Jocuri Dinamice

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCAFacultatea de Educaţie Fizică şi Sport

Specializarea: Educaţie fizică şi portivăDisciplina: Jocuri dinamice

SUPORT DE CURS

ANUL III

Semestrul 5

Cluj – Napoca2011

I. Informaţii generale despre curs, seminar, lucrare practică sau laborator

a) Informaţii despre curs:

Titlul disciplinei: Jocuri dinamice

Codul: YEF0042

Anul şi semestrul de desfăşurare a cursului: Anul III, semestrul 5

Tipul cursului: obligatoriu

Pagina web a cursului: http://sport.ubbcluj.ro

Număr de credite: 4

Locul de desfăşurare: Facultatea de Educaţia Fizică şi Sport

Programarea în orar a activităţilor: conform orarului afişat la sediul facultăţii

b) Informaţii despre titularul de curs, seminar, lucrare practică sau

laborator:

Curs

Nume şi titlul ştiinţific: Lector univ.dr. Boros-Balint Iuliana

Informaţii de contact: birou 30, e-mail: [email protected],

tel. 0264-402709

Ore de consultaţii: Conform cu orarul afişat la biroul 30

Lucrări practice

Nume şi titlul ştiinţific: Asistent univ. Drdd. Gherţoiu Dan Mihai

Informaţii de contact: birou 30, e-mail: [email protected]

tel. 0264-42709

Ore de consultaţii: Conform cu orarul afişat la biroul 30

2

http://sport.ubbcluj.ro/

c) Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite: nu este cazul

d) Descrierea disciplinei:

Obiectivele cursului / disciplinei:

- Formarea unui sistem de cunoştinţe de specialitate necesare în metodica

alegerii, organizării, desfăşurării şi conducerii jocurilor dinamice.

- Însuşirea cunoştinţelor referitoare la clasificarea jocurilor dinamice.

- Abilitarea studenţilor cu sistemul de cunoştinţe aplicabile în activitatea

ştiinţifică şi pedagogică.

Conţinutul disciplinei:

Conţinut pentru SI (studiu individual)1. Istoria şi teorii ale jocului

2. Importanţa jocului în dezvoltarea armonioasă a copiilor

3. Jocurile programei şcolare

4. Jocurile dinamice

5.Jocurile cu mingea

6. Aspecte privind aplicabilitatea jocurilor dinamice în lecţia de educaţie fizică

şi antrenamentele sportive

7. Metodica alegerii, organizării, desfăşurării şi conducerii jocurilor dinamice

Conţinut pentru LP (lucrări practice) 1.Jocuri dinamice pentru captarea atenţiei şi disciplinarea colectivului de

participanţi; orientarea în spaţiu; dezvoltarea capacităţii de organizare

Jocuri dinamice pentru dezvoltarea calităţilor motrice: viteza; îndemânarea;

mobilitate

2.Jocuri dinamice pentru dezvoltarea calităţilor motrice: forţa; rezistenţa.

Jocuri dinamice pentru formarea, consolidarea şi perfecţionarea

deprinderilor motrice de bază: mers şi alergare

3

3. Jocuri dinamice pentru formarea, consolidarea şi perfecţionarea

deprinderilor motrice de bază: săruturile; aruncarea şi prinderea

Jocuri dinamice pentru formarea, consolidarea şi perfecţionarea

deprinderilor aplicativ – utilitare: căţărarea şi escaladarea

4. Jocuri dinamice pentru formarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor

aplicativ – utilitare: târârea; echilibrul; transport de greutăţi

Jocuri dinamice distractive, organizate şi desfăşurate în spaţii improvizate.


şi priceperilor specifice unor probe sau ramuri sportive: handbal, baschet.


şi priceperilor specifice unor probe sau ramuri sportive: fotbal; volei.


şi priceperilor specifice unor probe sau ramuri sportive

Competenţe dobândite prin absolvirea disciplinei:

Intocmirea proiectelor didactice bazate parţial sau integral pe jocuri dinamice.

Cunoaşterea particularităţilor din domeniu. Valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial.

e) Organizarea temelor în cadrul cursului

Disciplina este structurată pe următoarele capitole:

Modulul I. Istoria şi teorii ale jocului

Modulul II. Importanţa jocului în dezvoltarea armonioasă a copilului

Modulul III. Jocurile programei şcolare

Modulul IV. Jocurile dimanice. Clasificarea jocurilor de mişcare (dimanice).

Modulul V. Jocurile cu mingea

Modulul VI. Aspecte privind aplicabilitatea jocurilor de mişcare (dinamice) în

lecţia de educaţie fizică şi antrenamentele sportive (Jocurile de

mişcare în activitatea didactică).

4

Modulul VII. Metodica alegerii, organizării, desfăşurării şi conducerii

jocurilor dinamice

f) Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs

Parcurgerea acestei discipline va presupune atât întâlniri faţă în faţă, cât şi

muncă individuală. Astfel, metodele utilizate pe parcursul predării cursului sunt:

expunerea teoretică, prin mijloace auditive şi vizuale; explicaţia abordărilor

conceptuale; răspunsuri directe la întrebările studenţilor. În ceea ce priveşte

activitatea cursanţilor, se va încuraja participarea activă a studenţilor prin,

implicarea în activităţi de grup, realizarea analizei unor situaţii concrete din

domeniul resurselor umane pe baza discuţiilor libere de grup a studenţilor.

g) Materiale bibliografice obligatorii

1. Barabaş L.; Barabaş N. (1995).Jocuri de mişcare şi pregătire pentru jocul de handball. Cluj-Napoca: FEFS2. Barcan T.; Ticalui E. , (1979). 1001 de jocuri pentru copii. Bucureşti: Ed. Sport-Turism, 3. Marolicaru, M.; Boroş-Balint, I.; Gherţoiu, D.M. (2010). Jocuri pentru copii mici şi copii mari. Cluj-Napoca: Ed. Risoprint4. Sabâu Gh., ( 2006). Jocurile dinamice şi deprinderile motrice. Cluj-Napoca: Ed. GMY, 5. Todea S. F., (2002). Jocurile de mişcare. Bucureşti: Ed. Fundaţiei România de Mâine

h) Materiale şi instrumente necesare pentru curs

- Calculator cu videoproiector;

- acces la resursele bibliografice;

- acces la echipamente de fotocopiere.

i) Calendar al cursului

Pe parcursul derulării disciplinei, sunt programate întâlniri faţă în faţă cu toţi

masteranzii înscrişi la curs, conform orarului stabilita la începutul semestrului.

5

Capitolele cursului vor fi parcurse în 7 întâlniri de căte 2 ore, în ordinea

prezentărilor.

În vederea eficientizării acestor întâlniri faţă în faţă, pentru fiecare din

acestea, se recomandă parcurgerea de către student a suportului de curs pus la

dispoziţie încă de la începutul semestrului.

j) Politica de evaluare şi notare

Evaluarea studenţilor se va efectua conform detalierii de mai jos:

Examen scris în sesiunea de examene – 60 % din nota finală;

Referate şi prezentare(conducere) a trei jocuri dinamice la orele de LP parcursul

semestrului – 40% din nota finală;

k) Elemente de deontologie academică

Se vor avea în vedere următoarele detalii de natură organizatorică:

- Prezenţa la ore este obligatorie pentru toţi masteranzii;

- Prezenţa şi prezentarea (conducerea) a 3 jocuri dinamice la orele de Lp

sunt obligatorii;

- Lucrările elaborate de către masteranzi pe parcursul activităţilor vor avea

în mod obligatoriu caracter de originalitate. Masteranzii ale căror lucrări

se dovedesc a fi plagiate nu vor fi primiţi în sesiunea de examene

planificată;

- Orice tentativă de fraudă sau fraudă depistată va fi sancţionată cu

anularea sesiunii de examene pentru masterandul în cauză;

- Rezultatele finale vor puse la dispoziţia masteranzilor on-line, prin

utilizarea site-ului facultăţii;

- Contestaţiile se vor soluţiona în maxim 24 de ore de la afişarea

rezultatelor;

- Nu se permite intrarea la examen cu telefonul mobil în funcţiune.

6

l) Studenţi cu dizabilităţi

Titularul cursului este disponibil, în limita posibilităţilor, la adaptarea

conţinutului şi metodelor de transmitere a informaţiilor disciplinei în funcţie de

tipul dizabilităţii care sunt prezente la nivelul cursanţilor. Se vor lua toate

măsurile necesare în vederea facilitării accesului egal al tuturor cursanţilor la

activităţile didactice.

m) Strategii de studiu recomandate

Se recomandă parcurgerea sistematică a modulelor cuprinse în cadrul cursului,

punându-se accent pe pregătirea individuală continuă a masteranzilor şi pe

evaluările formative pe parcursul semestrului.

Observaţii:

Prezentul material nu este suficient pentru promovarea examenului. Trebuie

parcursă întreaga programă cu bibliografia corespunzătoare.

7

Cuprins

Introducere / 9

Modulul I. Istoria şi teorii ale jocului / 10

Modulul II. Importanţa jocului în dezvoltarea armonioasă a

copilului / 13

Modulul III. Jocurile programei şcolare /17

Modulul IV. Jocurile dimanice. Clasificarea jocurilor de mişcare

(dimanice). / 23

Modulul V. Jocurile cu mingea / 27

Modulul VI. Aspecte privind aplicabilitatea jocurilor de mişcare

(dinamice) în lecţia de educaţie fizică şi antrenamentele

sportive (Jocurile de mişcare în activitatea didactică). /31

Modulul VII. Metodica alegerii, organizării, desfăşurării şi

conducerii jocurilor dinamice / 35

Colegere de jocuri /40

Bibliografie / 76

8

Introducere

Cursul de faţă se adresează tuturor celor care intenţionează să

completeze sau perfecţioneze cunoştinţele teoretice şi practice necesare

profesorului de educaţie fizică şi antrenorului sportiv.

Suportul de curs este împărţit îm două: partea teoretică ce ţine de jocurile

dinamice şi o colegere de jocuri.

Partea teoretică trece în revistă un număr de informaţii teoretico-

metodice utile, începând cu teoriile jocului; punctând importanţa şi necesitatea

jocurilor în dezvoltarea psiho-fizio-socială a copiilor; evidenţiind jocurile

programei şcolare; aspecte specifice ale jocurilor dinamice şi nu în ultimul rând

medica alegerii, organizării şi conducerii jocurilor dinasmice.

Profesorii ed educaţie fizică şi sport şi antrenorii sunt atenţionaţi să promoveze

instruirea calitativă şi eficientă bazată pe participarea activă şi conştientă,

creativă a elevilor. Ei trebuie să găsească acele metode şi mijloace de instruire,

care să ajute dezvoltarea personalităţii copiilor. Jocurile dinamice, prin variatate

şi multitudinea lor, oferă îndeplinirea obiectivelor intructiv-educative de către

profesor/antrenor. Ele au o mare eficienţă educaţională, o structură preponderent

motrică, provoacă bună dispoziţie tuturor participanţilor ce se angajează cu toată

capacitatea lor pentru obţinerea succesului.

Sperăm să oferim suficiente informaţii studenţilor, profesorilor,

antrenorilor şi tuturor celor interesaţi, despre valenţele jocurilor dinamice şi ele

să fie incluse cât mai des în activitatea didiactică.

Autorii

9

Modulul I. Istoria şi teorii ale jocului

Rezumat modul

In acest capitol sunt prezentate câteva teorii legate de concepţie despre

joc. Jocul fiind o activitate foarte variată, explicarea lor trebuie să curprindă şi

teoriile lansate de şpecialiştii din domeniu.

In literatura psihologică şi pedagogică se poartă în jurul jocului

numeroase discuţii. O dovadă în cest sens o constituie apariţia mai multor teorii

care încearcă să explice cât mai adecvat jocul şi funcţiile sale. Alte teorii

încearcă să explice comportamentul ludic şi a continuităţii sale cu

comportamentul de timp liber ce îi sunt specifice omului indiferent de vârstă.

Pe de altă parte explicarea jocului este raportată la modul de viaţă socio-

profesională a omului, la fomarea şi evoluţia proceselor psihice, a personalităţii

în general.

Teorii ale jocului

La sfârşitul secolului trecut apare teoria lui Lazarus (Verza E., 1978),

care explică jocul ca mijloc de satifacţie a necesităţilor de repaus, de recreere în

general. Această teorie este valabilă în cazul adulţilor, atunci când ne referim la

jocurile şi distracţiile lor, în schimb la copiii nu este valabilă, deoarece

activitatea lor o constituie în mare parte joaca.

Schiller şi Spencer (Verza E., 1978) explică jocul ca fiind un surplus de

energie al omului care nu a fost utiliza în alte activităţi şi care se cere a fi

descărcat. Copii au o foarte mare energie ce trebuie consumată prin joc.

Hall S. (Verza E., 1978) susţine teoria lui Haeckel potrivit căreia

biogenetic, dezvoltarea copilului recapitulează evoluţia omului.Conform acestei

teorii în copilărie evoluţia jocului este identică cu acţiunile specifice evoluţiei

10

umanităţii ceea ce explică faptul că funcţiile jocului vor dispărea odată cu

trecerea omului în vâsrta adultă.

Groos K. (Verza E., 1978) porneşte de la un punct de vedere exclusivist,

biologic şi afirma că – asemenea puilor de animale, copilul se joacă pentru a-şi

exercita instinctele, totodată pentru a face noi achiziţii ce îl vor pregătii pentru

viaţă. El subliniează importanţa jocului pentru dezvoltarea coplilului. Ceea ce nu

a sesizat că exercitarea unor activităţi prin inetrmediul jocului nu de reduce doar

la instincte, ci are loc dezvoltarea unor acţiuni mentale, psihice, a

particularitătilor de personalitate şi de scializare.

Parten (Verza E., 1978) în studiile lui elaboreaza o scală asupra modului

cum participă, din punct de vedere social, copiii în joc. El delimitează 6

categorii de comportament în funcţie de etapele de vârstă:

1. comportamentul copilului care se plasează în afara ocupaţiei;

2. comportamentul sau jocul solitar, izolat;

3. comportamentul copilului care observă jocul ce îl interesează şi care

poate eventual comunica cu unii din partenerii jocului;

4. comportamentul ludic, paralel în care un copil se joacă la fel cu

ceilalţi copii, dar fără să coopereze cu aceşti’

5. comportamentul ludic asociativ, când copiii incep să se joace

împreună, dar fără o organizare riguroasă a acţiunolor de joc şi a

rolurilor’

6. comportamentul ludic de cooperare, când acţiunile sunt bine

organizare şi copilul devine conştient de rolul pe care îl are în cadrul

grupului de jucători.

Piaget J. (1969) impune explicarea jocului ca un proces de asimilare ce

comportă o funcţie dublă. Pe de o parte, are loc o asimilare ce duce la

dezvoltarea prin funcţionalitate, iar pe de lată parte, asimilarea este de natură

mentală. Datorită jocului în care se manifestă conduite specifice, se elaborează

scheme de acţiune practică şi mentală care duc la dezvoltare.

11

Chauteau J (1980) afirma că prin joc se obţine placerea, dar o plăcere de

natură moarlă, ceea ce înseamnă că copilul are posibilitatea să distingă, între joc

şi purlul amuzament. Prin joc se afirmă eul copilului, personalitatea sa. Jocul

face lagătura cu munca.

Lesgaft P.F. (Todea S.F., 2002) sunea că jocul este un exerciţiu care

pregăteşte copilul pentru viaţă, fiind într-un fel, oglinda mediului în care se

dezvoltă şi trăieşte.

