109
Judetul Valcea Judetul Valcea are o suprafata de 5.765 km2, reprezentand 2,43% din suprafata Romaniei . Este situat in partea central sudica a Romaniei, in bazinul mijlociu al Oltului, la sud de Carpatii Meridionali. Se incadreaza intre coordonatele 1 : -45 35' 27'' latitudine nordica - punct extrem satul Raul Vadului, comuna Caineni -44 29' 30'' latitudine sudica - punct extrem satul Oltetani, comuna Lalosu 1 Observatorul astronomic Amiral Vasile Urseanu 1

Judetul Valcea

Embed Size (px)

DESCRIPTION

despre

Citation preview

Page 1: Judetul Valcea

Judetul Valcea

Judetul Valcea are o suprafata de 5.765 km2, reprezentand 2,43% din suprafata

Romaniei .

Este situat in partea central sudica a Romaniei, in bazinul mijlociu al Oltului, la

sud de Carpatii Meridionali.

Se incadreaza intre coordonatele1:

-45 35' 27'' latitudine nordica - punct extrem satul Raul Vadului, comuna Caineni

-44 29' 30'' latitudine sudica - punct extrem satul Oltetani, comuna Lalosu

Limita de nord a judetului (pornind inspre vest) incepe cu izvoarele raului Scara (afluent

al raului Topolog) care este situat sub Varful Scara (2285 m), extremitatea de vest a

Muntilor Fagaras, trecand prin Varful Suru (2282 m), Varful Tataru (1890 m), Varful

Chica Fedelesului (1818 m) si coboara spre cheile raului Olt prin nordul localitatii Rau

Vadului. Pe lungimea acestei limite Judetul Valcea se invecineaza cu Judetul Sibiu, iar

intre Varful Tataru si Muntii Poiana Muierii (1804 m) cu Judetul Alba.

1 Observatorul astronomic Amiral Vasile Urseanu

1

Page 2: Judetul Valcea

De la Varful Poiana Muierii limita de vest coboara catre sud trecand prin Varful

Capra (1927 m), Varful Ciobanu (1944 m), Varful Pietrele (2241 m), Varful Coasta lui

Rus (2306 m), care reprezinta sectorul muntos din care izvoraste raul Lotru si care separa

Judetul Valcea de Judetul Hunedoara.

De la Varful Coasta lui Rus incepe limita cu Judetul Gorj care continua la est cu

Muntii Capatanii si apoi cu izvoarele raului Oltet catre sud – est, cu inaltimile Muntelui

Negovanu (2064 m) si coboara catre Depresiunile Polovragi si Racovita. Intre bazinele

raurilor Oltet si Amaradia incepe limita cu Judetul Dolj care se abate catre sud si sud –

est.

La marginea dealurilor situate la sudul raului Topolog incepe limita cu Judetul

Olt.

Limita de est cu Judetul Arges urca spre nord, traverseaza raul Topolog si de aici

continua pana la izvoarele acestui rau.

Formele de relief sunt variate. Coboara din nord, de la zona muntoasa, cu

altitudini ce ajung la peste 2.400 m, reprezentata de Muntii Capatanii (Vf.Ursu - 2.124

m), zonele centrala si sudica sunt dominate de dealuri prelungi si podisuri , cea mai

sudica relief este Platforma Oltetului.

Clima judetului Valcea este temperat-continentala, caracterizata prin ierni lungi si

friguroase si veri scurte, mai umeda in zonele inalte si cu temperaturi mai ridicate si

precipitatii mai reduse in zonele joase.

In judetul Valcea exista2 :

- 2 municipii :

Rm.Valcea-119.249locuitori

      Dragasani - 22.374 locuitori

-8 orase

Baile Govora - 3.137 locuitori

Baile Olanesti - 4.530 locuitori

Calimanesti - 8.930 locuitori

Horezu-7.356locuitori

2 Institutul National de Statistica

2

Page 3: Judetul Valcea

Brezoi-7.546locuitori

Ocnele Mari - 3.572 locuitori

Babeni

Balcesti

-78 comune cu 560 de sate

Ramnicu Valcea se ridica pe locul unde, cu milenii de ani in urma, existau asezari

umane ordonate. Vestigiile arheologice descoperite pana in prezent dau cu aproximatie ca

data a constructiilor de aici perioada neolitica si epoca bronzului. De asemenea, mai pot fi

intalnite la tot pasul semne ale unor constructii din epoca daco-romana, atestand

continuitatea unei vieti urbane din negura vremurilor si pana in prezent .

Municipiul Ramnicu Valcea, resedinta judetului Valcea, este plasat la o altitudine

de 440m, de-a lungul raului Olt. Suprafata administrativ-teritoriala a municipiului

masoara 8952 ha.

In judetul Valcea se pot delimita 4 zone mari de interes turistic deja consacrate,

respectiv :

turismul montan

statiunile balneoclimaterice

turismul cultural si monahal

agroturismul

Acestora le putem adauga inca o destinatie turistica si anume "turismul sportiv si

de agrement" (vanatoarea si pescuitul).

Trasaturile unitare ale culturii populare valcene sunt prezentate in toate cele trei

arii etnofolclorice: montana, colinara, de ses.

In centrele de mestesuguri populare din Valcea se foloseste o complexitate de

tehnici si genuri artistice (la Horezu, spre exemplu ceramica, lemn, textile, feronerie,

s.a.); se realizeaza creatii originale de inalta valoare ce marcheaza personalitatea judetului

in acest domeniu: ceramica din Horezu si Vladesti, obiectele de lemn pentru uz casnic si

mobilier de la Romanii de Sus, Horezu, constructorii de fluiere din Vaideeni si Ursani

Horezu, cojocarii din Barbatesti si Vaideeni, creatoarele de costume populare din

3

Page 4: Judetul Valcea

Barbatesti, Pietrari, Bunesti s.a., la care adaugam arhitectura locuintei si portul popular

din toate localitatile zonei.

Zona montana, reprezentand 1/3 din suprafata judetului, ofera atractii

formidabile :

chei

cascade

pesteri

peste 80 de trasee marcate si intretinute

posibilitatea practicarii alpinismului, schiului, pescuitului si vanatorii sportive,

precum si numeroase puncte belvedere.

Turismul montan beneficiaza de conditii deosebite de cazare si petrecere a

vacantelor in statiunile de acum celebre, Voineasa si Vidra. Armonia teritoriului,

privelistile de o rara frumusete din defileele Oltului, Lotrului, Lotrisorului si Bistritei,

salba de lacuri de acumulare, dintre care nu putem sa nu amintim Bradisorul si Vidra,

partiile de schi si traseele turistice, toate la un loc fac ca turistul sa se simta bine si sa

revina in aceste locuri.

Prin numarul mare de izvoare de ape minerale, datorita calitatii lor, sunt

recunoscute de medicii si turistii romani si straini ca fiind tamaduitoare a celor mai

diverse afectiuni, facand de secole adevarate minuni. Bogatia de izvoare de ape minerale

care abunda unele zone geografice si peisajul pitoresc pe care-l "scalda" se etaleaza cu

maretie in statiunile balneoclimaterice de renume ale judetului Valcea

-Calimanesti - Caciulata

-Baile Olanesti

-Baile Govora

-Ocnele Mari - Ocnita

cunoscute nu numai in Europa, ci in intrega lume, cu o carte de vizita impresionanta.

Turismul cultural si monahal prezinta un binemeritat interes, cuprinzand:

-monumente arheologice;

-situri arheologice;

-monumente, ansambluri si rezervatii de arhitectura;

-monumnete si ansambluri memoriale;

4

Page 5: Judetul Valcea

-asezari si vestigii istorice si culturale.

Resursele naturale ale judetului sunt reprezentate de:

- flora si fauna bogate

- paduri de conifere si foioase

- suprafete intinse de pasuni, fanete, terenuri agricole si plantatii.

La toate acestea putem adauga doar cele mai importante resurse minerale naturale,

respectiv: pegmatite cu cuart, feldspat si mica (zona Voineasa), calcar (in bazinul Costesti

- Bistrita), sare (Ocnele Mari), carbune (Berbesti, Alunu, Copaceni), titei si gaze naturale

(Babeni, Madulari, Fauresti ).

Economia judetului Valcea are un profil industrial - agrar. Repartizarea

activitatilor economice pe teritoriul judetului scoate in evidenta dezvoltarea industriei in

municipiul Ramnicu Valcea, cultura cerealelor si a vitei de vie in sud, pomicultura si

silvicultura in zona nordica.

Suprafata agricola a judetului Valcea3 este de 2463,1 Km2, reprezentand 42,7%

din suprafata totala a judetului si 1,7 % din suprafata agricola totala a tarii. Din aceasta :

- 33,7 % reprezinta terenuri arabile,

- 45,3% pasuni,

- 12,7% fanete,

- 1,7% vii si pepiniere viticole

- 6,6 % livezi si pepiniere pomicole.

Dupa forma de proprietate, la sfarsitul anului 2000 sectorul privat detinea 99,2 din

suprafata agricola.

Productia totala agricola a fost in anul 2000 de 3832,8 miliarde lei preturi curente,

din care:

65,3 % productie vegetala (2502,5 miliarde lei )

34,7 % productie animala. (1330,3 miliarde lei)

Din intreaga productie agricola, 90,4 % s-a obtinut in sectorul privat.

3 Directia Judeteana de Statistica Valcea

5

Page 6: Judetul Valcea

Cifra de afaceri a unitatilor industriale a fost in anul 2000 de 12.497,9 miliarde lei

(55 % din cifra de afaceri totala a agentilor economici din judet) iar aceasta la randul ei a

fost determinata in proportie de :

46,3% de industria chimica,

17,8 % productia, transportul si distribuirea energiei electrice si termice, a

gazelor si apei calde

9,7 %, industria alimentara si a bauturilor

5,3 % extractia si prepararea carbunelu

20,9 %alte ramuri industriale.

Agricultura si silvicultura din suprafata totala a judetului, 42,7% este suprafata

agricola (dealuri, livezi, vii), iar restul este acoperita de padure si alta vegetatie forestiera.

Fondul funciar agricol este de 245789 ha, din acesta 35,7% constituie teren arabil, 44.5%

sunt pasuni, 12,8% fanete, iar restul plantatii de livezi si vii. Cresterea de animale este o

activitate de baza in mediul rural.

Cele mai bine reprezentate sectoare agricole din judetul Valcea sunt cel viticol si

cel pomicol, datorita in primul rand reliefului deluros si climei prielnice. Situat la o

altitudine medie, in mijlocul dealurilor subcarpatice si avand o clima blanda, judetul

Valcea este renumit pentru legumele si fructele sale. In zona Dragasani se obtine o mare

varietate de vinuri si de asemenea de struguri de masa. Speciile pomicole sunt din cele

mai variate, de la pruni si meri la aluni si nuci. Bine reprezentate sunt de asemenea

culturile de cereale (porumb, orz, grau).

Tabel cu impartirea pe suprafete a judetului Valcea4

2003 2004 2005 2006 2007

Suprafata totala 576477 576477 576477 576477 576477

a) Suprafata

agricola din care:

246260 246219 245920 245866 245789

Arabil 86702 87986 87962 87978 87915

4 Anuarul Statistic al judetului Valcea 2008

6

Page 7: Judetul Valcea

Pasuni 109820 109198 108721 108918 109389

Fanete 31552 30923 31184 31183 31509

Vii si pepiniere

viticole

4047 4063 4026 3879 3856

Livezi si pepiniere

pomicole

14139 14049 14027 13908 13120

b) Paduri si alte

terenuri cu veg

forestiera

290899 290880 290880 290880 290880

c)Ape si balti 12544 12544 12544 12544 12544

d) Alte suprafete 26774 26834 27133 27187 27264

Chimia valceana este reprezentata de SC OLTCHIM SA si UZINELE SODICE

Govora SA.

Judetul Valcea se afla la sfarsitul anului 2000 pe locul I pe tara la productia de

soda calcinata cu 58% din productia pe tara si la productia de soda caustica (cu 70,6% din

total) si pe locul II la productia de antidaunatori (37,5 % din total) si la productia de var

(16,2 % din total).

Livrarile la export se estimau in luna august 2002 la circa 543,3 miliarde lei,

reprezentand peste 21,3 % din resursele lunii august si peste 42,6 % din livrarile lunii

august.

Judetul Valcea dispune de bogate rezerve de :

- petrol

- gaze naturale

- carbune

- si un imens potential hidroenergetic toate acestea dand posibilitatea

dezvoltarii industriei energetice.

Pe langa Termocentrala Govora care are o putere industriala de 307 MW asigura

alimentarea cu energie a intregii platforme industriale, in judet mai functioneaza

Hidrocentrala Lotru - Ciunget, cu o putere industriala de 510 MW, doua hidrocentrale pe

raul Lotru, la Bradisor (115 MW), Malaia (18 MW) si alte 11 hidrocentrale pe raul Olt .

7

Page 8: Judetul Valcea

Liniile de cale ferata de folosinta generala in exploatare la 31.12.2000 insumau

164 km. Raportat la suprafata judetului, reteaua de cale ferata de folosinta generala in

exploatare prezinta o densitate de 28,4 km la 100 de km patrati, mentinandu-se la acelasi

nivel de mai multi ani.

