2 3

Tema numărului:Lupta cu contrabanda

şi fraudele vamalepag. 6-16

Ï å ð è î ä è ÷ å ñ ê î å è ç ä à í è å Ò à ì î æ å í í î é ñ ë ó æ á û

P U BLICAT I A P E RIO DICA A SE RV ICI U LU I VA M A LIULIEAUGUST

ISS

N 1

85

7-

29

79

2008 ¹4(5)

Viorel Melnic

MESAJ DE FELICITAREal Directorului general al Serviciului vamal al Republicii Moldova

Stimaţi colaboratori ai Serviciului vamal, Din numele conducerii Serviciului vamal al Republicii Moldova, pre-

cum i al meu personal, vă adresez sincere felicitări cu prilejul sărbătorii

profesionale i aniversării a 17 ani de la crearea sistemului vamal la noi în

ţară. Pe parcursul acestei perioade de timp organele vamale au înregistrat o

dezvoltare continuă i stabilă, perfecţionîndu-i activitatea, însuind teh-

nologiile moderne aplicate pe plan internaţional. În punctele de trecere а

frontierei au fost edificate sedii noi ale birourilor vamale, care permit orga-

nizarea muncii inspectorilor la un nivel calitativ superior.

Toate aceste momente vin să confirme faptul că în Republica Moldova

activitatea vamală а obţinut un statut social de permanenţă. Această conti-

nuitate a activităţii vamale a fost posibilă inclusiv datorită contingentului de

specialiti în materie vamală, apt să îndeplinească la nivelul cerinţelor toată

gama de sarcini, ce le revin organelor vamale. Adresîndu-vă felicitări cordiale cu ocazia aniversării marcante, vă doresc,

stimaţi colaboratori, să purtaţi cu demnitate numele profesiei căreia vă de-

dicaţi, să contientizaţi în fiecare clipă responsabilitatea deosebită pe care o

purtaţi în faţa statului, societăţii, i să contribuiţi prin fapte concrete la spo-

rirea autorităţii sistemului vamal întru binele i prosperarea ţării noastre –

Republica Moldova. În plan personal, vă doresc din suflet tuturor, precum i familiilor dumnea-

voastră, cer senin, pace în casă, sănătate, fericire, bunăstare i realizarea tuturor

aspiraţiilor.

anunţă organizarea cursurilor de instruire primară a specialitilor în domeniul vămuirii. Programul de studii cuprinde compartimente însuirea cărora va permite audienţilor să obţină cunotinţe teoretice i să acumuleze competenţe practice necesare pentru exercitarea atribuţiilor specialitilor în domeniul vămuirii. Durata cursurilor e de 5 săptămîni.

Cerinţe minime obligatorii pentru audienţii cursului:

- studii superioare sau medii de specialitate;

- cunoaterea i utilizarea calculatorului.

Solicitanţii vor prezenta următoarele documente:

- copia buletinului de identitate;

- copia diplomei de studii;

- cererea de înscriere la cursuri.

ÎNTREPRINDEREA DE STAT

„MOLDVAMA GRUP”

Licenţa Seria A MMII nr. 029564

Adresa: mun. Chiinău, str. Petricani, 21/3Tel/fax: 022 43 29 19, 022 31 23 41

Cupr

ins/

Сод

ерж

ание

:

Периодическое издание Таможенной службы Республики Молдова журнал «VAMA».Учредитель: Государственное предприятие «Moldvama Grup», зарегистрированноеРегистрационной палатой РМ; регистрационный номер – 1003600038290.Главный редактор: Татьяна СмешнаяЖурналисты: Ольга Коларь, Татьяна МихайловаРедакционная коллегия: Наталья Каленик, Михаил Радукан, Вячеслав Балакчи,Дорин Пуриче, Татьяна Кунецки, Петру Балан, Владислав Швец, Ион Магу.Дизайн: Николай ВербицкийАдрес редакции: Кишинев, ул.Пушкина 22, каб. 551,555Телефоны редакции: (+373 22) 23-89-74, факс: (+373 22) 23-81-70

Подписной индекс журнала «VAMA»: 31952Подписаться на журнал можно в «Pota Moldovei», «Moldpresa», «Omnia Presa», «Ediţii periodice».– публикации на коммерческой основе.Ответственность за достоверность содержания рекламных материалов несет рекламодательЖурнал отпечатан в типографии «Elan Poligraf»

Роль таможенных органов в борьбе с «интеллектуальной контрабандой»Стр 23

Licenţierea activităţii brokerilor – mai multe minusuri decît plusuri?Pag 29

Comentarii:Физический таможенный досмотр почты – самый эффективныйСтр 32

Controlul originii mărfurilor la import Pag 35

Regimul vamal de perfecţionare activăPag 38

Госбюджет сохранит социальный характерСтр 43

Отрасль:В Молдове растет культура потребления подсолнечного маслаСтр 45

Consultant VamalPag 48

Statistica:Sarcina bugetară a fost majoratăPag 50

Интервью номера:Таможенной службой предпринимаются действенные меры по усилению подразделений по борьбе с контрабандой и таможенными правонарушениямиСтр 2

Tema numărului:Lupta cu contrabanda - unul din obiectivele primordiale ale organelor vamalePag 6

Asistenţa administrativă internaţionalăPag 10

Încriminarea infracţiunilor vamaleîn legislaţia MoldoveiPag 14

Evenimente:17 ani de dezvoltare continuăPag 17

Organizaţia Mondială a Vămilor alegeun nou Secretar generalPag 19

Reguli:Asigurarea – un instrumentde protecţie financiarăPag 21

2 3

2 3

INTERVIEW- Господин Бэтрынча, Вы курируете де-ятельность подразделений, основной задачей которых является борьба с кон-трабандой. Ранее Вы имели к этому от-ношение?

- Дело в том, что у меня большой опыт работы в правоохранительных органах. С 1984 по 2002 год я работал в Мини-стерстве внутренних дел, после этого – в Центре по борьбе с экономическими преступлениями и коррупцией. А уже в июне 2006 году я перешел на службу в таможенные органы. Так что необходи-мым опытом я обладаю. Тем более, что по закону Таможенная служба являет-ся правоохранительным органом. Это предусмотрено положениями целого ряда законов и нормативных актов.

- В множестве задач, которые возложе-ны на таможенные органы, какое ме-сто все-таки занимает борьба с контра-бандой?

- Все направления важны, и одно без другого существовать, эффективно функционировать никак не сможет. Скажу так: предотвращение и борь-ба с контрабандой и незаконным тра-фиком товаров являются одними из основных задач таможни. Это под-тверждает и тот факт, что после ре-формы, которая прошла в 2007 году, в составе Управления таможенных пра-вонарушений было создано несколь-ко отделов. Более того, этой состав-ляющей в последнее время уделяется очень большое внимание. А по-друго-му и быть не может, ведь контрабанда представляет угрозу экономической, социальной, продовольственной без-опасности страны. Но в то же время нужно признать еще не все моменты отработаны до мелочей. Но поверьте, в этом направлении ведется очень се-

рьезная работа, и результаты не заста-вят себя долго ждать. Честно говоря, в 2006 году, когда я приступил к исполнению своих обя-занностей, понял, что в плане борьбы с контрабандой придется очень многое сделать. Целому ряду принципиально важных моментов до тех пор уделяли недостаточное внимание. Но шаг за шагом нам удалось добиться опреде-ленных результатов. Но обо всем по порядку. Прежде всего, нам пришлось ме-нять позицию некоторых сотрудников таможенных органов, которые считали, что ставить заслон на пути контрабан-ды, заниматься правоохранительной деятельностью, выявлять нарушения должны исключительно работники со-ответствующего управления, подразде-лений на местах. Я никогда не разделял эту позицию. Убежден, и не намерен менять свое мнение относительно того, что при выявлении любого правонару-шения оперативно должны реагиро-вать все без исключения таможенники. Кстати, еще несколько лет назад дела обстояли именно так. По моему мне-нию, эту практику нужно возродить. Повторюсь, но еще раз отмечу, что в ходе реформы нам удалось суще-ственно усилить, доработать структуру Управления таможенных правонару-шений. Один из самых основных мо-ментов связан с тем, что нам удалось со-хранить в составе таможенных органов подразделение по уголовному преследо-ванию. Дело в том, что очень активно продвигалась идея о передаче этих пол-номочий другим государственным орга-нам. Очень важно, что нам удалось от-стоять свою позицию. Это подразделе-ние просто необходимо нам. Да, уголов-но-процессуальным законодательством в компетенцию Таможенной службы входит проведение уголовного пресле-

дования по таким преступлениям, как контрабанда и уклонение от уплаты та-моженных платежей. Но одно – выявить и совсем другое – провести расследова-ние. И поверьте, уже многие убедились в том, что более качественного рассле-дования этих случаев не проведет ни-кто, кроме специалиста в области та-моженного дела. Да, факты совершения контрабанды и незаконного ввоза това-ров выявляет и Министерство внутрен-них дел. Но после этого, прокуратура определяет, какому органу принадле-жит компетенция в доведении того или иного дела до конца.

- Но судя по статистике, органы вну-тренних дел выявляют больше случаев незаконного ввоза товаров... Более того, сторонним наблюдателям кажется, что в этом плане нет сотрудничества, а пре-обладает конкуренция. Почему так по-лучается?

- Да, в этом вы правы. Но тут нужно учесть несколько моментов. Во-первых, существуют ведомственные интересы. Этот аспект присутствовал во все вре-мена. Во-вторых, у МВД есть больше возможностей. Возьмем хотя бы чис-ленность сотрудников, более широкие оперативные возможности. Не нужно забывать и о том, что у МВД есть под-

Интервью с заместителем генерального директора Таможенной службы Молдовы,

полковником ТС, Николае Бэтрынча.

«Таможенной службой предпри-нимаются действенные мерыпо усилению подразделений

по борьбе с контрабандой и та-моженными правонарушениями»

4 5

INTERVIEWразделения чуть ли не в каждом насе-ленном пункте. Но хочу сказать, что в последние несколько месяцев ситуация начала меняться в лучшую сторону. Со-трудничество вышло на более высокий уровень, налажен обмен оперативной информацией. Мы же понимаем, что наша общая деятельность – это интере-сы государства, и они превыше всего. В подтверждение этому приведу один пример. В июле месяце был про-веден эксперимент по созданию со-вместных мобильных групп, которые патрулировали границу по придне-стровскому периметру. Они доказали свою эффективность, и стоит пола-гать, что в будущем они станут посто-янными. Но я хочу вернуться к результатам реформы таможенных органов. Сей-час очень много усилий прилагается для того, чтобы усилить подразделе-ние по оперативно-розыскной деятель-ности. Это принципиальный момент в плане доведения до конца уголовных дел. Ведь возбудить уголовное дело по факту задержания контрабандного гру-за – одно, а выявить всю цепочку это-го нарушения – совершенно другое. Поэтому в составе Управления по та-моженным правонарушениям создано отделение по оперативно-розыскной деятельности. Помимо этого, в каждом таможенном бюро созданы аналогич-ные подразделения. Правда, пока не все из сотрудников имеют доступ к опера-тивной работе. Тут есть определенные условия, которым должен отвечать та-моженник. Во-первых, он обязан прой-ти курсы специальной подготовки, вы-держать «испытание» на пригодность перед комиссией, которая и предостав-ляет доступ к ведению этой деятельно-сти. Помимо этого, сотруднику необхо-димо накопить знания, которые доста-точно специфичны, но без которых он

не сможет выполнять функции по опе-ративно-розыскной деятельности, воз-ложенные на него. Хотелось бы отметить, что в этом контексте была проделана серьезная деятельность по разработке и утверж-дению необходимых нормативных ак-тов. К примеру, в 2006 году секретными приказами были введены в действие ре-гламенты об оперативно-розыскной де-ятельности и ее финансировании. Не могу не упомянуть и о созда-нии при управлении отдельного под-разделения по борьбе с незаконным оборотом наркотиков. Пока в его со-ставе работает два человека, но мы на-мерены усилить эту составляющую. Статистические данные указывают на то, что Молдова используется в каче-стве транзитной страны для поставки психотропных веществ в третьи стра-ны. Есть и информация о том, что часть наркотиков «оседает» в Молдове. И мы не намерены пассивно наблюдать за этим. В этом плане уже налажено хо-рошее взаимодействие с соответствую-щими спецподразделениями МВД.

- Господин Бэтрынча, а при наборе со-трудников в эти подразделения труд-ности не возникают? Ведь насколько я понимаю, это должны быть люди соот-ветствующего уровня подготовки, об-ладающие юридическими знаниями, навыками ведения оперативно-розыск-ной деятельности…

- Конечно же, проблемы есть. В насто-ящее время мы активно работаем в на-правлении набора сотрудников и по-нимаем, что людей, которые бы на все 100% отвечали требованиям, очень мало. Но нам просто необходимо соз-дать костяк этой структуры, поэтому мы идем на дополнительную подготов-ку таможенников-оперативников.

Очень большие надежды мы свя-зываем с деятельностью мобильных групп. В развитых странах такие под-разделения существуют давно и дока-зали свою эффективность. В Молдове мобильные группы были созданы не-сколько лет назад, но не зарегистри-ровали те результаты, которые хоте-лось бы. На то есть целый ряд причин. В первую очередь, это недостаточное техническое оснащение групп. Изна-чально ими использовались микроав-тобусы. Естественно их низкая манев-ренность лишала мобильные группы возможности держать под контролем труднодоступные места. Те же просе-лочные дороги вдоль границы. Поэ-тому их деятельность ограничивалась проверкой автотранспорта на трассах национального значения, которые, как известно, нарушителями избегаются. Примерно год назад ситуация на-чала меняться к лучшему. При под-держке посольства США в Молдове, Миссии Евросоюза по приграничной помощи в Молдове и Украине были приобретены внедорожники, практич-ность и выносливость которых обще-известна. Помимо этого, уже в ближай-шее время в рамках проекта BOMOL-UK-2 будет приобретено еще порядка 10 внедорожников, другие спецсред-ства, которые позволят усилить техни-ческое оснащение мобильных групп. Уже имеющиеся автомобили были оснащены компьютерами улучшен-ной модификации. Таким образом, «мобильные» таможенники имеют от-крытый доступ к необходимой инфор-мации. Более того, до конца августа бу-дет проведен тендер по отбору ком-пании, которая оснастит автомобили мобильных групп системой GPS. Я ду-маю, даже не стоит говорить, насколь-ко это важно. В данном случае мы полу-чим возможность проследить деятель-ность этого подразделения. То есть, можно будет проследить маршрут, по которому передвигается автомобиль, фиксировать каждую остановку и т.д. В первую очередь, этими мерами мы намерены поднять дисциплину и от-ветственность. Очень многое делает-ся и для оснащения мобильных групп приборами ночного видения, которые помогут таможенникам более эффек-тивно выполнять свои обязанности. Подготовке и обучению сотрудни-ков, которые задействованы в работе мобильных групп, тоже уделяется осо-бое внимание. Согласитесь, но далеко не каждый может стать членом такой команды. И в данном случае мы при-влекаем экспертов стран, которые до-

Интервью номера

4 5

INTERVIEWбились в этом направлении хороших результатов. Например, в июле Мол-дову посетил комиссар Таможни и фи-нансовой гвардии Венгрии, который выразил готовность оказать в обуче-нии всестороннюю поддержку.

- Но насколько известно, сегодня ак-тивно развивается и аналитическое на-правление по выявлению и предотвра-щению контрабанды…

- Да, на эти новые методы работы в Та-моженной службе возлагают большие надежды. Для развития этого направле-ния создан отдел по пост-таможенному аудиту. Совсем недавно в Таможенный кодекс были внесены поправки и до-полнения, которые закрепили и узако-нили эту деятельность. Сейчас особое внимание уделяется качеству профес-сионального состава данного подраз-деления. Это должны быть специали-сты в области экономики, финансов, бухучета. Более того, они должны об-ладать аналитическим складом ума. На начальном этапе выдвигалось предло-жение передать функции по пост-та-моженному аудиту Управлению по та-рифно-таможенному регулированию, так как их основная деятельность сво-дится к аудиту, ревизии. Но практи-ка европейских стран указывает на то, что такие структуры действуют имен-но в составе Управлений таможенных правонарушений. Ведь как бы там ни было, пост-таможенный аудит является инструментом выявления таможенных правонарушений и закрепления дока-зательств тому. Пока особыми результа-тами в этом контексте мы похвастаться не можем, но совсем скоро и здесь все будет отработано до мелочей. Не менее важной является и систе-

ма оценки рисков, над развитием кото-рой мы активно работаем. Это очень действенный механизм профилактики и борьбы с таможенными правонару-шениями. Хочу отметить один принципи-ально важный момент. На уровне пра-вительства принято решение о реорга-низации Центрального аппарата Тамо-женной службы. Таким образом, управ-ления таможенных правонарушений, по таможенным процедурам, по тариф-но-таможенному регулированию, по информационным потокам и таможен-ной статистике будут реорганизованы в Главные управления.

- Что изменится в результате повыше-ния статуса?

- Прежде всего, мы подчеркнем, что это ведущие направления деятельности в таможенной сфере. Помимо этого, они получат дополнительные полно-мочия по методическому контролю та-моженных бюро, других нижестоящих органов. Также мы получим возмож-ность несколько поднять коэффици-ент оплаты труда руководителей и со-трудников данных управлений. Как бы там ни было, но размер зарплаты вли-яет на качество работы. Мы осознаем, что материальная заинтересованность очень важна, но ограничены в возмож-ностях… Правда, мы добиваемся внесения поправок в законодательство, которые позволят нам создать специальный фонд для стимулирования сотрудни-ков, принимающих участие в борьбе с таможенными правонарушениями. Од-ним словом, руководством Таможенной службы предпринимаются действен-ные меры по усилению подразделений

по борьбе контрабандой и таможенны-ми правонарушениями.

- Господин Бэтрынча, применение не-давно приобретенных сканеров для большегрузных автомобилей приносит результаты?

- Да, это современное и очень каче-ственное оборудование, эффективно применяемое в развитых странах. Для того, чтобы добиться максимальных ре-зультатов, мы работаем над подготовкой специалистов по обслуживанию скане-ров. Тут нужны спецы высокого уровня. Ведь одно дело просканировать фуру, автомобиль, и совсем другое – правиль-но прочитать картинку на мониторе.

- Хотелось бы узнать, на каком этапе реализации находится проект по уста-новке камер видео-наблюдения на тамо-женных пунктах пропуска?

- В этом направлении уже разработан перечень задач, и мы убедились в том, насколько серьезный и сложный объ-ем работы нам предстоит осуществить. Уже сейчас мы пришли к выводу что к реализации данного проекта в обяза-тельном порядке нужно привлечь спе-циализированные компании. Плани-ровалось, что данным проектом зай-мется ГП Vamtehinform, но, учитывая сложность работ, мы отказались от этой идеи. Поэтому, когда мы окончательно определимся по некоторым моментам, будет объявлен и проведен тендер по отбору подрядчика. Я бы хотел отметить, что тут все не так просто, как кажется некоторым. Кроме технических аспектов существу-ет и человеческий фактор. Некоторые таможенники на местах не очень-то рады перспективе работать «под на-блюдением». И это наталкивает на определенные мысли… Мы готовы к тому, что в ходе реализации данного проекта нам придется пройти через до-вольно сложные преграды. Но заверю вас, мы дойдем до конца. Ведь, эти пре-образования реализовываются и с це-лью обеспечить безопасность самих таможенников во время исполнения их обязанностей. В то же время, это по-зволит оградить наших сотрудников от необоснованных обвинений в задерж-ке транспорта и пассажиров в пунктах пропуска. И не в последнюю очередь, установка видео-наблюдения станет действенным инструментом в борьбе с контрабандой и таможенными право-нарушениями.

Татьяна Смешная

Интервью номера

6 7

CONTRABAND nul din obiectivele primordiale im-puse spre realizare de către organele vamale este efi cientizarea activităţii în vederea contracarării contrabandei. În special, aceste aspecte de activitate, în cadrul Serviciului vamal, sunt atribui-te Direcţiei fraude vamale din Aparatul central şi subdiviziunilor respective din cadrul organelor vamale teritoriale. În urma reorganizării structurii Serviciu-lui vamal, direcţia respectivă a fost con-stituită din cîteva subdiviziuni structu-rale.

INTERVENŢII ŞI INVESTIGA-ŢII OPERATIVESecţia intervenţii operative a fost de-legată cu atribuţia efectuării măsurilor operative de investigaţie, îndreptată la contracararea, documentarea şi reţine-rea persoanelor şi agenţilor economici, care se ocupă cu contrabanda mărfu-rilor, fapt care periclitează securitatea economică a statului. De asemenea, în stuctura serviciu-lui activează subdiviziunea specializată cu prerogativa luptei împotriva contra-bandei de droguri şi precursori. În ulti-mul timp se atestă o tendinţă de a trans-porta şi tranzita substanţe narcotice, în special sintetice, peste frontiera de stat. Din aceste considerente, subdiviziunea specializată a SV desfăşoară în perma-nenţă activătăţi de verifi care şi monito-rizare a persoanelor şi mărfurilor pre-dispuse de a transporta droguri. Atenţie deosebită se acordă efectuării măsurilor operative de investigaţie organizate de comun acord cu subdiviziunele speciali-zate ale MAI. De exemplu, în urma co-nlucrării fructuase între serviciile speci-alizate, pe data de 07 iulie 2008, a fost primită informaţia operativă precum că cetăţeanul Moldovei cu prenumele “Ru-

slan”, folosind microbuzul de model “Mercedes”, intenţionează să introducă din Portugalia în Moldova o substanţă narcotică – cocaina. Pentru identifi carea persoanelor implicate angajaţii Direcţiei antidrog a MAI, de comun acord cu co-laboratorii secţiei intervenţie operativă, a Serviciului vamal a fost efectuat un complex de măsuri cu carater operativ îndreptat la stabilirea, documentarea şi reţinerea persoanei date cu nemijlocita lichidare a canalului dat de pătrundere a cocainei în R. Moldova. La 11.07.2008, aproximativ la ora 03:00, la trecerea frontierei de stat prin punctual vamal “Leuşeni” a fost reperat microbuzul de model “Mercedes- Sprin-ter”, de culoare albă cu numere de în-matriculare C-LU-015, la volanul căruia se afl a cetăţeanul a Republicii Moldova Mogîldea Ruslan Ilie, a.n. 28.02.1978, cu viza de reşedinţă în raionul Străşeni, sa-tul Zubreşti.

Colaboratorii MAI şi cei ai Servici-ului vamal au folosit metoda operativă de urmărire secretă - microbuzul dat a fost supravegheat de la punctual vamal “Leuşeni” pînă în mun. Chişinău cu scopul stabilirii locului de depozitare şi afl ării persoanelor implicate în trafi cul de droguri. Astfel, la 11.07.2008, aproximativ la ora 19:00, după ce cetăţeanul Mogîldea Ruslan a descărcat microbuzul său în garajul nr.8 de pe str. Podul Înalt 22, în mun.Chişinău, a fost efectuată cerceta-rea la faţa locului. Ca rezultat, a fost de-pistat un generator de model “Gisbert Maginaria Taller: Rambla Catalunga 40”, în ţeava de eşapament a căruia au fost găsite şi ridicate două brichete cu substanţă de culoare albă în formă de praf. Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifi că s-a stabilit că sub-stanţa depistată şi ridicată reprezintă

Lupta cu contrabanda -unul din obiectivele primordialeale organelor vamale

Virgiliu Mîţu, şeful Direcţiei fraude vamaleVeaceslav Boboc, şef Sector echipe mobile

Vadim Dmitraşco, consultant la Sectorul investigaţii operativeMarin Grozavu, şeful Secţiei managementul riscurilor

Larisa Anghel, şefa Secţiei audit postvămuire

Tema numărului

U

6 7

CONTRABANDCONTRABANDcocaina care face parte din substanţele narcotice, cu masa totală de 502 gr. Pe faptul dat a fost deschisă ur-mărirea penală în baza semnelor com-ponenţei de infracţiune, prevăzută de art.217 al.4 lit.(B) Cod penal. În urma chestionării cetăţeanului Mogîldea Ruslan s-a stabilit că el se ocu-pă de colectarea şi transportarea co-letelor din ţările Comunităţii Europene, în special, Portugalia şi Spania. Trecînd prin or. Tortosa, Spania, de la o persoană puţin cunoscută cu prenumele “Dima” a primit pentru transportare în Moldova generatorul menţionat. Dumitru a luat numărul de telefon mobil al lui Mogîldea Ruslan, spunîndu-i că va fi contactat de către personae de încredere, cărora Mo-gîldea urma să transmită generatorul. La moment, se petrec acţiuni de urmărire penală şi măsuri operative în scopul sta-bilirii tuturor circumstanţelor şi persoa-nelor implicate în cazul dat.

