2 3

Tema numărul:xxx

pag. 3-13

П е р и о д и ч е с к о е и з д а н и е Т а м о ж е н н о й с л у ж б ы

P U BLICAT IE P ERIO DICA A SERV ICIU LU I VA M A L

IULIE-AUGUST

ISS

N 1

85

7-

29

79

2010 ¹4(16)

Interviul numărului: Secretarul General al Organizaţiei Mondiale a Vămilor

Kunio Mikuriya: „Moldova realizează un progres sigur la capitolul reformare a sistemului vamal”

pag. 3-5

Cupr

ins/С

одер

жан

ие:

Ediţia periodică a Serviciului Vamal al Republicii Moldova - revista „VAMA”.Fondatorul revistei: Întreprinderea de stat „Moldvama Grup”, înregistrată la Camera înregistrării a RM;numărul de înregistrare – 1003600038290.Redactor: Tatiana SmeşnaiaReporteri: Olga Colari, Tatiana MihailovaColegiul de redacţie: Natalia Calenic, Mihai Răducan, Eduard Grama, Dorin Purice, Vladislav Şveţ, Ion MaguDesing: Nicolai VerbiţkiAdresa redacţiei: mun. Chişinău, str. Columna, 30, bir. 130Tel/fax redacţiei: (+373 22) 574-181

Indexul de abonare: 31952Tipar executat la tipografia „Elan Poligraf”

Отрасль:Мелким почеркомпро книжный рынокстр. 29-33

Transportul de mărfuri în Republica Moldova, în ianuarie-iulie 2010pag. 34

Colaborare:Întrevederea conducerii autorităţilor vamale din Moldova şi Ucrainapag. 35

Demararea noului mecanismde cooperare vamalăla frontiera moldo-românăpag. 36-37

Evenimente:Serviciul Vamal şi IDIS Viitorul au semnatun Acord de colaborarepag. 38

Directorul SECIînvizită la Serviciul Vamalpag. 39

Echipele mobile la contracarareafraudelor vamalepag. 40

Surplus de mărfuri în container şi obiecte de artizanatascunse sub plapumăpag. 41

Consultant Vamalpag. 42-46

Interviul numărului:Secretarul General al Organizaţiei Mondiale a Vămilor Kunio Mikuriya: „Moldova realizează un progres sigur la capitolul reformare a sistemului vamal”pag. 3-5

Tema numărului:Modernizarea Serviciului Vamal prin reformare instituţionalăpag. 6-8

Это гордое звание - таможенникстр. 9-10

Георгий Савка:Таможня, как зеркало, отражает изменения в социально-экономической, ментальной и культурной жизни Молдовыстр. 11-13

Reguli:Managementul Integrat al Frontierei – încă un pas spre integrare vamală europeană pag. 14-16

Importul şi exportul valorilor valutarede către persoanele fizicepag. 17-20

Комментарии:Заседание представителей таможенных органов ГУАМ в Кишиневестр. 21-22

Владимир Флоря:Контрабанду надо пресекать внутри страныстр. 23-26

Rezultatele atestării: colaboratori vamaliretrogradaţi sau eliberaţi din funcţiipag. 27-28

Oficiul OMV la Bruxelles

2

INTERVIEWStimaţi colaboratori

ai Serviciului Vamal!

Cu ocazia sărbătorii profesionale - Zilei lucrătorului vamal şi aniversării a 19 ani de la crearea sistemului vamal naţional, adresez cele mai sincere felicitări şi urări de bine întregului efectiv al birourilor vamale. Activitatea Sistemul Vamal de la începutul anului curent a fost marcată de o dinamică semnificativă şi reforme esenţiale, care au fost impuse de necesitatea stringentă de reorganizare instituţională. Cu toate acestea, datorită profesionalismului şi responsabilităţii colaboratorilor vamali, Serviciului Vamal a reuşit să se manifeste că o instituţie capabilă să răspundă pro-vocărilor zilnice. Totodată voinţa fermă perseverenţa şi efor-turile comune au asigurat realizarea cu succes a obiectivelor stabilite de conducerea Guvernului. Cheia succesului în realizarea misiunii Serviciului Vamal o reprezintă profesionalismul colaboratorilor şi în acest con-text, îmi exprim recunoştinţă pentru contribuţia conducăto-rilor subdiviziunilor şi a întregului efectiv la dezvoltarea şi modernizarea activităţii vamale în Republica Moldova. Apreciind înalt devotamentul, dedicaţia maximă şi respon-sabilitatea pe care le manifestaţi zilnic în exercitarea atribuţi-ilor profesionale, Vă urez sănătate, succes în plan profesional şi personal, realizări frumoase în viitor.

Tudor BALIŢCHIDirector general al Serviciului Vamal

3

INTERVIEW Anul acesta, pentru a sărbători împre-ună cu vameşii moldoveni ziua lor profe-sională, la invitaţia conducerii Serviciului Vamal la Chişinău, a sosit Secretarul Gene-ral al Organizaţiei Mondiale a Vămilor Ku-nio Mikuriya. În cadrul vizitei d-lui a fost primit de către conducerea Guvernului, a participat la şedinţa festivă dedicată Zilei lucrătorului Serviciului Vamal, a efectuat o deplasare de lucru la Postul vamal interna-ţional Leuşeni-Albiţa. Cu toate că progra-mul vizitei a fost destul de încărcat, Kunio Mikuriya a acceptat un interviu pentru re-vista VAMA.

- Aţi fost ales în funcţia de Secretar General al Organizaţiei Mondiale a Vămilor în ianuarie 2009 şi aţi anunţat revizuirea principiilor de activitate a OMV. Care sînt ele acum?

- Mai întîi de toate, aş vrea să spun că este o plăcere pentru mine să mă adresez prin in-termediul revistei VAMA tuturor ofiţerilor vamali din R.M. Referitor la întrebare pot să vă spun că noua echipă a trasat trei prio-rităţi. Prima este o mai bună administrare a organizaţiei, ce presupune o participare ac-tivă a membrilor în procesul de adoptare a deciziilor în cadrul OMV. De aceea pledăm pentru o comunicare mai eficientă. Astfel, reprezentanţii autorităţilor vamale au putut vedea care este sarcina primordială în acti-vitatea OMV. La fel ei au putut afla de ce beneficii pot profita în calitate de membri ai organizaţiei noastre. Desigur, asta nu se referă doar la vamă, ci şi la alte instituţii şi organizaţii internaţionale din domeniu. În aşa fel, noi am putut ridica nivelul şi impor-tanţa vămii atît în stat, cît şi în cadrul eco-nomiei mondiale. De aceea în fiecare lună experţii noştri elaborează un raport special al OMV, care este difuzat altor organiza-

ţii influente internaţionale, cum este G-8, G-20, pentru a demonstra importanţa vă-mii în lumea contemporană. Al doilea principiu ţine de consolida-rea capacităţilor vămii. OMV a elaborat mai multe standarde. Iar în momentul de faţă este foarte important ca ele să fie im-plementate cu succes de rînd cu strategiile şi programele de profil adoptate în cadrul OMV. De aceea prin intermediul Progra-mului Columbus trimitem misiunile noas-tre în diferite state, inclusiv în Moldova, şi

le ajutăm statelor-membre să-şi elaboreze programele naţionale ce vor permite re-formarea sistemelor vamale în conformi-tate cu standardele OMV. Aceasta le per-mite partenerilor noştri să-şi asigure o mai bună funcţionare. Din acest punct de ve-dere Moldova este un exemplu foarte bun, de aceea sunt foarte bucuros să mă aflu la Chişinău. Şi a treia prioritate se referă la studii, investigaţii. Trebuie să înţelegem că vama trebuie să-şi modernizeze permanent ac-

Moldova realizează un progres sigur la capitolul reformare

a sistemului vamal

Secretarul General al Organizaţiei Mondiale a Vămilor Kunio Mikuriya:

Interviul numărului

4

INTERVIEWtivitatea, bazîndu-se pe ridicarea nivelului de cunoştinţe şi profesionalism. De aceea eu încurajez colaboratorii OMV să acor-de partenerilor noştri o susţinere deosebi-tă la aceste capitole. În acelaşi timp trebuie să evaluăm rezultatele reformării în cadrul autorităţilor vamale ale ţărilor-membre ale OMV. Noi colectăm, prelucrăm aceste date şi le facem cunoscute, le discutăm cu alţi membri. La acest subiect aş vrea să subli-niez, că atît din partea reprezentanţilor gu-vernării, cît şi a mediului de afaceri am ates-tat opinii pozitive despre activitatea vămii moldoveneşti. Iată pe scurt despre cele trei principii, care, după părerea mea, vor face activitatea OMV mai transparentă, relevantă, mai im-portantă.

- Aţi menţionat că OMV monitorizează activitatea vămilor din ţările-membre şi, la sigur, puteţi spune cu ce probleme-cheie se confruntă astăzi autorităţile vamale ale lumii?

- Vama oricărei ţări are un spectru larg de responsabilităţi. Pe de o parte, vama trebu-ie să se ocupe de colectarea veniturilor în buget pentru a asigura buna funcţionare a statului. Dar în acelaşi timp, vama trebuie să faciliteze comerţul exterior şi să întreţi-nă relaţii bune cu mediul de afaceri. Desi-gur, vorbind de facilitarea comerţului, ne referim doar la fluxul legitim de mărfuri. Astfel, vama trebuie să contribuie la îm-bunătăţirea climatului de afaceri. În plus, vama trebuie să protejeze sănătatea şi secu-ritatea cetăţenilor. Vameşul este la frontieră şi pentru a preveni intrarea sau ieşirea bu-nurilor ce prezintă pericol. În ziua de astăzi avem un şir de misiuni noi cum ar fi: secu-ritatea lanţului global de livrări, protejarea mediului, pentru că numai vama poate pre-veni circulaţia mărfurilor periculoase. Cum putem aborda aceste priorităţi? Noi am propus ca soluţie la acest capitol

tehnologia modernă de gestionare a riscu-rilor. Şi este una de a cunoaşte partea teo-retică a lucrurilor. E mult mai important să depunem eforturi pentru aplicarea în prac-tică a acestor performanţe. Deci trebuie să ne gîndim cum putem consolida, fortifica activitatea vamală prin intermediul schim-bului de informaţii, pentru că informaţia permite aprecierea riscurilor. De exemplu, putem menţiona agenţi economici de în-credere, care vor beneficia de proceduri fa-cilitate de vămuire. În schimb, vom putea să ne concentrăm eforturile asupra agenţi-lor care pot prezenta un risc. La frontieră vama nu este singura structură. În Moldo-va mai sînt şi grănicerii. Din acest motiv trebuie să îmbunătăţim capacităţile de lu-cru şi să elaborăm un mecanizm efectiv de administrare. De fapt, aici este vorba des-pre Managementul Integrat al Frontierei. Toate aceste subiecte au fost incluse în-tr-un document ce se numeşte „Vama se-colului 21”. Astăzi depunem toate eforturi-le pentru a implementa prevederile lui. Re-cunosc, acest document conţine un şir de provocări, dar oferă mai multe oportuni-tăţi.

- După părerea dvs., care sînt caracteristicile vămii contemporane?

- Există multe criterii care se iau în calcul la analiza activităţii vămii. În baza lor au fost elaborate şi aprobate standardele globale şi cele mai avansate practici. Unul din cele mai importante standarde este Convenţia de la Kyoto (revizuită), care promovează utilizarea tehnologiilor informaţionale şi a tehnicilor de gestionare a riscurilor. De aceea este foarte important ca legislaţia va-mală din Moldova, operaţiunile şi procede-ele vamale să corespundă cerinţelor Con-venţiei date. Al doilea criteriu este Standardele-ca-dru cu privire la Securitatea şi Facilitarea Comerţului mondial din 2005/SAFE. Do-

cumentul are două componente: colabora-rea între autorităţile vamale şi parteneria-tul „vama-businessul”. Aceste două princi-pii sînt susţinute de cîteva standarde, care permit aprecierea reformei pe care o imple-mentaţi şi în acelaşi timp elaborarea planu-rilor pe viitor.

- Putem spune că sistemul vamal al Moldovei într-o oarecare măsură corespunde acestor caracteristici?

- Conform raportului pe care l-am primit de la experţii organizaţiei ce au monitorizat situaţia la voi, pot spune că Moldova rea-lizează un progres sigur la capitolul refor-mare şi implementare a performanţelor la vamă. Vreau să vă spun că în ţara voastră se implementează un proiect-pilot al OMV, în cadrul căruia vă acordăm asistenţă în pro-cesul de fortificare a capacităţilor vămii. De aceea am vrut să văd cu ochii proprii ce progrese aţi înregistrat. Pot să afirm că ceea ce am văzut îmi permite să spun că rezultatul este chiar remarcabil. Mai ales la capitolul de adoptare a tehnicilor de gestio-nare a riscurilor. Desigur că pe viitor aveţi multe de făcut. Dar la moment e impor-tant că vama moldovenească este pe calea dreaptă. Am avut ocazia să mă întîlnesc cu reprezentanţii mediului de afaceri care au spus că în activitatea organelor vamale se resimte ridicarea nivelului transparenţei, ceea ce le inspiră mai multă încredere în vamă. Businessul este satisfăcut de reduce-rea timpului controlului vamal la frontieră. În plus, am avut ocazia să discut cu repre-zentanţii organelor vamale din statele veci-ne şi anume - Ucraina şi România, care au apreciat înalt colaborarea cu vama Moldo-vei. Credeţi-mă, toate astea prezintă o bază bună pentru progres şi responsabilitatea mea este să găsesc domeniile pentru viitoa-rea cooperare şi asistenţă. De aceea vreau ca vizita mea să fie cît mai de folos pentru vama Moldovei. Mai mult decî atît, aş vrea să remarc cele mai bune practici realizate aici şi să le împărtăşesc comunităţii mondiale. Colegii noştri din toată lumea trebuie să cunoască, să studieze şi, în caz de necesitate, să pre-ia cele mai bune realizări ale vameşilor din alte ţări. În cadrul vizitei la Chişinău am re-uşit să discut cu reprezentanţii EUBAM şi am convenit să promovăm peste hotare re-zultatele şi practicile de reformare înregis-trate de către Serviciul Vamal din Moldova.

- În cadrul Organizaţiei Mondiale a Vămilor se acordă o atenţie deosebită ridicării nivelului profesional al ofiţerilor vamali. Recent în Ucraina, cu suportul

Interviul numărului

5

Интервью номераINTERVIEWOMV, a fost deschis un Centru de Instruire. Reprezentanţii noştri vor avea acces la el?

- Acest centru a fost deschis la Dnepro-petrovsk în baza Academiei vamale din Ucraina. Din 1 septembrie 2010 această in-stituţie se numeşte Centrul Regional de In-struire vamală. Noi sperăm că pe viitor el va fi ca un nucleu în centrul Europei pen-tru împărtăşirea în rîndul vameşilor a celor mai bune practici şi experienţe vamale. În acest centru vom organiza seminare regi-onale, iar vameşii Moldovei vor putea să se alăture acestor activităţi.

- În cadrul vizitei aţi avut întrevederi cu prim-ministrul Vlad Filat şi ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţi. Ce subiecte aţi discutat?

- Atît cu prim-ministrul, cît şi cu ministrul Finanţelor am discutat reforma în domeniul vamal şi am înţeles că ei au acordat şi vor acorda pe viitor susţinerea necesară acestui proces. Am menţionat importanţa intensi-ficării dialogului între vamă şi mediul de afaceri, progresul în implementarea practi-cilor noi la frontieră. Vreau să spun că Mol-dova totuşi întîmpină o provocare mare ce ţine de fraudele vamale şi contrabanda. La acest subiect am convenit că OMV va orga-niza seminare regionale pentru a fortifica cooperarea vămilor la nivel regional. Acest mecanism, după cum am simţit, este destul de efectiv. Experţii noştri vor organiza la finele lui septembrie un seminar pentru va-meşii din Moldova şi Ucraina pe tematica mărfurilor contrafăcute. Am mai vorbit despre utilizarea teh-nicilor de scanare la frontieră şi eu am re-comandat utilizarea mai efectivă, largă a practicii de gestionare a riscurilor. Vama Moldovei a elaborat deja o listă a „agenţilor economici de încredere” şi ar putea oferi mai multă facilitare pentru această catego-rie de companii. Cu satisfacţie am remarcat trecerea de la scanarea a 100 de procente de

automobile la 50 la sută ca rezultat a coope-rării vamale moldo-române. Am avut po-sibilitatea să urmăresc funcţionarea aces-tui mecanism în cadrul vizitei la punctul de trecere a frontierei Leuşeni-Albiţa. După părerea mea, această practică va prezenta interes şi pentru alte state. În afară de asta am convenit că Or-ganizaţia Mondială a Vămilor va promo-va mult mai intens succesele înregistrate de către Moldova în domeniul vamal. Astfel imaginea ţării voastre pe plan extern se va îmbunătăţi şi comunitatea internaţională va avea temei să vă acorde mai mult sprijin. Am mai discutat modalităţi de consolidare a cooperării dintre OMV şi RM şi ridicarea eficienţei acestor legături. În acest scop s-a propus delegarea unui ataşat vamal la ofi-ciul central al OMV la Bruxelles. Institui-rea acestei funcţii va contribui la intensifi-carea relaţiilor republicii cu alte organisme europene. M-am convins că prim-ministrul şi ministrul Finanţelor susţin şi vor susţine pe viitor toate iniţiativele progresiste ale Serviciului Vamal. La modul general, pot spune că discuţia a avut un caracter con-structiv şi pozitiv. Aştept cu nerăbdare ca înţelegerile la care am ajuns să se materiali-zeze.

- Anul 2010 a fost anunţat de către OMV Anul colaborării dintre vamă şi mediul de afaceri. Putem vorbi de careva rezultate la acest capitol?

- Promovez dialogul dintre vamă şi busine-ss, pentru că eu consider că antreprenorii trebuie să cunoască mai bine cerinţele vă-mii faţă de ei. În acelaşi timp, vama trebuie să studieze, să conştientizeze care sînt ne-cesităţile şi doleanţele reprezentanţilor me-diului de afaceri. Şi dacă aceste două sco-puri vor fi atinse, vom putea spune că ne-au reuşit foarte multe. Ce ne-a reuşit pînă acum? Pe parcursul acestui an am stabilit un mecanism de consultări bilaterale. Şi

sînt bucuros să văd că în rîndul membri-lor noştri au apărut mai multe iniţiative. De exemplu, în Moldova a apărut lista „agenţi-lor economici de încredere”. În alte state e pus în funcţiune un mecanism ce permite reducerea timpului destinat vămuirii măr-furilor. Pentru a realiza această sarcină, e foarte importantă relaţia bună cu antrepre-norul. Acestea sînt doar nişte puncte incipi-ente ale unui dialog constructiv şi ale unei colaborări efective. De aceea eu recomand conducătorilor autorităţilor vamale să con-tinue colaborarea cu mediul de afaceri.

- Aţi venit în Moldova de Ziua profesională a colaboratorului vamal. Ce aţi dori cu acest prilej vameşilor noştri?

- Este o onoare pentru mine să mă aflu aici în această zi, pentru că eu sînt persoana care promovează profesionalismul în rîn-dul vameşilor. Mai sus am vorbit despre un şir de progrese înregistrate de vama Mol-dovei dar acestea n-ar fi posibile fără resur-sele umane bine pregătite. În vamă trebuie să existe o echipă bună de administratori, dar şi ofiţeri vamali de calibru înalt. După cîte am văzut, la voi sînt prezente ambele elemente. Dar aş vrea să le urez inspectorilor va-mali mult succes, pentru că anume de ei de-pinde succesul. În plus, le doresc sănătate şi bucurie.

- Care, după părerea dvs., este portretul unui vameş contemporan?

- Pe primul plan trebuie să stea onestitatea şi integritatea. Un vameş contemporan tre-buie să cunoască legislaţia vamală, econo-mică, fiscală. Şi apoi, vameşul e obligat să lucreze astfel ca şi clientul să simtă că vama există pentru business, dar nu businessul pentru vamă. Toate acestea în ansamblu în-seamnă profesionalism.

- Sînteţi în Moldova pentru prima dată. Cum v-a părut ţara noastră şi dacă apare o posibilitate să mai veniţi acceptaţi?

- Moldova mi-a părut o ţară foarte verde, cu o climă moderată. Oamenii mi-au părut foarte ospitalieri, deschişi. Pînă a veni aici am auzit cîte ceva despre vinurile moldove-neşti, acum pot spune că sînt de prima cla-să. Şi deoarece eu mă ocup de promovarea genurilor vreau să spun că doamnele din Moldova sînt excelente. Impresia generală este foarte pozitivă şi mi-ar face o plăcere să revin în ţara voastră.

Tatiana Mihailova

Interviul numărului

6

CUSTOMS nalizînd activitatea Serviciului Vamal de la începutul anului 2010, putem con-stata că aceasta a fost marcată de o dina-mică semnificativă şi schimbări operative, care au fost impuse de conjunctura actua-lă şi necesitatea stringentă de reorganiza-re instituţională. Toate modificările la ni-vel instituţional şi operaţional implemen-tate de la începutul anului s-au realizat în cadrul unui amplu proces de reformare a sistemului vamal, fiind respectate şi reco-mandările experţilor din spaţiul european pentru asigurarea racordării la standarde-le Uniunii Europene. De la începutul anului 2010, Ser-viciul Vamal funcţionează ca autoritate subordonată Ministerului Finanţelor, cu o structură organizaţională modernizată. Astfel, în cadrul aparatului central al Ser-viciului Vamal au fost formate două De-partamente: (1) de aplicare a legii; (2) ve-nituri şi tehnologii informaţionale, care prin noul statut obţinut constituie pilonii de bază meniţi să asigure stabilitatea în-tregului sistem vamal. La nivel regional, Serviciul Vamal este reprezentat de 8 bi-rouri vamale care asigură regimul optim de funcţionare a întregului sistem vamal. Pentru susţinerea procesului de re-formă, unul dintre obiectivele priorita-re ale anului 2010 l-a reprezentat forma-rea unei echipe de manageri profesio-nişti şi motivaţi, cu viziuni de perspecti-vă. Schimbările la nivel de conducători ai acestor subdiviziuni au avut ca obiectiv ri-dicarea la un nivel calitativ mai înalt între-gul proces de gestionare a birourilor va-male şi consolidarea colectivului pentru realizarea noilor obiective ale Guvernu-lui. Este binecunoscut faptul că pon-derea plăţilor vamale reprezintă partea cea mai importantă din cadrul venituri-

lor bugetului de stat, iar evoluţia acesto-ra în consecinţă devine relevantă pentru întreaga structură a încasărilor în bugetul statului. Conştientizînd seriozitatea situ-aţiei economice în ţară pe fundalul redu-cerii comerţului exterior precum şi a defi-citului bugetar, de către Serviciul Vamal, la începutul anului a fost lansat un set de măsuri menit să asigure colectarea depli-nă a drepturilor de import şi contracara-rea evaziunilor fiscale. Astfel, în dome-niul economico-financiar Serviciul Vamal s-a axat în mod prioritar asupra realizării măsurilor de stabilizare şi relansare eco-nomică a ţării, aprobate de Guvern la sfîr-şitul anului 2009. Cu referire la rezultatele obţinute în colectarea veniturilor vamale, datele sta-tistice arată că taxele şi impozitele vamale au crescut într-un ritm mai accentuat de la începutul anului, şi anume: cu peste 25% faţă de perioada anului precedent. Evoluţia pozitivă a veniturilor vama-le se datorează mai multor factori, inclusiv măsurilor întreprinse în domeniul proce-

durilor de control şi supraveghere vama-lă. În vederea eficientizării controlului asupra corectitudinii calculării şi achitării drepturilor de import, au fost luate mă-suri orientate spre prevenirea şi contra-cararea cazurilor de diminuare a valorii în vamă, de declarare incorectă a codu-lui tarifar şi a ţării de origine a mărfuri-lor. În urma analizei măsurilor de înăspri-re a controlului vamal prin prisma efica-cităţii acestora putem concluziona că fără intervenţia organelor vamale folosind mai multe instrumente şi pîrghii de control vizavi de mărfurile de risc sporit nu pu-tem institui un regim eficient şi competi-tiv pe piaţă pentru crearea condiţiilor ega-le în privinţa importatorilor ce activează pe acelaşi segment de produse/mărfuri.

EVOluţia iMpOrtului dE Mărfuri în rEpuBlica MOldOVa şi a drEpturilOr dE ExpOrt/iMpOrt încasatE în pEriOada 01.01-31.08.2010

Modernizarea Serviciului Vamal prin reformare instituţională

Tema numărului

A

Evoluţia importului total de mărfuri în perioada 01.01-31.08.2010, mil. lei

7

Интервью номераCUSTOMSiMpOrtulConform datelor operative ale statisticii vamale, în perioada ianuarie-august 2010, importul total al mărfurilor în Republi-ca Moldova, efectuat de persoane juridi-ce şi fizice (fără agenţi economici şi per-soane fizice din partea stîngă a Nistrului) a constituit 31112,1 mil. lei, comparativ cu 24761,8 mil. lei în primele opt luni ale anului trecut, ceea ce reprezintă o creşte-re cu 25,6% sau cu 6350 mil. lei. În dolari S.U.A. importul total al mărfurilor în perioada ianuarie-august 2010 a însumat 2475 mil. dol. S.U.A., ceea ce constituie 109,8% (+221,6 mil. dol. S.U.A.) faţă de ianuarie-august a anu-lui trecut.