    Drumurile publice5 la sfarsitul anului 2007 totalizau 2167 km, in crestere cu 139

km (6,85 %) fata de anul precedent. Din totalul drumurilor publice, 490 km sunt drumuri

nationale (22,6 %) si 1677 km (77,4 %) sunt drumuri judetene si comunale. Din totalul

drumurilor publice 27,9 % (605 km) erau drumuri modernizate. Densitatea drumurilor

publice la 100 km patrati era de 37,6 km.

In sectorul edilitar, dotarea tehnica este la nivel corespunzator, urmare a realizarii

unor obiective de investitii in domeniu.

Reteaua de distributie a apei potabile era la sfarsitul anului 2007 de 1243 km, iar

volumul de apa potabila distribuita a fost in anul 2007 de 32.174 mii mc. De mentionat

faptul ca din cei 1243 km de retea de distributie a apei potabile, 714 km reprezinta

lungimea retelei din municipii si orase (57,5 %).

Prin incheierea Acordului de asociere la Uniunea Europeana (Acordul European),

Romania s-a angajat ireversibil pe calea integrarii europene.

Uniunea Europeana sprijina Romania in procesul de aderare prin oportunitatile de

finantare care cuprind :

Programele Comunitare

Phare

Ispa

Sapard

In judetul Valcea a fost aprobata finantarea pentru o serie de proiecte depuse pe

diversele linii de finantare6. Cele mai importante sunt :

SOLICITANT FINANTATOR

SUMA

APROBATA PROIECT

Primaria Rm.Valcea ISPA 11.004.825 EURO Managementul

5 Directia Judeteana de Statistica Valcea6 Consiliul Judetean Valcea

8

Page 9: Judetul Valcea

integrat al deseurilor

in Rm. Valcea

Consiliul Judetean SAPARD 1.178.909 EURO

ModernizareDC

Popesti-

Botorani(Maciuca)

Consiliul Judetean SAPARD 1.166.269 EURO

Modernizare DC 160-

Stoenesti

Consiliul Judetean SAPARD 1.119.779 EURO

Alimentare cu apa-

Lapusata

Consiliul Judetean SAPARD 1.101.908 EURO

Alimentarea cu apa-

Sutesti

Cernisoara SAPARD 1.00.0000 EURO

Modernizare drum

comunal

Cernisoara SAPARD 1.839.171EURO Alimentare cu apa

Maciuca SAPARD 1.000.000 EURO

Modernizare DC

71Popesti /Botorani

Lalosu SAPARD 23.576000.000lei

Construire drum

comunal si a pod

aferent;

In ultimii ani, judetul Valcea a inregistrat progrese substantiale in diferite domenii

ale dezvoltarii durabile.

Municipiul Ramnicu Valcea a primit trei ani la rand, incepand cu 1999, Diploma

"Oras in Drum spre Integrare Europeana", din partea Uniunii Europene, pentru progrese

remarcabile in domeniul apei, calitatii aerului, managementului deseurilor si accesului la

informatii.

9

Page 10: Judetul Valcea

Structura socio-demografica

Populatia7 judetului Valcea era la 1 Iulie 2007 de 411576 locuitori, cu o densitate

de 71.4 loc/km2, inscriindu-se printre judetele cu densitate relativ mica, sub media

nationala, dar apropiata de cea a regiunii din care face parte.

Unitate teritoriala Suprafata Km2 Populatie 2007 Densitate

Romania 238390.7 21537563 90.3

Reg S-V Oltenia 29211.69 2279849 78.0

Jud Valcea 5764.77 411576 71.4

In ceea ce priveste distributia teritoriala a densitatii populatiei putem constata ca

in general in rural valoarea ei este de 4 ori mai mica decat in urban (46,9 fata de 192,2

locuitori/km2 ). Daca analizam gruparea unitatilor administrativ teritoriale dupa acest

indicator putem vedea ca valorile densitatii cuprind un interval extrem de larg, de la 10

locuitori/ km2(Voineasa, Tetoiu, Caineni, Malaia) pana la 250 locuitori/km2 (orasele Baile

Govora si Babeni). Cum era de asteptat, municipiile judetului au cea mai mare densitate

de populatie, 435 locuitori/km2 in municipiul Dragasani si 1250 locuitori/km2 in

municipiul resedinta Ramnicu Valcea. Densitati mai mari de 100 locuitori/km2

inregistreaza numai localitatile din jurul acestor municipii, restul teritoriului, in special

nordul si sud-vestul, avand populatie putina raportata la suprafata administrativa

existenta.

7 Sursa primara de date: Baza TEMPO online, a INS

10

Page 11: Judetul Valcea

Volumul populatiei judetului8, pe cele doua medii rezidentiale, are o structura

inversa comparativ cu valorile inregistrate la nivel national, in sensul ca populatia rurala

din Valcea se apropie de 55%, valoare egala cu populatia urbana a Romaniei.

Numarul populatiei In % fata de total

Total Masculin Feminin Masculin Feminin

1 Iulie 2003

1 Iulie 2004

1 Iulie 2005

1 Iulie 2006

1 Iulie 2007

418463

416908

415181

413511

411576

205312

204554

203702

202820

201865

213151

212354

211479

210691

209711

49.06

49.06

49.06

49.04

49.04

50.94

50.94

50.94

50.96

50.96

Putem afirma ca populatia judetului este majoritar rurala, cu o pondere mai mare

fata de ponderea la nivel regional.

Populatia9 rurala din judet a fost preponderent majoritara in ultimii 20 de ani, in

ciuda fluxurilor de migratie rural-urban din perioadele de dezvoltare economica a

oraselor.

Unitate teritoriala Populatie 2007 Urban % Rural %

Romania 21537563 55.1 44.9

Reg S-V Oltenia 2279849 47.7 52.3

Jud Valcea 411576 45.4 54.6

8 Anuarul Statistic al judetului Valcea 2008

9 Sursa primara de date: Baza TEMPO online, a INS

11

Page 12: Judetul Valcea

Total Urban Rural Urban Rural

1 Iulie 2003

1 Iulie 2004

1 Iulie 2005

1 Iulie 2006

1 Iulie 2007

418463

416908

415181

413511

411576

182653

187793

187829

187358

186838

235810

229115

227352

226153

224738

43.6

45.0

45.2

45.3

45.3

56.4

55.0

54.8

54.7

54.7

Distributia populatiei judetului Valcea pe sexe reflecta un relativ echilibru intre

ponderea populatiei feminine si a celei masculine. Comparand distributia populatiei pe

sexe inregistrata la nivel national cu cea a judetului, observam ca nu exista o diferenta

semnificativa intre cele doua distributii.

Analizand distributia populatiei pe sexe si medii constatam ca in urban ponderea

populatiei feminine (51,6%) este usor mai ridicata decat in rural (50,3%), si a avut

tendinte usoare de crestere in ultimii 15 ani. Acelasi fenomen il intalnim si in cazul

populatiei masculine, dar in mediul rural, unde tinde sa fie usor mai mare ca pondere.

Totusi nici in acest caz nu se poate vorbi de o diferenta semnificativa a distributiei

populatiei pe sexe.

Lista titularilor de activitati/activitatea potential poluatoare

12

Page 13: Judetul Valcea

Principalele ramuri industriale din judet se bazeaza pe exploatarea resurselor

naturale existente si instituie principalele surse de poluare fixe:

industria energetica - utilizeaza potentialul energetic al Oltului si al afluentilor sai,

realizand o productie de peste 1000 MW.

industria chimica - judetul Valcea detine una dintre cele mai mari capacitati de

prelucrare in acest domeniu din tara, aici sunt produse mai mult de 70 de produse

diferite, printre care produse sodice si derivati, produse organice de sinteza,

produse macromoleculare, solventi organici clorurati, produse agrochimice, etc.

Multe dintre aceste produse constituie materii prime sau intermediare pent

amuri. Principalii reprezentanti ai acestei ramuri in judetul Valcea sunt S.C. OLTCHIM

S.A. si S.C. UZINELE SODICE GOVORA

industria extractiva: exploatarile de cãrbune de suprafatã(lignit) de la Berbesti si

Alunu si exploatarea de calcar de la Bistrita

exploatarea si prelucrarea lemnului, incluzand si productia de mobila. Cele mai

importante unitati din acest domeniu sunt S.C. COZIA FOREST S.A. si S.C. ELVILA

S.A, filiala Carpatina, prima avand ca obiect de activitate exploatarea lemnului si cea de

a doua prelucrarea acestuia si productia de mobila.

industria constructoare de masini produce echipamente pentru industria

petrochimica, pentru industria producatoare de autovehicule, elemente hidraulice,

etc. Principalii reprezentanti ai acestei ramuri sunt S.C. VILMAR S.A., un joint-

venture Franco-Roman, S.C. ROTI AUTO S.A. Dragasani si S.C. HERVIL S.A.

industria usoara este de asemenea bine reprezentata prin fabrici producatoare de

imbracaminte si incaltaminte din piele si inlocuitori, textile si materiale netesute.

industria alimentara este reprezentata de fabrici de conserve din legume si

fructe,de produse lactate,de panificatie si bauturi racoritoare si alcoolice.

Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot, provenite in special din arderea

combustibililor fosili, de la spalarea combustibililor solizi, din reactii chimice si din

transport, sunt principalele surse de acidifiere. Acesti poluanti, sunt transportati pe

distante mari fata de sursa impurificatoare, unde in contact cu lumina solara si vaporii de

apa formeaza compusi acizi. Prin precipitatii acestia se depun pe sol sau intra in

compozitia apei, ducand la degradarea solului, apelor precum si la deteriorarea

13

Page 14: Judetul Valcea

ecosistemelor. Estimarea emisiilor de gaze cu efect acidifiant s-a facut pe baza

inventarului anual al emisiilor atmosferice, realizat prin aplicatia CORINVENT

In judetul Valcea au fost inventariati un numar de 20 de agenti economici care

desfasoara activitati ce fac obiectul directivei COV din utilizarea solventilor in activitati

si instalatii. Acestia au avut termen de indeplinire a masurilor impuse prin prevederile

directivei in vederea reducerii emisiilor de compusi organici volatili astfel incat sa

respecte valoarea limita prevazuta de legislatia romaneasca, care transpune aceasta

directiva, pana la 30.10.2007. O parte dintre acesti agenti economici care nu dispun de

mijloace financiare pentru a se echipa in vederea respectarii valorilor limita a compusilor

organici volatili au dat faliment, cum ar fi SC Valceana SA, SC Finca SA, SC Oltplast Sa

si SC Optima SA. O alta parte a compusilor organici volatili provin din distribuirea

benzinei in statii sau la terminale, activitate care face obiectul celeilalte directive a COV,

directiva emisiilor de compusi organici volatili de la distributia benzinei, de asemenea

monitorizata. In judetul nostru, majoritatea statiilor de distributie s-au echipat

corespunzator prevederilor legislatiei, in vederea respectarii valorilor limita a emisiilor de

COV.

Pana in 2007, emisiile de pulberi in suspensie de tip PM10 s-au masurat intr-un

singur punct, la sediul Agentiei de Protectie a Mediului Valcea; pe platforma industriala

nu s-au masurat, din lipsa aparaturii adecvate.

14

Page 15: Judetul Valcea

2.Analiza SWOT10

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITATI RISCURI

Cadrul natural

- capital natural variat;

- peisaje naturale diversificate;

- relief complex – de mare atractivitate

turistica;

- retea hidrografica complexa

- suprafata mare ocupata de luciile de apa;

- climat temperat cu nuante moderate;

- fauna si flora bogate;

- soluri cu profil si textura bine dezvoltate;

- manifestarea unor fenomene

geomorfologice de modelare

actuala prin eroziune fluviatila si

eoliana, precum si a

fenomenelor gravitationale de

versant;

- prezenta fenomenelor de

torentialitate cu precadere in

zona subcarpatica;

- structura litologica ce

predispune la alunecari de teren

mai ales in zona subcarpatica.

-programe de valorificare si

promovare a capitalului

natural ca resursa turistica.

-existenta unor zone

predispuse la dezastre naturale

(alunecari de teren, inundatii);

-disparitia unor specii de

plante si animale in lipsa unor

programe speciale de protectie

a acestora.

Calitatea aerului

- tendinte pozitive in reducerea poluarii; - existenta unor zone critice sub - e existenta unor programe

10 Consiliul Judetean Valcea

15

Page 16: Judetul Valcea

aspectul poluarii aerului datorata

activitatii industriei extractive,

chimice si lemnului;

in infrastructura de mediu neconformarea cu cerintele

legale de mediu a unor

agenti/activitati umane.