ECHIPELE MOBILEEchipele mobile ale Serviciului vamal au fost create prin Hotărîrea guvernu-lui din 07.06.2005. Activitatea acesto-ra, pentru prima dată, a fost defi nitivată prin „Regulamentul cu privire la activi-tatea echipelor mobile ale Serviciului va-mal” aprobat de către guvern în ianua-rie 2006. În esenţă, echipele mobile sînt sub-diviziuni speciale operative ale Serviciu-lui vamal, create pentru a asigura res-pectarea legislaţiei vamale. În acest sens, ele sunt dotate cu unităţi de transport speciale, arme de foc, mijloace speciale. Totodată, echipele mobile, în urma mo-difi cărilor şi completărilor „Regulamen-tului circulaţiei rutiere” (iulie 1999), în scopul realizării sarcinilor sunt în drept de a opri pe teritoriul vamal al ţării mij-loacele de transport, utilizînd semnale formale speciale. Faptul respectiv este foarte important ca să fi e adus la cunoş-tinţa maselor. La rîndul său, sarcinile de bază ale echipelor mobile constau în depistarea, prevenirea şi contracararea contraban-dei, ale altor infracţiuni ce ţin de compe-tenţa organelor vamale, a contravenţiilor vamale, comise de către persoane afl ate în afara zonelor de control vamal, şi con-trolul, supravegherea deplasării mărfuri-lor şi mijloacelor de transport pe terito-riul vamal al RM. Actualmente, efi cienţa echipelor mobile ale Serviciului vamal în realiza-rea sarcinilor propuse este în plină creş-tere. Aceasta din urmă se datorează or-

ganizării bune a activităţii respective prin aplicarea unor tactici noi în vederea contracarării fraudelor (analiza riscului, experienţa din controalele precedente, informaţii operative, particularităţile subiectului localităţii - localitate, dru-muri, semne rutiere, fl uxul rutier, pla-nuri tactice separate pentru diferite seg-mente ale teritoriilor şi alte riscuri ale lo-calităţii identifi cate anterior ş.a.). În plus, la moment, echipele mobi-le din cadrul birourilor vamale, conform structurii noi aprobate, vor fi subordona-te direct Aparatului central al Serviciului vamal, fapt care va exclude dubla supu-nere, şi care, la rîndul său, presupune un control mai riguros privitor la îndepleni-rea obligaţiunilor funcţionale ale fi ecă-rui inspector în parte. Aceasta va contri-bui la o efi cientizare sporită a activită-ţii subdiviziunilor date, prin efectuarea unor analize mai profunde a probleme-lor existente şi căutarea în permanenţă a soluţiilor practice şi lucrative pentru îm-bunătăţirea şi modernizarea activităţii. Nu mai puţină atenţie se acordă in-struirii personalului, astfel fi ind organi-zate mai multe şedinţe operative în acest

sens, precum şi schimbul de experienţă cu subdiviziunile analogice din statele Comunităţii Europene şi Misiunea EU-BAM. Drept rezultate ale măsurilor între-prinse, constatăm că, în prima jumăta-te a anului curent, echipele mobile din cadrul birourilor vamale (cu un personal de 30 de personae), au efectuat peste 80 de reţineri, valoarea mărfurilor reţinute fi ind de circa 3 mln lei. Din numărul total de reţineri au fost întocmite 60 de procese verbale admini-strative, începute 4 cauze penale, 2 ca-zuri expediate după competenţă (MAI, Procuratura anticorupţie), la examinare fi ind 31 cazuri de reţineri şi doar în 6 ca-zuri mărfurile au fost restituite. În urma acestor cazuri, au fost recal-culate plăţi în valoare de peste 600 mii lei, confi scate mărfuri în valoare de 83,1 mii lei, aplicate amenzi în valoare de 17 mii lei. Dintre cazurile nominalizate am pu-tea sublinia următoarele:1. La mijlocul lui aprilie, pe traseul Chi-şinău-Ungheni a fost reţinut microbuzul “Mercedes”, condus de Popa Victor, care

Tema numărului

8 9

CONTRABANDCONTRABANDurma ruta Marea Britanie-Moldova, tra-versînd frontiera vamală prin postul va-mal Leuşeni. În rezultatul controlului efectuat de către echipa mobilă, în mi-crobuz s-au depistat: 32 de telefoane mo-bile, mărfuri de uz casnic şi jucării pen-tru copii (nedeclarate organului vamal) în valoare totală de 143 mii lei. Pe cazul dat a fost începută o urmărire penală.2. La 25.04.2008 pe traseul Leuşeni–Chişinău, în apropierea s.Suruceni, a fost reţinut „Mercedes Sprinter”. În urma controlului s-au depistat piese de schimb auto, căteva televizoare cu ecran plat, toate estimate la 150,9 mii lei. Pe cazul dat a fost începută o urmărire penală.3. În perioada 05.06.2008–19.06.2008, în zona de nord a ţării, de către echipe-le mobile au fost contracarate mai multe tentative de introducere ilegală a zahă-rului, în total 6250kg. În toate cazurile au fost întocmite procese verbale admi-nistrative. 4. La 12.05.08, pe traseul Leuşeni-Nis-poreni, în apropiere de s.Şişcani, a fost reţinut microbuzul de model “Mercedes-Benz” cu n/î CX895YP, la volanul căru-ia se afl a cet. RM Malchin Mihai. Micro-buzul a fost vămuit pe data de 12.05.08 la b/v Leuşeni, conform chitanţierului şi facturii cu valoarea indicată de 5 mii euro. În timpul verifi cării mijlocului de transport, în mapa personală a şoferului a fost depistată declaraţia de export din Italia pe mijlocul de transport cu codul VIN:WDB9046631R855058, cu valoa-rea de 15,8 mii euro. Microbuzul a fost

reţinut şi supus vămuirii repetate, fi ind încasate 28,8 mii lei şi aplicată amendă în sumă de 500 lei. În perspectivă, pentru moderniza-rea activităţii subdiviziunii respective se prevede: - ridicarea regulamentului cu privire la activitatea echipelor mobile la nivel de lege, precum şi descrierea procedurii de stopare şi control repetat în codul de procedură vamală;- selectarea de noi cadre pregătite bine fi -zic şi profesional;- perfecţionarea permanent a cadrelor din subdiviziune;- dotarea subdiviziunii cu mijloace teh-nice performante în scopul stopării şi efectuării controlului rapid şi calitativ; - în scopul ridicării efi cienţii activităţii acestui sector, precum şi întru înlătura-rea fenomenului de corupţie, urmează a fi studiată posibilitatea legală de a intro-duce remunerări băneşti sub formă pro-centuală din mărfurile reţinute. Considerăm că, în urma implemen-tării acestor prevederi, va deveni posibilă îmbunătăţirea activităţii subdiviziunii la cel mai înalt nivel.

AUDITUL POSTVĂMUIREUn serviciu vamal modern dispune de funcţia de “audit postvămuire”. Imple-mentarea acestei funcţii duce la spori-rea veniturilor încasate. Auditul post-vămuire verifi ca legalitatea expedierilor după vămuire şi totodată permite autori-tăţii vamale să facă faţă volumului cres-

cînd de marfă transportată. Iar pe de altă parte, creează condiţii favorabile pentru participanţii la comerţul extern. Audi-tul postvămuire se desfăşoară în scopul confi rmării conformităţii datelor cu pri-vire la valoarea în vamă a mărfi i, origi-nea mărfurilor, clasifi carea tarifară, scu-tirea de la plata drepturilor de import, restituirea drepturilor de import etc. În cadrul Direcţiei fraude vamale a Aparatului central al Serviciului vamal funcţionează secţia audit postvămuire. În perioada aprilie-iulie 2008, din punct de vedere al activităţii desfasurate de catre secţiile/sectoarele de audit post-vămuire, în birourile vamale situaţia se prezinta astfel:- au fost desfăşurate 180 de audite (in-clusiv 18 vizînd originea mărfurilor), în urma carora valoarea totala a bunurilor nedeclarate s-a ridicat la 11359 mii lei şi au fost aplicate majorări a valorii în vamă în mărime de 7957 mii lei. În rezultatul controalelor efectuate, au fost recalculate drepturi de import în sumă de 3920 mii lei şi au fost transfera-te în bugetul de stat drepturi de import în suma de 1223 mii lei. Analizînd rezultatele subdiviziuni-lor de audit postvămuire din cadrul Ser-viciului vamal în perioada aprilie-iulie 2008, s-a constatat că, din suma totală a recalculărilor drepturilor de im/ex, cea mai mare pondere o deţin încălcările cu privire la diminuarea valorii în vamă, şi anume clasifi carea tarifară eronată a co-dului mărfi i (32%), nerespectarea de ca-

Tema numărului

8 9

CONTRABANDCONTRABANDtre titularul regimului vamal suspensiv a obligaţiilor si condiţiilor stabilite pen-tru derularea şi încheierea acestui regim (25%), precum şi acordarea facilităţilor nereglamentar la plasarea mijloacelor fi xe în capitalul statutar (20%). La moment, subdiviziunile antifrau-dă folosesc pe larg posibilităţile primi-rii informaţiilor operative de la organele vamale ale altor state. MANAGEMENTUL RISCURILORImplementarea Analizei şi managemen-tului riscurilor a început în Serviciul vamal al Republicii Moldova la sfîrşitul anului 2005, prin demararea în luna no-iembrie a Proiectului de Implementare a Sistemului de Analiză a riscurilor în Ser-viciul vamal cu participarea Companiei de consultanţă „Charles Kendall & Part-ners LTD” din Marea Britanie, proiect ce a luat sfîrşit în luna mai 2006. E de menţionat că procesul analizei şi managementului riscurilor cuprinde mai multe domenii. Astfel operaţiunile de import şi export sunt examinate prin prisma riscurilor cunoscute fi e în acti-vităţile legate de trecere a încărcăturilor sau persoanelor peste frontieră, fi e în ac-tivităţile legate de auditul post vămuire al sistemului de declaraţii al tranzacţiilor economice etc. Un rol central îl au analiştii, care lu-crează cu datele primare pentru a iden-tifi ca anumite generalităţi şi tendinţe şi transmit rezultatele activităţii sale perso-nalului operaţional, totodată incluzîndu-le în modulul selectivităţii al Sistemului informaţional ASYCUDA WORLD. Astfel, în scopul îmbunătăţirii uti-lizării informaţiei, a fost creată în ca-drul Serviciului vamal o subdiviziune analitică – Secţia managementul riscu-rilor (SMR), în atribuţiile căreia intră re-cepţia, colectarea şi analiza informaţiei, după prelucrarea căreia rezultatele sunt puse la dispoziţia personalului operaţio-nal şi administraţiei centrale. Totodată, începînd cu 24.04.06, da-torită implementării Sistemului de selec-tivitate a încărcăturilor şi în baza crite-riilor de selectivitate, tot volumul tranz-acţiilor economice este repartizat de Sis-temul informaţional Asycuda World pe culoare de control:Culoarul „VERDE” - vămuirea încărcă-turilor fără aplicarea controlului docu-mentar şi fi zic;Culoarul „GALBEN” - vămuirea măr-furilor cu aplicarea controlului docu-mentar;Culoarul „ROŞU” - vămuirea încărcătu-

rilor în condiţiile unui control documen-tar şi fi zic deplin; în felul următor: a) la import: roşu – 40%, galben – 25% şi verde – 35%, b) la export: roşu – 10%, galben – 20% şi verde – 70%. Respectiv, scopul pus în faţa Secţiei managementul riscurilor este de a mic-şora procentul de declaraţii vamale di-recţionate pe culoarul roşu în felul care ar permite birourilor vamale să facă faţă volumului de lucru zilnic şi să echilibre-ze numărul şi nivelul de declaraţii selec-tate pentru verifi care cu capacitatea ofi -ţerului vamal de a face aceste examinări. Deci, substituim controlul fi zic total cu controale fi zice ţintă, controale fi zice ce ar trebui să fi e mai puţin frecvente însă mult mai rezultative. De asemenea, întru realizarea mai efi cientă a obiectivelor puse în faţa Ser-viciului vamal referitor la implementarea managementului şi analizei riscurilor în activitatea vamală, în cadrul birouri-lor vamale au fost create Secţii/sectoare analiza riscurilor (structuri cu funcţii analitice). Totodată, procesul de analiză şi ma-nagement a riscurilor se prezintă ca un element cheie în racordarea activităţii organelor vamale ale RM la standardele existente în UE. Atingerea acestui ţel va permite realizarea unor obiective strategice pre-cum: 1) realizarea adecvată (rapid şi efi cient) a controlului vamal,2) verifi carea preponderentă a tranz-acţiilor care presupun existenţa unor ne-concordanţe,

3) stabilirea unui climat benefi c cola-borării între organele vamale şi mediul de afaceri. Toate aceste acţiuni vor infl uenţa benefi c evoluţia pe ascendentă a circui-tului de mărfuri pe piaţa internă şi vor contribui la dezvoltarea economică a Re-publicii Moldova. Totodată, întru stabilirea unor noi modalităţi de activitate a subdiviziunilor din cadrul Direcţiei fraude vamale şi ca urmare a reformelor structurale blocul anti-fraudă va urma 2 direcţii de acti-vitate: activitatea operativă şi activitatea analitică. Element constitutiv al activităţii analitice va fi Secţia managementul ris-curilor, care va fi formată din: • Sectorul Analiza şi Evidenţa Riscu-rilor, • Sectorul Informaţii şi Activităţi de Inteligenţă. Atribuţiile Analizei şi Evidenţei Riscurilor vor fi axate asupra stabili-rii unor noi indicatori pasibili de crea-rea criteriilor de selectivitate şi evidenţa acestora, iar Sectorul Informaţii şi Acti-vităţi de Inteligenţă va activa în vederea depistării cazurilor şi stabilirii informa-ţiilor operative relevante pentru activita-tea Direcţiei fraude vamale.

Tema numărului

10 11

CONTRABAND olul tradiţional al vămii de a co-lecta drepturile de import se intersec-tează cu implicarea ei în activitatea în domeniul asigurării securităţii econo-mice a statului, securitatea societă-ţii precum şi combaterea crimelor şi fraudelor cu caracter transfrontalier. Vama, în prezent, are un rol esenţial în ceea ce priveşte securizarea comerţu-lui internaţional. Creşterea comerţului internaţio-nal determinat de globalizarea aces-tuia, precum şi dezvoltarea rapida a tehnologiilor informaţionale, explică volumul imens de mărfuri transporta-te peste frontiere. Faptul dat are drept consecinţă şi sporirea riscurilor de fraude punînd administraţiile vamale sub presiunea însemnată în activitatea lor antifraudă, motivîndu-le să utilize-ze noile metode şi tehnologii de con-tracarare a provocărilor actuale. Administraţiile vamale activea-ză în bază legislaţiilor naţionale care le oferă mai multe posibilităţi doar în cadrul teritoriilor naţionale. Astfel, de regulă, vama are frecvent tangenţe cu mărfuri de provinienţa străină fără a avea multe surse de informaţie despre aceste mărfuri pentru a efectua con-trolul vamal efi cient. Sistemele de drept şi competen-ţele serviciilor vamale în multe state sunt diferite. Unele administraţii va-male au competenţa de urmărirea pe-nală, altele au nevoie de aprobarea din partea organelor competente pentru a lansa proceduri de investigaţii proprii. Practicile de asistenţă administrativă sau legală referitor la fraude vama-le diferă de la ţară la ţară, ce creează anumite difi cultăţi în schimbul de in-formaţii.

Pentru a face faţa intensifi cării comerţului internaţional şi creşterea fraudelor vamale, pentru securizarea reţelei de comerţ internaţional legi-tim, administraţiile vamale introduc noi tehnologii de control bazate pe analiza riscurilor şi principiile selecti-vităţii. Efectiv, managementul riscuri-lor şi selectivitatea sunt în dependen-ţa nemijlocită de disponibilitatea in-formaţiilor din diferite surse. Pentru a facilita şi crea cadrul legal referitor la schimbul de informaţii între admi-nistraţiile vamale sunt folosite diferi-te surse cum ar fi acordurile bilaterale sau multelaterale privind asistenţa în domeniul vamal. Asistenţa vamală ce poate fi efec-tuată în cadrul acestor acorduri are un diapazon larg şi se manifestă prin ur-mătoarele:- schimbul de informaţii în scopurile

aplicării corecte a legislaţiei vamale;- schimbul de informaţii în scopurile fi scale;- schimbul de informaţii pentru com-baterea fraudelor vamale;- schimbul automatizat de date;- furnizarea de informaţii din proprie iniţiativă;- cererea de notifi care a persoanelor;- livrările controlate;- expertize şi explicaţiile martorilor;- investigaţii comune;- altele.Astfel, scopurile de bază stabilite de acordurile privind asistenţa administra-tivă reciprocă sunt: • aplicarea corectă a legislaţiei vama-le;• prevenirea, combaterea şi investiga-rea fraudelor vamale;• securizarea comerţului internaţio-nal.

Asistenţa administrativă internaţionalăAlexandru Vdovîi,şeful Secţiei asistenţă administrativă

Tema numărului

R

10 11

CONTRABANDCONTRABAND

Investigarea în sensul asistenţei administrative nu include în sine in-vestigarea penală. Însă informaţia ob-ţinută în cadrul acestor acorduri poate fi utilizată în scopurile investigaţiilor penale dacă este acceptul părţii solici-tate pentru o asemenea utilizare a in-formaţiei. Schimbul de informaţii poate fi efectuat atât în baza cererii, cît şi din iniţiativă proprie în limitele competen-ţelor administraţiilor vamale respecti-ve. Administraţiile vamale pot efectua schimbul de informaţii: • conţinute în documentele vamale referitor la transportarea mărfurilor între două state membre la acordul pri-vind asistenţa vamală;• referitor la metodele noi de comi-tere a fraudelor, tehnici de combaterea fraudelor, înştiinţări urgente despre posibilele fraude;• referitor la persoane, mărfuri, transport ce sunt implicate în comite-rea fraudelor vamale. La solicitarea informaţiei privind veridicitatea datelor comerciale trebuie specifi cate procedurile de verifi care ce

au fost întreprinse de partea solicitantă pe teritoriul ei înainte de a cere infor-maţia de la altă administraţie vamală. Verifi cările respective includ: • examinarea documentelor vamale;• examinarea tranzacţiilor preceden-te a agentului economic;• verifi carea bazelor de date posibile;• verifi carea credibilităţii agentului economic;• cererea de la agentul economic să prezinte informaţii suplimentare în sco-pul luării deciziei obiective;• verifi carea documentelor contabile. Administraţia vamală solicitan-tă trebuie sa prezinte o justifi care în-temeiată a solicitării, prezentînd toate informaţiile şi documentele relevante pentru a facilita executarea solicitării. În caz contrar, administraţia vamală solicitată are posibilitatea să respin-gă cererea de asistenţă administrativă. Motivele respingerii cererilor de asis-tenţa administrativă includ materii ce atentează la suveranitate, securitate şi alte interese naţionale ale părţii solici-tante. De asemenea, asistenţa vamală poate fi respinsă în cazul în care acor-

darea acesteia aduce prejudiciu intere-selor comerciale sau intereselor profe-sionale legale ale persoanelor. Prezentarea informaţiei ce conţine datele personale poate fi respinsă dacă nivelul protecţiei a acestor date acor-dat de partea solicitantă nu este adec-vat cu acel acordat de partea solicitată. Protecţia datelor personale este întot-deauna în centrul atenţiei în contextul schimbului de informaţie şi este dictat de drepturile fundamentale ale persoa-nelor cu referire la viaţa privată. Republica Moldova a încheiat 21 de Tratate internaţionale bilaterale – în baza cărora se efectuează asistenţa re-ciprocă în domeniul vamal precum şi schimbul de informaţii. Suntem parte la 4 Tratate internaţionale multilaterale încheiate în cadrul Organizaţiei Mon-diale a Vămilor, Uniunea Europeană, CSI, GUAM, SECI. Sunt elaborate 21 de proiecte ale tratatelor internaţionale bilaterale, asu-pra cărora au fost iniţiate negocierile cu scopul lărgirii posibilităţilor în asis-tenţa vamală reciprocă (cu Republica Cehă, Republica Estonia, Republica

Tema numărului

12 13

CONTRABANDCONTRABAND

Letonă, Republica Slovenia, Republica Populară Chineză, SUA, Regatul Bel-giei, Regatul Spaniei, Republica Au-stria, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Republica Portughe-ză, Confederaţia Elveţiană, Irlanda, Canada, Regatul Suediei, Regatul Nor-vegiei, Regatul Danemarcei, Republica Finlanda, Republica Serbia, Republica Federală Germania, Georgia).

SCHIMBUL DE INFORMAŢIIÎn perioada anului 2008, de către Sec-ţia asistenţă administrativă a Serviciu-lui vamal au fost adresate 90 de cere-ri de asistenţă în materie vamală, din-te care 12 au fost înaintate către ţările SECI prin ofi ţerul de legătură afl at la Centrul SECI, Bucureşti, 2 cereri îna-intate către state membre CSI, alte sta-te europene 28. În perioada menţiona-tă au fost primite 25 de răspunsuri la cererile noastre de asistenţă. Au fost examinate 78 de cereri de asistenţă în materie vamală parvenite de la alte autorităţi vamale dintre care 6 de la ţările membre SECI, 60 de la ţările CSI, şi 12 de la alte state. Au fost examinate şi transmise 70 de răspun-suri la cererile parvenite de la autorită-ţile vamale străine.

Majoritatea cererilor de asistenţă înaintate către serviciile vamale străi-ne sunt din domeniul verifi cării valo-rii în vamă. O parte din cereri se re-feră la traversarea frontierelor de către persoanele sau mijloacele de transport, şi mai puţine la trafi cul ilicit de ţigări, droguri. Analizînd cererile de asistenţă parvenite de la ţările străine conchi-dem că majoritatea din ele sunt legate cu verifi carea legalităţii acordării pre-ferinţelor care reies din acordurile pri-vind comerţul liber, de asemenea sunt şi cereri despre stabilirea persoanelor şi mijloacelor de transport înregistrate în Moldova implicate în deferite acti-vităţi ilegale. Vorbind despre schimbul de in-formaţii, este necesar de a sublinia activitatea Serviciului Vamal al Repu-blicii Moldova la Centrul Regional de Combatere a Infracţionalităţii Tran-sfrontaliere (cunoscut sub denumirea - Centrul SECI) cu sediul la Bucureş-ti unde este permanent prezent ofi ţe-rul de legătură în scopurile susmen-ţionate. Centrul SECI a fost înfi inţat ca urmare a semnării, la 26 mai 1999, a “Acordului de cooperare pentru pre-venirea si combaterea infracţionali-

tăţii transfrontaliere”, de către Alba-nia, Bosnia si Herzegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Ungaria, Fosta Re-publica Yugoslavia, Macedonia, Mol-dova, România, Serbia, Muntenegru, Slovenia si Turcia. Centrul SECI este o organizaţie unică in regiune care re-uneşte reprezentanţi ai poliţiei şi ai ad-ministraţiilor vamale din cele 12 state membre care lucrează împreună, coor-donează investigaţii comune, facilitea-ză schimbul de informaţii şi instruieşte la standarde ridicate ofi ţerii de poliţie şi vamă din statele membre. Ca urma-re a celei de-a 28 sesiuni a JCC (Comi-tetul Comun de Cooperare) din iunie curent, Montenegru a devenit al 13-lea stat membru SECI. Alături de statele membre, 22 de state si organizaţii au statut de observator. Centrul SECI este o organizaţie operaţională unică care coordonează şi facilitează schimbul de informaţii asupra agenţiilor/administraţiilor de drept din diferite state in ceea ce pri-veşte cazurile de criminalitate tran-sfrontalieră. Centrul SECI coordonea-ză operaţiuni regionale, consolidând împreună resursele a 13 state din Eu-ropa de Sud-Est în vederea lichidării reţelelor de crimă organizată.

Tema numărului

12 13

CONTRABANDCONTRABAND Reţeaua Centrului SECI este com-pusă din Ofi ţeri de legătură ai Poliţiei şi ai administraţiilor vamale din state-le membre, sprijinită de cele 12 Punc-te Naţionale de contact localizate în statele membre. Informaţia pleacă de la structura de poliţie sau vamă către Punctul Naţional de contact, de unde este redirecţionată la ofi ţerul de legă-tură corespondent de la Centrul SECI şi apoi la ofi ţerul de legătură al ţării solicitate. După rezolvare, informaţia urmează un traseu invers celui descris mai sus.

OPERAŢIUNI Fiind punctul naţional de contact în cadrul sistemului de schimb de in-formaţii al Centrului pentru combate-rea crimelor transfrontalere în Euro-pa de Sud Est, SECI, secţia asistenţa administrativă asigură organizarea şi coordonarea operaţiunilor regionale care au loc sub egida Centrului SECI. Astfel, în perioada 10-20 martie curent a avut loc operaţiunea pentru combaterea contrafacerii „Huricane” care, chiar dacă nu a dus la unele re-ţineri în Moldova, a avut, totuşi, un efect pozitiv în regiunea menţionată.

Înţelegem că, fără îndoială, com-baterea contrafacerii este un subiect puţin mai complicat din cauza mai multor factori - legislativi, sociali, eco-nomici, însă este necesar să participăm în deplină măsură la astfel de opera-ţii, să avem şi rezultate, să asigurăm schimbul de informaţii cu toate ţările participante cînd este nevoie. În luna aprilie curent s-a desfăşu-rat operaţiunea regională privind com-baterea contrabandei cu ţigări „Shadow III”. S-au înregistrat 7 reţineri de ţigări transportate ilegal peste frontiera Re-publicii Moldova. În acelaşi timp, în perioada men-ţionată au fost desfăşurate 2 operaţiu-ni regionale în vederea trafi cului ilicit de droguri atît în Europa de Sud, cît şi între ţările GUAM, Ministerul afa-cerilor interne fi ind organul responsa-bil pentru coordonarea operaţiunilor la nivel naţional. Luînd în consideraţie faptului că schimbul de informaţii este un in-strument-cheie în contextul activită-ţii antifraudă, Organizaţia mondială a vămilor a lansat un program de re-ţea globală a ofi ciilor regionale pri-vind schimbul de informaţii – RILO.

Acestea sunt ofi ciile regionale pentru colectarea, analizarea, distribuirea in-formaţiilor referitor la tendinţe, meto-dele de comitere a infracţiunilor, tra-seele şi cazurile de reţinerile semnifi -cative. Sunt stabilite 11 ofi cii regionale care acoperă 6 regiuni ale OMV. Meca-nismul RILO este susţinut de sistemul informaţional securizat global CEN de colectare, analiză a datelor şi comuni-care în scopuri operative, la care au ac-ces special toate administraţiile vama-le membre OMV. Secţia asistenţă ad-ministrativă a Serviciului vamal este punctul naţional de contact al ofi ciului regional RILO pentru Europa Centra-lă şi de Est cu sediul la Varşovia, Polo-nia. Astfel, din informaţia expusă re-iese concluzia că, evident, cooperarea internaţională în domeniul vamal şi, în special, în domeniul luptei cu infracţi-onalitatea transfrontalieră are loc sub diferite forme care trebuie permanent dezvoltate şi canalizate spre sporirea credibilităţii între administraţiile va-male prin încheierea acordurilor bila-terale şi regionale, prin crearea orga-nizaţiilor regionale, lansarea progra-melor speciale în acest domeniu.