Importul mărfurilor în Republica Moldova în regim definitiv (plasate în li-beră circulaţie), efectuat de persoane juri-dice şi fizice a constituit 25916,2 mil. lei (83.3%) din totalul de import, compara-tiv cu 20926,3 mil.lei în perioada respec-tivă a anului trecut şi o creştere cu 23,8 % sau cu 4989,8 mil.lei faţă de perioada respectivă a anului 2009. În dolari S.U.A., importul definitiv al mărfurilor, efectuat de persoane juridi-

ce şi fizice, a constituit circa 2062,3 mil. USD, fiind în creştere cu 8,2% (+157,1 mil. USD) faţă de perioada respectivă a anului trecut. În primele 8 luni ale anului curent în regim de perfecţionare activă au fost im-portate mărfuri în valoare de 2926,1 mil. USD, comparativ cu 2239,5 mil.lei în pri-mele 8 luni ale anului trecut, înregistrînd o creştere cu 30,5% sau cu 686,6 mil.lei.Totodată, în perioada respectivă în zo-nele economice libere au fost importate mărfuri cu scutiri ale drepturilor de im-port, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, în valoare de 1977,3 mil.lei, com-parativ cu 1061,5 mil.lei în primele 8 luni ale anului trecut, înregistrînd o creştere

cu 86,3% sau cu 915,8 mil.lei. De asemenea, în perioada respectivă în magazinele duty-free au fost importate mărfuri cu scutiri ale drepturilor de im-port, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, în valoare de 91,5 mil.lei, com-parativ cu 26,4 mil.lei în primele 8 luni ale anului trecut, înregistrînd o creştere de 3,5 ori sau cu 65,1 mil.lei. În primele 8 luni ale anului curent importul mărfurilor cu scutiri totale a

însumat 578,4 mil. lei, ceea ce constitu-ie circa 2,2% din importul mărfurilor în perioada respectivă.

Totodată, în perioada respectivă im-portul cu scutiri aplicate la importul ma-teriei prime, materialelor, articolelor de compensare şi accesoriilor necesare pro-cesului de producţie de către întreprin-derile societăţilor nevăzătorilor, societă-ţilor surzilor şi societăţilor invalizilor a însumat 96,9 mil. lei, ceea ce constituie circa 0,4% din importul definitiv al măr-furilor în perioada respectivă.

drEpturilE dE iMpOrt/ExpOrtÎn ianuarie-august 2010 au fost încasa-te drepturi de import/export în valoare de 5930 mil. lei, înregistrînd o creştere cu 28% (+1297,2 mil. lei) comparativ cu primele 8 luni ale anului trecut, din care:- accize – 1037,5 mil. lei, faţă de 785,1 mil. lei pe parcursul perioadei respective a anului trecut,- TVA – 4248,4 mil. lei, faţă de 3337,4 mil. lei pe parcursul perioadei respective a anului trecut,- taxe vamale – 464,5 mil. lei, faţă de 386,9 mil. lei pe parcursul perioadei re-spective a anului trecut,- suma procedurilor vamale – 150,7 mil. lei, faţă de 120 mil. lei pe parcursul perioadei respective a anului trecut,- taxe speciale – 21,9 mil. lei, faţă de 0,76 mil.lei pe parcursul perioadei re-spective a anului trecut (se anexează).

EVOluţia încasărilOr drEpturilOr dE iMpOrt/ExpOrt La majorarea încasărilor drepturi-lor de import în perioada ianuarie-au-gust 2010 comparativ cu ianuarie-august 2009 a contribuit:- sporirea importului total de mărfuri în valută naţională (+26% sau +6350,3 mil. lei), fapt ce a dus la majorarea încasări-lor TVA, taxelor vamale şi a procedurilor vamale la mărfurile importate respectiv cu 911 mil.lei, 77,6 mil. lei şi 30,7 mil. lei;

Tema numărului

Evoluţia importului de mărfuri plasat în liberă circulaţieîn perioada 01.01-31.08.2010 comparativ cu 01.01-31.08.2009

Evoluţia importului total de mărfuri în perioada 01.01-31.08.2010, mil. USD

8

CUSTOMS - deprecierea pe parcursul primelor 8 luni ale anului curent comparativ cu pri-mele 8 luni ale anului trecut a valutei na-ţionale cu 12,3% faţă de principalele va-lute străine (dol. S.U.A. -14,3% şi euro – 10,8%);- majorarea cotei accizelor la unele cate-gorii de mărfuri, precum şi sporirea vo-lumului importului la unele din acestea, ceea ce a dus la creşterea în ansamblu a sumei accizelor încasate cu 252,4 mil. lei;- sporirea importului de zahăr şi produ-se zaharoase de 3,3 ori, fapt ce a sporit suma încasărilor taxei speciale cu 21,14 mil. lei.- perfecţionarea activităţii Serviciului Vamal, sporirea eficienţei controalelor, inclusiv, ce ţin de declararea valorii în vamă a mărfurilor importate, fapt ce a contribuit la sporirea acumulărilor la bu-get a drepturilor de import etc. Spre exemplu, în primele 7 luni ale anului curent suma drepturilor de im-port, încasată după recalcularea valorii în vamă a mărfurilor, în urma controale-lor valorii în vamă, a constituit 189,7 mil. lei, comparativ cu 52,1 mil. lei pe parcur-sul primelor 7 luni ale anului 2009. Cît priveşte cifra de control pen-tru lunile ianuarie-august 2010, executa-rea acesteia constituie 101,1% sau +66,3 mil. lei faţă de cifra stabilită pentru peri-oada respectivă.

EVOluţia drEpturilOr dE iMpOrt/ExpOrt încasatE în pEriOada 01.01-31.08.2010 După cum se vede din diagrama de mai

sus, cifra de control a fost îndeplinită în fiecare lună a perioadei analizate, cu excepţia lunii februarie 2010, încasările constituind 97,5% faţă de cifra de con-trol, precum şi a lunii iulie 2010, încasă-rile constituind doar 78,6% faţă de cifra de control modificată. Cea mai mare pondere în dreptu-rile de import/export calculate o ocu-pă TVA la mărfurile importate – circa 71,6%, ceea ce constituie 4248,4 mil lei. Comparativ cu primele 8 luni ale anului trecut încasările de la TVA la mărfuri-le importate s-au majorat cu 28% (+911 mil. lei). În ianuarie-august 2010 au fost cal-culate accize la import în valoare de 1037,5 mil. lei, ceea ce reprezintă 132,1% (+252,4 mil. lei) comparativ cu ianuarie-august 2009. De la perceperea taxelor vamale la import au fost încasate 464,5 mil. lei, ceea ce reprezintă 120% (+77,6 mil. lei) comparativ cu ianuarie-august 2009. Încasările de la taxa pentru pro-ceduri vamale constituie 150,7 mil. lei, ceea ce reprezintă 125,6% (+30,7 mil. lei) comparativ cu ianuarie-august 2009. De la perceperea taxelor speciale la import au fost încasate 21,9 mil. lei, faţă de 0,76 mil. lei în ianuarie-august 2009. De la începutul anului s-a înregis-trat o intensificare a colaborării cu auto-rităţile vamale din ţările vecine Româ-nia şi Ucraina. Cu ambele autorităţi va-male s-a convenit asupra implementării unor mecanisme noi de contracarare a infracţiunilor transfrontaliere şi de faci-

litare a comerţului legal, fiind semnate Planuri comune de lucru şi acorduri de colaborare. Pe parcursul anului 2010 o atenţie deosebită a fost acordată dezvoltării par-teneriatului între Serviciul Vamal şi me-diul de afaceri în scopul găsirii unor so-luţii la problemele majore care au impact asupra activităţii de comerţ. Serviciul Vamal a lansat implemen-tarea unor instrumente eficiente de pro-movare a conformării voluntare la res-pectarea legislaţiei vamale, printre care acordarea facilităţilor vamale agenţilor economici credibili. Astfel, începînd cu luna iulie curent, circa 50 de companii care au obţinut statut de „agent econo-mic de încredere”, beneficiază de proce-dura de vămuire pe „coridorul verde”, deci de eliberarea totală sau de reducerea numărului de controale documentare şi fizice, în raport cu ceilalţi agenţi econo-mici. Reformele, lansate în acest an ca-racterizează anul 2010 ca fiind deosebit de important pentru sistemul vamal na-ţional, datorită schimbărilor radicale în plan conceptual, organizatoric şi decizi-onal, care au orientat activitatea vamală spre folosirea mai eficientă a resurselor disponibile. Pe parcursul anului curent, Serviciul Vamal a reuşit să se manifeste că o instituţie capabilă să răspundă pro-vocărilor zilnice şi totodată să demon-streze o voinţa fermă, perseverenţă şi o doză de ambiţie sănătoasă pentru a rea-liza obiectivele stabilite de Guvernu. Iar dacă ne referim la priorităţile Serviciului Vamal pentru perioada imediat urmă-toare, subliniem că acestea vizează con-tinuarea implementării reformelor cu caracter juridic şi instituţional, necesa-re pentru a susţine procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Euro-peană.

Date statistice: Emilia Cainarean, şef Secţie cercetarea mărfurilor

Tema numărului

9

CUSTOMSТема номера

есмотря на то, что в сознании не-которых граждан и предпринимателей звание таможенник часто вызывает да-леко не позитивные ассоциации, ни-кому и в голову не придет упразднить эту действительно важную профес-сию. Ведь миссия Таможенной службы и специалистов в этой области очень важна, а их деятельность никак не сво-дится к банальному «пополнению госу-дарственной казны». Через своих «по-слов на границе», таможенников, го-сударство обеспечивает защиту сво-их экономических интересов и нацио-нальную безопасность Молдовы. Современная таможня выполняет важную роль в процессе защиты вну-треннего рынка и содействия внешнеэ-кономическому обороту. Таможня уча-ствует в разработке мер экономической политики в отношении экспортно-импортных операций и реализует эти меры на практике, взимает таможенные пошлины, налоги и иные платежи, по-полняя тем самым бюджет страны, кос-венно выполняя таким образом и со-циальную функцию. Иными словами, средства, которые взимают таможенни-ки, впоследствии направляются на вы-плату пенсий, зарплат бюджетников и решение социальных задач государ-ства. Эти и другие непростые, но чрез-вычайно важные задачи возложены на более чем 1800 сотрудников Таможен-ной службы Молдовы. Экономисты, юристы, программисты, инженеры по специальности, они все объединены одним званием - «таможенник» и 4 сен-тября отмечают свой профессиональ-ный праздник. По традиции, в этот день Таможен-ная служба отмечает лучших сотрудни-ков, которые, исполняя свои функцио-нальные обязанности, проявили высо-кий профессионализм. Надо сказать, что будни таможенника, как и будни людей многих профессий, рутинны, но при этом полны множеством при-ятных и не очень неожиданностей, ма-леньких и больших достижений. До-

стижений, которые ни в каких книгах и документах не учитываются. Звучит пафосно, но мы уверены, что каждый сотрудник таможни достоин благодар-ности за ту нелегкую службу, которую он несет и днем, и ночью, и в летний зной, и в зимнюю стужу… К профессиональному праздни-ку Таможенная служба старается от-метить самых старательных и достой-ных сотрудников, повышая их в зва-нии, награждая специальными грамо-тами, предоставляя денежные премии. И даже благодарственное письмо от ру-ководства Таможенной службы, каза-лось бы – мелочь, является важным эле-ментом поддержания профессиональ-ного духа и установления более проч-ных внутрикорпоративных связей. А необходимости для максималь-ной отдачи таможенников при выпол-нении своего долга, к сожалению, зача-стую гораздо больше, чем хотелось бы. Участники внешнеэкономической де-ятельности, а также физические лица, осуществляя противоправные дей-ствия, все изощреннее подходят к орга-низации своих нелегальных действий. Например, с тех пор, как сотни лет назад стали появляться границы госу-дарств, во всем мире таможенники и их предшественники боролись с контра-бандой и уклонениями от уплаты на-логов. И изобретательность таких на-рушителей беспредельна. На протяже-нии веков, препятствуя беспошлинно-му ввозу товаров, таможенники выявля-ли сокрытые товары в сундуках с двой-ным дном, в бытовой утвари и в других самых невероятных, на первый взгляд, местах. На современном этапе контрабан-де противостоят не только рядовые ин-спекторы, осуществляющие контроль на границе, но и сотрудники правоо-хранительного управления: управле-ния по борьбе с таможенными нару-шениями и контрабандой, эффектив-но используются инновационные тех-нологии и техника. Таможенная служба совершенствует методологию работы,

чтобы максимально противодейство-вать таможенным нарушениям и кон-трабанде. В нынешнем году за особые дости-жения при выполнении профессио-нальных обязанностей руководство Та-моженной службы неоднократно выра-жало благодарность сотрудникам Ун-генской таможни. Напомним случай, когда сотрудники таможенного поста Скулены пресекли попытку незакон-ного ввоза в страну почти 19 тыс. кам-ней Swarovski. Внимательные таможен-ники – инспекторы Вероника Микулец и Ион Отгон – при физическом досмо-тре микроавтобуса Mercedes Sprinter об-наружили кристаллы, спрятанные под сиденьем водительского кресла. Полу-драгоценные камни были найдены в 13 пакетах по 1440 кристаллов в каждом. За бдительность и высокий професси-онализм Вероника Микулец была по-вышена в звании – до звания майора. А инспектор Ион Отгон и начальник от-дела нарушений таможенных процедур Корнел Диакону получили благодар-ственные письма. На этом же таможенном посту в июне 2010 г. была пресечена попыт-ка контрабанды более 6700 пачек сига-рет. Они были спрятаны под обшив-кой транспортных средств. Их обнару-жили инспектор Александр Ляху и за-мначальника Скуленского таможенно-го поста Октавиан Уманюк, в адрес ко-торых руководство Таможенной служ-бы направило слова благодарности и признательности за высокопрофессио-нальное исполнение государственного долга. Спустя десять дней, на этом же та-моженном посту произошло очередное «задержание». Гражданка Молдовы пы-талась незаконно вывезти из Молдовы крупную сумму денег. В устной фор-ме заявив, что не провозит ничего, кро-ме личных вещей, она перевозила бо-лее 102 тыс. евро. Купюры номиналом 50 и 100 евро были спрятаны в полиэ-тиленовом пакете. Попытка провоза де-нег была предотвращена, а Октавиан

Н

Это гордое звание - таможенник

10

CUSTOMSУманюк получил финансовое поощре-ние. По словам начальника Унгенской таможни Юрия Бостана, непрофессио-нализм таможенника чреват большими рисками для страны, поэтому к серьез-ным задачам, поставленным перед Та-моженной службой, сотрудники тамож-ни должны относиться соответствую-щим образом. - Для того, чтобы достойно нести свою службу, только профессиональных ка-честв будет, пожалуй, недостаточно, - считает Юрий Бостан. – Одним из важнейших качеств настоящего тамо-женника является внутренний стер-жень, который позволяет ему с честью и гордостью выполнять свой долг, не прогибаясь под множеством возникаю-щих соблазнов. И самое главное каче-ство – честность: перед самим собой, перед коллегами, перед страной. Для таможенника важным является умение ставить интересы государства превыше всего, в том числе и личных. А что ка-сается профессиональных качеств, то каждому человеку, попавшему на служ-бу в таможенные органы, я бы реко-мендовал непрерывно развивать в себе аналитические качества и стремление быть лучшим в своей профессии. Юрий Бостан уже много лет ра-ботает в Таможенной службе. Более 20 лет назад он начинал свою деятель-ность рядовым инспектором в Унген-ской таможне, а сегодня возглавляет ее. Приказом гендиректора Таможен-ной службы, за профессиональные до-стижения и высокий результат работы этой таможни, Юрий Бостан был по-вышен в звании – до звания полковни-ка Таможенной службы. А его замести-тель Виталий Василаке удостоился зва-ния майора. Юрий Бостан говорит, что сотруд-ников, отличившихся при выполнении своих обязанностей, в Унгенской та-можне немало. Но он и его коллеги ре-гулярно сталкиваются с негативом, ко-торый со всех сторон окружает тамо-женников. Он исходит и от экономиче-ских субъектов, и от физических лиц, и, к еще большему сожалению, от пред-ставителей госорганов. - Несмотря на то, что таможня во мно-гом обеспечивает экономическую без-опасность страны, ее роль недостаточ-но оценивается государством, - считает Юрий Бостан. - Например, заработная плата сотрудников совершенно не со-ответствует возложенным на них обя-занностям. Ведь сегодня таможенни-ки выполняют одновременно функции нескольких органов госконтроля на границе. При этом условия труда явля-ются достаточно жесткими. Представь-

те, как таможенникам работалось ны-нешним летом, при 40-градусной жаре! Быть таможенником трудно и фи-зически, и психологически. И, по мне-нию начальника Унгенской таможни, государство должно улучшать условия труда на таможенных постах страны, а также обеспечить более серьезные спо-собы стимулирования таможенников, в том числе, материальные. Кроме этого, необходимо увеличить на каждом та-моженном посту количество штатных единиц, особенно в периоды высокого пассажиро- и грузопотока. От лица Унгенской таможни, Юрий Бостан поздравил своих коллег с профессиональным праздником и пожелал крепкого здоровья, професси-ональных успехов и семейного благо-получия. Еще одна таможня, сотрудники которой продемонстрировали высо-кую профессиональную компетент-ность, находится на юге страны – Ка-гульская таможня. Ее начальник, Влад-лен Стадлер, летом нынешнего года получил звание Почетного сотрудни-ка таможни, а в звании были повыше-ны заместитель таможенного поста Джурджулешть-Рени (майор) и началь-ник Отдела по предотвращению та-моженных нарушений (подполковник) Кагульской таможни. Владлен Стадлер работает в та-можне семь лет – поступил на службу сразу после получения юридического образования. Начинал, как и многие, с должности инспектора (в Бричан-ской таможне). В феврале 2010 г. назна-чен начальником Кагульской таможни. Он уверен, что таможенная деятель-ность – одна из самых интересных об-ластей. Главное, выполнять свою рабо-ту с искренним желанием. Ведь стрем-ление трудиться позволяет оттачивать профессиональные качества. В общем, «все познается в труде» - девиз Владлена Стадлера. Начальник поста Джурджудешть-Рени Игорь Миклеушану разделяет взгляды своего коллеги и добавляет, что желание работать должно сопро-вождаться непрерывным стремлением сотрудников таможни к самосовершен-ствованию: каждый - в своей узкой спе-циализации. Кроме этого, таможенни-ки должны сознательно воспитывать в себе чувство долга и ответственности перед государством, а также уважение к гражданам страны. Игорь Миклеушану шесть лет ра-ботает в Кагульской таможне. Начинал офицером подразделения уголовного преследования. Совместно с коллегами предотвратил контрабандные действия с использованием поддельных доку-

ментов, нанесенный ущерб государству при этом составил бы около 1 млн. леев. Летом текущего года удостоился повы-шения в звании за предотвращение контрабанды сигарет стоимостью 650 тыс. евро. Весной текущего года Игорь Ми-клеушану назначен начальником ав-томобильного поста Джурджулешть-Галаць, географическое расположение которого изначально предполагает вы-сокий трафик физических лиц и гру-зов. Нелегальный провоз товаров – са-мое частое нарушение в этой зоне. И, по мнению Миклеушану, Таможенная служба должна эффективно стимули-ровать таможенников – повышать зва-ния и денежно премировать отличив-шихся. Это пробудит интерес таможен-ников к более качественному выполне-нию функциональных обязанностей, а при моральной и финансовой под-держке таможенники смогут не только работать эффективно, но и будут гор-диться тем, что состоят в этом важном государственном ведомстве. Еще одним сотрудником Таможен-ной службы, который удостоился повы-шения в звании в нынешнем году (до звания подполковника), стал началь-ник пресс-службы таможни Ион Магу. Журналист по образованию, он гар-монично вписался в ряды таможенни-ков, и даже некоторое время успел по-работать непосредственно таможенни-ком в таможенном посту Рэскэець. Но, как говорит сам Ион Магу, «журналист кем угодно может быть, даже таможен-ником, а вот таможенник журналистом – никогда». Работа пресс-секретаря Таможен-ной службы отличается высокой ответ-ственностью. Особенно сейчас, в эпо-ху чрезвычайно быстрого информаци-онного потока и всевозможных атак на таможенную службу со стороны СМИ. Он первый держит удар своих коллег по перу, одновременно находясь по обе стороны баррикады…

Тема номера

11

CUSTOMSТема номера

того человека вряд ли можно отне-сти к числу тех, кто на протяжении дол-гих лет остается верным одной един-ственной Таможенной службе. Юрист по образованию, он много лет рабо-тал в органах прокуратуры и в Государ-ственной канцелярии. Однако его роль в деятельности таможни трудно недоо-ценить. Именно он был одним из тех, кто стоял у истоков развития молдав-ской таможни. И почти 20 лет назад, будучи заместителем начальника Тамо-женного департамента, был одним из тех, кто с «чистого листа» создавал та-можню Республики Молдова. Итак, се-годня у нас в гостях Георгий Савка.

- Георгий Николаевич, как вы оказа-лись на службе в таможенных органах?

- В начале 1990-х я работал заместите-лем начальника юридического отдела Госканцелярии правительства Молдо-вы. В феврале 1991 году, когда образо-вался Таможенный департамент, меня, как опытного юриста, назначили в должности первого заместителя гене-рального директора нового государ-ственного органа. Мы начали «с нуля» создавать правовую базу для деятельно-сти таможенного органа – первый про-ект Таможенного кодекса, различные положения и нормативные документы.

- Как за годы вашей работы в таможне менялся статус этой структуры?

- Изначально таможенный орган соз-давался как департамент двойного под-чинения: по вертикали он должен был подчиняться правительству Молдовы, по горизонтали - Таможенному коми-тету СССР. Но одновременно с распа-дом Союза ситуация изменилась и та-моженный орган вошел в состав назна-ченного тогда правительства. Соответ-

ственно, действующие в период СССР таможни в Унгенах и Леушенах переш-ли в подчинение нового Таможенно-го департамента. В сентябре 1991 года мы начали устанавливать таможенную границу с Украиной, определяли пун-кты перехода границы и регулирование этого процесса. Были открыты новые таможенные пункты – Скулены, Джур-джулешты, Кагул. В начале это были упрощенные пункты пропуска, но че-рез какое-то время, когда мы обеспечи-ли нормативно-правовую основу дея-тельности Таможенного департамента, они стали приобретать более «солид-ный вес».

- Чей опыт вы учитывали при разработ-ке законодательных и нормативных ак-тов для обеспечения деятельности та-можни?

- Когда был создан Таможенный депар-тамент, в штате работало лишь трое че-ловек: директор, я, как его заместитель и секретарь. Мы занимались всевозмож-ными вопросами – начиная от разра-ботки проекта Таможенного кодекса и заканчивая ремонтом здания по ул. Ко-лумна, в районе Центрального рынка, где тогда располагался немногочислен-ный аппарат таможни. Но уже полгода спустя, нас было 15 человек, а дальше – больше. Конечно, на нашу команду тогда была возложена огромная ответствен-ность: нам не к кому было обращаться за помощью, некому было консультиро-вать нас, - мы сами разрабатывали поло-жения, регламенты и пр. Приходилось многое изучать и очень много читать, анализировать опыт и законодательство других стран.

Э

Таможня, как зеркало, отражает изменения в социально-

экономической, ментальной и культурной жизни Молдовы

Георгий Савка:

12

CUSTOMS Тогда, как и сейчас, мы тесно со-трудничали с ближайшими странами - Румынией, Россией и Украиной. При этом больше всего мы обращались к за-конодательной базе Российской Феде-рации, авторы которой разрабатыва-ли основные всесоюзные документы и имели большой опыт в законотворче-стве. Кстати, существенную поддерж-ку нам оказывало европейское сообще-ство. Это была больше методологиче-ская и консультационная помощь. Мно-гие наши сотрудники получили возмож-ность пройти обучающие курсы и тре-нинги в таможенных службах ведущих европейских государств. Надо отметить, что процесс зако-нотворчества сегодня несколько отли-чается от того, как он осуществлялся 19 лет назад. Сегодня границы расшири-лись, и стало больше возможностей из-учить опыт других стран. К тому же за помощью можно обратиться к зарубеж-ным консультантам. С другой стороны, раньше законодательная база была на-много меньше по объему, было проще проследить за тем, чтобы законодатель-ные акты не противоречили друг дру-гу, не толковались двусмысленно. Сегод-ня это гораздо сложнее реализовать пра-вильно и эффективно.

- Чем отличаются современная Тамо-женная служба и таможенный орган на-чала 1990-х?

- Знаете, кардинально таможенный ор-ган не изменился, в том плане, что прин-ципы, цели и задачи таможни остались такими же. Преобразование пережили структура, наполнение, методы и сред-ства работы. Но как и ранее, этот госу-дарственный орган работает в защиту экономических интересов молдавского государства.