Verificarea cunoştinţelor:

1. Care sunt cele 6 comportamente definite de Parten?

2. Cum explică Lazarul jocurile, conform teoriei lui?

12

Modulul II. Importanţa jocului în dezvoltarea armonioasă a copilului

Rezumat modul

Capitolul de faţă prezintă formele şi activităţile de joc, dela vârsta de 0-1

ani pânăn la vârsta adultă. Sunt prezentate şi caracteristicile, ceea ce priveşte

activitatea motrică de la o etapă a vieţii la alta.

Jocul are diferite funcţii şi forme de la o etapă a vieţii la alta. Prezentăm o

sistematizare a jocurilor în fucţie de vârstă:

I. 0-1 ani - sugarul

Dupa năştere au loc o serie procese de adaptare şi de echilibrarea

organismului copilului la condiţiile mediului extrauterin.Principalele procese în

această perioadă de viaţa sunt: echilibrarea respiraţiei; echilibrarea termică;

asimilarea independentă; hrănirea activă etc. IN această eapă nu se poate vorbi

de existenţa jocului, dar copilul manifestă unele reacţii de orinetare faţă de

mediul înconjurător.Aceste reacţii sunt de tip senzorio-motor şi constă în

îndreptarea capului sau a ochilor spre o jucărie, o sursă de zgomot, mişcări ale

persoanlor din jur etc.

II. 1-3 ani – prima copilărie

In această perioadă se dezvoltă intens jocul de manipulare sub influenţa

trebuinţei de a se mişca. Se obţin procese importante în dezvoltarea sociabilitătii

copilului.La 3 ani, jocul este legat de obiectele din jur, cuprind o varietate de

elemente. Apar mereu mişcări mai complexe, ce tin de interesul copilului faţă de

conduitele adultului. Iau amploare jocurile cu subiect şi rol.

III. 4-6 ani – a doua copilărie

13

In această perioada jocul devine activitatea fundamentală a copiilor, în care

intervin combinaţiile mentale, reprezentări de imaginaţie şi se dezvoltă foem de

experienţe complexe şi variate.

La 4 ani jocul nu mai este o manifestare singulară. Copilul solicită parteneri

de preferinţă pe cei mai mari sau mai mici în vărstă.

La 5 - 6 ani jocul cu rol şi subiect este dominant în jocul copiilor şi atinge un

nivel mai superior de dezvoltare. Jocurile de mişcare, cele cu reguli, încep să

capete o importanţă mai mare.

IV. 7-10/11 ani – a III–a Copilărie

Este perioada care prezintă caracteristici importante şi marchează un proces

în dezvoltarea psihică a copulului. Invăţarea devine un proces conştientizat.

Jocurile de echipa şi cu diferite reguli sunt prioritari, competiţia începe să devină

deosebit de activă.

La 9 ani, în diferite jocuri fete încep să se separe de băieţi, în mod spontan.

Se acordă o mare atenţie jocurilor cu reguli şi jocurilor colective. In această

perioadă, jocul nu mai constituie activitatea fundamentală, interesul pentru

această activitate rămâne foarte puternic.

V. 11-14 ani – preadolescentul

Este perioada de încheiere a copilăriei şi trecerea spre maturizare, dominantă

de schimbările bio-psiho-sociale. In prima faza predomină conduita infantilă,

caracterizată prin nevoia de mişcare, care este satisfăcută prin activităţile ludice.

Jocurile de performanţă ce implică întrecerea, o competiţie în care se

realizează cooperarea, valorificarea posibilităţilor fiind urmărită pe echipe, sau

în grup sunt preferate şi se păstrează jocurile în care se urmăreşte realizarea

performaţelor individuale.

In funcţie de sex, tipurile de joc preferate sunt cele pe grupuri de joacă.

Fetel preferă jocurile cu mingea, coarda etc., iar băieţii jocurile de forţă, de

întrecere care le solicită agilitatea, îndemânarea, puterea, dinamismul etc.

Capacităţile individuale, intelectuale şi fizice dau o notă de originalitate jocurile

14

practicate.Caracterul competiţional dezvoltă spiritul de autoperfecţionare şi

sociabilizare.

Spre sfarşitul acestei etape se manifestă latura amuzantă a jocului şi

dorinţa de a învinge. Jocurile de caracter competiţional sunt cele acre domină în

activitate.

VI. 14-18 ani – adolescenţa

Adaptarea la condiţiile vieţii sociale se desfăşoară pe un plan destul de larg.

Jocurile contribuie la dezvoltarea trăsăturilor caracteritice fundamentale cum

sunt: sentimentele de reponsabilitate, de onoare, formarea unei atitudini civice.

VII. 18-25 ani – tinereţea

Activităţile de tip loisir ocupă un spaţiu important în viaţă tinerilor. Sunt

agreate colectivităţi de aceeaşi vârstă. Tânărul participa efectiv la joc, lupta

pentru prestigiul său sau al coletivului, cooperarea cu partenerii este bună, îşi

valorifică deprinderile formate. Domină spiritul de aventură şi poate fi satisfăcut

cu excursii, la care participă cu mult drag. Tendinţa de afirmare a personalităţii

se manifestă atât în joc cât şi în timpul liber. Dansul este o activitate preferată de

tineri fiindcă prin dans îşi poate exprima stările afective şi atracţia pentru sexul

opus.

VIII. după 25 ani – adult

Odată cu intrarea în maturitate deplină, din punct de vedere psihologoc,

omul îşi modifică conduita, se simte mai responsabil, conştient de valorile şi

lipsurile sale. Activitatea de distracţie şi relazare devine o parte a vieţii sale.

Activitatea ludică şi de loisir la această vârstă se pot grupa astfel (VerzaE.,

1978):

- jocuri şi distracţii desfăşurate în familiei;

- jocuri şi distracţii desfăşurate în afara familiei.

Toate aceste activităţi luidice şi de loisir permit adulţilor o descărcare

tensionată acumulată pe plan profersional şi socio-cultural, combaterea stresului,

relaxare, deconectare, afirmarea unor deprinderi, aptitudini, personalităţii.

15

Verificarea cunoştinţelor1. Care sunt jocurile caracteristice vârstei de 1-3 ani?2. Care sunt jocurile caracteristice vârstei de 14-18 ani?3. Care sunt jocurile caracteristice vârstei depă 25 de ani?

Modulul III. Jocurile programei şcolare

Rezumat modul

In acest capitol sunt prezentate jocurile programei şcolare, care sunt

principale mijloace ale educaţiei fizice şi sportului, ajutândla realizarea

obiectivelor acestei discipline.

Jocurile sportive, datorită valenţei pe care le au, reprezintă unul din

principalele mijloace ale educaţiei fizice şcolare, aducând contribuţii

semnificative la realizarea obiectivelor acestei discipline.

Se ştie că dintre toate conţinuturile cuprinse în programa şcolară, jocurile

şportive preprezintă principalul punct de interes pentru elevii de toate vârstele.

Această activitate se justifică prin faptul că jocul asigurâ elevilor, destindere şi

recreere şi asigură solicitările intelectuale im[use de programa şcolară.

Cadrul didiactic trebuie să utilizeze procedeele tehnice şi în scopul

dezvoltării calităţilor motrice.

In clasele V-VIII, presupune prederea unui joc sportiv pe durata a doi ani

şcolari, acest aspect având următoarele avantaje:

- posibilitatea de a aborda jocurile sportive cu grad ridicat de accesibilitate

(ex. Handba la fete şi abschet la băieţi);

- se creeazâ posibilitatea realizării transferului pozitiv al unor deprinderi

către jocurile sportive abordate în clasele superioare;

- se oferă posibilitatea de a răspunde opţiunilor majorităţii elevilor;

- se înlătură monotonia ce se poate crea prin parcticarea unui singur joc

sportiv timp de 4 ani şcolari;

- să se asigure practicarea a cel puţin două jocuri sportive pe parcursul

celor 4 ani, pentru a favoriza dezvoltarea armonioasă a elevilor;

16

- o data cu intrarea în liceu, elevii vor avea posibilitatea integrării eficiente

în sistemul educaţional structurat pe bază de oferte şi obţiuni.

Pentru a avea posibilitatea de a putea preda două jocuri sportive, unitatea

şcolară trebuie să dispună (amenajeze) de terenuri amenajate, de număr mare de

mijloace didactice (ex. Mingi). Jocul bilateral este finalitatea predării jocurilor

sportive, de aceea în ultima parte a semetrului se pot planifica jocuri monosport

şi chiar competiţii sportive inter clase, grupe, şcoli.

Prezentarea scurtă a programei şcolare la clasele primare (I-VI)

Programa şcolară pentru învăţământul primar reflectă concepţia care stă le

baza reformeo stistemului de învăţământ, urmărind dezvoltarea complexă a

copiilor. Prin educaţie fizică se realizează echilibrarea solicitărilor de natură

intelectuală cu cele psiho-motrice şi ludice. Printre oniectivele cadrul, la acest

nivel de învăţamâmnt, se numără: practicarea independentă a exerciţiilor fizice,

a jocurilor şi diferitelor sporturi; manifestarea spiritului de echipă şi de întrecere,

în funcţie de un sistem de reguli acceptate.

Conţinuturile învăţării asigură realizarea tuturor obictivelor, solicitănd

cadrul didiactic să le selecteze pe acelea care pot fi utilizate în condiţii corecte.

Enumerăm conţinuturile învătării la acest nivel:

4. Elemente de organizare a activităţilor practice sportive

5. Elemente ale dezvoltării fizice armonioase

6. Calităţi motrice de bază

7. Deprinderi motrice de bază

8. Deprinderi motrice utilitar-aplicative

9. Deprinderi motrice sportive elementare

specifice atletismului

specifice gimnasticii

specifice jocurilor sportive – jocuri dimanice şi

pregătitoare specifice fecărui joc sportiv predat

specifice sporturilor sezoniere

17

reguli de bază ale sporturilor predate

10. Informaţii sportive

Prezentarea scurtă a programei şcolare la clasele V-VIII

Si la acest nivel aria curriculară are menirea să-şi aducă contribuţia

specifică la realizarea dezvoltării complexe a personalităţii autonome şi creatice

a elevilor – finalitate prevăzută în Legea Invăţământului.

In afra orelor prevăzute pe săptămână, pentru educaţie fizică, în trunchiul

comun, există posibilitatea alocării încă unei ore destinate

extinderii/consolidării/aprofundării conţinuturilor din programă sau predării unei

discipline sportive opţionale.

In clasele V-VIII să se asigure dobândirea de către elevi a cunoştinţelor

necesare acţionării asupra dezvoltării fizice şi a calitătilor motrice, cât şi

iniţierea/consolidarea în practicarea unor probe/ramuri sportive, astfel:

Cl. a V-a:

- 3 probe atletice, de preferat din grupe diferite;

- Elemente acrobatice statice şî dimanice din gimnastica acrobatică;

- Săritura la aparatul de gimnastică;

- Un joc sportiv.

Cl. a VI-a

- 3 probe atletice, cele predate în cl. A V-a;



- 2 jocuri sportive, dintre care unul este cel predat în cl. A V-a;

Cl. a VII-a

- 2- 3 probe atletice, cele predate în cl. A VI-a;



- Un joc sportive, (cel în care s-a făcut iniţierea în cl. A VI-a;

18

Cl. a VIII-a

- 1-2 probe atletice, la alegere dintre cele predate în anii anteriori;


- Una sin săriturile la aparatul de gimnastică, la alegere;

- Un joc sportive opţional, dintre cele predate în anii anteriori.

Jocurile sportive care se pot preda în clasele V-VIII sunt: baschet, forbal,

handbal, oină, volei, torbal (se predau în cadrul orelor de extindere), goalbal

(nevăzători)

Disciplinele sportive altenative sunt predate cu aprobarea directorului

unităţii de învăţământ, pe perioade precizate, aceste pot fi: badminton,

cicloturism, dans sportiv, dans folcloric specific zonei, gimnastică ritmică, înot,

korfball, orientare sportivă, patinaj pe ghiaţă/role; snaie, schi alpin, schi fond,

sport aerobic, şah, rugby – tag, tenis de masă, trântă. Conţinuturile şi criteriile de

evaluare aferente fiecărei disicpline sportive alternative se alaborează de către

profesorul clasei şi se avizează de către isnpectoratul şcolar de specialitate.

Prezentare scurtă a programei şcolare la clasele IX-XII

Si la acest nivel aria curriculară are menirea să-şi aducă contribuţia

specifică la realizarea dezvoltării complexe a personalităţii autonome şi creatice

a elevilor – finalitate prevăzută în Legea Invăţământului.

In afra orelor prevăzute pe săptămână, pentru educaţie fizică, în trunchiul

comun, există posibilitatea alocării încă unei ore destinate

extinderii/consolidării/aprofundării conţinuturilor din programă sau predării unei

discipline sportive opţionale.

In clasele IX-XII să se asigure dobândirea de către elevi a cunoştinţelor

necesare acţionării asupra dezvoltării fizice şi a calitătilor motrice, cât şi

iniţierea/consolidarea în practicarea unor probe/ramuri sportive, astfel:

Cl a IX-a

- 2 probe atletice, de preferat din grupe diferite;

19

- Elemente acrobatice statice şi dinamice din gimnastica acrobatică (din

cele făcute în clasele anterioare) şi varietate de lagări de elemente;

- O săritură la aparatul de gimnastică, la alegerea elevilor;

- 2 jocuri sportive, la alegerea elevilor.

Cl. a X-a

- Cele 2 probe făcute în clasa anterioară;

- Gimnastică acrobatică;

- Săritură la aparatul de gimnastică;

- 2 jocuri sportive, la alegerea elevilor.

Cl. a XI-a

- 3 probe atletice, din grupe diferite, dintre cele oferite de către profesor;

- Gimnastică acrobatică;

- O săritură la aparatul de gimnastică, la alegerea elevilor, din cele

învăţate;

- un joc sportiv, la alegerea elevilor.

Cl. a XII-a

- 3 probe atletice, din grupe diferite, dintre cele oferite de către profesor;

- Gimnastică, la alegere: aerobică, ritmică, artsitică sportivă;

- un joc sportiv, la alegerea elevilor.

Jocurile sportive care se pot preda în clasele IX-XII sunt: baschet, forbal,

handbal, oină, volei, torbal (se predau în cadrul orelor de extindere), goalbal

(nevăzători)

Disciplinele sportive altenative sunt predate cu aprobarea directorului

unităţii de învăţământ, pe perioade precizate, aceste pot fi: badminton,

cicloturism, dans sportiv, dans folcloric specific zonei, gimnastică ritmică, înot,

korfball, orientare sportivă, patinaj pe ghiaţă/role; sanie, schi alpin, schi fond,

sport aerobic, şah, rugby – tag, tenis de masă, trântă. Conţinuturile şi criteriile de

evaluare aferente fiecărei disicpline sportive alternative se alaborează de către

profesorul clasei şi se avizează de către isnpectoratul şcolar de specialitate.

20

Varificarea cunoştinţelor

1. Ce sunt jocurile sportive?

2. Care sunt jocurile sportive ce se predau la clas a V-a?

3. Care sunt jocurile sportive ce se predau la clasa a IX-a?

4. Enumeraţi trei discipline sportive complementare care se pot preda la

clsa a X-a!

Modulul IV. Jocurile dimanice. Clasificarea jocurilor de mişcare (dimanice).

Rezumat modulCapitolul de faţă prezintă diferite clasificări ale jocurilor şi a jocurilor

dinamice (de mişcare). Jocurile de mişcare sunt determinare de caracteriticile

principalee cum ar fi: natura lor, vâsrta participanţilor şi de baza materială

existenţă.