Tema numărului

14 15

CONTRABAND nfracţiunile comise în domeniul vamal reprezintă una dintre cele mai grave for-me de atentare la securitatea economică a unui stat. Regimul juridic de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală, meca-nismul de formare a bugetului de stat, protecţia pieţii interne şi consumatoru-lui, lupta contra mărfurilor contrafăcute, combaterea trafi cului ilicit de droguri, de arme, protecţia patrimoniului natural şi cultural constituie domenii prioritare ale activităţii organelor vamale ale oricărui stat dezvoltat. În prezent, fenomenul infracţiona-lităţii în domeniul vamal se afl ă într-o permanentă creştere, avînd un impact negativ asupra tuturor segmentelor de activitate ale statului. Din considerente-le date, obiectivul primordial impus spre realizare în sarcina organelor vamale ale Republicii Moldova este efi cientizarea activităţii în vederea contracarării in-fracţiunilor şi fraudelor vamale. În ultimii ani Serviciului vamal al Republicii Moldova îi revine rolul de cel mai important organ statal în realizarea veniturilor bugetare. Necătînd la faptul dat, activitatea în regim normal al orga-nului vamal este expusă riscului şi peri-colului activităţii criminale ai subiecţilor activităţii economice externe exprimate prin eschivarea de la plata drepturilor de import/export, efectuarea operaţiunilor ilegale de import/export, scoaterea ile-gală din ţară a resurselor valutare etc. De cele mai multe ori aceasta se manifestă prin comiterea infracţiunilor de contra-bandă şi eschivare de la achitarea plăţilor vamale. Infracţiunile vamale au un impact negativ asupra raporturilor juridice va-male, deoarece comiterea acestora în plan general afectează în modul cel mai direct relaţiile sociale ce ţin de protecţia

regimului vamal, de realizarea politicii vamale statale, asigurarea securităţii eco-nomice a statului, afectând în consecinţă relaţiile sociale ce ţin de dezvoltarea nor-mală statului nostru, provocându-i mari pagube fi nanciare. Prin comiterea infracţiunilor va-male se ameninţă sau se lezează efec-tiv valori sociale de maximă importanţă pentru securitatea economică şi în mod respectiv, pentru interesele legitime şi le-gale ale cetăţenilor Republicii Moldova. Un mijloc de apărare a valorilor date este incriminarea şi sancţionarea faptelor ce prezintă un pericol real pentru relaţiile sociale stabilite în domeniul activităţii vamale. Astfel, incriminarea contrabandei şi eschivării de la achitarea plăţilor vamale, se prezintă ca un imperativ necesar, care constituie în acelaşi timp o garanţie a or-dinii şi disciplinei în sfera raporturilor juridice vamale, dar şi un mijloc de pro-tecţie a drepturilor şi libertăţilor funda-mentale ale cetăţenilor. La moment, în legislaţia Republicii Moldova la categoria infracţiuni vamale sunt atribuite infracţiunea de contraban-dă, articolul 248 Cod penal (Legea nr. 985-XV din 18.04.2002) şi eschivarea de la achitarea plăţilor vamale – articolul 249 Cod penal, ambele infracţiuni fi ind incluse în capitolul X al Codului penal – infracţiuni economice. Prin activitate de contrabandă înţe-legem fi e fapta infracţională, încriminată de către legea penală, fi e încălcarea ad-ministrativă, în dependenţă de pericolul social pe care le prezintă acţiunile res-pective. Codul vamal al Republicii Moldova (Legea nr. 1149-XIV din 20.07.2000) de-fi neşte în articolul 224 „contrabanda” ca fi ind: „Trecerea peste frontiera vamală

de mărfuri, eludându-se controlul vamal sau tăinuindu-le de el, săvîrşită în pro-porţii mari sau deosebit de mari, fi e în mod repetat, fi e de un grup de persoane care s-au organizat pentru activitate de contrabandă, fi e de o persoană cu func-ţie de răspundere care face uz de situaţia de serviciu, fi e prin folosirea frauduloa-să de documente vamale şi de alte docu-mente, fi e însoţită de nedeclarare sau de declararea lor neautentică în documente-le vamale sau în alte documente, o astfel de trecere de substanţe narcotice, psiho-trope, cu efecte puternice, toxice, otrăvi-toare, radioactive şi explozive, de deşeu-ri nocive, de armament, de dispozitive de explodare, de arme de foc şi de muni-ţii, cu excepţia armelor de vânătoare cu ţeavă lisă şi a cartuşelor la ele, de valori culturale, precum şi nereturnarea pe te-ritoriul vamal a valorilor culturale scoa-se din ţară în cazul în care returnarea lor este obligatorie se consideră contraban-dă şi se pedepseşte în conformitate cu le-gislaţia”. Legislaţia penală se afl ă într-o strîn-să legătură cu legislaţia vamală în ce pri-veşte încriminarea infracţiunilor vama-le. Schimbările intervenite în legislaţia vamală infl uenţează direct legea penală în măsura în care, stabileşte temeiul răs-punderii pentru infracţiunile comise în domeniul vamal. Faptul dat se datorează caracterului de blanchetă al dispoziţiilor infracţiunilor respective. Redarea ele-mentelor componenţelor date de infrac-ţiuni, semnelor individuale, corelează cu prevederile legislaţiei vamale, iar prezen-ţa temeiurilor pentru atragere la răspun-dere penală, sunt în dependenţă directă de aşa criterii ca obiectul infracţiunii, lo-cul săvîrşirii, metoda de comitere, carac-teristicile cărora sunt redate anume în le-gislaţia vamală.

Încriminarea infracţiunilor vamale în legislaţia Moldovei

Tema numărului

Ianuş Erhan,şeful Secţiei urmărire penală

I

14 15

CONTRABANDCONTRABAND Drept factori care determină incri-minarea şi sancţionarea penală a infrac-ţiunilor vamale, putem menţiona:- contrabanda şi eschivarea de la achi-tarea plăţilor vamale dăunează interese-lor economice ale statului;- contrabanda şi eschivarea de la achi-tarea plăţilor vamale atentează la secu-ritatea economică a statului, îndeosebi activitatea economică externă a acestu-ia, deoarece ca rezultat nu are loc încasa-rea mijloacelor băneşti necesari în Buge-tul de Stat pentru mărfurile introduse şi scoase de pe teritoriul vamal al Republi-cii Moldova;- este expus pericolului viaţa şi sănăta-tea cetăţenilor, manifestat prin introdu-cerea ilegală în ţară a substanţelor narco-tice, psihotrope, cu efecte puternice, to-xice, otrăvitoare, radioactive şi explozi-ve, a armamentului, a dispozitivelor ex-plozive şi muniţiilor;- cresc veniturile ilegale ale persoanelor care practică activitatea de contrabandă, fapt care favorizează activitatea ilegală a acestora în continuare;- contrabanda cu valori valutare poate fi folosită, de către organizaţiile criminale internaţionale în vederea procurării ile-gale a armelor, substanţelor narcotice, a armelor de distrugere în masă, precum şi la fi nanţarea actelor de terorism etc. Creşterea în ultimii ani a fl uxului de mărfuri, obiecte, precum şi alte valo-ri peste frontiera statului nostru, a tra-fi cului de persoane, a condiţionat într-o mare măsură majorarea cazurilor de co-mitere a infracţiunilor vamale. O analiză deplină a infracţiunii de contrabandă şi eschivare de la achitarea plăţilor vamale n-ar fi fost posibilă fără elucidarea cauzelor şi factorilor care le determină. Astfel, printre factorii prin-cipali, care favorizează activitatea crimi-nală în domeniul vamal putem menţio-na:- diferenţa dintre preţul mărfi i de pia-ţa internă faţă de preţul pe piaţa interna-ţională;- existenţa interdicţiilor sau limitări cu privire la importul sau exportul unor categorii de mărfuri;- aplicarea măsurilor netarifare în vederea limitării importului-exportului pentru unele categorii de mărfuri;- existenţa unor măsuri de protecţie a economiei naţionale prin instituirea ta-xelor vamale (măsuri tarifare); - intensifi carea trafi cului de mărfuri şi călători; - vecinătatea cu statele Uniunii Euro-pene;

- accesul uşor al diferitor mărfuri şi obiecte interzise;- cheltuielile minime în organizarea activităţii date în comparaţia cu profi tu-rile mari obţinute ca rezultat al activităţii de contrabandă. Lupta cu infracţiunile vamale este una dintre cele mai actuale probleme ale comunităţii internaţionale. Dacă să ne referim la încriminarea infracţiunilor vamale în alte state putem menţiona, că reglementările date şi-au găsit refl ectare fi e în Codul penal, fi e în Codul vamal (legislaţia vamală) al statului respectiv. De exemplu, în legislaţia Federaţiei Ruse, la categoria de infracţiuni vama-le sunt atribuite cinci componenţe de in-fracţiuni, care în afară de infracţiunile de contrabandă şi eschivare de la achi-tarea plăţilor vamale, mai incriminează şi exportul ilegal sau transmiterea ilegală a materiei prime, materialelor, utilajului, tehnologiilor, informaţiei tehnico-ştiin-ţifi ce, îndeplinirea ilegală a lucrărilor, care pot fi folosite pentru crearea arme-lor de distrugere în masă, a armamentu-lui şi tehnicii militare; nerepatrierea de peste hotare a mijloacelor valutare. Codul vămilor din Franţa cuprinde la capitolul VI din titlul XII „Dispozi-ţii represive”, reglementări cu privire la contrabandă şi la alte infracţiuni vama-le. Astfel potrivit Codului vamal francez: „contrabanda este un delict vamal consi-derat a fi un import sau export efectuat în afara birourilor vamale, ca şi orice violare a dispoziţiilor legale sau reglementare re-feritoare la deţinerea şi transportul măr-furilor în interiorul spaţiului vamal”. În legislaţia vamală franceză există 5 clase de contravenţii vamale şi 3 clase de delic-te vamale.

În dreptul penal italian contrabanda este încriminată în Textul Unic al Legilor Vamale, astfel articolul 282 prevede că: „contrabanda este un delict care constă în sustragerea mărfurilor introduse sau scoase din ţară, de la plata taxelor vamale şi de la efectuarea controlului vamal”. Legea vamală a Regatului Unit al Marii Britanii nr. 55/1987 în capito-lul XIV stabileşte prevederi referitoare la faptele care constituie infracţiuni în domeniul vamal. Totodată, urmează de menţionat că, legea vamală britanică nu foloseşte noţiunea de contrabandă, însă din conţinutul dispoziţiilor articolelor este evidentă similitudine a între noţiu-nea de contrabandă dată de legislaţiile menţionate mai sus şi infracţiunile va-male din legea britanică. Legea vamală germană nr. 631.0, la articolul 73 enumeră drept infracţiuni vamale: „trecerea ilegală a frontierei, în-călcarea prevederilor vamale şi înşelăciu-nea vamală”. Ca şi în dreptul englez, nu întîlnim denumirea expresă de „contra-bandă”. Contrabanda poate fi privită sub două aspecte şi anume cel naţional şi cel internaţional. Astfel, în primul caz acţiu-nile de contrabandă prezintă pericol nu-mai pentru un singur stat, iar în cel de al doilea caz sunt prejudiciate interesele a două sau mai multe state. Este important de menţionat faptul că, în ultima perioa-dă se observă o tendinţă de internaţiona-lizare din ce în ce mai mare a contraban-dei, exprimată prin iniţierea şi desfăşu-rarea activităţii structurilor criminale nu numai în ţară, dar şi în afara hotarelor Republicii Moldova, afectînd atît regimul vamal din Republica Moldova, cît şi a sta-telor limitrofe.

Tema numărului

16 17

CONTRABANDCONTRABAND

Referindu-ne la încriminarea in-fracţiunilor vamale, din punct de vede-re juridic pe plan internaţional, nu este o convenţie universală în care să fi e dată noţiunea „contrabandei” , însă există un număr mare de acorduri regionale şi bi-laterale care consfi nţesc necesitate luptei cu contrabanda, fi ind stipulate formele şi direcţiile de luptă cu fenomenul dat. Drept exemplu, poate fi adus Acor-dul între Guvernul României şi Guver-nul Republicii Moldova privind coopera-rea vamală şi asistenţa administrativă re-ciprocă pentru prevenirea, investigarea şi combaterea infracţiunilor în domeni-ul vamal, semnat la Bucureşti la 24 apri-lie 2000, care defi neşte infracţiunile sau contravenţiile vamale ca: „orice încălcări sau tentative de încălcare a legislaţiei va-male”. În scopul combaterii contrabandei transnaţionale organele vamale ale Re-publicii Moldova au stabilit şi dezvoltă relaţii de colaborare atît cu organele va-male ale statelor vecine, cît şi cu diferite organisme internaţionale. Ce ţine de practica comunitară în domeniul respectiv, observăm că, atît in-stituţiile comunitare, cît şi statale mem-bre acordă o mare importanţă protecţi-ei intereselor economice şi fi nanciare ale Comunităţii, precum şi luptei împotri-va crimei organizate transnaţionale care prejudiciază bugetul Comunităţii, mani-festate prin comiterea fraudelor şi infrac-ţiunilor vamale. Întru depistarea şi prevenire fraude-lor cu caracter evaziv, Comisia Europeană a înfi inţat în cadrul propriei instituţii prin Decizia nr. 1999/352 din 28 aprilie 1999, Ofi ciul European de Luptă Antifraudă

(OLAF). Ofi ciul a primit responsabilita-tea de a conduce investigaţiile anti-fraudă, benefi ciind de un statut special. Analizînd tendinţele comiterii şi de-pistării infracţiunilor vamale, precum şi mecanismele de contracarare a infrac-ţiunilor date, care sunt puse în aplicare în cadrul Serviciului vamal al RM pu-tem menţiona, că în marea majoritate in-fracţiunile vamale sunt comise de către agenţii economici participanţi ai activi-tăţii economice externe. Astfel se obser-vă descreşterea numărului de infracţiuni vamale comise de către persoane fi zice, treptat mărindu-se numărul infracţiuni-lor vamale comise de către persoane ju-ridice. Odată cu dezvoltarea în ultimii ani a activităţii comerciale, pe lîngă infracţiu-nile clasice de contrabandă (contraban-da cu mărfuri interzise: droguri şi arme, contrabanda cu mărfuri de risc sporit, mărfuri supuse accizelor, mărfuri stra-tegice), au apărut noi forme de contra-bandă, precum ar fi scoaterea ilegală din ţară a valorilor valutare, efectuarea unor tranzacţii fi ctive de mărfuri, care pot fi însoţite de spălarea banilor, folosirea regimurilor vamale facilitare în vederea sustragerii de la îndeplinirea obligaţiei vamale respective. Acţiunile pe care Serviciul vamal le întreprinde la moment în vederea con-tracarării schemelor criminale în dome-niul contrabandei şi eschivării de la achi-tarea plăţilor vamale sunt următoarele:- identifi carea mediilor de afaceri cu risc sporit din punct de vedere al infrac-ţiunilor vamale;- identifi carea operaţiunilor comerci-ale cu mărfuri şi produse de risc sporit

(mărfurile supuse accizelor, produse ali-mentare, tehnică de calcul etc.);- analiza şi preîntîmpinarea derulării tranzacţiilor dubioase;- observarea unor evoluţii ale pieţii interne şi internaţionale care pot favori-za comiterea infracţiunilor vamale (pre-ţuri exagerate la unele categorii de măr-furi, rulajul tranzacţiilor efectuate fi e de un agent economic anumit, fi e pentru anumite grupuri de mărfuri, profi turi ilegale, investiţii nerezonabile, falimente fi ctive etc.);- schimbul operativ de informaţii pri-vind operaţiunile de import/export între serviciile vamale;- schimbul de experienţă în domeniul combaterii şi documentării infracţiuni-lor şi fraudelor vamale. Implimentarea şi punerea în prac-tică a principiilor noi de control vamal îndreptate la contracararea şi depistarea fraudelor vamale (aparate cu raze ren-ghen performante, construcţia termina-lelor vamale, crearea şi dezvoltarea servi-ciul chinologic etc.) vor duce la creştere depistării fraudelor vamale şi a infracţiu-nilor vamale. De asemenea, la moment sunt create şi implimentate mecanisme de conlucrare efi cientă între subdivizi-unile abilitate cu funcţii de depistare şi contracarare a fraudelor vamale în ca-drul Serviciului vamal (managmentul riscurilor, auditul post-vămuire, echipele mobile, subdiviziunile investigaţii ope-rative), care la fel vor duce la mărirea nu-mărului de fraude şi infracţiuni vamale constatate. În concluzie, putem menţiona, că merită a fi apreciat rolul pe care îl are Serviciul vamal a Moldovei în domeniul combaterii şi prevenirii infracţiunilor şi fraudelor vamale, fi ind vădite eforturi-le îndreptate în direcţia respectivă prin dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor subdiviziunilor operative, de urmărire penală şi a celor de constatare a activită-ţii ilegale menţionate.

Tema numărului

16 17

EVENTS storia activităţii Serviciului vamal al Republicii Moldova începe la 4 septem-brie 1991, imediat după proclamarea independenţei RM, cînd a intrat în vi-goare Decretul Preşedintelui nr.189 din 03.09.91. «Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova». Decretul nomina-lizat dispunea trecerea tuturor structu-rilor vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului Republicii Moldova. La acel moment în ţară activau trei instituţii vamale: vama Ungheni, vama Leuşeni şi vama internă Chişinău. Sistemul vamal propriu s-a format în regim de urgenţă, dictat de necesită-ţile perioadei respective. În scurt timp au fost amenajate posturi de control va-mal, angajate persoane, care aveau o în-chipuire vagă despre specificul activi-tăţii vamale. Pe parcursul anului 1992 la frontieră cu România au fost crea-

te birourile vamale Sculeni, Costeşti, Cahul, Giurgiuleşti. Totodată, au fost reorganizate birourile vamale Ungheni şi Leuşeni. Pe parcursul anilor 1992 - 1993 şi-au început activitatea 22 puncte de tre-cere la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, legalizate prin semnarea la 20 martie 1993 a Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Mi-niştri al Ucrainei «Cu privire la punctele de trecere a frontierei vamale». Structura sistemului vamal al Re-publicii Moldova a suportat cîteva mo-difi cări. Ultima a avut loc în anul 2007. Acum activează 8 birouri vamale, care întrunesc 104 posturi vamale. La 9 martie 1993 Parlamentul Re-publicii Moldova a adoptat Codul Va-mal - actul legislativ de bază, ce regle-mentează principiile organizării şi acti-vităţii ale sistemului vamal.

Din luna octombrie 1994 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline a Organizaţiei Mondiale a Vămi-lor, care întruneşte 142 state. De la început şi pînă în prezent siste-mul vamal al republicii se afl ă într-un pro-ces continuu de perfecţionare. Nucleul sistemului vamal al republi-cii a fost format din 200 de colaboratori, ce activau pînă în 1991 în structurile va-male ale fostei URSS. Ei aveau o anumită experienţă de muncă în sfera vamală, care se cerea însuşită şi de noii colaboratori, angajaţi în serviciu. Acesta a fost punc-tul de plecare. Însă procesul creării siste-mului vamal propriu al republicii a cerut de a găsi soluţii la numeroase chestiuni, ce ţineau de organizarea activităţii diferitor subdiviziuni şi sectoare, de reglementare a drepturilor şi obligaţiilor acestora în con-textul legislaţiei, precum şi de elaborarea schemelor tehnologice de control vamal.

I

17 anide dezvoltare

continuă

Evenimente

18 19

EVENTSEVENTS La compartimentul dat realizarea sarcinilor s-a materializat prin adopta-rea şi aplicarea în practică a Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 808 din 09.08.2000 «Cu privire la interac-ţiunea serviciilor, reglementarea perce-perii plăţilor şi automatizarea sistemului de evidenţă la efectuarea controlului în punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova». Prin prezenta hotărîre vămii Scule-ni i-a fost atribuită categoria de vamă - test de implementare a procedurilor de optimizare şi facilitare a trafi cului de mărfuri şi călători şi reducerea la mi-nimum a timpului, necesar pentru efec-

tuarea formalităţilor vamale. Ulterior, monitorizarea procesului de perfectare a documentaţiei necesare pentru im-port-export s-a extins asupra tuturor posturilor vamale. Una din acţiunile recente, orientate la facilitatea activităţii agenţilor econo-mici, a constituit-o realizarea Planului de acţiuni, aprobat de prim-ministrul Republicii Moldova la 17 martie 2008, referitor la implementarea principiului „gişeului unic”. Misiunea sistemului vamal al RM este de a aplica politica vamală stabili-ta de Guvernul RM şi în concordanţă cu obiectivele gestionate de Ministerul fi -

nanţelor şi de a preveni intrarea pe teri-toriul naţional a oricăror bunuri ce afec-tează securitatea naţională, regională si internaţională, securitatea economică, socială si a mediului înconjurător. Stabilitatea macro-economică, con-solidarea sistemului pieţei fi nanciare, dezvoltarea unei economii performante sunt aspiraţii fi reşti ale unei administra-ţii moderne şi premisele integrării euro-pene şi mondiale. În spiritul acestor deziderate şi în conformitate cu misiunea sa, Serviciul vamal al RM a identifi cat următoarele obiective cadru :- Creşterea capaciţaii sistemului vamal al RM de aplicare a legislaţiei naţiona-le specifi ce; - Facilitarea comerţului prin stabilizarea şi standardizarea procedurilor, simplifi -carea controalelor vamale şi dezvoltarea unei statistici operative; - Asigurarea încasărilor drepturilor de import, prevenirea şi combaterea frau-dei de natura vamală; - Protecţia societăţii si mediului printr-un control efi cient al mărfurilor prohi-bite, periculoase, contrafăcute; - Modernizarea sistemului vamal în ve-derea creşterii efi cienţei serviciilor pu-blice oferite; - Dezvoltarea infrastructurii proprii, su-port indispensabil în realizarea obiecti-velor propuse.

Evenimente

18 19

EVENTS n timpul Sesiunilor anuale ale Consiliu-lui Colaborării Vamale (Organizaţia Mon-dială a Vămilor – OMV), la care a partici-pat şi delegaţia Republicii Moldova condu-să de Directorul general al Serviciului va-mal, domnul Viorel MELNIC, conducă-torii vămilor reprezentînd membrii OMV au ales noul Secretar general al acestei or-ganizaţii. Participanţii sesiunii au votat pentru dl Kunio MIKURIYA, candida-tul din partea Japoniei. Alegerile pentru care şi-au înaintat candidaturile nouă state s-au desfăşurat în perioada 26 - 28 iunie 2008 la Bruxelles, Regatul Belgiei. După alegerea sa în acest înalt post, dl MIKURIYA, care deţine postul de Se-cretar general adjunct al OMV, a expri-mat asigurarea despre angajamentul to-tal pentru a face din OMV o organizaţie cu adevărat efi cace care va juca un rol de frunte în domeniul cooperării internaţio-nale, facilitării şi securităţii schimburilor şi consolidării capacităţilor administraţii-lor vamale. Mandatul Secretarului general în exerciţiu, dl Michel DANET, expiră la sfîrşitul lui decembrie 2008.

Înainte de a fi ales Secretar general ad-junct al OMV în iunie 2001, dl MIKURI-YA a dedicat 25 de ani serviciului în Mi-nisterul fi nanţelor al Japoniei. Pe parcur-sul carierei în sînul Ministerului fi nanţelor, Kunio MIKURIYA a ocupat diverse pos-turi importante datorită cărora a obţinut o bogată experienţă în domeniul vamal, dez-

voltării comerţului, bugetului şi politicilor fi nanciare. Dumnealui a deţinut postul de Director al Diviziunii Negocieri Internaţi-onale, apoi al Diviziunii de Luptă cu Frau-dele Vamale şi, în sfîrşit, al Diviziunii Cer-cetări şi Afaceri Internaţionale din cadrul Biroului Tarif şi Vamă. Dl MIKURIYA a ocupat, de asemenea, funcţiile de Director al Diviziunii Control al Îndemnizaţiilor şi Salariilor şi de Verifi cator (Controlor) de buget în Biroul Bugetului. Dumnealui a fost ulterior Consilier în cadrul misiunii Ja-poniei la Geneva şi a participat la negocie-rile din Runda Uruguay, ceea ce i-a permis să obţină o excelentă cunoaştere a chesti-unilor comerciale. Din ianuarie 2002, dl MIKURIYA coordonează lucrările Secre-tariatului OMV cu cele ale altor organiza-ţii internaţionale, ca Organizaţia Mondială a Comerţului şi a celor ale organismelor fi -nanciare, ca Banca Mondială, Fondul Mo-netar Internaţional etc., precum şi din sec-torul privat. De asemenea, printre subiectele abor-date în cadrul sesiunilor au fost rezultatele

Programului COLUMBUS destinat imple-mentării Standardelor Cadru ale OMV pri-vind Securitatea şi Facilitarea Comerţului Mondial, care se implementează în Repu-blica Moldova conform hotărîrii guvernu-lui nr. 590/28.05.2007 cu privire la aproba-rea Planului de acţiuni pentru implementa-rea recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Vămilor în conformitate cu Standardele-Cadru privind Securitatea şi Facilitarea Co-merţului Mondial (iunie 2005); progresele înregistrate de statele-membre în domeniul ajustării sistemelor naţionale vamale la re-comandările OMV şi aspecte organizatori-ce de activitate a organizaţiei. Totodată, delegaţia moldovenească a avut oportunitatea să desfăşoare întreve-deri cu conducătorii autorităţilor vamale din alte ţări, care au avut drept scop inten-sifi carea colaborării şi dezvoltării relaţiilor bilaterale între serviciile vamale naţionale, iar la 26 iunie 2008 a fost organizată de-gustarea vinurilor moldoveneşti, organiza-tă în comun cu Ministerul economiei şi co-merţului.