Борьба с контрабандой велась и тог-да. Только, по моему мнению, масшта-бы этого феномена были скромнее, да и риски не столь высокими. Но тем не менее, мы заключали договоры с Укра-иной, Румынией об оказании поддерж-ки в вопросах предотвращения контра-банды. Конечно, нельзя сравнивать воз-можности нынешних таможенных ор-ганов с возможностями, которые были у нас в начале 1990-х годов. Все-таки про-гресс и инновации успешно внедряются в деятельность госструктур – появились новые средства досмотра, рентгеноаппа-ратура, мобильные сканеры и пр. Тогда же у нас не было даже полноценной ма-териальной базы. Вообще, любые технологии значи-тельно упрощают работу таможенни-ков, повышают ее эффективность. Но никогда роль таможенника не будет ис-ключена полностью. И раньше, и сей-час мы стремимся к тому, чтобы не соз-давались очереди на границах, что-бы была сокращена и упрощена бюро-кратическая цепочка, которую обяза-ны пройти участники внешнеэкономи-ческой деятельности. К счастью, време-на, когда на границе создавались кило-метровые очереди, прошли. За эти годы существенно активи-зировалась экономическая деятель-ность, но и таможня значительно усо-вершенствовала методы работы. Прин-цип «единого окна», технические сред-ства, индивидуальный метод работы с экономическими субъектами – все это способствует качественному росту та-моженных органов, и упрощению пере-хода через границу физических и юри-дических лиц. Но в вопросах совершен-ствования работы нет пределов. Поэто-му я думаю, что таможня всегда будет ме-няться только в лучшую сторону.

- Как, на ваш взгляд, за последние годы изменился имидж таможни, возраста-ет ли значение и влияние Таможенной службы?

- Я считаю, что 19 лет назад, таможен-ная система хоть и была очень «юной», положение и статус Департамента был намного выше, чем сейчас. Тогда мы добились в правительстве повышения роли этого органа в общей системе ор-ганов власти, расширения полномочий таможни. Но, спустя годы, мне кажется, что значение таможни сильно заниже-но. И очень искажают мнение о тамож-не публичные заявления, исходящие от самой же таможни о том, что некоторые сотрудники не имеют элементарных знаний и понятий о таможенной дея-тельности… Во-первых, если и выявляются такие случаи – не стоит делать их публичны-ми. Во-вторых, надо наладить работу по обучению персонала. По каждому при-казу, положению, изменениям каких-то правил необходимо проводить семина-ры и разъяснительную работу. Ведь та-можня – это огромный механизм, и зача-стую нужная информация до сотрудни-ков на местах доходит несвоевременно, а то и не доходит вовсе. Я работал в руко-водстве таможни, и уже оглядываясь на-зад, понимаю, как это должно происхо-дить: просветительской работой обязан заниматься именно Центральный аппа-рат, сотрудники которого должны от-правляться в регионы, вести разъясне-ния, и проверять, насколько таможенни-ки понимают положения и как они при-меняют их на практике.

- В Таможенной службе несколько лет назад был открыт Центр повышения квалификации сотрудников таможни, который и занимается подобными во-просами…

- Создание Центра повышения квали-фикации – замечательная идея, которая только частично выполняет те задачи, о которых я сказал. То, о чем я говорю, должно касаться каждого сотрудника та-можни. Появляется новое постановле-ние – создается рабочая группа, которая в течение двух недель проводит разъ-яснительную работу в таможенных по-стах, там же принимает зачеты. Сейчас образовательный процесс большинства таможенников осуществляется на базе самостоятельной работы, и это, как мне кажется, не самый эффективный метод. Вообще «человеческому фактору» в любой организации – будь то государ-ственная, будь то частная, - следует уде-лять особенное внимание. Правильная

Тема номера

13

CUSTOMSработа с кадрами и тщательный подбор персонала – это залог эффективности организации. К сожалению, подбор и управление персоналом в современных госструктурах осуществляются далеко не по принципу профессионализма. Но протекционизм и кумовство – специфи-ческий феномен во всей нашей стране.

- Таможню в обществе считают одной из самых коррумпированных госструк-тур. Как вы оцениваете такую характе-ристику и можно ли бороться с таким явлением как коррупция?

- На мой взгляд, таможенники коррум-пированы ровно настолько, насколь-ко коррумпировано молдавское об-щество в целом. Таможня, как зерка-ло, отражает изменения в социально-экономической, ментальной и культур-ной жизни Молдовы. А бороться с этим явлением, безуслов-но, можно и нужно. И нам не надо в этом плане изобретать велосипед. Из своих поездок по Европе я точно знаю, что основное противодействие корруп-ции – нормальные условия работы и до-стойная финансовая поддержка работ-ников таможни: заработная плата, над-бавки, звания, профессиональный ста-тус, пенсионные начисления и пр. По-верьте мне, при создании нормальных условий масштабы коррупции значи-тельно снизятся. Другое дело, что Молдова на ны-нешнем уровне развития не может себе позволить создать соответствующие условия. К большому сожалению. Но тем не менее, это не повод умалять зна-чение таможни в деятельности государ-ства. С каждым годом доходы от деятель-ности таможенных органов увеличива-ются. Хотя с экономической точки зре-ния то, что таможенные сборы и пошли-ны составляют большую долю доходов в бюджет, чем непосредственно эконо-мика, - не очень хороший признак для государства.

- Георгий Николаевич, как инструмент борьбы с коррупцией в таможенных ор-ганах применяется система ротации. Как вы оцениваете эту практику, и при-менялась ли она на этапе создания мол-давской таможни?

- Ротация кадров существовала всегда, еще со времен СССР, и не только в ра-боте таможенных органов. Например, за десять лет деятельности в прокурату-ре я работал в нескольких районах. Но в период создания таможенной системы независимой Молдовы этот принцип нельзя было применять по банальной

причине – некого и некуда было пере-мещать. Тогда вообще было очень слож-но работать: не было ни людей, ни тех-ники. Подбор кадров проводился с помо-щью местных органов власти. С генди-ректором Таможенного департамента мы выезжали в каждый район, где дол-жен был размещаться таможенный пост, собирали председателей районов, ко-миссаров полиции и вместе искали под-ходящих кандидатур на вакантные, а точнее, создаваемые должности. Буду-щих сотрудников таможни мы выбира-ли исходя из существующего потенци-ала в каждом районе. Мы принимали на службу людей с экономическим, юриди-ческим образованием, зачастую – с опы-том работы в правоохранительных ор-ганах. Тогда мы только создавали костяк, и было не до ротации. В целом же, на мой взгляд, систе-ма ротации достаточно эффективна. И не только для профилактики корруп-ции. Это один из обязательных прин-ципов работы с кадрами. Это «подстеги-вает» сотрудника, человек начинает по-новому смотреть на жизнь, происходит переоценка ценностей и своих возмож-ностей – как личностных, так и профес-сиональных. И ротация – это стимул, или даже в какой-то степени искусствен-ное стимулирование профессионально-го роста.

- Господин Савка, как возникла идея учреждения профессионального празд-ника таможенников?

- Профессиональный праздник дол-жен быть обязательно. Такой праздник на время «стирает границы» внутри ор-ганизации. Праздник - это повод со-брать коллектив, сблизить сотрудников, чтобы они перенимали опыт друг у дру-га, это повод отметить и поощрить хо-роших работников. Понимая это, мы ре-шили обязательно учредить професси-ональный праздник. Изначально мы хо-тели, чтобы Днем таможенника отме-чался 3 сентября, когда был подписан указ об установлении таможенных по-стов. Но в этот день в Молдове уже был один официальный праздник – День армии. Поэтому мы решили, что Днем таможенника будет 4 сентября.

- Вы служили в таможенных органах не так уж и много времени, почему?

- Я работал в таможне с 1991 по 1996 года. С одной стороны, спустя пять лет, моя роль была практически полностью исчерпана – была разработана законо-дательная база для деятельности тамо-

женного органа. Вместе со сменой вла-сти сменился коллектив, были назначе-ны новые люди, которые превнесли в ра-боту таможни новые идеи. С другой сто-роны, проработав определенное время в таможне, мои взгляды несколько пере-стали соответствовать той экономиче-ской политике, которая велась в те годы. Например, однажды я получил выговор за то, что разрешил экспорт яблок за пре-делы республики. Сегодня это кажется абсурдом, потому что экспорт у нас по-ощряется и всячески стимулируется. А тогда то, что крестьяне из села Лозова от-правили яблоки на переработку в Черно-вицкую область Украины, было расце-нено как серьезнейшее нарушение. Еще одна и, пожалуй, самая веская причина, по которой я покинул государственную службу, – состояние здоровья. - Сегодня Таможенная служба поддер-живает с вами какие-то отношения?

- В первое время после того, как я ушел из таможни, со мной связывались, кон-сультировались. А сейчас – нет. Един-ственное, что меня сегодня связыва-ет с таможней – это турниры в память о Гроссу, которые ежегодно проводит Бендерская таможня. Там собираются ветераны таможни, молодежь, вместе мы играем в волейбол. К сожалению, в Молдове не суще-ствует организации ветеранов таможен-ной службы. Это позволило бы спло-тить людей, объединить их по профес-сиональному признаку. Например, как ветеран органов прокураторы, могу ска-зать, что там такая организация не про-сто есть, но и является достаточно ак-тивной. Я думаю, что ветеранская ор-ганизация в таможне должна существо-вать, и инициатива ее учреждения долж-на исходить, в первую очередь, от самой Таможенной службы.

- В связи с профессиональным праздни-ком, что бы вы пожелали бывшим кол-легам, ветеранам и действующим со-трудникам Таможенной службы?

- Я с удовольствием поздравляю всех таможенников с профессиональным праздником. Поскольку эта работа со-пряжена с серьезными нагрузками, же-лаю всем крепкого здоровья и силы духа. Желаю успехов в этой нелегкой работе. И очень хочется, чтобы общество изме-нило отношение к таможенным работ-никам, - это будет способствовать каче-ственному и эффективному исполне-нию этой непростой государственной службы.

Ольга Коларь

Тема номера

14

Managementul Integrat al Frontierei – încă un pas spre integrare vamală europeană ecurizarea frontierei naţionale, în special a celei cu Uniunea Europeană, întărirea supravegherii şi a controlului la frontiera de stat şi implementarea managementului integrat constituie condiţiile sine qua non ale succesului în combaterea eficientă a fenomenului infracţional transnaţional. Complexitatea acestuia la frontierele tării şi necesitatea combaterii lui cu eficienţă, concomitent cu asigurarea măsurilor privind securizarea frontierei de stat, impun participarea efectivă a tuturor structurilor statului cu responsabilităţi la punctele de trecere, în vederea realizării unui management integrat al frontierei, compatibil cu practicile comunitare.

Managementul integrat al frontierei de stat reprezintă sistemul de coordonare unitară a acţiunilor şi procedurilor desfăşurate de instituţiile şi organismele abilitate prin lege să asigure menţinerea situaţiei de normalitate la frontiera de stat, realizarea cooperării privind regimul de frontieră cu alte state şi instituţii similare din ţările vecine, precum şi asigurarea compatibilităţii permanente cu normele şi practicile de supraveghere şi control al frontierei de stat aplicate în ţările Uniunii Europene. Recent în Republica Moldova a fost lansat procesul de elaborare a Strategiei Naţionale de Managementul Integrat al Frontierei. În acest scop printr-o Hota-rîre de Guvern va fi instituit un Consiliu naţional specializat, compus din repre-zentanţii instituţiilor de stat cu responsa-bilităţi în domeniul administrării proce-durilor de trecere a frontierei, precum şi reprezentanţii societăţii civile. Conduce-rea Consiliului va fi asigurată de Serviciul Grăniceri precum şi Serviciul Vamal. Misiunea Consiliului va fi de a efici-entiza comunicarea şi colaborarea dintre Serviciul Grăniceri şi alte autorităţi pu-blice, precum şi de a contribui la funda-

mentarea deciziilor acestora privind mă-surile adoptate şi acţiunile coordonate, ce urmează să fie întreprinse pentru securi-zarea frontierei de stat şi realizarea unei gestionări integrate performante ale aces-teia, inclusiv elaborarea Strategiei Naţio-nale de Managementul Integrat al Fron-tierei de Stat. Elaborarea acestei Strate-gii se planifică a fi finalizată pînă la finele anului 2010. Printre factorii care impun elabora-rea şi implementarea Strategiei manage-mentului integrat al frontierei de stat (în continuare - Strategia) se evidenţiază ur-mătoarele: • formele organizate de contrabandă cu bunuri de consum (alcool, ţigări, pro-duse alimentare şi nealimentare etc.); • contrabanda cu produse periculoase (materiale radioactive, armament etc.); • traficul ilicit cu droguri, substanţe psihotrope şi precursori ale acestora, de-şeuri şi alte substanţe ce reprezintă risc major pentru sănătatea publica şi mediu;• traficul de mărfuri contrafăcute şi pirat;

• traficul ilicit cu obiecte din materiale şi pietre preţioase;• trecerea frontierei pe baza documen-telor de calatori contrafăcute; pătrunde-rea membrilor unor grupuri criminale organizate, în vederea desfăşurării de ac-tivităţi ilegale deosebit de periculoase în zona punctelor de trecere a frontierei de stat şi pe principalele rute de transport. • încălcarea sub diferite forme a pre-vederilor legislaţiei vamale. Strategia managementului integrat al frontierei de stat urmăreşte sincroni-zarea şi armonizarea acţiunilor structu-rilor interne implicate in combaterea in-fracţionalităţii transnaţionale. Realizarea acestor obiective va avea drept consecin-ţă securizarea cu prioritate a frontierei cu România, ca frontiera externă a Uni-unii Europene, precum ţi implementarea practicii de control existente la frontiere-le înterne ale Uniunii Europene. Scopul Strategiei de managemen-tul integrat al frontierei de stat constă în stabilirea de politici, principii şi obiecti-ve pentru realizarea unui management

S

Reguli

15

comun, coerent şi eficace al frontierei de stat, aliniat la cerinţele europene, care să asigure creşterea gradului de securita-te a cetăţenilor, fluidizarea traficului le-gal al persoanelor şi mărfurilor la fron-tieră şi îndeplinirea, cît mai curând posi-bil, a condiţiilor necesare pentru aplica-rea prevederilor aquis-ului comunitar şi cel Schengen (Codul Frontierelor Schen-gen (Regulamentul nr. 562/2006 al Par-lamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006, privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor peste frontiere). Strategia managementului integrat al frontierei de stat va conţine direcţiile de acţiune şi programele generale pentru aducerea la îndeplinire, pe termen mediu şi lung, a măsurilor, activităţilor şi acţi-unilor specifice instituţiilor şi organis-melor abilitate ale statului de a desfăşura activităţi la şi în legătură cu frontiera de stat. Fiecare instituţie va întreprinde mă-surile şi acţiunile specifice în domeniile de competenţă, sub coordonarea unitară a Consiliului pentru Managementul inte-grat al frontierei de stat, propunînd aces-tui organism soluţii concrete pentru apli-carea prevederilor Strategiei în scopul efi-cientizării controlului la frontiera de stat, al consolidării relaţiilor de buna vecinăta-te şi al menţinerii stabilităţii în regiune. O atenţie deosebită se va acorda în continuare cooperării cu structurile simi-lare ale statelor vecine, ale statelor mem-bre ale Uniunii Europene, precum şi ale celorlalte state.

OBiEctiVElE stratEgicE alE ManagEMEntului intE-grat al frOntiErEi dE stat:

• Adaptarea managementului frontie-rei de stat la standardele sistemului Uni-unii Europene, garantarea combaterii efective a migraţiei ilegale şi contracara-rea tuturor tipurilor de infracţiuni.• Adaptarea procedurilor de control al traficului de frontieră, asigurarea in-frastructurilor şi echipamentelor necesa-re desfăşurării controalelor la standarde-le Uniunii Europene pentru frontiera ex-ternă, şi de asigurare a fluidizării traficu-lui de persoane şi mărfuri la frontieră.• Realizarea unui sistem informaţional performant, compatibil cu sistemele ţări-lor membre ale Uniunii Europene.• Modernizarea dotării cu mijloace tehnice şi cu aparatura specifică, necesa-re îndeplinirii misiunilor specifice ale au-

torităţilor de la frontieră, în raport cu si-tuaţia operativă şi sursele de finanţare.• Cooperarea la nivel naţional în lupta împotriva crimei organizate transfronta-liere, în toate domeniile.• Perfecţionarea sistemului cooperării internaţionale, intensificarea cooperării bilaterale şi multilaterale cu organele de frontieră ale statelor vecine, precum şi cu cele ale Uniunii Europene.• Implementarea unui sistem perfor-mant de management al resurselor uma-ne.• Reformarea Serviciului Grăniceri.

Principalul instrument de exerci-tare a managementului integrat al fron-tierei de stat îl reprezintă Sistemul Inte-grat pentru Securitatea Frontierei de Stat, care are o componentă operativă, forma-tă din ansamblul procedurilor operaţio-nale, subsistemul legislativ şi al resurselor umane, precum şi o componentă tehni-că, formată din subsistemul infrastructu-ră, de supraveghere şi control al frontie-rei, subsistemul IT, cel de comunicaţii ra-dio mobile, subsistemul comunicaţii fixe, de comunicaţii voce şi date, subsistemul mobilitate şi suport logistic integrat. În procesul implementării Strategiei vor fi modernizate infrastructura şi echi-pamentele la frontieră, la nivelul tuturor structurilor de frontieră. De asemenea, se va asigura personal suficient, cu un nivel ridicat de profesionalism, bazat pe o pre-gătire multidisciplinară şi continuă, ca-pabil să-şi îndeplinească sarcinile în toa-te condiţiile. Se vor adopta şi implemen-ta procedurile şi politica comună privind procesarea cererilor de viză în scopul fa-cilitării călătoriilor/migraţiei legale.

Din perspectiva timpului şi locului de acţiune pentru combaterea infracţio-nalităţii transfrontaliere, în special a imi-graţiei ilegale, Managementul Integrat al Frontierei cuprinde patru niveluri com-plementare sau aşa-numite patru filtre: I - Activităţi desfăşurate în ţări terţe, în special în ţările de origine şi de tranzitII - Cooperarea cu statele vecineIII - Controlul şi supravegherea frontie-relorIV - Măsuri de control în interiorul spa-ţiului comun

Primul nivel este cel al activităţilor desfăşurate în terţe ţări, în special în ţă-rile de origine şi de tranzit. Acesta este proiectat pentru a asigura controlul la dis-tanţă al migraţiei ilegale şi al altor forme de infracţionalitate transfrontalieră şi pre-zintă activităţile ce se desfăşoară în ţări terţe, mai ales în ţările de origine şi de tranzit pentru migraţia ilegală. Pentru a preveni intrarea neautoriza-tă pe teritoriul ţării şi al statelor membre ale Uniunii Europene, este foarte impor-tant ca documentele false sau falsificate să fie detectate atît la emiterea vizelor, cît şi atunci cînd pasagerii sunt îmbarcaţi în mijloacele de transport pe cale aeriană, te-restră sau maritimă. Al doilea nivel al cooperării interna-ţionale privind frontiera este proiectat să asigure o cooperare la frontieră între sta-tele vecine, precum şi între statele membre ale Uniunii Europene şi alte state din zonă, luînd în considerare faptul că un control efectiv la frontieră nu poate fi realizat nu-mai de către un singur partener. În cooperarea internaţională privind frontiera, acordurile cu statele vecine pri-

Reguli

16

Reguli

vind cooperarea în domeniul managemen-tului frontierei sînt un instrument eficient pentru sporirea securităţii frontierei. Nivelul al treilea se referă la controlul şi supravegherea frontierei de stat. Acest nivel constă în controlul la trecerea fron-tierei şi în supravegherea frontierei şi se bazează pe analiza riscurilor pentru secu-ritatea internă şi a ameninţărilor care pot afecta securitatea frontierei. Activităţile desfăşurate în interiorul teritoriului naţional reprezintă al patrulea nivel al Managementului integrat al fronti-erei. Acesta asigură, pe de-o parte, supor-tul necesar pentru operaţiunile de control şi supraveghere realizate la frontieră şi, pe de altă parte, măsurile compensatorii nece-sar a fi adoptate în momentul în care se va renunţa la controalele efectuate la frontie-rele interne ale Uniunii Europene. Pentru atingerea acestor obiective strategice se impune realizarea unui şir de măsuri importante, printre care: • descentralizarea procesului decizio-nal, a responsabilităţilor şi a alocării resur-selor;• optimizarea personalului cu funcţii operative în cadrul subdiviziunilor terito-riale ale serviciului vamal şi de grăniceri;• implementarea sistemului radioelec-tric de observare şi supraveghere la fron-tieră;• incorporarea mijloacelor tehnice într-un sistem integrat de supraveghere şi con-trol la frontiera de stat, creşterea mobili-tăţii în acţiune şi a calităţii supravegherii frontierei externe;

• perfecţionarea conceptului de ghi-şeului unic „single window” şi o singură oprire „one-stop shop” în toate punctele de trecere a frontierei;• crearea unui sistem flexibil pentru schimbul de informaţii cu autorităţile din ţările vecine şi ale Uniunii Europene, ce au atribuţii la frontieră;• implementarea planului privind re-partizarea resurselor umane şi mijloacelor pentru îmbunătăţirea sistemului de supra-veghere a frontierei externe prin disponi-bilizarea acestora de la frontiera internă;• înfiinţarea punctelor comune de con-trol pentru trecerea frontierei cu statele vecine;• dezvoltarea colaborării în cadrul cen-trelor de contact pentru frontieră;• încheierea documentelor bilaterale sau multilaterale în domeniul schimbului de informaţii pentru prevenirea şi com-baterea migraţiei ilegale şi a criminalităţii transnaţionale cu statele vecine ori cu alte state interesate;• facilitarea accesului şi a unei bune co-municări cu Sistemul de informaţii Schen-gen, în conformitate cu principiile de folo-sire a acestui sistem, precum şi cu alte baze de date care să sprijine instituţiile cu atri-buţii la frontieră, pentru îndeplinirea misi-unilor specifice;• modernizarea mijloacelor tehnice existente prin efectuarea unor transfor-mări constructive şi funcţionale, în vede-rea aducerii acestora la standardele euro-pene;• construcţia, împreună cu statele ve-

cine, a unor puncte comune de control la trecerea frontierei de stat;• realizarea unui schimb permanent şi operativ de date şi informaţii pe domenii de interes, care contribuie la combaterea fenomenului infracţional transnaţional;• organizarea unor acţiuni şi controale comune, la nivelul structurilor centrale şi teritoriale, executarea unor acţiuni, investi-gaţii şi supravegherea la locurile şi la punc-tele de încărcare în mijloacele de transport a produselor destinate exportului, în sco-pul prevenirii ieşirii clandestine din ţară a persoanelor;• asigurarea schimbului eficient de date şi informaţii necesare combaterii acţiuni-lor ilegale in zona de frontieră şi in zona de control vamal;• acordarea reciprocă a sprijinului ope-rativ pentru îndeplinirea atribuţiilor spe-cifice structurilor autorităţii vamale şi de grăniceri;• efectuarea, în baza unor planuri co-mune de acţiune în zona de frontieră, a controalelor asupra mijloacelor de trans-port, depozitelor, trenurilor, sediilor şi al-tor obiective unde se găsesc bunuri supuse sau care urmează să fie supuse unui regim vamal;• participarea şi colaborarea, în condiţi-ile legii, în vederea susţinerii unor activităţi coordonate împotriva traficului internaţio-nal de droguri; Prevederile Strategiei reglementează măsurile ce urmează a fi luate la nivel ad-ministrativ, tehnic şi instituţional în dome-niul managementului integrat al frontierei. Managementul integrat al frontierei reprezintă expresia interesului comun al statelor membre ale UE în implementarea unui sistem de securitate ce constituie din complexul de măsuri de organizare şi co-ordonare a structurilor cu responsabilităţi în domeniu, în scopul facilitării liberei cir-culaţii a persoanelor şi bunurilor în interi-orul unor frontiere deschise dar securiza-te. Totodată Managementul integrat este o componentă a securităţii naţionale care se realizează şi implementează în concordan-ţă cu alte măsuri menite să întărească sta-rea de securitate naţională. Astfel, pentru Republica Moldova implementarea Mana-gementului integrat al frontierei va asigura securizarea frontierei externe cu respecta-rea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi va constitui o componentă a sistemului de securitate asigurînd în mod constant un control eficient al frontierelor şi combaterea infracţionalităţii transfron-taliere sub toate aspectele.