- existenta resurselor de apa potabila;

- existenta Planului Local de Actiune pentru mediu;

- existenta unor structuri (institttii) cu activitate in

domeniul mediului (APM si GNM – Comisariatul

Judetean Valcea );

- continuarea defrisarilor

necontrolate cu efecte asupra

poluarii aerului, eroziunii solului;

- insuficienta educare si

informare a populatiei in

domeniul protejarii mediului;

- relativa pasivitate a ONG-urilor

in ceea ce priveste protectia

mediului;

- utilizarea crescuta a mijloacelor

de transport non-euro.

ce se vor derula cu finantare

externa;

- cresterea interesului

autoritatilor locale in

promovarea de parteneriate

in vederea protectiei

mediului;

- atragerea investitorilor care

au resurse financiare in

implementarea tehnologiilor

curate;

- aplicarea principiului

„poluatorul plateste”;

dezvoltari in zonele

industriilor si serviciilor

- Modificarea climatelor

locale datorate defrisarilor

masive

16

Page 17: Judetul Valcea

nepoluante de tehnologii

inalte si valoare adaugata

ridicata.

Locuirea

crestere constanta a fondului de locuinte;

prezenta unor areale rurale, situate in estul municipiului

Ramnicu Valcea si partea central – sudica a judetului, cu

un fond de locuinte bogat cantitativ (peste 500

locuinte/1000 locuitori, sub 1,94 locuitori/locuinta)

calitate slaba a locuirii in

mediul rural din cauza

gradului scazut de dotare al

locuintelor

Utilizarea pentru incalzirea

gospodariilor individuale a

carbunilor inferiori

Insuficiente retele distributie

gaz metan

existenta Agentiei Nationale

pentru Locuinte;

finantare europeana prin

fonduri structurale;

facilitati bancare pentru

reabilitarea si consolidarea

locuintelor private.

cresterea nejustificata a

pretului locuintelor;

cresterea cererilor pentru

locuinte sociale din cauza

scaderii nivelului de trai;

lipsa fortei de munca

specializate in constructii din

cauza emigrarii.

Infrastructura de transport

pozitie geografica favorabila a judetului, care este

strabatut de coridorul paneuropean IV rutier si de

lipsa autostrazilor;

drumuri nationale care nu

existenta programelor

nationale de modernizare a

deplasarea transportului

17

Page 18: Judetul Valcea

Retelele trans- europene rutiera si feroviara TEN-R si

TEN-F;

corespund cerintelor traficului

actual, avand doar doua benzi

sau capacitate portanta scazuta

(DN 67);

sectorului rutier feroviar spre cel rutier;

- buna densitate a drumurilor publice (37,6 km/100km²)

fata de media nationala (33,5 km/100km²);

- pondere ridicata a drumurilor nationale (9 trasee, dintre

care un drum european – E 81);

- starea precara a unui procent

ridicat de drumuri locale,

judetene si comunale (54%

nemodernizate), lipsa

variantelor ocolitoare ale

localitatilor duce la

ingreunarea traficului si

poluarea fonica si cu noxe a

zonelor urbane;

- densitate foarte scazuta a

retelei feroviare

(28,3km/1000km²);

- inexistenta cailor ferate

;

- existenta programelor de

dezvoltare a retelei nationale

de cai ferate;

- posibilitatea accesarii

fondurilor structurale

europene prin Programul

Operational Sectorial de

Transport;

- construirea autostrazii pe

traseul coridorului IV pan-

european.

alocarea unor resurse reduse

pentru dezvoltarea sistemelor

de transport rutier si feroviar;

fonduri insuficiente la bugetele

locale pentru modernizarea

retelei rutiere locale;

lipsa parteneriatelor intre

administratiile locale pentru

cooperare in proiecte de

infrastructura;

diminuarea volumului

transportului de calatori si

marfa in condittile unei

18

Page 19: Judetul Valcea

electrificate; recesiuni economice.

Productia si transportul energiei electrice

potential energetic foarte ridicat, judetul avand un aport

deosebit la sustinerea functionarii Sistemului Energetic

National (71,57% din totalul productiei hidroelectrice);

varsta inaintata a unor

hidroagregate si epuizarea

duratei de viata;

sisteme de iluminat

accesarea unor finantari

nerambursabile in vederea

reabilitarii si redimensionarii

seceta prelungita pe parcursul

mai multor ani care poate

afecta potentialul si

alimentarea cu energie

- cea mai mare parte a energiei electrice se produce in

conditii optime, avantajoase pentru mediu, in

hidrocentralele de pe raurile Olt si Lotru, fiind

nepoluante, usor de intretinut si eficiente;

public depasite fizic si moral,

cu randamente mici, costuri

mari, mai ales in mediul rural;

sistemelor de utilitati;

- interconectarea centralelor

termice in scopul extinderii

cogenerarii (energie electrica

+ termica).

electrica a judetului;

- intreruperi ale furnizarii cu

energie electricaadatorate

uzurii avansate a unei parti a

liniilor electrice.

Productia si transportul energiei termice

numarul redus de apartamente debransate de la sistemul debransarea partiala sau totala existenta programului national montarea de instalatii de

19

Page 20: Judetul Valcea

de alimentare centralizata cu energie termicaa(SACET)

Ramnicu Valcea;

existenta in unele localitati a unor locuinte colective si a

dotarilor publice aferente, amplasate grupat, constituie

realizarea unor dotari tehnico-edilitare moderne si fiabile;

a unora dintre consumatorii de

la SACET, in lipsa unor

sisteme adecvate de

echilibrare in timp real a

retelelor primare si secundare

si a instalatiilor interioare;

uzura fizica si morala a

retelelor (in special cele

secundare), precum si a

instalatiilor interioare

pentru reabilitarea termica a

cladirilor care va contribui la

cresterea confortului termic si

reducerea consumului de

combustibil;

posibilitatea de montare a

unor sisteme moderne de

racordare la SACET (puncte

termice de scara de

incalzire centrale sau locale

improvizate, precum si lipsa

intretinerii corecte a lor poate

conduce la intoxicatii,

incendii sau explozii.

- existenta echipamentelor moderne a permis instalarea

de sisteme de incalzire de apartament corespunzatoare

din punct de vedere tehnic si al sigurantei in functionare.

- sisteme improvizate de

alimentare cu caldura care

sunt necorespunzatoare din

punct de vedere tehnic, sanitar

sau al riscului de incendiu;

- izolarea termica

necorespunzatoare a cladirilor

bloc sau de apartament), va

permite reducerea riscurilor in

functionare, a poluarii

mediului, precum si a

costurilor specifice, crescand

gradul de control al

utilizatorilor finali asupra

20

Page 21: Judetul Valcea

conduce la, consum mare de

energie,

sistemelor de alimentare cu

energie termica.

Gaze naturale si fluide combustibile

-alimentarea localitaatilor importante din zona sudica a

judetului Valcea, precum si de pe Valea Oltului, prin

intermediul unui sistem de conducte de transport

orientate vest-est si nord-sud;

-existenta unor zone de siguranta de-a lungul conductelor

a caror valoare s-a pastrat constanta de-a lungul timpului

si, in prezent, poate fi redusa in anumite cazuri la 40m;

-lipsa sistemelor de alimentare

cu gaze naturale in zona

central – vestica si de nord a

judetului Valcea din cauza

dificultatilor de montare

(conditiile de relief), a izolarii

localitatilor si a structurii

afanate a localitatilor

existente;

-amplasarea retelelor de

transport in zone care au fost

introduse in intravilan si/sau

au fost retrocedate conform

Legii18/1991 si in care

accesul se face cu dificultate

-existenta unor zacaminte de

gaze asociate in zona de sud-

vest a judetului;

-reducerea consumului

industrial de gaze naturale,

creandu-se astfel conditii

pentru alimentarea

consumatorilor casnici din

retelele existente;

-tendinta de eliminare a

consumului de combustibil

solid pentru incalzire si

prepararea apei calde

menajere si a buteliilor de

aragaz pentru prepararea

-cresterea consumului de gaze

naturale si a dependentei de

acest tip de combustibil in

localitati prin montarea de

centrale de bloc, de scara de

bloc si de apartament;

-nerespectarea distantelor de

siguranta dintre obiectivele

construite si conductele de

gaze;

21

Page 22: Judetul Valcea

hranei si inlocuirea lor cu

folosirea gazelor naturale;

- amplasarea Statiilor de reglare masurare predare

(SRMP) pe terenuri care apartin SNTGN TRANSGAZ;

- amplasarea conductelor de presiune medie, respectiv

redusa de-a lungul cailor de comunicatie;

- amplasarea statiilor de reglare de sector (SRS) pe

terenuri care apartin primariilor;

- prezenta conductelor de transport titei si gazolina care

traverseaza partea sudica a judetului;

- amplasarea retelelor de

transport pe trasee neparalele

cu caile de comunicatie si la

distanta de acestea;

- costul ridicat al investitiei de

realizare a sistemelor de

conducte de transport;

- necesitatea inlocuirii

conductelor de transport gaze

cu conducte cu grad sporit de

siguranta, in cazul amplasarii

in culoarul de protectie a unor

constructii care adapostesc

persoane;

- existenta exploatarilor de

titei in zona de sud-vest a

judetului;

- existenta unor culoare de

transport si a unor facilitati

(statii de pompare, depozite cu

personal permanent) care pot

deveni inclusiv trasee pentru

tranzitarea teritoriului tarii cu

produse petroliere sau pentru

exportarea produselor rafinate

in Romania.

-lipsa spatiilor pentru

amplasarea conductelor de

gaze de-a lungul drumurilor

(la sosele montarea

conductelor ar trebui facuta pe

ambele laturi pentru

eliminarea traversarilor

apropiate);

-pericol de explozie si

incendiu ca urmare a

pierderilor de gaze naturale

tranzitate, din cauza uzurii

conductelor sau a

nerespectarii de catre

consumatori a prevederilor

22

Page 23: Judetul Valcea

impuse de legislatia in

vigoare;

Surse regenerabile de energie

existenta unor resurse de ape geotermale in arealul

Calimanesti exploatate prin sisteme complexe in bune

conditii si care creaza premise pentru extinderea lor in

viitor;

exploatarea

necorespunzatoare a

zacamintelor conduce la

colmatarea forajelor si a

conductelor cu sarurile care se

depun prin scaderea presiunii

la capul de forare

posibilitatea accesarii

fondurilor structurale pe POS

de mediu;

-accidente sau inconfort in

cazul unei exploatari

necorespunzatoare a apelor

geotermale, care au o

temperatura si un debit

constant

- lipsa radioactivitatii apelor geotermale din judetul

Valcea.

;

- neutilizarea potentialului de

energie solara sau eoliana in

perioadele favorabile

meteorologic.

- extinderea sistemelor de

incalzire si utilizare complexa

a energiei geotermale pe baza

experientei acumulate, tinand

seama de noi solutii

tehnologice si manageriale;

;

- reintroducerea in panza

freatica a unor ape geotermale

folosite cu temperatura prea

ridicata, care pot afecta starea

23

Page 24: Judetul Valcea

- posibilitatea montarii unor

instalatii solare locale de

preparare a apei calde

menajere si, pe viitor, a unor

alte surse de energie pornind

de la energia solara, in special

in zonele izolate cu potential

turistic;

- utilizarea pentru incalzire a

deseurilor de lemn, precum si

a peletilor din rumegus de

lemn.

panzei freatice.

Amenajari pentru gestionarea deseurilor menajere si industriale

-in executie depozit ecologic de deseuri menajere

amplasat in apropierea Municipiului Rm. Valcea;

-depozitele industriale

nepericuloase (bataluri,

depozite de cenusa si zgura,

halde de steril) apartinand

SC. C.E.T S.A., SC Uzinele

-existenta programelor

comunitare de sustinere a

investitiilor in domeniul

managementului deseurilor

-nivelul critic scazut al

populatiei fata de problema

deseurilor.

24

Page 25: Judetul Valcea

Sodice Govora SA,

exploatarilor miniere de la

Ramnicu Valcea, Berbesti,

Alunu care nu corespund in

totalitate cerintelor de

protejare a mediului

inconjurator;

- depozit de deseuri

periculoase la SC Oltchim

SA la care, desi s-a sistat

activitatea de depozitare,

lucrarile de inchidere a

depozitului urmeaza sa se

efectueze pana in 2010;

- existenta depozitelor de

deseuri menajere din zona

rurala, neamenajate,

improvizate, amplasate in

;

- planul de Implementare a Directivei comunitare 99/31/CE

(directiva privind depozitarea deseurilor);

- existenta Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor Valcea

- 2007 elaborat de Agentia pentru Protectia Mediului Valcea;

- proiectul in derulare « Managementul Integrat al deseurilor

municipale in judetul Valcea », scopul fiind implementarea unui

nou sistem de colectare, inchiderea depozitului Raureni,

construirea unei statii de compost, construirea unui depozit

ecologic de deseuri la Fetesti

25

Page 26: Judetul Valcea

locatii nepotrivite,

constituind surse de poluare

a factorilor de mediu.