Jocurile dinamice desemnează o activitate fizică sau memtală spontană

fără utilitate imadiată, generatoare de distracţie, plăcere şi reconfortare. Ele

depăşesc limitele unei activităţi pur biologice sai fizice, esenţa lor fiind mentală

(Sabâu Gh., 2005).

Jocurile de mişcare sunt determinare de caracteriticile principalee cum ar

fi: natura lor, vâsrta participanţilor şi de baza materială existenţă.

In literatura de specialitate găsim o varietate de clasificări, enumerăm

câteva:

Gross K. le clasifică astfe:

cu funcţii generale;

de experimentare;

motorii;

senzoriale;

intelectuale;

21

de voinţă;

afective.

Stern W. Împarte jocurile în:

individuale;

sociale.

Buhler C. Are următoarea clasificare:

jocuri funcţionale (senzorio-motorii);

jocuri de ficţiune şi iluzie;

jocuri de receptivitate;

jocuri de construcţii;

jocuri colective.

Piaget J. împarte jocurile în 3 categorii:

jocuri, exerciţii;

jocuri cu reguli;

jocuri simbolice.

Şchiopu U. a elaborat o clasificare în funcţie de conţinuturi:

jocuri de reproducere a unor evenimente;

jocuri de mişcare;

jocuri de creaţie;

jocuri cu subiect, cu reguli.

Cârstea Gh. clasifică jocurile astfel:

jocuri de mişcare;

jocuri pregătitoare pentru jocurile sportive;

jocuri sportive.

Todea F. S. clasifică jocurile pe baza unui set de criterii:

După modul de organizare a participanţilor:

- jocuri cu împărţirea colectivului pe grupe sau echipe;

- jocuri fără împărţirea colectivului pe grupe sau echipe.

După locul de desfăşurare:

- jocuri in aer liber;

22

- jocuri în interior.

Dupa mediul sau terenul pe care se desfăşoară:

- jocuri pe suprafeţe uscate;

- jocuri pe zăpadă/gheaţă;

- jocuri pe apă.

După zona geografică:

- jocuri la mare;

- jocuri la munte.

După gradul organizatoric în care se parctică:

- jocuri in tabere;

- jocuri în staţiuni balneo-climaterice;

- jocuri în lecţia de educaţie fizică;

- jocuri în recreaţia organizată’

- jocuri în activitatea independentă.

După obiectivele instructiv-educative pe care le vizează:

- jocuri pentru atenţie, captarea şi educarea acesteia;

- jocuri pentru dezvoltarea calităţilor motrice de bază;

- jocuri pentru învăţarea deprinderilor şi/sau priceperilor motrice

(consolidarea, prefecţionarea sau verificarea acestora);

După materialele folosite:

- jocuri cu obiecte, aparate;

- jocuri fără obiecte, aparate.

După obiectivele activităţilor de educaţie fizică şi sportivă:

- jocuri pentru învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor de

bază şi utilitar-aplicative;

- jocuri pentru învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor

şi/sau priceperilor specifice diverselor ramuri şi probe sportive;

- jocuri depntru dezvoltarea calităţilor motrice de bază;

- jocuri pentru captarea şi educarea atenţiei.

23

Jocurile dimanice sunt prezente în activitatea de educaţie fizică şi sportivă,

domeniu în care găsim rumătoarea clasificare:

- jocuri creative – de construcţie, jocuri dramatice;

- jocuri polulare;

- jocuri pent şcoală;

- jocuri de iarnă;

- jocuri în apă;

- jocuri sportive.

Odată cu evoluţia omului s-au dezvoltat şi jocurile, s-au creat forme

specifice, care contribuie la dezvoltarea psihică şi fizică a copiilor, asigură

armonia între posibilităţi şi nevoile acestora.

O altă clasificare ar fi:

1. jocuri creative

2. jocuri cu reguli: jocuri didactice; jocuri populare, jocuri de mişcare.

Iar jocurile de mişcare se împart în jocuri şcolare şi jocuri sportive.

Jocurile şcolare sunt cele care pot fi folosite pentru realizarea obiectivelor

didactice şi edicative, şi care au reguli proprii, dar şi modificabile, se pot juca

într-un timp şi efectiv felxibil, cu mijloace diidcatice sau fără. Odată cu

modificarea regulilor se influenţează complexitatea şi greutatea jocului.

Rezolvarea cu succes a unor probleme ale jocului, constituie eficienţa acestuia.

Caracteristica dominantă este întrecerea, care dezvoltă spiritul competitiv al

copiilor.

Jocurile şcolare se clasifică astefel: jocuri cu alergare şi de-a prinselea;

jocuri de tip şatfetă; jocuri de întrecere; jocuri de luptă; jocuri cu mingea.

Verificarea cunoştinţelor1. Cum se clasifică jocurile după Piaget?2. Cum se clasifică jocurile după Şchiopu U.?3. Cum se clasifică jocurile şcolare?

24

Modulul V. Jocurile cu mingea

Rezumat modul

Jocurile cu mingea sunt cele mai agrea de participanţii la joc. In acest

capitol sunt prezentate aspecte principale care stau la baza jocurilor cu mingea,

pornind de la apariţia lor, forma mingilor, până la acţiunile de joc.

La aceste jocuri se joacă cu un obiect specific, mingea. Inca din

antichitate, jocul cu mingea a fost cunoscut de către popoare, din mormintele

egiptenilor au fost sustrase mingi din lut cu diametrul de 3-7 cm. Grecii şi

romani, mingile lor din piele, au unmplot cu puf, lână sau seminţe, dar s-au

descoperit şi mingi umplute cu făină sau nisip. In răndul poparelor antice, jocul

cu mingea au fost sub forma de aruncare în lungime sau înlăţime, romanii au

lovit mingea chiar cu pumnul sau cu mănuşi speciale.

Odată cu e voluţia omenirii mingea căpăta o formă rotundă cu diferite

umplutiru, datarită acestui fapt s-au dezvoltat şi diferite tehnici de transmitere a

mingii. Mai tărziu aceste mingi au fost confecţionate din plastic sau din piele,

devenind mijloace specifice ale diferitelor ramuri sportive. Apar şî mingile

medicinale, care se foloseau pentru corectarea mişcărilor şi eru umplute cu filce,

păr de animal.

În majoritatea jocurilor cu mingea, faza jocului depinde direct de starea

mingii, care poate fi aruncată sau lovită în diverse feluri de către jucători.

De ce ne place să jucăm?

De ce mingea este obictul cel mai cunoscut şi agreat obiect de joacă?

Răspunsul la această întrebare le găsim în răspunsurile copiilor până la dulţi:

- Mingea este rotundă, se rostogoleşte, sare şi zboară – afirmă copii;

- Este plăcut la atingere;

- Se poate juca individula şi în grup;

- Oferă diferite situaţii;

25

- Jocurile cu mingea sunt nonaccidentale şi fără limită de vărstă;

- Jocurile cu mingea, indiferent de sex, dacă se joacă mixt sau pe sexe,

oferă o varietate de mişcări;

- Jocurile cu mingea, dezvoltă indemânarea şi asigură o dezvoltare

multilaterală;

- Mingea conferă eficienţa;

- Jocurile şi exerciţiile cu mingea sunt mijloace eficiente în recuperarea

motorie.

Acţiunile care se fac în cadrul jocurilor cu mingea, exptimă interacţiunea de

bază dintre om-minge, acestea sunt:

- intrarea în posesia mingii;

- pisesia mingii;

- transmiterea minginii.

Aceste momente se succed între ele, formânt circuitul sistematic al acţiunilor.

Intrarea în posesie a mingii

Acţiunea începe odată cu intrarea în posesia mingii. Posibilităţi de a intra

în posesia mingiiL

- în urma gereşilor efectuate de către adversar – variantă sigură şi uşoară;

- pentru a intra în posesia mingii ajunge doar să ne poziţionăm

corespunzător;

26

- Pe lângă o bună poziţionare este nevoie şi de alte mişcări mai complexe;

- Putem obţine posesia mingii făcând şi mişcări cu forţă şi intensitate mai

mare;

- În unele situaţii se obţine posesia mingii şi prin rostogolire, plonjare

după obiect.

Posesia mnigii

Posesia mingii înseamnă să ai controlul sisgur asupra ei. Acesata se

realizează prin ţinerea (prindere) sau prin atingerea obiectului.

Prinderea sau ţinerea mingii, cu două mâini, este cea mai sigură şi uşoară

posesie.

Posesia prin atingerea mingii este foarte scurtă existănd posibilitatea de a

greşi mai frecvent. Insă există multe jocuri sportive care au în tehnica lor acest

procedeu, ca si posesie (ex. Volei).

Transmiterea mingii

Transmiterea mingii poate fi un moment decisiv în eficienţa multor

jocuri, ceea ce priveşte rezultatul. Acesta în funcţie de obiectiv se poate realiza

astfel:

- Prin autotransmitere (pasare, dribling etc.);

- Spre (la) partener;

- Spre/la o ţintă.

Este evident că dintre cele trei forme de transmitere a mingii, cel mai

interesant şi popular este trasnmiterea către, pe la o ţintă (ex. coş de baschet,

teren advers, poartă, ţintă etc.), deaorece acest lucru influenţează direct

performanţele. Din această cauză creşte transmiterea mingii prin pasare între

coechipieri şi activitatea devine distractivă şi atractivă.

Multitudinea de mişcări pe care le poate învăţa un om, a condus la

descoperirea/ inventarea a diferitelor forme de mingi, de diferite dimensiuni şi

din diferite materiale. In acelaş timp s-a modificat transmiterea lor, care se poate

27

realiza şi cu difierite obiecte ajutătoare. Exemplificăm câteva jocuri sporturi care

se realizează cu minge, cu sau fără obiecte ajutătoare la transmitere:

Tabel 1. Exemple de jocuri sportive, jucate cu diferite cu mingi

Joc sportiv cu minge Froma mingii Materil de confecţie Obiect de

transmitere

Baschet sferică Piele, plastic cu cameră -

Biliard sferică Os de elefant, platisc

de esenţa tare

tacuri

Golf sferică Gumă de esenţă tare,

plastic

crose

Hochei Puc – formă de

disc

Gumă de esenţă tare,

plastic

crose

Polo pe apă sferică Piele sau plastic

rezistent la apă

-

Rugby ovală Piele, plastic cu cameră -

Tenis de masă sferică Plastic, celuloză palete

Varificarea cunoştinţelor1. Definiţi jocurile cu mingea!2. Enumeraţi câteva argumente, de ce ne place să jucăm cu mingea?3. Care sunt acţiunile care se pot efectua cu mingea?4. Cum se poate realiza transmiterea mingii?

28

Modulul VI. Aspecte privind aplicabilitatea jocurilor de mişcare (dinamice) în lecţia de educaţie fizică şi antrenamentele sportive (Jocurile de mişcare în activitatea didactică).

Rezumat modul

Practicare jocurile de mişcare, fie independent sau organizat, angrenează

un număr mare de copiii, în activităţile de educaţie fizică şi sportive.Aceste

jocuri, în marea lor majoritate, se pot desfăşura pe spaţii mici, fără amenajări

specifice, fap ce le face accesibile. Folosite în lecţia de educaţie fizică, sigură

realizarea unei densităţi optime, atât din punct de vedere motric cât şi

funcţionale.

Practicare jocurile de mişcare, fie independent sau organizat, angrenează

un număr mare de copiii, în activităţile de educaţie fizică şi sportive.

Aceste jocuri, în marea lor majoritate, se pot desfăşura pe spaţii mici,

fără amenajări specifice, fap ce le face accesibile.

Folosite în lecţia de educaţie fizică, sigură realizarea unei densităţi

optime, atât din punct de vedere motric cât şi funcţionale. Caracteristica de

întrecere creează un cadru favorabil de desfăşurare a lecţiei de educaţie fizică în

şcoală.

Ca mijloace ale activităţii didactice, jocurile de mişcare prezintă

numeroase avantaje, enumerăm căteva dintre acestea:

- contribuie la menţinerea unei stări optime de sănătate şi la dezvoltarea

armonioasă a organismului;

- creează stări emoţionale pozitive;

- contribuie eficient la dezvoltarea calităţilor motrice, la formarea

deprinderilor şi priceperilor motrice de bază şi specifice unor ramuri

sportive;

- stimulează colaborarea cu partenerii de joc,;

29

- facilitează integrarea în colectiv, identificarea liderului şi asumarea unor

responsabilităţi personale;

- contribuie la educarea calotăţilor morale

- contribuie la dezvoltarea gândirii, a creativităţii, a capacităţii de

anticipare şi a deciziei, atenţiei, percepţiei şi reacţiei motorii;

- stimulează competitivitatea între participanţi;

- sunt mijloace eficiente în activitatea de kinetoterapie – sunt eficiente în

corectarea unor deficienţe fizice.

In perioada preşcolară, activitatea zilnică a copilului, jocurile de mişcare

ocupă locul central.

In toate ciclurile de învăţământ, lecţiile de educaţie fizică pot cuprinde jocuri

dinamice, care asigură realizarea obictivelor educaţiei fizice şi sportive. Se pot

utiliza în aproape toate verigile lecţiei (excepţie facând verigile de „Organizarea

colectivului” şi „Influenţarea selectivă a aparatului locomotor”). Aceste jocuri

dau orei o densitate cescută şi o variatate de posibilităţi profesorului sau

antrenorului, oferă un cadru favorabil de petrecere a timpului liber sau a

activităţilor extraşcolare.

La clasele mici (primar), jocurile dinamice ajută la însuşirea deprinderilor de

bază şi utilitar aplicative în condiţii variate. In această făză se recomandă ca

jocurile selectate să fie cât mai simple, să nu aibă multe reguli (max.3-4).

Deoarece copii la vârsta aceasta sunt deficitari la calitatea capacităţilor fizice, se

recomandă ca la alegerea jocurilor de mişcare să se opteze pentru acelea care

conţin alergări pe distanţă scurtă, sărituri simple, prinderi şi aruncări fără

împărţirea colectivulu pe echipe, mai mult se utilizează bilateral, deoarece

spiritul de cooperare nu este dezvoltat. Copiii trebuie învăţaţi să se joace, la fel

cum învaţă toate deprinderile. Folosirea jocurilor de mişcare urmăreşte

învăţarea coordonării mişcărilor şi o atenţie deosebită se acordă dezvoltării

calităţilor de bază, viteza şi îndemânarea.

30

Incepând cu clasele III-IV, se fie utilizate şi jocuri de forţă şi rezistenţă. La

această vârstă se dezvoltă memoria, atenţia devine mai stabilă, copii pot să

rezolve acţiuni mai comlexe şi dificile. Se poate trece la jocuri cu caracter de

întrecere, cu combinaţii şi cu mai multe variante de mişcări, cu diferite obiecte.

Se pot organiza jocuri cu elemnte de fortă şi rezistenţă, dar cu surată scurtă.

Durata jocurilor să nu depăşească 12-15 minute. Se pot introduce mai multe şi

mai complexe regurli. Intrecerile prin jocuri de mişcare, treptat capătă dificultăţi

mai sporite, care dezvoltă capacitatea de adaptare psiho-motorie.

La clasele V-VI preocuparea copiilor pentru propriul corp (în special a

musculaturii) permite practicarea jocurilor de mişcare cu exerciţii de forţă şi sub

formă de întrecere. Elevii se pot organiza in echipe, jocurile au o durată măi

lungă şi reguli mult mai numeroasă. Se introduc o serie de lemente tehnice din

gimnastică acrobatică, diverse deprinderi utilitar aplicative, elemente

pregătitoare pentru însuşirea unor tehnici de bază a jocurilor sportive. In fiecare

echipă, fiecare elev să aibă rolul de conducător, aceasta mobilizăndu-i să

contribuie la creşterea gradului de răspundere pentru activitatea desfăşurată.