Direcţia management strategic şi relaţii internaţionale

17

Importul şi exportul valorilor valutare

de către persoanele fizice eşi, la prima vedere, reglementările normative privind modul de introduce-re şi scoatere a valorilor valutare de pe teritoriul R.M. de către persoanele fizi-ce par a fi destul de simple, în practică acestea generează unele probleme. Din acest motiv am hotărît să efectuăm un studiu mai detailat al acestor norme ju-ridice. Baza normativă ce reglementea-ză introducerea şi scoaterea de pe teri-toriul republicii a valorilor valutare de către persoanele fizice este compusă, în primul rînd, din Codul vamal al R.M., Legea nr. 1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoa-tere a bunurilor de pe teritoriul R.M. de către persoane fizice (în continuare Legea nr. 1569), Legea nr. 62-XVI din 21.03.2008 cu privire la reglementarea valutară (în continuare Legea nr. 62), Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 14 din 22.01.2009 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la eliberarea de către BNM a autorizaţiilor pentru scoaterea mijloacelor băneşti din R.M., Ordinul Serviciului Vamal nr. 56-O din 21.02.2008 cu privire la aprobarea Re-gulamentului privind vămuirea bunuri-lor trecute peste frontiera vamală a RM de către persoane fizice şi a unor formu-lare tipizate (în continuare Ordinul nr. 56-O). Astfel, în conformitate cu art. 19 din Codul vamal, orice persoană bene-ficiază de dreptul de a introduce şi de a scoate din Moldova mărfuri (inclu-siv valori valutare). Cu titlu de excepţie, toate prohibiţiile sau restricţiile în exer-citarea acestui drept urmează a fi pre-văzute expres în Codul vamal sau în alt act normativ. La rîndul său, art. 115 din Codul vamal statuează că trecerea peste frontiera vamală a valutei şi a altor va-

lori valutare se efectuează în conformi-tate cu legislaţia. Acestea fiind spuse, trecem la ana-liza reglementărilor speciale din Legea nr.1569 şi Legea nr. 62. Conform aces-tor acte legislative, persoanele fizice rezidente şi nerezidente, la intrarea în R.M., pot introduce numerar în mone-dă naţională, precum şi numerar şi ce-curi de călătorie în valută străină neli-mitat. Totodată, la ieşirea din Moldova, aceştia pot scoate numerar în monedă naţională, precum şi numerar şi cecuri de călătorie în valută străină în sumă to-tală ce nu depăşeşte 10000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie, fără a prezenta organelor vamale careva documente confirmative. În cazul în care persoana fizică in-tenţionează, la ieşirea din RM, de a scoate numerar în monedă naţională, precum şi numerar şi cecuri de călăto-rie în valută străină în sumă totală de peste 10000 de euro (sau echivalentul

lor), însă care nu depăşeşte 50000 de euro (sau echivalentul lor) de persoa-nă/călătorie, aceasta trebuie să prezin-te organelor vamale documentele con-firmative. În acest context, este impor-tant de subliniat că documentele confir-mative se prezintă doar pentru suma ce depăşeşte 10000 de euro (sau echivalen-tul lor), adică pentru cel mult 40000 de euro (sau echivalentul lor). Astfel de do-cumente, pentru persoanele fizice, ser-vesc: a) actul vamal ce confirmă intro-ducerea mijloacelor băneşti în Moldo-va (formularul tipizat TV-28); şi/sau b) autorizaţia pentru scoaterea mijloacelor băneşti din Republica Moldova elibera-tă de BNM. Banca Naţională eliberează auto-rizaţia respectivă la cererea solicitan-tului, la care se anexează documentele ce identifică solicitantul şi documentele aferente operaţiunii ce ţine de scoaterea mijloacelor băneşti din Republica Mol-dova. Autorizaţia se eliberează de Ban-

D

Reguli

Eugeniu Gluşcenco, inspector principal, Direcţia juridică

18

Reguli

ca Naţională a Moldovei doar în cazul în care: a) persoanele fizice rezidente se stabilesc cu domiciliul în străinătate şi deţin cu drept de proprietate mijloace-le băneşti supuse scoaterii; b) persoanele fizice nerezidente deţin cu drept de pro-prietate mijloacele băneşti supuse scoa-terii. Termenul de valabilitate al autori-zaţiei este nelimitat, dacă altceva nu este indicat în autorizaţie. Trebuie de remarcat că poate fi in-trodus în/scos din Republica Moldova echivalentul în altă monedă decît cea indicată în documentele confirmative, echivalentul sumelor în valutele respec-tive determinîndu-se prin aplicarea cur-sului oficial al leului moldovenesc sta-bilit de Banca Naţională, valabil la ziua trecerii frontierei de stat a Republicii Moldova. În cazul scoaterii numerarului în monedă naţională, precum şi numeraru-lui şi cecurilor de călătorie în valută stră-ină în baza documentelor confirmative, aceste documente se reţin de către orga-nul vamal. În cazul în care se scoate o sumă mai mică decît cea indicată în do-cumentele confirmative, în lipsa regle-mentării normative exprese, organul va-mal va aplica, pe aceste documente, in-scripţia privind scoaterea sumei respec-tive şi le va restitui persoanei fizice. Sumele ce depăşesc 50000 de euro (sau echivalentul lor), în conformitate cu prevederile legale, pot fi introduse în/scoase din Republica Moldova doar prin transfer. De asemenea, remarcăm că legisla-ţia în vigoare interzice introducerea în/scoaterea din Republica Moldova a nu-merarului în monedă naţională, precum şi a numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină în bagajul neînsoţit de către persoana fizică. Trebuie de reţinut şi faptul că per-soanele fizice rezidente şi nerezidente au dreptul să introducă şi să scoată ne-limitat în/din Republica Moldova valori mobiliare şi instrumente de plată altele

decît cecurile de călătorie în valută străi-nă. Astfel de titluri de valoare pot fi: ac-ţiuni, obligaţiuni, cambii etc. Urmează să ne referim şi la proble-ma expedierii în/din Republica Moldo-va a valorilor valutare prin metoda tri-miterilor poştale internaţionale. Legea nr. 1569 nu reglementează aceste rapor-turi juridice. Totodată, Convenţia Poş-tală Universală , permite introducerea prin trimiteri poştale internaţionale de monede, cecuri de bancă, bancnote sau valori la purtător, cecuri de călătorie, cu condiţia ca acest drept să fie prevăzut în legislaţia internă a ţării de origine şi de destinaţie. Prin urmare, ne vom condu-ce de legislaţia naţională. În acest sens, Legea nr. 62, în art.34 alin. (2) interzice expedierea în Republica Moldova în fa-voarea persoanelor fizice şi expedierea din Republica Moldova de către persoa-nele fizice a numerarului în valută stră-ină şi în monedă naţională prin meto-da trimiterilor poştale internaţionale. Totuşi, persoanele fizice pot expedia şi primi numerar în valută străină şi în monedă naţională numai în scop numis-matic, nu mai mult de un exemplar din fiecare nominal de bancnotă şi monedă (pentru fiecare valută străină şi pentru moneda naţională) şi nu mai mult de un

exemplar din fiecare denumire de mo-nedă comemorativă şi jubiliară pentru o trimitere. Remarcăm şi faptul că ace-eaşi lege interzice persoanelor fizice re-zidente şi nerezidente să expedieze în/din Republica Moldova cecurile de că-lătorie în valută străină prin metoda tri-miterilor poştale internaţionale sau prin alte metode. Relevăm faptul că Serviciul Vamal, în cel mai scurt timp, va înainta propu-nerea de a completa art. 287 din Cod ul-contravenţional cu un alineat nou, care va prevedea răspunderea pentru primi-rea sau expedierea prin intermediul tri-miterilor poştale internaţionale sau al bagajelor neînsoţite a numerarului în va-lută străină şi în monedă naţională şi a cecurilor de călătorie în valută străină cu încălcarea legislaţiei Republicii Moldo-va. În cazul în care se vor depista cazuri de săvîrşire a unei astfel de contravenţii, persoanei vinovate va fi aplicată amenda, fie numerarul în monedă naţională, pre-cum şi numerarul şi cecurile de călătorie în valută străină vor fi confiscate. De asemenea, trebuie să ne oprim şi la modul de declarare a numerarului în monedă naţională, precum şi a nu-merarului şi cecurilor de călătorie în va-lută străină, aceasta deoarece în practi-că apar interpretări neuniforme vizavi de acest subiect. În prezent, colabora-torii Direcţiei juridice participă pe do-sar dintre o persoană fizică şi Serviciul Vamal, unde persoana a fost obligată de către colaboratorul vamal să declare în scris valorile valutare, a căror sumă nu depăşea 10000 de euro. Colaboratorul vamal, în acţiunile sale, se baza pe pre-vederile pct. 14 din Ordinul nr. 56-O, în conformitate cu care, la cerinţa cola-boratorului vamal, bunurile sunt decla-rate organului vamal în scris. Totodată,

19

persoana se prevala de prevederile art. 31 alin. (1) lit. d) şi art. 4 alin. (1) din Le-gea nr. 1569. În conformitate cu art. 31 alin. (1) lit. d) din menţionată persoana fizică are dreptul de a declara bancnote-le, monedele şi cecurile în moneda naţi-onală a Republicii Moldova, precum şi bancnotele, monedele şi cecurile de că-lătorie în valută străină introduse în Re-publica Moldova şi scoase de pe terito-riul ei, a căror sumă nu depăşeşte 10000 de euro (sau echivalentul lor) de persoa-nă. Întrucît Legea nr. 1569 nu precizea-ză ce fel de declarare se are în vedere – verbală sau scrisă, nici noi nu trebuie să o facem, în conformitate cu procede-ul de interpretare cunoscut încă de ro-mani – ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus (unde legea nu dis-tinge, nici noi nu trebuie sa distingem). Mai mult decît atît, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 1569 statuează expres că bu-nurile trecute de persoane fizice peste frontiera vamală sînt supuse declarării obligatorii cu excepţia valorilor valutare specificate la art. 31 alin. (1) lit. d). De aici, concluzionăm că persoana are dreptul de a nu declara, verbal sau în scris, bancnotele, monedele şi cecurile în moneda naţională a Republicii Mol-dova sau în valută străină a căror sumă nu depăşeşte 10000 de euro (sau echiva-lentul lor). Această concluzie este înte-meiată şi pe prevederile art. 8 din Legea nr. 317-XV din 18.07.2003 privind ac-tele normative ale Guvernului şi ale al-tor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale , conform cărora actele normative ale autorităţilor administra-ţiei publice centrale şi locale trebuie să corespundă întocmai prevederilor con-stituţionale, legilor, precum şi hotărîri-lor şi ordonanţelor Guvernului. Astfel, luînd în consideraţie cele ex-puse, menţionăm că prevederea norma-tivă din pct. 14 al Ordinului nr. 56-O care obligă persoana, la cerinţa colabo-ratorului vamal să declare în scris bu-nurile care le trece peste frontiera va-mală, nu poate fi interpretată în sensul că colaboratorul vamal este în drept să oblige persoana să declare (verbal sau în scris) bancnotele, monedele şi cecurile în moneda naţională a Republicii Mol-dova, sau în valută străină. Pentru evitarea pentru viitor a si-tuaţiilor de conflict şi în scopul aduce-rii actelor normative ale Serviciului Va-mal în concordanţă cu actele normati-ve ierarhic superioare, Serviciul Vamal a iniţiat procedura de completare a pct. 14 alin. 1 din Ordinul nr. 56-O cu ur-

mătoarea propoziţie: „Valorile valutare specificate la art. 31 alin. (1) lit. d) al Le-gii pot fi declarate numai la decizia per-soanei fizice”. Referitor la introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a bancnotelor, monedelor şi cecurilor în moneda naţională a Repu-blicii Moldova, sau în valută străină a căror sumă depăşeşte 10000 de euro (sau echivalentul acestora) de persoană/călătorie, subliniem că persoana fizică este obligată să declare în scris aceste valori valutare. Obligaţia dată este pre-văzută expres atît în Legea nr. 1569, cît şi în Legea nr. 62. Luînd în consideraţie faptul că va-lorile valutare indicate mai sus trebuie

să fie declarate în scris în temeiul legii, persoana fizică va putea fi trasă la răs-pundere chiar în lipsa declaraţiei scri-se cu date eronate despre suma trecută peste frontiera vamală. Acest lucru este important de reţinut, pentru a preveni apariţia situaţiilor litigioase între per-soanele fizice şi autorităţile vamale. Totodată, cu titlu de propunere de lege ferenda, considerăm oportună in-cluderea în art. 31 din Legea nr. 1569 a unui alineat nou, cu următorul cuprins: „pentru a verifica respectarea obligaţi-ei de declarare prevăzute la alin. (2) co-laboratorii vamali sunt împuternici şi să efectueze controlul persoanelor fizi-ce, al bagajelor acestora şi al mijloacelor lor de transport. În cazul nerespectării

Reguli

20

Reguli

obligaţiei de declarare, numerarul poate fi confiscat prin decizie administrativă, în conformitate cu legislaţia în vigoa-re”. Este de menţionat că prevederi-le legale din Republicii Moldova vizavi de declararea bancnotelor, monedelor şi cecurilor la trecerea frontierei vamale sînt armonizate cu normele Comunită-ţii Europene. Astfel, art. 3 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1889/2005 al Parlamentului European şi al Consiliu-lui din 26 octombrie 2005 privind con-trolul numerarului la intrarea sau ieşi-rea din Comunitate statuează că „orice persoană fizică ce intră sau iese din Co-munitate şi transportă numerar în va-loare de 10000 de euro sau mai mult de-clară această sumă autorităţilor compe-tente din statul membru prin care intră

sau iese din Comunitate, în conformi-tate cu prezentul regulament. Obligaţia de declarare nu este îndeplinită în cazul în care informaţiile furnizate sînt inco-recte sau incomplete”. În situaţia în care persoana fizică este obligată şi/sau doreşte să declare în scris bancnotele, monedele şi cecuri-le care le trece peste frontiera vamală a Republicii Moldova, ea va solicita de la organul vamal formularul tipizat DV-6 şi, după ce îl va completa şi semna per-sonal, îl va prezenta colaboratorului va-mal împreună cu bancnotele, monedele şi cecurile pe care le declară. De asemenea, persoana fizică poa-te solicita rectificarea unei sau mai mul-tor date din declaraţia pe care a depus-o la autoritatea vamală. Totuşi, în scopul prevenirii abuzurilor din partea decla-

ranţilor, legislaţia prevede că nu se poa-te efectua rectificarea dacă cererea a fost prezentată după ce organul vamal a în-treprins una din următoarele acţiuni: a) a informat declarantul că intenţionează să efectueze controlul fizic al mărfuri-lor; b) a constatat inexactitatea datelor a căror rectificare este solicitată; c) a acor-dat liberul de vamă. Dacă persoana completează decla-raţia vamală DV-6 cu scopul de a decla-ra alte mărfuri, decît bancnote, mone-de şi cecuri a căror sumă nu depăşeşte 10000 de euro (sau echivalentul acesto-ra), aceasta poate să nu indice în rubri-ca 3.1 a declaraţiei vamale DV-6 des-pre existenţa bancnotelor, monedelor şi cecurilor în moneda naţională a Repu-blicii Moldova, sau în valută străină pe care le trece peste frontiera vamală. La intrare în ţară, pentru legifera-rea valutei introduse în Republica Mol-dova, după depunerea declaraţiei vama-le DV-6, completată în modul stabilit, persoanei fizice i se eliberează şi formu-larul tipizat TV-28. Toate rubricile for-mularului sunt completate de către cola-boratorul vamal, care este obligat să ve-rifice valorile valutare declarate şi, după aceasta, să semneze formularul tipizat şi să aplice ştampila personală. După în-deplinirea formularului, un exemplar al acestuia se înmînează persoanei fizice care introduce valuta în Republica Mol-dova, iar un exemplar rămîne la organul vamal emitent. În lumina celor expuse, vizavi de declararea şi nedeclararea valorilor va-lutare, opinăm că bancnotele, monede-le şi cecurile transportate de o persoa-nă fizică ce intră sau iese din Republica Moldova ar trebui să fie supuse princi-piului declarării obligatorii. Acest prin-cipiu ar permite autorităţilor vamale să colecteze informaţii cu privire la ast-fel de mişcări de valută şi, acolo unde este cazul, să transmită aceste informa-ţii altor autorităţi. Avînd în vedere sco-pul său de prevenire şi caracterul său de descurajare, obligaţia de declarare ar trebui să fie îndeplinită la intrarea sau ieşirea din Republica Moldova. Cu toa-te acestea, pentru ca acţiunea autorităţi-lor să se concentreze asupra mişcărilor semnificative de numerar, numai miş-cările de peste 10000 de euro ar trebui să fie supuse unei astfel de obligaţii. De asemenea, ar trebui să se precizeze că obligaţia de declarare se aplică persoa-nelor fizice care transportă bancnote, monede şi cecuri, indiferent dacă acea persoană este proprietara lor sau nu.

21

Кишиневе прошло 12 заседание Руководящего комитета по реализа-ции Проекта по содействию торговле и транспортировке (ПСТТ) ГУАМ. Делега-ции из Грузии, Украины, Азербайджана и Молдовы встретились для того, чтобы обсудить ход реализации Проекта, а так-же проанализировать информацию о де-ятельности таможенных и пограничных ведомств государств-членов ГУАМ в об-ласти упрощения и гармонизации про-цедур пересечения границы. Как было отмечено в ходе заседа-ния, в современном мире прохождение товаров через границы должно быть бы-стрым, безопасным и экономически при-влекательным. Соответственно, для сти-мулирования торговли и увеличения транзита через свои страны участни-ки ГУАМ должны предоставить и луч-шие условия. По словам координато-ра программ по экономическим вопро-сам секретариата ГУАМ Сабухи Темиро-ва, Проект ГУАМ по содействию торгов-ле и транспортировке успешно реали-зуется и позволяет странам-участникам плодотворно сотрудничать, упрощая та-моженные процедуры и открывая новые возможности для содействия междуна-родной торговле. Сабухи Темиров выска-зался за практическую реализацию идей и предложений, которые озвучиваются в рамках заседаний комитета, особенно в контексте повышения конкурентоспо-собности транспортного коридора Евро-па – Кавказ - Центральная Азия, который считается не только самым коротким по протяженности, но и наиболее безопас-ным. В рамках заседания стороны пред-ставили отчеты о реализации Проекта в Грузии, Украине, Азербайджане и Мол-дове. Участники форума сошлись во мнении, что продолжение сотрудниче-ства в области облегчения и безопасно-сти международной торговли представ-ляет особую важность для участников Проекта.

С докладом о том, как внедряют-ся положения Проекта в Молдове, вы-ступил начальник Управления доходов и информационных технологий Тамо-женной службы Корнелиу Трофэилэ. Он рассказал коллегам о реорганизации Та-моженной службы Молдовы, в частности, о создании двух основных департамен-тов – правоохранительного и доходов и информационных технологий. Корне-лиу Трофэилэ отметил, что Таможенная служба Молдовы продолжает активно внедрять и развивать начатые ранее про-цессы по упрощению таможенных про-цедур, как в приграничных пунктах про-пуска, так и на внутренних таможенных постах. Исходя из того, что главной целью всех этих действий, является содействие укреплению международных торговых связей, Молдова продолжает приводить свое внутреннее законодательство в со-ответствие с международными стандар-тами, одновременно присоединяясь к международным конвенциям. «Присоединение к международ-ным конвенциям является приоритетом внешнеэкономической политики госу-дарства, в частности, в контексте ускоре-ния товарооборота и упрощения проце-дур, связанных с торговлей. Продолжает-ся процесс пересмотра законодательства с целью присоединения к Конвенции по упрощению и гармонизации таможен-ных процедур «Конвенция КИОТО», - сообщил глава Департамента доходов и информационных технологий Тамо-женной службы. При этом он отметил стремление Молдовы присоединиться к двум другим европейским инструмен-там в данной области, в частности, - Кон-венции об общей процедуре транзита и Конвенции об упрощении формально-стей в торговле товарами от 1987 года. Данные международные договора являются необходимой основой для вне-дрения Новой компьютеризированной системы транзита – NCTS, которая яв-

ляется основным элементом реформ, на-правленных на обеспечение безопасно-сти системы транзита, и позволяет пере-йти на безбумажную форму деклариро-вания, экономя при этом средства, время и усилия, затрачиваемые как перевозчи-ками, так и таможенными органами. Корнелиу Трофэилэ отметил непре-рывное совершенствование информа-ционной таможенной системы Asycuda World. По его словам, в настоящее время проходит «адаптация» системы к специ-фике работы узлов, связанных с началом работы зернового терминала в Джурджу-лештском международном порту, а также в связи открытием международного аэро-порта «Мэркулешть». Кроме этого, про-должается разработка новых критери-ев риска – в информационной таможен-ной системе Asycuda World разработаны и внедрены 150 критериев риска на наци-ональном уровне. Критерии риска, кото-рые оказались неэффективными, Тамо-женная служба Молдовы намерена анну-лировать. Представители таможенных и по-граничных служб ГУАМ сошлись во мнении, что необходимо активизировать региональное сотрудничество в сфе-ре предотвращения правонарушений в целях обеспечения безопасности пере-мещения лиц, товаров и транспортных средств через государственные границы стран-участниц ГУАМ. Представители Таможенной служ-бы Молдовы проинформировали участ-ников заседания о действующей системе учета и анализа таможенных нарушений. База данных «AntiFrauda» - специальная информационная система, которая пред-усматривает регистрацию, анализ и опе-ративное использование данных отно-сительно совершенных преступлений и правонарушений. Эта система позволя-ет осуществлять обширный анализ по отдельным специфическим направле-ниям, наиболее чувствительным с точки зрения экономического ущерба, наноси-

В

Заседание представителей таможенных органов ГУАМ в Кишиневе

Комментарии

22

Комментарии

мого государству. Например, анализ им-порта мясной и рыбной продукции, мо-бильных телефонов, сигарет. Сотрудни-чая с отделением по борьбе с незаконным оборотом наркотиков, был проведен ана-лиз импорта из стран, которые, соглас-но рекомендациям ООН, представляют наибольший риск с точки зрения про-исхождения психотропных веществ. Это позволяет осуществлять точечный кон-троль таких грузов с использованием спецсредств и собак, обученных на вы-явление наркотических веществ. Отделе-ние по борьбе с наркотиками проводит совместные с МВД мероприятия по пре-дотвращению незаконного трафика нар-котиков и обезвреживанию действую-щих преступных групп, вовлеченных в эту деятельность. Информационная система состо-ит из нескольких модулей: «Админи-стративное дело», «Уголовное дело», «Аналитико-оперативная информация», а также содержит непосредственно меха-низм создания статистических отчетов. К настоящему времени работоспособен только модуль «Уголовное дело», который содержит краткую информацию о мате-риалах, находящихся на рассмотрении в Управлении уголовного преследования. Следующим шагом будет внедрение мо-дуля «Административное дело». Корнелиу Трофэилэ отметил уси-ление мер борьбы по предотвращению контрабанды сигарет, предпринимаемых Таможенной службой Молдовы. Он ска-зал, что высокая «рентабельность» тако-го нелегального бизнеса, как контрабан-да сигарет, требует от Таможенной служ-бы тщательного контроля на границе. «Контрабанда каждой пачки сигарет приносит нарушителям доход в размере около одного евро. Это способ быстро-го обогащения, и контрабандисты идут на всяческие ухищрения, разрабатывая и внедряя новые способы незаконного перемещения сигарет через молдавско-румынскую границу», - сказал господин Трофэилэ. Он перечислил меры, пред-принятые Таможенной службой, по уси-лению таможенного контроля на грани-це, отметив, что в настоящее время ин-тенсивно используются технические воз-можности мобильных сканеров, а также разработанная система анализа рисков. Представляя ситуацию о ходе реа-лизации Проекта ГУАМ по содействию торговле и транспортировке в Азербайд-жане, первый заместитель начальника Главного управления организации та-моженного контроля Государственно-го таможенного комитета Азербайджана Джавад Гасымов проинформировал, что принятая в его стране программа по раз-витию таможенной системы до 2011 года предполагает постепенное обновление

всех нормативных актов в области тамо-женной деятельности. В ближайшее вре-мя в Азербайджане будет внедрена фор-ма таможенной декларации, соответ-ствующая международным требованиям. В Азербайджане, как и в большинстве стран, электронные документы, посту-пающие в Таможенный комитет, обраба-тываются параллельно с бумажными но-сителями. Только в электронном виде на нынешнем этапе рассматриваются лишь письма и обращения физических и эко-номических лиц. Также проводится работа по рекон-струкции таможенных постов, с учетом принципов «единого окна» и «единой остановки», которые внедряются в Азер-байджане с 1 января 2009 года. В азер-байджанских пунктах пропуска упразд-нена служба фитосанитарного надзора, а ее функции переданы Таможенному ко-митету. Джавад Гасымов отметил и высокую ответственность Таможенного комите-та в связи с возложенной на него право-охранительной функцией. По его сло-вам, в Азербайджане на стадии внедре-ния находится программа по выявлению лиц, находящих в розыске. И уже в бли-жайшее время при таможне создадут мо-бильные группы, которые будут опера-тивно реагировать на факторы риска или на правонарушения. Кроме этого, все пункты пропуска Азербайджана бу-дут оснащены системой видеонаблюде-ния, чтобы в режиме онлайн вести на-блюдение за процессом таможенного оформления на государственных пун-ктах пропуска. Начальник Бюро по международ-ным отношениям Службы доходов Ми-нистерства финансов Грузии Сам-сон Уридия в своем выступлении со-общил участникам заседания, что на таможенно-пропускных пунктах Грузии работают только две госструктуры – Та-моженная служба и патрульная поли-ция. В их компетенцию входят паспорт-ный контроль и выдача виз. Консолида-ция усилий двух служб на границе позво-лилао ускорить перемещение транспор-та через госграницу Грузии, а также реа-лизовать принцип «единой остановки». В настоящее время, по словам Сам-сона Уридия, с целью создания удобной для экономических субъектов инфра-структуры, в Грузии строятся специаль-ные сервис-центры, в которых осущест-вляется таможенное оформление. Он от-метил, что в перспективе сервис-центры должны стать своего рода консалтинго-выми пунктами, которые позволят эко-номическому субъекту получить высо-коквалифицированную консультацию, избавят его от необходимости посеще-ния множества инстанций. На деле вы-

глядит это так: предприниматель обра-щается с первичной документацией в та-моженный орган Грузии, а на основании поданных документов сотрудник тамож-ни (за дополнительную плату) самосто-ятельно заполняет таможенную декла-рацию и выдает ее, заполненную, участ-нику внешнеэкономической деятельно-сти. Пока этот проект остается в Грузии на уровне идеи, но кто знает, возможно, идея дойдет до реализации уже в бли-жайшее время. Краткий доклад о реализации Про-екта ГУАМ по содействию торговле и транспортировке представил и замести-тель председателя Государственной та-моженной службы Украины Василий Салыгин. Он отметил, что между мол-давской и украинской таможенными службами действует двусторонний об-мен предварительными данными отно-сительно экспортно-импортных опера-ций. Результаты работы системы обмена предварительной информацией нагляд-но показывают преимущества ее исполь-зования. Он также высоко отметил роль миссии EUBAM в реализации Проекта ГУАМ. Участники заседания также ознако-мились с проделанной работой по раз-работке и реализации совместного про-дукта ГУАМ - Япония по развитию ту-ризма и отметили необходимость со-действию его развития в вопросах, ка-сающихся компетенции таможенных и пограничных ведомств. План действий по развитию совместного туристиче-ского проекта, в частности, предпола-гает упрощение таможенных и погра-ничных процедур для туристов, прохо-дящих границу Азербайджан-Грузия и Украина-Молдова, предварительный об-мен информацией о туристах, улучше-ние санитарно-бытовых условий на пун-ктах пропуска и пр. По итогам заседания стороны выска-зались за активизацию сотрудничества таможенных и пограничных ведомств государств-участников «Организацию за демократию и экономическое разви-тие – ГУАМ» (ОДЭР – ГУАМ) в области предотвращения правонарушений, а так-же обсуждение уже на ближайшем засе-дании перспектив внедрения проекта электронного предварительного декла-рирования товаров/уведомления о пере-возке грузов МДП-ЭПД, разработанного Международным союзом автомобильно-го транспорта. Следующее, 13-е заседание руково-дящего комитета Проекта ГУАМ по со-действию торговле и транспортировке, по предложению украинской стороны, пройдет до конца текущего года в Укра-ине.