Agricultura

-fond funciar agricol important (43%), preponderent in

jumatatea sudica a judetului, care favorizeaza dezvoltarea

unei agriculturi diversificate;

-traditie in cresterea animalelor (bazata pe suprafetele

extinse de pasuni si fanete – 25%), pomicultura,

preponderent in zona subcarpatica si viticultura in arealul

sud-estic centrat pe Dragasani;

-prezenta unor zone cu activitate agricola vegetala si

zootehnica intensa si diversificata (productii performante

peste media zonei la 3-4 culturi sau produse), care ocupa

in principal arealul central si sudic al judetului

fragmentare excesiva a

terenurilor agricole,

evidentiata de suprafata medie

foarte redusa a exploatatiilor

individuale (2,7 ha);

-numar redus de exploatatii de

tip asociativ juridice (11) sau

familiale (4), precum si

tendinta scazuta de asociere a

producatorilor agricoli;

-prezenta unor zone extinse in

care se practica o agricultura

de subzistenta;

-productivitate scazuta in

-posibilitatea accesarii

fondurilor structurale in

cadrul Politicii Agricole

Comunitare;

-diversificarea oportunitatilor

de creditare pentru micii

producatori;

-cerere ridicata de produse

agricole ecologice coroborata

cu potentialul crescut pentru

practicarea unei agriculturi

ecologice;

-interes si potential ridicat

-cresterea suprafetelor de

teren ramase necultivate;

-presiuni asupra terenurilor

agricole din cauza extinderii

necontrolate a zonelor

construite;

-reducerea suprafetelor

agricole ca urmare a

proceselor de eroziune a

terenurilor;

-interesul scazut al generatiei

tinere pentru activitatile

agricole;

-cresterea dependentei pietei

26

Page 27: Judetul Valcea

agricultura;

-utilizarea nerationala a

ingrasamintelor cu efect toxic

asupra microflorei din sol si a

productiei vegetale;

-agricultura necompetitiva cu

cea practicata la nivel

European

-subventii modeste in

agricultura

pentru agroturism;

-promovarea produselor

alimentare locale, tradttionale.

interne de importul produselor

agricole;

-concurenta crescuta a

produselor de import care au

preturi mai scazute decat cele

de pe piata interna.

Silvicultura

-fond forestier deosebit de bogat, care ocupa circa 50%

din suprafata totala a judetului;

-stare generala buna de sanatate a padurilor, neafectate

major de boli, uscare, seceta sau poluare;

-cresterea volumului de masa lemnoasa pusa in circuitul

economic;

-lucrari de regenerare a fondului forestier – taieri de

-pondere redusa a padurilor cu

rol de productie si protectie

(12% din totalul suprafetelor

silvice, majoritatea avand rol

de protectie, deci improprii

exploatarii);

-exploatarile excesive din

-alinierea legislatiei specifice

care reglementeaza activitatea

de protejare si valorificare a

padurilor la tendintele si

practicile in domeniu la nivel

european

-tendinta de promovare a unui

-continuarea taierilor ilegale

de arbori in lipsa unui control

eficient;

-presiuni antropice puternice

(turismul in mod deosebit),

care pot duce la degradarea

27

Page 28: Judetul Valcea

regenerare, igienizare, curatire a padurilor, degajari,

rarituri in paduri tinere;

-lucrari de impaduriri pe circa 100 ha.

ultimii 40 de ani au generat

dezechilibre in clasele de

varsta ale padurilor;

-taieri abuzive de arbori din

fondul forestier privat;

-existenta unor zone

impadurite afectate de

inundatii (12000ha) sau

incendii (11ha);

-slaba valorificare a

produselor asociate padurii

(fructe de padure, ciuperci

comestibile, vanat, peste)

turism durabil, prietenos fata

de mediu.

ecosistemelor forestiere;

-interventii antropice brutale

asupra unor habitate din

arealul silvic, care pot pune in

pericol unele specii sau

exemplare cinegetice sau

piscicole;

-pasunatul in padure, cu

consecinte negative asupra

ecosistemului forestier

Industria

-prezenta unor resurse locale bogate si variate care pot fi

valorificate prin industrie: sare, petrol, carbune, ape

minerale, roci folosite ca materiale de constructie;

-reducerea activitatii in

industrie reflectata de

dinamica descendenta a

-interes si potential pentru

infiintarea parcurilor

tehnologice si industriale

-neadaptarea la conditiile de

calitate impuse de Uniunea

28

Page 29: Judetul Valcea

-prezenta unor centre industriale reprezentative: Ramnicu

Valcea (peste 15.000 salariati), Dragasani si Babeni

(2.500 – 3.000 salariati);

-ramuri cu dezvoltare deosebita si traditie: industria

chimica, energetica, exploatarea si prelucrarea lemnului;

-trend ascendent al productiei industriale;

-existenta unor industrii competitive la export, care

valorifica potentialul material si uman al judetului;

-tendinta de dezvoltare a sectorului IMM-urilor

populatiei ocupate: scaderi

drastice in Ocnele Mari

(35%), Babeni (29%),

Ramnicu Valcea (26%);

-principala ramura generatoare

de somaj din cauza inchiderii

unor capacitati de productie

prioritar in industria

extractiva, chimica,

prelucrarea lemnului;

-existenta unor centre

industriale dependente de o

ramura dominanta (Berbesti –

exploatarea carbunelui);

-existenta unor situri

industriale disponibile in urma

restructurarilor, care necesita

reabilitari complexe si

reconversii catre alte tipuri de

utilizari(cazul intreprinderilor

(posibile locatii: Dragasani,

Babeni, Horezu, Cazanesti);

-posibilitatea accesarii

fondurilor structurale in cadrul

Programului Operational

Sectorial Cresterea

Competitivitatii Economice;

-transferul de tehnologie si

know – how catre unitatile

care in prezent produc in lohn;

-programe financiare de

sustinere a IMM-urilor;

-cooperarea intre intreprinderi

si formarea cluster-elor

industriale;

-stimularea investitiilor

productive (utilaje si

echipamentelor cu nivel

ridicat de productivitate) care

Europeana;

-exportul materiilor prime

neprelucrate, caracteristic

tarilor slab dezvoltate

economic;

-ineficienta programelor de

reconversie in zonele dominate

de industrii in declin;

-slaba corelare a programelor

de dezvoltare locale si

regionale;

-politici sociale protectioniste

care nu stimuleaza adaptarea

fortei de munca la noile

conditii economice;

-migratia fortei de munca

tinere specializate;

29

Page 30: Judetul Valcea

militare/de armanent)

-utilizarea unei tehnologii

invechite, uzura fizica si

morala a masinii si utilajelor;

-insuficienta orientare catre

cerintele pietei.

-capacitate inca sczauta de

atragere a investitiilor straine

pot creste productivitatea.

Constructiile

sector cu dezvoltare continua stimulat de necesitatile unei

piete in crestere, initial de stat (banci, sedii

administrative) apoi investitii private si constructii de

locuinte;

prezenta a 16 localitati in care

s-a inregistrat o dinamica

negativa a numarului de

salariati in constructii (cea mai

drastica scadere fiind in

Ramnicu Valcea).

cresterea nivelului de

dezvoltare economica a

judetului care va stimula

sectorul constructiilor;

cerere de locuinte in continua

crestere.

continuarea migratiei externe

a fortei de munca in

constructii;

presiuni asupra terenurilor

destinate constructiilor.

Turismul

30

Page 31: Judetul Valcea

judet recunoscut pentru potentialul turistic natural si

cultural bogat si diversificat, concentrarea preponderenta

fiind in arealul montan si submontan

posibilitatea practicarii unor forme variate de turism:

montan (arealul nordic), balnear si ecumenic (manastiri si

schituri), sportiv , agroturism (mediu nepoluat, traditii

folclorice, vinuri si gastronomie);

numar ridicat de statiuni turistice de interes national:

balneare (Calimanesti, Baile Govora, Baile Olanesti) si

montana(Voineasa)

baza turistica insuficient

modernizata ca grad de

confort si calitate a serviciilor;

indice scazut de valorificare a

capacitatilor de cazare (48,1%

in 2005);

concentrare exclusiva a

activitatii turistice in

jumatatea nordica a judetului;

domeniu schiabil insuficient

valorificat (Vidra, Obarsia

Lotrului);

localitati cu resurse balneare

nevalorificate (Ocnele Mari,

Ocnita, Costesti);

dezvoltare redusa a retelei de

turism rural in zona

subcarpatica, in raport cu

potentialul existent

-armonizarea legislatiei interne

in turism cu cea a Uniunii

Europene;

-posibilitatea accesarii

fondurilor structurale europene

(FEDER);

- modernizarea retelelor de

transport pe traseul coridorului

IV paneuropean;

- disponibilitate pentru

cooperare interjudeteana in

dezvoltarea unor retele

turistice;

- potential crescut pentru

practicarea agroturismului in

conditiile sporirii cererii;

- cresterea numarului de turisti

straini si a dorintei de noi

degradarea patrimoniului

cultural de interes turistic,

inclusiv a valorilor

etnografice;

- competitivitate scazuta a

ofertei turistice locale

comparativ cu alte zone

turistice situate relativ in

proximitate (de exemplu

Valea Prahovei)

31

Page 32: Judetul Valcea

destinatii

CONTEXTUL TERITORIAL INTERJUDETEAN, REGIONAL SI NATIONAL

potential deosebit al Regiunii 4 Sud-Vest, din care face

parte si judetul Valcea, pentru dezvoltarea unor activitati

diversificate, bazata pe resurse naturale complexe

existenta la nivel regional, dar

si al judetelor adiacente

judetului Valcea, a unor areale

cu probleme economice

complexe, zone de mare

saracie, afectate local de

degradari ale solului, definite

ca:

- infrastructura de transport

insuficient dezvoltata: lipsa

unei autostrazi in regiune,

densitate mica a cailor ferate

posibilitatea accesarii

fondurilor structurale care

finanteaza “Politica de

Coeziune”, pe obiectivele

“Convergenta” si “Cooperare

teritoriala Europeana”, pentru

care sunt eligibile si judetele

din zona de referinta;

- stabilirea unor zone prioritare

de interventie la nivel national,

care corespund partial zonelor

cu probleme

cresterea disparitatilor inter

si infraregionale;

tendinte concurentiale intre

judete sau localitati care pot

compromite cooperarea si

coordonarea in derularea

unor proiecte comune pentru

dezvoltarea durabila a

teritoriului zonal

32

Page 33: Judetul Valcea

-existenta unitatilor industriale

care prezinta riscuri

tehnologice:

-risc de accident tehnologic

legat de industria miniera in

localitatea Berbesti, comuna

Mateesti;

- zone care prezinta riscuri

legate de industria chimica:

Ramnicu Valcea, Govora,

Horezu;

gradul ridicat de uzura a

instalatiilor industriale.

Existenta programelor

comunitare de implementare a

directivelor comunitare si

sustinere a interventiilor in

domeniul mediului si implicit a

riscurilor tehnologice;

- adaptarea si aplicarea

legislatiei comunitare in

domeniul riscurilor tehnologice

- Directiva Seveso

disponibilitatea redusa de

utilizare a fondurilor

europene destinate acestui

domeniu;

posibilitatea producerii de

accidente tehnologice din

cauze naturale (inundatii,

cutermure, furtuni puternice

33

Page 34: Judetul Valcea

34

Page 35: Judetul Valcea

Strategii de dezvoltare

1) Mediu

Planul de Actiune pentru Mediu este complementar celorlalte activitati de planificare ale

autoritatilor judetene si ofera opinia publicului in ceea ce priveste problemele prioritare de mediu

precum si actiunile identificate ca prioritare in domeniul protectiei mediului. Ce aduce nou acest

Plan Local de Actiune pentru Mediu faptul ca are la baza consensul unui larg grup reprezentand

diferite parti ale societatii judetului;

este realizat conform recomandarilor UE intr-o maniera participativa, cea mai mare parte a

planului fiind realizata de catre grup.

Planul poate de asemenea servi ca argument aditional in obtinerea de resurse financiare, in

special a celor oferite de Uniunea Europeana. Fiecare proiect propus spre a fi finantat de catre

programele de asistenta financiara ale Uniunii Europene trebuie nu doar sa faca parte dintr-un

plan, dar totodata trebuie sa aiba la baza un larg consens al publicului, locuitorilor din zona caruia

i se adreseaza. Aceasta este exact ceea ce isi propune acest Plan Local de Actiune pentru Mediu

(PLAM).

Elaborarea unui Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) reprezinta un proces standardizat

care poate fi folosit de catre o comunitate pentru abordarea realista a problemelor de mediu. Prin

comparatie, Agenda Locala 21 evidentiaza obiectivele si actiunile care pot fi intreprinse la nivel

local si recunoaste rolul comunitatilor locale in procesul de luare a deciziilor in ceea ce priveste

dezvoltarea durabila. Tema centrala a Agendei Locale 21 o reprezinta relatia dintre problemele

sociale, economice si cele de mediu, integrand politicile referitoare la egalitatea sanselor, la

masurile anti-saracie, cu politicile de mediu.

PLAM reprezinta un ghid si un cadru de abordare a evaluarii problemelor de mediu din punct de

vedere al prioritatilor, de elaborare a solutiilor realiste in mod eficient si cu costuri acceptabile.

