ISTORICUL ISTORICUL CALCULATORULUICALCULATORULUI

Cel mai bun prieten înţelept al omului: calculatorul.Cel mai bun prieten înţelept al omului: calculatorul.

1.1. ABACULABACUL

Primele abacuri au Primele abacuri au apapăărut în secolul al rut în secolul al XIII-lea în Europa, dar XIII-lea în Europa, dar cele moderne au fost cele moderne au fost realizate de crealizate de căătre tre chinezi; ultimele au fost chinezi; ultimele au fost remodernizate de cremodernizate de căătre tre japonezi. Cu ele se japonezi. Cu ele se efectuau operaefectuau operaţţii de ii de gradul I.gradul I.

2. 2. ZARURILE LUI JOHN NAPIERZARURILE LUI JOHN NAPIER

Cu Zarurile lui J. Napier Cu Zarurile lui J. Napier (1550-1617) se puteau (1550-1617) se puteau efectua şi înmulefectua şi înmulţţiri, pe iri, pe llâângngăă adun adunăări şi scri şi scăăderi. deri. Cu ele se puteau scrie Cu ele se puteau scrie numere de la 1 la 15. numere de la 1 la 15. Deci, ele aduceau cDeci, ele aduceau cââteva teva facilitfacilităţăţi pe li pe lâângngăă abacuri. abacuri.

3.3. PASCALINA LUI B. PASCALPASCALINA LUI B. PASCAL Blaise Pascal (1623-1662) a realizat Blaise Pascal (1623-1662) a realizat

cu două decenii înainte de moarte o cu două decenii înainte de moarte o cutie cu clape şi ferestre; pe clape cutie cu clape şi ferestre; pe clape erau numerele, care ajutau la erau numerele, care ajutau la introducerea valorilor în maintroducerea valorilor în maşşininăă. . Pascalina funcPascalina funcţţiona mecanic, pe baza iona mecanic, pe baza unor rotiunor rotiţţe dine dinţţate, şi putea aduna şi ate, şi putea aduna şi scscădeaădea. .

4.4. MAŞINA LUI LEIBNIZMAŞINA LUI LEIBNIZ Gottfried Wilhelm von Leibniz (1646-Gottfried Wilhelm von Leibniz (1646-

1716) a realizat o maşin1716) a realizat o maşinăă care ştia şi care ştia şi să înmulsă înmulţţeasceascăă (prin adun (prin adunăări repetate), ri repetate), şi care avea la baza funcşi care avea la baza funcţţionarii tot un ionarii tot un sistem mecanic. sistem mecanic.

5. 5. RRĂĂZBOIUL DE ZBOIUL DE ŢŢESUT AL LUI JOSEPH-ESUT AL LUI JOSEPH-MARIE JACQUARDMARIE JACQUARD

AceastAceastă ă inveninvenţţie din 1801 era, de ie din 1801 era, de fapt, o modernizare adusfapt, o modernizare adusăă rrăăzboiului de zboiului de ţţesut al lui Vaucanson esut al lui Vaucanson din 1740. Perfecdin 1740. Perfecţţionarea a venit ionarea a venit odatodatăă cu folosirea cartele- -lor cu folosirea cartele- -lor perforate ca suport de memorare a perforate ca suport de memorare a comenzilor macomenzilor maşşinii.inii.

6.6. MOTORUL DIFERENMOTORUL DIFERENŢŢIAL AL LUI CHARLES IAL AL LUI CHARLES BABBAGEBABBAGE

Charles Babbage (1792-1871) a realizat un Charles Babbage (1792-1871) a realizat un motor care se diferenmotor care se diferenţţia de celelalte de ia de celelalte de ppâânnăă atunci prin blocul de memorare atunci prin blocul de memorare format din cartele perforate, acesta format din cartele perforate, acesta ppăăstrstrâând rezultatele intermediare şi datele nd rezultatele intermediare şi datele ce trebuiau prelucrate.ce trebuiau prelucrate.

8.8. MAŞINA DE CODIFICARE A LUI MAŞINA DE CODIFICARE A LUI HERMAN HOLLERITH (1860-1929)HERMAN HOLLERITH (1860-1929)

Pentru a uPentru a uşşura înregistrarea datelor ura înregistrarea datelor din recensdin recensăămmâânturi, cel mai sus nturi, cel mai sus numit a construit un sistem de numit a construit un sistem de înregistrare şi prelucrare a datelor , înregistrare şi prelucrare a datelor , utilizutilizâând cartelele perforate. nd cartelele perforate.