La clasele VII-VIII, jocurile de mişcare de desfaşuară mai mult pe echipe,

având caracter de întrecere. La această vârstă capacitatea de coordonare a

mişcărilor scade datorită disproporţiei deintre membre şi trunchi şi slabei

dezvoltări musculare in caport cu creştetrea osoasă, de aceea profesorul are

sarcina să dozeze cu multă atenţie efortul elevilor.

La această vârstă interesul copiilor este tot mai mult orientat spre jocurile

sportive, spre caracterul de întrecere, cu dorinţa de a ieşi învingători.

Verificarea cunoştinţelor1. Care sunt avantajele jocurilor dinamice ca şi activitate didactică?2. Ce jocuri de mişcare se folosesc în activitatea didactică, la diferite

clase?

31

Modulul VII. Metodica alegerii, organizării, desfăşurării şi conducerii jocurilor dinamice

Rezumat modul

In capitolul de faţă sunt prezentate aspectele metodice ce ţin de alegerea,

organizarea, desfăşurarea şi conducerea jocurile dinameice în lecţia de educaţie

fiaică sau în antrenementul sportiv. Aceste aspecte trebuiesc respectate, pentru a

putea realiza obiectivele propuse.

Jocurile de mişcare prezintă numeroase caracteristici pentru care sunt

recomandate în activitatea zilnică a copiilor şi tinerilor.

In scopul obţibnerii unei eficienţe maxime şi pe planun instructiv-

educativ este necesar să se aibă în vedere judicioasă, corecta alegere, organizare,

desfăşurare şi conducere a jocurilor de mişcare (dinamice).

Alegerea jocurilor dinamice

Pentru realizarea obiectivelor stabilite în activitatea de educaţie fizică şi sport, se

impune acordarea unei atenţii deosebite alegerii jocurilor dinamice. Se va

urmării ca jocul dinamic ales să întrunească următoarele cerinţe:

- să asigure o pregătire multilaterală, fizică, psihocă şi morală;

- să ţină seama de vărsta participanţilor, de sex, nivelul de dezvoltare, de

pragătire fizică;

- să ţină seama de dorinţele participanţilor;

- să trezească înteresul participanţilor, să fie atractive;

- să se desfăşoare în condiţii cât mai igienice;

- să se desfăşoare într-o ambianţă educativă, în condiţii atmosferice

favorabile;

- să evite accidentarea participanţilor, afectarea stării optime de sănătate;

- să fie în concordanţă că posibilitătile participantilor;

32

- să se ţină seama de numărul celor dornici să participe la joc;

- să se aibă în vedere condiţiile materiale şi echipamentele sportive.

Formarea echipelor

Formarea echipelor în jocurile dimamice trebuie să fie realizate ţinându-

se cont de următoarele:

- echipele trebuie să fie egale din punct de vedere numeric;

- echipele trebuie să fie omogene, din punct de vedere al forţei şi al

bagajului de cunoştinţe motrice şi tehnico-tactice;

- formarea a cât mai multor echipe favorizează angrenarea a unui număr

cţâ mai mare de participanţi;

- formarea echipelor trebuie să ţină cont de: talie şi greutatea jocătorilor;

- în cazul echipelor inegale ca număr unul dintre concurenţi va efectua

acţiunea respectivă de două ori.

Respectarea acestor cerinţe asigură o bună organizare a colectivului,

partcipiparea optimă a concurenţilor la joc, evitarea apariţiei unor stări de

nemulţumire.

Pentru formarea echipelor pot fi utilizate una dintre următoarele modalităţi:

conducătorul jocului formează echipele numinalizănd componenţa

fiecărei echipe;

prin probe de verificare;

prin alegerea de către căpitanii de echipă, care sunt nominalizaţi de către

conducătorul de joc;

prin numărătoare efectuată.

Stabilirea responsabililor, a căpitanilor de echipă

Capitanii de echipă sunt nominalizaţi de către conducătorul jocului

(profesor) sau sunt aleşi de către componenţii echipei. Acesta trebuie să aibă

calităţi superioare şi în funcţie de cerinţele jocului respectiv.

33

Rolul conducătorului de joc (organizatorului) (CJ)

Inaintea începerii jocului, cadrul didiactyic sau conducătorul jocului

explică participanţilor modul de desfăşurare a jocului şi dacă este necesar chiar

demionstrează. Acesta trebuie să fie întru limbaj accesibil, concis şi clar şi va

cuprinde: denumirea jocului dinamic; enunţarea acţinunilor care compun jocul;

descrierea regulilor după care se desfăşoară; anunţarea condiţiilor de căştigare,

de realizarea evetualelor punctaje ca şi penalizări şi sancţiuni ce decurg din

nerespectarea regulilor; comunicarea semnelor de începere şi de încheiere a

jocului; efectuarea unui joc de probă.

Sancţiunile acordate nerespectării regulilor pot fi prin scăderea punctajelor,

mergând până la eliminarea temporară sau definitivă a jucătorilor.

Se recomandă, ca al vârsta mică, să participe şi conducătorul jocului.

In cazul unor greşeli comune observate la toate echipele participante se întrerupe

jocul şi se dau noi explicaţii, referitoare la greşeli, şi se reia jocul.

Desfăşurarea jocurilor dinamice

a.) Inceperea jocului

Inceperea jocului este dat de către conducătorul jocului, după ce se

realizează împărţirea pe echipe a participanţilor.

Inceperea jocului se poate realiza prin: concucătorul nominalizează echipa

care începe prima; prin tragere la sorţ; întreceri între căpitanii de echipe etc.

b.) Desfăşurarea jocului

Pe tot parcusul jocului conducătorul de joc terbuie să ţină cont de

următoarele:

- să fie atent la evoluţia tuturor participanţilor;

- să fie imparţial în acordarea punctelor;

- să evite producerea de accidente;

- să asigure disicplina şi atmosfera destinsă, buna dispoziţie.

Pentru a realiza o dozare corespunzătoare se poate regurge la următoarele:

34

- modificarea dimensiunilor suprafeţei de joc;

- mărirea sau diminuarea duratei de joc, a numărului de repetări sau a

numărului de mijloace;

- mărirea sau diminuarea numărului de participanţi;

- complicarea sau simplificarea regulilor de joc.

La jocurile sub formă de ştafetă este recomandabil ca numărul de repetări să

fie cel puţin egal cu numărul de echipe, iar la jocurile limitate în timp, ca durata

de desfăşurare, acesta trebuie să fie aceeaşi pentru toate echipele participante.

Durata de joc pentru diferite vârste se realizează astfel:

- la vârsta 7-8 ani poate fi 5-15 minute;

- la vârsta de 9-10 ani poate fi 10-25 de minute.

c.) Incheierea jocului

Incheierea jocului este bine să fie precedată de anunţarea cu ceva timp

înainte a duratei sau a numărului de repetări rămase.

După încheierea jocului conducătorul anunţa câştigătorii sau rezulotatul.

Se va face o analiză a jocului, evidenţiind greşelile precum şi a modului în care

sau repectate regulile.

Recomandări metodiceSe ţine cont de:- alegerea jocului terebuie să fie în funcţie de vârstă şi sexul

participanţilor, de particularităţile somato-funcţionale şi psihice, precum şi în funcţie de nivelul de pregătire şi dezvoltare a lor;

- să aibă in vedere condiţii materiale disponibile;- echipele să fie de valori apropiate şi număr egale;- elevii scutiţi pot fi angrenaţi în joc în rolul de arbitru.- se recomandă stimularea spirutului de comeptiţie şi a fair-paly-ului.

Verificarea cunoştinţelor1. Cum se poate alege echilepe de joc?2. Cine poate să fie conducător de joc?3. Care sunt recomandările metodice pentru jocurile dinamice?

35

Colegere de jocuri

Rezumat

In acest capitol sunt prezentate o serie de jocuri de mişcare care se pot

folosi în lecţia de educatie fiaică şi î antrenemanetele sportive. Fiecare joc are o

prezentare detaliată: denumeire, scop, loc de desfăşurare, număr de jucărori,

materiale, descrierea jocului, reguli.

AL TREILEA FUGEScop: Jocul dezvoltă viteza şi îndemânare Vârsta: 7-15 aniLoc de desfăşurare: Se joacă în sală, teren, curteNumărul jucărilor: 20-30Materiale: -

Organizarea jocului: Jucătorii vor sta pe perechi câte doi, spate fată în cerc. Doi jucători sunt liber şi aleargă unul după altul în jurul cercului pe partea exterioară; dacă jucătorul urmărit este atins devine urmăritor; de asemenea cel urmărit poate scăpa dacă se aşează în fată unei perechi şi cel deal treilea jucător devine urmărit. Regulă:

- nu se permite traversarea cercului prin interior.

ARUNCAREA PRIN CERCScop: perfecţionarea deprinderii de aruncareVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: -2 cercuri de gimnastică, 2 mingi de oină

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr, aflate în spatele unei linii trasată pe sol, la o distanţă de 8-10 m fată de cercul agăţat pe zid sau pe un suport, la o înălţime de 3-4 m.Desfăşurarea jocului: La comanda de începere, primii jucători (care au mingea de oină) aruncă , urmărind să treacă mingea prin cerc. Recuperează mingea şi o predau următorului, care continuă jocul.Reguli:

- neintroducerea mingii prin cerc se penalizează cu 1 punct;- câştigă echipa care are cele mai puţine puncte de penalizare.

ARUNCĂ PRECIS!Scop: dezvoltarea deprinderii de a arunca şi a preciziei mişcării

36

Vârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: două mingi (volei, elastice, handbal, baschet) şi două cutii de

la lada de gimnasticăOrganizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe , aşezate la o distanţă de 8-10 m faţa de un reper. La acest reper în fată fiecărei echipe se află aşezată câte o cutie de la lada de gimnastică. Primul jucător din fiecare echipă ţine în mâini o minge Desfăşurarea jocului: La comanda de începere jucătorii aruncă mingea pe care trebuie să o plaseze în interiorul cutiei de ladă; aleargă şi recuperează mingea pe care o transmite următorului jucător. câştigă echipa care termină prima, fără penalizări, sau cu cele mai puţine puncte de penalizare.Regulă:- fiecare greşeală (de a plasa mingea în cutie) se penalizează cu 1 punct.

ALERGAREA ÎN SACIScop: dezvoltarea îndemânării Vârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: saci de rafie

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr, aflate în spatele unei linii de plecare, trasate pe sol la o distanţă de 10-15 m faţă de perete. Primii jucători au picioarele introduce într0un sac, pe care-l ţin cu mâinile deoparte şi alta.Desfăşurarea jocului: La semnalul de începere primii din fiecare echipă se deplasează prin alergare , ating peretele şi se întorc la echipă prin acelaşi fel de deplasare.Regulă:- câştigă echipa care termină prima şi execută cel mai corect

BROSCUŢELE – ÎN LAC , PE MALScop: Jocul dezvoltă viteza de reacţie şi atenţiaVârsta: 7-15 aniLoc de desfăşurare: Se joacă în sală, teren, curteMateriale: -

Organizarea jocului: Pe sol se marchează un cerc (lacul) mai mare sau mai mic, în funcţie de numărul jucătorilor – broscuţele. Jucătorii sunt aşezaţi în spatele circumferinţei cercului, unul lângă altul. In mijlocul cercului stă conducătorul de joc, care strigă „In lac”, sau „pe mal!”

37

Desfăşurarea jocului: La comanda în lac jucătorii trebuie să sară în interiorul cercului, iar la comanda pe mal ei trebuie să sară în afara lui. Pentru a verifica atenţia jucătorilor se poate da aceeaşi comandă de două ori, sau pot fi intercalate cuvinte asemănătoare cu comenzile. Jucătorul care greşeşte este eliminat din joc.

BUCHEŢELELEScop: dezvoltă viteza de reacţie, atenţia şi orientarea spaţială Vârsta: 7-12 aniLoc de desfăşurare: Se joacă în sală, teren, curteMateriale: -

Desfăşurarea jocului: Jucătorii stau pe tot terenul, iar conducătorul de joc strigă un număr. Jucătorii trebuie să formeze bucheţele care să cuprindă numărul strigat de conducător; jucătorii care rămân în afara de bucheţele sunt penalizaţi.

BASTONUL SĂRITScop: dezvoltarea atenţiei şi a vitezei de reacţieVârsta: 6-14 aniLoc de desfăşurare: sală, terenNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: 2 bastoane de gimnastică

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale aşezaţi în coloană, câte unul. Primii din fiecare coloană primesc câte un baston.Desfăşurarea jocului: La semnal, jucătorii cu bastonul aleargă spre capătul şirului ţinând bastonul în poziţie orizontală, la o înălţime de 20-50 cm. Jucătorii trebuie să sară peste baston. După efectuarea cursei bastonul se predă jucătorului următor care repetă acţiunea.Regulă:

- câştigă echipa care execută mai repede şi fără penalizări.

BUM-BUMScop: dezvoltarea atenţiaVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt dispuşi în formaţie de careu sau semicerc. Desfăşurarea jocului: Conducătorul de joc pronunţa cu gras tare o cifră şi începe jocul, astfel: jucătorii se numără începând din flancul drept în continuare şi când se ajunge la cifra propusă jucătorul respectiv va trebui să spună „bum”, la fel şi în cazul multiplilor cifrei.Reguli:

38

- jucătorii care greşesc sunt eliminaţi din joc;- cifra poate fi schimbată de câte ori se vrea.

CRABII ŞI CREVEŢIIScop: dezvoltarea vitezei de reacţie, atenţiei şi a abilităţii. Vârsta: 7-15 aniLoc de desfăşurare: Se joacă în sală, teren, curteMateriale: -

Desfăşurarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale, dispuşi deoparte şi de alta a unei linii transversale, la mijlocul terenului. O echipă reprezintă „crabii”, iar cealaltă „creveţii”. Când conducătorul de joc strigă una din echipe, aceasta va trebui să alerge până în spatele liniei de fund a terenului, cealaltă echipă aleargă după ei să-i prindă. Cei atinşi în spaţiul de joc vor fi luaţi prizonieri (sau se pot acorda puncte). Prinzătorii pot să atingă unul sau mai mulţi urmăriţi.

CERCUL ZBURĂTORScop: dezvoltarea vitezei de reacţie şi a îndemânăriiVârsta: 8-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 10-30, dacă numărul jucătorilor este mare ei se împart în mai multe echipe, în aşa fel încât cercul să nu fie prea mare.Materiale: săculeţ cu nisip prins la un capăt cu o coardă (frânghie)

Organizarea jocului: Formaţia de joc este de cerc, jucătorii stau cu faţa către centru. In centrul cercului de află un jucător care ţine în mâini frânghia de care este prins săculeţul.Desfăşurarea jocului: la comanda conducătorului de joc, jucătorul din centru învârte săculeţul descriind cu el un cerc mai mare de cât cel a jucătorilor, care trebuie să sară ca să nu fie atinşi de săculeţ. Jucătorii atinşi sunt eliminaţi.Regulă:

- săculeţul nu va fi ridicat mai sus de genunchii.Câştigă elevul care rămâne cel mai mult în joc.