Planurile Locale de Actiune pentru Mediu (PLAM) au un mare potential in solutionarea

problemelor de mediu la nivel local. PLAM presupune evaluarea aspectelor de mediu, stabilirea

prioritatilor, dezvoltarea unei viziuni comunitare, identificarea celor mai adecvate strategii de

rezolvare a celor mai importante probleme si realizarea de actiuni constand in imbunatatiri reale

ale situatiei mediului si aspectelor de sanatate publica. In acelasi timp, PLAM reprezinta una din

caile cele mai importante de participare a publicului in procesul de luare a deciziei la nivel local.

35

Page 36: Judetul Valcea

PLAM ofera un cadru de intalnire si discutie pentru diverse grupuri interesate, cu valori si

perspective diferite, in scopul de a obtine consensul asupra prioritatilor si actiunilor prin care se

pot aborda problemele de mediu. Prioritatile sunt apoi inscrise in planul de actiune care se

constituie intr-un proiect al investitiilor viitoare.

PLAM-urile elaborate pana in prezent au avut, printre altele, urmatoarele obiective:

1. identificarea, evaluarea, stabilirea prioritatilor de actiune

2. imbunatatirea conditiilor de mediu din comunitati

3. promovarea parteneriatului dintre cetateni, reprezentantii autoritatilor locale, ONG-uri, oameni

de stiinta, agentii economici

4. promovarea constientizarii publicului si responsabilizarea acestuia

5. intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor locale si a ONG-urilor de a coordona si realiza

programe de mediu.

Principalele obiective pentru care s-a decis reactualizarea acestui de document sunt:

- imbunatatirea conditiilor de mediu la nivelul judetului Valcea prin implementarea unor actiuni

concrete si eficiente din punct de vedere al costurilor, in concordanta cu cerintele impuse

Romaniei de catre U.E pentru aderare;

identificarea, stabilirea si evaluarea unor prioritati de actiune in domeniul mediului in

conformitate cu valorile comunitatii locale si Strategiile sectoriale privind: protectia calitatii

aerului si atmosferei, gestionarea deseurilor etc.;

intarirea cooperarii institutionale, promovarea parteneriatului intre cetateni, reprezentantii

autoritatilor locale, ONG-uri, mediul de afaceri;

imbunatatirea participarii publicului la luarea deciziei pentru a schimba perceptia populatiei in

ceea ce priveste abordarea problemelor de mediu, constientizarea publicului, cresterea

responsabilitatii acestuia si cresterea sprijinului acordat de public pentru actiunile strategice si

pentru investitii;

intarirea capacitatii autoritatilor locale si ONG-urilor sa gestioneze si sa implementeze programe

de mediu;

monitorizarea tuturor actiunilor si asigurarea unei baze de date pentru urmarirea si unde este

cazul ajustarea, acestor actiuni;

respectarea reglementarilor nationale in domeniul mediului.

In ceea ce priveste metodologia, PLAM este impartit in doua sectiuni, fiecare fiind caracterizata

de urmatoarele scopuri:

36

Page 37: Judetul Valcea

Identificarea si prioritizarea problemelor de mediu in functie de efectele pe care le au asupra

mediului

Transformarea problemelor prioritare in actiuni care trebuie intreprinse de partile implicate

Atat scopurile cat si metodologia (descrisa in cele ce urmeaza) sunt bazate pe un principiu cheie,

si anume abordarea participativa a partilor implicate. Cu alte cuvinte, toata activitatea

desfasurata pentru PLAM este bazata pe participarea grupurilor interesate (factori cheie).

Planul de Actiune pentru Mediu (PAM) constituie inima unui Plan Local de Actiune pentru

Mediu (PLAM). In centrul unui PAM stau scopurile, obiectivele si actiunile pentru abordarea

celor mai importante probleme de mediu. Pregatirea unui PAM implica examinarea practicilor de

management de mediu existente in comunitate, identificarea criteriilor de evaluare si realizarea

unor analize specifice, de natura economica, tehnica etc., pentru a oferi o baza solida de selectare

a actiunilor preferate.

PAM se bazeaza pe munca anterioara depusa de Comitetul Consultativ (CC), incluzand:

viziunea comunitatii: indruma dezvoltarea de scopuri si obiective;

evaluarea aspectelor: defineste problema si ajuta la identificarea celor mai potrivite actiuni din

PAM;

procesul de stabilire a prioritatilor: pune accentul in cadrul PAM pe cele mai importante

probleme de mediu cu care se confrunta comunitatea.

In mod ideal, Consiliul Local aproba PAM pentru a dovedi sprijinul sau la realizarea PAM.

Pentru a mari la maxim eficienta PAM, este necesar ca recomandarile ce rezulta din PAM sa fie

corelate cu procesele de planificare si reglementare legislativa, cum ar fi dezvoltarea unui plan de

utilizare a teritoriului, planul general al infrastructurii si bugetele anuale. PAM serveste astfel

drept ghid pe termen lung al actiunilor pentru mediu ale comunitatii.

Practic, desi PLAM-ul a fost aprobat in Consiliul Judetean inca din 2002, faptul ca autoritatile

publice locale nu l-au luat in considerare atunci cand au proiectat si realizat Programele de

dezvoltare economico-sociala pe anii 2003, 2004 si 2005, constituie cauza principala pentru care

cea mai mare parte din actiunile/masurile propuse nu au fost realizate. Nu e mai putin adevarat ca

si lipsa fondurilor financiare sau modificarile legislative intervenite in urma negocierilor purtate

pentru preluarea si implementarea Acquis-ului comunitar au constituit si ele la randul lor

impedimente serioase in realizarea PLAM.

37

Page 38: Judetul Valcea

STABILIREA SCOPURILOR, OBIECTIVELOR SI A INDICATORILOR DE MEDIU

Procesul de elaborare al PLAM a debutat cu stabilirea scopurilor, obiectivelor si indicatorilor

pentru mediu. Scopurile de mediu indruma strategic eforturile pe termen lung de rezolvare a

problemelor de mediu si totodata ofera o oportunitate de stabilire a consensului intre partile

interesate in legatura cu ceea ce se urmareste a se realiza intr-o perioada definita de timp, cum ar

fi 3 – 4 ani.

Tintele sunt angajamente masurabile, ce trebuie realizate in perioada de timp stabilita. Ele sunt

utilizate in evaluarea si masurarea progresului in implementarea PAM, in timp ce indicatorii

evalueaza daca scopurile si tintele de mediu au fost atinse si daca aceste rezultate imbunatatesc

viata cetatenilor comunitatii.

Scopurile pentru mediu indruma strategic eforturile pe termen lung de rezolvare a problemelor de

mediu.

Scopurile ofera o oportunitate de a stabili consensul intre partile interesate in legatura cu ceea ce

se urmareste a se realiza intr-o perioada definita de timp, cum ar fi 3 – 4 ani.

Scopurile trebuie sa fie practice, realizabile, legate de Viziunea Comunitatii. Ele ofera cadrul ce

asigura formularea si implementarea unui set coerent si consistent de obiective si actiuni pentru

mediu.

Dezvoltarea obiectivelor debuteaza cu revederea evaluarii problemelor. Fiecare evaluare a

problemei descrie in mod ideal de ce apare o problema anume, precum si impacturile negative ale

activitatilor umane.

Obiectivele reformuleaza problema intr-o maniera afirmativa, optimista, ce exprima tipurile de

actiuni esentiale a fi realizate intr-o perioada de timp.

Din momentul in care scopurile au fost identificate este importanta stabilirea de obiective

concrete pentru fiecare scop. Un obiectiv este un angajament masurabil ce trebuie atins intr-o

anumita perioada de timp. Obiectivele se refera la resurse si indruma selectarea actiunilor. Ele

sunt utilizate in evaluarea si masurarea progresului in implementarea PAM.

Actiunile trebuie sa fie foarte concrete si sa determine schimbari in comportamentul partilor

implicate, si de aceea ele sunt de obicei rezultatele unei negocieri.

Unele aspecte pe care CC ar putea dori sa le discute in momentul formularii obiectivelor sunt:

Exista obiectivelor sau cerintelor de mediu specifice stipulate de legislatia nationala?

38

Page 39: Judetul Valcea

Exista deja scopuri si obiective locale pentru mediu? Daca da, ce schimbari ale acestora sunt

necesare?

Exista informatia de baza necesara evaluarii modificarilor in timp?

Poate fi atins obiectivul propus intr-o perioada realista de timp? Pe de alta parte, sunt obiectivele

suficiente pentru atingerea nivelului dorit de imbunatatire a mediului

Odata stabilite obiectivele generale si specifice, se selecteaza indicatorii care sa fie utilizati in

masurarea eficientei actiunilor ce se vor intreprinde.

Indicatorii ajuta la intelegerea progresului si departarea fata de punctul in care se doreste a fi. Ei

ofera membrilor comunitatii un mecanism de identificare a ceea ce pretuiesc, derivat din

Viziunea Comunitatii.Indicatorii evalueaza daca scopurile si actiunile de mediu au fost realizate

si daca rezultatele obtinute imbunatatesc viata membrilor comunitatii.

Totodata, indicatorii ofera un mijloc prin care institutiile care introduc masurile sunt responsabile

de atingerea rezultatelor dorite.

Atunci cand sunt stabiliti si utilizati indicatorii, trebuie luati in considerare urmatorii factori

importanti:

Implicarea partilor interesate: este important ca indicatorii sa fie stabiliti cu acordul exprimat al

grupurilor interesate si sa reflecte valorile acestor grupuri. In lipsa acestei implicari largi,

indicatorii pot sa nu fie acceptati unanim si unii dintre cei mai importanti vor fi neglijati.

Dezvoltarea unor scopuri si obiective clar definite de planificare: indicatorii trebuie sa se bazeze

si sa fie direct legati de scopuri si obiective clar definite de planificare.

Generarea de actiuni directe din indicatori: indicatorii trebuie sa fie direct legati de

implementarea unor actiuni specifice si trebuie utilizati pentru aprecierea progresului in atingerea

scopurilor declarate. Institutiile care asigura implementarea pot incorpora aceste informatii in

procesul de luare a deciziei.

Stabilirea unui sistem de monitorizare, raportare si evaluare: odata stabiliti indicatorii, este

important de stabilit un sistem de standardizare a procedurilor de strangere de date si raportare a

rezultatelor in mod regulat. Aceste informatii pot fi folosite pentru a evalua ce functioneaza bine

si ce nu.

39

Page 40: Judetul Valcea

IDENTIFICAREA CRITERIILOR DE EVALUARE

Criteriile constituie baza in selectarea dintr-un numar mare de actiuni posibile. Datorita

limitarilor de timp, fonduri si resurse umane, este important ca CC sa identifice un set comun de

criterii de evaluare a avantajelor asociate fiecarei actiuni si sa selecteze cel mai adecvat set de

actiuni pentru a raspunde scopurilor si tintelor de mediu.

Criteriile de evaluare furnizeaza si o fundamentare obiectiva si transparenta pentru luarea

deciziilor, care poate ajuta la eliminarea nepotismului sau chiar aparenta unui patronaj.

In selectarea si aplicarea criteriilor pot fi luate in consideare urmatoarele aspecte:

Cost/eficienta: Care sunt costurile relative de obtinere a unei imbunatatiri masurabile a calitatii

mediului comparabila cu alte actiuni?

Fezabilitatea tehnica: A fost tehnologia utilizata cu succes in alta parte si are referinte?

Eficienta: Cat de bine reuseste actiunea sa atinga scopurile si obiectivele de mediu? Cat de

eficienta este actiunea in reducerea sau prevenirea unei amenintari la adresa sanatatii publice sau

a mediului?

Impactul financiar: Care va fi impactul financiar asupra membrilor comunitatii pentru a se

contribui la capitalul total si pentru costurile operationale asociate proiectului, pe durata acestuia

de viata?

Autoritatea statutara: Are autoritatea locala sau alte agentii de implementare autoritatea statutara

de a implementa actiunea?

Echitate: Cat de echitabil sunt distribuite beneficiile si costurile actiunii la nivelul comunitatii?

Sunt anumite segmente ale populatiei afectate disproportionat de impactele actiunii propuse, cum

ar fi amplasarea unei facilitati de mediu in apropierea unui cartier rezidential cu locuitori avand

venituri reduse?

Flexibilitatea: Poate fi actiunea modificata dupa o perioada de timp pentru a facilita modificari

de natura demografica, economica, de mediu sau legislativa?

Perioada de implementare: Cat de mult timp va fi necesar implementarii actiunii?

Acceptabilitatea / suportabilitatea: este actiunea propusa acceptabila de catre public sau de catre

Consiliul Local? Sprijina grupurile interesate aceasta actiune?

40

Page 41: Judetul Valcea

Impactul asupra mediului: Va exista un impact asupra mediului in urma implementarii actiunii?

Daca da, cum si cat de important?

Comitetul Consultativ a luat in considerare urmatoarele criterii de evaluare a actiunilor:

Rezultatele ierarhizarii problemelor de mediu (asa cum au fost prezentate in capitolul precedent);

Numarul persoanelor care beneficiaza de rezolvarea unei anumite probleme de mediu;

Efectul pe termen lung al rezolvarii unei anumite actiuni de mediu. De asemenea a fost inclus in

acest criteriu si timpul necesar pentru implementarea actiunii;

Raportul cost-beneficiu al actiunii de mediu. S-a avut in vedere de catre Comitetul Consultativ,

investitia minima de realizat pentru obtinerea rezultatului dorit;

Obtinerea unor efecte multiple, cum ar fi de exemplu utilizarea tehnologiilor curate si a obtinerii

unor efecte in cascada;

Posibilitatea finantarii actiunilor de mediu;

Acceptabilitatea / suportabilitatea de catre populatie a actiunilor de mediu.