7.7. REREŢŢEAUA DE COMUTATOARE A LUI EAUA DE COMUTATOARE A LUI GEORGE BOOLEGEORGE BOOLE

Acesta (1815-1864) a inventat, de fapt, Acesta (1815-1864) a inventat, de fapt, calculul logic, cu care se puteau executa calculul logic, cu care se puteau executa operaoperaţţii precum AND, OR şi NOT; ii precum AND, OR şi NOT; folosea doar valorile adevfolosea doar valorile adevăărat şi fals. rat şi fals. Aceste calcule au fost numite, cu Aceste calcule au fost numite, cu trecerea timpului, ca algebra booleantrecerea timpului, ca algebra booleanăă..

9.9. INVENINVENŢŢIILE ANILOR ’30IILE ANILOR ’30

În perioada 1920-1930, rudele vechi În perioada 1920-1930, rudele vechi ale calculatorului au reuşit manevra şi ale calculatorului au reuşit manevra şi date alfabetice, pe ldate alfabetice, pe lâângngăă cele cele numerice. În anii ’30 au fost fnumerice. În anii ’30 au fost făăcute cute alte doualte douăă inven invenţţii. Mai întii. Mai întââi, Vannevar i, Vannevar Bush a realizat în 1932 un calculator Bush a realizat în 1932 un calculator mecanic care putea calcula prin rotirea mecanic care putea calcula prin rotirea unor piese din componenunor piese din componenţa ţa sa; apoi sa; apoi Konrad Zuse, George R. Stibitz şi Konrad Zuse, George R. Stibitz şi Howard H. Aiken au dezvoltat Howard H. Aiken au dezvoltat proiectul calculatorului proiectul calculatorului electromecanic. Acesta folosea electromecanic. Acesta folosea sistemul binar.sistemul binar.

10. 10. CALCULATORUL ATANASOFF-CALCULATORUL ATANASOFF-BERRYBERRY

John Vincent Atanasoff John Vincent Atanasoff (1903-1995) şi Clifford E. (1903-1995) şi Clifford E. Berry (1918-1963) au reuşit Berry (1918-1963) au reuşit să inventeze primul să inventeze primul calculator electronic digital calculator electronic digital din lume, între 1937-1942. din lume, între 1937-1942. Folosea sistemul binar, avea Folosea sistemul binar, avea o memorie regenerativă, o memorie regenerativă, procesare paralelă şi procesare paralelă şi memorie separată de memorie separată de funcfuncţţiile calculatorului. iile calculatorului.

11.11. CALCULATORUL MARKICALCULATORUL MARKI A fost realizat între anii 1939-1944 de către inginerii IBM; A fost realizat între anii 1939-1944 de către inginerii IBM;

astfel apărea prima maşină care putea face calcule repetate; astfel apărea prima maşină care putea face calcule repetate; totuşi, aceasta avea destule inconveniente. Cel mai important totuşi, aceasta avea destule inconveniente. Cel mai important era acela că viteza de lucru era mică, fapt explicabil prin era acela că viteza de lucru era mică, fapt explicabil prin utilizarea principiului electromagnetic.utilizarea principiului electromagnetic.

12.12. JOHN VON NEUMANN JOHN VON NEUMANN (1903-1957)(1903-1957) Matematician ungaro-american, Matematician ungaro-american,

Neumann a avut contribuNeumann a avut contribuţţii în ii în cuantumul mecanicii, în partea cuantumul mecanicii, în partea algebrei care-i poartă numele şi algebrei care-i poartă numele şi în special în design-ul şi teoria în special în design-ul şi teoria calculatoarelor (pentru acest calculatoarelor (pentru acest ultim lucru a primit premiul ultim lucru a primit premiul Enrico Fermi).Enrico Fermi).

13.13. CALCULATORUL ENIACCALCULATORUL ENIAC Electronic Numeric Integrator And Electronic Numeric Integrator And

Computer (1945) cComputer (1945) câântntăărea 30t, rea 30t, ocupa 160 m pocupa 160 m păătratraţţi, consuma i, consuma energie cenergie câât o locomotivt o locomotivăă, avea 40 , avea 40 de panouri, 20 000 de tuburi de panouri, 20 000 de tuburi electronice şi putea efectua peste electronice şi putea efectua peste 5000 de adun5000 de adunăări sau scri sau scăăderi pe deri pe secundsecundăă, cu 10 cifre. Ini, cu 10 cifre. Iniţţial a fost ial a fost folosit pentru dezvoltarea folosit pentru dezvoltarea proiectului bombei cu hidrogen.proiectului bombei cu hidrogen.