CERCUL OCHITScop: dezvoltarea îndemânării şi a deprinderii de aruncareVârsta: 6-14 aniLoc de desfăşurare: sală, terenNumărul jucătorilor: 10-30Materiale: săculeţ cu nisip şi minge de oină

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi pe două echipe în coloană câte unul. Primii din fiecare echipă au câte o minge de oină. La o distanţa de 5-10 m

39

faţă de echipe, pe perete sau pe un panou se desenează mai multe cercuri concentrice, notate fiecare cu puncte; în cerculeţul din mijloc se aşează săculeţul cu nisip. Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc fiecare echipă, aruncă pe rând încercând să ochească săculeţul de nisip. Se notează pentru fiecare echipă punctele realizate din aruncare.Regulă:- câştigă echipa care obţine cel mai mare număr de puncte.

CURSA PE NUMEREScop: dezvoltarea forţei şi a vitezei de execuţieVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 12-30 (jucătorii trebuie să fie în număr par)Materiale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe aşezaţi în coloană câte unu, şezând cu picioarele încrucişate; ei sunt numerotaţi de la 1 la ..... Desfăşurarea jocului: La semnalul conducătorului de joc numerele strigate se ridică ocolesc propria echipă şi se aşează la locul lui. Elevul care câştigă aduce un punct echipei sale. Jocul continuă până când toţi jucătorii au fost strigaţiRegulă:- ocolirea se face în totdeauna spre stânga.

CURSA ÎN TREI PICIOAREScop: dezvoltarea îndemânării Vârsta: 6-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 10-30Materiale: două panglici cu o lungime de 50 cm sau fulare

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe în perechi. Primii din fiecare echipă îşi leagă împreună piciorul din interior. La distanţă de 10-15 m în fată fiecărei echipe se marchează n puncte, care trebuie ocolit.Desfăşurarea jocului: La comandă primele perechi aleargă în „trei” picioare, ocolesc semnul, se întorc în alergare şi predau legătura la perechea următoare, care va continua jocul.Regulă:

- Câştigă echipa care termină prima fără penalizări.

CURSA SPATE ÎN SPATEScop: dezvoltă viteza de deplasare Vârsta: 10 - 14 ani

40

Loc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 10-20Materiale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr. Jucătorii pe perechi, spate in spate apucat reciproc la nivelul coatelor, se află în spatele liniei de plecare.Desfăşurarea jocului: Înaintea echipelor, la o distanţă aprox.10 m se trasează linia de sosire. La semnalul conducătorului de joc, perechile pornesc în alergare spre linia de sosire. Perechea care ajunge prima câştigă un punct pentru echipa sa.Reguli:

- Perechile nu au vie să dea drumul la mâini, trebuie să alerge tot timpul spate in spate;

- Câştigă echipa care acumulează cele mai multe puncte.

CINE TRANSPORTĂ ROABA MAI REPEDEScop: dezvoltarea forţei şi a îndemânăriiVârsta: 10-14 aniloc de desfăşurare: salăNumărul jucătorilor: 10-20Materiale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi pe perechi şi se află în spatele unei linii. La distanţă de 10 m se trasează o altă linie. Unul din fiecare pereche se află sprijinit pe palme, iar colegul îl prinde de gambe.Desfăşurarea jocului: La comandă, perechile se deplasează până la semn şi se întorc înapoi în acelaşi fel.Reguli:

- Fiecare pereche trebuie să ajungă la linia de sosire fără să dea drumul picioarelor;

- Jucătorii să fie atenţi să ni se rănească;- Câştigă perechea care termină primul.

CINE ESTE MAI PUTERNICScop: dezvoltarea forţeiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală teren, curteNumărul jucătorilor: 10-20Materiale: 2 frânghii (corzi de gimnastică) cu o lungime de 2-3 m

Organizarea jocului: Colectivul se împarte în două grupe egale ca număr, dispuse faţă în faţă, de o parte şi de alta a unei linii trasate pe sol. Jucătorii se ţin unul de latul prinzându-se de mijloc cu ambele mâini.

41

Desfăşurare jocului: Primii din fiecare echipă prind frânghia cu ambele mâini. La comandă fiecare echipă trage de frânghie încercând să tragă echipa adversă peste linie.Reguli:

- In timpul jocului, jucătorii trebuie să se ţină unul de altul, pentru a evita accidentele.

- Câştigă echipa care reuşeşte să tragă adversarii peste linie.

CINE SE CAŢĂRĂ MAI REPEDEScop: dezvoltarea vitezei şi a îndemânăriiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: salăNumărul jucătorilor: 10-20Materiale: 2 scări fixe

Organizarea jocului: colectivul este împărţit în două echipe egale ca număr, dispuse la o distanţă de 8-10 m în spatele scărilor fixe. Desfăşurarea jocului: la comandă primii din fiecare echipă aleargă, se caţără pe scara fixă şi atinge peretele deasupra ultimii stinghii. Coboară de pe scara fixă (fără să sară) şi predau ştafeta la următorul.Regulă:- Câştigă echipa care termină cel mai repede fără penalităţi.

CINE SARE MAI DEPARTEScop: dezvoltarea forţei membrelor inferioare şi a detenteiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 10-20Materiale: -

Organizarea jocului: Colectivul este împărţit în două echipe egale ca număr dispuse în spatele unei linii trasate pe sol. Fiecare echipă are un jucător care marchează distanţa săriturii. Desfăşurarea jocului: La comandă, primii din fiecare echipă execută o săritură în lungime de pe loc, iar jucătorul arbitru însemnează lungimea săriturii. De la acest semn sare următorul jucător şi tot aşa până sar toţi jucătorii din echipă. Regulă:

- Câştigă echipa care însumează cea mai mare distanţă.

CALCĂ UMBRA!Scop: dezvoltarea forţei, vitezei şi a îndemânăriiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curte

42

Numărul jucătorilor: 20-30Materiale: -

Organizarea jocului: Colectivul se împarte în două echipe. . Jucătorii faţă în faţă pe perechi, în care sunt doi jucători din ambele echipe.Desfăşurarea jocului: La semnalul de începere perechile încep să sară într-un picior şi cel care reuşeşte sa calce umbra adversarului câştigă un punct pentru echipa sa. Câştigă echipa care are cele mai multe puncte.Reguli:

- Jucătorul care coboară celălalt picior pe sol pierde un punct;- Este interzisă schimbarea piciorului de sprijin;- Jocul poate să se desfăşoare cu toate perechile deodată sau pe rând

pentru fiecare pereche.

CAL ŞI CĂLĂREŢScop: dezvoltarea forţei şi a deprinderi de transporta greutăţiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi pe două echipe dispuse în perechi, î care unul este calul şi celălalt călăreţul. Echipele sunt plasate la o distanţa de 10-15 m faţa de un semn marcat pe sol. Desfăşurarea jocului: la semnalul de începere călăreţul stă în călare pe spatele calului şi pornesc in alergare până la semn, se întorc la echipă în acelaşi fel de deplasare, predă ştafeta echipei următoare.Reguli:

- câştiga echipa care termină prima;- nu se admite ca jucătorul care stă călare să aibă picioarele sprijinite pe

sol.

CÂŞTIGĂ CEL ÎNDEMÂNATICScop: dezvoltarea îndemânării şi coordonării şi a spiritului de întrecere.Vârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: salăNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: atâtea mingi de baschet sau medicinale câte perechi sunt

Organizarea jocului: In spatele unei linii trasate pe sol sunt dispuse pe două echipe a căror jucători sunt culcaţi pe sol cu faţa în jos. Intre cei doi adversari se află o minge de baschet sau medicinală.Desfăşurarea jocului: La semnalul de începere fiecare participante caută să câstige mingea trăgând de aceasta spre el şi intrând în posesia ei. Câştigă echipa cu cel mai mare număr de mingi obţinute.

43

Regulă:- jucătorii nu au voie să depăşească cu corpul linia de separare.

CURSA PE NUMEREScop: dezvoltă viteza de deplasare şi atenţiaVârsta: 7-12 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în doua echipe egale ca număr aflate în spetele unei linii trasate pe sol. Jucătorii din fiecare echipă sunt numerotaţi de la 1 la cât sunt. Desfăşurarea jocului: Conducătorul de joc strigă un număr, iar jucătorii din cele după echipe care au numărul respectiv aleargă până la semnul stabilit, a ting semnul se întorc în alergare la echipă. Jocul continuă, conducătorul de joc striga alte numere.Reguli:

- jucătorii care aleargă mai repede primesc puncte;- câştigă echipa care are mai multe puncte.

CURĂŢĂ LOCULScop: dezvoltarea vitezei de reacţie şi perspicacitateVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: cocoloaşe de hârtie sau bureţi din plastic

Organizarea jocului: Colectivul este împărţit în două echipe plasate la distante egale fată de centrul terenului unde este desenat un cerc cu diametrul de 1,5-2 m. In acest cerc se află împrăştiate cocoloaşele de hârtie sau bureţii. Desfăşurarea jocului: La semnalul de începere echipele se deplasează la centrul cercului şi încearcă să adune căte mai multe cocoloaşe, cu piciorul şi să le transporte în spaţiul lor de repaus.Reguli:

- câştigă echipa care adună cele mai multe cocoloaşe în cel mai scurt timp;- cocoloaşele pot fi deplasate numai cu piciorul.

CINE POATE, RĂMÂNE ÎN CERC!Scop: dezvoltarea forţei şi atenţieiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30

44

Materiale: -Organizarea jocului: Pe mijlocul ternului se desenează n cerc care să acopere întregul spaţiu. Colectivul este împărţit în două echipe, fiecare echipă formează câte în cerc în care jucătorii sunt dispuşi cu faţa spre centru şi in mâinile la spate încrucişat apucat. Fiecare din aceste cercuri este dispus în capetele opuse a diametrului cercului.Desfăşurarea jocului: La semnal fiecare cerc de jucători, fără să dea drumul la mâini se deplasează în aşa fel încât ajunge la echipa adversă şi prin diferite mişcări încearcă s-o scoate înafara cercului de joc.Regulă:- câştigă echipa care rămâne în cerc sau se poate stabili limită de timp dacă nu se reuşeşte scoaterea unei echipa afară.

CINE POATE SCAPĂScop: dezvoltarea vitezei de reacţie şi deplasare; orientarea în spaţiuVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale:

Organizarea jocului: Pe mijlocul terenului se marchează n spaţiu prin două linii paralele la distanţă de 3 m una de lata. La distanţă de 6-8 m faţă de culoarul din centru de găseşte zona în care sunt plasaţi jucătorii în spatele unei lunii. La capătul opus la aceeaşi distanţă faţă de centru se află zona de refugiu. Pe culoarul din centru se află doi jucători cu rol de prinzători.Desfăşurarea jocului: La semnal jucătorii încearcă să alerge şi să ajungă în zona de refugiu; jucătorii prinzători au voie să se deplaseze lateral stânga-dreapta şi să împiedice deplasarea jucătorilor. Aceştia dacă sunt atinşi devin prinzătoriRegulă:- câştigă jucătorii care rămân cel mai mult în joc.

CULESUL CARTOFILORScop: Jocul dezvoltă viteza şi îndemânarea Vârsta: 7-15 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteMateriale: 8 mingi de oină şi două coşuleţe

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr, care stau în spatele unei linii marcate pe sol, pe două şiruri la distanţă de 1 m unul de celălalt. Primii jucători din fiecare şir au în mână coşuleţul, în care vor pune cartofii (mingile de oină) aşezaţi în cuiburi (cerculeţe la distanţă de 2 m unul de altul).

45

Desfăşurarea jocului: La comandă jucătorii pornesc în alergare şi adună cartofii pe care îi pun în coşuleţ se reîntorc în alergare la şir, predă coşuleţul jucătorului următor, care porneşte şi aşează cartofii în cuiburi. Jocul se reia.

Reguli:- se penalizează scăparea cartofilor;- câştigă echipa care termină mai repede.

DE-A PRINSELEAScop: dezvoltă viteza, îndemânarea şi rezistenţa Vârsta: 7-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteMateriale: -.

Desfăşurarea jocului: Jocul de desfăşoară pe o suprafaţă dreptunghiulară. Jucătorii sunt răspândiţi pe toată suprafaţă de joc, iar un jucător aşteaptă cu spatele la jucători. Acesta se numeşte prinzător. Pe teren se găsesc 2-3 locuri delimitate, numite „case de refugiu” unde jucătorii se pot adăpostii, scăpând de urmărire. Când prinzătorul întreabă dacă jucătorii sunt gata aceştia răspund „da” şi urmează urmărirea. Jucătorul atins, înainte de a intra în casa de refugiu, este scos din joc sau devine prinzător.

DRIBLING PRINTRE POPICEScop: perfecţionarea driblingului Vârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: 10 măciuci şi două mingi (de baschet, fotbal, handbal)

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipă, aşezaţi în coloană câte unu. In faţa fiecare echipe se aşează din 5 în 5 m câte o măciucă (fiecare echipă are 5 măciuci, sau 4 în funcţie de spaţiu).Desfăşurarea jocului: La comandă jucătorii cu mingea pleacă în dribling ocolind fiecare măciucă. După ce au ocolit ultima măciucă pasează mingea la următorul jucător. Regulă:

- jocul continuă până când toţi jucătorii au parcurs traseulCâştigă echipa care termină prima fără penalizare.

Notă: Jocul poate fi adaptat pentru handbal, baschet sau fotbal.

DEPLASAREA PRIN TUNELScop: perfecţionarea deprinderii de târâreVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală

46

Numărul jucătorilor: 20-30Materiale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr, dispuse pe două şiruri, în spatele unei linii de plecare. Jucătorii stau cu picioarele depărtate şi cu braţele pe umerii celui din faţăDesfăşurarea jocului: La comanda de începere ultimii, aflaţi în culcat ventral se deplasează, prin târâre, printre picioarele jucătorilor, ajunge în faţa şirului, se ridică, depărtează picioarele. Şirul se deplasează înapoi ca întotdeauna să fie în spatele liniei. Jocul continuă până execută toţi trecerea prin tunel.Regulă: - câştigă echipa care termină prima.

DĂRÂMAREA POPICELORScop: dezvoltarea preciziei mişcării şi a atenţieiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: popice, mingi de oină

Organizarea jocului: terenul este împărţit prin linii orizontale în trei spaţii, la distanţă de 8-10 m fată de linia de centru unde sunt plasate popicele în linie. Colectivul este împărţit în două echipe. O echipă este dispusă în faţa popicelor, pe care le apără de a fi doborâte. Cealaltă echipă se împarte în două şi este dispusă pe liniile de fund ale terenului.Desfăşurarea jocului: La semnalul de începere echipa care are mingi de oină aruncă şi încearcă să doboare popicele, care sunt apărate. La capătul opus al terenului, cealaltă parte a echipei care se află la aruncare recuperează mingile aruncate şi încearcă să doboare, la rândul ei popicele. Regulă:- câştigă echipa care are cele mai multe popice doborât.

FULGII ZBOARĂScop: creşterea capacităţii vitale, educarea respiraţieiVârsta: 5 - 10 ani (este indicat a se folosi la vârste şi mai mari în şcolile cu deficienţii de auz)Loc de desfăşurare: salăNumărul jucătorilor: 10-20Materiale: fulgi de pene

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în grupuri mici, fiecare grup primeşte câţiva fulgi, sau dacă există posibilitatea fiecare jucător primeşte câte un fulg.Desfăşurarea jocului: Fulgii sunt ţinuţi în aer, suflând în ei. Grupa (sau jucătorul) ai cărei fulgi au stat cel mai mult în aer este câştigătoare.