Ольга Коларь

23

2007 году среди стран СНГ Мол-дова занимала лидирующие пози-ции по объему грузоперевозок, а в 2010 году молдавские перевозчики грузов находятся уже на последнем месте. О том, какие факторы тормо-зят развитие международных пере-возок, и какие барьеры в состоянии устранить Таможенная служба Мол-довы, мы беседуем с президентом Ас-социации автомобильных перевозок Молдовы AITA Владимиром Флоря.

- Господин Флоря, как участники транспортной отрасли оценивают меры, предпринятые Таможенной службой по усилению контроля на границе?

- Тщательный контроль на границе предполагает выборочную провер-ку сомнительного транспорта или сомнительного груза, в том числе и с помощью сканера. Однако, это не означает 100-процентную проверку всего транспорта, включая порож-ний, и его обязательный досмотр с помощью сканер-рентгеновской установки, как это делается сейчас. Вообще у таможни практически нет необходимости проверять транс-порт, следующий транзитом, кото-рый не может принести ущерба го-сударству. В большей мере таможня должна работать с импортными, а не экспортными поставками, как это происходит у нас сейчас. Но если говорить о массовой контрабанде сигарет в страны Ев-ропейского союза, то, на мой взгляд, решение надо искать не в таможне, - контрабанду надо пресекать внутри страны, если, конечно, в этом есть заинтересованность. И мы, грузопе-ревозчики, всегда готовы сотрудни-

чать, оказывать помощь в борьбе с контрабандой, и с пониманием от-носимся к проведению профилак-тических мероприятий по искорене-нию этого негативного феномена.

- Готовность сотрудничать наверня-ка выражается в конкретно сформу-лированных предложениях?

- Да, мы часто выступаем с различ-ными инициативами, которые на-ходят понимание в таможне. И нао-борот. Например, AITA поддержа-ла решение Таможенной службы об обеспечении более жесткого контро-ля грузоперевозок в рамках систе-мы TIR. Кроме того, мы предложи-ли Таможенной службе обязатель-но проверять документы водителей, управляющих транспортными сред-

ствами, и сверять данные докумен-тов с записями накладных CMR. Та-ким образом, в случае замены води-теля, перевозчик обязан сделать со-ответствующую отметку в наклад-ных CMR. Это позволит установить причастность конкретного водителя к совершению акта контрабанды Надо сказать, что феномен кон-трабанды настолько глубоко укоре-нился в нашем обществе, что сила-ми одной таможни ее не решить, и, тем более, не искоренить. Мы не раз призывали руководство Таможен-ной службы обратить внимание на слабую координацию действий та-моженного ведомства с другими гос-структурами, такими как Министер-ство внутренних дел, Центр по борь-бе с экономическими преступления-ми и коррупцией, а также более тесно

В

Контрабанду надо пресекать внутри страны

Владимир Флоря:Комментарии

24

сотрудничать с румынскими и укра-инскими правоохранительными ор-ганами. Кстати, на идею создания совместного молдавско-румынского таможенного контроля, который давно обсуждается, транспортники возлагают большие надежды. Этот проект, теоретически, должен зна-чительно упростить и ускорить про-цесс таможенного оформления гру-зов.

- Какие препятствия для междуна-родных грузоперевозок все еще су-ществуют в зонах таможенного кон-троля?

- Если говорить о барьерах, непо-средственно связанных с таможен-ными процедурами, то я бы выделил две основные проблемы. Во-первых, это осуществление таможенного контроля транспортных средств, на-ходящихся под прикрытием карне-тов TIR. Во-вторых, это несоблюде-ние положений Женевской междуна-родной конвенции о согласовании условий проведения контроля грузов на границах. Теперь подробнее. В октябре 2008 года Молдова присоединилась к Женевской международной кон-венции о согласовании условий про-ведения контроля грузов на границе, в марте 2009 года этот документ всту-пил в силу. Конвенция предусматри-вает сокращение требований, свя-занных с выполнением формально-стей, количества и продолжитель-ности проверок, главным образом, благодаря координированию нацио-нальной и международной процедур контроля и порядка их проведения. Присоединение Молдовы к данной Конвенции входило в число главных приоритетов внешнеторговой поли-тики государства в контексте упро-щения, в соответствие с междуна-родной практикой, процедур меж-дународного передвижения товаров и оказания транспортных услуг. Но Молдова не выполняет свои обяза-тельства, взятые в рамках этого меж-дународного документа. Дело в том, что в Женевской конвенции существует целый раздел (Приложение № 8), предусматрива-ющий облегчение процедур пересе-чения границ в ходе международных автомобильных перевозок. Одно из положений документа оговаривает, что при предоставлении перевоз-

чиком международного сертифика-та взвешивания, транспортное сред-ство не должно повторно проходить процедуру взвешивания. В исключи-тельных случаях, когда осуществля-ются выборочные проверки или су-ществуют подозрения о нарушении правил, таможенные органы могут провести повторное взвешивание транспортного средства. У нас же весогабаритному контролю подвер-гаются все транспортные средства, вне зависимости от наличия или от-сутствия у них международного сер-тификата взвешивания. Признание «Сертификата взвешивания» позво-лит сократить время простоя на по-граничных пунктах и уменьшит риск контрабанды (так как предоста-вит возможность сопоставлять фак-тический вес груза по сертификату и по товаротранспортной накладной). В настоящее время взвешивание осуществляется и на молдавской, и на румынской стороне. Несоответ-ствие весовых показателей транс-портного средства при выезде из Ру-мынии и въезде в Молдову, даже при наличии международного сертифи-ката взвешивания, - это дополни-тельная статья расходов транспор-тника, т.к. за это именно транспор-тник выплачивает штрафные санк-ции. И зачастую, чтобы сократить издержки и своевременно доставить груз, перевозчики, нужно признать, вынуждены вести себя не совсем в рамках закона, и решать возникшие вопросы неформально.

- Но ведь коррупция – «процесс» не односторонний…

- Я нисколько не оправдываю неза-конные действия ни транспортни-ков, ни таможенников. Хотя в подоб-ных случаях перевозчиков можно понять. Ведь, к сожалению, тамож-ня вновь вернулась к ужесточенному режиму транзита через Молдову. Пе-ревозчики ограничены 48-ю часами пребывания в стране, поэтому стара-ются любыми способами ускорить прохождение таможенных процедур. А бывает и так: автомобиль уложил-ся в сроки транзита и прибыл на гра-ницу, а там - очередь на пару суток. И когда автомобиль подъезжает к та-можне, - у него выявляют просрочку транзита, так как никто не фиксиру-ет время нахождения в очереди.

- А какие правила нарушаются при работе таможенников с транспор-том, действующим в системе TIR?

- С ужесточением мер контроля, на границе происходят тотальные вскрытия грузового транспорта, ра-ботающего под карнетом TIR. Это противоречит шестой статье Кон-венции МДП (TIR), подписанной Молдовой, в которой четко расписа-ны права и обязанности контролиру-ющих органов на пунктах пропуска. В частности, эта статья гласит, что «грузы, перевозимые с соблюдением процедуры МДП в запломбирован-ных дорожных транспортных сред-ствах, запломбированных составах транспортных средств или заплом-бированных контейнерах, как прави-ло, освобождаются от таможенного досмотра в промежуточных тамож-нях». А досмотр грузов осуществля-ется в исключительных случаях. У

Комментарии

25

нас же сотрудники таможни под лю-быми предлогами вскрывают грузо-вое отделение. При этом последую-щая пломбировка осуществляется за счет перевозчика… Но возникает вопрос: для чего вскрывать грузовой отсек транспорт-ного средства? Ответ: для проверки соответствия груза с записями в со-проводительных документах. Тогда зачем вешать новую пломбу на про-веренное транспортное средство, на-правляемое на внутреннюю тамож-ню? Аргумент таможенников о том, что не все можно проверить на гра-нице, - не убедителен. Если не мо-жем проверить, не надо терять вре-мя и проверять, накладывать новую пломбу, а лучше направить транс-портное средство на внутреннюю та-можню, где есть возможность и вре-мя для тщательной проверки. Чтобы устранить этот факт на-рушения законодательства, Ассоци-ация AITA намерена дойти до меж-дународного арбитража. Пока же мы ведем переговоры с Таможенной службой и другими ведомствами. Та-кие же меры мы намерены предпри-нимать с целью обеспечения циви-лизованных условий в таможенных складах.

- Как, на ваш взгляд, можно решить проблему таможенных складов?

- Сегодня складывается впечатле-ние, что таможенные склады – это очередная схема получения доходов. Причем владельцы складов, частные компании, доминируют. Это некор-ректно и, скажем прямо, достаточ-но дорого: стоимость двухчасово-го размещения груза в молдавском складе вполне сопоставима с суточ-ной ценой размещения груза в скла-де стран-членов ЕС. Цены у нас не-обоснованно высокие. Получается, что Молдова – самая богатая страна?! В идеале, таможенные склады должны являться зонами таможен-ного режима, и находиться в веде-нии государства. А если есть част-ные склады, то они должны рабо-тать по правилам государства. Сей-час же при прохождении таможен-ных процедур, сотрудники таможни просят предоставить им квитанцию об оплате услуг складов. Это значит, что государство выполняет заказы частников? Мы обязательно будем поднимать этот вопрос.

Да и сегодняшнее распределе-ние (закрепление) таможен не по территориальному признаку, а наи-менованию товаров тоже выглядит нерациональным. Бывает, что из-за различного груза, находящегося на борту транспортного средства, ему приходится ездить из одной тамож-ни в другую, чтобы оформить весь груз, а это – дополнительное время и деньги.

- В прошлом году Россия запретила деятельность 20 молдавских транс-портных компаний, обвинив их в подделке документов. Наладились отношения с российской стороной?

- Молдавские перевозчики обеспо-коены тем, что республику могут лишить многоразового разрешения Европейской Комиссии Министров Транспорта (ЕКМТ) для междуна-родных грузоперевозок из-за ряда нерадивых экономических субъек-тов. Мы помним печальный опыт 2009 года, когда Министерство транспорта России ввело в односто-роннем порядке запрет на въезд на территорию РФ для всех перевозчи-ков Молдовы, а после долгих и труд-ных переговоров с участием выс-шего руководства стран, ограниче-ния оставили для 20 транспортных компаний. В 2008 году они допусти-ли нарушения в процессе междуна-родных перевозок товаров на осно-вании разрешений ЕКМТ. Эта ситуация может повторить-ся и сейчас, и сложиться еще се-рьезнее, чем в прошлом году, так как разрешения запрещают использо-вание машин старше 2005 года вы-пуска. После проверки на соответ-ствие транспорта экологическим требованиям Евро-4 и Евро-5, ко-миссия выявила у 42 экономических субъектов 74 несоответствия. Кро-ме того, за нарушения, допущенные при осуществлении перевозок гру-зов с использованием разрешений ЕКМТ на территории России, были обнаружены еще 19 нарушений у 11 транспортных операторов, и у ше-сти транспортных операторов - не-своевременная плата за разрешения ЕКМТ в течения установленного за-коном срока. После проверки, проведенной в мае, молдавская комиссия отозва-ла 110 разрешений ЕКМТ у 49 эко-

номических субъектов, в том числе у 11 компаний 26 разрешений за допу-щенные нарушения на территории России, у 42 - 74 разрешения из-за несоответствия сертификатов Евро-4, еще у шести транспортников ото-званы 17 разрешений за несвоевре-менную уплату взносов. Мы обеспокоены тем, что транс-портные компании Termotrans-Grup, Porgan-Trans, Van-Valina-Trans, Transenergoproiect, Loritrans-Grup, Aditrans Grup и Trans-Arctic обра-тились в суд и, несмотря на наличие нарушений, продолжают использо-вать разрешения до принятия судом окончательного решения. Члены ко-миссии не поддержали предложе-ния о приостановке действия разре-шения ЕКМТ на период рассмотре-ния судами исков. Если Россия, Украина или дру-гие страны поставят на контроль ма-шину и обнаружат нарушения, тог-да они могут принять запретитель-ные меры ко всем молдавским пере-возчикам, - не разрешать использо-вание разрешений ЕКМТ на терри-тории своих стран. Россия нас уже неоднократно предупреждала о та-кой угрозе. В начале текущего года 218 транспортных операторов предста-вили в ЕКМТ документы для полу-чения разрешений (1075 докумен-тов). Так как на конкурс были пред-ставлены и машины до 2005 года выпуска, то есть ниже требований Евро-4, транспортники предложи-ли исключить их из конкурса или провести дополнительную незави-симую экспертизу до выдачи разре-шений. Однако эта инициатива не была поддержана ни членами ко-миссии, ни отраслевым министер-ством.

- Как складываются молдавско-украинские отношения в области международных перевозок?

- Молдавско-украинские транс-портные отношения никогда не были идеальными. С целью устра-нения взаимных барьеров в рабо-те транспортников двух стран, еже-годно проходят заседания совмест-ной молдавско-украинской комис-сии по вопросам международных ав-томобильных перевозок. Сотрудни-чество основано исключительно на принципах взаимной экономиче-

Комментарии

26

ской выгоды. Последнее заседание Комиссии (в конце 2009 года) про-шло в достаточно жесткой форме. В результате переговоров, украин-ская сторона приняла решение о со-кращении на 22% (с 45,7 тыс. до 35,7 тыс.) количества ежегодно выдавае-мых Молдове разрешений для осу-ществления грузоперевозок по тер-ритории Украины. Украинская сторона объясни-ла свое решение тем, что Молдова не решает актуальные вопросы по созданию условий для международ-ных грузоперевозок. В частности, речь идет об отмене экологических сборов с украинских транспортных средств; гармонизации допустимых параметров нагрузки на ось, общей массы и габаритов транспортных средств при выполнении контей-нерных перевозок, а также разъяс-нений порядка осуществления гру-зоперевозок через территорию При-днестровья. Могу предположить, что если требования Украины не будут удо-влетворены хотя бы частично, то квота разрешений для Молдовы в бу-дущем может сократиться еще на 10 тыс.

- Получается, как в известной пого-ворке «око за око…». А какова веро-ятность достижения консенсуса при решении предложений, выдвинутых Украиной?

- Что касается порядка осуществле-ния грузоперевозок через террито-рию Приднестровья, то на этот во-прос предоставить нам ответ не мо-жет ни одно государственное ведом-

ство. В той же таможне никто не дает нашим украинским коллегам разъяснение о порядке транспорти-ровки грузов в Приднестровье через молдавско-украинские пункты про-пуска. Если говорить о необходимости отмены экологических сборов, то тут возможны различные варианты решения. Дело в том, что в Украи-не действует так называемая система обычных и «зеленых» транспортных коридоров. Проезд международного транспорта по «зеленым» коридорам Украины осуществляется без специ-ального разрешения. А если пере-возчик едет вне зеленых коридоров, то ему необходимо оформить спе-циальное разрешение. В Молдове же, вне зависимости от страны про-исхождения перевозчика, сборы вы-плачивают абсолютно все. И если для молдавских компаний эта сум-ма составляет 90 леев, то для укра-инских – 150 евро. Кроме этого, молдавская тамож-ня сократила время транзита по тер-ритории страны. В случае, если транспорт движется из Украины в Румынию, на территории Молдовы он может находиться не более 48 ча-сов, а если из Европы в Украину - 78 часов. Поэтому украинская сторона требует паритетных условий и воз-мущается совершенно оправданно.

- Как транспортные компании справляются с последствиями кри-зиса? Существуют ли признаки вос-становления отрасли?

- Транспортники были первыми, кто ощутил влияние кризиса. Тогда

мы били тревогу, а чиновники всех успокаивали, утверждая, что кризис обошел Молдову стороной. Но, вре-мяпоказало, что мы были правы. В про-шлом году объем грузоперевозок со-кратился на 40%, а с начала текуще-го года падение составило 19,5%. У нас худшие показатели среди стран СНГ, чего давно не случалось. С прошлого года большая часть рын-ка международных автомобильных грузоперевозок – а это 69 компаний - не работали в системе TIR. Все это говорит о том, что эконо-мика Молдовы не работает, а транс-портникам нечего перевозить. Поэ-тому я считаю, что кризис не закан-чивается. Более того, я могу приве-сти ряд объективных факторов, сви-детельствующих о том, что осенью мы погрузимся во вторую, очень тя-желую фазу кризиса. К этому еще можно добавить, что в Молдове самые высокие цены на «транзитные разрешения», на «Зеленую карту», да и необходи-мость открытия виз для молдавских водителей, следующих в страны ЕС.

- Что обусловит возникновение про-гнозируемой вами второй волны кризиса?

- Финансовые, банковские рычаги, которые эффективны во всем мире, у нас не работают. Мы, к сожале-нию, не имеем «фундамента», что-бы отрегулировать этот процесс. На мой взгляд, приоритеты, связанные с экономическим развитием стра-ны, даже не сформулированы. А за-тянувшийся политический кризис несколько исказил направление раз-вития. Я понимаю, что сегодня один из инструментов решения финансо-вых проблем страны – это внешние займы. Но кредиты, за исключени-ем нескольких отраслевых проектов, берутся для поддержания социаль-ных политик. А это рано или позд-но приведет к девальвации нацио-нальной валюты. Почему же часть кредитов не направляется на разви-тие промышленного сектора? Поче-му мы не создаем рабочие места, а наоборот, подталкиваем молдавских граждан к тому, чтобы они покидали страну? Вопросы, к сожалению, ри-торические…

Ольга Коларь

Комментарии

27

de angajaţi de la cele opt bi-rouri vamale din Republica Moldova au fost retrogradaţi în funcţii vacante in-ferioare sau concediaţi, din cauza ne-profesionalismului şi a necorespunderii funcţiei deţinute. Colaboratorii vamali menţionaţi nu au demonstrat calităţi profesionale necesare pentru funcţiile deţinute în cadrul atestării, organiza-te în perioada 9 iunie - 6 august curent. Atestarea colaboratorilor vamali a fost efectuată în conformitate cu prevederi-le Legii serviciului în organele vamale şi ale Regulamentului cu privire la atesta-rea colaboratorilor vamali. Astfel, pentru necorespunderea funcţiei deţinute au fost concediaţi cir-ca 60 de angajaţi, iar alţi circa 50 - pro-puşi pentru funcţii vacante inferioare, cu urmarea cursurilor de perfecţiona-re la Centrul de instruire al Serviciului Vamal. Cei mai mulţi colaboratori va-mali care vor fi retrogradaţi sau elibe-raţi din funcţie activează în cadrul Bi-rourilor vamale Leuşeni, Briceni, Cahul şi Bender. Aliona Lupaşcu, şef al Direcţi-ei managementul personalului a Servi-ciului Vamal şi preşedintele Comisiei de atestare, a menţionat în cadrul unei conferinţe de presă, că este pentru pri-ma dată în activitatea Serviciului Va-mal, cînd colaboratorii vor fi concedi-aţi din cauza neprofesionalismului şi a necorespunderii funcţiei deţinute, fapt prevăzut în articolul 43, alineatul 2 al Legii cu privire la serviciului în organe-le vamale. În el se menţionează că drept temei pentru concediere poate consti-tui „necorespunderea funcţiei deţinute, constatată de Comisia de atestare, în ca-zul lipsei de post vacant inferior”. Ati-tudinea strictă faţă de calităţile profesi-onale se explică prin necesitatea eradi-cării neprofesionalismului, a incompe-

tenţei în organele vamale ale republicii şi îmbunătăţirea componenţei profesio-nale în acest domeniu, a explicat Aliona Lupaşcu. În total în iunie-august curent, au fost supuşi atestării 494 de colaboratori vamali, dintre care 385 angajaţi au con-firmat că corespund funcţiilor deţinu-te. Iniţial lista angajaţilor ce întruneau condiţiile de atestare a inclus un număr mai mare de persoane, însă o parte din-tre aceştia au evitat atestarea, apelînd la concedii medicale sau sociale. La pri-

ma etapă au fost atestaţi, în special, an-gajaţii de la punctele vamale de frontie-ră, care sînt expuşi riscului de încălcare a legislaţiei în domeniul vamal şi care sînt cel mai des vizaţi în plîngerile, par-venite din partea persoanelor fizice şi al agenţilor economici. În total, de la înce-putul anului curent, au fost înregistrate circa 250 de plîngeri şi petiţii de la cetă-ţeni şi persoane juridice. Astfel, pentru a fi atestaţi, colabo-ratorii vamali au susţinut un interviu de evaluare, în cadrul căruia membrii Co-

109

Rezultatele atestării: colaboratori vamali

retrogradaţi sau eliberaţidin funcţii

Comentarii

28

Comentarii

misiei de atestare au apreciat activitatea acestora, competenţa lor profesională, cultura juridică, capacitatea de a lucra cu oamenii şi corespunderea funcţiilor pe care o deţin. Totodată, angajaţii su-puşi atestării au susţinut şi un test prac-tic, în cadrul căruia au demonstrat abi-lităţi concrete la cunoaşterea modulelor informaţionale „ASYCUDA WORD”. Comisia de atestare a inclus şase per-soane - conducătorii subdiviziunilor din Aparatul Central al Serviciului Va-mal, un reprezentant al Ministerului Fi-nanţelor şi cîte un reprezentant al biro-urilor vamale. Aliona Lupaşcu a remarcat că re-zultatele atestării au scos în evidenţă, la unii colaboratori, cunoaşterea superfici-ală a legislaţiei vamale în vigoare şi a ac-telor normative. În special, la comparti-mentele ce ţin de contravenţiile vama-le, actul constator, măsurile de protec-ţie a proprietăţii intelectuale. Comisia de atestare a înregistrat, de asemenea, cunoştinţe insuficiente ale unor anga-jaţi în domeniul reglementărilor tarifa-re la capitolele cu privire la perceperea plăţilor vamale, achitarea drepturilor de import, obligaţia vamală, modul şi ter-menul de plată, tratamentul tarifar şi fa-vorabil preferenţial. De exemplu, în timpul interviului de atestare, unii colaboratori de la pos-turile vamale de frontieră nu cunoşteau noţiunea de „declaraţie vamală” sau nu au putut menţiona principale prevederi ale Legii cu privire la modul de intro-ducere sau scoatere a bunurilor de către persoanele fizice - noţiuni şi prevederi legislative care sînt necesare pentru ac-

tivitatea de zi cu zi a unui vameş, a spe-cificat doamna Lupaşcu. Adrian Morărescu, şef al Direcţiei juridice a Serviciului Vamal, a menţio-nat la aceeaşi conferinţă de presă că în cadrul atestării au fost înregistrate ca-zuri cînd unii angajaţii nu au putut ex-plica noţiuni cum ar fi „conflict de in-teres” sau „act corupţional” - a căror cunoaştere şi aplicare este importantă în exercitarea corectă a atribuţiilor zil-nice ale colaboratorilor vamali. Potrivit lui Adrian Morărescu, unii din cei 109 de angajaţi retrogradaţi în funcţii va-cante inferioare sau concediaţi, aveau o experienţă de activitate de circa 10 ani, însă în toată perioada menţionată în mod conştient au folosit diverse mij-loace pentru a evita atestările periodice. Cu regret, colaboratorii vamali respec-tivi nu au dorit să-şi perfecţioneze cu-noştinţele în domeniu, iar practica de-monstrează că o parte din noii stagiari au cunoştinţe şi abilităţi superioare în raport cu unii colaboratori cu stagii din organele vamale, a spus şeful Direcţiei juridice. Potrivit lui, numărul de angajaţi re-trogradaţi sau concediaţi ar fi fost mai mare, dacă atestării ar fi fost supuşi toţi colaboratorii incluşi în lista iniţială. Unii din angajaţii care nu s-au prezen-tat la atestare au conştientizat că con-ducerea Serviciului Vamal nu va tolera incompetenţă şi neglijenţă în activitatea colaboratorilor săi, a menţionat Adrian Morărescu. În cadrul următoarelor etape de atestare, examenului vor fi supuşi an-gajaţii incluşi în lista iniţială de persoa-

ne, care au evitat să se prezinte la inter-viu, precum şi angajaţii de la celelalte posturi vamale ale republicii. Atestarea colaboratorilor vamali va fi realizată în etape pentru a nu periclita activitatea organelor vamale. Adrian Morărescu a remarcat că procedura juridică de retrogradare şi eli-berare din funcţiile deţinute a angajaţi-lor care nu au susţinut atestarea a durat timp de o lună, după care Serviciul Va-mal a anunţat un concurs naţional pen-tru angajarea a circa 65 de persoane cu aptitudini profesionale corespunzătoare în funcţii de colaborator vamal în cadrul Birourilor Vamale Briceni, Bender, Băl-ţi, Cahul, Chişinău, Leuşeni, Ungheni, precum şi în cadrul Aparatului Central al Serviciului Vamal. De asemenea, la concurs au fost scoase funcţii de con-sultant şi inspector principal din cadrul Direcţiei audit intern. În lista cerinţelor faţă de noii angajaţi figurează prezen-ţa diplomelor de studii superioare eco-nomice sau juridice, abilităţi de utiliza-re a calculatorului, iar cunoaşterea unei limbi moderne de circulaţie internaţio-nală va constitui un avantaj. Adrian Mo-rărescu a specificat că nu există careva restricţii fizice faţă de noii angajaţi, pri-oritatea constituind cunoştinţe şi abili-tăţi profesionale în domeniu. Pe de altă parte, Comisia de ates-tare a identificat calificativele profesi-onale manifestate de unii colaboratori, care au susţinut atestarea şi a recoman-dat conducerii Serviciului Vamal avan-sarea în grad sau promovarea în funcţii a acestora. Atestarea constituie un proces de optimizare şi de sporire a indicatori-lor de performanţă în organele vamale şi se efectuează pentru aprecierea gra-dului de corespundere funcţiei exercita-te, evaluarea cunoştinţelor în domeni-ile specifice de activitate, îmbunătăţi-rea procesului de selectare, repartizare şi instruire a cadrelor, stimularea per-fecţionării profesionale, îmbunătăţi-rea calităţii şi eficienţei muncii, spori-rea responsabilităţii faţă de sectorul de muncă încredinţat. Atestarea reprezintă una dintre modalităţile de formare a re-zervei de cadre a Serviciului Vamal. În conformitate cu prevederile Legii servi-ciului în organele vamale şi a Regula-mentului cu privire la atestarea colabo-ratorilor vamali atestarea se realizează, de regulă, o dată la doi ani, dar cel puţin o dată la patru ani. În organele vamale ale Republicii Moldova activează 1896 de colaboratori.