ANALIZA SI SELECTAREA ACTIUNILOR

Analiza si selectarea actiunilor reprezinta nucleul procesului de luare a deciziei. Acesta a fost

pasul cand CC a decis asupra celor mai eficiente actiuni in atingerea scopurilor si tintelor de

mediu. Pentru a reduce lista de actiuni rezultata si a selecta cateva subiecte de actiune s-a propus

un proces in doua etape:

realizarea listei de actiuni preferate;

selectarea actiunilor bazate pe analizele specifice comunitatii.

Selectarea actiunilor prioritare

Comitetul Consultativ a realizat lista actiunilor prioritare aplicand criteriile de evaluare la lista de

actiuni.

Pe baza procesului de selectie descris mai sus si utilizand criteriile selectate de CC, a rezultat

urmatoarea ierarhie a actiunilor de mediu ce urmeaza a fi implementate in judetul Valcea:

Imbunatatirea parcului auto;

Elaborarea de proiecte pentru promovarea dezvoltarii durabile in zonele turistice;

41

Page 42: Judetul Valcea

Stabilirea de locatii noi pentru depozite de deseuri menajere in conformitate cu legislatia;

Impadurirea zonelor afectate de eroziune;

Retehnologizarea proceselor industriale poluante.

Extinderea si modernizarea statiilor de epurare a apelor reziduale existente sau realizarea unor

instalatii noi

1. Imbunatatirea parcului auto (aer)

Traficul auto este concentrat mai ales in zona urbana, in zona centrala a oraselor. De asemenea, o

contributie deloc neglijabila la poluarea aerului o are si traficul de tranzit. Masurile care se impun

pentru reducerea acestui tip de poluare sunt:

Rationalizarea traficului in orase, mai ales a traficului greu (cu dirijarea acestuia pe zonele de

centura);

Incurajarea folosirii transportului in comun.

Aspectele care trebuie luate in considerare atunci cand se vorbeste despre poluarea aerului

datorita traficului auto sunt:

Calitatea combustibilului folosit;

Calitatea si starea tehnica a masinilor;

Infrastructura rutiera.

In vederea imbunatatirii parcului auto trebuie:

Aplicate stimulente economice fezabile;

Asigurata cresterea constientizarii si schimbarea mentalitatii/comportamentului in ceea ce

priveste intretinerea si verificarea starii tehnice a autovehiculelor;

Intensificarea controalelor privind starea tehnica a masinilor;

Stabilirea unui cadru pentru asigurarea acestor controale;

Intretinerea adecvata, imbunatatirea si innoirea sistematica a parcului auto afectat transportului in

comun.

Realizarea in mod practic a dezideratelor urmarite prin implementarea actiunilor prioritare

depinde in mare masura de disponibilitatea autoritatilor locale de a conlucra activ in acest sens.

Privind problema din aceasta perspectiva, apare necesara derularea unor activitati concrete, care

sa asigure:

42

Page 43: Judetul Valcea

formarea unei viziuni cuprinzatoare la nivel local in privinta necesitatii si a celor mai potrivite

(fezabile) cai de rezolvare a problemelor de poluare datorate traficului rutier;

analizarea la nivel local a posibilitatilor si modului de aplicare a unor stimulente economice cu

rol in determinarea unei schimbari de mentalitate a publicului;

desfasurarea unei campanii de constientizare a publicului cu privire la problemele de poluare

datorate traficului rutier (indeosebi in zonele urbane), urmarind inocularea ideii ca schimbarea

mentalitatii/comportamentului in ceea ce priveste intretinerea si verificarea starii tehnice a

autovehiculelor aduce numai beneficii comunitatilor respective;

implicarea activa a organelor de siguranta a circulatiei, in scopul intensificarii activitatilor de

control a starii tehnice a autovehiculelor proprietate personala si a celor utilizate de companiile

locale (publice si private);

explorarea oportunitatilor de atragere a unor finantari care sa fie utilizate in scopul precis al

imbunatatirii infrastructurii de transport public local.

2. Elaborarea de proiecte pentru promovarea dezvoltarii durabile in zonele turistice (apa)

Principalele cauze care genereaza probleme legate de zonele cu potential turistic sunt:

Lipsa resurselor financiare;

Neacordarea atentiei cuvenite amenajarii si intretinerii zonelor de agrement.

Remedierea situatiei existente si dezvoltarea activitatilor de turism avandu-se in vedere

principiile dezvoltarii durabile trebuie sa aiba in vedere:

Elaborarea de programe bazate pe concepte moderne care sa permita valorificarea, protejarea si

imbunatatirea potentialului existent, cu accent deosebit pe modul de organizare a turismului in

zonele protejate;

Educarea cetatenilor.

Masurile care trebuie intreprinse vizeaza:

Managementul potentialului natural in scopuri turistice;

Ameliorarea calitatii mediului afectat ca urmare a practicarii activitatilor de turism;

Asigurarea educatiei ecologice si a dotarilor specifice;

Practicarea turismului organizat.

43

Page 44: Judetul Valcea

Pentru fiecare masura in parte, actiunile concrete (urmarind dezvoltarea si implementarea

proiectelor) pot fi etapizate dupa cum urmeaza:

1. alegerea zonelor pilot

2. instruirea personalului pentru pregatirea de proiecte

3. prezentarea conceptului de dezvoltare durabila - educare

4. identificarea modalitatii de finantare

5. elaborarea propunerii de proiect

6. implementarea proiectului

toate acestea fiind dependente in mod direct de disponibilitatea si intarirea capacitatii autoritatilor

locale de a derula asemenea activitati.

3. Stabilirea de locatii noi pentru depozite de deseuri menajere in conformitate cu legislatia (sol)

La construirea unui depozit de deseuri trebuie avut in vedere ca:

Nu este eficienta din punct de vedere financiar construirea cate unui depozit pentru fiecare

localitate in parte;

Pretul pe fiecare tona de deseu este cu atat mai mic cu cat depozitul este mai mare;

Trebuie sa existe un echilibru intre costurile de depozitare si costurile de transport;

Metanul rezultat din fermentarea deseurilor poate fi folosit pentru producerea de energie/caldura;

Colectarea deseurilor se face separat, la nivelul fiecarei localitati.

Responsabilitatile pe care le au toti factorii implicati in managementul deseurilor;

Schimbarile institutionale si costurile pe care acest proces le implica;

Stabilirea costurilor pentru intreg procesul

Actiunile concrete necesare pot fi schematizate si incadrate ca ordine de realizare dupa cum

urmeaza:

Studiu privind cantitatea de deseuri si ponderea pe diverse tipuri, cu evidentierea cantitatilor de

deseuri reciclabile si a posibilitatilor de colectare selectiva, de ex. deseuri menajere/deseuri

industriale, tipuri de deseuri menajere/industriale etc.

Estimarea numarului optim de depozite la nivelul judetului, precum si a amplasarii acestora astfel

incat sa fie realizat un echilibru intre costurile aferente distantei de transport si costul de

depozitare

44

Page 45: Judetul Valcea

Organizarea activitatilor de colectare si transport a deseurilor la nivelul localitatilor urbane,

rurale, precum si a transportului catre locatiile de depozitare finala

Realizarea unui master plan - plan general de actiuni care trebuie sa explice necesitatea si

oportunitatea unui depozit de deseuri, perioada de depozitare, cantitatea anuala depozitata,

compozitia deseurilor, cantitatea de material de acoperire

Atragerea unei participari active a sectorului privat si folosirea mecanismelor de piata

Realizarea studiilor tehnice si de fezabilitate care sa includa:

Identificarea posibilitatilor de recuperare si folosire a biogazului rezultat din fermentarea

deseurilor ca sursa alternativa de energie/caldura

Studiu la scara al depozitarii cu detalii despre perioada de depozitare, tendinta depozitarii,

capacitatea de colectare / transport,capacitatea (necesitatea) statiei de transfer

Proiectarea capacitatii volumului de depozitare – luand in considerare schimbarile in volum si

calitate atat a deseurilor generate cat si a celor colectate

Studiul unor alternative pentru stabilirea amplasamentului

Analizarea sistemului de depozitare

Analizarea facilitatilor depozitului: colectarea si tratarea apelor pluviale, ventilarea aerului,

probleme de administrare, prevenirea dezastrelor.

Analizarea metodei de depozitare: separarea deseurilor macinate si nemacinate, tehnica de

depozitare, plan de transport, plan de acoperire

Analizarea posibilitatilor de tratare a apelor uzate, apelor pluviale, gazelor, prevenirea dispersiei

deseurilor

Evaluarea impactului si studiul de impact asupra mediului

Planul de amenajare si incadrare in peisaj

Negocierea cu proprietari pentru amplasamente alternative si indeplinirea procedurilor pentru

obtinerea terenului

Obtinerea avizelor si aprobarilor

Identificarea potentialelor surse de finantare

Pregatirea proiectelor/aplicatiilor pentru obtinerea fondurilor

Inceperea lucrarilor in locatiile stabilite

Elaborarea unor module de instruire avansata pentru lucratorii din domeniu

Mijloacele necesare pentru realizarea acestor activitati pot fi grupate in trei categorii:

Mijloace juridice care presupun:

45

Page 46: Judetul Valcea

Aplicarea reglementarilor, normativelor, instructiunilor locale si nationale in domeniu;

Stimularea parteneriatului public – privat pentru imbunatatirea serviciilor oferite

Mijloace organizatorice si tehnice pentru:

identificarea celor mai eficiente locatii de depozitare a deseurilor

organizarea de licitatii publice pentru realizarea lucrarilor conform studiilor de fezabilitate.

gasirea fondurilor/lobby la Consiliul Judetean si Consiliile Locale pentru includerea in bugetele

locale a costurilor pentru facilitati de management al deseurilor.

Mijloace financiare:

Fonduri nationale, judetene si locale;

Taxele aplicate generatorilor de deseuri industriali / casnici / institutii;

Fonduri extrabugetare.

4. Impadurirea zonelor afectate de eroziune (sol)

Principalele mijloace prin care poate fi combatut fenomenul de eroziune sunt:

Asigurarea integritatii fondului forestier si a aplicarii normelor silvice;

Exploatarea padurii in regim silvic, indiferent de forma de proprietate;

Impadurirea zonelor afectate si prevederea aplicarii unor practici adecvate de management.

Diminuarea suprafetelor de teren afectate de eroziune prin impaduriri poate fi obtinuta prin

realizarea urmatorilor pasi:

Monitorizarea zonelor afectate si stabilirea cauzelor care determina sau favorizeaza fenomenul de

eroziune;

Realizarea unui inventar in ceea ce priveste calitatea solului si modul in care este utilizat/afectat

de actiuni antropice sau de alta natura;

Zonarea suprafetelor de teren afectate;

Stabilirea unui mod durabil de utilizare a terenurilor;

Asigurarea de material saditor si asistenta pentru plantari;

Selectarea de specii rezistente/adecvate tipului de sol si conditiilor hidrodinamice;

46

Page 47: Judetul Valcea

Impadurirea propriu-zisa a zonelor afectate;

Observarea si intretinerea plantatiilor;

Exploatarea zonelor forestiere in regim silvic, indiferent de forma de proprietate;

Actualizarea anuala a inventarului de zone afectate, prin realizarea de studii cu acest specific;

5.Retehnologizarea proceselor industriale poluante (aer)

Pentru reducerea emisiilor provenite din activitatile mentionate pana la limita maxima

admisibila, autoritatile locale de mediu emit acorduri si autorizatii de functionare si stabilesc

programe de conformare, de comun acord cu agentii economici. In cadrul companiilor industriale

mari, o metoda de reducere a emisiilor poluante o reprezinta introducerea sistemelor de

management de mediu.

Metodele prin care se pot inregistra reduceri ale emisiilor sunt:

Aplicarea principiului prevenirii;

Aplicarea principiului “poluatorul plateste”;

Aplicarea stimulentelor economice;

Stimularea si cresterea competitivitatii;

Atragerea de finantari in vederea retehnologizarii.

Actiunile concrete ce pot fi avute in vedere pentru a asigura cadrul de derulare a unui proces de

retehnologizare a proceselor industriale poluante vizeaza:

canalizarea initiativei private in sensul respectarii normelor de protectie a mediului;

identificarea celor mai bune modalitati de reducere a emisiilor de substante poluante (asigurarea

unui flux tehnologic adecvat, estimarea posibilitatilor de introducere in flux a unor instalatii

tehnologice de tip “tehnologii curate” etc.);

asistarea unitatilor industriale in sensul intaririi capacitatii de identificare a solutiilor de atragere a

unor surse de finantare in conditii avantajoase, destinate procesului de retehnologizare.