47

INTRĂ ÎN CERCScop: dezvoltă forţa şi îndemânarea Vârsta: 7-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteMateriale: un număr de bastoane de gimnastica egal cu numărul echipelor formate

Organizarea jocului: Jucătorii se împart în 4 echipe, aşezate câte două faţă în faţă. Intre echipe se trasează pe sol un cerc cu diametrul de aproximativ 1 m. Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc, primii elevi din fiecare echipă se aşează în faţa cercului, prind bastonul de capăt şi încearcă să se tragă unul pe altul în cerc. Jucătorul care intră în cerc este penalizat, sau scos din joc. Sunt admise mişcări în jurul cercului, dar fără a se da drumul bastonului. Echipele trebuie să fie egale ca număr.Regulă:- Câştigă echipa care are mai puţine penalizări sau jucători penalizaţi.

IATĂ OCHII MEI!Scop: jocul dezvoltă viteza de reacţie şi atenţia Vârsta: 6-12 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumăr jucători: Materiale: -.

Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în formaţie de semicerc sau careu, cu faţa spre interior. Unul dintre jucători este în afara formaţiei, el se aşează în poziţia ghemuit în faţa jucătorilor. La un moment dat acesta spune „Iată ochii mei!” şi arată cu mâinile altă parte a corpului pentru a-i derute pe ceilalţi jucători. Jucătorii care ezită şi întârzie prea mult în a arăta porţiunea semnalată de elevul aşezat în fată sunt scoşi din joc. Jocul continuă până rămân 2-3 jucători.

LABIRINTULScop: dezvoltă viteza, atenţia, îndemânarea Vârsta: 7-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteMateriale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în coloană de gimnastică la o distanţă de două lungimi de braţ.; doi jucători rămân în afara coloanei; unul dintre ei este urmăritorul, iar celălalt este urmăritul.Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc, jucătorii ridică braţele lateral, urmăritul şi urmăritorul fiind în puncte diferite, ei aleargă pe

48

culoarele formate de braţele întinse, ne având voie să treacă pe dedesubt sau să desfacă braţele. Când urmăritul este atins se schimbă perechea. Regulă:

- urmăritul şi urmăritorul trebuie să alerge numai în sensul indicat de braţe şi numai prin labirint.

LUPUL ŞI OILEScop: dezvoltă vitezei de reacţie, atenţia şi coordonarea Vârsta: 7-13 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteMateriale: -

Organizarea jocului: Jucătorii aşezaţi în coloană, prinşi de talie unul de altul reprezintă „oile”.Iîn faţa şirului, primul jucător este „ciobanul”, unul dintre jucători este „lupul”. Desfăşurarea jocului: La semnalul conducătorului de joc lupul încearcă să prindă oile, iar ciobanul ţinând braţele lateral se deplasează după lup şi-şi apăra oile. Când este prinsă o oaie, ea devine lup şi lupul trece în şir. Regulă:

- dacă lupul nu reuşeşte să prindă nici o oaie este schimbat.

LUPTA COCOŞILORScop: dezvoltarea forţei şi a echilibrului Vârsta: 7-15 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteMateriale: -

Desfăşurarea jocului: Jucătorii pe perechi stau faţă în faţă, cu braţele încrucişate şi în sprijin pe un picior. La comanda conducătorului de joc, prin sărituri pe un picior urmăresc să-şi dezechilibreze partenerul. Câştigă jucătorul care a fost de cele mai puţine ori dezechilibrat.

LUPULScop: Jocul dezvoltă viteza şi îndemânareaVârsta: 7-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumăr jucători: Materiale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în 3-4 echipe aşezaţi în formă de stea cu faţa spre interior; unul dintre jucători rămâne în afara echipelor.Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc, elevul rămas în afara echipelor se va plimba în jurul rozetei, iar la un moment dat va atinge pe umăr pe unul dintre elevii, acesta transmite semnalul până la primul jucător din şir,

49

acest jucător strigă „Lupul!” şi aleargă în jurul rozetei cu toată echipa. In acest timp jucătorul care a dat semnalul de începere a jocului urmăreşte să se intercaleze în grupă; jucătorul rămas fără loc va continua jocul. Grupa care a alergat se va aşeza la loc.Regulă:

- In timpul alergării nu este voie să se treacă prin interiorul grupelor.

MINGEA PRIN TUNELScop: dezvoltă atenţia şi îndemânareaVârsta: 7-15 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteMateriale: două mingi elastice, sau două mingi medicinale de 1 kg.

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe aşezate paralel la distanţă de 2 m una de alta. In fată echipelor, pe sol este trasată o linie care nu poate fi depăşită în timpul jocului Cele două echipe stau în stând depărtat, primul jucător are mingea, pe care aplecându-se o transmite prin tunel (printre picioarele jucătorilor) după care ultimul jucător apucă mingea şi trece în faţa şirului, cel care a trasmis-o trece la coada şirului. Jocul continuă.Regulă:

- se penalizează greşeli de transmiterea mingii şi ne respectarea spaţiului de joc.

MERG PE STRADĂScop: dezvoltă viteza, atenţia şi orientarea în spaţiuVârsta: 7-12 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteMateriale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi in cerc cu faţa spre interior. Un jucător rămâne în afară şi de plimbă în jurul cercului. Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc jucătorul care se plimbă va spune următoarele versuri:

„ Încet pe stradă ,merg,Pe sub fereastră eu trec,Un prieten îmi aleg,Cu el în fugă să mă întrec.”

In acest moment atinge pe spate un jucător, care va alerga în sens invers încercând să ocupe primul, locul rămas liber. Regulă:

- cei doi jucători care aleargă nu au voie să se îmbrâncească sau se împiedice unul pe altul.

50

MINGEA PE LINIEScop: dezvoltarea îndemânării şi a vitezei de execuţieVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: o minge de fotbal

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr. Jocul se desfăşoară pe un teren în formă dreptunghiulară, la fiecare capăt se află câte o echipă. Desfăşurarea jocului: Conducătorul de joc dă mingea unei echipe, aceasta va căuta ca prin pase, fente etc. să aşeza mingea pe linia echipei adverse. Elevii din echipa adversă caută să intercepteze mingea şi să împiedice pe jucători să ducă mingea până la linie. Dacă mingea este interceptată jocul se mută la echipa cealaltă.Reguli:

- punerea mingii pe linie înseamnă 1 punct;- nu este voie să se pună piedici, să se îmbrâncească sau să se lovească

jucătorii între ei.

MOTANULScop: dezvoltarea orientării în spaţiu şi a vitezei de deplasareVârsta: 4-10 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 10-20Materiale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt răspândiţi pe tot terenul de joc. Desfăşurarea jocului: Unul dintre ei începe jocul, lovind un coleg şi strigând „Motanul!” apoi aleargă. „Motanul!” (cel care a fost lovit) se ia după cel care l-a atins încercând sa-l prindă. In timp ce aleargă restul jucătorilor pot sa-i taie calea pentru a împiedica urmărirea.Reguli:

- Jucătorii nu au voie să folosească mâinile sau să pună piedică pentru a-l împiedica pe motan sa-l prindă pe urmărit.

- Jocul continuă până când cel puţin jumătate din numărul jucătorilor au schimbat locurile între ei.

MINGEA LA CĂPITANScop: dezvoltarea îndemânării şi atenţieiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: o minge (de handbal sau elastică)

51

Organizarea jocului: terenul este împărţit în după printr-o linie trasata la mijloc. Deoparte şi alta acestei linii se desenează cercuri cu un diametru de 1 m (pe două rânduri) dispuse în semicerc. Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe, fiecare dintre echipe având tricouri de o anumită culoare. Pe o jumătate de teren în fată liniei vor sta jucătorii din echipa roşie, de exemplu, având în spate jucătorii din echipa „neagră”. Pe cealaltă jumătate te teren dispunerea este invers. La capătul liniei ce separă cele două jumătăţi de teren se află căpitanul care are mingea.Desfăşurarea jocului: Căpitanul aruncă mingea în sus spre echipe; jucătorul care prinde pasează la coechipieri şi în anumite situaţii la căpitan. Când căpitanul reprimeşte mingea, echipa care i-a pasat primeşte un punct. Jucătorii din echipa adversă încearcă sa intercepteze mingea, dacă reuşeşte căpitanul este schimbat.Regulă:

- câştigă echipa care face cele mai multe puncte.

MINGEA ROSTOGOLITĂScop: dezvoltarea îndemânării şi a atenţieiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: mingi (de volei, handbal, elastice)

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe aşezaţi pe două şiruri. In faţa echipelor la o distanţă de 10-15 m se desenează un semn care va fi ocolit. Desfăşurarea jocului: La comanda de începere primul din fiecare echipă aleargă rostogolind mingea, ocoleşte semnul marcat, se întoarce la echipă şi predă ştafeta. Jocul continuă până când toţi jucătorii au parcurs cel puţin o dată traseul. Regulă:- câştigă echipa care termină prima şi cu cele mai puţine penalizări.

MIŞCAREA ÎN OGLINDĂScop: dezvoltarea vitezei de reacţie şi atenţiaVârsta: 7-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt dispuşi in linie sau in semicerc. In faţa formaţiei se află unul din jucători la o distanţă de 2-3 m. Desfăşurarea jocului: Jucătorul din faţa formaţiei execută diferite mişcări şi anumite gesturi, iar jucătorii trebuie să imite.

52

Reguli:- jucătorii care greşesc mişcările sunt eliminaţi;- câştigă jucătorul care rămâne cel mai mult în joc.

MINGEA FRIGE!Scop: dezvoltarea vitezei de reacţie şi a atenţieiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: o minge (volei, elastică)

Organizarea jocului: Jucătorii sunt eşezaţi în formaţie de cerc cu faţa la centru. Unul dintre ei ţine în măi o minge.Desfăşurarea jocului: La comanda de începere, mingea trebuie pasată foarte rapid de la unul la altul pe circumferinţa cercului, spre stânga sau spre dreapta. La comanda de oprire, jucătorul care are mingea este penalizat sau scos din joc. Câştigă ultimii trei jucători care rămân în joc sau jucătorii cu cele mai puţine penalizări.Regulă:- mingea se transmite din mână în mână (fără pasă).

NĂVODULScop: dezvoltarea viteza şi orientarea in spaţiuVârsta: 6-12 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 10-20Materiale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt răspândiţi pe tot terenul, unul dintre ei este ales conducător. Desfăşurarea jocului: Conducătorul de joc îi urmăreşte pe ceilalţi încercând să-i prindă sau să-i atingă cu mâna pe unul dintre jucători. Cel atins îl ia de mână pe conducător (formează năvodul) şi continuă urmărirea altui jucător. Pe măsură ce sunt prinşi mai mulţi jucători năvodul devine tot mai mare.Reguli:

- Jocul se termină când toţi copiii sunt prinşi;- Dacă năvodul este prea mare, se poate împărţii în două.

NE JUCĂM LEAPŞA!Scop: Jocul dezvoltă viteza şi îndemânarea Vârsta: 7-15 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30

53

Materiale: -Organizarea jocului: Terenul de joc se poate împărţii în două sau mai multe compartimente (pe lăţime) în funcţie de numărul copiilor. Desfăşurarea jocului: In fiecare compartiment este desenat un cerc care reprezintă casa unde se pot odihnii copii urmăriţi; deasemenea în fiecare compartiment se află un conducător de joc care îi aleargă pe copii şi când îi ajunge îi atinge cu palma şi dă leapşa, jucătorul atins devine conducător de joc, care continuă jocul. Reguli:

- copiii intraţi în casa de odihnă nu pot fi atinşi;- nu poate să i se dea leapşa celui care a fost înainte;- în căsuţa de odihnă nu intră mai mult de un jucător, care nu are voie să

stea mai mult de un minut;- câştigă jucătorul care a dat leapşa la mai mulţi jucători.

OCUPĂ LOCUL LIBERScop: dezvoltă viteza, îndemânarea şi orientarea în spaţiu.Vârsta: 7-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteMateriale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în formaţie de cerc cu faţa spre centrul cercului, un jucător rămâne afară. Desfăşurarea jocului: Jucătorul rămas în afara cercului va alerga în jurul acestuia; el va atinge unul dintre elevi şi-îi, spune „Vino!”. Jucătorul atins este obligat să alerge în sens invers şi să ocupe locul rămas liber în cerc.

Pentru a face jocul mai atrăgător se pot impune anumite reguli, când cei doi jucători se întâlnesc să dea mâna, să se ocolească unul pe celălalt etc.

OCHEŞTE ŢINTAScop: dezvoltarea preciziei mişcăriiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 10-20Materiale: 2 panouri (se poate folosi şi peretele) pe care sunt lipite 2 ţinte, cu cercuri concentrice care reprezintă fiecare un număr de puncte; 2 mingi de oină

Organizarea jocului: Colectivul este împărţiţi în două echipe egale ca număr, aflate la o distanţă de 10-15 m în spatele panourilor. Pentru fiecare echipă un jucător se află lângă panou şi notează numărul de puncte, de asemenea el returnează mingea la echipă.Desfăşurarea jocului: La comandă primii din fiecare echipă aruncâ mingea în ţintă şi trece în locul jucătorului de panou.

54

Regulă:- Câştigă echipa care totalizează cele mai multe puncte.

OCUPĂ LOCUL!Scop: dezvoltarea vitezei de execuţie şi a atenţieiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale:

Organizarea jocului: Jucătorii sunt dispuşi în formaţie de cerc, culcat ventral cu faţă spre centrul cercului, la distanţă de după braţe unul de altul. Inafara formaţiei de cerc de găsesc doi jucători: unui prinzător şi celălalt alergător.Desfăşurarea jocului: La semnal alergătorul se deplasează în alergare pe circumferinţa cercului, încearcă să scape de prinzător ocupând un loc în stânga unui jucător din cerc, acesta este obligat să se ridice şi să continue jocul. Dacă alergătorul este atins sau prins devine prinzător.Regulă:

- nu este voie să se alerge prin cerc.

PRINDE MINGEAScop: dezvoltarea atenţiei şi a îndemânăriiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 15-30Materiale: o minge (baschet, elastica, fotbal)

Organizarea jocului: Jucătorii sunt dispuşi în formaţie de cerc la o distanţă de după braţe unu de altul, cu faţa spre centrul cercului. In mijlocul cercului se află jucătorul prinzător.Desfăşurarea jocului: La semnalul de începere conducătorul jocului dă mingea unui jucător, iar acesta pasează mingea prin rostogolire la alt jucător, şi acesta la altul, ş.a.m.d. Jucătorul prinzător caută să prindă mingea, dacă o prinde trece în locul jucătorului care a pasat, aceste trecând în centru.

PERIAScop: dezvoltarea atenţiei şi a spiritului de observaţieVârsta: 7-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: o perie

Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în formaţie de cerc cu faţa spere centru, mâinile la spate.

55

Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc, peria aflată la unul dintre jucători se dă din mână în mână, în aşa fel încât jucătorul din centru să observe foarte greu circulaţia periei. In momentul în care jucătorul din centru ghiceşte jucătorul cu peria, aceste va trece în centru şi jocul continuă.Reguli:

- Jucătorii trebuie să stea foarte apropiaţi unii de alţii, ca să nu se observe circulaţia periei.

POŞTA MERGEScop: dezvoltă atenţia, viteza de reacţie şi orientarea în spaţiu Vârsta: 7-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curte

Materiale: -Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în formaţie de cerc cu faţa spre interior, la o distanţă de două lungimi de braţ unul de altul. In jurul fiecărui jucător se trasează un cerc, cu diametrul de 1 m. Fiecare jucător primeşte denumirea unui oraş. Unul dintre jucători va fi în centrul cercului.Desfăşurarea jocului: Jucătorul din centru va spune: „ Poşta merge de la ... la ...!” ex. De la Bucureşti la Braşov. Cei strigaţi trebuie să schimbe locurile între ei, jucătorul din centru încercând să ocupe unul din locurile care reprezintă oraşele strigate. Jucătorul rămas fără loc ocupă locul din centru. Jocul continuă până când toţi elevii – oraşe sunt strigaţi.

