi satisfac

cerinţele curente sau îşi indică rolul în societate.

Factorii care influenţează comportamentul consumatorului:

• factori individuali (personalitatea, stilul cognitiv, stilul de viaţă şi riscul

perceput)

• factorii mediului se referă la:factori socio-demografici(curba vieţii de

familie,clasele sociale) grupuri de referinţă,familia,mediul economic

În ampla analiză pe care o face în comportamentului consumatorului Ph. Kotler porneşte de

la analiza factorilor care îl influenţează:

• factori culturali reprezentaţi de :cultura,subcultura, şi clasa socială

• factori sociali includ:grupuri de referinţă,familia, roluri

• factori personali: vârsta şi stadiul din ciclul de viaţă,ocupaţia, stilul de

viaţă, circumstanţele economice, personalitatea şi părerea despre sine

• factori psihologici :motivaţie,percepţie,învăţare,convingeri şi atitudini

De mai bine de jumatate de secol se stie ca tutunul ucide. Aproape in fiecare zi, in

lume apare cate un studiu care aduce noi date privind riscurile fumatului. Cu toate



acestea, tot in fiecare zi , mii de tineri din intreaga lume incearca prima tigara, precipitand

aparitia unei dependente pentru o viata si, in cele din urma , decesul.

Pe baza chestionarului prezentat mai jos, se vor stabilii criterii de consumatori in

functie de varsta, sex, provenienta si profesie. In cadrul acestei cercetari au fost

chestionati 120 de subiecti, cu varsta cuprinsa intre 18 si 70 de ani.

2.2 CHESTIONAR

Buna ziua! Ma numesc…. Firma noastra intocmeste o cercetare de piata

referitoare la consumul de tigari .V-as ruga daca imi puteti acorda cateva minute

din timpul dumneavoastra pentru a raspunde la cateva intrebari legate de acest

subiect. Va asigur ca informatiile oferite de dumneavoastra sunt confidentiale.

Nume ………………………Varsta ………………………Sexul (m\f )…………………Profesia …………………….Provenienta (rural\urban)……

1.Sunteti fumator? Daca da, cate tigari fumati pe zi?

a) Mai putin de 10 b) 10-20 c) Mai mult de 20

2. Ce tip de tigari preferati?

a) Foarte usoare b) Usoare c) Normale

3Considerati acest viciu daunator sanatatii d-voastra?

a) Da b) Nu c) Poate

4. Ce influenta are viciul de a fuma asupra bugetului d-voastra?

a) Negativa b) Pozitiva c) Nici o influenta

5. Va considerati sclavul propriei tigari?

a) Da b) Nu

6. Ati dori sa renuntati la fumat?



a) Da b) Nu c) Nu pot renunta

Va multumesc pentru timpul acordat!

Prin acest chestionar s-a urmarit obtinerea unor rezultate in privinta dependentei si

actiunii negative a tutunului, respectiv opinia persoanelor de diferite categori de varsta

referitor la influenta fumatului asupra lor, atat din punct de vedere al costurilor materiale,

cat si al sanatatii.

Principalele aspecte cercetate:

• Gradul de dependenta fata de aceste substante, rezultata din raspunsurile

de la primele doua intrebari;

• Gradul de constientizare a consumatorilor asupra nocivitatii substantelor si

modul in care se resimte consumul in bugetul personal, rezultate din

intrebarile trei si patru;

• Personalitatea fiecarui intervievat reflectata prin prisma dependentei fata

de nicotina, rezultata din ultimele doua intrebari.

Astfel se poate observa influenta fumatului asupra oricaruia dintre noi, indiferent de

statutul propriu, mai exact din perspectiva faptului discutat mai sus, si anume dependenta.