29

О том что, книжный рынок Мол-довы во многих своих аспектах явля-ется «terra incognita», несложно убе-диться: для этого достаточно по-ставить задачу представить «в циф-рах и фактах» ситуацию в этой обла-сти. Двери книжных магазинов всег-да распахнуты и, вроде бы, неслож-но определить видимые тенденции: книжный рынок характеризуется изо-билием различной литературы, ка-призным и избалованным потреби-телем и высокой конкуренцией в роз-ничной сети. Вместе с этим, практи-чески невозможно проследить кни-гопоток, а цены на книги достаточ-но высокие. Кроме этого, классиче-ская составляющая книжного рынка – издательство книг, которое в нашей

стране демонстрирует весьма скром-ные показатели, – отрасль слабораз-витая и закрытая. И книжный ритейл, и книгоиздательство в целом отлича-ются высокими производственными издержками и считаются малорента-бельным бизнесом. Издательскую деятельность в Молдове регламентирует Националь-ная книжная палата (НКПМ) - госу-дарственный библиографический и статистический центр, отвечающий за полный и своевременный учет из-дательской продукции страны. Это госучреждение является и храните-лем издательской продукции Молдо-вы для будущих поколений, сохра-няя для них библиоархив - каждый экономический субъект, направля-

ет в Книжную палату обязательный бесплатный экземпляр любого из-дательского продукта. Под «продук-том» издательской деятельности под-разумеваются не только книги и бро-шюры, но и газеты, журналы, плака-ты, открытки, ноты, географические карты и пр. «Звездным» периодом издатель-ской деятельности в Молдове было последнее пятилетие 80-х гг., когда советская власть поддерживала из-дательскую деятельность, продви-гая культуру чтения. В перестроеч-ные времена отрасль сбавила оборо-ты, а книжный рынок испытывал де-фицит в изданиях – в книжных мага-зинах можно было найти либо ста-рые, советские издания (которые и без того заполняли полки домаш-них библиотек всех уважающих себя советских людей), либо брошюры и книжки, скромными тиражами вы-пущенные кишиневскими издатель-ствами. Российские и румынские из-дания на молдавском книжном рын-ке в тот период были представлены в весьма ограниченном количестве. Возрождение книгоиздательства пришлось на начало 2000-х, достиг-нув пика в 2006-2007 гг. - объем из-дательской продукции, выпущен-ной в Молдове, впервые после распа-да СССР достиг более 2,8 тыс. наиме-нований, а тиражи книг стали пре-вышать 3 тыс. экземпляров. Финан-совый кризис не мог обойти и эту отрасль. В 2009 г. в Молдове издано 2246 наименований книг и брошюр, или на 20% меньше, чем в предыду-щем году. Тираж выпускаемой про-дукции сократился в 1,7 раза. Общий объем тиражей составил около 2 млн. экземпляров.

BRANCHМелким почеркомпро книжный

рынок

Отрасль

30

BRANCHBRANCH По словам директора НКПМ Ва-лентины Китороагэ, за последние де-сять лет издательский бизнес в Мол-дове, как и в большинстве постсовет-ских государств, качественно и коли-чественно вырос. Если в 1998 году из-дательской деятельностью занима-лись лишь 9 компаний, то сегодня их число превышает 220. В настоящее время издательской деятельностью в Молдове занима-ются 6 государственных издательств (Cartea Moldovei, Lumina, Statistica, Stiinta, Univers pedagogic, Universul), которые в прошлом году выпусти-ли 132 книги и брошюры общим ти-ражом 240,8 тыс. Более 770 наимено-ваний книг и брошюр общим тира-жом более 960 тыс. экз. выпустили 33 частных издательства. 22 издатель-ских центра при высших учебных за-ведениях издали 397 книг и брошюр, тиражом 56,1 тыс. Учреждения с из-дательским правом - Академия наук, Agepi, Moldpres, музеи, библиотеки и пр. выпустили 232 книги тиражом 107,3 тыс. экз., типографии отпечата-ли 271 наименование книг тиражом 278,3 тыс., еще 440 наименований книгопечатной продукции общим тиражом 272,1 тыс. зарегистрировали неправительственные организации. Несмотря на то, что в последние годы активно стали создаваться и раз-виваться частные издательства, доля книг в общем объеме выпускаемой ими продукции остается незначи-тельной. Частные компании больше специализируются на производстве рекламно-информационной продук-ции, брошюр. Более половины книг в Молдове выпускают госиздательства, при этом, в их издательском портфе-ле доминируют книги, энциклопе-дии, гиды и учебники, публикуемые по заказу госведомств. Помощь издательствам со сторо-ны государства осуществляется в двух формах: путем прямой финансовой помощи для определенных проек-тов и в рамках косвенной поддержки – предоставлением налоговых льгот, преференций и пр. Согласно поло-жениям Государственной програм-мы по изданию национальной книги, утвержденной правительством, еже-годно для выпуска 50 изданий выде-ляется 700 тыс. леев ($56 тыс.). Большая часть книг (65%) в Мол-дове выпускается на государственном языке, 17% - на русском языке, осталь-ные – на 15 языках мира. Однако, при

этом, в общей структуре книжно-го рынка Молдовы (с учетом импор-та), по-прежнему доминирует русская книга. В книжном ритейле доля про-дукции на румынском языке, по раз-личным оценкам, составляет 30-40%.

По словам Валентины Китороа-гэ, в издательской отрасли Молдовы существует четкое тематическое раз-деление продукции. В прошлом году больше всего было издано учебни-ков, пособий, культурных изданий – около 700 наименований общим ти-ражом 468 тыс. экз. Политическая и социально-экономическая литерату-ра с общим тиражом 438 тыс. экз. (549 наименований) занимает вторую по-зицию. Детская литература находит-ся на третьем месте - 201 наименова-ние книг, выпущенных общим тира-жом 431,5 тыс. экз. Меньше всего книг издается на сельскохозяйственную те-матику – 32 наименования и скром-ный общий тираж – около 14 тыс. Издательские предпочтения се-годня продиктованы достаточно сложной конъюнктурой рынка – уж слишком велика конкуренция со сто-роны зарубежных издательских ги-гантов, а продукт «книга» все сложнее. Кстати, продукт не самый дешевый. По данным НКПМ, стоимость книг в Молдове варьирует от 15 до 100 леев. Но всем известно, что хорошая кни-га (в производственном, а не содер-жательном плане: в твердом перепле-те, напечатанной на хорошей бума-ге, качественной краской) редко сто-ит меньше 80-100 леев. А если произ-ведение занимает определенные рей-тинги на международных рынках или получило признание международных конкурсов, к ее стоимости добавляет-ся еще 50-100%. Считается, что для того, чтобы книга была рентабельной, ее тираж должен составлять не менее 3 тыс. экз. В Молдове больше всего книг вы-пускается тиражом 3-5,5 тыс. – 44,3%

от общего объема тиражей, и 1-3 тыс. экз. – 26,3%. Кроме этого, бытует мнение, и нередко его активно поддержива-ют сами книгоиздатели, что изда-тельский бизнес убыточен и держит-

ся лишь на самоотверженном труде тех, кто им занимается. А о том, что на молдавском продукте можно за-рабатывать деньги, кажется, никто и не догадывается. Конечно, не такие большие, как, например, в России, где ведется яростная конкурентная борь-ба. Но и стоимость книг в России го-раздо ниже, чем в Молдове - ни одно крупное издательство РФ не выпуска-ет книги тиражом менее чем 20 тыс., а у нас самый большой тираж - 3 тыс. Еще одно веление времени – книгу надо продвигать и еще при ее написании автором применять «пра-вильные» маркетинговые шаги. На-пример, одним из элементов продук-тового маркетинга является назва-ние книги и дизайнерская «упаковка». Чем интереснее название, тем боль-ше шансов привлечь покупателя. У нас же чаще всего книга выпускается, а уже потом авторы и издатели заду-мываются – кому и как ее продавать. Критериев и временных ограни-чений для продаж книг не существу-ет. Однако желательно, чтобы кни-га не залеживалась на витрине книж-ного магазина более полугода. При этом, для сборников поэзии опти-мальным является период «проста-ивания» на прилавке от полугода до года. А редкой удачей в издательских кругах называют случаи, когда книга (художественная литература или пу-блицистика) продается в течение ме-сяца. Но не стоит умалять достоинства стандартных направлений издатель-ской деятельности молдавских ком-паний. Научная и дидактическая ли-тература занимает существенную долю рынка. Кроме того, по оценкам

Отрасль

31

ОтрасльBRANCHрумынских специалистов, на долю молдавских издательств приходит-ся около 7-10% книжной индустрии Румынии. Неплохо представлены на румынском рынке издательства из РМ Cartier, Stiinta, Prut International. В последнее время активно развива-ется направление «детская литерату-ра». Например, компания Billion ак-тивно занялась издательством цик-ла детских книг «Читаем по слогам», причем дублируя книги на русский и румынский языки, максимально охва-тывая большую часть потенциаль-ной аудитории. Официальных данных об объе-ме издательского рынка Молдовы не существует. Развитие отрасли оце-нивается, в основном, по двум пока-зателям - количеству выпущенных наименований и тиражам. И в по-следнее время рынок растет только за счет увеличения наименований, а средний тираж изданий ежегодно со-кращается. При этом стоимость книг увеличивается. «Точное количество реализуе-мых внутри страны книг - неизвест-

но, - говорит Валентина Китороа-га. - Издательства отказываются пре-доставлять данные о реализованных тиражах, а также не намерены про-водить исследование рынка, и мы не располагаем точной информацией. Но в целом с учетом всех издержек в ценообразовании и в каналах сбы-та, книжный рынок Молдовы с каж-дым годом становится более насы-щенным, более разнообразным, как за счет импортной, так и отечествен-ной продукции». По данным Таможенной службы, за семь месяцев 2010 г. стоимость им-портированных книг и брошюр со-ставила 34,4 млн. леев, что на 56% больше, чем за аналогичный пери-од прошлого года. В нынешнем году больше всего книг (в денежном вы-ражении) импортировано из Румы-нии, России, Германии, Белоруссии, Сербии, Словении, Венгрии, Велико-британии, Испании. Импортом книг в Молдове занимается более двух со-тен компаний, крупнейшими из ко-торых являются Litera A.V.N., Biblion, Plastic Manufacturing, издательство

Guvinas, Cartea, общество Biblica Interconfesion, издательство Editura Arc, религиозная организация Сви-детели Иеговы, издательство Prut International. Кстати, в отношении импор-та книгоиздательской продукции в Молдове действует целый перечень льгот. В частности, импорт книг (за исключением публикаций реклам-ного и эротического характера) осу-ществляется с предоставлением льгот по уплате НДС. Льготы при уплате таможенных платежей распростра-няются на издательскую продукцию в области образования, науки, куль-туры, на дидактические материалы. Книгоиздательская продукция ре-лигиозного характера не облагает-ся НДС при импорте, но, при этом, уплачивается таможенная пошлина. Освобождена от уплаты таможенных пошлин и НДС при импорте детская книжная продукция для рисования и разукрашивания. Экспорт молдавской книгоиз-дательской продукции с начала года составил 3,4 млн. леев, сократив-

ОтрасльBRANCH

32

BRANCHBRANCHшись более чем в 1,6 раза по сравне-нию с январем-июлем 2009 г. Прак-тически весь экспорт направлялся в Румынию. Крупнейшими экспор-терами являются Litera A.V.N., Цен-тральная типография Кишинева, Transterminal-S, Bibblion, издатель-ства Editura Arc, Stiinta, Cartier. По оценкам экспертов, объем книжного рынка Молдовы состав-ляет 7- 10 млн. евро. И это в десятки раз меньше, чем в соседних странах. Но точные данные – неизвестны: по-считать реальные продажи местной и импортной продукции практически невозможно. И, кроме того, книга – товар долгоиграющий, и может долго лежать на складе поставщика или на полке книжного магазина, пока лю-бопытный глаз читателя не разгля-дит ее среди сотен других книг. Цитата Александра Пушкина: «Чтение – вот лучшее учение» с года-ми не утратила своей ценности. Но вряд ли классик подозревал, как силь-но изменятся времена, и какие пре-пятствия будут стоять на пути челове-ка к чтению. Спустя каких-то полтора века книга из объекта исключитель-но интеллектуального, культурного и духовного, превратилась в обычный объект продаж. А исконно «книжное» чтение в 21 веке для многих стало ро-скошью или неудобством. Почему? Эксперты книжного

рынка говорят, что причин много. Это и отсутствие культуры чтения. Это и высокая конкуренция со сто-роны других видов интеллектуаль-ного развития и развлечений: печат-ных СМИ, кино, телевидения, Интер-нета. Для многих косвенной причи-ной являются высокие цены на кни-ги. Но это – слабое оправдание, если учесть, что большая часть произве-дений присутствует как минимум в двух ценовых категориях. Возьмем, к примеру, произведение Достоевского «Бесы» - его можно приобрести за 51 лей, 95 леев, 144 лея и 202 лея – в зави-симости от качества печати, бумаги, переплета. Кстати, развитие информаци-онных технологий навсегда измени-ло не только издательский процесс, но и изменило конъюнктуру рынка в целом. Много воды утекло (а точ-нее – букв отпечатано) с тех пор, как немецкий гравер и резчик по камню Иоганн Гуттенберг в своей ремеслен-ной мастерской отпечатал первую в Европе книгу. С тех пор книгопечата-ние прошло немало стадий развития: вначале, в 17 веке, на смену типограф-ской ремесленной мастерской прихо-дит полиграфическая мануфактура; в 20 веке книгопечатание перешло к ав-томатическим системам – книги ста-ли печататься массовыми тиражами, культура книгочтения поддержива-

ется государством, читать книги ста-новится и модным, и необходимым. Начало 21 века изменило книгу до не-узнаваемости – наряду с бумажной, появляются и электронные версии – текстовые и аудиоформаты размеща-ются в Интернете и читаются посред-ством специальных носителей. Впро-чем, истинные библиофилы предпо-читают не называть digital-варианты «книгами» в принципе, считая их от-дельным продуктом, не относящимся к книжному рынку вообще. Тем не менее – рынок «электрон-ных» книг динамично развивается. Даже в Молдове уже начали издавать электронные книги. Этот вид книж-ного бизнеса значительно дешевле традиционного бумажного: нет необ-ходимости печатать издания, отсут-ствует целая цепочка посредников. Кроме того, для авторов, в том числе молдавских, это еще и прямой выход на другие рынки. Наличие Интерне-та делает книгочтение в электронном формате более доступным. Несмотря на все преимущества электронных книг, значительная ка-тегория читателей настороженно к ним относится. Многие книголюбы очень привязаны к бумажным вер-сиям своих любимых томов. В от-личие от общения с реальной кни-гой при общении с электронной кни-гой читатель не испытывает привыч-

Отрасль

33

ОтрасльBRANCHного эстетического удовольствия от вида издания и шелеста перелистыва-емых страниц и, конечно, запаха но-вой книжки. Есть и технические сложности: книги в электронном виде читаются медленнее. В последнее время попу-лярными стали электронные устрой-ства для чтения книг - букридеры. Но в Молдове они стоят немалых денег: от 300 до 600 евро. Учитывая современные тенден-ции, большинство книжных мага-зинов позаботились о создании сай-тов, которые является не только «ви-зитками» магазинов, но и являются Интернет-версией магазинов. Круп-нейшие книготорговые организации Кишинева – Pro Noi, Cartier, Biblion, Globus - размещают Интернет-каталоги своей продукции, осущест-вляют заказ книг он-лайн, обеспечи-вают доставку книг. Вместе с тем, мол-давские книжные магазины вступают в конкуренцию с крупнейшими ино-странными Интернет-магазинами, например, российским Ozon.ru. И не-редко стоимость книги, сроки и усло-вия доставки из России доступнее, чем заказ книги в одном из кишинев-ских магазинов. Спор о том, что победит - бумаж-ная книга или ее электронный аналог, сложно считать серьезным: когда по-явилось кино, все говорили об исчез-новении театра, когда появилось те-левидение, все дружно «хоронили» кинематографы, а с появлением Ин-тернета пророчили конец и театра, и кино, и телевидения. Владельцы книжных магазинов и истинные библиофилы настаива-ют на том, что бумажная книга – про-дукт интеллектуальный. А книжный магазин – специфический вид биз-неса, который, с одной стороны, со-ответствует основным законам рабо-ты ритейловых сетей, с другой сторо-ны, значительно отличается от обыч-ной торговли товарами. Как сказал директор одного из кишиневских книжных магазинов, - «книготоргов-ля не является механическим процес-сом передачи товара и получения де-нег. Это гораздо более душевный про-цесс». Именно поэтому в реальной, а не он-лайн торговле книгами огром-ную роль играет личность и культу-ра продавца книг. Это люди с выс-шим образованием, коммуникабель-ные, эрудированные и регулярно чи-тающие. Их любовь к книгам выра-

жается не только в умении разбирать-ся в жанрах и направлениях литера-туры, но и в желании понять клиен-та, помочь ему найти нужную книгу. Идеальный продавец ненавязчив, но способен понять, что требуется поку-пателю, даже при минимуме инфор-мации о нем. Но вместе с тем, сегодня и поку-патель стал гораздо более утончен-ным, чем лет 20 назад. Тогда в книго-торговле была эпоха тотального де-фицита. И интерес к книге был, во многом, спровоцирован этим дефи-цитом, и частично – традицией поку-пать книги не только для чтения, но и для коллекции. Сегодня времена из-менились. Книжный бизнес - как бутылка с узким горлышком - книг выпускает-ся намного больше, чем их в состоя-нии «переварить» торговые площад-ки. Только в России ежегодно выпу-скается более 100 тыс. наименований книг. Но читатели индивидуальны, все любят совершенно разные книги. Поэтому задача магазинов, продав-цов книг – выбрать лучшее из пред-лагаемого издательствами ассорти-мента, чтобы предложить читателям оптимальный выбор изданий. Книга стала дорогим товаром, книжный ры-нок настолько огромен, что пытаться его осилить, тем более, спонтанно, не под силу ни одному читателю. И пре-жде чем приобрести книгу, большая часть покупателей поищет рекомен-дации, рецензии. Правда, для боль-шей части читателей в возрасте 16-35 лет источником этой информации является Интернет. В издательских кругах есть вы-сказывание, что хорошего читателя найти сложнее, чем хорошего писате-ля. Каков портрет современного чи-тателя? Это активный, развивающий-ся человек в возрасте от 20 до 50 лет, платежеспособный и любопытный, прагматик, чаще всего женщина, реже – мужчина. В общем, ничего не изменилось. Что касается читатель-ских интересов, то они весьма разно-образны. Традиционно, самым боль-шим спросом пользуются детективы и слащавые дамские романы, детская литература и энциклопедии, психо-логия и эзотерика. Большое влияние в последнее время на спрос на книж-ном рынке оказывает киноиндустрия: хороший фильм непременно сопро-вождается книжным аналогом. Так, после экранизации выросли прода-

жи книги Павла Санаева «Похоро-ните меня за плинтусом», стал попу-лярным «сумеречный» цикл Стефа-ни Майер, роман «Чтец» Бернхарда Шлинка и т.д. По прогнозам специалистов, по мере имущественного расслоения когда-то однородной читательской публики, появления различий в каче-стве образования книжного потока, читательские интересы поделятся на два «рукава», которые с годами будут все дальше и дальше отдаляться друг от друга. Это лавина массового чтива и тонкий ручеек элитарной литерату-ры. Вытеснит ли полностью элек-тронная книга бумажную? Вряд ли. Есть несколько причин для того, чтобы, по крайней мере, в Молдо-ве электронное книгочтение уступи-ло бумажному. Например, в нашей стране еще плохо развита культура электронных платежей: ведь даже за «электронный» авторский текст, вы-ложенный в Интернете, тоже нужно платить. Критическим для дальней-шего развития рынка электронных книг может стать управление цифро-выми авторскими правами. Издатели и авторы не хотят, чтобы читатель пе-редавал электронную книгу со свое-го устройства на устройство своего друга бесплатно. Но уследить за этим сейчас практически невозможно, и сомнительно, что в ближайшем буду-щем появятся такие возможности. Хотя и традиционные бумажные книги читатели всегда передавали «из рук в руки», и никому (ни издателям, ни торговцам) не приходит в голо-ву контролировать этот процесс. Как только электронный формат в книго-издании настолько распространится, что перестанет быть неким особенно сладким запретным плодом, как толь-ко будут созданы адекватные юриди-ческие условия, к электронным кни-гам будут относиться так же, как и к любым другим видам книг. Ведь требуется в сущности одно: предложить потребителю такой продукт, который он захотел бы ку-пить, не удовлетворяясь вторичными, пусть даже бесплатными, предложе-ниями сетевых распространителей. Как это сделать – вполне посильная задача для издателя. И дело времени. А вот куда сложнее – угодить чита-тельским пожеланиям и написать до-стойное, интересное произведение.

Ольга Коларь

ОтрасльBRANCH

34

onform datelor Biroului Naţional de Statistică în luna iulie 2010 întreprin-derile de transport feroviar, auto, fluvi-al şi aerian au transportat 727,9 mii tone de mărfuri, cu 10,1% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 2,9% – compara-tiv cu luna iulie 2009. Parcursul mărfu-rilor în luna iulie 2010 a totalizat 247,1 mil. tone-km, cu 5,8% mai puţin în ra-port cu luna iunie 2010 şi cu 3,2% mai mult faţă de luna corespunzătoare din anul 2009. În ianuarie-iulie 2010 întreprinde-rile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat 3900 mii tone de mărfuri, sau 95,5% din volumul realizat în perioada similară din anul 2009. Di-

minuarea volumului de mărfuri trans-portate a fost condiţionată în principal de reducerea acestuia la întreprinderile de transport fluvial (-29,8%) şi feroviar (-19,7%). Parcursul mărfurilor a totalizat 1545,4 mil. tone-km, cu 10,7% mai mult decît în ianuarie-iulie 2009. În ianuarie-iulie 2010 întreprinde-rile de transport auto2 au transportat 1984,8 mii tone de mărfuri, cu 17,6% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din anul 2009. Ponderi considerabile în vo-lumul total de mărfuri transportate cu transportul auto revin întreprinderilor din municipiile Chişinău (52,1%) şi Băl-ţi (15,4%), raioanele: Străşeni (6,9%),

Anenii Noi (5,3%), Sîngerei (3,5%), Ia-loveni (2,9%) şi Taraclia (2,3%). Cu mijloacele de transport feroviar în ianuarie-iulie 2010 au fost transporta-te 1854,4 mii tone de mărfuri, sau 80,3% din volumul înregistrat în perioada si-milară din anul 2009. În structura măr-furilor încărcate în vagoane la staţiile de cale ferată din ţară ponderi mai mari s-au înregistrat la următoarele grupe de mărfuri: metale feroase şi fier vechi – 34,6% (în ianuarie-iulie 2009 – 15,7%), cereale şi produse de panificaţie – 19,5% (în ianuarie-iulie 2009 – 41,8%), materi-ale de construcţie şi ciment – 13,6% (în ianuarie-iulie 2009 – 12,0%).