Î

Organizaţia Mondialăa Vămilor alege un

nou Secretar general

Evenimente

20 21

REGULI

20 21

REGULIAsigurarea – un instrument de

protecţie financiară

acă activaţi în domeniul comerţului exterior, fie ca faceţi importuri sau ex-porturi, pentru a vă desfăşura cu succes activitatea este important să cunoaşteţi diversele aspecte legale ale domeniului, condiţiile comerciale şi caracteristicile asigurărilor mărfurilor de comerţ exte-rior. În condiţiile actuale, necesităţile de asigurare existente au determinat apari-ţia şi crearea unor reţele internaţionale şi naţionale de asigurări, precum şi înfiin-ţarea şi dezvoltarea sistemului de reasi-gurare. În domeniul transporturilor inter-naţionale poliţele de asigurare sînt întîl-nite în contractele de vînzare – cumpă-rare, cu implicaţii directe asupra derulă-rii contractului, inclusiv al transportu-rilor, contracte de asigurare maritimă, contracte de asigurare reciprocă a răs-punderii armatorilor sau contractul de asigurare rutieră – pentru marfă, auto-vehicule şi răspunderea civilă a deţi-

nătorilor de autovehicule, contracte de asigurare în aviaţie. Mai binezis, ori-ce tranzacţie presupune un contract de asigurare, motiv pentru care este foarte importantă cunoaşterea caracteristicilor acestui tip de asigurări pentru a putea alege varianta care se potriveşte cel mai bine. De asemenea, trebuie ştiut că, con-diţiile de livrare INCOTERMS prevăd care parte trebuie sa asigure marfa şi în ce condiţii. Indiferent de natura asigurărilor, acestea îndeplinesc o serie de funcţii principale, precum compensarea finan-ciară a pagubelor, prevenirea daunelor, economisire, etc. În practica economică, riscul este perceput ca un eveniment posibil şi ne-dorit, de obicei imprevizibil aducător de pierderi materiale sau morale. Orice acti-vitate tinde spre rezultate pozitive opti-me şi este însoţită de probabilitatea pro-ducerii riscului. Plecînd de aici, în socie-

tatea modernă nu se poate concepe des-făşurarea unei activităţi de transport in-ternaţional fără însoţirea unui contract de asigurare. Contractul de asigurare este un contract prin care societatea de asigurări (asiguratorul), în schimbul unei sume de bani numită primă de asigurare, ia asupra sa răspunderea pentru riscuri-le unor pagube în timpul transportului plătindu-i asiguratului (exportator, im-portator, cărăuş sau armator) eventuale-le pagube pe care acesta le poate suferi, ca urmare a producerii unor evenimen-te neprevăzute, care au determinat ava-rierea mărfurilor sau a mijloacelor de transport. Prima de asigurare este una din componentele care se include în va-loarea în vamă a mărfii, în cazul în care nu a fost inclusă anterior. La determina-rea acestei sume se iau în calcul valoa-rea mărfii, costul transportului şi cos-tul asigurării. Costul asigurării depinde de valoarea mărfii şi nu de distanţa de transportare. Din acest motiv, cheltuie-lile pentru asigurare nu se împart „pînă la locul de introducere” şi „după locul de introducere”, şi, respectiv, nu se exclud din preţul tranzacţiei la determinarea valorii în vamă a mărfurilor. În acelaşi timp, contractul de asigu-rare este un contract de despăgubire, o hîrtie de valoare şi un contract sinalag-matic, cu titlu oneros şi real. Referitor la acest tip de contract, se poate afirma că acesta se bucură de o anumită particu-laritate pe care nu o mai întîlnim la alte contracte, şi anume: părţile încheie acest contract în speranţa de a nu-l executa. În general, asigurarea mărfurilor în derularea unei operaţiuni de import-ex-port este un act facultativ, cu excepţia ca-zului cînd ea constituie o obligaţie con-tractuală, cu toate acestea ea se practică pe o scară foarte largă, avînd la bază ur-mătoarele motive:

Marina Lungu, inspector principalla Secţia supravegherea valorii în vamă

D

22 23

REGULI

− în timpul transportului marfa este expusă unor riscuri, a căror apariţie este determinată de anumiţi factori naturali, conjuncturali, umani etc. − în cazul producerii unor pagube, acestea pot fi acoperite parţial sau total prin despăgubirile oferite. În cazul unei avarii comune, asigu-ratorul trebuie să plătească despăgubirea numai în limitele sumei asigurate din to-talul avariei comune, fără deducerea fran-cizei. În acest context trebuie definită no-ţiunea de franciză în domeniul asigurări-lor, aceasta reprezintă limitarea răspun-derilor cu privire la acoperirea pagube-lor suportate de asiguraţi , al unui anumit procent din valoarea asigurată. Această franciză este de două tipuri:− necondiţionată – cînd asiguratorul se eliberează de obligaţia de plată pentru daune produse sub anumite limite mici din valoarea asigurată, astfel la o pagu-bă de 3 la sută din valoarea asigurată, so-cietatea de asigurări nu plăteşte nimic, iar pentru o pagubă de 15 la sută va plăti o despăgubire în valoare de 10%;− condiţionată – cînd asiguratorul se eliberează de obligaţia de plată numai pentru daune ce nu depăşesc franciza, astfel, la o pagubă de 5 la sută nu se plă-teşte nimic, iar la una de 20 la sută se va plăti 20%. Scopul instituirii francizei este de a cointeresa asiguratul în protejarea bunu-rilor asigurate şi scutirea asiguratorului

de cheltuielile pentru recuperarea daune-lor mărunte. Asigurarea fără franciză se practică numai pentru anumite mărfuri şi este însoţită de plata unei prime supli-mentare. Dintre clauzele contractului de asi-gurare cea mai mare importanţă asupra relaţiei asigurat – asigurator o au:a) Părţile implicate: asiguratul şi asigu-ratorul. Din contractul de asigurare, asigura-tul are obligaţia de a păstra în bune con-diţii bunurile asigurate, iar după produce-rea riscului să încerce să limiteze daunele, în caz contrar societatea de asigurări se poate elibera de obligaţia de a răspunde pentru avaria produsă. Asiguratul trebu-ie imediat să avizeze asiguratorul despre producerea riscului asigurat şi să urmeze instrucţiunile acestuia, implicit realizarea unor cheltuieli pe care asiguratorul i le va rambursa indiferent de efectul lor. Asiguratorul este obligat să plăteas-că daunele produse, dar numai în limitele sumei asigurate, pe baza cererii asiguratu-lui, însoţită de o serie de documente care ar confirma dovada că bunul a fost asi-gurat, dovada producerii riscului asigu-rat, conosamentul sau scrisoarea de tră-sură, cuantumul despăgubirilor pretinse. După plata despăgubirilor, în cazul ava-riei totale, dreptul asupra bunului trece de la asigurator, operaţie ce poartă denumi-rea de abandon. În limitele sumelor plăti-te ca despăgubire, asiguratorul preia toate

drepturile asiguratului faţă de persoane-le vinovate de producerea pagubei, acest drept numindu-se subrogare. Subrogarea dă dreptul de recuperare a sumelor plătite pentru daunele produse de persoane ter-ţe. În orice situaţie de producere a riscu-rilor, părţile implicate trebuie să recurgă la serviciile unui comisar de avarie, care stabileşte întinderea avariei şi întocmeşte certificatul de avarie pe baza căruia se va întocmi despăgubirea.b) Obiectul asigurat, în contractul de asigurare trebuie descris prin toate carac-teristicile sale, menţionîndu-se şi natura ambalajului, numărul coletelor, marcajul etc.c) Suma asigurată reprezintă suma ma-ximă a obligaţiei de plată din partea asigu-ratorului.d) Condiţia de asigurare reprezintă aria de cuprindere a riscurilor preluate de asi-gurator. În vederea stabilirii unei relaţii între firma de comerţ exterior şi firma de asi-gurări, primul pas care trebuie făcut este remiterea cererii de asigurare, care trebu-ie să cuprindă: numele celui care dispu-ne emiterea poliţei de asigurare, numărul contractului, acreditivului, facturii exter-ne, condiţiile de livrare, ruta asigurată, modalitatea şi mijlocul de transport, pa-vilionul şi numele navei, numărul cono-samentului, date referitoare la marfă, va-loarea navlului, condiţia de asigurare şi valoarea asigurată. În baza acestui docu-ment, expeditorul încheie cu casa de asi-gurări contractul sau poliţa de asigurare şi îl avertizează pe exportator printr-un aviz de asigurare. Poliţa de asigurare este documentul prin care se certifică acordul de voinţă dintre asigurat, care se obligă să plăteas-că o primă de asigurare şi asigurator, care se obligă să-l despăgubească pe asigurat pentru daunele produse ca urmare a reali-zării unor riscuri. În ultimele decenii, datorită creşterii complexităţii operaţiilor comerciale inter-naţionale şi a valorilor bunurilor şi mijloa-celor de transport asigurate, şi implicit a daunelor extrem de mari care se produc datorită riscurilor asigurate, modalităţile de asigurare se diversifică continuu.

Reguli REGULI

22 23

REGULIREGULIРоль таможенных органов в борьбе с

«интеллектуальной контрабандой»

еждународные организации, во-влеченные в обеспечение защиты интеллектуальной собственности, такие как ВОИС (Всемирная органи-зация по охране интеллектуальной собственности), ВТО (Всемирная торговая организация) и ВТО (Все-мирная таможенная организация) выражают особое беспокойство, вы-званное увеличением доли контра-фактной и пиратской продукции на международном рынке. Это нано-сит весомый ущерб экономике госу-дарств, правообладателям, интере-сам добросовестных производителей и потребителям. Такой нелегальный бизнес процветает, принося огром-ную прибыль преступному сообще-ству, которое, в свою очередь, инве-стирует в совершенствование мето-дов производства и распространения контрафактной и пиратской продук-ции. В соответствии с международными обязательствами Молдовы, защита прав интеллектуальной собственно-сти входит в перечень приоритетных направлений деятельности Таможен-ной службы. Опыт других стран по-казывает, что эта функция государ-ства, в лице таможни, достаточно востребована, активно используется правообладателями и играет важную роль в борьбе с нарушениями прав интеллектуальной собственности. С целью совершенствования законода-тельной базы в данной области, За-коном No.103-XVI от 16.05.2008 раз-дел XII Таможенного кодекса «По-граничные меры в области охраны интеллектуальной собственности» был изложен в новой редакции, пол-ностью соответствующей законода-тельству Европейского союза.

Термины «серый импорт», «ин-теллектуальная контрабанда» полу-чили широкое распространение в связи с увеличением объема внеш-ней торговли товарами, произведен-ными с нарушением прав интеллек-туальной собственности. Среди отрицательных послед-ствий внешней торговли контра-фактной и пиратской продукцией выделим следующие: - непоступление налогов в бюд-жет, в том числе вследствие наруше-ния правил определения таможен-ной стоимости товаров, перемеща-емых через таможенную границу;- подрыв деятельности легальных производителей и импортеров, не-лояльная конкуренция;- угроза жизни и здоровью граж-дан, нарушение прав потребителей; - на государственном уровне - подрыв авторитета, и как следствие, отток иностранных инвестиций. Следует отметить, что в послед-нее время представители бизнеса куда активнее стали пользоваться своим правом на защиту товарных знаков и других интеллектуальных прав. Например, в 2007 году чис-ло подпадающих под опеку тамо-женных органов объектов достигло 140. Это значительно больше, чем в прежние годы. В 2006 году таких об-ращений было всего 31. Большин-ство находящихся в данный момент под защитой таможенных органов товарных знаков относится к алко-гольным и безалкогольным напит-кам, включая их упаковку. За ними следует косметическая и парфюмер-ная продукция, фармацевтические изделия, моющие средства и т.д. Из общего количества зарегистриро-

ванных в таможенных органах объ-ектов интеллектуальной собствен-ности 57 составляют торговые мар-ки, включая 2 международные и 11 комбинированных. Среди заявите-лей наряду с национальными хозяй-ствующими субъектами есть и ино-странные компании, а также физи-ческие лица. Говоря о приграничных мерах по защите прав на объекты интел-лектуальной собственности, возни-кает вопрос о роли таможенных ор-ганов и об эффективности предпри-нимаемых мер по защите интересов правообладателей, потребителей, бизнеса и экономики в целом. Дело в том, что пиратские и кон-трафактные товары можно выявить еще на границе в процессе таможен-ного контроля и не допустить их по-следующий выпуск в торговый обо-рот. Таким образом, роль таможни как правоохранительного органа в защите интересов правообладателей сводится, главным образом, к обе-спечению надлежащего контроля товаров, содержащих объекты ин-теллектуальной собственности, вы-явление поддельной, нелегальной продукции и принятие необходи-мых мер для недопущения их выпу-ска в торговый оборот, т.е. принятие пограничных мер. Исходя из этого, пограничные меры - это ни что иное, как продле-ние таможенными органами срока принятия решения о выпуске това-ров, содержащих объекты интеллек-туальной собственности и переме-щаемых через таможенную границу, в отношении которых предполагает-ся, что они являются контрафакт-ными, пиратскими или нарушают

Наталья Каленик, начальник Отдела анализа, стратегического планирования и европейской интеграции

М

24 25

REGULIиные права интеллектуальной соб-ственности. Пограничные меры способству-ют выявлению и пресечению право-нарушений в области интеллекту-альной собственности и являются эффективным механизмом защиты правообладателей от возможного ущерба. Пограничные меры обусловле-ны тесным взаимодействием тамо-женных органов с правообладате-лями. Чаще всего именно правооб-ладатели инициируют процедуру применения пограничных мер, об-ращаясь к таможне с просьбой ока-зать содействие в защите своих прав. В этом случае таможенный контроль осуществляется с учетом информа-ции, предоставленной заинтересо-ванными лицами – правообладате-лями. В некоторых случаях, и имея на то достаточные основания, таможен-ные органы вправе по собственной инициативе приостановить выпуск подозрительных товаров (ex officio). Такое активное вмешательство та-можни в принципе обосновано, т.к. торговля контрафактной и пират-ской продукцией наносит ущерб не только правообладателям, но и об-ществу и экономике. Так же необхо-димо отметить, что эффективность пограничных мер существенно воз-растает, если они осуществляются в условиях двустороннего или много-

стороннего сотрудничества и обме-на информацией между уполномо-ченными органами соответствую-щих государств.

СФЕРА ПРИМЕНЕНИЯ ПОГРАНИЧНЫХ МЕР В ОБЛАСТИ ОХРАНЫ ИНТЕЛЛЕКТУАЛЬНОЙ СОБСТВЕННОСТИ Согласно ст.51 Соглашения ВТО по торговым аспектам прав на интел-лектуальную собственность (далее - ТРИПС), пограничные меры рас-пространяются при наличии веских оснований подозревать, что может осуществляться ввоз следующих то-варов:- товары с неправомерно исполь-зуемым товарным знаком – любые товары, включая их упаковку, марки-рованные без разрешения товарным знаком, который идентичен товарно-му знаку, законно зарегистрирован-ному, или который по существен-ным признакам нельзя отличить от подобного товарного знака и кото-рый, в силу этого, нарушает права владельцев товарного знака в соот-ветствии с законодательством им-портирующей страны; - товары, произведенные с нару-шением авторских прав – любые товары, являющиеся копиями, соз-данными без согласия правообла-дателя или лица, должным образом им уполномоченного в стране про-

изводства товаров, и которые прямо или косвенно произведены из како-го-либо изделия, в случае, если соз-дание упомянутой копии явилось нарушением авторского права или смежного права в соответствии с за-конодательством импортирующей страны. Согласно ст.301 Таможенного кодекса РМ (ТК РМ), данные меры применяются к товарам, могущим нарушить право интеллектуальной собственности, которые: - ввозятся на таможенную тер-риторию Молдовы или вывозятся с этой территории; - декларируются в таможенных органах с целью их помещения под окончательный или льготный тамо-женный режим; - находятся под таможенным над-зором в любой другой ситуации; - не были задекларированы при въезде в страну или при выезде из страны и обнаружены таможенными органами во время осуществления таможенного контроля; - стали собственностью государ-ства вследствие конфискации или отказа в пользу государства. Важно подчеркнуть, что погра-ничные меры не применяются к то-варам, произведенным с согласия правообладателя, но при этом вво-зимые или вывозимые без такого со-гласия.Пограничные меры так же не приме-няются к товарам, предназначенным для личного пользования, переме-щаемым через таможенную границу РМ физическими лицами - «импорт в незначительных количествах».

ПРОЦЕДУРА ПРИМЕНЕНИЯ ПОГРАНИЧНЫХ МЕР Основополагающим международ-ным актом в сфере применения по-граничных мер является ТРИПС - соглашение, которое содержит осо-бые требования в отношении дан-ной процедуры (раздел 4). Положе-ния ТРИПС легли в основу нацио-нального законодательства стран-членов ВТО, в том числе РМ. Также необходимо отметить роль Всемирной таможенной орга-низации, одной из задач которой является совершенствование и гар-монизация таможенных процедур, в том числе, пограничных мер охра-ны прав интеллектуальной соб-ственности. В рамках этой органи-

REGULIПравила

24 25

REGULIREGULIзации была создана Группа по раз-работке стратегии в области интел-лектуальной собственности, непо-средственными участниками кото-рой являются эксперты Таможенной службы, а также представители биз-неса, что позволяет разрабатывать правила и процедуры с учетом инте-ресов обеих сторон. Основной зада-чей группы является обработка дан-ных о нарушениях прав интеллек-туальной собственности при пере-мещении товаров через таможенные границы государств-членов, а также оценка эффективности погранич-ных мер в борьбе с такими правона-рушениями, предоставление необхо-димых консультаций и технической помощи. При содействии группы в рамках ВТО было разработано «Модельное законодательство в области погра-ничных мер», предназначенное для таможенных служб, применяющих положения соглашения ТРИПС.

ОСНОВНЫЕ ЭТАПЫ ПРОЦЕДУРЫ ПРИМЕНЕНИЯ ПОГРАНИЧНЫХ МЕРМеханизм применения погранич-ных мер в области охраны интеллек-туальной собственности можно раз-делить на следующие этапы:• инициирование процедуры; • таможенное оформление и кон-троль товаров, содержащих объекты интеллектуальной собственности;• приостановление выпуска подо-зрительных товаров;• распоряжение товарами, в отно-шении которых были приняты по-граничные меры.

ИНИЦИИРОВАНИЕ ПРОЦЕДУРЫПо законодательству большинства стран, таможенные органы вправе и обязаны действовать по собствен-ной инициативе и приостанавливать выпуск в свободное обращение това-ров, в отношении которых они рас-полагают prima facie доказательства-ми того, что право интеллектуаль-ной собственности нарушается. В соответствии со ст. 302 ТК РМ, при наличии достаточных осно-ваний (оперативная информация, признаки) таможенные органы могут приостановить оформление тамо-женных документов на три рабочих дня, извещая об этом правообладате-ля и декларанта/получателя товаров.

Основанием для начала проце-дуры является заявление правооб-ладателя, который имеет подозре-ние, что при пересечении товаров через таможенную границу могут быть нарушены его права на ин-теллектуальную собственность. В данном случае речь идет о прось-бе применять пограничные меры к внешнеторговым операциям вооб-ще. Тут следует выделить отдельно ситуацию, когда правообладатель обращается в таможенный орган с просьбой принять пограничные меры к конкретной поставке пред-

полагаемой нелегальной продук-ции. Таможенное законодательство содержит общие требования, предъ-являемые к заявлению, и прилагае-мых к нему документов (ст. 3021 ТК РМ). Оно должно содержать, доста-точную информацию, необходимую таможенным органам для примене-ния пограничных мер, а именно: • точное и подробное техниче-ское описание оригинальных това-ров, указание места их производ-ства, данные о производителе, а так-же о других правообладателях;

Правила

26 27

REGULI• любую другую информацию о способе нарушения его прав, кото-рой владеет правообладатель; • стоимость оригинальных това-ров до взыскания платежей; • место нахождения товаров или их назначение; • детали для идентификации пар-тии товаров или почтовых посылок; • предусмотренная дата прибытия или отправки товаров; • используемые транспортные средства; • страна или страны производства и используемые маршруты; • техническая разница между ори-гинальными товарами и товарами, могущими нарушить право интел-лектуальной собственности; • наименование и местонахожде-ние юридических лиц, обладающих разрешением на импорт, экспорт или на распределение товаров. К заявлению о вмешательстве в обя-зательном порядке прилагаются сле-дующие документы: - декларация правообладателя установленной формы, посредством которой он принимает на себя ответ-ственность в случае, когда установле-но, что товары не нарушают его пра-во интеллектуальной собственно-сти, и соглашается нести все расхо-ды, осуществляемые в соответствии с настоящей главой; - подтверждение того, что право-обладатель является обладателем права интеллектуальной собствен-ности. Одновременно с подачей заявления о вмешательстве таможенного орга-на к нему прилагаются фотографии и образцы продукции оригинальных товаров. Любые изменения первона-чальных данных о правообладате-лях, объекте права интеллектуаль-ной собственности и т.д. напрямую влияют на деятельность таможни по охране исключительных прав, поэ-тому обязательство заявителя немед-ленно информировать таможенные органы о произошедших изменени-ях предусматривается в самом заяв-лении. Эффективность защиты прав интеллектуальной собственности таможенной службой в первую оче-редь зависит от объема информа-ции, содержащейся в заявлении. Соответственно, в интересах заяви-телей собрать и предоставить все

доступные доказательства и матери-алы с тем, чтобы как можно точнее определить задачу таможни. В связи с этим, по возможности, и особенно в случаях, когда речь идет о конкрет-ной поставке, правообладатель пре-доставляет следящую информацию:• наименование, адрес возможных импортеров, получателей, владель-цев подозреваемого груза и перевоз-чиков; • наименование, местонахожде-ние каждого из иностранных лиц, вовлеченных в производство и, или продажу подозреваемых товаров;• данные, позволяющие иденти-фицировать подозреваемый груз (особенности упаковки, способа из-готовления); • стоимость легальной продукции на рынке; • страна (страны) экспорта подо-зреваемой партии; • страна (страны) производства товаров;• тип транспорта и идентифика-ционные номера, перевозящие подо-зрительный товар;• маршрут международной пере-возки;• ожидаемое время прибытия то-варов;• таможенный орган, в котором оформляется легальный груз и где предполагается таможенное оформ-ление подозреваемого груза;• предполагаемая дата прибытия товаров на таможню и др.Для упрощения процедуры пода-чи заявления предусмотрен единый образец такого документа, который

можно будет оформить и подать в электронном виде. Защита объек-тов интеллектуальной собственно-сти, принадлежащих государству, производится без взимания плате-жей.

РАССМОТРЕНИЕ ЗАЯВКИ И РЕШЕНИЕ ТАМОЖЕННОГО ОРГАНАЗаявление о применении погранич-ных мер и прилагаемые к нему до-кументы рассматриваются Таможен-ной службой в 30-дневный срок, в результате чего принимается реше-ние об удовлетворении заявления. В этом случае Таможенная служба устанавливает срок вмешательства до одного года и представляет под-чиненным таможенным органам за-явления для принятия необходимых мер на границе. На основании принятых заявле-ний таможенный орган ведет реестр объектов интеллектуальной соб-ственности, включающий в себя ин-формацию, которая позволяет тамо-женным органам выявлять нелегаль-ные экземпляры товаров. Срок защиты прав на объекты интеллектуальной собственности - 1 год - может быть продлен.Также могут быть приняты решения о продлении срока рассмотрения за-явления; требование предоставить дополнительную информацию или об отказе в принятии заявления. Эти решения должны быть аргументи-рованы и могут быть обжалованы согласно действующему законода-тельству.

Правила

26 27

REGULIREGULIТАМОЖЕННЫЙ КОНТРОЛЬ И ВЫЯВЛЕНИЕ КОНТРАФАКТНОЙ ПРОДУКЦИИВ целях борьбы с «интеллектуаль-ной контрабандой» необходимо предпринимать решительные меры по ужесточению таможенного кон-троля товаров, содержащих объекты интеллектуальной собственности. Проверка таможенных деклараций должна осуществляться с учетом информации, указанной в реестре объектов интеллектуальной соб-ственности и соответствующих ин-струкциях, письмах, разосланных Таможенной службой. При контроле документов осо-бое внимание уделяется провер-ке факта выдачи и правильности оформления разрешительных доку-ментов государственных контро-лирующих органов (сертификатов, лицензий), наличию у правооблада-теля документов, подтверждающих право на использование объекта ин-теллектуальной собственности и правильность заполнения соответ-ствующих граф таможенной декла-рации. При проведении физического досмотра с целью выявления неле-гально изготовленных экземпляров необходимо исходить из характер-ных показателей контрафактной, пиратской продукции. К внешним отличительным признакам неле-гальной продукции, которые воз-можно выявить в процессе визуаль-ного осмотра товаров, в частности относятся: - дефектная, ненадлежащего ка-чества упаковка товара (компакт-ди-ски имеют только обычный пласт-массовый футляр или нанизаны на стержень);- инструкция по применению то-вара является фотокопией (у ком-пакт-дисков, аудиокассет вкладные буклеты простые, отсутствуют на-звания музыкальных произведений и другая информация, полиграфи-ческое оформление характеризу-ется низким качеством, нечеткими, нецветными иллюстрациями, опе-чатки, отсутствует штриховой код); - компакт-диски, аудиокассеты, видеокассеты без указания знака охраны авторского или смежных прав (латинской буквы “С” (“Р”) в окружности), имени (наименова-ния) обладателя исключительных

авторских (смежных) прав, года первого опубликования;- текстильные товары без указа-ния состава ткани, инструкции по уходу;- товар перевозится навалом или в разукомплектованном виде;- существенно занижена стои-мость по сравнению с товарами по-добного типа;- товары представляют собой этикетки, бирки, ярлыки, вклады-ши, обложки, футляры;- ввоз осуществляется из страны, которая не является местом изготов-ления подлинных товаров (страна происхождения является одним из факторов риска). В последнее время все сложнее отличить подделку от оригиналь-ной продукции, ограничивая тамо-женный контроль досмотром това-ров, тем более, когда инспектор не обладает специальными знаниями. Поэтому возникает необходимость изъятия проб и образцов для прове-дения экспертизы в лабораторных условиях с использованием специ-ального оборудования. Ускорить процесс выявления контрафактной, пиратской про-дукции и повысить эффективность борьбы с «интеллектуальной кон-трабандой» призваны современные информационные технологии. Так как таможня заинтересована в ак-тивном сотрудничестве с компани-ями-производителями, с офици-альными импортерами. Например, некоторые компании проводили уже специальные тренинги для ра-ботников таможни с целью лучшего ознакомления с производимой ими

продукцией и ее особенностями для их защиты от подделок. Такая фор-ма сотрудничества с бизнесом при-ветствуется, и в этой связи Таможен-ная служба готова к подписанию Меморандумов о взаимопонимании с компаниями или бизнес-ассоциа-циями, чтобы объединить усилия в борьбе с нарушениями прав интел-лектуальной собственности и обе-спечении лояльной конкуренции на рынке. Необходимо отметить, что эф-фективное применение погранич-ных мер невозможно без сотруд-ничества таможенных органов с Агентством по защите промышлен-ной собственности, а также с други-ми правоохранительными органами как на национальном, так и между-народном уровнях.