3.1 Date rezultate in urma completarii chestionarelor

-SEGMENTARI –

Varsta Sexul Profesia Provenienta

1 18 F Eleva Urban2 26 M Agent imob. Rural3 30 F Secretara Urban4 45 F Inginer Rural5 18 M Elev Urban6 22 F Studenta Rural7 44 F Asistent soc. Rural8 35 M Taximetrist Rural9 21 M Barman Urban10 27 F Asistenta Urban11 47 M Director Urban12 37 F Contabila Rural13 27 F Secretara Urban14 29 M Operator PC Urban15 18 M Elev Urban16 33 F Casnica Rural17 44 M Economist Urban18 49 M Croitor Urban19 37 M Instalator sanitar Urban

20 42 F Lucrator comerc. Urban21 51 M Zugrav Urban22 47 F Pensionara Rural23 54 F Pensionara Rural24 34 M Inginer Urban25 18 F Eleva Urban26 46 F Asist.med. Rural27 47 M Gardian Urban28 32 F Invatatoare Urban29 42 M Profesor Rural30 18 M Elev Urban

31 26 M Jurist Urban32 20 F Studenta Urban33 22 M Student Urban34 21 M Student Urban35 20 M Student Urban36 24 M Inspector Urban37 24 M Economist Urban38 21 F Studenta Rural



39 21 M Student Urban40 46 M Lacatus Urban41 26 F Contabil Rural42 42 F Contabil Urban43 41 F Contabil Urban

44 45 F Contabil Urban45 40 M Tehnician Rural46 27 M Manager Rural47 19 F Studenta Urban48 39 M Tehnician Urban49 46 M Mecanic Urban50 41 M Profesor Urban51 36 M Sofer Rural52 24 F Casnica Rural53 40 M Administrator Urban54 23 M Student Urban55 28 M Fotograf Urban56 31 M Somer Urban57 22 F Studenta Urban58 30 M Avocat Urban59 18 M Elev Urban60 24 M Ospatar Urban61 19 F Eleva Urban62 45 M Inginer Rural63 47 M Contabil Urban64 43 F Contabil Urban

65 51 M Electronist Rural66 27 M Sculptor Urban67 30 M Tamplar Urban68 28 F Asist. Med. Urban69 29 M Electrician Rural70 18 M Elev Urban71 57 F Casnica Rural72 28 M Somer Urban73 23 F Studenta Urban74 27 F Asist. Prof. Urban75 30 M Operator Urban

76 23 M Vanzator Urban77 18 M Elev Urban78 22 F Studenta Urban79 35 M Electronist Urban80 21 F Studenta Urban81 29 M Mecanic auto Urban82 32 F Contabila Rural83 40 F Invatatoare Rural



84 33 M Fochist Urban85 22 F Studenta Urban86 20 M Student Urban87 70 M Pensionar Rural88 42 M Programator PC Urban

89 65 F Pensionara Rural90 25 M Bodyguard Urban91 21 M Student Urban92 27 F Profesoara Urban93 35 M Sofer Rural94 57 M Ceasornicar Rural95 42 F Electronista Rural96 49 M Taximetrist Rural97 22 F Vanzatoare Urban98 53 M Tamplar Rural99 60 M Somer Rural100 31 M Vanzator Urban101 44 M Cameraman Rural102 55 M Cizmar Rural103 43 M Mecanic Rural104 40 M Patron Urban105 40 M Lucrator comer. Rural106 29 M Arhitect Urban107 27 M Vanzator Urban108 21 M Student Urban109 23 F Studenta Urban

110 37 M Sofer Urban111 38 M Pictor Urban112 33 M Doctor Urban113 41 M Decorator int. Urban114 25 F Studenta Urban115 43 M Salubrizare Rural116 46 F Tesatoare Rural117 30 M Operator PC Urban118 40 F Confectionera Rural119 31 M Bijutier Rural120 37 M Distribuitor Rural

-RASPUNSURI-

1. 2. 3. 4. 5. 6.

1 Mai putin de 10 Foarteusoare

Da Negativa Nu Da



2 10-20 Normale Poate

Nici oinfluenta

Nu Nu

3 10-20 Normale Da Nici oinfluenta

Da Nu potrenunta

4 10-20 Normale Poate Pozitiva Da Nu pot

renunta5 Mai putin de 10 Foarteusoare

Nu Nici oinfluenta

Nu Nu potrenunta

6 10-20 Normale Poate Pozitiva Da Nu7 10-20 Normale Da Pozitiva Da Nu pot

renunta8 Mai mult de 20 Normale Da Nici o

influentaNu Da

9 Mai putin de 10 Usoare Nu Nici oinfluenta

Da Nu

10 10-20 Usoare Da Negativa Nu Nu


Nu Da

12 10-20 Foarteusoare

Poate Nici oinfluenta

Nu Nu

13 Mai mult de 20 Normale Da Negativa Nu Da14 10-20 Usoare Da Nici o

influentaNu Da

15 10-20 Normale Poate Negativa Nu Nu16 10-20 Usoare Da Negativa Nu Da17 Mai mult de 20 Usoare Da Nici o