14. 14. CALCULATORUL LUI WiLKesCALCULATORUL LUI WiLKes Profesor al FacultProfesor al Facultăţăţii din Cambridge, S.U.A., Wilkes a ii din Cambridge, S.U.A., Wilkes a

realizat în anul 1949 primul calculator cu program realizat în anul 1949 primul calculator cu program stocat într-o memorie cu întstocat într-o memorie cu întâârziere, numit EDSAC rziere, numit EDSAC ((EElectronic lectronic DDelay elay SStorage torage AAutomatic utomatic CComputer).omputer).

Având în vedere tehnologiile utilizate in construcţia Având în vedere tehnologiile utilizate in construcţia calculatoarelor, începând cu anul 1946 , se pot evideţia 5 Generaţii calculatoarelor, începând cu anul 1946 , se pot evideţia 5 Generaţii de Calculatoare.de Calculatoare.

1.Hardware calculatoare:1.Hardware calculatoare: relee,relee, tuburi electronice,tuburi electronice, tambur magnetic, tub catodictambur magnetic, tub catodic..

2.2. Software calculatoarSoftware calculatoaree:: programe cablate ,cod masinprograme cablate ,cod masinăă,, autocod.autocod.

3. Exemple de calculatoare3. Exemple de calculatoare: ENIACENIAC, EDVAC, UNIVAC1, IBM 650, CIFA1-4EDVAC, UNIVAC1, IBM 650, CIFA1-4,, CIFA 101-102, MARICCA, MECIPT-1.CIFA 101-102, MARICCA, MECIPT-1.

4.4. Tehnologia telecomunicaTehnologia telecomunicaţţilor : teletype, telefonilor : teletype, telefon..

5.5. PerformanPerformanţţele calculatoarelor:ele calculatoarelor: capacitate memorie 2 Koct, viteza de operare capacitate memorie 2 Koct, viteza de operare 10000 de instruc10000 de instrucţţiiuuni /secunda.ni /secunda.

1.Hardware calculatoare: tranzistoare, memorii cu ferite, cablaj imprimat, discuri 1.Hardware calculatoare: tranzistoare, memorii cu ferite, cablaj imprimat, discuri magnetice.magnetice.

2.Software calculatoare : limbaje de nivel inalt (ALGOL ,FORTRAN).2.Software calculatoare : limbaje de nivel inalt (ALGOL ,FORTRAN).

3.Exemple de calculatoare:3.Exemple de calculatoare: NCR 501, IBM 7094 , CDC 6600, DACICC-1/2, NCR 501, IBM 7094 , CDC 6600, DACICC-1/2, CET 500/501,MECIPT-2, DACICC-200.CET 500/501,MECIPT-2, DACICC-200.

4.Tehnologia telecomunicatiilor: transmisiuni numerice , modulatie in culori de 4.Tehnologia telecomunicatiilor: transmisiuni numerice , modulatie in culori de impulsuri,impulsuri,

5.Performantele calculatoarelor:capacitatea memoriei 32 Koct , viteza de operare 5.Performantele calculatoarelor:capacitatea memoriei 32 Koct , viteza de operare 2000000 instructiuni /secund2000000 instructiuni /secundăă. .

1.1. Hardware calculatore: circuite intregrate, memorii semiconductoare, cablaj Hardware calculatore: circuite intregrate, memorii semiconductoare, cablaj imprimat multistrat, microprocesoare, discuri magnetice, minicalculatoare.imprimat multistrat, microprocesoare, discuri magnetice, minicalculatoare.

2.2. Software calculatoare: limbaje de nivel foarte Software calculatoare: limbaje de nivel foarte îînalt, programare structuratnalt, programare structurată, ă,

LIPS, sisteme de operare orientate pe limbaje (LIPS, sisteme de operare orientate pe limbaje (ALGOL, PASCALALGOL, PASCAL), timp ), timp partajat, grafică pe calculator, baze de date.partajat, grafică pe calculator, baze de date.

3.3. Exemple de calculatoareExemple de calculatoare:: IBM 360-370, PDP11/XX, SPECTRA 70, IBM 360-370, PDP11/XX, SPECTRA 70, HONEYWELL 200, CRAY-1, ILLIAC IV, CYBER 205, RIAD 1-2, HONEYWELL 200, CRAY-1, ILLIAC IV, CYBER 205, RIAD 1-2, FELIX-256/512/1024, INDEPENDENT 100/102F, FELIX-256/512/1024, INDEPENDENT 100/102F, CORAL 4001/4030, FELIX MC-8, FELIX M18, FELIXM18-B, FELIX CORAL 4001/4030, FELIX MC-8, FELIX M18, FELIXM18-B, FELIX M118, FELIX M216.M118, FELIX M216.

4.4. Tehnologia telecomunicaTehnologia telecomunicaţţiilor:iilor: comunicaţii prin satelit, microunde, reţele, fibre comunicaţii prin satelit, microunde, reţele, fibre optice, comutare de pachete.optice, comutare de pachete.