ПРИОСТАНОВЛЕНИЕ ВЫПУСКАИтак, если в процессе таможенно-го оформления и контроля товаров, содержащих объекты интеллекту-альной собственности, указанных правообладателем, таможенный ор-ган выявляет признаки того, что то-вары могут быть контрафактными или пиратскими, принимается ре-шение о приостановлении таможен-ного оформления и выпуска таких товаров. С целью установления факта нарушения права интеллектуаль-ной собственности таможня сооб-щает правообладателю по его пись-менному заявлению имя и адрес декларанта/получателя товаров, страну происхождения и отправле-ния товаров, способных нарушить

Правила

28 29

REGULIправо интеллектуальной собствен-ности. Таможенные органы сами не уста-навливают факт нарушения прав интеллектуальной собственности, а лишь способствуют защите инте-ресов правообладателя. Именно по-этому предоставление информации правообладателю о товарах и участ-никах сделки является необходимым условием защиты исключительных прав и борьбы с нарушениями тамо-женных правил. Таможня может разрешить за-интересованным лицам произвести осмотр товаров, в отношении ко-торых приостановлено таможенное оформление, взятие проб и образ-цов для проведения соответствую-щей экспертизы. Более того, по за-просу правообладателя таможенные органы могут предоставить ему до-полнительную информацию, кото-рая понадобиться для доказатель-ства факта нарушения его прав, и будет способствовать в выдвижении обвинений. Информация, получен-ная правообладателем и импорте-ром, является конфиденциальной и не должна разглашаться третьим ли-цам. Срок приостановления выпуска товаров составляет десять рабочих дней со дня получения извещения о задержании товаров. Этот срок дается правообладателю, импорте-ру, экспортеру, собственнику товара для принятия необходимых мер по защите своих прав согласно проце-дуре, установленной национальным законодательством. В этот период заинтересованное лицо должно об-ратиться в соответствующие органы (инициировать судебное разбира-тельство) для принятия окончатель-ного решения по делу, а также про-информировать таможенный орган о предпринятых действиях. В обоснованных случаях по письменному заявлению правооб-ладателя Таможенная служба может продлить срок не более чем на де-сять рабочих дней, а в случае скоро-портящихся товаров - срок в три ра-бочих дня. В рамках процедуры ex-officio правообладатель должен предпри-нять соответствующие действия в трехдневный срок со дня уведомле-ния таможенными органами о прио-становлении оформления таможен-ных документов.

Если в течении установленно-го периода таможенные органы не были уведомлены о начале закон-ного процесса ведущего к рассмо-трению по существу дела, или не было получено решение об изъятии товаров, о наложении ареста или их конфискации или было отказано в продлении срока приостановления выпуска, таможенное оформление товаров возобновляется, и они вы-пускаются в обращение согласно общей процедуре. Если же требования законодатель-ства соблюдены, таможня приоста-навливает срок выпуска товаров до вынесения решения по делу.

РАСПОРЯЖЕНИЕ ТОВАРАМИ, В ОТНОШЕНИИ КОТОРЫХ ПРИНЯТЫ ПОГРАНИЧНЫЕ МЕРЫВозможно несколько вариантов за-вершения процедуры применения пограничных мер. Уполномоченный орган своим решением подтверждает предполо-жение о том, что товары являются контрафактными, пиратскими или нарушают иные права интеллекту-альной собственности. В этом слу-чае товары могут быть: • уничтожены или выведены из коммерческого оборота без какой-либо компенсации и без каких бы то ни было расходов со стороны госу-дарства; • подвергнуты любым мерам, следствием которых является лише-ние вовлеченных лиц экономиче-ской прибыли от операции; • переданы безвозмездно, в зави-симости от вида товара, публичным учреждениям, для употребления либо использования, без права их реализации. ТК РМ предусматривает, что в случае товаров, способных нару-шить права правообладателя, он мо-жет получить разрешение на выпуск или на отмену меры по задержанию товаров с предоставлением гаран-тии, если выполняются совокупно следующие условия: • правообладатель предоставил таможенному органу доказательство подачи искового заявления в судеб-ную инстанцию; • судебные органы не наложили арест на товары или не запретили распоряжаться товарами; • соблюдены все таможенные

формальности в соответствии с за-конодательством. Гарантия должна быть достаточ-ной для защиты интересов правооб-ладателя и предоставляется в соот-ветствии с положениями настояще-го Кодекса.

ОТВЕТСТВЕННОСТЬ ТАМОЖЕННЫХ ОРГАНОВТК РМ содержит общее правило, по которому таможенные органы воз-мещают ущерб, причиненный ли-цам и их имуществу вследствие не-правомерных решений, действий или бездействий, а равно - неправо-мерных решений, действий или без-действий своих должностных лиц и иных работников при исполнении ими служебных или трудовых обя-занностей на общих основаниях в порядке, предусмотренном законо-дательством. При этом ущерб, при-чиненный правомерными действи-ями, возмещению не подлежит. В части, касающейся ответ-ственности таможенных органов пе-ред правообладателем, импортером, экспортером в связи с применением пограничных мер, Модельное зако-нодательство предусматривает, что таможенные органы, независимо от наличия или отсутствия заявления правообладателя, не несут ответ-ственность за: − необнаружение товаров, нару-шающих права интеллектуальной собственности;− неумышленный выпуск таких товаров; − любые иные действия в отноше-нии таких товаров. Правило действует при условии, что таможенные органы действова-ли добросовестно. Согласно ст. 307 ТК РМ, удо-влетворение заявления о вмешатель-стве таможенного органа не дает правообладателю права требовать от таможенных органов компенса-ции или возмещения ущерба в слу-чае, когда товары не были ими обна-ружены. Исходя из вышеизложенного, можно с уверенностью утверждать, что таможенные органы являются одним из ключевых государствен-ных институтов, способных поста-вить надежный заслон на пути меж-дународной торговли поддельной продукцией.

REGULIПравила

28 29

REGULIREGULILicenţierea activităţii brokerilor – mai multe minusuri decît plusuri?

olitica vamală este doar o parte a politicii de stat, în general, şi desigur, trebuie să se conformeze celei din urmă întru totul. Astfel, practic, toate modifi-cările de ultimă oră ale legislaţiei vamale sunt doar o aplicaţie practică vamală a voinţei poporului în general. Schimbări-le ce ţin de modificarea competenţei or-ganelor de stat în domeniul activităţii de broker nu constituie o excepţie în acest sens. Este cunoscut faptul că prin Le-gea nr. 424-XV din 16 decembrie 2004 „Privind revizuirea şi optimizarea ca-drului normativ de reglementare a ac-tivităţii de întreprinzător”1 au fost sta-bilite principiile de revizuire a cadrului normativ în scopul asigurării stabilită-ţii şi calităţii reglementării activităţii de întreprinzător întru evitarea barierelor în mediul de afaceri. În mod concret principiile sunt enunţate de art. 2 al le-gii şi unul din acestea este formulat în următorul sens: „delimitarea funcţiilor de reglementare, control şi inspecţie de stat ale autorităţilor administraţiei pu-blice de funcţiile de prestare a servicii-lor de evaluare a conformităţii şi altor servicii prestate contra plată”. Anume întru asigurarea acestuia şi a celorlalte principii de optimizare a ca-drului normativ de reglementare a activi-tăţii de întreprinzător la finele anului tre-cut de către parlamentul Republicii Mol-dova au fost aprobate următoarele două legi:1) Legea nr. 280-XVI din 14.12.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative2 2) Legea nr. 281-XVI din 14.12.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative 3. În baza prevederilor celor două legi activitatea de broker a devenit o activi-

tate supusă licenţierii de stat, realizate de către Camera de licenţiere. Astfel, legiuitorul a separat autoritatea de stat cu funcţii de reglementare (Serviciul vamal) de cea cu atribuţii de control şi inspecţie (Camera de licenţiere). Deci-zia este deja luată şi nu poate fi contes-tată. Totuşi, în contextul primilor prac-tici de aplicare a noului cadru legislativ, precum şi bazîndu-mă pe experienţă anterioară legată de autorizarea şi con-trolul activităţii brokerilor vamali, aş dori să atrag atenţia cititorului asupra unor consecinţe ale acestei decizii. Remarcăm, modul de punere în aplicare a prevederilor acestora. Rea-mintim că Legea nr. 280-XVI din 14.12.2007 a fost publicată pe 30 mai 2008 şi a intrat în vigoare în modul pre-văzut de art. LXXIV a acesteia. Potri-vit prevederilor acestuia, legea a intrat în vigoare la data publicării, cu excepţia anumitor articole, inclusiv a articolului XXXVIII - care operează modificări în Codul vamal – şi care intră în vigoa-re doar pe 1 ianuarie 2009. Totuşi, la ex-cepţia dată a fost stabilită o altă excep-ţie – cea care ţine de intrarea în vigoare a punctelor 4-6, 13, 15, 18, 21, 24 şi 25. Anume punctul 13 este acel care efec-tuează modificările în Secţiunea a 25-a a Codului vamal referitoare la statutul brokerului vamal. Formularea excepţiei dintr-o altă excepţie a îngreunat perceperea şi apli-carea acestea. Astfel, colaboratorii Ca-merei de licenţiere din start, au înţeles că licenţele pentru activitatea de bro-ker se vor elibera numai de la 1 ianuarie 2009. Totuşi, după o strînsă conlucrare la acest capitol, s-a elucidat sensul co-rect a legii şi modul de punere în aplica-re a acesteia.

Totodată, am constatat şi o altă ex-tremă – începînd cu data intrării în vi-goare a pct. 13 al art. XXXVIII a Legii nr. 280-XVI din 14.12.2007, adică din 30 mai 2008, activitatea de broker vamal putea fi desfăşurată doar de către per-soanele care deţineau licenţele respecti-ve (şi care nu existau la acel moment). Restul persoanelor, fără licenţă de bro-ker vamal, nu pot practica acest gen de activitate – cu toate consecinţele respec-tive. Posibil, ideea legiuitorului a fost totuşi de a acorda o perioadă de tran-ziţie pînă la 01.01.2009 pentru brokerii activînd deja. Totuşi experţii consideră că includerea pct. 13 al art. XXXVIII în acea „excepţie din excepţie” a fost o greşeală tehnică, o inadvertenţă, care nu a fost intenţia reală a legiuitorului. Totuşi, dat fiind faptul că prevede-rile art. 8 a Legii nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind licenţierea unor genuri de activitate la acel moment încă nu erau modificate şi, prin urmare, nu includeau activitatea de broker vamal în lista ac-tivităţilor supuse licenţierii, precum şi bazîndu-ne pe prevederile art. 11 al Co-dului fiscal („toate îndoielile apărute la aplicarea legislaţiei fiscale se vor inter-preta în favoarea contribuabilului”), am menţinut posibilitatea desfăşurării acti-vităţii de broker vamal şi de către per-soanele care, la moment, deţineau doar autorizaţii de broker, fără să fie titulari ai licenţei respective. Numai peste 11 zile, la 10 iunie 2008, a fost publicată Legea nr. 281-XVI din 14.12.2007 pentru modifica-rea şi completarea unor acte legislative, care la art. XII a stipulat expres că auto-rizaţiile pentru activitatea de broker va-mal, eliberate pînă la intrarea în vigoare a respectivei legi, se consideră valabile pînă la expirarea termenului de valabili-

Eduard Sîrbu,consultant la Secţia regimuri vamale

P

Правила

30 31

REGULItate a acestora. Actualmente, ţinînd cont de tota-litatea prevederilor referitoare la mo-dul de punere în aplicare a cerinţei de licenţiere a activităţii de broker, consta-tăm o situaţie puţin dificilă, în care nici un organ de stat nu deţine o informaţie completă şi exhaustivă cu privire la tota-litatea brokerilor vamali activînd în mod legal – o mare parte din brokeri vama-li au obţinut noile Autorizaţii de broker vamal la finele lunii martie 20084 – ast-fel, pînă în luna martie 2010 Camera de licenţiere nu va avea nici o competenţă asupra acestora. Un alt „minus” din şirul celor ce ţin de tehnica legislativă a realizării modifi-cărilor, ar fi acela, că textul legal a fost formulat prea dur, fără nici o rezervă. Astfel, după cum s-a mai menţionat, art.XII al Legii nr. 280-XVI a stipulat în mod univoc că autorizaţiile pentru acti-vităţile pentru activitatea de broker va-mal, eliberate pînă la intrarea în vigoare a respectivei legi, se consideră valabile

pînă la expirarea termenului de valabi-litate a acestora. Astfel, nici o excepţie de la această lege organică nu este sta-bilită! Concomitent, prevederile Codu-lui vamal care acordau organelor vamale dreptul de a retrage sau anula autorizaţia de broker vamal nu mai sunt aplicabile. Situaţia dată se agravează5 şi prin acel fapt că nici actuala formulare a Co-dului vamal şi a Legii cu privire la licen-ţiere nu acordă organelor vamale drep-turi similare în ceea ce ţine de licenţa de broker. Chiar şi Camera de licenţiere dispune de posibilităţi foarte şi foarte reduse la capitolul stopării activităţii ili-cite a unui broker vamal. Astfel, art. 21 al Legii privind licenţierea unor genu-ri de activitate stipulează că drept temei pentru retragerea licenţei servesc numai următoarele: a) cererea titularului de licenţă privind retragerea acesteia; b) decizia cu privire la anularea înregi-strării de stat a titularului de licenţă; c) depistarea unor date neautentice în

documentele prezentate autorităţii de licenţiere; d) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane în scopul desfăşurării genului de activitate licenţiat; e) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la sistarea temporară a licenţei6 ; f ) nerespectarea în mod repetat a pre-scripţiilor privind lichidarea încălcări-lor ce ţin de condiţiile de licenţiere. După cum se observă, în cazul de-pistării fraudelor comise de către bro-kerul vamal datorită statutului său ju-ridic special, sancţiunea va fi aplicată nemijlocit pentru fapta comisă, fără a mai avea impact asupra licenţei (prin-cipiul unei singure sancţiuni pentru o singură încălcare). Astfel, statutul său de broker vamal se menţine, iar persoa-na îşi păstrează posibilitatea de a comi-te noi încălcări. Dacă examinăm modificările cu privire la licenţierea activităţii broke-rilor vamali sub aspect mai larg, atun-ci unele neajunsuri ale deciziei luate se observă şi la nivelul conceptual, printre care putem arăta următoarele:1. Pentru permiterea activităţii de bro-ker vamal s-au stabilit nişte condiţii formale, pur birocratice. Astfel, potri-vit alin. 2 al art. 163 al Codului vamal, pentru a primi licenţa pentru activita-tea de broker vamal, persoana juridică trebuie: a) să deţină în statele de funcţii, cel pu-ţin, un specialist în domeniul vămuirii; b) să dispună de o bază tehnico-mate-rială care să permită desfăşurarea acti-vităţii de broker vamal; c) să dispună, pentru asigurarea respon-sabilităţii pentru plăţile vamale calcula-te, de opt milioane lei sub formă de de-pozit depus pe contul organului vamal sau sub formă de garanţie bancară eli-berată pe numele organului vamal; d) să corespundă altor cerinţe prevăzu-te de lege. Se observă că, de fapt, condiţiile stabilite sunt atît de generale, încît nu este clar, în general, scopul efectuării unui control de stat manifestat prin eli-berarea licenţei. Adică, în conformitate cu prevederile art. 4 al Codului vamal, la genurile de activitate supuse regle-mentării prin licenţiere se atribuie ge-nurile de activitate care (1) implică uti-lizarea resurselor limitate ale statului sau (2) cele care necesită stabilirea con-diţiilor şi cerinţelor speciale de activi-tate, precum şi verificării respectării

REGULIReguli

30 31

REGULIREGULI

acestora pe parcursul activităţii, pentru excluderea prejudicierii drepturilor, in-tereselor legitime şi sănătăţii cetăţeni-lor, mediului înconjurător şi securităţii statului. În acest context, verificarea la eliberarea unei licenţe de broker vamal a faptului angajării, cel puţin, a unui specialist sau prezentarea unei garan-ţii nu pot fi calificate drept “control de stat al condiţiilor şi cerinţelor specia-le de activitate”. Adică, într-o oarecare măsură atribuirea activităţii brokerilor vamali la categoria activităţilor licenţi-ate chiar contravine principiilor Legii privind licenţierea activităţii de între-prinzător. Mai mult decît atît, indicarea fap-tului de angajare a unui sau mai mul-tor specialişti în domeniul vămuirii ca o condiţie pentru eliberarea licenţei a rezultat în aceea că lista specialiştilor angajaţi se include în Anexă la licenţă („Condiţiile de desfăşurare a licenţei”) şi se prezintă drept parte componentă a acesteia. Totuşi, lista dată întotdeauna a fost flexibilă, mai ales la brokerii vamali cu un număr mare de specialişti angaja-ţi, unde lista se schimba aproape săptă-mînal. Enumerarea persoanelor angaja-te la Licenţă, în raport cu toate prevede-rile legislaţiei muncii şi cu fluxul perma-nent de cadre, nu se prezintă drept cea mai bună idee.2. Se observă că art. 163 al Codului va-mal menţine o practica legislativă ante-rioară – stabilirea unei liste deschise de cerinţe care pot fi înaintate. Astfel, lite-ra (d) a acestuia prevede că, pentru ob-ţinerea licenţei de broker, acesta trebuie „să corespundă altor cerinţe prevăzute de lege”.

Astfel, redacţia nouă a Codului Va-mal contravine în mod direct prevede-rilor art. 2, lit. „g)” ale Legii privind re-vizuirea şi optimizarea cadrului norma-tiv de reglementare a activităţii de în-treprinzător; a fost determinat principi-ul de neadmitere a stabilirii şi solicitării unor alte documente pentru eliberarea licenţelor, autorizaţiilor şi a altor acte privind activitatea de întreprinzător, decît a documentelor stabilite expres şi exhaustiv în legi, precum şi în hotărîri şi/sau ordonanţe ale guvernului, adop-tate în conformitate cu prevederile legi-slaţiei.3. Nici Codul vamal, nici Legea privind licenţierea activităţii de întreprinzător nu reglementează principiile de asigu-rare a responsabilităţii sale faţa de or-ganele de stat. Prin urmare, dacă ante-rior asigurarea se prezenta Serviciului vamal şi putea fi utilizată tot de orga-nul vamal, redacţia actuală a Codului vamal, deşi menţine cele două forme de bază ale garanţiilor utilizate anterior, le reglementează foarte unilateral:(a) în cazul prezentării garanţiei sub formă de un depozit bănesc, acesta se depune la contul organului vamal – fără informarea obligatorie a Camerei de li-cenţiere. (b) dacă asigurarea responsabilităţii pentru plăţile vamale7 se perfectează sub formă de garanţie bancară, aceasta se eliberează pe numele8 organului va-mal, dar se prezintă nemijlocit Came-rei de licenţiere. Concomitent, nu exis-tă vreo obligaţie a acesteia din urmă de a transmite scrisoarea de garanţie bene-ficiarului său – Serviciului vamal. Ast-fel, obligaţia de prezentare a garanţiei în

sumă de opt milioane a rămas doar o ce-rinţă birocratică, fără explicaţie logică şi consecinţe practice. Şi, în calitate de concluzie, vreau să vă informez despre opinia majorită-ţii agenţilor economici care activează în calitate de brokeri vamali. Potrivit acestei opinii, interesul statului în regle-mentarea activităţii de broker vamal este prea exagerat, ceea ce se reflectă perfect în numărul de reorganizări şi reforme pe care le-a suferit instituţia brokeru-lui vamal din momentul înfiinţării sale în Republica Moldova. Astfel, din 2006 şi pînă în prezent, sistemul brokerilor a fost reorganizat deja de două ori (în iunie 2007 şi în noiembrie 2007). Modificările efectuate în 2008 vor reorganiza activi-tatea brokerilor a treia oară. Toate aces-tea după părerea brokerilor, sunt semne de instabilitate politică şi economică ale situaţiei în acest domeniu, ceea ce, la rîn-dul său, periclitează activitatea normală a acestei ramuri a economiei naţionale.

(Footnotes)1 Monitorul Oficial, nr. 1-4 din 1-7 ia-nuarie 20052 Monitorul Oficial, nr.94-96 din 30.05.20083 Monitorul Oficial, nr.102 din 10.06.20084 Reamintim că instituţia de broker va-mal a fost implementată pentru primă dată în martie 2006, iar termenul de valabilitate a Autorizaţiei de broker va-mal era de doi ani – astfel, majoritatea autorizaţiilor au expirat anume în mar-tie 2008.5 din punct de vedere al controlului de stat.6 Aceasta include: neachitarea anuală sau trimestrială, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă; nerespectarea de către ti-tularul de licenţă a termenului de depu-nere a cererii de eliberare a duplicatului licenţei pierdute sau deteriorate; desfă-şurarea de către filială şi/sau altă subdi-viziune separată a titularului de licenţă a activităţii licenţiate fără copia autorizată de pe licenţă, în cazurile cînd obligativi-tatea obţinerii copiilor autorizate de pe licenţă este stabilită prin lege.7 Este un termen incorect, care nu se mai întîlneşte în alte articole ale Co-dului Vamal şi nu este definit la noţiu-ni generale8 Încă o formulare imperfectă din punct de vedere juridic – se subînţelege o scri-soare de garanţie eliberată solicitantu-lui, dar avînd drept beneficiar pe Ser-viciul Vamal.

Reguli

32 33

COMMENTS“Физический таможенный досмотр почты – самый эффективный”

ишиневский внутренний тамо-женный пост No2 «Почта» является одним из внутренних подразделений Кишиневской таможни и занимает-ся таможенным досмотром междуна-родных почтовых отправлений, осу-ществляемых физическими и юри-дическими лицами. На казалось бы небольшом участке, сосредоточена очень кропотливая и чрезвычайно ответственная деятельность тамож-ни. - Наш таможенный пост занимает-ся досмотром входящих и исходя-щих международных почтовых от-правлений, в том числе транзитных, - говорит начальник Кишиневского внутреннего таможенного поста No2 «Почта» Евгений Руссу. – Таможен-ный досмотр в пункте обмена меж-дународными почтовыми отправле-ниями, который находится в здании Центра по обработке и транспор-тировке почты (Piata Garii, 3), осу-ществляется в таможенном режиме «экспорт и импорт». Таможенный до-смотр, в зависимости от страны от-правления посылки, осуществляется рентгеновским аппаратом, специаль-но обученными служебными собака-ми, а также при тщательном физиче-ском досмотре. Понятие международного почто-вого отправления в законодательстве Молдовы закреплено и представлено вместе с перечнем объектов, отне-сенных к международным почтовым отправлениям. А именно - в Тамо-женном кодексе и в Правилах оказа-ния услуг почтовой связи, утвержден-ных постановлением правительства в 2002 году. Помимо этого, в данном на-правлении применяются положения ряда международных документов – Всемирная почтовая конвенция, Ки-

отская таможенная конвенция и др. В соответствии с этими документами, таможенное оформление междуна-родных отправлений производится в приоритетном порядке (в кратчай-шие сроки). Международное почтовое от-правление – это любое почтовое от-правление, оформленное в соответ-ствии с положениями национально-го законодательства и актов Всемир-ного почтового союза, поступившее на территорию Республики Молдо-ва или отправляемое за ее пределы. К международным относятся следу-ющие виды почтовых отправлений: письма (простые, заказные, с объяв-ленной стоимостью); почтовые кар-точки (простые, заказные); печатные издания (простые, заказные); теле-граммы; мелкие пакеты (простые, заказные); секограммы (простые, за-казные); посылки (обыкновенные, с объявленной стоимостью); денежные переводы (почтовые); отправления EMS; аэрограммы (простые, заказ-

ные); специальные мешки “М” (про-стые, заказные); CCRI (простая). Таможенное оформление между-народных почтовых отправлений, осуществляемых авиа-, авто- и же-лезнодорожным транспортом, про-изводится в рамках применения спе-циальной таможенной процедуры в местах международного почтового обмена. Помимо места обмена, где аккумулируются международные по-чтовые отправления в режиме «экс-порт-импорт», сотрудники Таможен-ного поста также занимаются провер-ками в офисах представительств экс-пресс-почты: Federal Express, TNT, DHL, Moldexpress-Posta и UPS. Кроме этого, сотрудники поста осу-ществляют таможенный контроль в режиме «экспорт-импорт» почтовых отправлений, предназначенных для Приднестровья.

ИМЕЕМ ПРАВОСогласно Закону о порядке ввоза и вывоза с ее территории имущества

К

Евгений Руссу:

Комментарии

32 33

COMMENTSCOMMENTSфизическими лицами, имущество, ввозимое в Молдову и вывозимое с ее территории посредством междуна-родного почтового отправления или несопровождаемого багажа, деклари-руется в письменной форме в уста-новленном порядке. Так, посредством международного почтового отправ-ления физическим лицам разреша-ется получать имущество без уплаты таможенных платежей при условии, что его таможенная стоимость не превышает 200 евро и оно не предна-значено для коммерческой или про-

изводственной деятельности. Если таможенная стоимость имущества превышает данный необлагаемый лимит, таможенные платежи взима-ются? исходя из всей его таможенной стоимости (при этом указанный не-облагаемый лимит не уменьшает об-лагаемую стоимость имущества). Юридические лица, зарегистри-рованные в Государственной реги-страционной палате Министерства информационного развития в каче-стве субъектов предприниматель-ской деятельности, имеют право за-возить посредством международных почтовых отправлений товары без подачи грузовой таможенной декла-рации, если сумма товара не превы-шает 50 евро.

- В законодательстве других стран прописано то, как часто физиче-ское лицо имеет право ввозить или вывозить товар посредством между-народных почтовых отправлений, - говорит Евгений Руссу. В Молдове же каждая посылка является почто-вым отправлением и сопровождается таможенной почтовой декларацией CN23. Если физическое лицо полу-чает сразу несколько посылок, мы не имеем права суммировать стоимость всех посылок и требовать выплаты таможенных платежей.

Надо отметить, что при отправ-лении из Молдовы международной почты действуют несколько иные правила. Так, осуществляя в режи-ме экспорта международные почто-вые отправления, юридические лица обязаны подать грузовые таможен-ные декларации. Физические лица имеют право отправлять почтой имущество, стоимость которого не превышает 1000 евро без уплаты та-моженных платежей. При превыше-нии этого лимита физическое лицо обязано выплачивать таможенные платежи в соответствии с действую-щим законодательством. Согласно статье 201 Таможен-ного кодекса, таможенные органы вправе проводить досмотр товаров

и транспортных средств в отсутствие декларанта, иных лиц, обладающих полномочиями в отношении това-ров и транспортных средств, а так-же их представителей при пересылке товаров в международных почтовых отправлениях. Исключением являет-ся только личная корреспонденция граждан.