6.Extinderea si modernizarea statiilor de epurare (apa)

47

Page 48: Judetul Valcea

La nivelul judetului problema gospodaririi apelor este valabila atat pentru zona urbana cat

si pentru cea rurala. Statiile de epurare existente sunt fie subdimensionate, fie nu sunt intretinute

si nu opereaza corect sau la capacitate maxima, situatii care conduc la o tratare insuficienta a

apelor reziduale, acest lucru provocand poluarea apelor de suprafata. Apele uzate menajere contin

materii organice si minerale in suspensie, coloidale si in solutie, de asemenea microorganisme, in

special bacterii si protozoare, care constituie o sursa principala de energie pentru transformari

biochimice, dar si un pericol continuu, putand provoca imbolnaviri grave. Indepartarea sau

stabilizarea materiilor nocive de tot felul din apa uzata se realizeaza in instalatiile statiei de

epurare, prin urmatoarele procedee:

Procedee de epurare mecanica – care au ca scop retinerea corpurilor si suspensiilor mari,

flotarea (separarea) grasimilor si uleiurilor, sedimentarea sau decantarea materiilor solide

in suspensie si prelucrarea namolurilor rezultate.

Procedee de epurare mecano-chimica – care au ca scop coagularea materiilor solide in

suspensie, epurare mecanica si clorurarea apelor uzate.

Procedee de epurare mecano-biologice – au ca scop epurarea naturala a apelor uzate si a

namolurilor, precum si epurarea artificiala a apelor uzate si a namolurilor, fiind bazate pe

actiunea comuna a proceselor mecanice, chimice si biologice.

Instalatiile aferente acestor procedee trebuie sa functioneze la capacitate maxima si sa fie

mentinute intr-o perfecta stare de functionare.

Modernizarea facilitatilor conform normelor in vigoare presupune:

Modernizarea statiilor de epurare in vederea reducerii impactului evacuarii de ape uzate;

Proiectarea, realizarea si punerea in functiune a unor separatoare de grasimi (acolo unde

este cazul);

Realizarea de instalatii noi

Sunt necesare urmatoarele activitati:

Identificarea mecanismelor economice de incurajare a investitiilor publice si/sau private;

Elaborarea si distribuirea de materiale educative privind bilantul apei in comunitati si

impactul evacuarilor necontrolate de ape uzate neepurate asupra mediului;

Aplicarea principiului „poluatorul plateste”;

Aplicarea stimulentelor economice;

Canalizarea initiativei private in sensul respectarii normelor de protectie a mediului;

48

Page 49: Judetul Valcea

Identificarea celor mai bune modalitati de asigurare a unui flux tehnologic adecvat,

estimarea posibilitatilor de introducere in flux a unor noi instalatii tehnologice;

Asistarea operatorilor statiilor in sensul intaririi capacitatii de identificare a solutiilor de

atragere a unor surse de finantare in conditii avantajoase, destinate procesului de

retehnologizare.

In vederea unei epurari conform cerintelor legislative in vigoare, se au in vedere doua

aspecte:

Modernizarea statiilor de epurare in vederea reducerii impactului evacuarii de ape uzate

prin:

realizarea treptelor de tratare biologica a statiilor de epurare;

modernizarea / extinderea capacitatii de tratare mecanica;

cresterea eficientei de epurare la principalii indicatori (pH, suspensii solide, CCO-Cr,

CBO5 si substante extractibile, in eter de petrol la evacuarea in emisar) ;

proiectarea, realizarea si punerea in functiune a unor separatoare de grasimi (acolo unde

este cazul).

Realizarea unei instalatii noi de epurare a apelor uzate menajere prin:

alcatuirea unei baze de date comune (intre D.S.P., S.G.A, I.P.M.) cu privire la debitele

estimate de ape uzate si modalitatile de evacuare ale acestora ;

proiectarea retelelor si statiilor de epurare a apelor uzate menajere ;

realizarea si punerea in functiune a statiilor de epurare;

initierea procesului de avizare din punct de vedere al protectiei mediului si al gospodaririi

apelor.

In afara acestor actiuni prioritare identificate s-au recomandat de catre CC si actiuni cu

caracter general, aplicabile tuturor factorilor de mediu si tuturor problemelor. Acestea sunt :

1)acces la informatie;

2)acordare de asistenta pentru identificarea surselor de finantare si promovarea de proiecte ;

3)componenta de pregatire a personalului atat din industrie cat si din cadrul autoritatilor locale

pentru pregatirea de proiecte pentru diverse surse de finantare

componenta de participare publica, de implicare a societatii civile in procesul de luare a

deciziilor.

2. Turism

49

Page 50: Judetul Valcea

La inceputul acestui secol si mileniu turismul este cel mai dinamic sector de activitate pe

plan mondial si, in acelasi timp, cel mai important generator de locuri de munca. Totodata,

turismul poate constitui sursa principala de venit a tarilor si regiunilor care dispun de importante

resurse turistice si le exploateaza corespunzator.

In acest context si tinand cont de potentialul existent, turismul este considerat prioritatea

judetului Valcea. Justificarile acestui statut de prioritate sunt urmatoarele:

• turismul este un sector economic cu perspective de dezvoltare pe termen lung, resursele turistice

fiind practic inepuizabile;

• turismul actioneaza ca un element dinamizant al intregului sistem economic, generand o cerere

specifica de bunuri si servicii la nivelul celorlalte sectoare ale economiei;

• turismul reprezinta o piata sigura a fortei de munca si de redistribuire a celei disponibilizate din

alte sectoare economice restructurate;

• valorificarea optima a resurselor, promovarea si marketingul eficiente ale produselor turistice pe

piata externa, poate constitui o sursa semnificativa de sporire a incasarilor valutare la nivelul

judetului;

• dezvoltarea durabila a turismului contribuie la cresterea economica si sociala si la atenuarea

dezechilibrelor de dezvoltare, ameliorand conditile de viata si sporind veniturile populatiei in

special in zonele rurale;

• turismul constituie un mijloc de protejare, conservare si valorificare ale potentialului cultural,

istoric, folcloric si arhitectural al judetului;

• turismul poate avea si vocatie ecologica prin exploatarea durabila a valorilor fundamentale ale

existentei umane (apa, aer, flora, fauna, ecosisteme, etc.);

• turismul poate fi un mijloc activ de educare si ridicare a nivelului de instruire si civilizatie a

oamenilor, avand un rol deosebit in utilizarea timpului liber al populatiei.

Necesitatea unui document strategic judetean de dezvoltare a turismului pe termen mediu

este evidenta, aceasta fiind conditia sinequa non a dezvoltarii durabile.

In conditiile in care domeniul turismului este un domeniu pur economic al vietii

economico-sociale, Strategia de Dezvoltare a Turismului in Judetul Valcea 2007-2013 priveste

deopotriva administratia publica si mediul de afaceri.

Astfel, respectand principiile dezvoltarii durabile, administratiile publice si mediul de

afaceri trebuie sa valorifice impreuna resursele naturale, materiale, umane, traditiile istorice si

50

Page 51: Judetul Valcea

interculturale in scopul unei cresteri sustinute, constante care sa faca din judetul Valcea unul

dintre cele mai competitive la nivel national si regional.

Pe de alta parte, orice proiect in domeniul turismului, fie el al autoritatilor publice, al

mediului de afaceri sau al structurilor asociative, iti justifica necesitatea si oportunitatea prin

insasi strategia de turism la nivel judetean. Realizarea si adoptarea strategiei ofera astfel

premisele atragerii de finantari nerambursabile in domeniu, fie din programe financiare de post-

aderare, fie din fonduri nationale sau alte oportunitati de finantare.

Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Turismului in Judetul Valcea 2007-2013 a fost

initiata de Consiliul Judetean Valcea, dar la forma finala si-au adus contributia reprezentanti ai

Institutiei Prefectului – Judetul Valcea, ai primariilor din zonele cu potential turistic, ai Camerei

de Comert si Industrie Valcea, ai furnizorilor de servicii de turism, ai operatorilor de turism si ai

asociatiilor de profil.

Procesul de elaborare a strategiei a constat in parcurgerea a patru etape principale, in

cadrul carora, dupa caz, pot fi individualizate subetape.

Prima etapa a fost cea de documentare. In cadrul acesteia au fost colectate si analizate

informatiile care privesc domeniul turismului in vederea utilizarii acestora la fundamentarea

strategiei. Au fost colectate si analizate strategiile si politicile europene, nationale, regionale si

locale in domeniul turismului, legislatia si informatiile statistice oficiale privind turismul in

judetul Valcea.

Etapa a doua a fost cea de elaborare proiectului strategiei pe baza informatiilor relevante

colectate si analizate in prima etapa. In primul rand a fost elaborata structura strategiei, fiind

completate informatiile obtinute in prima faza. Dupa aceea au fost elaborate analiza SWOT,

viziunea, prioritatile, obiectivele si planul de actiune.

Etapa a treia a fost etapa consultarii publice. Mai intai au fost consultate directiile din

cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judetean Valcea, iar apoi s-a trecut la consultarea

publica propriu-zisa. In acest sens, proiectul a fost publicat spre consultare pe pagina de internet a

Consiliului Judetean Valcea si a fost transmis in format tiparit si/ sau electronic Institutiei

Prefectului - Judetul Valcea, consiliilor locale din zonele cu potential turistic, Camerei de Comert

si Industrie Valcea, furnizorilor de servicii de turism, operatorilor de turism si asociatiilor de

profil. Mai mult decat atat, a fost transmis si un chestionar care cuprindea atat descrierea proprie

si prioritatile de dezvoltare cat mai ales asteptarile fata de factorii interesati din domeniu. De

asemenea, a fost asigurata informare presei cu privire la acest demers. Etapa consultarii publice a

51

Page 52: Judetul Valcea

inclus si sesiuni de dezbatere publica a proiectului strategiei. In cadrul acestor sesiuni au fost

dezbatute atat proiectul strategiei cat si modalitatile optime de implementare a acesteia.

Etapa a patra, ultima etapa, a fost cea a redactarii formei finale a proiectului strategiei in vederea

supunerii spre a probare a Consiliului Judetean. Desi revizuirea documentului a fost practic un

proces continuu, inainte de transmiterea formei finale in vederea adoptarii, au fost analizate toate

chestionarele retransmise si au fost verificate propunerile factorilor interesati in vederea asigurarii

concordantei dintre situatia actuala, prioritatile, obiectivele si actiunile propuse prin proiectul

strategiei cu cele ale factorilor interesati din domeniu.

Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Turismului in Judetul Valcea 2007-2013

il constituie cresterea competitivitatii turismului valcean.

Potrivit prioritatilor stabilite11, obiectivele specifice sunt urmatoarele:

Prioritatea I –Infrastructura si serviciile de turism

Obiectivul I.1. – Cresterea capacitatii de absorbtie a finantarilor

Obiectivul I.2. – Dezvoltarea infrastructurii de turism

Obiectivul I.3. – Dezvoltarea serviciilor de turism

Prioritatea II – Promovarea si marketingul

Obiectivul II.1. - Promovarea coerenta si unitara

Obiectivul II.2. – Marketingul

Prioritatea III – Resursele umane

Obiectivul III.1. - Instruirea resurselor umane

Prioritatea IV - Dezvoltarea capacitatii administrative

Obiectivul IV.1. - Dezvoltarea capacitatii administrative a autoritatilor publice locale, a asociatiei

reprezentative, a furnizorilor de servicii si a operatorilor de turism.

In vederea implementarii in conditii optime a Strategiei, a fost elaborat Planul de Actiune,

in cadrul caruia au fost prevazute actiuni pentru fiecare obiectiv. Mai mult decat atat, pentru

fiecare actiune s-au specificat indicatori de realizare, estimari ale resurselor financiare necesare,

termene de realizare, si mai ales responsabili.

In vederea monitorizarii si evaluarii implementarii strategiei se va constitui o Comisie

care va cuprinde atat membri ai autoritatilor publice locale cat si reprezentanti ai furnizorilor de

servicii si operatorilor de turism, ai asociatiilor de profil si ai Camerei de Comert si Industrie

Valcea. Structura Comisiei si Regulamentul de Organizare si Functionare se aproba prin

11 Consiliul Judetean Valcea

52

Page 53: Judetul Valcea

Dispozitie a Presedintelui Consiliului Judetean Valcea. Consiliul Judetean Valcea va avea

presedintia Comisiei si va asigura Secretariatul acestei Comisii.

Comisia se va intruni semestrial si va analiza implementarea Strategiei, elaborand

rapoarte de evaluare periodica. Rapoartele pot include recomandari/ propuneri de modificare a

strategiei si de corelare a proiectelor autoritatilor publice locale, in special in domeniul

infrastructurii (transport, apa, canalizare, colectare si depozitare a deseurilor etc.), astfel incat sa

se realizeze impactul maxim al Strategiei. Prin recomandarile facute Comisia va incerca, pe cat

posibil, sa nu creeze dezechilibre noi de dezvoltare intre localitatile si intre zonele din judet,

sprijinind punerea in valoare a intregului potential turistic.

3. Cultural

Dezvoltarea durabila este tipul de dezvoltare economica, sociala si umana care raspunde

nevoilor generatiilor prezente, fara a compromite sau a limita capacitatea generatiilor viitoare de

a-si satisface, la randul lor, aceste nevoi.