BRANCHTransportul de mărfuri în Republica Moldova, în ianuarie-iulie 2010 C

Sector

Sursa: www.statistica.md

Volumul de mărfuri transportate de întreprinderile de transport

35

BRANCH onducerea Serviciului Vamal al Repu-blicii Moldova şi cea a Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei s-au întîlnit la finele lui iulie a.c., la Odesa (Ucraina). În cadrul întrunirii a celor două dele-gaţii conduse de Directorul general al Ser-viciului Vamal al Republicii Moldova Tudor Baliţchi şi respectiv Preşedintele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei Igor Kaletnik au fost abordate probleme ce ţin de colabora-rea bilaterală în domeniul vamal şi coordo-narea interacţiunii pe viitor a celor două au-torităţi vamale. Potrivit agendei de lucru, în cadrul întrevederii au fost discutate aspecte pri-vind sporirea eficienţei controlului vamal la frontiera de stat moldo-ucraineană, pre-venirea şi combaterea fraudelor vamale, schimbul de informaţie prealabilă între or-ganele vamale din cele două state. Totodată, în cadrul întrevederii a fost semnat Protocolul privind interacţiunea în punctele de trecere a frontierei de stat mol-do-ucrainene şi Planul comun de acţiuni în domeniul antifraudă pentru anii 2010-2011. Documentele semnate sînt axate pe sporirea eficienţei prevenirii şi combate-rii infracţiunilor şi contravenţiilor vamale, prevăd cooperarea autorităţilor vamale din cele două state în domeniul antifraudă, pre-gătirea şi realizarea măsurilor comune de depistare a încălcărilor la frontiera moldo-ucraineană şi, în special, prevede schimbul de informaţii în vederea contracarării frau-delor vamale din circuitul comercial şi din domeniul luptei cu contrabanda de droguri, privind reţinerile considerabile ale obiecte-lor de contrabandă, substanţelor narcotice şi ţigărilor. În cadrul întrevederii a fost discutată problema invocată de mai mulţi agenţi eco-nomici din Republica Moldova, şi anume, staţionarea în porturile Odesa şi Iliciovsc a containerelor care tranzitează Ucraina cu destinaţia Republica Moldova cauzată de efectuarea unui control vamal minuţi-os. Serviciul Vamal al Republicii Moldova, urmărind scopul optimizării procedurilor

de control, a propus mai multe soluţii, au-torităţile vamale din ambele ţări convenind asupra implementării unui mecanism de schimb de informaţii privind agenţii eco-nomici cu un grad sporit de credibilitate. În acest context, Serviciul Vamal al Republicii Moldova va informa autorităţile vamale din Ucraina privind companiile-destinatari ai mărfurilor din porturile Odesa şi Iliciovsc, care au un grad sporit de încredere în vamă. Astfel, mărfurile transportate în adresa fir-melor de încredere vor beneficia de pro-cedurile simplificate de control vamal. În acest context, dl Baliţchi a reiterat impor-tanţa conlucrării cu sectorul privat şi a de-clarat disponibilitatea examinării adresări-lor agenţilor economici credibili, care după un control prealabil vor putea fi incluşi în listele agenţilor economici de încredere. Dl Igor Kaletnik, Preşedintele Servi-ciului Vamal de Stat al Ucrainei a declarat, în acest context, că procentul containerelor care vor fi supuse controlului vamal detali-at în aceste două porturi va fi redus pînă la 10%. Conducătorul instituţiei vamale mol-doveneşti a menţionat că implementarea acestui mecanism de simplificare a contro-lului vamal, bazat pe schimbul de informa-ţii privind agenţii economici de încredere, aplicat de moldoveni şi acceptat de către

ucraineni, va crea condiţii favorabile pen-tru accelerarea traficului de mărfuri, asigu-rînd şi protejarea intereselor economice ale ambelor ţări. Părţile au convenit şi asupra realiză-rii unor măsuri specifice în cazul formării unor rînduri mari de mijloace de transport auto în punctele de trecere în cazul declan-şării unor situaţii excepţionale cu caracter natural şi tehnogenic, informarea recipro-că despre majorarea neprevăzută a traficu-lui de pasageri şi mărfuri sau despre restric-ţionarea planificată a circulaţiei prin punc-tele de trecere, ambuteiaje şi termenele de înlăturare a impedimentelor generate de asemenea situaţii. Întru îndeplinirea angajamentelor în conformitate cu Protocolul i Planul de ac-ţiuni semnate la Odesa, Ucraina, la 20 iulie 2010, a fost emis Ordinul Directorului ge-neral Tudor Baliţchi, prin care a fost apro-bată lista persoanelor responsabile de în-treţinere a contactelor directe în cadrul re-alizării Protocolului. Totodată şefii subdi-viziunilor din aparatul central şi şefii Biro-urilor vamale Briceni, Bălţi, Bender, Cahul au fost atenţionaţi asupă necesităţii între-prinderii tuturor măsurilor necesare pen-tru implementarea prevederilor documen-telor bilaterale moldo-ucrainene în dome-niul vamal.

Colaborare

Întrevederea conducerii autorităţilor vamale din

Moldova şi Ucraina

35

C

36

ubiectul principal care se află actual-mente pe agenda bilaterală moldo-româ-nă în domeniul vamal, care este în vizo-rul organelor de drept, şi totodată pe larg dezbătut şi relatat în mass-media este cel de prevenire a contrabandei prin înăspri-rea controlului vamal la frontieră. Într-adevăr, începînd cu ianuarie 2010, prin Ordinul Serviciului Vamal s-a dispus efectuarea controlului nedistruc-tiv al tuturor mijloacelor de transport care sînt exportate în Uniunea Europea-nă, utilizînd scanere mobile instalate la punctele de trecere a frontierei moldo-române. Totodată, pierderile la bugetul de stat al României, generate de contrabanda de mărfuri au determinat Autoritatea Naţio-nală a Vămilor română să efectueze, înce-pînd cu luna mai curent, scanarea totală a mijloacelor de transport la intrarea în Ro-mânia din ţările ne membre ale UE. De la bun început de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova a fost anun-ţat că decizia privind scanarea 100% este una temporară şi face parte dintr-o strate-gie complexă prin care se urmăreşte ani-hilarea schemelor frauduloase şi structu-rilor criminale ce organizează contraban-da şi sînt implicate în traficul ilicit de măr-furi. Concomitent cu aceasta, întru de-pistarea şi contracararea infracţiunilor transfrontaliere, Serviciul Vamal de co-mun cu alte organe de drept a direcţio-nat capacităţile sale operative şi analitice în vederea contracarării şi depistării sche-melor de contrabandă, care au funcţionat în anii precedenţi.

În acest sens s-a pus accent pe colabora-rea strînsă între Serviciul Vamal, Servi-ciul de Informaţii şi Securitate, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economi-ce şi Corupţiei, Ministerul Afacerilor In-terne, Serviciul Grăniceri, declarînd în acest sens „război” structurilor criminale ce organizează şi realizează fapte de con-trabandă. Măsurile întreprinse pînă în prezent, inclusiv procedura de scanare 100% a mijloacelor de transport care trec fronti-era moldo-română, s-au dovedit a fi efici-ente, cît în prevenirea atît şi la depistarea şi contracararea tentativelor de scoatere ilicită, prin tăinuirea de la controlul va-mal a mărfurilor. Drept dovadă pot ser-vi numeroase capturi de contrabandă de-pistate de către Serviciul Vamal în ultima perioadă, inclusiv capturile record de ţi-gări, despre care s-a anunţat în presă. Însă ne dăm foarte bine seamă că fe-nomenul contrabandei nu poate fi com-bătut cu succes fără unificarea eforturilor tuturor autorităţilor de frontieră, ceea ce în mod cert impune intensificarea cola-borării între toate serviciile amplasate la frontiera comună a ţărilor vecine. În acest context, Serviciul Vamal a iniţiat discuţiile cu Autoritatea vamală ro-mână, prin intermediul Serviciului grăni-ceri al Republicii Moldova şi cu Poliţia de frontieră din România, în vederea stabili-rii unui mecanism mai eficient de colabo-rare şi schimb de informaţii, ori combate-rea infracţiunilor transfrontaliere, acesta reprezentînd un scop comun pentru toate instituţiile date. Propunerile Serviciului Vamal cu re-ferire la dezvoltarea colaborării bilaterale în domeniul prevenirii şi combaterii fra-udelor vamale şi, în special, în contextul utilizării sistemelor de scanare la puncte-le de trecere a frontierei între România şi Republica Moldova au fost puse pe tapet

în cadrul mai multor şedinţe la nivel de experţi la întrevederile Directorului ge-neral al Serviciului Vamal Tudor Baliţchi cu Radu Traian MĂRGINEAN, condu-cătorul Autorităţii Naţionale a Vămilor din România, Sorin Blejnar, Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fis-cală din România, şi Ioan Buda, Inspec-torul general al Poliţiei de Frontiera Ro-mână. În cadrul acestor şedinţe au fost dis-cutate pe larg propunerile Serviciului Va-mal al Republicii Moldova înaintate în adresările sale oficiale către Autoritatea Naţională a Vămilor din România şi care vizează concentrarea eforturilor spre im-plementarea controlului comun la fronti-era moldo-română. Ca urmare a discuţiilor purtate la ni-vel de experţi şi conducători ai adminis-traţiilor vamale din ambele ţări, în ca-drul întrunirii de lucru a Dlui Tudor BA-LIŢCHI, Director general al Serviciu-lui Vamal al Republicii Moldova, şi Dl. Radu Traian MĂRGINEAN, conducă-torul Autorităţii Naţionale a Vămilor din România, desfăşurate în data de 24 iulie 2010 la Bucureşti, România, a fost semnat Planul de cooperare între Autoritatea Na-ţională a Vămilor din România şi Servi-ciul Vamal al Republicii Moldova privind intensificarea colaborării în domeniul pregătirii lucrătorilor vamali şi schimbul de experienţă pentru prevenirea şi desco-perirea fraudelor vamale, precum şi a uti-lizării mijloacelor tehnice de control (în continuare –Planul de cooperare). Conform prevederilor Planului de cooperare, începînd cu 1 august 2010, în trei puncte de trecere a frontierei mol-do-române (Leuşeni-Albiţa, Giurgiu-leşti-Galaţi şi Sculeni-Sculeni) se imple-mentează un nou mecanism de colabo-rare vamală, care are drept scop unifica-rea eforturilor şi capacităţilor autorităţi-

Demararea noului mecanismde cooperare vamalăla frontiera moldo-română

Colaborare

36

S

37

lor vamale din Republica Moldova şi Ro-mânia în vederea contracarării fraudelor transfrontaliere. Noul mecanism de conlucrare pre-vede că colaboratorii vamali din ambele părţi vor avea accesul, pe principii de con-tinuitate, în punctele de trecere a celeilal-te părţi, unde, în limitele zonei de control vamal, vor participa la procesul de scana-re a mijloacelor de transport care se depla-sează din Republica Moldova pe teritoriul României. Planul de cooperare prevede că Servi-ciul Vamal al Republicii Moldova va efec-tua controlul vamal nedistructiv al mijloa-celor de transport (prin scanare) asupra a 50% din întregul flux de mărfuri exporta-te din Republica Moldova spre România. Totodată, Serviciul Vamal al Republicii Moldova îşi rezervă dreptul de a revizui procentajul susmenţionat, după caz. Con-comitent, autorităţile vamale din Româ-nia vor proceda la controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport care intră din Re-publica Moldova în România şi nu au fost supuse controlului vamal nedistructiv de către Serviciul Vamal al Republicii Mol-dova, iar pe baza analizei de risc îşi rezer-vă dreptul de a controla şi celelalte măr-furi şi mijloace de transport, care au fost supuse acestui control. Părţile au convenit că în cazul de de-fectare temporară a mijloacelor tehnice de control nedistructiv a uneia dintre Părţi, cealaltă Parte va proceda neîntîrziat la aplicarea formelor de control considerate a fi necesare în aceste situaţii asupra între-gului flux de mărfuri, pînă la repunerea în funcţiune a mijlocului tehnic defectat. Planul de cooperare prevede schim-bul reciproc de informaţii asupra rezulta-telor controlului vamal în cadrul activită-ţilor nominalizate (în special schimbul de imagini privind rezultatele scanării şi al-tor date relevante, care vor fi utilizate în scopul analizei de risc şi prevenirii trafi-cului ilicit de mărfuri). De asemenea, s-a stabilit, că autorităţile vamale vor asigura schimbul reciproc de date privind fiecare caz de depistare a fraudelor vamale. De menţionat, că autorităţile vamale din am-bele ţări s-au angajat să examineze posibi-litatea schimbului de informaţii în format electronic. Prevederile Planului de cooperare au valabilitate în perioada 1 august – 31 de-cembrie 2010; totodată, s-a convenit asu-pra consultărilor bilaterale privind desfă-şurarea şi organizarea activităţilor simi-lare şi în cadrul altor posturi vamale de frontieră ale Republicii Moldova şi Româ-niei, fapt care va permite extinderea sferei de aplicare a procedurilor simplificate de control vamal. De menţionat că planul semnat oferă posibilitatea întăririi cooperării regionale şi consolidării eforturilor prin schimbul

de experienţă a colaboratorilor vamali din ambele ţări şi va contribui în acest sens la perfecţionarea metodelor şi tehnicilor utilizate pentru descoperirea mărfurilor transportate ilegal. Este indiscutabil că trecerea de la scanare totală la acest nou mecanism, ba-zat pe conlucrare între autorităţile vama-le din Republica Moldova şi România, se va resimţi neîntârziat prin reducerea timpului de staţionare în vamă, reduce-rea cheltuielilor şi altor resurse de gesti-onare a frontierei. Ţinem să precizăm, că fluidizarea traficului ca primul efect vizi-bil care va fi, fără îndoială, salutat de că-tre transportori, în nici-un caz nu va în-semna şi simplificarea controlului vizavi de mărfuri şi tranzacţii suspecte. Astfel, conform planului, autorităţile vamale din ambele părţi şi-au rezervat dreptul de a revizui procentajul controlului susmenţi-onat şi în cazuri temeinic justificate, baza-te pe rezultatele analizei de risc să efectu-eze controlul total, utilizînd toate instru-mentele disponibile. Informarea recipro-că despre astfel de tranzacţii suspecte şi mijloace de transport neconforme cerin-ţelor legale va fi asigurată în fiecare caz şi fără întîrziere. Reiterăm importanţa majoră a aces-tor realizări în raport cu cerinţele europe-ne de asigurare a securităţii frontierei şi fluidizării traficului de mărfuri la fronti-erele externe ale statelor-membre ale UE. În acest context vom continua implemen-tarea standardelor europene, iar conlucra-rea cu autoritatea vamală din România, conform planului semnat, ne va permite să promovăm pe viitor şi alte instrumen-te de integrare vamală europeană, precum schimbul de informaţii prealabile. Din aceste considerente, prevederile Planului reflectă, în mare măsură, obiecti-vele trasate de către Guvernul Republicii Moldova la capitolul integrării europene în domeniul managementului frontierei. Astfel, obiectivele planului sînt în strictă concordanţa cu principiile de securitate a frontierelor externe ale UE şi se vor mate-rializa în prevenirea şi contracararea frau-delor transfrontaliere, asigurînd totodată accelerarea traficului de mărfuri. De asemenea, în cadrul şedinţei s-a decis intensificarea colaborării centrelor de cooperare poliţieneşti şi vamale, care se înfiinţează la nivel bilateral sau multi-lateral la frontiera comună. Astfel, pentru asigurarea realizării operative a schimbu-lui de date şi informaţii între autorităţi-le de frontieră din România şi Republica Moldova vîzînd combaterea criminalită-ţii transfrontaliere, Serviciul Vamal al Re-

publicii Moldova a delegat reprezentantul său la Centrul Galaţi. Prin prisma celor expuse, putem con-cluziona că rezultatele şedinţei şi înţele-gerile obţinute în cadrul discuţiilor sînt, fără exagerare, unele remarcabile şi deo-sebit de importante pentru eficientizarea managementului frontierei R.M. cu U.E. De fapt, acestea pot fi catalogate drept un progres semnificativ în dezvoltarea cola-borării bilaterale moldo-române, ceea ce nu ar fi fost posibil de realizat în anii pre-cedenţi. Ca rezumat, putem constata că cele convenite între administraţiile vamale din Chişinău şi Bucureşti au drept scop inten-sificarea colaborării la nivel bilateral şi perfecţionarea mecanismelor de coopera-re între autorităţile de frontieră, iar pune-rea în aplicare a acestora va fi în beneficiul importatorilor/exportatorilor şi transpor-tatorilor pentru care se vor reduce semni-ficativ timpul de staţionare în punctele de trecere a frontierei, precum şi cheltuielile aferente procedurilor vamale. De asemenea, deciziile aprobate vor avea un impact direct asupra întăririi se-curităţii frontierelor vamale ale Republi-cii Moldova prin unificarea eforturilor de combatere a traficului ilicit de mărfuri. Noile înţelegeri moldo-române cu privire la prevenirea şi combaterea con-trabandei şi altor fraude vamale reprezin-tă o etapă avansată de realizare a măsu-rilor antifraudă întreprinse de către Ser-viciul Vamal de la începutul anului şi de-monstrează capacitatea instituţiei de a im-plementa într-un mod consistent şi efici-ent obiectivele stabilite de Guvern. Este de remarcat faptul că înţelegeri-le şi Planul de acţiuni comun semnat între Serviciul Vamal şi Autoritatea Naţională a Vămilor reprezintă încă un pas important în contextul integrării europene şi ajustă-rii controlului vamal la standardele U.E. De asemenea, toate măsurile care vor fi realizate de comun cu autoritatea vama-lă din România la punctele de trecere a frontierei vor contribui esenţial la reali-zarea angajamentelor Republicii Moldova asumate în procesul de negociere a noului acord cu U.E şi negocierilor privind libe-ralizarea regimului de vize, lansat în iunie a.c. De menţionat că aceste negocieri vi-zează, pe lîngă alte subiecte, şi problema managementului frontierelor, care este supus monitorizării permanente de către oficialii din Uniunea Europeană.

Direcţia management strategic şi relaţii internaţionale

Colaborare

37

38

erviciul Vamal şi Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale IDIS - «Viitorul» au semnat la 4 august 2010, un Acord de colaborare şi au lansat un proiect de combatere a corupţiei şi creştere a încre-derii cetăţenilor, în special a agenţilor eco-nomici, în activitatea vamală. Activităţile planificate în cadrul aces-tui proiect şi alte reforme care se imple-mentează actualmente în sistemul vamal, în colaborare cu mediul de afaceri, sunt menite să contribuie la facilitarea comer-ţului extern şi crearea unui climat favorabil pentru atragerea investiţiilor. De asemenea promovarea valorilor profesionale şi infor-marea corectă a cetăţenilor privind dreptu-rile şi responsabilităţile acestora la trecerea frontierei, va asigura aplicarea uniformă şi imparţială a legislaţiei vamale, precum şi accesul la informaţie de interes public. Directorul general al Serviciului Va-mal, Tudor Baliţchi, a afirmat cu ocazia lansării oficiale a proiectului că obiectivul prevenirii şi combaterii fenomenului co-rupţiei, urmărit de acest proiect, este unul prioritar pentru reformarea sistemului va-

mal. Serviciul Vamal şi-a asumat cu depli-nă responsabilitate îndeplinirea întregului spectru de măsuri în vederea reducerii ni-velului corupţiei şi punerii unui nou ac-cent pe etica profesională. Totodată, con-siderăm că pentru a lupta cu acest feno-men, trebuie mobilizată întreaga societate şi pentru o mai mare eficacitate, eforturi-le noastre trebuie să fie susţinute din par-tea societăţii civile. Drept dovadă serveşte dezvoltarea parteneriatului între Serviciul

Vamal, organizaţiile neguvernamentale şi comunitatea de afaceri. Sînt convins că acordul semnat astăzi, ne va oferi multiple oportunităţi de cooperare bilaterală şi că implementarea proiectului se va materia-liza în acţiuni concrete şi rezultate palpa-bile”. În cadrul proiectului „Intensificarea cooperării Serviciului Vamal cu societatea civilă în vederea prevenirii corupţiei” vor fi organizate cursuri de etică şi integritate pentru colaboratorii vamali, relansată li-nia de încredere. Evenimentul de astăzi denotă voinţa conducerii Serviciului Vamal şi disponibi-litatea de a îndeplini întregul spectru de măsuri în vederea reducerii nivelului co-rupţiei şi punerii unui nou accent pe etica profesională. Totodată, lansarea proiectului va ge-nera soluţii noi şi mai eficiente în realiza-rea măsurilor anticorupţionale, precum şi va impulsiona colaborarea între vamă şi societatea civilă. Acordul care a fost semnat va oferi multiple oportunităţi de cooperare care se va materializa în acţiuni concrete şi rezul-tate palpabile pentru modernizarea siste-mului vamal, prevenirea şi combatea fe-nomenului corupţiei în vamă.

S

Evenimente

Serviciul Vamal şi IDIS Viitorul au semnatun Acord de colaborare

39

Evenimente

n august Directorul general al Serviciu-lui Vamal, Tudor Baliţchi a avut o întreve-dere cu Directorul Centrului Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Eu-ropei (SECI), Gurbuz Bahadir, aflat în vi-zită la Chişinău. Directorul general al Serviciului Va-mal a apreciat susţinerea acordată de către SECI şi implicarea nemijlocită în eradica-rea fenomenului de infracţiune tranfron-talieră în întreaga regiune Sud-Est Euro-peană. Tudor Baliţchi a reiterat rolul im-portant al ofiţerilor de legătura desemnaţi de către Serviciul Vamal la Centrul SECI din Bucureşti, România, în special în asi-gurarea schimbului de informaţii operati-ve cu organele de drept din alte ţări, în ve-derea prevenirii şi cercetării infracţiunilor vamale precum şi în utilizarea operativă a bazelor de date privind fraude transfron-taliere. În acest context s-a evidenţiat un număr important al demersurilor oficia-le remise la SECI, care a căpătat amploa-re mai ales de la începutul anului curent. Astfel prin intermediul ofiţerului de legă-tură al Serviciului Vamal la SECI au fost procesate pe parcursul anului curent 201 de demersuri. Gurbuz Bahadir, Directorul SECI, s-a referit la importanţa valorificării meca-nismului SECI pentru schimbul de infor-maţii în regim real şi consolidarea efortu-rilor statelor membre pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, sublini-

Î

ind pîrghiile care le oferă Centrul SECI în acest sens. Directorul SECI a asigurat conducerea Serviciului Vamal al Republi-cii Moldova de susţinere şi sprijinul în rea-lizarea acţiunilor îndreptate spre dezvolta-rea şi aprofundarea cooperării între insti-tuţii în contextul combaterii infracţiunilor transfrontaliere. În cadrul şedinţei au fost abordate mai multe subiecte relevante ale activităţii de combatere a traficului ilicit de mărfuri prin prisma participării Serviciului Vamal la operaţiunile regionale organizate sub egida SECI şi participarea colaboratorilor Serviciului Vamal la diverse grupuri de lu-

cru. De asemenea, a avut loc un schimb de opinii cu privire la activitatea operaţională a Serviciului Vamal în contextul facilitării schimbului de informaţii operative în sco-pul prevenirii şi combaterii contrabandei şi fraudelor vamale.

Notă: Centrul Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI) este o organizaţie regională, care reuneşte ofiţeri de legătură ai poliţiei şi administraţiilor vamale din 13 state membre SECI, inclusiv Republica Moldova.

Serviciul Vamal şi Ministerul Aface-rilor Interne deleagă specialiştii săi - ofiţe-rii de legătură la Centrul SECI din Bucu-reşti, România, conform angajamentelor asumate în baza Acordului de cooperare pentru prevenirea şi combaterea infracţio-nalităţii transfrontaliere, semnat la Bucu-reşti la 26 mai 1999, Cartei de organizare şi funcţionare a Centrului Regional al Iniţi-ativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI) pentru combaterea infracţionalită-ţii transfrontaliere, semnate la Bucureşti la 26 mai 1999.