ЗАПРЕЩАЕТСЯ!Согласно Правилам оказания услуг почтовой связи, запрещены к от-правке предметы, которые по своему

характеру или из-за упаковки могут представлять опасность (при об-работке или транспортировке) для жизни и здоровья почтовых работ-ников, могут загрязнить или повре-дить другие отправления и почтовое оборудование, включая химические вещества (серная кислота, цитрусо-вая кислота, каустическая сода, сер-нистый углевод, сероводород и др.); огнестрельное оружие и патроны, холодное оружие, а также состав ные части огнестрельного оружия; де-нежные знаки (за исключением вну-тренних писем с объявленной стои-мостью); наркотические, психотроп-ные, радиоактивные, взрывчатые, легковоспламеняемые, ядовитые, ед-кие и другие опасные вещества; ско-

Комментарии

34 35

COMMENTSCOMMENTSропортящиеся продукты питания; печатные издания, негативы, пленка, видеоинформация, дискеты и ком-пактные диски, рукописи, рисунки и материалы с изображениями, кото-рые могут нарушить общественный порядок, территориальную целост-ность и суверенитет государства, ма-териалы, пропагандирующие вой-ну, терроризм, расизм во всех его формах, ненависть между народами, включая материалы с порнографи-ческим содержанием; биологические препараты; непроявленные пленки. До недавнего времени был за-прещен ввоз в Молдову предметов из драгоценных металлов и драгоцен-ных камней. Поправки в законода-тельство, принятые в 2006 г., разре-шают физическим лицам осущест-влять международные почтовые от-правления без уплаты таможенных платежей предметов бижутерии, из-готовленных из драгоценных метал-лов и камней, в количестве до пяти единиц при условии, что они не яв-ляются одинаковыми и их стоимость не превышает 200 евро. Если тамо-женная стоимость имущества превы-шает данный необлагаемый лимит, таможенные платежи взимаются ис-ходя из всей его таможенной стоимо-сти (указание необлагаемого лимита не уменьшает облагаемую стоимость имущества). Товары, представляющие собой культурную, научную, религиозную ценность, могут быть вывезены из страны путем международного по-чтового отправления лишь при на-личии разрешения, выданного Ми-нистерством культуры и туризма Молдовы. Ввоз и вывоз денежных средств посредством международных почто-вых отправлений запрещен. Исклю-чением являются монеты, которые не являются средством платежа, а используются в нумизматических целях. Законом разрешается отправлять по почте оружие при условии, что оно задекларировано, а получатель имеет разрешение на транспортировку и но-шение оружия. Если таможенная сто-имость имущества превышает необ-лагаемый лимит в размере 200 евро, таможенные платежи взимаются, ис-ходя из всей его таможенной стоимо-сти (указание необлагаемого лимита не уменьшает облагаемую стоимость имущества).

Согласно Всемирной почтовой конвенции, которую Молдова рати-фицировала в 2002 г., все страны-участники ВПС имеют право устанав-ливать свои ограничения на ввоз или вывоз посредством международной почты различных товаров. Например, таможенное законодательство Молдо-вы разрешает вывозить из страны не более 200 сигарет. А правила некото-рых стран запрещают ввоз сигарет. В случае, если гражданин Молдовы от-правит 200 сигарет в Португалию, где лимит ввоза сигарет составляет 50 штук, его посылка не дойдет до полу-чателя, а отправителю придется еще и оплатить доставку почты в обе сто-роны. Согласно Всемирной почтовой конвенции, любое почтовое отправ-ление принадлежит отправителю до тех пор, пока оно не выдано адреса-ту, если только оно не было задержа-но согласно законодательству страны назначения.

ДЕНЬГИ И НАРКОТИКИ…По словам начальника таможенно-го поста Евгения Руссу, молдавские граждане часто сталкиваются с раз-личными препятствиями при оформ-лении, а также получении междуна-родной почты по причине элементар-ного незнания законов и правил. - Многие граждане, работающие за рубежом, пытаются посредством по-чты отправить родственникам де-нежные средства, - говорит Евгений Руссу. - Согласно законодательству, посылки или письма, содержащие денежные знаки, задерживаются. Отправление денежных знаков и наркотических веществ – это самые распространенные правонарушения, которые фиксируют сотрудники та-моженного поста. Только в первом полугодии 2008 года было составле-но более 50 протоколов о нарушении

таможенных правил при осущест-влении международных почтовых отправлений, основная часть кото-рых связана с обнаружением валю-ты. - Была пресечена попытка доставки из Пакистана гашиша, спрятанного в дезодоранте; марихуаны, спрятанной в футляре компакт-диска, – из Вели-кобритании; 500 грамм следовали в Молдову из Коста-Рикки, - расска-зывает Евгений Руссу. - Недавно со-трудники нашего поста обнаружили семена марихуаны, спрятанные в ви-деокассете. Кишиневский внутренний тамо-женный пост No2 «Почта» отвечает за безопасность международных от-правлений, транспортируемых воз-душным, автомобильным и желез-нодорожным транспортом. Самым «больным» вопросом для сотрудни-ков поста является пресечение оправ-лений почтой взрывчатых веществ. - К счастью, таких случаев пока не за-регистрировано, - говорит Евгений Руссу. – Единственный раз в моей практике - когда Служба безопасно-сти в аэропорту Кишинева зареги-стрировала газоанализатором взрыв-чатое вещество в небольшом пакете. После тщательной проверки этого почтового отправления выяснили, что приборы среагировали на бата-рейку говорящей куклы в одной из посылок, следующей в Германию. По словам Евгения Руссу, только тщательная проверка может опреде-лить незаконные действия и отправ-ку запрещенных веществ в между-народном почтовом отправлении. Самым эффективным таможенным контролем является физический до-смотр почты. «Только опыт, профес-сионализм и наблюдательность на-ших сотрудников помогает выявить нарушения преступников», - отме-тил господин Руссу.

Комментарии

34 35

COMMENTS n afară de competenţele de certifi ca-re a originii preferenţiale a mărfurilor, controlul originii mărfurilor la import reprezintă una din sarcinile de bază ale Serviciului vamal pe segmentul de con-trol al originii mărfurilor. Importanţa controlului originii mărfurilor la im-port, ca parte componentă a procedu-rilor de control al operaţiunilor vamale de import, rezidă în imperativitatea asi-gurării unei promovări corecte şi efi ci-ente a politicii economice a statului, în calitate de pîrghie de reglementare tari-fară a importurilor şi asigurare a unei balanţe între ponderea importurilor şi exporturilor. În prezent, Republica Moldova este parte la două zone de comerţ liber – zona de comerţ liber creată prin Acor-dul Central European de Comerţ Liber (CEFTA 2006) şi zona de comerţ liber stabilită prin Acordul de Creare a Zonei de Comerţ Liber în cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI). Dincolo de enormele benefi cii obţinute de către statul nostru în calitate de membru la aceste două sisteme simetrice de prefe-rinţe comerciale, care rezidă în facilita-rea exporturilor din Moldova în statele care sunt părţi co-semnatare la aceste două acorduri, statul moldovenesc a ob-ţinut şi obligaţiuni inerente calităţii de membru la aceste zone de comerţ liber. Prima din aceste obligaţiuni constă în asigurarea unui sistem calitativ de certi-fi care a originii mărfurilor, care va asi-gura implicarea în trafi cul preferenţial exclusiv a mărfurilor produse în Repu-blica Moldova. Respectarea strictă a re-gulilor de origine reglementate a celor două acorduri internaţionale va exclude sau, cel puţin, va minimaliza riscul de utilizare frauduloasă şi abuzivă a avan-tajelor oferite de către zonele de comerţ liber, prin implicarea în exporturile pre-

ferenţiale a mărfurilor ne-originare din statele membre la acordurile sus-menţi-onate. Cea de a doua obligaţiune asu-mată de către Moldova în calitate de parte semnatară la acordurile de comerţ liber constă în oferirea preferinţelor ta-rifare la importul mărfurilor originare din statele co-semnatare la acorduri pe teritoriul vamal al statului nostru, regi-murile de comerţ liber fi ind instituite pe principii de simetrie. În scopul asigurării unei aplicări corecte şi efi ciente a preferinţelor tari-fare acordate mărfurilor importate, este necesar ca organele vamale să asigure un control calitativ al originii mărfu-rilor importate pe teritoriul Republicii Moldova. Activitatea sistemului vamal pe segmentul respectiv de competenţe este reglementată de prevederile Nor-melor privind procedura de control al certifi catelor de origine a mărfurilor şi facturilor de declaraţie la aplicarea preferinţelor tarifare şi Instrucţiunii cu privire la procedura de verifi care a documentelor ce confi rmă originea pre-ferenţială a mărfurilor, aprobate prin Ordinul Serviciului vamal al Republi-cii Moldova nr.454-o din 8 decembrie 2006. Analizele şi controalele operate re-cent de către Aparatul central al Ser-viciului vamal relevă o activitate inefi -cientă a birourilor vamale în domeniul menţionat. Subdiviziunile de specialita-te ale birourilor vamale, cu competen-ţe şi abilităţi de bază în domeniul con-trolului originii mărfurilor - secţiile şi sectoarele Originea mărfurilor - nu sunt antrenate de către birourile vamale în procesul controlului la import al origi-nii mărfurilor. activitatea acestora fi ind concentrată exclusiv la eliberarea certifi -catelor de origine pentru mărfurile mol-doveneşti prezentate la export. Practi-

ca birourilor vamale atribuie controlul originii mărfurilor la import exclusiv posturilor vamale şi secţiilor Venituri şi valoare în vamă ale birourilor vama-le. În mod ocazional şi haotic, acestea antrenează în calitate de consultanţi în procesul de control al originii mărfu-rilor la import şi specialiştii secţiilor/sectoarelor Originea mărfurilor. Res-pectiv şi rezultatele activităţii de con-trol al originii mărfurilor la import sunt pe măsură, denotînd inefi cienţă. Ast-fel, în primul semestru al anului 2008, organele vamale ale Republicii Moldo-va au iniţiat, în urma desfăşurării con-trolului originii mărfurilor la import, 20 proceduri de asistenţă administrati-vă, toate fi ind iniţiate de către secţiile/sectoarele Originea mărfurilor în urma controlului post-vămuire a documente-lor prezentate posturilor vamale în ca-drul vămuirii de către agenţii economi-ci. Pentru comparaţie, în aceeaşi perioa-dă, Serviciul vamal a recepţionat 52 so-licitări de asistenţă administrativă doar din partea organelor vamale ale CSI (în special, Ucraina, Federaţia Rusă şi Re-publica Belarus), cifrele vorbind de la sine în privinţa exigenţelor de control al originii mărfurilor la import aplica-bile de către organele vamale din statele respective. Or, această practică vicioasă este de natură să implice prejudicierea bugetului de stat, deoarece controlul insufi cient şi inefi cient al originii măr-furilor la import înseamnă scutiri de la achitarea taxelor vamale acordate agen-ţilor economici în afara unui mecanism bine pus la punct de control al originii mărfurilor la import, care ar asigura de-pistarea cazurilor de fraudare a originii mărfurilor importate pe teritoriul Mol-dovei, în scopul obţinerii abuzive a pre-ferinţelor tarifare. În contextul existen-ţei unor reglementări normative destul

Î

Controlul originii mărfurilorla import

Veaceslav Balacci,şeful Secţiei originea mărfurilor

Comentarii

36 37

COMMENTSCOMMENTSde detaliate a procedurilor de control al originii mărfurilor, acestea fi ind în to-talitate armonizate cu actele normative şi practicile europene în domeniu, defi -cienţele existente nu se pot explica decît printr-o implementare lacunară a aces-tora de către birourile vamale. Deci, procedurile de control al ori-ginii mărfurilor la import urmează a fi aplicate în cadrul operaţiunilor de con-trol vamal vis-a-vis de fi ecare tranzac-ţie de import şi urmează să asigure un proces complex de interconexiune în-tre examinarea documentelor de ori-gine prezentate la import sub aspectul exigenţelor de formă stabilite de către acordurile internaţionale şi măsurile de control fi zic al mărfurilor importate. Astfel încît acestea să fi nalizeze printr-o procedură transparentă de acceptare a originii mărfurilor, cu acordarea pre-ferinţelor tarifare sau respingerea acte-lor de origine de către organele vama-le, cu aplicarea refuzului de acordare a preferinţelor tarifare. Este de o majoră importanţă depistarea fraudării originii mărfurilor anume în cadrul procedu-rilor de vămuire şi nu într-un moment ulterior desfăşurării acestor proceduri, în scopul garantării inviolabilităţii bu-getului de stat. Depistarea elementelor de fraudare a originii mărfurilor ulteri-or aplicării liberului de vamă la import va avea drept consecinţă stabilirea obli-gaţiunii vamale prin întocmirea unui act constatator, executarea căruia va fi posibilă în cadrul unor proceduri vul-nerabile şi expuse unor riscuri de anu-lare a acestora prin acte de jurispruden-ţă, conform indicatorilor din practică. Totodată, eventualitatea depistării frau-dării originii mărfurilor în urma con-

trolului realizat la momentul vămuirii garantează încasarea taxelor vamale la momentul validării declaraţiei vamale, fi ind excluse riscurile de neexecutare a obligaţiunilor vamale de către agenţii economici importatori. Astfel, certifi catele ce confi rmă ori-ginea preferenţială a mărfurilor (pentru importurile din statele CEFTA – cer-tifi catele de transport EUR.1, iar pen-tru cele din statele CSI – certifi catele de origine Forma CT-1) sau declaraţiile de factură (valabile doar pentru impor-turile din statele CEFTA, dacă valoa-rea mărfurilor acoperite de documentul preferenţial nu depăşeşte 6000 euro sau exportul a fost realizat de către un ex-portator aprobat) se recepţionează de către organul vamal în mod obligatoriu în original concomitent cu declaraţia vamală de import. Colaboratorul vamal care exercită controlul originii mărfuri-lor la import este obligat să verifi ce res-pectarea următoarelor exigenţe:• Marfa acoperită de certifi catul pre-zentat trebuie să fi e produsă în statul emitent al documentului de origine, sau într-un alt stat-membru la zona de co-merţ liber instituită conform acorduri-lor internaţionale;• Certifi catul trebuie să fi e prezentat organului vamal pe parcursul perioadei de valabilitate a acestuia;• Forma şi modul de completare a certifi catului trebuie să corespundă în totalitate prescripţiilor din acordurile internaţionale, cu respectarea exigenţe-lor de protecţie contra falsifi cării, iar in-formaţia din certifi cat asigurînd respec-tarea regulii de origine (o atenţie aparte urmează a fi acordată completării rubri-cilor din certifi cate, în care se indică

locul completării şi respectiv autenti-fi cării certifi catului, data completării şi autentifi cării, semnătura şi ştampila exportatorului şi colaboratorului care a emis certifi catul); • Certifi catul de origine trebuie să fi e eliberat anume pentru mărfurile pre-zentate de facto pentru import în Repu-blica Moldova, iar mărfurile nu prezintă semne care ar pune la îndoială originea mărfurilor din statul emitent (fapte care pot fi verifi cate în cadrul unui control fi zic calitativ);• A fost respectată condiţia livrării directe a mărfurilor din statul de export în Republica Moldova, în conformitate cu prevederile acordurilor de comerţ li-ber, astfel încît mărfurile să se fi afl at pe teritoriile vamale ale unor state terţe, în mod exclusiv fi ind plasate în destina-ţii vamale care nu au admis schimbarea originii mărfurilor; Este absolut importantă necesitatea de verifi care şi comparare a semnături-lor şi ştampilelor cu care sunt autentifi -cate certifi catele de origine prezentate la import cu specimenele notifi cate ofi cial de către autorităţile emitente ale statelor de export. Toate aceste specimene sunt accesibile şefi lor secţiilor/sectoarelor Originea mărfurilor în baza de date a Serviciului vamal „SPECIMEN”.În urma controlului, organul vamal ur-mează să aprecieze documentul ce con-fi rmă originea preferenţială a mărfuri-lor ca fi ind nevalabil din motive tehni-ce, dacă:• Documentul prezentat nu are for-ma stabilită de acordurile de comerţ li-ber (de exemplu, ghiloşul formularului nu corespunde exigenţelor stabilite, lip-seşte numărul certifi catului de origine, etc.);• Nu este completată una din rubri-cile certifi catului din cele obligatorii de a fi completate conform prevederilor acordurilor internaţionale;• Certifi catul nu este autentifi cat prin ştampila şi semnătura autorităţii emitente şi/sau nu este indicată data eli-berării certifi catului;• Certifi catul este autentifi cat prin ştampila unei autorităţi care nu este îm-puternicită cu autentifi carea certifi cate-lor de origine şi/sau ştampila şi semnă-tura aplicată pe certifi cat nu corespunde specimenelor notifi cate ofi cial. În cazurile enumerate mai sus, co-laboratorul vamal care efectuează con-trolul originii mărfurilor la import va aplica pe certifi catul apreciat ca fi ind nevalabilă inscripţia „nu se acceptă”,

Comentarii

36 37

COMMENTSCOMMENTSrestituind declarantului originalul cer-tifi catului, anexînd în mod obligatoriu la declaraţia de import o copie a certifi -catului nevalabil şi va refuza acordarea preferinţelor tarifare. Totodată, documentul care confi r-mă originea preferenţială a mărfurilor se consideră nevalabil şi se respinge, fără desfăşurarea procedurii de verifi -care, dacă:• Marfa descrisă în document nu be-nefi ciază de preferinţe tarifare în Re-publica Moldova conform prevederilor acordurilor de comerţ liber;• Caracteristicile fi zice ale mărfi i im-portate de facto în Republica Moldova nu corespund mărfi i descrise în certifi -cat;• Documentul a fost eliberat pentru un stat, pentru care Republica Moldova nu acordă preferinţe tarifare conform acordurilor de comerţ liber;• Documentul care confi rmă origi-nea preferenţială a mărfurilor conţi-ne corectări efectuate în mod incorect în sensul prevederilor normative (de exemplu, corectarea descrierii mărfuri-lor, corectarea ţării de destinaţie sau de origine a mărfurilor);• A expirat termenul de valabilitate a documentului de origine;• Documentul care confi rmă origi-nea preferenţială a mărfurilor a fost eli-berat retrospectiv pentru mărfuri care au fost introduse cu încălcarea legislaţi-ei Republicii Moldova (import nelicen-ţiat, contrabandă etc.). În aceste cazuri, colaboratorul va-mal care efectuează controlul originii mărfurilor la import va aplica pe certifi -catul apreciat ca fi ind nevalabilă inscrip-ţia „incorect”, restituind declarantului origina lul certifi catului, anexînd în mod obligatoriu la declaraţia de import o copie a certifi catului nevalabil şi va re-fuza acordarea preferinţelor tarifare. În cazul depistării unor alte ne-reguli, sau apariţiei în urma controlu-lui a unor dubii întemeiate referitor la originea reală a mărfurilor, colaborato-rul vamal care efectuează controlul ori-ginii mărfurilor la import este obligat să acteze aceste dubii, refuzînd acor-darea preferinţelor tarifare şi totodată iniţiind procedura de verifi care a-pos-teriori a certifi catului de origine, prin intermediul Secţiei Originea mărfurilor din cadrul Aparatului central al Servi-ciului vamal, fără a restitui declarantu-lui formularul original al certifi catului. În cazul în care procedura de asistenţă adiministrativă desfăşurată în comun

cu autorităţile vamale din statul emitent va confi rma originea mărfurilor stipu-lată în certifi cat, suma taxei vamale ur-mează a fi restituită importatorului.Totodată, în adresa Secţiei Originea mărfurilor din cadrul Aparatului cen-tral parvin numeroase sesizări din par-tea agenţilor economici şi întreprinde-rilor de brokeraj vamal referitor la com-pletarea Rubricii „16” a declaraţiei va-male în detaliu şi practica neuniformă a birourilor vamale în domeniul aplică-rii sancţiunilor contravenţionale pentru declararea neautentică a originii mărfu-rilor. În aceste condiţii, ţin să reiterez faptul că, în conformitate cu prevede-rile pct.22 al Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu, aprobate prin Ordinul Serviciului vamal nr.438-o din 19.11.2007 (Monitorul Ofi cial al RM nr.184-187/681 din 30.11.2007), în rubrica „16” a declaraţiei vamale ur-mează a se indica originea mărfurilor stabilită conform documentelor emi-se în baza acordurilor la care Moldova este parte. Astfel, documentul clasic care cer-tifi că în mod univoc originea mărfuri-lor este certifi catul de origine a mărfu-rilor, eliberat de către autorităţile com-petente ale statului exportator conform reglementărilor normative internaţio-nale în vigoare. În cazul în care mărfurile nu sunt însoţite de un certifi cat de origine, ori-ginea mărfurilor urmează a fi stabilită conform altor documente reglementate

de către actele internaţionale în vigoare la care Moldova este parte şi care înso-ţesc mărfurile. Astfel, informaţia referi-toare la originea mărfurilor se conţine, de regulă, şi în documentele comerciale de livrare (invoice), certifi catele de con-formitate, documentaţia tehnică a măr-furilor etc. Este de menţionat faptul că însăşi informaţia cuprinsă pe ambalajul măr-furilor conţine date cu privire la pro-ducătorul mărfurilor şi în cazul în care aceasta nu contravine informaţiei con-ţinute în actele de însoţire a mărfurilor, poate fi utilizată la stabilirea corectă a originii mărfurilor. Referitor la indicarea în rubri-ca „16” a declaraţiei vamale a ţării de tranzacţie, în sensul asocierii acesteia cu ţara de origine, reiterăm că aceasta este, conform prevederilor actelor nor-mative în vigoare, o opţiune excepţio-nală, care poate fi aplicată exclusiv în cazurile, cînd la declararea mărfurilor originea mărfurilor nu poate fi stabilită sau probată prin acte. Consider că utilizarea rezervelor interne ale birourilor vamale în dome-niul controlului originii mărfurilor la import este de natură să aducă o con-solidare a eforturilor Serviciului vamal în domeniul majorării încasărilor veni-turilor în bugetul de stat şi, simultan, va atrage disciplinarea iminentă a agen-ţilor economici la declararea originii mărfurilor importate în Moldova, avînd ca efect protejarea intereselor consuma-torilor de mărfuri importate.

Comentarii

38 39

COMMENTS egimul vamal de perfecţionare ac-tivă întotdeauna a fost şi rămâne unul dintre cele mai utilizate şi mai compli-cate regimuri vamale suspensive atât în perioada de până la anul 2005 (când s-a modifi cat esenţial legislaţia vamală, fi ind racordată la standardele europene) cât şi după implementarea sistemului de destinaţii vamale. Avantajul principal al acestui regim este faptul că, le permite agenţilor economici autohtoni de a fo-losi forţa de muncă şi capacităţile de producţie de care dispun pentru a fa-brica, a confecţiona din materii străine, prin prelucrarea lor, mărfuri destinate exportului, fără să se blocheze sume enorme pentru plata drepturilor de im-port în cazul în care astfel de mărfuri ar fi importate cu titlu defi nitiv. În plus, regimul vamal de perfec-ţionare activă reprezintă şi o formă de stimulare indirectă a exporturilor, în-trucât în produsele obţinute din prelu-crare pot fi încorporate şi unele mate-riale din producţie internă; iar serviciile de prelucrare, practic, se exportă în afa-ra teritoriului vamal al Republicii Mol-dova.

I. DISPOZIŢII GENERALEÎn esenţă, regimul vamal de perfecţio-nare activă permite introducerea în ţară a unor mărfuri străine pentru a fi supu-se unor operaţiuni de prelucrare, iar ul-terior acestea sunt reexportate în afara teritoriului Republicii Moldova sub for-mă de produse compensatoare. Exemplu: Societatea comercială „X” din Republica Moldova încheie di-verse contracte cu fi rme din România, Italia având ca obiect materiile prime primite din străinătate, respectiv ţesă-turi, nasturi, accesorii pentru îmbrăcă-minte, din care realizează în regim de perfecţionare activă produse fi nite (blu-

ze, rochii, pantaloni, etc.) pe care le re-exportă în România, Italia. Caracterul regimului este destul de complicat, deoarece în ţară se introduc un tip de mărfuri, iar în urma prelucră-rii sunt scoase, de obicei, alte mărfuri şi, ca rezultat, organelor vamale le revine sarcina să efectueze un volum enorm de

constatări pentru a stabili dacă în urma acestor operaţiuni nu se datorează drep-turi de import. Am putea spune că for-matul acestui regim necesită de a opera atât cu legislaţia, cât şi cu unele elemen-te de matematică şi logică. În procesul rectifi cării legislaţiei vamale, la cerinţele Codului vamal Co-

R

Regimul vamalde perfecţionare activăVadim Oglinda, inspector principalla Direcţia proceduri vamale

Comentarii

38 39

COMMENTSCOMMENTS

munitar au fost introduse elemente noi mai performante, mai avantajoase pe care se bazează regimul în prezent, au fost elaborate şi puse în vigoare diverse mecanisme de aplicare ale prevederilor noi. Astfel, au fost introduse două vari-ante ale regimului:(1) Sistemul cu suspendare (codul regi-mului 51 sau, după caz 55 sau 56) – regi-mul vamal de perfecţionare activă prin care mărfurile străine destinate scoate-rii de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare sunt supuse pe teritoriul vamal al Republicii Moldo-va, la una sau mai multe operaţiuni de prelucrare, fără a face obiectul încasării drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. Acest regim se autorizează numai dacă solici-tantul poate demonstra că are intenţia efectivă de a reexporta produsele com-pensatoare principale de pe teritoriul Republicii Moldova.(2) Sistemul cu restituire (codul regimu-lui 41) – regimul vamal de perfecţionare activă (drawback) se aplică în cazul în care mărfurile străine sunt importate cu achitarea drepturilor de import aferente importului şi restituirea acestor dreptu-ri la reexportul lor sub formă de produ-se compensatorii. În conformitate cu prevederile art. 24 al Codului vamal, persoana are drep-tul să aleagă singură regimul vamal, cu excepţia cazurilor prevăzute de legisla-ţie. Astfel, în cazul perfecţionării acti-ve, legislaţia prevede că nu poate fi uti-lizat regimul vamal de perfecţionare ac-tivă cu suspendare, dar poate fi acordat numai regimul vamal de perfecţionare

activă cu restituire (drawback) pentru următoarele categorii de mărfuri: - carnea de bovine, proaspătă sau re-frigerată (poziţia tarifară 0201);- carnea de bovine congelată (poziţia tarifară 0202);- carnea de porcine, proaspătă, re-frigerată sau congelată (poziţia tarifară 0203);- carnea de ovine sau caprine, proas-pătă, refrigerată sau congelată (poziţia tarifară 0204);- organele comestibile de bovine, porcine, ovine, caprine, cai, măgari, catîri, asini, proaspete, refrigerate sau congelate (poziţia tarifară 0206);- carnea şi organele comestibile ale păsărilor de la poziţia tarifară 0105, proaspete, refrigerate sau congelate (poziţia tarifară 0207);- slănină fără carne slabă, grăsimea de porc şi de pasăre, netopită, nici altfel extrasă, proaspătă, refrigerată, conge-lată, sărată sau în saramură, uscată sau afumată (poziţia tarifară 0209 00);- laptele şi smîntîna din lapte, con-centrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi) (poziţia tarifa-ră 0402);- feculele de cartofi (poziţia tarifară 1108 13 000);- grăsimile de animale din specia bo-vină, ovină sau caprină, altele decît cele de la poziţia tarifară 1503 (poziţia tari-fară 1502 00);- zahărul brut din trestie de zahăr (poziţia tarifară 1701 11);- alcoolul etilic nedenaturat (poziţia tarifară 2207);- ţigările de foi, trabucurile (subpozi-ţia tarifară 2402 10);

- ţigările din tutun (subpoziţia tarifa-ră 2402 20);- benzina, motorina şi derivatele lor (supuse accizelor).Concomitent, sistemul cu restituire poa-te fi utilizat numai dacă:- mărfurile importate nu sunt supuse unor restricţii sau prohibiţii la punerea în liberă circulaţie;- produsele compensatoare principale nu sunt supuse unor restricţii sau prohi-biţii la export, potrivit legislaţiei în vi-goare.În cazul în care se îndeplinesc toate con-diţiile pentru folosirea ambelor sisteme, solicitantul poate cere autorizarea fi e pentru regimul suspensiv, fi e pentru re-gimul drawback.