PROVOCAREA DIN TREI LOVITURIScop: dezvoltă viteza de reacţia şi îndemânarea.Vârsta: 7-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteMateriale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe aşezate faţă în faţă la o distanţa 10-15 m una de alta. O echipă se numără de la stânga la dreapta iar cealaltă de la dreapta la stânga. Desfăşurarea jocului: La semnalul conducătorului de joc toţi jucătorii ţin un braţ întins în faţă; unul dintre jucători se apropie de echipa adversă şi o provoacă prin trei lovituri. Jucătorul lovit a treia oară va alerga după provocator până la echipa acestuia. Dacă l-a atins în spaţiul de joc îl ia prizonier, dacă nu el este luat prizonier. Regulă:- Câştigă echipa care are cei mai mulţi prizonieri luaţi.

PIPĂITULScop: Jocul dezvoltă simţul tactil

56

Vârsta: 6-11 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteMateriale: câteva fulare şi câteva obiecte diferite.

Organizarea şi desfăşurarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi pe două rânduri faţă în faţă, legaţi la ochi cu fular; li se dă să treacă din mănă în mână obiectele alese pentru joc. Două ce toate obiectele au trecut la toţi jucătorii, fiecare echipă primeşte o foaie de hârtie pe care notează obiectele ce ia trecut prin mână. Câştigă echipa care notează cele mai multe obiecte.Reguli:

- Obiectele nu trebuie să prezinte risc de rănire;- Jocul se poate folosi şi în şcoala pentru deficienţii vizuali.

PANGLICUŢELEScop: dezvoltarea viteza de deplasareVârsta: 4-10 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 10-20Materiale: panglicuţe pentru fiecare jucător

Organizarea jocului: Jucătorii sunt răspândiţi pe tot terenul de joc şi au la braţ legată o panglică colorată. Unul dintre ei, fără panglică, este „urmăritorul”.Desfăşurarea jocului: La comanda de începere a jocului, toţi jucătorii aleargă în diferite direcţii, iar urmăritorul fuge după ei încercând să prindă unul.Reguli:

- Cel prins trebuie să cedeze panglica şi devine urmăritor;- Jucătorii pot scăpa de urmăritor, înainte de a fi loviţi, numai dacă iau

poziţia ghemuit.

PĂSTREAZĂ CASA CURATĂ!Scop: dezvoltarea vitezei de execuţie şi a atenţieiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 15-30Materiale: mingi de toate tipurile (cât mai multe)

Organizarea jocului: Pe terenul de joc, la mijloc se montează o plasă de volei sau de tenis şi în lipsa acestora o sfoară, distanţată faţă de sol la 1,5 m. Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale , repartizate fiecare pe o jumătate de teren. Mingile se împart în mod egal în două şi se dă fiecărei echipe plasata pe sol.Desfăşurarea jocului: La comanda de începere fiecare echipă trimite cât mai repede mingile, prin rostogolire în terenul advers şi urmăreşte să retrimite mingile trimise de adversar, in aşa fel încât „casa” lor să fie goală. Câştigă echipa care are cele mai puţine mingi în teren.Regulă:

57

- se admite numai rostogolirea mingii.

PÂRAIEScop: dezvoltarea deprinderii de a săriiVârsta: 6-12 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: -

Organizarea jocului: Pe terenul de joc se trasează două linii paralele, care reprezintă malurile pârâului. Distanţă dintre cele două maluri se poate mării, în funcţie de posibilităţile jucătorilor. Jucătorii sunt aşezaţi cu faţa spre „apă” în linie, pe mal.Desfăşurarea jocului: La comandă jucătorii trebuie să sare de pe un mal pe celălalt, fie prin săritură pe un picior fără elan, sau prin săritură cu elan de 3 paşi, pe măsură ce distanţa dintre maluri se măreşte.Regulă:- Dacă un jucător nu reuşeşte să ajungă pe malul celălalt şi cadre în „apă” este scos din joc.

RUPE LANŢUL!Scop: dezvoltarea îndemânării şi a atenţieiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-40Materiale: -

Organizarea jocului: Colectivul este împărţit în două echipe egale ca număr, care aşează faţă în faţă, la o distanţă de 25-30 m, în linie. Jucătorii din fiecare echipă se ţin strâns de mână. Desfăşurarea jocului: Un jucător din fiecare echipă placă la adversar se plimbă dealungul liniei şi la un moment dat încearcă să rupă rândul, luând jucătorii prin surprindere. Dacă jucătorul reuşeşte să rupă rândul ia prizonieri ambii jucători printre care a trecut. Dă nu reuşeşte, o ia la fugă şi este urmărit, el încercând să fugă la echipa lui, dacă este prins devine prizonier. Câştigă echipa care are cei mai mulţi prizonieri.

ROATA Scop: dezvoltă atenţiaVârsta: 7-12 aniLoc de desfăşurare: Se joacă în sală, teren, curteMateriale: -

58

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în trei-patru echipe şi fiecare echipă formează un cerc, jucătorii se ţin de mâini. Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc: ”stânga” sau „dreapta” jucătorii aleargă în partea indicată, schimbând direcţia în funcţie de comanda primită. La comanda „stop”, jucătorii se opresc în ghemuit fără să dea drumul la mâini. La comanda „începeţi” se reia jocul Regulă:

- sunt penalizaţi jucătorii care dau drumul la mâini.

SĂ SĂRIM PESTE MUŞUROAIEScop: Jocul dezvoltă viteza şi îndemânarea Vârsta: 7-15 aniLoc de desfăşurare: Se joacă în sală, teren, curteMateriale: pentru muşuroaiese aleg mingi medicinale sau sticluţe de plastic umplute cu apă sau nisip, fie mingi de cârpă.

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe, aşezaţi în spatele unei lini, la distantă de 1-2 m un şir de altul. In faţa fiecărei echipe sunt aşezate muşuroaiele, din loc în loc (la distanţă de 0,5-1 m). Se pot aşeza atâtea muşuroaie câte avem. Desfăşurarea jocului: La semnal primii jucători pleacă în alergare şi trebuie să sară peste fiecare muşuroi. La terminarea cursei atinge peretele sau un fanion, se întoarce la şir în alergare şi dă ştafeta celui care urmează.Reguli:

- se penalizează jucătorul care nu sare peste toate muşuroaiele;- câştigă echipa care termină prima şi nu-i penalizată.

SCHIMBAŢI LOCURILEScop: dezvoltarea atenţiei, orientarea în spaţiuVârsta: 4-10 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 10-20Materiale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt dispuşi în formaţie de cerc cu faţa spre interior şi fiecare primeşte un nume de insectă, de pasăre sau de animal. Fiecare jucător se găseşte într-un cerc desenat pe sol, în centrul cercului mare se află conducătorul de joc.Desfăşurarea jocului: Când conducătorul de joc strigă două nume de insecte, animale sau păsări, cei strigaţi trebuie să-şi schimbe locurile între ei, timp în care şi conducătorul de joc vrea să ocupe unul din locurile libere. Reguli:- Cel care a pierdut locul devine conducător de joc.

59

- dacă cei strigaţi nu au fost atenţi şi nu au schimbat locurile între ei sunt penalizaţi.

SCULPTORUL ORBScop: dezvoltarea auzului (jocul se pretează foarte bine şi în şcolile cu deficienţi de vedere)Vârsta: 7-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: un fular şi 2 beţe

Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în cerc cu faţă spre interior; în centrul se află sculptorul, legat la ochi şi cu cele două beţe în mâini. Desfăşurarea jocului: La semnalul conducătorului de joc, sculptorul se deplasează pe marginea cercului unde cu cele două beţe provoacă pe jucători să râdă. Sculptorul trebuie să recunoască pe jucătorul care râde, în acest caz el este înlocuit cu jucătorul ghicit.Regulă:Sculptorul trebuie să ghicească de prima dată.

SĂRITURA IEPURELUIScop: dezvoltarea îndemânării şi a forţeiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi pe echipe egale ca număr, aflate în spatele unei linii de plecare. La distanţă de 10-15 m se marchează pe sol un punct, care va fi atins. Desfăşurarea jocului: La semnalul de începere primii din fiecare echipă pornesc în deplasare prin sărituri succesive, cu sprijin pe picioare şi palme (ghenunchii îndoiţi), ating semnul şi se întorc prin aceeaşi deplasare la echipă. Jocul continuăRegulă:- câştigă echipa care termină prima şi cu cele mai puţine penalizări.

SCHIMBĂ LOCUL!Scop: dezvoltarea vitezei de reacţie, de deplasare şi de execuţieVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30

60

Materiale: bănci de gimnasticăOrganizarea jocului: jucătorii sunt împărţiţi în mod egal, fiecare echipă stă în şezând pe o bancă cu faţă spre centru, numărul băncilor este ales în funcţie de numărul jucătorilor şi ele sunt aşezate fie în formă de triunghi fie în formă de pătrat. Fiecare bancă are un număr de ordine. La centru între bănci se află conducătorul de joc.Desfăşurarea jocului: Jocul începe prin comanda conducătorului de joc care strigă două numere de bănci. Jucătorii de pe aceste bănci trebuie să schimbe locurile între ei. Pentru a sporii atenţia jucătorilor conducătorul poate pronunţa un număr de bancă de două ori. Echipa care execută corect şi se aşează cel mai repede câştigă.

ŞOARECELE ŞI PISICAScop: dezvoltarea vitezei şi îndemânării Vârsta: 7-12 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteMateriale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în formă de cerc, prinşi de mâini, cu faţa spre interior. Pe circumferinţă cercului există de la 1-3 porţi, unde jucătorii nu sunt prinşi de mâini; în cerc se află şoarecele”, iar afară „pisica”. Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc pisica aleargă după şoarece intrând prin porţi. Pentru creşterea dificultăţii jocului, jucătorii prinşi în cerc uşurează ieşirea şi intrarea şoarecelui prin ridicarea braţelor, nepermiţând accesul pisicii. Când şoarecele este prins, al jucători vor devenii şoarecele şi pisică.Regulă:

- dacă pisica nu prinde şoarecele se inversează rolurile..

ŞTAFETA CU MINGEA ROSTOGOLITĂScop: dezvoltarea îndemânăriiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: 2 mingi medicinale (max.2 kg), 2 jaloane

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe, aşezaţi în coloană câte unu. In faţa echipelor, la distanţă de 10-15 m se află câte un jalon , care va trebui ocolit.Desfăşurarea jocului: La comandă primul din fiecare echipă aleargă rostogolind mingea cu mâna până la jalon, pe care îl ocoleşte, se întoarce şi predă mingea următorului jucător şi trece la coada şirului.Regulă:

61

- câştigă echipa care termină prima fără penalizare. Jocul continuă până când toţi jucătorii au parcurs traseul.

ŞTAFETA BASCHETBALISTULUIScop: dezvoltarea îndemânării şi a deprinderii de aruncare la coşVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren cu panouri de baschetNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: 2 panouri de baschet, 2 mingi de baschet

Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi pe colţurile opuse ale terenului, fiecare echipă cu faţa la panou. Primul din fiecare echipă are o minge de baschetDesfăşurarea jocului: La semnal, jucătorii cu mingea pleacă în dribling şi aruncă la coş până când înscriu, recuperează mingea şi o pasează următorului.Regulă:

- Câştigă echipa care termină prima fără penalizare.

ŞTAFETĂ CU ELEMENTE DE VOLEIScop: învăţarea şi perfecţionarea pasei de volei Vârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: 2 mingi de volei

Organizarea jocului: Jucătorii se împart în două echipe egale. Fiecare este dispusă în coloană câte doi, în spatele unei linii. Im faţa fiecărei echipa, la distanţă de 10-15 m se marchează un semn. Primii din fiecare echipă au mingea Desfăşurarea jocului: La comandă primii jucători din fiecare echipă se deplasează în alergare făcând pase în doi până la semnul marcat. Se întorc făcând pase şi predau mingea la următoarea pereche.Regulă:

- Câştigă echipa care termină prima.

ŞTAFETA ÎNDEMÂNĂRIIScop: dezvoltarea îndemânăriiVârsta: 10-14 ani Loc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 10-20Materiale: 2 treninguri (pantaloni şi bluză), 2 fanioane

Organizarea jocului: Colectivul este împărţit în două echipe egale ca număr, dispuse paralel în spatele unei linii. In faţa fiecărei echipe se află un trening şi la o distanţa de 8-10 m se aşează un fanion.

62

Desfăşurarea jocului: La comandă, primii îmbracă treningul aleargă ocolesc fanionul, se întorc la echipă, se dezbracă, dau treningul următorului şi plec la coada şirului.Reguli:

- treningul trebuie îmbrăcat şi dezbrăcat corect.- echipa care termină prima şi are mai puţine penalizări câştigă.

ŞTAFETA ÎNTR-UN PICIORScop: dezvoltarea forţei şi a vitezeiVârsta: 7-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe aşezate în spatele unei linii. In faţa fiecărei echipe, la distanţa de 10-20 m se marchează în semn.Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc primii din fiecare echipă se deplasează într-un picior până la semn şi se întorc schimbând piciorul . Jocul continuă până când toţi jucătorii efectuează cursa.

ŞTAFETA CU CĂŢĂRAREScop: dezvoltarea deprinderii de căţărareVârsta: 7-14 aniLoc de desfăşurare: salăNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: scară fixă

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi pe echipe, egale ca număr., aşezate pe şiruri, înapoia liniei de plecare la o distanţă de 3-5m de scara fixă. Desfăşurarea jocului: La comandă primii din fiecare echipă aleargă până la scara fixă, se caţără cu ajutorul mâinilor şi picioarelor, ating zidul de deasupra ultimei şipci, coboară de pe scară , aleargă înapoi la şir şi predă ştafeta.Reguli:

- se urmăreşte executarea căţărării corecte;- nu se admite ca la coborârea de pe scară prin săritură;- câştigă echipa care termină prima cu cât mai puţine penalizări.

ŞTAFETA CU PAS SĂRITScop: dezvoltarea detenteiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: -

63

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi pe echipe egale ca număr, aflate în spatele unei linii de plecare. Desfăşurarea jocului: La semnalul de începere primii din fiecare echipă se deplasează prin pas sărit până la un semn marcat la 10-15 m faţă de linia de plecare, se întorc la echipă prin alergare şi predau ştafeta.Regulă

- câştigă echipa care termină prima şi execută cel mai corect pasul sărit.

ŞTAFETA CU ESCALADAREScop: perfecţionarea deprinderii de escaladareVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: 2 lăzi de gimnastică şi 2 saltele

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr aflaţi după o linie de plecare. In faţă echipelor la, o distanţă de 8-10 m se află aşezate lăile de gimnastică dispuse orizontal , iar în faţă lăzilor se află câte o saltea.Desfăşurarea jocului: la comanda de începere primii din fiecare echipă aleargă, se caţără pe lada şi coboară prin săritură pe saltea, se întorc la echipă prin alergareRegulă: - câştigă echipa care termină prima şi execută cel mai corect

ŞTAFETA COMBINATĂScop: perfecţionarea deprinderilor motriceVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: bancă şi ladă de gimnastică; scară fixă, saltea

Organizarea jocului: Traseul este alcătuit astfel: înfaţă echipelor se află o bancă de gimnastică dispusă pe lungime, la o distanţă de 2 m faţă de bancă se află o ladă de gimnastică dispusă orizontal, în faţă scării fixe se află o saltea, la o distanţă de 1 m faţă de scara fixă. Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr.Desfăşurarea jocului: La comanda de începere a jocului primii se deplasează în alergare pe banca de gimnastică, escaladează lada, sar în adâncime de pe ladă, se caţără pe scara fixă şi coboară tot prin căţărare; aleargă înapoi la echipă şi predă ştafeta. Jocul continuă până execută toţi jucătorii.Reguli:

64

- se penalizează execuţiile greşite;- câştigă echipa care termină prima şi cu cele mai puţine penalizări.