5.5. Performanţele calculatoarelorPerformanţele calculatoarelor: capacitate memorie 2 Moct, viteza de operare 5 : capacitate memorie 2 Moct, viteza de operare 5 milioane operamilioane operaţii/secundă.ţii/secundă.

1.1. Hardware calculatoare: VLSI, sisteme distribuite, discuri optice, Hardware calculatoare: VLSI, sisteme distribuite, discuri optice, calculatoare de 16/32 biti, superminicalculatoare, supercalculatoare.calculatoare de 16/32 biti, superminicalculatoare, supercalculatoare.

2.2. Software calculatoare: sisteme de operare evoluate, ADA, pachete de Software calculatoare: sisteme de operare evoluate, ADA, pachete de programe de largprograme de largăă utilizare, sisteme expert, limbaj orientate pe obiecte, utilizare, sisteme expert, limbaj orientate pe obiecte, baze de date relationale.baze de date relationale.

3.3. Exemple de calculatoare: Exemple de calculatoare: IBM-43xx, VAX-11/7xx, IBM-308x, IBM-43xx, VAX-11/7xx, IBM-308x, RIAD3, Coral 4021,INDEPENDENT 106, FELIX 5000, Coral RIAD3, Coral 4021,INDEPENDENT 106, FELIX 5000, Coral 8730, FELIX PC.8730, FELIX PC.

4.4. Tehnologia telecomunicatiilor: reTehnologia telecomunicatiilor: reţţele integrate de comunicaele integrate de comunicaţţii ii numerice(digitale).numerice(digitale).

5.5. PerformaPerformaţţele calculatoarelor: capacitatea memoriei 8 Moctele calculatoarelor: capacitatea memoriei 8 Moct, , viteza de viteza de operare 30 miloperare 30 milione ione instrinstrucţiuniucţiuni/s/secundăecundă..

1.1. Hardware calculatoare: tehnici evoluate de impachetare si interconectare, Hardware calculatoare: tehnici evoluate de impachetare si interconectare, UNSI, proiectare circuite integrate 3D, tehnologii Ga-AS si Josephson, UNSI, proiectare circuite integrate 3D, tehnologii Ga-AS si Josephson, componente optice, arhitecturi pararele pentru prelucrarea inferencomponente optice, arhitecturi pararele pentru prelucrarea inferenţţelor, elor, rereţţele neuronale.ele neuronale.

2.2. Software calculatoare: sisteme de operare cu interfata evoluata cu Software calculatoare: sisteme de operare cu interfata evoluata cu utilizatorul, limbaje concurente, programare funcutilizatorul, limbaje concurente, programare funcţţionala, prelucrare simbolica ionala, prelucrare simbolica (limbaje naturale, recunoa(limbaje naturale, recunoaşşterea formelor: imagini/voce), Prolog, baze de terea formelor: imagini/voce), Prolog, baze de cunocunoşştintinţţe, sisteme expert evoluate, CAD, CAM, CAE, multimedia, realitate e, sisteme expert evoluate, CAD, CAM, CAE, multimedia, realitate virtualvirtualăă, web, GRID computing., web, GRID computing.

3.3. Exemple de calculatoare: staExemple de calculatoare: staţţii de lucru, supercalculatoare, reii de lucru, supercalculatoare, reţţele de ele de supercalculatoare, proiectul japonez si alte proiecte elaborate supercalculatoare, proiectul japonez si alte proiecte elaborate îîn unele n unele ţţari ari sau grupuri de sau grupuri de ţţari din Europa.ari din Europa.

4.4. Tehnologia telecomunicaTehnologia telecomunicaţţiilor: dezvoltarea extensiva a sistemelor distribuite, iilor: dezvoltarea extensiva a sistemelor distribuite, rereţţele locale, reele locale, reţţele din fibra opticele din fibra opticăă de mare capacitate, re de mare capacitate, reţţele de transmisii ele de transmisii radio la fregvenradio la fregvenţţe de ordinul GHz cu spectru e de ordinul GHz cu spectru îîmprastiat, telefonie digitalmprastiat, telefonie digitalăă mobilmobilăă, fuzionarea tehnologiilor comunica, fuzionarea tehnologiilor comunicaţţilor si calculatoarelor, Internet.ilor si calculatoarelor, Internet.

5.5. PerformanPerformanţţele calculatoarelor: capacitatea memoriei zeci-sute Moct, viteza de ele calculatoarelor: capacitatea memoriei zeci-sute Moct, viteza de operare 1 Ginstr- 1 Tinstr/soperare 1 Ginstr- 1 Tinstr/secundăecundă. .