II. AUTORIZAREA REGIMULUI Autorizarea regimului presupune:1. Depunerea cererii de autorizaţie pentru regimul de perfecţionare activă Pentru a autoriza regimul, este necesar ca agentul economic să depună o cerere către biroul vamal din zona de activita-te unde el este înregistrat după o anumi-tă formă (modelul este prevăzut în anexa nr. 6 din Regulamentul de aplicare a des-tinaţiilor vamale prevăzute de Codul va-mal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1140 din 2 no-iembrie 2005) şi se completează în con-formitate cu instrucţiunile cuprinse în anexa nr. 7 din acelaşi act normativ.Aşadar, cererea trebuie să cuprindă ele-mentele referitoare la derularea operaţiu-nii de perfecţionare activă, precum şi lo-curile unde urmează să fi e efectuate ope-raţiunile de prelucrare.2. Eliberarea autorizaţiei Biroul vamal examinează cererea depusă, condiţiile în baza cărora se solicită auto-rizarea operaţiunii şi, dacă acestea cores-pund, eliberează autorizaţia de perfecţio-nare activă după un anumit model (arătat în anexa nr. 8 din Regulamentul sus men-ţionat) şi completată conform instrucţiu-nilor din anexa nr. 9 la Regulament. Autorizaţia de perfecţionare activă reprezintă un document prin care orga-nul vamal ia act de efectuarea operaţiu-nii de prelucrare în raza de activitate şi se asigură că:- poate exercita supravegherea din punct de vedere vamal a acestor opera-ţiuni;- are posibilitatea să execute un con-trol efi cient al derulării regimului;- este posibilitatea de a identifi ca mărfurile importate în produsele com-pensatoare.

Comentarii

40 41

COMMENTSCOMMENTS Cu toate acestea, în practica unor birouri vamale şi până în prezent se în-tâlnesc probleme ce ţin de corectitudi-nea completării autorizaţiilor de perfec-ţionare activă. De exemplu: în majoritatea autori-zaţiilor eliberate pentru confecţionarea îmbrăcămintei la punctul care prevede specifi carea mijloacelor de identifi ca-re celor mai adecvate a mărfurilor din import în produsele compensatoare se înscrie: „Mijloace de identifi care – vi-zual”. Aceasta explică faptu, că nu se examinează conţinutul autorizaţiei, nu sunt cunoscute prevederile articolului 190 din Codul vamal, unde sunt stipu-late clar mijloacele de identifi care şi, ca rezultat, nu este sesizată nici esenţa ce-rinţelor din autorizaţie. Autorizaţia de perfecţionare activă se acordă numai în cazul în care nu tre-buie să fi e lezate interesele producători-lor autohtoni de mărfuri similare, adică când sunt îndeplinite anumite condiţii economice. Aceste condiţii se consideră îndeplinite, de exemplu, în cazul în care perfecţionarea se efectuează în baza unui contract de prelucrare, care este încheiat cu o persoană stabilită într-o altă ţară, în contul acestei persoane, în conformitate cu specifi caţiile tehnice, în general contra plăţii costurilor de prelu-crare.

În cadrul examinării regimului va-mal de perfecţionare activă elucidăm principiul regimului vamal, care este pilonul cel mai important în instituţia dreptului vamal şi, anume, conform art. 22 din Codul vamal, regimul vamal condiţionează modalitatea trecerii măr-furilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală. Totodată, în pct. 17 al art. 1 din acelaşi act normativ, este dată noţiunea de regim vamal – totalitatea reglementărilor vamale care determină statutul mărfurilor şi al mijloacelor de transport în funcţie de scopul operaţiu-nii comerciale şi de destinaţia mărfuri-lor. Astfel, totalitatea de norme utiliza-te de către organele vamale depind de alegerea de către persoana interesantă a scopului trecerii mărfurilor peste fronti-era vamală, după ce, la concret, regimul vamal, la rândul său, stabileşte plafonul de drepturi de dispunere asupra mărfu-rilor introduse pe teritoriul ţării şi scoa-se în afara ei. Deci, să cercetăm în continuare acest plafon de drepturi, examinându-l sub aspectul elementelor de bază ale re-gimului: • S-a creat posibilitatea ca, în cadrul autorizaţii de perfecţionare activă, măr-furile de import sau produsele compen-satoare, să fi e transferate, cu aprobarea

biroului vamal emitent de autorizaţie, de la un operator la altul, în vederea efec-tuării unor operaţiuni de perfecţionare activă sau de încheiere a regimului. Răs-punderea juridică pentru această opera-ţiune va rămâne în sarcina titularului de autorizaţie. • Se poate efectua cesionarea regimu-lui de perfecţionare activă de la titularul autorizat la titularul altei autorizaţii. În acest caz, răspunderea juridică trece în sarcina titularului celei de a doua auto-rizaţii. Exemplu: Mărfurile de import sau produsele compensatoare se livrează din dispoziţia partenerului extern, conform contractului, de la societatea „X” la so-cietatea „Z”. În acest caz se vor efectua formalităţi vamale de tranzit în proce-dura T1.Astfel,• la biroul vamal de plecare se va de-pune o declaraţie de tranzit în procedu-ra T1;- rubrica 37 a declaraţiei vamale – nu va fi completată;- rubrica 44 – vor fi înscrise şi menţiunile „marfă PA/S” precum şi numărul/data declaraţiilor vamale de perfecţionare activă care se încheie to-tal sau parţial;• la biroul vamal de destinaţie:- se întocmesc formalităţile vamale

Comentarii

40 41

COMMENTSCOMMENTSde încheiere a regimului vamal de tran-zit;- noul titular al operaţiunii de per-fecţionare activă va depune o declaraţie de perfecţionare activă împreună cu do-cumentele necesare. Rubrica 37 din de-claraţia vamală de perfecţionare activă cu suspendare va cuprinde codul regi-mului „5751”• Autorizaţia de perfecţionare activă poate fi eliberată pe un termen mai în-delungat, deoarece: a) este prevăzută varianta că, dacă de la început nu este cunoscută cantitatea de materie primă care va fi importată pen-tru prelucrare, ea poate fi omisă în au-torizaţie; b) sunt utilizaţi doi termeni noi, terme-

nul de valabilitate al autorizaţiei şi ter-menul de reexport. Termenul de valabilitate a autoriza-ţiei se stabileşte de către organul vamal în funcţie de condiţiile şi necesităţile specifi ce ale solicitantului şi această pe-rioadă poate să depăşească până şi pe-rioada de 2 ani. Termenul de reexport reprezintă termenul în care produsele importate sau produsele compensatoare trebuie să primească o destinaţie sau utilizare aprobată de vamă. El se stabileşte din durata necesară pentru producerea pro-duselor compensatoare plus timpul ne-cesar pentru livrarea acestora. Acesta se indică în a doua jumătate a rubricii 49 a declaraţiei vamale în detaliu şi se stabi-leşte în zile. Prin urmare, în cadrul unei auto-rizaţii de perfecţionare active s-a creat posibilitatea de a fi introduse mai multe partide (comenzi) de mărfuri străine şi,

în conformitate cu prevederile Regula-mentului de aplicare a destinaţiilor va-male, evidenţa se face după fi ecare de-claraţie de plasare, indiferent de cantita-tea totală de mărfuri plasată sub regim, ceea ce este cu mult mai simplu şi pen-tru agentul economic, şi pentru organe-le vamale.

3. UTILIZAREA MĂRFURILOR AUTOHTONE ÎN PROCES DE PERFECŢIONARE ACTIVĂRegimul vamal de perfecţionare activă permite utilizarea mărfurilor autohtone de rând cu mărfurile din import în pro-ces de prelucrare. Aceasta poate fi reali-zat în următoarele feluri:1) Suplimentar la mărfurile de import

– mărfurile autohtone se adaugă la cele de import şi întră în componenţa pro-duselor compensatoare. În acest caz, scoaterea produselor compensatoare (în întregime) se efectuează în conformita-te cu regimul vamal de export. Aceasta permite achitarea TVA la cota „0” pen-tru mărfurile autohtone încorporate în produsele compensatoare, precum şi asigură aplicarea corectă a regulilor de repatriere pentru componentul autoh-ton.2) Cu înlocuirea mărfurilor de import – cu utilizarea sistemului de compensa-re prin echivalenţă (cu sau fără export anticipat). Regimul de perfecţionare activă poate fi acordat cu compensare prin echivalenţă, adică în locul mărfurilor din import pot fi utilizate mărfuri echi-valente (afl ate în liberă circulaţie pe te-ritoriul ţării). Aceasta se aprobă numai cînd titularul solicită aceasta în cererea

de autorizaţie (iniţial sau ulterior, prin modifi carea cererii) şi, totodată, măr-furile trebuie să îndeplinească următoa-rele condiţii:- să fi e clasifi cate la acelaşi cod de opt cifre cu mărfurile de import;- să prezinte aceleaşi calităţi comer-ciale cu marfa de import;- să prezinte aceleaşi caracteristici tehnice cu mărfurile străine care s-ar fi găsi sub regim de perfecţionare activă. Prin exportul anticipat se înţelege exportul produselor compensatoare ob-ţinute din mărfuri echivalente înainte de importul mărfurilor care le înlocu-iesc pe cele echivalente.

4. RATA DE RANDAMENTReprezintă cantitatea sau procentajul de produse compensatoare obţinute în urma procesului de perfecţionare activă a unor cantităţi determinate de mărfu-ri importate. Acest element prezintă interes atât la acordarea autorizaţiei de perfecţiona-re activă cât şi la încheierea regimului, întrucât în baza lui sunt întocmite evi-denţele cu privire la produsele compen-satoare rezultate. Rata de randament se determină de către titularul operaţiunii, în funcţie de condiţiile în care se efectuează sau ur-mează să se efectueze operaţiunea de perfecţionare activă. Rata de randa-ment se verifi că de către organul vamal pe baza normativelor şi a consumurilor din contractul extern sau, atunci când, la eliberarea autorizaţiei, acest lucru nu este posibil, se acceptă rata de randa-ment propusă de titularul autorizaţiei, pe baza declaraţiei pe proprie răspun-dere a acestuia, anexată la cerere, sub rezerva posibilităţii verifi cării ulterioa-re a exactităţii datelor declarate la locul unde se desfăşoară operaţiunea de per-fecţionare activă. În urma verifi cării se constată dacă se calculează şi se încasează drepturile de import sau nu se datorează drepturi de import astfel:– dacă rata de randament nu este justi-fi cată, pentru cantităţile de mărfuri pla-sate sub regim de perfecţionare activă care intră în componenţa produselor compensatoare şi care nu pot fi consi-derate pierderi normale, se calculează şi se încasează drepturile de import calcu-late pe baza elementelor de taxare spe-cifi ce acestor mărfuri;– dacă rata de randament justifi că can-tităţile de mărfuri plasate sub regim de perfecţionare activă, resturile tehno-

Comentarii

42 43

COMMENTSCOMMENTS

logice rezultate din acţiunile de prelu-crare sînt considerate pierderi normale pentru care nu se calculează drepturi de import. Exemplul 1. Din 1000 de metri li-niari de ţesătură (marfa străină) rezul-tă 300 de costume bărbăteşti (produse compensatoare). Rata de randament ex-primată în procente, determinată de ti-tularul operaţiunii, este de 100%. Acest fapt presupune că din întreaga cantita-te de marfă străină importată rezultă o cantitate de 300 de costume, produse compensatoare care se reexportă în to-talitate. În urma verifi cării de către or-ganul vamal a normativelor şi a notelor de consum a rezultat în medie un con-sum tehnologic de 3,3 metri ţesătură la un costum. În urma prelucrării rezultă că au fost utilizaţi 990 m ţesătură pen-tru realizarea a 300 de costume. Dife-renţa de 10 m ţesătură reprezintă pier-deri tehnologice normale. Pentru aceste pierderi normale nu se datorează drep-turi de import. În acest caz, rata de ran-dament de 100% este acceptată. Exemplul 2. Cazul în care rata de randament este declarată 100%, iar din cantitatea de 1000 de metri ţesătură im-portată se declară că, în urma prelucră-rii, rezultă 100 de costume ca produs compensator. Organul vamal verifi că normele de consum şi constată în mediu

un consum de 4 metri pentru un cos-tum faţă de 10 metri declaraţi de titula-rul operaţiunii. În acest caz, pentru di-ferenţa de 600 metri ţesătură importată care nu se justifi că prin rata de randa-ment declarată, urmează să se plătească drepturile de import datorate.

III. EVIDENŢE DE PERFECŢIO-NARE ACTIVĂÎn vederea verifi cării derulării regimu-lui de perfecţionare activă, organul va-mal poate cere de la titularul autoriza-ţiei să ţină sau să se asigure că se ţine o evidenţă operativă a cantităţilor de mărfuri plasate sub regim şi cantităţi-le de produse compensatoare obţinu-te, numite evidenţe de perfecţionare activă. Totuşi, în practica unor birouri va-male evidenţele de perfecţionare acti-vă sunt înlocuite cu rapoartele de ex-pertiză, până şi în cererea de autoriza-ţie unde este prevăzută declararea ratei de randament de titularul operaţiunii se face inscripţia: „Rata de randament - conform actului de expertiză”. Ca urmare, nu se examinează nor-mele de consum din contractele econo-mice externe, care confi rmă intenţia le-gală a agentului economic prin acordul comun cu partenerul străin. Nu mai vorbim de examinarea calculelor a pro-

cesului tehnologic, sau, de exemplu, ve-rifi carea desenelor cu repartizarea tipa-relor pentru croi. Astfel, rapoartele de expertiză limi-tează sfera de control a organului vamal şi nu dau posibilitate ca în mod indivi-dual să fi e cercetate documentele res-pective.Accentuăm că în conformitate cu punc-tul 172 din Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale, dispoziţia pentru efectuarea expertizei tehnice sau conta-bile se solicită numai dacă normativele consumurilor nu sunt stabilite din con-tractul extern şi dacă acest lucru este absolut necesar. Anularea prezentării obligatorii a Rapoartelor de expertiză a fost, la fel, un avantaj nou care l-a acordat prezen-tul Regulament. Cu atît mai mul că ra-poartele de expertize, în cele mai dese cazuri, conţin date eronate şi nu o dată s-a confi rmat acest fapt. În afară de cele menţionate mai sus subliniem că orice intervenţie a organe-lor vamale în procesul acordării regimu-lui în afara atribuţiilor stabilite de nor-me legale sau solicitarea de documente care nu sunt prevăzute de Codul vamal şi Regulament sunt susceptibile să peri-cliteze derularea procesului economic.

(Va urma)

Comentarii

42 43

COMMENTS аконопроект о госбюджете Молдовы на 2009 г. находится в завершающей ста-дии разработки и уже в ближайшее время будет передан на рассмотрение правитель-ству. На нашу просьбу прокомментиро-вать проект и рассказать об его основных положениях в Министерстве финансов, к сожалению, отказались, назвав любые комментарии не только преждевременны-ми, но и необязательными на этапе разра-ботки документа. Тем не менее, нам хотелось бы напом-нить о главных изменениях в налоговой политике государства, которые планиру-ется осуществить в будущем году. Если основные цифры бюджета на 2009 год ста-нут известны позже, то налоговая полити-ка государства будет осуществляться в со-ответствии с положениями Среднесроч-ных прогнозов расходов на 2008-2010 гг. Среди основных целей налоговой по-литики на 2008-2010 годы значатся «обе-спечение справедливости, стабильности и налоговой прозрачности; оптимизация налогового бремени и расширение на-логовой базы; систематизация и упроще-ние налогового законодательства; а также гармонизация принципов, положенных в основу национального налогового законо-дательства, с законодательством ЕС». Документ в свое время назвали «со-циальным», поскольку расходы по данной статье в Молдове в течение среднесрочно-го периода составят 2/3 от общего объема публичных расходов. В основу расчетов основных макроэкономических показате-лей на предстоящий период положена «ги-потеза» авторов документа об экономиче-ской стабильности внутри страны и у сосе-дей. Согласно макроэкономическим пред-положениям, Валовой внутренний про-дукт (ВВП) в 2009 году вырастет на 5%. Предусматривается, что в промышленно-сти и в строительстве темпы роста будут превышать темпы роста ВВП. Экономи-ческий рост будет обеспечен, в основном, внутренним спросом, который основыва-ется на росте частного потребления и ин-вестиций. В среднесрочном периоде тем-пы роста частного потребления достигнут в среднем 6,8%, что выше темпов роста ВВП. Этот рост будет обеспечен повыше-нием среднемесячной заработной платы, снижением ставок налога на доход и уве-

личением размера необлагаемого мини-мума. Другим источником, оказывающим влияние на рост частного потребления, останутся поступления и доходы от мол-давских граждан, работающих за рубе-жом. Предполагается, что они останутся высокими, однако будут возрастать более медленными темпами, чем в предыдущие годы. Доля инвестиций в структуре ВВП увеличится с 27,9% в 2006 году до 36,6% в 2010 году. Предусматривается, что публич-ные капитальные инвестиции возрастут и за счет внешних доноров. Ожидается, что темпы роста экспор-та товаров будут превышать темпы роста импорта, что позитивно повлияет на тор-говый баланс и повышение ВВП. Вместе с тем, дефицит торгового баланса, как от-ношение к ВВП, будет увеличиваться и до-стигнет в 2010 году уровня почти в 54%. Как отмечается в документе, в средне-срочном периоде обменный курс национа-льной валюты останется относительно стабильным. При этом ожидается, что инфляция будет иметь, преимуществен-но, немонетарный характер и будет опре-деляться повышением мировых цен на нефть, а также увеличением покупатель-ной способности населения в результа-те повышения заработной платы, пенсий и поступлений валюты от граждан Респу-блики Молдова, работающих за рубежом. Процесс дезинфляции продолжится, в ре-зультате этого уровень инфляции в 2009 году (на конец года) должен составить 6%, в 2010 г. - 5%. Позиция Минфина по единой став-ке подоходного налога для физических лиц продиктована, как известно, его стремлением поддержки лиц с низки-ми доходами и постепенно переместитьналоговое бремя на население со средни-ми доходами и выше средних. В 2009-2010 гг. продолжится процесс пере-распределения тарифов взносов социаль-ного страхования между работодателем и работающим. В целях снижения налогово-го бремени на работодателя общий тариф взносов государственного социального страхования снизится с 29% в 2009 году до 28% в 2010 году. При этом взносы, выпла-чиваемые работодателем, в 2009 г. составят 23%, на долю работника остается выплата 6% доходов. В последующие годы предусматрива-

ется увеличение размера страховых взно-сов обязательного медицинского страхо-вания: с 6% в 2008 году до 7% в 2009 и 2010 годах, которые будут распределены в оди-наковых пропорциях между работодателем и работающим. Целью этой меры являет-ся расширение пакета медицинских услуг, предоставляемых населению посредством обязательного медицинского страхования. Годовое личное освобождение увели-чится с 6300 леев в 2008 до 7200 леев в 2009 г. В 2010 личное освобождение составит 8100 леев. В соответствующем среднесрочном периоде предусматривается постепенное внедрение новой системы налогообложе-ния различных категорий недвижимого имущества в зависимости от их рыночной стоимости. В 2009 году будет завершен вто-рой этап новой системы налогообложения посредством применения налога на недви-жимое имущество по рыночной стоимо-сти гаражей, земель садоводческих товари-ществ со строениями на них, расположен-ных в муниципиях и городах, в том числе, населенных пунктах, входящих в их со-став, кроме сел (коммун); а также недвижи-мого имущества торгового и промышлен-ного назначения. Для повышения капитализа-ции деятельности и улучшения фи-нансово-экономических показателей местных предприятий в 2009-2010 го-дах продолжится внедрение реформы,которая включает налоговую амнистию, начавшуюся в 2007 году. Напомним, на-логовая амнистия предусматривает списа-ние задолженности по налоговым обяза-тельствам по состоянию на 1 января 2007 года и запрещение органам с функциями налогового администрирования осущест-влять проверки правильности начисления и уплаты этих налоговых обязательств за налоговые периоды до 1 января 2007 года. Вместе с тем, в документе отмечает-ся, что в 2009 году будет рассмотрена воз-можность увеличения на 5% вычитаемых расходов из стоимостной базы основных фондов, направленных на текущий и ка-питальный ремонт, при расчете подоход-ного налога юридических лиц. По мне-нию специалистов минфина, эта мера уве-личит приток капитала в производствен-ный сектор. В документе отмечается, что темпы

З

Госбюджет сохранит социальный характер

Комментарии

44 45

COMMENTSCOMMENTSроста доходов национального публичного бюджета, зарегистрированные в 2004-2006 годы, постепенно замедлятся в 2007-2010 годы. Согласно прогнозу, доходы нацио-нального публичного бюджета в этот пе-риод возрастут примерно на 10,8% в сред-нем за год и составят 26,8 млрд. леев. Для оценки доходов национального публич-ного бюджета на среднесрочный период базой служили макроэкономические по-казатели на период 2007-2010 гг. и меры на-логовой политики и политики налогового администрирования. Прогнозируется, что доходы нацио-нального публичного бюджета, как доля в ВВП, зарегистрируют снижение до 39,9 % в 2010 году. Меры налоговой политики в среднесрочном периоде предполагают снижение доли государственного секто-ра в экономике, а также возрождение эко-номики после внешних шоков 2006 года. Доля публичных доходов в структуре ВВП в 2009 г. составит 40,4%, в частности, на-логовые доходы составят 35,2%, неналого-вые доходы – 2,6%, Фонды и спецсредства – 2%, гранты - 0,6%. Кстати, поступления грантов в общей сумме доходов бюджета будут более значи-тельными. В последующие годы прогно-зируется увеличение внешней помощи для Молдовы, примерно 40% помощи будет предоставлен, в форме грантов. В 2009 г. предполагается получить помощь в разме-ре $101,3 млн., $74,5 млн. – в виде кредитов, $26,8 млн. - в форме грантов. Внешний государственный долг на конец 2010 увеличится до 12,7 млрд. леев. Внутренний государственный долг в но-минальном выражении останется посто-янным в среднесрочном периоде и соста-вит 3,8 млрд. леев. Обслуживание внешне-го и внутреннего государственного долга в 2007-2010 годы оценивается в 5,4 млрд. леев. Планируется, что в 2009 г. на эти цели будет направлено 1,5 млрд. леев. Расходовать бюджетные деньги пра-вительство собирается очень экономно, во всяком случае, в тексте Среднесрочно-го прогноза используется понятие «статья экономии», рекомендованный размер ко-торой для бюджетной сферы составляет 2-3% от суммы, выделенной объекту бюд-жетного финансирования: территорий, организаций, учреждений, школ, больниц и др. Даже увеличение заработной платы бюджетников государство частично пере-кладывает на плечи самих бюджетников. В частности, из общей суммы расходов на эти цели, запланированной на средне-срочный период в размере 2531,1 млн. леев, из бюджета будет выделено 2050,1 млн. леев. Остальные 481 млн. леев должны по-крываться «за счет экономии, получаемой в результате оптимизации фонда оплаты труда и рационализации кадровой поли-тики в бюджетной сфере». Расходы на капитальные инвестиции в 2009-2010 гг. сохранят приоритетный и преимущественно социальный характер

и составят, соответственно, 1276 млн. леев и 1368 млн. леев. Доля инвестиций в эко-номическую инфраструктуру достигнет 80%, увеличатся капитальные инвестиции в области здравоохранения, а также наци-ональной обороны (строительство жилья для военных). Доля всех капитальных ин-вестиций в ВВП останется в течение всего среднесрочного периода на уровне 2%. Основные положения прогнозов на среднесрочный период, разумеется, ме-няются и будут пересматриваться. Так, в июне 2008 г. парламент Молдовы при-нял поправки, согласно которым доход-ная часть бюджета увеличена на 340,6 млн. леев ($34,2 млн.), расходная - на 216,6 млн. леев ($21,8 млн.), в результате чего дефи-цит бюджета сократится до 99,7 млн. леев. Министр финансов Марианна Дурлештя-ну заявила, что поправки являются след-ствием развития экономики и денежного рынка, которые влияют на исполнение госбюджета. По прогнозам, доходная часть по итогам текущего года будет исполнена на 102,3% - на 340,6 млн. леев ($34,2 млн.) больше, чем утверждено в начале периода.