influentaNu Da

18 10-20 Usoare Da Negativa Da Da19 Mai mult de 20 Normale Poate Nici o

influentaDa Nu pot

renunta20 10-20 Normale Da Negativa Da Nu pot

renunta21 10-20 Normale Da Negativa Da Nu pot

renunta22 Mai putin de 10 Foarte

usoareDa Negativa Da Da

23 Mai putin de 10 Usoare Poate Negativa Da Nu24 Mai mult de 20 Usoare Poate Negativa Da Nu25 10-20 Usoare Poate Nici o

influentaNu Nu

26 Mai putin de 10 Usoare Da Pozitiva Nu Da27 10-20 Foarte

usoarePoate Nici o

influentaNu Da

28 10-20 Usoare Da Negativa Nu Da29 Mai mult de 20 Normale Da Nici o Da Nu pot



influenta renunta30 10-20 Usoare Poate Nici o

influentaNu Nu


Da Negativa Nu Nu

32 10-20 Usoare Da Negativa Nu Nu potrenunta33 Mai mult de 20 Usoare Da Negativa Nu Nu

34 Mai mult de 20 Usoare Da Negativa Da Nu

35 10-20 Usoare Da Negativa Nu Nu

36 10-20 Usoare Da Negativa Nu Da


38 Mai putin de 10 Usoare Da Nici oinfluenta

Nu Da

39 10-20 Usoare Da Negativa Nu Da40 Mai putin de 10 Usoare Poate Nici o

influentaNu Da

41 Mai putin de 10 Usoare Da Negativa Nu Nu42 Mai putin de 10 Foarte



Da Negativa Da Da

44 10-20 Normale Da Negativa Da Nu45 10-20 Usoare Poate Negativa Nu Nu46 10-20 Usoare Da Negativa Da Da


Nu Pozitiva Nu Da

48 Mai mult de 20 Usoare Poate Negativa Nu Un49 10-20 Usoare Da Negativa Nu Nu pot

renunta50 10-20 Usoare Da Negativa Nu Da51 Mai mult de 20 Normale Poate Nici o

influentaNu Da


Da Negativa Nu Da

53 10-20 Foarteusoare Da Nici oinfluenta Nu Da

54 10-20 Usoare Da Negativa Da Da55 10-20 Normale Da Nici o

influentaNu Da

56 Mai mult de 20 Usoare Poate Pozitiva Nu Da57 Mai mult de 20 Usoare Poate Nici o

influentaDa Un



58 10-20 Usoare Poate Negativa Nu Da59 Mai mult de 20 Normale Poate Nici o

influentaNu Un

60 10-20 Usoare Poate Negativa Nu Da61 Mai putin de 10 Foarte

usoare

Poate Nici o

influenta

Nu Nu

62 10-20 Normale Poate Negativa Da Da63 10-20 Usoare Da Negativa Nu Nu pot

renunta64 10-20 Foarte


65 Mai putin de 10 Usoare Da Nici oinfluenta

Nu Nu

66 Mai mult de 20 Normale Da Negativa Nu Da

67 10-20 Normale Da Negativa Nu Da

68 10-20 Usoare Da Negativa Da Da69 Mai putin de 10 Foarte

usoarePoate Nici o

influentaNu Da

70 10-20 Normale Poate Nici oinfluenta

Nu Nu


Nu Nici oinfluenta

Nu Nu

72 10-20 Normale Da Negativa Da Nu potrenunta

73 Mai mult de 20 Usoare Poate Negativa Nu Nu pot

renunta74 Mai putin de 10 Usoare Da Negativa Nu Nu75 Mai mult de 20 Normale Da Nici o