ŞTAFETA CU TÂRÂRE PE O PARTEScop: perfecţionarea deprinderi de a se târâVârsta: 6-12 aniLoc de desfăşurare: salăNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărăţiţi în două echipe egale ca număr, aşezate pe şiruri, înapoia liniei de plecare. Înaintea şirurilor la câţiva metrii se trasează linia de sosire.Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc, primii din fiecare echipă se culcă pe latura dreaptă, cu braţul drept înainte, sprijinându-se pe antebraţ şi îşi deplasează corpul prin împingere, folosindu-se de braţe şi picioare până ajunge la linia de sosire. După aceasta se ridică repede şi se întoarce în alergare la echipă, predă ştafeta şi se aşează la coada şirului.Regulă:- câştigă echipa care termină prima şi execută corect.

ŞTAFETA CU DRIBLINGScop: perfecţionarea driblinguluiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: perfecţionarea driblingului baschet sau handbal

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr, aliniate pe şiruri. In faţa echipelor la o distanţă de 5-8 m se află un „conducător”.Desfăşurarea jocului: La semnal primi din fiecare echipă înaintează prin dribling până la conducător, căruia îi transmit mingea şi se aşează în spatele acestuia. Conducătorul pasează mingea următorului jucător din echipă.Reguli:

- câştigă echipa care termină prima;- se penalizează scăparea mingii.

TRASEUL ÎNDEMÂNĂRIIScop: dezvoltarea îndemânării şi coordonăriiVârsta: 10-14 ani

65

Loc de desfăşurare: salăNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: 2 bănci de gimnastică, 2 lăzi de gimnastică; 2 mingi

medicinale; 2 saltele de gimnasticăOrganizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr dispuse în spatele unei linii de plecare. In faţă fiecărei echipe se alcătuieşte următorul traseu: la o distanţă de 1 m faţă de echipă se află banca de gimnastică cu mingea medicinală la capătul băncii dinspre echipă; după banca de gimnastică , la distantă de 1 m se află lada de gimnastică (cu atâtea cutii câte se poate); dincolo de ladă se află salteaua de gimnastică.Desfăşurarea jocului: La semnal, primii din fiecare echipă pornesc în alergare, îşi aşează mingea pe cap şi o susţin cu palmele deoparte şi de alta, se deplasează pe banca de gimnastică, la capătul ei pun mingea jos aleargă spere ladă o escaladează, execută o rostogolire înainte pe saltea, se întorc în alergare iau mingea o depun lângă banca de gimnastică, predau ştafeta următorului jucător şi trec la coada şirului. Câştigă echipa care termină mai repede fără penalizări.Regulă:- se penalizează execuţiile incorecte.

ŢINE BASTONUL !Scop: dezvoltarea vitezei de reacţieVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: bastoane de gimnastică

Organizarea jocului: Jucătorii în formaţie de cerc, cu faţa spere centru ţin cu ambele mâini, în poziţie verticală, un baston de gimnastică. Desfăşurarea jocului: la semnalul de începere, cu anunţarea direcţiei de deplasare jucătorii se mută pe locul următor şi apucă bastonul pe care l-a lăsat coechipierul. Reguli:

- dacă bastonul cade se penalizează jucătorul care nu a reuşit sa-l prindă şi iese afară din joc;

- se păstrează dimensiunea cercului.

TRENULEŢULScop: dezvoltarea deprinderii de săriturăVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 15-30Materiale:

66

Organizarea jocului: Jucătorii sunt organizaţi în două echipe egale ca număr, şi se află aşezate la distanţă de 2-3 m una de alta în spatele unei linii. Jucătorii formează un „trenuleţ” în sensul că cel din spate ţine glezna piciorului îndoit a celui din faţă. La o distanţă de 10-15 m fată de echipe se află un semn.Desfăşurarea jocului: La semnalul de începere jucătorii se deplasează prin sărituri succesive pe piciorul de sprijin până la semn. Câştigă echipa a cărui ultim „vagon” – jucător ajunge prima la semn.Reguli:

- obligatoriu deplasarea se face pe acelaşi picior;- nu este admis să se desprindă şirul vagoanelor; jucătorii trebuie să ţină

permanent glezna celui din faţă.

URSUL DOARMEScop: dezvoltarea vitezei de deplasare şi orientării în spaţiu Vârsta: 6-12 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 10-20Materiale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în formaţie de cerc, cu faţă spre centru şi se ţin de mâini. Unul dintre ei este ales „ursul somnoros”. Desfăşurarea jocului: Ursul somnoros este plasat în mijlocul cercului în poziţia ghemuit şi îşi acoperă faţa cu mâinile. Jucătorii se deplasează pe circumferinţa cercului, cântând:

„Ursul doarme, ursul doarme,Şi-a uitat bietul de foame,De el poţi scăpa uşor,Dacă eşti prevăzător.”, jucătorii aleargă în toate direcţiile pentru a nu fi

prinşi, iar ursul încearcă să prindă unul. Jucătorul prins devine ursul somnoros.

Regulă:- Jocul continuă până când cel puţin jumătate din efectiv au fost urşi.

URSUL NĂRĂVAŞScop: dezvoltarea vitezei de reacţie Vârsta: 4-10 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 10-20Materiale: un săculeţ

Organizarea jocului: Jucătorii sunt dispuşi in formaţie de cerc; se ţin de mâini. In interiorul cercului se desenează un cerc mai mic – „vizuina ursului” în care

67

stă un jucător în poziţia ghemuit. – „ursul”, care are în faţă săculeţul „adică hrana lui”. Alt jucător – „provocatorul” stă în faţa vizuinii.Desfăşurarea jocului: La comanda de începere a jocului provocatorul ia săculeţul şi aleargă prin afara cercului, iar ursul încearcă să-l prindă.Reguli:

- Dacă cel urmărit este prin , devine urs;- Jucătorul care-l provoacă pe urs trebuie să intre numai pe portiţa vizuinii.

VRĂBIUŢĂ MUTĂ-ŢI CUIBULScop: dezvoltarea îndemânării Vârsta: 7-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 10-30Materiale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt grupaţi câte trei, din care unul la mijloc, în formaţie de cerc; în mijlocul cercului de află un jucător. Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc „Vrăbiuţă mută-ţi cuibul!”, jucătorii din mijlocul formaţiilor fug pentru a-şi schimba locul, în acelaşi timp jucătorul din centrul cercului caută să ocupe un „cuib” liber. Cine rămâne fără „cuib” trece în centrul cercului.

VRĂBIUŢELE ŞI PISICAScop: dezvoltarea orientarea în spaţiu si vitezaVârsta: 4-10 anLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 10-20Materiale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt răspândiţi pe toată suprafaţa de joc, ei reprezintă vrăbiuţele. Un jucător reprezintă pisicuţa, situată într-un cerc mere desenat cu creta în mijlocul terenului de joc. Desfăşurarea jocului: Pisicuţa se preface că doarme, iar vrăbiuţele vin în casa pisicuţei şi „zboară” în jurul ei. Deodată pisica se scoală şi aleargă printre vrăbiuţe. Reguli:

- Jucătorii atinşi înainte de a ieşi din casa pisicii părăsesc jocul;- Jocul continuă până când pisicuţa prinde mai mult de jumătate din

numărul vrăbiuţelor, apoi pisica este schimbat.

VÂNĂTORUL, VRABIA ŞI ALBINAScop: dezvoltarea vitezei, atenţiei şi îndemânării Vârsta: 7-14 ani . Colectivul poate fi mixt.

68

Loc de desfăşurare: sală, teren, curteMateriale: -

Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în două cercuri concentrice, lăsând, pe fiecare cerc, câteva ferestre pe unde se va alerga. Se aleg trei jucători: vânătorul, vrabia şi o albina care se aşează în puncte diferite. Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc începe urmărirea, în sensul că vânătorul alergă după vrabie şi se fereşte de albină, iar vrabia aleargă după albină şi se fereşte de vânător şi albina aleargă după vânător şi se fereşte de vrabie. Când unul din cei trei este atins este înlocuit de alt jucător. Jocul continuă până când toţi jucătorii au ocupat unul din cele trei posturi.Regulă:

- elevii din cercuri nu vor împiedica buna desfăşurare a jocului.

VÂNĂTORII ŞI RAŢELEScop: dezvoltarea îndemânării şi a atenţieiVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 20-30Materiale: o minge (handbal, elastică, fotbal)

Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi î două echipe: una a „raţelor” şi un a ‚vânătorilor”. Pe teren se marchează două cercuri concentrice unul cu o rază de 3-4 m iar celălalt cu o rază de 6-8 m. In interiorul cercului mic stau raţele, iar vânătorii sunt plasaţi înafara cercului mare. Desfăşurarea jocului: Vânătorii au o minge pe care o pasează de la unul la altul, urmărind momentul potrivit pentru a ţinti o rată. Raţele se feresc prin deplasări rapide sau prin sărituri. O raţă lovită înseamnă un punct pentru vânători.Reguli:

- vânătorii nu au voie să păşească în cerc, deasemenea pot ochii numai la picioare;

- pasele pot fi date dintr-o parte în cealaltă peste cercul raţelor pentru a le surprinde;

- după un timp stabilit se schimbă rolurile.

VÂNĂTOAREA CAPALEIScop: dezvoltă viteza şi îndemânareaVârsta: 7-14 aniLoc de desfăşurare: Se joacă în sală, teren, curteMateriale: minge medicinală, o căciuliţă sau o batistă.

Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi pe două linii fată în faţă la o distanţă de 10 m, unii de alţii. La jumătatea distanţei dintre cele două grupuri se află

69

mingea medicinală având deasupra căciuliţa. Fiecare grup de jucători se va număra de la stânga la dreapta, fiecare jucător având un număr. Desfăşurare jocului: La comanda conducătorului de joc, care strigă un număr, jucătorii din ambele echipe care au acel număr se deplasează în viteză să fure capela. Jucătorul care reuşeşte primeşte un punct.Regulă:

- Jucătorii au voie să facă orice manevre pentru a fura capela.

ZIUA ŞI NOAPTEAScop: Jocul dezvoltă viteza şi îndemânareaVârsta: 7-15 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumăr jucări: 20-30Materiale: -

Organizarea jocului: Terenul de joc este împărţit în două printr-o linie trasată la mijloc. La capătul fiecărei parţi se mai trasează câte o linie paralelă cu cea de la centru marcând un spaţiu de 2 m, considerat „casa”. Jucătorii, împărţiţi în două echipe, stau spate în spate deoparte şi de alta a linei de mijloc. O echipă este „ziua” şi cealaltă este „noaptea”. Desfăşurarea jocului: Când conducătorul de joc strigă unul din cele două nume echipa cealaltă îi urmăreşte şi încearcă să atingă câţ mai mulţi jucători care sunt scoşi din joc. Câştigă echipa care rămâne cu cei mai mulţi jucători în teren.Regulă:

- jucătorii care s-au refugiat în casă nu pot fi atinşi.

ZBOARĂ, ZBOARĂScop: dezvoltarea vitezei de reacţiei şi a atenţiei..Vârsta: 7-12 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteMateriale: -

Organizarea şi desfăşurarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în formaţie de careu, sau semicerc având în faţă un jucător. Jucătorul aşezat în faţa semicercului conduce jocul şi el spune: ”Zboară, zboară ...!”, mişcându-şi mâinile în lateral, sus şi jos. Jucătorii sunt atenţi pentru a da din mâini în cazul în care conducătorul de joc anunţă o pasăre sau altceva care zboară. Pentru a sporii atenţia jucătorilor, conducătorul de joc poate spune şi alte cuvinte care nu reprezintă zburătoare. De exemplu: „Zboară, zboară elefantul!”. Cei care întârzie cu ridicarea mâinilor sau greşesc sunt eliminaţi din joc. Câştigă jucătorul care rămâne cel mai mult în joc.

70

1,2,3 LA PERETE STOP!Scop: dezvoltarea vitezei de reacţieVârsta: 10-14 aniLoc de desfăşurare: sală, teren, curteNumărul jucătorilor: 15-30Materiale:

Organizarea jocului: Jucătorii sunt dispuşi în linie, la o distanţă 10-15 m faţă de un perete sau panou.; cu faţa la perete se află un jucător.Desfăşurarea jocului: La comanda de începere a jocului, jucătorul de la perete strigă: „1,2,3 la perete stop!” şi se întoarce u faţă către jucători; La comanda stop jucătorii se opresc din alergare. Dacă un jucător este prins în mişcare, acesta este trimis înapoia liniei de plecare. Jucătorul de la perete pronunţă din nou „1,2,3, la perete stop!”, jucătorii deplasându-se în continuare spre peree, jucătorul care reuşeşte să-l atingă pe spate pe jucătorul de la perete schimbă locul cu acesta.

Bibliografie

1. Marolicaru M.; Boroş-Balintm I., & Gherţiu D.M. (2010). Jocuri pentru

copii mici şi copii mari. Cluj-napoca: Risoprint

2. Sabău Gh. (2005). Jocurile dinamice şi deprinderile motrice. Cluj-

Napoca: Ed. GMI

3. Todea S. F. (2002). Jocuri de mişcare. Bucureşti: Ed. Fundaţiei

România de Mâine

71

Bibliografie

Barabaş L.; Barabaş N. (1995).Jocuri de mişcare şi pregătire pentru jocul de

handball. Cluj-Napoca: FEFS

Barcan T.; Ticalui E. , (1979). 1001 de jocuri pentru copii. Bucureşti: Ed.

Sport-Turism,

Chateau J. (1980). Copilul şi jocul. Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică

Elkonin D. B. (1980). Psihologia Jocului. Bucureşti: Ed. Didactică şi

Pedagogică

Marolicaru M.; Boroş-Balintm I., & Gherţiu D.M. (2010). Jocuri pentru copii

mici şi copii mari. Cluj-napoca: Risoprint

MECI (2003). Programe şcolare clasele I-IV. Educaţie fizică. Bucureşti

MECI (2009). Programe şcolare clasele IX-XII. Educaţie fizică. Bucureşti

MECI (2009). Programe şcolare clasele V-VIII. Educaţie fizică. Bucureşti

Piaget J., (1969). Psihologia copilului. Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică

Rigler E. (2004). Sportjatekelmelet. I. Kotet. Budapest: TF

Sabău Gh. (2005). Jocurile dinamice şi deprinderile motrice. Cluj-Napoca: Ed.

GMI

Scarlat E., & Scarlat M.B. (2002). Educaţia fizică şi sport. Bucureşti: Ed.

Didactică şi Pedagogică

Şchiopu U. (1967). Psihologia copilului. Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică

Şchiopu U. et. al (1970). Probleme psihologice ale jocului şi disracţiilor.

Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică

Todea S. F. (2002). Jocuri de mişcare. Bucureşti: Ed. Fundaţiei România de

Mâine

Verza E. (1978). Omul, jocul şi distracţia. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi

Enciclopedică

72

Documents

Jocuri Dinamice