Чтобы минимизировать инфляци-онное воздействие, дополнительные до-ходы казны предлагается направить, при-оритетно на реализацию отдельных ин-вестиционных программ. Предусмотрено увеличение затрат на капитальные инве-стиции в строительстве - на 92,3 млн. леев. В частности, на развитие инфраструктуры Джурджулештского порта будет направлен 31 млн. леев. На капитальный ремонт вы-деляется дополнительно 56,9 млн. леев. На предоставление молодым семьям единых компенсаций для приобретения или стро-ительства жилья предусмотрено 15 млн. леев, а средние специальные и высшие учебные заведение получат дополнитель-но 10 млн. леев. После принятия поправок доходы госбюджета составят 14 млрд. 998,6 млн. леев, а расходы - 15 млрд. 098,3 млн. леев. Вероятно, еще ряд поправок будет принят в связи с наводнением июля теку-щего года и программой поддержки семей, пострадавших в результате природного бедствия.

Ольга Коларь

Комментарии

44 45

BRANCH мировом рейтинге производите-лей и экспортеров подсолнечного мас-ла Молдова занимает незначительные позиции. Однако для такой маленькой страны показатели все-таки достаточ-но оптимистичные. По данным ино-странных консалтинговых агентств, объемы производства подсолнечно-го масла в Молдове составляют око-ло 1,5-2% от общего объема миро-вого производства. Примерно 80% молдавского экспорта подсолнечного масла обеспечивает бельцкая компа-ния «Floarea-Soarelui», которая в ны-нешнем году отмечает 85-летний юби-лей со дня основания. О деятельности предприятия и перспективах развития рынка подсолнечного масла в Молдо-ве сегодня мы беседуем с директором АО «Floarea-Soarelui» Анатолием Ор-ловским. - «Floarea-Soarelui» неизменно следует концепции развития, это масложиро-вой комбинат полного цикла: пред-приятие занимается приемом сырья, его очисткой, хранением, переработ-кой и фасовкой, - рассказывает гене-ральный директор компании Анато-лий Орлов. – Сегодня мы перерабаты-

ваем три культуры – рапс, сою и под-солнечник. Масложиркомбинат «Floarea-Soar-elui» был создан в 20-х годах прошлого столетия и до 1994 года являлся госу-дарственным предприятием. В конце 1994 года в результате приватизации компания была преобразована в ак-ционерное общество. А в 2001 г. пред-приятие, путем продажи 76,8% акций, стало участников группы компаний WJ Group. Инвестор вдохнул новую жизнь в предприятие. «Floarea-Soarelui» полу-чило возможность провести глобаль-ную модернизацию производства и в настоящее время способно перераба-тывать до 250 тыс. тонн подсолнеч-ника в год. Мощности предприятия по переработке рапса составляют 500 тонн в сутки, сои – 400 тонн в сутки, подсолнуха – 1000 тонн в сутки. - С приходом нового акционера у нас появилась возможность конкуриро-вать на рынке закупки подсолнечни-ка, чего раньше не было, так как отсут-ствовали оборотные средства. Сегод-ня предприятие работает круглый год, мы нашли новые рынки сбыта, увели-

чились объемы производства, экспор-та, - говорит Анатолий Орловский.

СЫРЬЕПроблемой номер один для произво-дителей подсолнечного масла в Мол-дове является сырье. Кроме того, что урожайность подсолнуха не всегда со-ответствует требованиям и стандар-там, так и гектаров, засаженных «сол-нечным цветком», крайне мало. Валовой сбор подсолнечника, по данным Министерства сельского хо-зяйства и пищевой промышленности Молдовы, в 2007 году составил около 172 тыс. тонн (средняя урожайность - 7,4 т/га, посевная площадь - 232,5 тыс. га). В 2008 году согласно зональной структуре площадей, разработанной Минсельхозом, плантации подсолнеч-ника заняли 194 тыс. га, что примерно на 20% меньше, чем в прошлом году. В нынешнем сезоне подсолнечник за-нял 14,7% общей площади сельхозуго-дий страны. В северной зоне посадки подсолнечника составили 11,8% (65 тыс. га), в центральной и южной зо-нах на долю подсолнечника пришлось 16,2% и, соответственно, 17,3% от об-щей площади сельхозугодий. К 2015 г. площади под эту культуру планирует-ся сократить до 150-160 тыс. га. - Проблема закупки сырья на нашем предприятии решается по налаженной в течение последних лет схеме, - гово-рит Анатолий Орловский. – Мы заку-паем семена подсолнечника у ведущих европейских производителей семен-ного материала, а также удобрения и различные средства защиты растений, и предоставляем их крестьянам. Кроме этого, производителям мы предостав-ляем технику, транспортные средства, которыми они могут воспользоваться в период уборки урожая. Авансирова-ние агрохозяйств позволяет нам обе-спечить предприятие сырьем. Это вза-имовыгодные отношения между пере-рабатывающим предприятием и про-изводителем сырья.

В

В Молдове растеткультура потребления подсолнечного масла

Отрасль

46 47

BRANCHBRANCH

О возможности аренды земельных площадей и самостоятельного выра-щивания подсолнуха на предприятии и не думают. «Масленичные культуры требуют семипольного, пятипольного севооборота в зависимости от культу-ры. В таком случае мы уйдем от основ-ного производства, нам надо будет вы-ращивать и свеклу, и люцерну и др. культуры», - говорит Анатолий Орло-вский. На территории Молдовы АО «Flo-area-Soarelui» открыло 84 обменно-за-готовительных пункта, в которых при-нимают семена подсолнечника и сою, в основном от «квотчиков», в обмен на масло и шрот. При этом сеть обменно-заготовительных пунктов предприя-тия расширяется.

ЯЗЫКОМ ЦИФРПо итогам прошлого года «Floarea-Soarelui» произвело около 62,53 тыс. тонн подсолнечного масла, что на 5,4% больше аналогичных показате-лей предыдущего года. Примерно 14% выпущенной продукции произведено на основе давальческой схемы. 60% выпущенного масла рафинировано и дезодорировано, 42,3% от общего объ-ема продукции пришлось на долю фа-сованной продукции. В прошлом году мощности предприятия были задей-ствованы на 89,6%. Чистая прибыль АО «Floarea-Soarel-ui» в 2007 г. составила 55,47 млн. леев, что в 2,5 раза превышает показатели за 2006 г. На предприятии работает чуть больше тысячи человек, средняя зара-ботная плата которых составляет 3,3 тыс. леев.

- Мы довольны нашими показателями развития, - говорит Анатолий Орло-вский. – Сейчас ежемесячно мы выпу-скаем в среднем тысячу тонн подсол-нечного масла. Еще 2-2,5 года назад мы могли только мечтать о таких по-казателях, тогда 400 тонн в месяц было для нас отличным результатом. Около 81% выпушенной продукции реализовано на внутреннем рын-ке, остальное отправлено на экспорт. Продукция «Floarea-Soarelui» постав-ляется в десятки стран мира: Румы-нию, Венгрию, Великобританию, Рос-сию, Армению, Белоруссию, Казах-стан, Узбекистан, Украину, Киргизию, Польшу, Арабские Эмираты, Грузию, Латвию и др. При этом почти треть всего экспорта масложировой продук-ции «Floarea-Soarelui» приходится на российский рынок.По словам директора предприятия, экспорт подсолнечного масла в госу-дарства Европейского союза осущест-вляется беспрепятственно. В 2001 году предприятие получило международ-ный сертификат качества ISO-9000, а также располагает всеми сертифика-тами, которые требует евросообще-ство, а собственная лаборатория заво-да проводит мониторинг всех произ-водственных процессов.

КУЛЬТУРА ПИТАНИЯ МЕНЯЕТСЯВ мире известно более 200 видов ма-сел. В Молдове производится только около десятка. Самым распространен-ным маслом на протяжении длитель-ного времени является подсолнечное. По степени очистки растительные

масла делятся на нерафинированные и рафинированные. При получении первых выделенный из семян жир под-вергается лишь механической очистке путем фильтрования или отстаива-ния. Удаляются так называемые взве-шенные примеси (жмых, шрот, части шелухи). Такие масла обладают интен-сивной окраской, ярко выраженным вкусом и запахом, иногда могут давать осадок или легкое помутнение. У ра-финированных масел вкус обезличен-ный, цвет светлый, прозрачный. Есть несколько способов очистки, самым распространенным из которых счита-ется способ щелочной нейтрализации. Обработанный продукт смешивается с раствором щелочи и в последующем отделяется на сепараторах. Внутренний рынок Молдовы фак-тически формируется товаропроизво-дителями нескольких государств: соб-ственно Молдовой, Россией, Румыни-ей и Украиной. Рынок потребления подсолнечного масла Молдовы струк-турно делится на следующие сегмен-ты: 72-75% приходится на долю насе-ления, 15-18% - промышленных по-требителей, 10% - другие. Объем вну-треннего потребления подсолнечного масла сложно вычислить. По различ-ным данным, оно составляет от 8 до 30 литров масла на человека в год. Специалисты отмечают специ-фику местного рынка: у сельского на-селения страны, в силу исторически сложившихся вкусовых традиций, сформировалось устойчивое предпо-чтение к потреблению так называе-мого прессового подсолнечного масла. Этот продукт производится на сель-ских маслобойнях из сырья крестьян-ских хозяйств. Его также потребляет и часть городского населения страны - не только в силу вкусовых предпочте-ний, но и по причине низкой, по срав-нению с рафинированным и дезодо-рированным маслом, цене. Рафинированное дезодорирован-ное масло, как местного производства, так и импортное, представлено во всех ритейл-сетях. Однако наибольшим спросом оно пользуется именно в го-родах. - В последние годы потребитель очень сильно изменился, - комментирует си-туацию Анатолий Орловский. – Еще совсем недавно покупатель не пони-мал, как можно употреблять рафини-рованное дезодорированное масло. Но сегодня мы можем констатировать, что культура питания меняется: и в селах

Отрасль

46 47

BRANCHBRANCHстраны предпочтение отдают фасо-ванной продукции. Компания «Floarea-Soarelui» вы-пускает семь торговых марок под-солнечного масла: «Floris», «Mister Cook», «Aroma Soarelui», «Aurum 999.9», «Rasarit», «Missis Floris», «Floris Fаmily». В рамках производственной коопера-ции холдинга «W.J.Group» предпри-ятие также выпускает масло под ТМ «Раздолье» и «Милора». Вся продукция фасуется в качественную европейскую упаковку объемом от 0,5 до 5 литров. По числу торговых марок, пред-ставленных на молдавском рынке, ком-пания занимает второе место. Между тем, количество брендов будет увели-чиваться – такова политика компании.- Несмотря на то, что мультибрендинг имеет множество недостатков, наши маркетологи придерживаются пози-ции, что широкая ассортиментная ма-трица приводит к увеличению объе-мов продаж, - говорит Анатолий Ор-ловский. – Недостатками мультибрен-динга является то, что каждое название требует отдельного внимания к себе – как в продвижении, так и оформле-нии. Например, необходимо менять форму бутылки. Но у нас на предпри-ятии действуют две автоматические и одна полуавтоматическая линия, поэ-тому мы пошли по пути создания но-вых брендов, и пока справляемся. Наибольшим спросом в Молдове пользуется подсолнечное масло ««Flo-ris» - оно представлено в низком цено-вом сегменте и является первой торго-вой маркой предприятия. Отпускная цена этого масла с завода составляет 22,7 лея за литр. По словам Анатолия Орловского, в последние годы у населения появилось желание покупать более качественные дорогие масла. Потребителей стали интересовать не только рафиниро-ванные масла, но и дезодорированные. При дезодорации удаляются аромати-ческие вещества, свойственные жи-рам. Вкус и запах масла совершенно обезличен. Производство такого мас-ла значительно дороже. Любителям дезодорированного масла «Floarea-Soarelui» предлагает линейку из пяти видов масел с природными наполни-телями барбекю, фишер и т.д. В последние годы в Молдове рас-тет популярность оливкового мас-ла. Производители оливкового масла прилагают все усилия, чтобы популя-ризировать это масло и потеснить рас-тительное. Правда, оливковое масло

представлено в более высоком ценовом сегменте, нежели подсолнечное. Впрочем, для любителей оливко-вого масла «Floarea-Soarelui» предла-гает продукт, не уступающий по по-лезным качествам оливковому, - «Au-rum 999,9». Это масло, выработанное из семян высокоолеинового подсол-нечника. По своему жиро-кислотно-му составу очень похоже на оливковое масло, которое славится значитель-но большим содержанием олеиновой кислоты - 65-70%, в то время как в дру-гих маслах этот показатель не превы-шает 34%. Олеиновая кислота предот-вращает атеросклероз, снижает риск опухолевых заболеваний, успокаивает слизистую оболочку желудка. Кроме этого, высокоолеиновое масло более устойчиво к окислению, что дает воз-можность увеличить срок его хране-ния с 6 до 12 месяцев.

МИРОВЫЕ ТЕНДЕНЦИИОсновными странами-производите-лями подсолнечного масла в мире яв-ляются Аргентина, страны ЕС, Китай и США. Они же, плюс Россия и Укра-ина, - основные поставщики маслосе-мян подсолнечника. А самые крупные потребители подсолнечного масла и шрота - страны Восточной Европы, ЕС и Индия. Причем мировой рынок подсолнечного масла устроен таким образом, что временное падение про-изводства из-за неурожая маслосемян довольно быстро компенсируется в по-следующие годы. При общей мировой тенденции роста потребления подсолнечного масла в последние 5 лет выделяют-ся регионы, где динамика роста выше - это страны Евросоюза и Россия. В Евросоюзе это объясняется, в первую очередь, расширением состава его участников за счет вступления в него стран Балтии и Восточной Европы, где уровень потребления подсолнеч-ного масла традиционно высок. Специалисты немецкой аналити-ческой компании Oil World прогнози-руют, что в 2008-2009 маркетинговом году мировое производство подсолнеч-ного масла увеличится в сравнении с предыдущим сезоном на 16% - до 11,45 млн. тонн. В результате с сентября 2008 года начнется его резкое удешевление, и его конкурентоспособность в сравне-нии с другими маслами повысится. По прогнозам компании, объем мирового потребления подсолнечного масла воз-растет на 12,2% - до 11,24 млн. тонн. Та-

ким образом, потребление будет мень-ше производства. В 2007-2008 маркетинговом году потребление превышало объем выпу-ска подсолнечного масла, что привело к существенному подорожанию этой продукции. Увеличение выпуска под-солнечного масла произойдет вслед-ствие повышения уровня мирового производства семян подсолнечника на 11,8% - до 31,42 млн. тонн. Если погод-ные условия останутся благоприятны-ми, хороший урожай ожидается в стра-нах ЕС, Украине, России и Аргентине. В начале июня компания «Floar-ea-Soarelui» заявила, что для насыще-ния внутреннего рынка руководство предприятия решило временно огра-ничить экспорт подсолнечного мас-ла и направить его дополнительные объе мы на реализацию внутри Мол-довы. При этом торговые компании продолжают импортировать сравни-тельно недорогое растительное масло, в частности, из Украины. Следователь-но, объективных причин для суще-ственного роста цен на подсолнечное масло нет. Сегодня заводская цена под-солнечного масла АО «Floarea Soarelui» составляет, в зависимости от марки, 23,7-24,3 лея за литровую бутылку. - В прошлом году цены на масло взле-тели в 4 раза: с $500 до $2000 за тон-ну. Но сейчас цены откатились на-зад в связи с тем, что в Причерномо-рье ожидают хороший урожай масле-ничных культур. Поэтому цена масла в мире снизилась с $2000 до $800-1200. Соответственно, роста цен на подсол-нечное масло в ближайшее время не предвидится, - считает Анатолий Ор-ловский.

Ольга Коларь

Отрасль

48 49

Sunt cetăţean al Republicii Mol-dova dar activez legal în Italia de cîţiva ani i am următoarea problemă: în Italia am un auto-mobil de model FIAT BRAVA din 1997 (volum 1,4 aprindere prin scîntei) cu care a vrea să vin în Moldova pentru cîteva zile, dar nu tiu dacă voi achita sau nu careva plăţi la frontiera RM-UE. Care va fi mărimea acestora i dacă mă pot considera persoană fizică nerezidentă în RM.

Răspuns: Introducerea mijloacelor de trans-port auto în Moldova în cazul cercetării întrebării date este re-glementată de:- art. 4 al Convenţiei din 03.07.2002 între Guvernul Republi-cii Moldova i Guvernul Republicii Italiene pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit i pe capital i prevenirea evaziunii fiscale,- Punctele 5 i 6 ale art. 5 i anexa la titlul IV a Codului fiscal nr. 1163 din 24.04.1997, - articolele 20 i 1841 ale Codului vamal nr. 1149 din 20.07.2000,- articolele 2 i 10 ale Legii cu privire la modul de introducere i scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice nr. 1569 din 20.12.2002,- anexa nr. 2 la Legea cu pri-vire la tariful vamal nr. 1380 din 20.11.1997. Legislaţia RM face delimitare între drepturile rezidenţilor i ne-rezidenţilor la introducerea mij-loacelor de transport, de aceea ar fi justă stabilirea pentru început a calităţii de rezident sau nerezident a persoanei ce dorete să introdu-că mijlocul de transport auto în ţară. Noţiunile de rezident i ne-rezident sunt întîlnite în Legea nr. 1569 din 20.12.2002 cu privire la

modul de introducere i scoatere a bunurilor de pe teritoriul Repu-blicii Moldova de către persoane fizice, în care noţiunea de per-soană fizică rezidentă semnifică – cetăţean al RM, cetăţean străin sau apatrid care dispune de loc permanent de trai în Moldova, ceea ce se confirmă prin actele respective. Iar noţiunea de per-soană fizică nerezidentă semnifică - cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid care nu este menţionat în noţiunea de persoană fizică rezidentă. De asemenea noţiunile de re-zident i nerezident pot fi întîlnite în prevederile punctelor 5 i 6 ale art. 5 din Codul fiscal nr. 1163 din 24.04.1997:5) Rezident: orice persoană fizică care cores-punde uneia din cerinţele de mai jos: I) are domiciliu permanent în Re-publica Moldova, inclusiv: – se află la tratament sau la odih-nă, sau la învăţătură, sau în depla-sare peste hotare; – este persoană cu funcţii de răs-pundere a Republicii Moldova, aflată în exerciţiul funcţiunii peste hotare; II) se află în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe parcursul anului fiscal; 6) Nerezident: orice persoană fizică care nu este rezident în conformitate cu pct. 5) ori, dei corespunde cerinţelor pct.5), se află în Republica Mol-dova: – în calitate de persoană cu statut diplomatic sau consular ori în ca-litate de membru al familiei unei asemenea persoane; – în calitate de colaborator al unei organizaţii internaţionale, create

în baza tratatului internaţional la care Republica Moldova este par-te, sau în calitate de membru al fa-miliei unui asemenea colaborator; – la tratament sau la odihnă, sau la învăţătură, sau în deplasare, dacă această persoană fizică s-a aflat în Republica Moldova exclusiv în aceste scopuri. Dacă facem referire la actele inter-naţionale, nu urmează a fi lăsată în umbră noţiunea de rezident con-form prevederilor art. 4 al Conven-ţiei din 03.07.2002 între Guvernul Republicii Moldova i Guvernul Republicii Italiene pentru evita-rea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit i pe capital i prevenirea evaziunii fiscale care prevede că: cînd, o persoană fizică este rezidentă a ambelor State Contractante, atunci statutul său va fi determinat după cum urmea-ză: (a) aceasta va fi considerată rezi-dentă numai a Statului în care are o locuinţă permanentă la dispozi-ţia sa. Dacă aceasta are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa în ambele State, ea va fi considerată rezidentă a Statului cu care rela-ţiile sale personale i economice sunt mai strînse (centrul interese-lor vitale); (b) dacă Statul, în care aceasta are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă ea nu are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa în nici unul dintre State, ea va fi considerată reziden-tă numai a Statului Contractant în care ea locuiete în mod obinuit; (c) dacă aceasta locuiete în mod obinuit în ambele State sau în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă numai a Statului, a cărui cetăţenie o are; (d) dacă aceasta are cetăţenia

Consultant Vamal

48 49

ambelor State sau a nici unuia din-tre ele, autorităţile competente ale Statelor Contractante vor re-zolva problema de comun acord. Astfel, dei locuiţi legal în Italia, în cazul în care dispuneţi de domiciliu permanent în Repu-blica Moldova, aveţi calitatea de rezident, de aceea la introducerea mijlocului de transport cu termen de expluatare ce depăete 7 ani, îl veţi declara prin acţiune i va fi plasat în regimul vamal de admi-tere temporară pe un termen de pînă la 180 de zile cu respectarea următoarelor condiţii:a) mijlocul de transport auto tre-buie să se afl e la evidenţă perma-nentă în alt stat; b) la contul bancar al Serviciului vamal, deschis în banca autorizată de Serviciul vamal, la momentul traversării frontierei Republicii Moldova trebuie să fi e depusă o sumă de garanţie (în valută na-ţională i/sau străină) în cuantum egal cu drepturile de import pre-văzute în cazul plasării mijlocului de transport auto în regimul va-mal de import;c) pînă la expirarea termenului acordat conform regimului vamal

de admitere temporară, mijlocul de transport auto trebuie să fi e scos de pe teritoriul Republicii Moldova, cu restituirea integrală a sumei de garanţie la momentul scoaterii de pe teritoriul vamal. În caz de nerespectare a termenului indicat, sumele de garanţie depu-se la intrare se transferă integral la bugetul de stat.Suma de garanţie nu se depune la introducerea mijlocului de trans-port auto indiferent de termenul de expluatare al acestuia de către persoanele fi zice nerezidente i de asemenea suma de garanţie nu se depune în cazul în care mijlocul de transport auto are termenul de expluatare de pînă la 7 ani.Pentru a cunoate care va fi cuan-tumul sumei de garanţie de care va trebui să dispuneţi pentru a plasa mijlocul de transport auto declarat prin acţiune în regimul vamal de admitere temporară pe un termen de pînă la 180 zile, e ne-cesar a face trimitere la conţinutul anexei la titlul IV a Codului fi scal nr. 1163 din 24.04.1997:

Cota accizelor se majorează pentru autoturismele cu termenul de exploatare: de la 3 la 5 ani cu 0,02 euro pentru fi ecare cm3; de la 5 la 7 ani cu 0,03 euro pentru fi ecare cm3.

Exemplu: Pentru modelul FIAT BRAVA din 1997 (volum 1,4 aprindere prin scîntei), accizul va constitui (0.40 Euro/cm3 + 0,03 Euro/cm3) x 1400 cm3 = 602 Euro.

De asemenea procedurile vama-le conform prevederilor anexei nr. 2 la Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380 din 20.11.1997, ar constitui apro-ximativ 25-50 Euro (în dependenţă de valoarea în vamă a automobilului). Aadar, garanţia drepturilor de im-port ar constitui aproximativ 627 - 652 Euro (accizul i taxa pentru proceduri vamale) care va fi depusă la una din fi lialele Băncii de Economii de la frontieră i se va restitui integral la scoaterea mijlocului de transport auto din ţară cu excepţia reţinerilor pentru comisionul bancar.

La întrebare a răspuns inspecto-rul principal la Direcţia drept vamal i asistenţă joridică Ion Ţurcanu

Consultant Vamal

49

50 51

STATISTICS e parcursul lunilor ianuarie-iulie ale anului curent s-au perceput drepturi de im-port-export în sumă totală de 5 464,1 mili-oane lei, fi ind supraexecutată cifra de con-trol aprobată pentru perioada de raportare cu 457,6 mil lei, ceea ce reprezintă o supra-indeplinire de 9,1 la sută. Efectuînd ana-liza încasării drepturilor de import-export în comparaţie cu aceeaşi perioada a anului precedent constatăm o majorare, creşterea încasărilor drepturilor de import constitu-ind 23,3%, sau cu 1032,2 mil lei mai mult. Analizînd executarea cifrei de control stabilite pentru încasarea drepturilor de import-export la nivel de tipuri de impo-zite şi taxe se constată următoarele:(i) încasările taxei pe valoarea adăugata la mărfurile importate pentru 7 luni ale anu-lui curent a constituit 4128 mil lei, depăşi-rea cifrei de control se stabileşte în propor-

ţie de 5,9 la sută sau cu 229,3 mil lei mai mult. Efectuînd comparaţia cu acceaşi pe-rioada se determină o creştere a încasării taxelor pe valoarea adăugată la mărfurile importate în sumă de 694,8 mil lei sau 20,2 la sută.(ii) Încasările taxelor vamale sau men-ţionat cu o îndeplinire a planului pentru sapte luni ale anului curent cu 22,7 la sută (cu 82,2 mil lei mai mult), fi ind stabilită o creştere în comparaţie cu aceaşi perioadă a anului precedent de 43,8 la sută (cu 135,2 mil lei mai mult). (iii) Încasarea taxei pentru efectuarea pro-cedurilor vamale sunt înregistrate în creş-tere de 17,1 la sută în comparaţie cu anul precedent şi 22,4 la sută faţă de Cifra de control. (iv) Sumele încasate pentru accize la ben-zină şi motorină s-au stabilit a fi în dimi-

nuare cu 6,6 mil lei, executarea planului pentru perioada de raportare constituind 97,4%. Aceasta se datorează faptului mic-şorării importurilor de carburanţi pe teri-toriul republicii, ca rezultatul creşterii pre-ţurilor produselor petroliere pe piaţa mon-dială.(v) Se constată o creştere considerabilă a încasărilor la accize la autoturisme, ceea ce constituie 25,5 la sută către plan (cu 68,1 mil lei mai mult) sau cu 51,3 la sută (cu 113,65 mil.lei mai mult) către aceaşi pe-rioada a anului precedent. Informăm, că la 3 iulie anul curent Parlamentul a aprobat Legea nr. 149-XVI din 3 pentru modifi carea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008. Ast-fel, Serviciului vamal i s-a majorat sarcina cu 391,7 mil lei.Notă: mil.lei – milioane lei

Sarcina bugetară a fost majorată

P

Natalia Ciumacenco,şef-adjunct al Direcţiei reglementări tarifar-vamale

Statistica

50

50 51