influentaDa Da


Nu Da

77 Mai mult de 20 Usoare Da Negativa Nu Nu78 10-20 Foarte

usoarePoate Negativa Nu Da

79 Mai putin de 10 Usoare Da Negativa Nu Nu80 Mai putin de 10 Foarte

usoare

Poate Nici o

influenta

Nu Nu


Nu Da

82 Mai mult de 20 Usoare Da Negativa Nu Nu83 10-20 Usoare Da Negativa Nu Da


85 Mai putin de 10 Foarte Da Negativa Nu Da



usoare86 10-20 Usoare Da Negativa Nu Da



89 10-20 Normale Poate Negativa Nu Nu

90 Mai mult de 20 Normale Poate Nici oinfluenta

Nu Nu potrenunta

91 Mai mult de 20 Usoare Poate Nici oinfluenta

Nu Nu potrenunta


Da Negativa Da Nu

93 10-20 Usoare Poate Negativa Da Da94 10-20 Usoare Da Negativa Nu Nu

95 Mai mult de 20 Normale Poate Nici oinfluenta Da Nu potrenunta96 10-20 Normale Poate Negativa Da Da

97 Mai putin de 10 Usoare Da Negativa Nu Da

98 Mai putin de 10 Normale Poate Negativa Nu Nu potrenunta

99 Mai mult de 20 Normale Da Negativa Da Nu potrenunta

100 10-20 Normale Da Negativa Da Da

101 10-20 Usoare Poate Negativa Nu Nu potrenunta

102 Mai mult de 20 Normale Poate Negativa Nu Nu potrenunta

103 10-20 Normale Da Pozitiva Nu Da


Da Nici oinfluenta

Nu Da


Nu Nu

106 10-20 Normale Da Nici oinfluenta Nu Da

107 Mai mult de 20 Normale Da Negativa Nu Da


Nu Nu




110 Mai mult de 20 Normale Da Pozitiva Da Da

111 Mai mult de 20 Usoare Poate Negativa Nu Da

112 10-20 Usoare Da Nici oinfluenta

Nu Da

113 10-20 Usoare Da Negativa Nu Da114 10-20 Usoare Poate Nici o

influentaNu Da


Nu Nu

116 10-20 Usoare Da Nici oinfluenta

Nu Da

117 Mai mult de 20 Foarteusoare

Da Pozitiva Nu Da

118 Mai mult de 20 Normale Poate Negativa Da Nu potrenunta

119 10-20 Usoare Poate Nici oinfluenta

Nu Da


4.1 Analiza si interpretarea datelor care reies din sondaj In cadrul acestei cercetari au fost chestionati 120 de subiecti, cu varsta cuprinsa intre

18 si 70 de ani. Putem clasifica subiectii dupa trei categorii de varsta:

1) 18-25 (30%)

2) 26-45 (54%)

3) 46-70 (16%)

Dintre acestia, din punct de vedere al sexului, au raspuns la chestionar astfel:

Masculin - 77 persoane



Feminin - 43 persoane

In privinta ocupatiei, subiectii se pot clasifica in doua categori mari: elev/studenti si

muncitori. Din acestia, din urma marea majoritate ocupa profesii modeste, in ceea

ce priveste venitul de pe urma acestor activitati sau nivelul de cultura implicat. .

Astfel, observam ca majoritatea indivizilor apartin clasei de mijloc din punctul de

vedere economic, social . In ceea ce priveste cea de-a patra variabila de segmentare,

provenienta, observam ca:

Urban - 70% din persoanele chestionate

Rural - 30% din persoanele chestionate

Pentru cercetarea acestor chestionare, am analizat toate cele 120 chestionare la nivelul

fiecarei intrebari in parte. Asadar:

1.Din prima intrebare s-a constatat ca majoritatea persoanelor fumeaza zilnic:

intre 10 si 20 de tigari, cei mai multi fiind barbati intre 25 si 45 de ani, provenind din

mediul rural;

mai putin de 10 tigari, respectiv 20 persoane ( 25% barbati si 75% femei,

majoritatea dintre femei incadrandu-se in grupa de varsta 18-25 de ani, provenind din

mediul urban)

intre 10-20 tigari, respectiv 70 persoane ( 63% barbati, 37% femei,majoritatea dintre barbati fiind in categoria de varsta 25-45, cei mai multi

fiind din mediul rural)

mai mult de 20 tigar, respectiv 30 persoane (63% barbati si 37% femei,

cei mai multi dintre barbati fiind din categoria 26-45 de ani)