Serviciul presă

Directorul SECIîn vizită la Serviciul

Vamal

40

Evenimente

O

40

fiţerii sectorului echipe mobile “Nord”, aflaţi în patrulare pe traseul Edi-neţ-Briceni, în apropierea satului Hala-hora de Sus au stopat autocarul de marca “Icarus 250”, înmatriculat în municipiul Bălţi. Unitatea de transport recent traver-sase frontiera de stat, urmând ruta Cer-năuţi-Bălţi. La verificărea compartimentu-lui marfar şi a salonului autocarului, in-spectorulii echipei mobile au depistat un lot de marfă de larg consum în asorti-ment, în privinţa căreia şoferul nu a pu-tut prezenta careva acte de provenien-ţă sau însoţire,ajungîndu-se la concluzia că marfa a fost tăinuită de controlul va-mal. Autocarul a fost reţinut şi escortat la sediul Biroului vamal Briceni, unde, în urma examinării minuţioase a mărfuri-lor, s-a constatat că erau transportate scu-tece pentru nou-născuţi şi pentru maturi, caiete, haine şi cafea. Valoarea estimativă a mărfurilor constituie 22000 lei. Mărfurile, pentru care nu au fost achitate drepturile de import, au fost re-ţinute şi transmise serviciului corespun-zător din vamă în vederea examinării şi stabilirii tuturor circumstanţelor cauzei. În regiunea oraşului Cahul de către

ofiţerii sectorului echipe mobile „Sud” a fost stopat pentru verificare microbuzul de model „Mercedes 318D” ce transporta colete neînsoţite din Spania în Republi-ca Moldova. În rezultatul efectuării con-trolului fizic au fost depistate două caza-ne pentru încălzirea locuinţelor de model „Saunier Duval” şi 150 metri de materi-al textil. Aceste bunuri, cu valoarea es-timativă de 35.000 lei au fost introduse pe teritoriul vamal al Moldovei fără care-va acte de însoţire, nedeclarate organu-lui vamal şi pentru care n-au fost achitate

plăţile vamale. Mărfurile au fost reţinute şi materialele transmise pentru examina-re secţiei contracararea fraudelor vamale a Biroului vamal Cahul. În rezultatul efectuării controlului fizic al unui autoturism de model „VW Golf”, înregistrat în regiunea transnis-treană, au fost depistate 155 costume în asortiment pentru nou-născuţi, 254 seturi lenjerie de corp, 70 perechi de pantaloni pentru nou-născuţi şi 24 buc. de şorţuleţe cu valoarea estimativă de 12.000 lei. Şoferul, un locuitor al oraşului Tira-spol, a explicat că marfa este fără acte de însoţire, introdusă pe teritoriul vamal al Republicii Moldova din regiunea trans-nistreană, eludînd posturile vamale in-terne de control. El, pe drumurile oco-litoare din preajma postului Hagimus, a ajuns în regiunea satului Troiţa Nouă, raionul Anenii Noi, unde a şi fost stopat de către ofiţerii sectorului echipe mobile „Centru” , aflaţi în patrulare cu colabora-torii secţiei nr.2 a DIF a MAI. În vederea stabilirii tuturor circumstanţelor pe cazul dat procesele verbale întocmite de vameşi au fost transmise poliţiştilor Comisaria-tului Căuşeni.

Ion Magu, şef Serviciul presă

Echipele mobilela contracarareafraudelor vamale

41

Evenimente

41

n postul vamal Tudora vameşii turei de serviciu au supus controlului un auto-camion ce transporta utilaj pentru incu-batoare. Marfa era transportată în contai-ner de la unul din porturile Mării Negre din Ucraina. În urma analizei de risc şi suspecţiilor apărute, marfa a fost supusă cîntăririi, stabilindu-se un surplus de gre-utate de 3475 kg. La 20 iulie a.c. Directorul general al Serviciului Vamal al Republicii Moldova Tudor Baliţchi şi Preşedintele Serviciu-lui Vamal de Stat al Ucrainei Igor Kalet-nik au semnat Protocolul privind interac-ţiunea în punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene şi Planul comun de acţiuni în domeniul antifraudă între cele două autorităţi vamale. Documen-tele semnate sînt axate pe sporirea efici-enţei prevenirii şi combaterii infracţiuni-lor şi contravenţiilor vamale, prevăd co-operarea autorităţilor vamale în vederea contracarării fraudelor vamale din cir-cuitul comercial. Atunci, Igor Kaletnik,

Preşedintele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei a declarat că procentul contai-nerelor care vor fi supuse controlului va-mal detaliat în porturi va fi redus pînă la 10%. Conducătorul instituţiei vamale moldoveneşti Tudor Baliţchi a menţio-nat că schimbul de informaţii privind ac-tivitatea agenţilor economici, aplicat de moldoveni şi acceptat de către ucraineni, creează condiţii favorabile pentru acce-lerarea traficului de mărfuri şi asigură protejarea intereselor economice ale ţă-rilor vecine. Relevante în acest sens sînt ultimele două încălcări depistate la veri-ficarea containerelor conform principi-ilor desemnate în Protocolul din 20 iu-nie a.c. Primul caz s-a consumat la acelaşi post vamal la data de 26.07.2010, cînd, la intrarea pe teritoriul vamal al Repu-blicii Moldova, în zona de control untr-un container transportat cu mijlocul de transport “MAN” a fost depistat un sur-plus de jucării în cantitate de 3130.00 kg.

Asupra faptului dat colaboratorii secţiei contracararea fraudelor vamale au iniţiat cercetările de rigoare. Pe traseul Lipcani - Briceni (la intra-rea în or.Briceni) la data de 10.08.2010, ora 0440, ofiţerii Sectorului echipe mo-bile “NORD” au stopat pentru verificare un autocar de model “SETRA” cu ruta regulată “Lvov-Chişinău”. În portbaga-jul şi salonul autocarului au fost depistate mărfuri în privinţa cărora nu au putut fi prezentate careva acte de provenienţă sau însoţire, astfel autocarul fiind reţinut şi escortat la sediul Biroului vamal Briceni. Aici s-a purces la controlul fizic total, constatîndu-se că în portbagaj şi în lo-cul destinat pentru odihna şoferilor (loc care se află în partea stîngă-jos de lîngă intrarea din spate a autocarului) se află mărfuri de larg consum (sucitoare, suve-nire din lemn, răzătoare pentru legume şi fructe, stîlpi decorativi din lemn, cio-cane din lemn etc.), acoperite cu o pătu-ră. Aceasta a indicat că mărfurile au fost evident tăinuite de controlul vamal. Fap-ta s-a adeverit şi în conformitate cu ce-rinţele obligaţiunilor de serviciu, mărfu-rile cu valoarea estimativă de peste 1000 dolari S.U.A au fost reţinute şi transmise împreună cu materialele acumulate secţi-ei corespunzătoare a Biroului vamal Bri-ceni în vederea examinării şi stabilirii tu-turor circumstanţelor cauzei.

Ion Magu, şef Serviciul presă

Surplus de mărfuri în container şi obiecte de

artizanat ascunse sub plapumă

Î

42

Sînt cetăţean al Republicii Mol-dova, ce activez legal în Uniu-nea Europeană de cîţiva ani şi aş vrea să cunosc răspunsul la următoarea întrebare: - Am în posesie un automo-bil de model VW Golf din 2003, (volum 1,9 cm3 cu aprindere prin compresie, diesel sau se-mi-diesel) înregistrat în U.E., cu care vreau să vin în Moldova să-mi vizitez familia, pentru o peri-oadă scurtă de timp, dar nu ştiu dacă voi achita sau nu careva plăţi la frontiera R.M.-U.E., con-comitent vreau să ştiu care va fi cuantumul drepturilor de im-port în caz ca vreau să import automobilul menţionat în Re-publica Moldova.

RăSPunS:Mai întîi de toate, trebuie de concretizat cadrul normativ-le-gal ce stă la baza reglementă-rii şi încadrării relaţiilor date în obiectul juridic şi anume:,,Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunu-rilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fi-zice nr. 1569-XV din 20.12.2002 M.O. nr. 185-189/1416 din 31.12.2002”; „Articolele 20 şi 1841 ale Codului vamal nr. 1149 din 20.07.2000”;,,Ordinul Serviciului Vamal cu privire la aprobarea Regula-mentului privind vămuirea bu-nurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoanele fizice şi a unor formulare tipizate nr. 56-O din 21.02.2008 M.O. nr. 74-75/211 din 11.04.2008”;„Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20.11.1997”;,,Legea cu privire la reglemen-

tarea valutară nr. 62-XVI din 21.03.2008 M.O. nr. 127-130/496 din 18.07.2008”;„Punctele 5 şi 6 ale art. 5 şi ane-xa la titlul IV a Codului fiscal nr. 1163 din 24.04.1997” etc.În privinţa de primei întrebări, ar fi binevenit de a face o deli-mitare între drepturile persoa-nelor fizice rezidenţilor şi nere-zidenţilor la introducerea mij-loacelor de transport. Astfel, ar fi just de stabilit pentru început calitatea de rezident sau nere-zident a persoanei ce doreşte să introducă mijlocul de trans-port auto în ţară; toate aceste aspecte sînt stabilite de preve-derile Legii cu privire la modul de introducere şi scoatere a bu-nurilor de pe teritoriul Republi-cii Moldova de către persoane-le fizice. Noţiunile de rezident şi nerezi-dent sînt întîlnite în Legea men-ţionată, astfel persoana fizică rezidentă este cetăţean al Re-publicii Moldova, cetăţean stră-in sau apatrid, care dispune de loc permanent de trai în Mol-dova, ceea ce se confirmă prin actele respective, iar persoana fizică nerezidentă - cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid, care nu este menţionat în noţiunea de per-soană fizică rezidentă.De asemenea, noţiunile de rezi-dent şi nerezident pot fi întîlni-te în prevederile punctelor 5 şi 6 ale art. 5 din Codul Fiscal.Deci, reieşind din noţiunile ex-puse mai sus, dvs. sunteţi per-soană fizică rezidentă. Deoare-ce sînteţi cetăţean al unui stat

în care aveţi o locuinţă perma-nentă la dispoziţie. Iar în cazul în care deţineţi o locuinţă per-manentă în două state, vă veţi fi considerat rezident al statului în care relaţiile Dvs. personale şi economice sînt mai strînse.Aşadar, locuiţi şi desfăşuraţi o activitate de muncă tempora-ră în U.E., dar dispuneţi de do-miciliu permanent în Republica Moldova, în care relaţiile perso-nale şi economice sînt mai strîn-se, în acest caz aveţi calitatea de persoană fizică rezident a Moldovei. Deci, în urma stabiliri calităţii de rezident dvs. la introducerea mijlocului de transport cu ter-men de exploatare ce depăşeş-te vîrsta de şapte ani, prin de-rogare de la prevederile art.20 al Codului Vamal al Republicii Moldova, sînteţi în drept de a introduce pe teritoriul republicii mijloace de transport auto, in-diferent de termenul de exploa-tare a acestora, doar în cazul în care veţi declara prin acţiune şi veţi plasa, pe un termen de pînă la 90 de zile, în regimul vamal de admitere temporară, cu res-pectarea următoarelor condiţii: - Mijloacele de transport auto se află la evidenţă permanentă în alte state,- Mijloacele de transport auto ale persoanelor fizice reziden-te să fie deţinute în proprietate sau cu drept de folosinţă, fapt confirmat prin actele respecti-ve; persoanele fizice nereziden-te să fie proprietari ai mijloace-lor de transport auto şi să lo-cuiască temporar în Republica

Consultant Vamal

43

Consultant Vamal

44

Moldova, acestea fiind confir-mate prin actele respective; - Mijloacele de transport auto să fie scoase de pe teritoriul Repu-blicii Moldova pînă la expirarea termenului acordat, conform regimului vamal de admitere temporară; - Mijloacele de transport auto să nu fie folosite pentru transpor-tul de mărfuri şi de pasageri. Pentru a înţelege noţiunea de declarare prin acţiune, reite-rez prevederile art. 1 Cod Va-mal, care stabileşte că declara-re prin acţiune constituie for-ma de declarare expresă (vă-dită) a mijlocului de transport auto, care scuteşte persoana fi-zică de completarea unor acte vamale cu condiţia prezentării organelor vamale amplasate în punctele de trecere a frontie-rei de stat a actelor de înmatri-culare a mijlocului de transport auto (respectînd condiţiile pre-văzute la art.10 alin.(3), (5) şi (14) din Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunu-rilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fi-zice), cu înregistrarea ulterioară a acestuia în sistemul informaţi-onal al Serviciului Vamal. În ca-zul aplicării formei de declarare prin acţiune, acte vamale nu se eliberează. Astfel, atît pentru peroanele fizice nerezidente, cît şi reziden-te care declară prin acţiune un mijloc de transport şi îl plasea-ză în regim vamal de admitere temporară, în conformitate cu condiţiile legislaţiei în vigoare la momentul declarării declaran-tul este scutit de orice taxă va-mală sau garanţie bancară. Re-dacţia anterioară a Legii cu pri-

vire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teri-toriul Republicii Moldova de că-tre persoanele fizice prevedea achitarea taxei în mărimea echi-valentul drepturilor de import depus la introducerea mijlocu-lui de transport şi care se resti-tuia la scoaterea automobilului de pe teritoriul vamal al R.M. în termenii prevăzuţi de legislaţie. Iar în cazul în care părăsiţi teri-toriul Republicii Moldova fără mijlocul de transport auto care a fost introdus cu condiţia scoa-terii acestuia de pe teritoriul ţă-rii, atunci sînteţi obligat să pla-saţi mijlocul de transport auto sub supraveghere vamală în re-gimul vamal de antrepozit va-mal sau depozit provizoriu ori să depuneţi gaj, pînă la expira-rea termenului acordat, în cuan-tum egal cu drepturile de im-port prevăzute pentru plasarea acestui mijloc de transport în regimul vamal de import. În ca-zul în care mijlocul de transport auto nu este scos de pe terito-riul Republicii Moldova în ter-menul indicat, sumele de garan-ţie depuse la intrare se transferă integral la bugetul de stat.Pentru a cunoaşte care va fi cuantumul sumei de garanţie de care va trebui să dispuneţi în cazul în care dvs. părăsiţi te-ritoriul Republicii Moldova fără mijlocul de transport auto care a fost introdus cu condiţia scoa-terii acestuia sau dacă în perioa-da în care automobilul se află în regim vamal de admitere tem-porară vă decideţi să-l introdu-ceţi definitiv pe teritoriul repu-

blicii (importul acestuia) ar tre-bui să facem trimitere la conţi-nutul anexei la titlul IV a Codu-lui fiscal.Pentru modelul VW Golf din 2003 (volum 1,9 cm3 cu aprin-dere prin compresie diesel sau semi-diesel), accizul va consti-tui (1.13 euro/cm3) x 1900 cm3 = 2147 euro.Procedurile vamale conform prevederilor anexei nr. 2 la Le-gea cu privire la tariful vamal ar constitui aproximativ 20-150 euro (în dependenţă de va-loarea în vamă a automobi-lului). Plus alte taxe speciale (nesemnificative).Astfel, cuantumul dreptului de import sau al sumei de garanţie ar constitui aproximativ 2147-2300 euro.Imediat ce dvs. aţi plătit drep-turile de import şi au fost apli-cate măsuri de politică econo-mică, organul vamal va elibe-rează documente vamale asu-pra automobilului în conformi-tate cu legislaţia în vigoare şi a Ordinului Serviciului Vamal cu privire la aprobarea Regula-mentului privind vămuirea bu-nurilor trecute peste frontie-ra vamală a Republicii Moldo-va de către persoanele fizice şi a unor formulare tipizate nr. 56-O din 21.02.2008 M.O. nr. 74-75/211 din 11.04.2008, cu care ulterior puteţi înmatricula mij-locul de transport la Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor.

La întrebare a răspuns Marian Bradu, consultant,

Direcţia juridică

Consultant Vamal

45

Firma noastră planifică să preste-ze anumite servicii de prelucrare, care vor consta în procurarea me-talului din Ucraina, tăierea conform unor forme speciale şi vînzarea că-tre un partener italian. Explicaţi, vă rog, dacă putem să aducem aceste mărfuri în regim de perfecţionare, fără ca să achităm careva taxe sau, dacă este obligatoriu importul cu plata tuturor impozitelor, care din aceste impozite şi cum se restituie.

Bănuiesc că nu vă interesează caracterizarea detaliată a întregu-lui regim de perfecţionare activă, dar numai acele momente care se referă la condiţiile de autorizare a celor două mecanisme ale acestu-ia: cu suspendare de la plata drep-turilor de import şi cel cu restitui-re (drawback). Astfel, regimul perfecţionării active într-adevăr cunoaşte două mecanisme diferite:1. Perfecţionare activă cu suspen-dare de la plata drepturilor de im-port, care permite introducerea mărfurilor străine fără achitarea impozitelor ţi taxelor, fără aplica-rea măsurilor de politică econo-mică şi chiar fără obligaţia garan-tării drepturilor de import.2. Perfecţionarea activă cu resti-tuirea drepturilor de import, care permite importul, cu achitarea drepturilor de import, a mărfuri-lor străine destinate prelucrării, iar ulterior, la scoaterea acestora drepturile de import se restitu-ie în întregime (cu excepţia taxei pentru proceduri vamale). Proce-dura concretă de restituire a aces-tor drepturi de import se stabi-leşte de către următoarele acte normative:- Regulamentul privind restitui-rea taxei pe valoarea adăugată,

aprobat prin Hotărîrea Guvernu-lui nr. 287 din 11.03.2008 (Mo-nitorul Oficial nr.57-60/363 din 21.03.2008);- Regulamentul privind restitu-irea accizelor, aprobat prin Ho-tărîrea Guvernului nr. 1123 din 28.09.2006 (Monitorul Oficial nr.157/1211 din 02.10.2006);- Regulamentul privind restitu-irea sumelor taxei pe valoarea adăugată în cazul exportului pro-duselor rezultate din prelucra-re la perfecţionare activă, apro-bat prin Ordinul Serviciului Vamal din 26.04.2004 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.138-146/282 din 13.08.2004);- Instrucţiune privind modul de restituire a sumelor taxei vama-le, aprobată prin Ordinul Serviciu-lui Vamal nr. 5558 din 04.08.2003 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.215-217/282 din 17.10.2003). Ceea ce ţine de regim suspen-siv, atunci conform alin. 1 al pct. 163 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Mol-dova, aprobat prin Hotărîrea Gu-vernului nr. 1140 din 2 noiembrie 2005 (Monitorul Oficial nr. 157-160 din 25 noiembrie 2005), „autori-zaţia de utilizare a regimului se acordă numai în cazul în care so-licitantul poate demonstra că are intenţia efectivă de a reexporta produsele compensatoare prin-cipale de pe teritoriul Republicii Moldova”. Asemenea formulare a înlocuit condiţia obligatorie, exis-tentă anterior pentru autoriza-rea regimului, conform căreia se autoriza perfecţionarea numai în baza contractelor de prelucra-

re în lohn. În practică aceasta în-seamnă că organele vamale deja sînt în drept să autorizeze regimul şi în cazul descris de dvs. – pro-curarea materiei prime din străi-nătate (agentul economic autoh-ton devine proprietar al acesteia), dar existenţa şi a unui alt contract, conform căruia prelucrătorul re-spectiv este obligat să livreze produsele compensatoare (pro-ducţie marfă) în afara teritoriului vamal. Existenţa celui de al doi-lea contract poate fi recunoscută drept o dovadă suficientă a ace-lei intenţii efective de a reexporta mărfuri străine. Desigur, cel de-al doilea contract de vînzare trebu-ie să prevadă scoaterea a întregii cantităţi a mărfurilor de import (în stare prelucrată). Autorizaţia de utilizare a regi-mului cu restituire (drawback) se acordă pentru mărfurile străine numai în cazurile cînd, la momen-tul înregistrării declaraţiei vamale de plasare sub regim:- mărfurile importate nu sînt su-puse unor restricţii sau prohibiţii la punerea în liberă circulaţie;- produsele compensatoare prin-cipale nu sînt supuse unor restric-ţii sau prohibiţii la export, potrivit legislaţiei în vigoare.

Sîntem un rezident nou înre-gistrat într-o zonă liberă. Activita-tea noastră va consta în elabora-rea unui soft-ware pentru partene-rii străini. Totodată, Legea cu privire la zone economice libere stabileşte regimul declarării obligatorii pen-tru toate mărfurile ce intră şi iesă din zonă liberă. Cum ni se vor stabili impozite pe care noi urmează să le

Consultant Vamal

46

plătim pentru activitatea noastră în zonă liberă?

În conformitate cu prevederile art. 11 al Codului Vamal, în atribu-ţiile organelor vamale intră efec-tuarea vămuiri(1) mărfurilor (2) trecute peste frontiera vamală. Astfel, la organele vamale dvs. ve-ţi declara (şi achita impozite pentru ele) numai suporturile ma-teriale (discuri, dischete sau alte suporte de informaţie) ale soft-ware-lui. Mai mult decît atît, con-form pct. 2 al prevederilor adiţio-nale la alin. (5) al art. 11 din Note interpretative la unele articole din Legea cu privire la tariful va-mal (Anexă nr. 4 la Legea nr. 1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tari-ful vamal) „la evaluarea în vamă a mijloacelor de suport ale soft-uri-lor pentru echipamentul de pro-cesare a informaţiei, se va lua în considerare numai costul mijlo-cului de suport. Valoarea în vamă nu trebuie să includă costul sau valoarea soft-urilor, ci doar cos-tul sau valoarea mijlocului de suport.”Concomitent, declararea (1) serviciilor (2) care nu sînt legate de trecerea mărfurilor peste frontieră vamală nu ţine de competenţa funcţiona-lă a organelor vamale.Pentru obţinerea explicaţiilor ne-cesare pe marginea acestei pro-bleme dvs. urmează să vă adre-saţi Inspectoratului Fiscal de Stat.

Care este termenul concret de depunere a declaraţiei de import la o vamă internă? Avem în vedere ultimele modificări ale Codului Va-mal care au prevăzut că declara-ţia de import se depune cel tîrziu a

doua zi lucrătoare după expirarea termenului stabilit pentru tranzit. Adică, din cîte se observă – în situ-aţia cînd termenul de tranzit a fost stabilit de trei zile, dar camionul a sosit în aceeaşi zi, declaraţia de im-port totuşi trebuie să fie pînă la fi-nele cele de a patra zi, ca fiind acel „termen limită de tranzit” despre care se vorbeşte în Codul Vamal. Cu toate acestea la vama noastră ni se afirmă că în această situaţie decla-raţia de import se depune cel tîrziu a doua zi după sosirea camionului, adică a doua zi.

Este o întrebare care a apărut iniţial la mai mulţi agenţi econo-mici, precum şi la organele vama-le. Răspunsul poate fi dat numai prin examinare atentă a preve-derilor alin. 1 al art. 176 al Codu-lui Vamal (în redacţia lui actuală). Astfel, acesta stipulează că în ca-zul finalizării regimului vamal de tranzit următoarea declaraţie va-mală urmează a fi depusă la or-ganul vamal în decursul unei zile lucrătoare imediat următoare zi-lei în care a expirat termenul limi-tă de tranzit acordat. Aici este im-portant să înţelegem corect noţi-unea de „termen limită a tranzi-tului”. Aceasta este termen ce se acordă de către birou de plecare (adică organul vamal unde începe operaţiunea de tranzit prin plasa-rea mărfurilor în regim de tran-zit) pentru finalizarea procedurii de tranzit. Însă cuvîntul „limită” înseamnă doar că este un terme-nul maxim, termen cel mai mare. Adică acesta nu este un termen absolut, “un lucru în sine”. Terme-nul limită poate să expire şi mai

repede, anterior acelei date limi-tă. Astfel, conform art. 45 al ace-luiaşi Cod Vamal, regimul vamal de tranzit se încheie atunci cînd mărfurile sînt prezentate, împre-ună cu documentele însoţitoare, la organul vamal de destinaţie în stare intactă, cu excepţia pierde-rilor naturale aferente transportă-rii şi păstrării în condiţii bune. Ast-fel, atunci cînd s-au respectat toa-te aceste cerinţe, tranzitul se con-sideră încheiat, iar termenul acor-dat pentru acesta devine expirat. În contextul celor menţionate, răspunsul pentru situaţia descrisă în întrebare, termenul de depune-re a următoarei declaraţii după fi-nalizarea tranzitului va fi „a doua zi”, adică ziua imediat următoare zilei în care mărfurile şi mijlocul de transport au fost prezentate organului vamal, iar tranzitul s-a încheiat valabil. Totuşi în ipoteză cînd se cere o perioadă mai mare pentru per-fectarea următoarei declaraţii va-male, ca o soluţie favorabilă agen-tului economic pentru asemenea situaţii ar fi încheierea tranzitului numai în ultima zi din termenul li-mită acordat pentru tranzit, chiar dacă mijlocul de transport a sosit mai devreme. Astfel, în exemplul adus, camionul poate să staţione-ze la depozitul agentului econo-mic (sau alt loc desemnat de către acesta), iar tranzitul să fie înche-iat (camionul prezentat organului vamal) numai a treia zi, declaraţia de import fiind depusă în cea de a patra zi, după cum şi s-a cerut.

La întrebări răspuns Eduard Sîrbu, consultant, Secţia destinaţii vamale

Consultant Vamal

47

anunţă organizarea cursurilor de instruire primară a specialiştilor în domeniul vămuirii. Programul de studii cuprinde compartimente însuşirea cărora va permite audienţilor să obţină cunoştinţe teoretice şi să acumuleze competenţe practice necesare pentru exercitarea atribuţiilor specialiştilor în domeniul vămuirii. Durata cursurilor e de 5 săptămîni.

Cerinţe minime obligatorii pentru audienţii cursului:

- studii superioare sau medii de specialitate;

- cunoaşterea şi utilizarea calculatorului.

Solicitanţii vor prezenta următoarele documente:

- copia buletinului de identitate;

- copia diplomei de studii;

- cererea de înscriere la cursuri.

ÎNTREPRINDEREA DE STAT

Licenţa Seria A MMII nr. 029564

Adresa: mun. Chişinău, str. Petricani, 21/3Tel/fax: 022 43 29 49, 022 31 23 41

48

Adresa: mun. Chişinău, str. Petricani, 21/3

Tel/fax: 022 43 29 19, 022 31 23 41

office@moldvama.md

Tel/fax: 022 43 29 49, 022 31 23 41