2. A doua intrebare arata ca cei chestionati prefera tigarile:

usoare si normale, cei mai multi sunt barbati cu varsta intre 25 si 45 de ani, cu

provenienta urbana;

foarte usoare-17 persoane (65% femei, 35% barbati, femeile avand varsta intre 15 si 45

de ani din mediul urban)

usoare-52 persoane (64% barbati si 36% femei, dintre barbati majoritatea fac

parte din grupa de varsta 18-25 si 26-45 de ani din mediul urban)



normale- 51 de persoane persoane (67% barbati si 33%femei, dintre barbati cei

mai multi fiind in categoria 26-45 ani provenind din mediul urban)

3. A treia intrebare se refera la influenta tutunului asupra sanatatii fiecaruia, peste 70%,

indiferent de varsta,sex, profesie sau mediul de provenienta, fiind de acord ca

tutunul dauneaza sanatatii.

4.A patra intrebare denota faptul ca acest viciu afecteaza negativ bugetul pentru 40%

dintre cei chestionati, pentru 10% are o influenta positiva, iar pentru 50% dintre ei nu are

nici o influenta. Cei care considera ca fumatul influenteaza negativ bugetul sunt atat

barbati, cat si femei in egala masura, apartinand tuturor categoriilor de varsta.

5. Cea de-a cincea intrebare se refera indirect la opinia individului referitoare la

dependenta lui fata de fumat, majoritatea (72%) afirmand ca nu sunt sclavii propriei

tigari, cu toate ca multi dintre ei au declarat ca fumeaza peste 10 tigari, adica un numar ce

denota dependenta, putini fiind aceia care au recunoscut ca acest viciu a pus stapanire pe

propria persoana (28%). Din acest procent de 28% care au recunoscut acest lucru o mare

parte apartin sexului feminin, din categoría de varsta 26-45, cu provenienta rurala.

6. In cadrul celei de-a sasea intrebari s-a urmarit a treia varianta de raspuns, “nu pot

renunta”, pentru a se observa gradul de dependenta a indivizilor. Din 120 de persoane, au

raspuns la aceasta varianta aproape 20%. Dar trebuie sa luam in considerare faptul ca in

aceeasi situatie se afla si o buna parte dintre cei care au raspuns ca vor sa renunte la fumat

(68%). Astfel acel procent de 20% se poate ridica pana la 88%. Din acest procent de

20%, care au raspuns cu “nu pot renunta” observam ca majoritatea sunt barbati de peste

25 de ani, provenind din mediul rural.

5.1 Concluzii finale

In ceea ce priveste problema urmarita si anume dependenta in randul fumatorilor,

concluzionam ca majoritatea fumatorilor sunt dependenti de nicotina, intrucat se observa



ca indivizii consuma zilnic un numar mare de tigari (medicii considera indivizii ce

fumeaza mai mult de 10 de tigari pe zi ca fiind fumatori cronici). Cei mai multi dintre

dependenti sunt de sex masculin, incadrandu-se in categoría de varsta 26-45 de ani, atat

cu provenienta urbana, cat si rurala. Cu toate acestea fumatorii sunt constienti de

pericolul la care se expun, multi dintre ei incercand sa diminueze dependenta, fumand

tigari usoare si foarte usoare, adica cu concentratie de nicotina mica.

Persoanele de sex feminin s-au dovedit a fi mai putin dependente, ele consumand un

numar mai mic de tigari, preferandu-le pe cele foarte usoare sau usoare. La fel ca barbatii,

femeile sunt de acord cu ideea ca tutunul dauneaza grav sanatatii, la fel si in privinta

influentei negative asupra bugetului.

In urma analizei grupei de varsta 18-25 de ani, observam ca numarul persoanelor care

sufera de acest viciu este in crestere,dependenta aparand imediat de la inceputul

consumului de tutun, impactul dependentei fiind foarte rapid, 1 din 4 indivizi din aceasta

categorie declarand ca nu pot renunta. O alta idee este ca tinerii nu sunt la fel de

ingrijorati ca cei mai in varsta in ceea ce priveste aceasta influnta negativa a tutunului.

In concluzie:

• dependenta este mai accentuata la barbatii de peste 30 ani care provin din mediul

rural;• tinerii sunt predispusi din ce in ce mai mult la fumat;

• fumatul afecteaza negativ in buna masura atat sanatatea, cat si bugetul multor oameni.

Documents

Istoria Tutunului