Cultura este un factor de dezvoltare durabila, deoarece aceasta se bazeaza pe elementele

constitutive ale culturii: diversitate lingvistica, cunostinte teoretice si empirice, credinte,

reprezentari despre lume, patrimoniu material si imaterial, creatii artistice, literare, stiintifice,

inventii etc.

O astfel de dezvoltare necesita ca in domeniul Culturii sa se produca:

1) schimbarea modului de producere a bunurilor si serviciilor culturale;

2) diversificarea practicilor de consum cultural;

3) accesul si participarea la viata culturala.

Globalizarea si cresterea economica, dezvoltarea sociala si progresul tehnologic au un

impact direct asupra elementelor structurale si asupra functiilor sectorului Culturii. Ca atare,

elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului Culturii pentru orizontul de timp 2008–2013

trebuie sa tina seama de aceste influente si de rolul central care revine Culturii – in multitudinea

acceptiunilor asociate acestui concept – in societatea bazata pe cunoastere (societatea

informationala) si in procesul de dezvoltare umana.

Structura retelei de biblioteci publice valcene in perioada 2000–200612

12 Anuarul Valcean 2007

53

Page 54: Judetul Valcea

Biblioteci, din

care:

Numar de unitati in anii:

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Judetene 1 1 1 1 1 1 1

municipale si

orasenesti 7 7 7 7 9 10 10

Comunale 69 69 70 70 71 72 73

Total 77 77 78 78 81 83 84

Dinamica activitatilor de biblioteca in judetul Valcea in perioada 2000–200613

Anul Volume

existente

Volume

eliberate

Utilizatori

ai

bibliotecii

Evolutia

numarului

de volume

existente

fata de

2000

Evolutia

numarului

de volume

eliberate

fata de

2000

Evolutia

numarului

de

utilizatori

inscrisi

fata de

2000

2000 920.492 1.045.002 59.305 - - -

2001 1.081.342 999.113 58.804 + 160.850 – 45.889 – 501

2002 1.109.541 999.174 58.609 + 189.049 – 45.828 – 696

2003 1.236.125 988.401 57.403 + 315.633 – 56.601 – 1.902

2004 1.289.907 948.302 53.206 + 369.415 – 96.700 – 6.099

2005 1.315.004 986.830 57.252 + 394.512 – 58.872 – 2.053

13 Anuarul Valcean 2007

54

Page 55: Judetul Valcea

2006 1.419.281 920.408 56.008 + 498.789 – 124.594 – 3.297

Judetul Valcea se afla in Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, impreuna cu judetele Dolj, Gorj.

Mehedinti si Olt. Aceasta Regiune se distinge prin prezenta a doua tendinte bine conturate, care

polarizeaza pe de o parte, creatia culta de nivel inalt, iar pe de alta parte, potentialul legat de

traditia folclorica si de mestesuguri.

Obiectivele strategice sunt:

1) dezvoltarea cooperarii intraregionale intre cele cinci judete ale Regiunii;

2) promovarea valorilor culturale existente in cadrul Regiunii;

3) dezvoltarea culturii in plan local, tinand seama de specificul si de potentialul fiecarei zone;

4) pastrarea unor traditii identitare, prezervarea mestesugurilor si formelor de exprimare artistica;

5) reabilitarea monumentelor istorice, (re)insertia lor in viata culturala a comunitatilor si

utilizarea acestui potential ca resursa importanta a turismului cultural;

6) dezvoltarea industriilor culturale si conexe, ca alternative la procesul de dezindustrializare din

Regiune.

Directii de actiune sunt14:

1) stimularea creatiei contemporane in domeniul artelor vizuale, a literaturii, a artelor

interpretative, prin sustinerea potentialului existent in toate judetele Regiunii;

2) extinderea pietei culturale, prin programe de educatie prin arta, prin atragerea tinerilor din

localitatile rurale si urbane la viata culturala comunitara, precum si prin cooperare intraregionala

si transfrontiera – catre Bulgaria si Serbia, invecinate cu Regiunea noastra;

3) continuarea proiectelor de promovare a artei valcene in spatiul regional, national si european;

4) includerea in traseele de turism cultural, alaturi de monumetele istorice, a zonelor cu bogate

traditii populare si productii artizanale;

5) utilizarea modelului de „parcuri tehnologice” si a facilitatilor oferite prin intermediul lor

pentru extinderea numarului si diversificarea intreprinderilor industriale cu profil cultural,

indeosebi in zonele cu somaj structural ridicat;

14 Consiliul Judetean Valcea

55

Page 56: Judetul Valcea

6) infiintarea unui Centru de Resurse Umane Regional, pentru perfectionarea profesionala a

personalului din institutiile publice de cultura in domeniile marketingului cultural si al

managementului de proiecte culturale, ceea ce ar crea o premisa pentru revigorarea vietii

culturale in comunitatile locale;

7) elaborarea unei strategii culturale a Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia pentru perioada 2009-2013.

4.POZITIA JUDETULUI IN REGIUNE

Conceptul de dezvoltare regionala este relativ nou in tara noastra, structurarea Romaniei

in opt regiuni de dezvoltare a inceput in anul 1998.

Cele opt regiuni de dezvoltare constituite (Regiunea 1 Nord-Est, Regiunea 2 Sud-Est, Regiunea 3

Sud Muntenia, Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, Regiunea 5 Vest, Regiunea 6 Nord-Vest, Regiunea

7 Centru si Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov) nu au statut de unitati administrative. Ele reprezinta insa

zone teritoriale suficient de mari pentru a permite utilizarea eficienta a resurselor financiare si

umane, precum si coerenta si eficacitatea in elaborarea si implementarea unor strategii

intersectoriale de dezvoltare durabila la nivelul fiecarei regiuni.

Judetul Valcea face parte din Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, alaturi de judetele Dolj, Gorj,

Mehedinti si Olt.

Regiunea Sud-Vest, cu o suprafata de 29.212 km2 cuprinde cinci judete: Dolj, Olt, Valcea,

Mehedinti si Gorj si coincide, in mare, cu vechea regiune istorica Oltenia. Se invecineaza cu

Bulgaria, Serbia si cu regiunile Sud Muntenia, Centru si Vest.

In 2005, Regiunea Sud-Vest Oltenia avea, o populatie de 2.306.450 locuitori (10,67% din

populatia totala a tarii), cu densitatea sub media nationala (79,3 locuitori/km 2 fata de 90,9

locuitori/km2 ). Structura rural-urban a populatiei este de 52,5% vs. 47,5% (Romania – 45,1% vs.

54,9%), cele mai rurale judete fiind Olt (59,4%), Valcea (54,8%) si Gorj (53,1%).

Reteaua de localitati este constituita din 40 orase, dintre care 11 cu rang de municipiu si

408 comune ce cuprind 2066 de sate. Cele mai importante orase sunt Craiova (300.182

locuitori), Ramnicu-Valcea (111.701 locuitori), Drobeta Turnu-Severin (109.444 locuitori),

Targu Jiu (96.318 locuitori) si Slatina (80.282 locuitori). Dintre orasele mici (sub 20.000

56

Page 57: Judetul Valcea

locuitori), numeroase nu au o structura si dezvoltare corespunzatoare: Vanju Mare, Dabuleni,

Scornicesti etc.

Forta de munca si migratia

Ponderea populatiei ocupate in total populatie inregistreaza o valoare redusa fata de media

tarii - 37,2% . La nivel judetean, cel mai mare grad de ocupare il are judetul Valcea (40,2%) si cel

mai redus in judetul Olt (35,8%).

Piata muncii reflecta in mare tendintele de la nivel national. Pe ramuri ale economiei,

populatia ocupata civila se concentreaza astfel15: agricultura si silvicultura (42,1%), industria

(21,1%) si serviciile (36,8%). Analiza pe judete releva ponderi mai mari ale populatiei ocupate in

agricultura in judetele Olt (49,0% din total populatie ocupata) si Mehedinti (48,1%), sectorul

servicii fiind mai dezvoltat in judetele Valcea (40,4% din total populatie ocupata) si Dolj

(39,9%).

Rata somajului in regiune este 7,4%, valoare mai mare decat media la nivelul national

(5,9%). Judetele din nord, Mehedinti (8,1%), Gorj (5,6%), Olt (4,8%) si Valcea (3,4%) au o rata

a somajului mai mare decat media regionala, in timp ce in judetul Dolj (6,3%) inregistreaza o rata

a somajului inferioara aceleiasi medii regionale si chiar mediei nationale.

Lipsa locurilor de munca adecvate au determinat si aici plecari ale populatiei pentru

munca necalificata in strainatate. Astfel, daca in anii de dupa 1990 se pleca, in special, in Serbia,

dupa criza din Iugoslavia, destinatia privilegiata au devenit Italia si Spania. In ceea ce priveste

migratia externa Regiunea Sud -Vest Oltenia se remarca printr-un nivel relativ scazut in

comparatie cu alte regiuni, dar acest fenomen se intensifica in conditiile in care masurile de

reviriment economic intarzie si pauperizarea populatiei sporeste.

Economia regionala

15 Directia Judeteana de Statistica

57

Page 58: Judetul Valcea

Regiunea Sud-Vest realiza, in anul 2004, un PIB de 2.443,9 euro/locuitor, (83,33% din

media nationala) la care sectorul serviciilor a contribuit cu 48,23%, industria cu 33,75% si

agricultura cu 11.62%.

Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datoreaza si volumului scazut de investitii

straine directe, regiunea atragand doar 745 milioane euro (reprezentand 3,40% din totalul

acestora pana la finele anului 2005), ceea ce o situeaza pe pozitia a saptea intre regiunile tarii,

investitiile din regiune fiind mai mult concentrate in cateva afaceri mari (ALRO si ALPROM

Slatina, LAFARGE Tg. Jiu, etc.). Aici se manifesta si nesiguranta privind marile privatizari

(Electroputere, Daewoo, Combinatul Rm. Valcea).

Structura si repartizarea activitatilor economice la nivelul regiunii este determinata de

resursele naturale, traditia in prelucrarea acestora, facilitatile tehnologice, capital, dar si de

sistemul de preturi si de functionarea adecvata a mecanismelor pietei.

Infrastructura

Transport

Regiunea Sud-Vest are o infrastructura de transport relativ bine dezvoltata, teritoriul

regiunii fiind traversat de trei drumuri europene: E70, E79 si E81 si doua din cele trei axe

prioritare ale Retelei de transport Trans-European –TEN-T ( formate din coridoarele Pan-

europene) care intersecteaza Romania, si anume axa prioritara de transport 7 (format din

coridorul IV - Berlin/ Nurenberg-Praga-Budapesta–Constanta–Istambul –Salonic) si axa

prioritara de transport 18 – Dunarea ( format din coridorul VII).

Regiunea Sud-Vest dispune de o retea rutiera de 10.460 km (13,19% din totalul national),

din care 2043 km sunt drumuri nationale (13% din total drumuri nationale) si 8.437 km drumuri

judetene si comunale (12,82% din totalul national). Judetele Gorj si Olt au o infrastructura rutiera

relativ bine dezvoltata, judetul Olt aflandu-se pe primul loc in Romania in ceea ce priveste

numarul si ponderea kilometrilor de drumuri judetene si comunale modernizate (873 km ceea ce

reprezinta 12,88% din totalul drumurilor publice judetene modernizate). In privinta densitatii

drumurilor publice la 100 km2 regiunea se situeaza usor peste media nationala (35,8 km/100

km2), cele mai mari densitati inregistrand judetele Gorj (39,3 km/100km2), Mehedinti si Valcea,

ambele cu 37,6 km/100km2.

58

Page 59: Judetul Valcea

Densitatea liniilor ferate la 1000 km2 are cea mai scazuta valoare din tara (34,4

km/1000km2), principalul nod feroviar este Craiova avand legaturi cu principalele localitati din

regiune si din tara.

In particular, zona de campie - de-a lungul Dunarii de la Drobeta Turnu Severin pana la

Calafat si de la Calafat pana la Corabia - cat si regiunea deluroasa dintre Targu Carbunesti si

Ocnele Mari nu beneficiaza de retele de cale ferata. Mai mult, nu exista conexiune directa pe

calea ferata de la Ramnicu Valcea la Pitesti si Bucuresti, traectul inceput in anii ’80, nefiind

finalizat.

Un dezavantaj major il constituie insa faptul ca nu exista puncte de trecere a frontierei pe

calea ferata la Drobeta Turnu Severin, spre Iugoslavia si la Calafat si Corabia, spre Bulgaria,

fluxurile de marfa si persoane intre regiune si tarile invecinate fiind ingreunate.

Utilitati publice

In afara zonelor cu dezvoltare economica datorata unor conditii speciale (Defileul

Dunarii, Subcarpatii Olteniei si Valea mijlocie a Oltului), infrastructura localitatilor urbane si

rurale este total insuficienta.

Numeroase asezari devenite recent orase nu detin nici pe departe infrastructura specifica,

care sa justifice statutul de localitate urbana, iar in altele vechimea si starea avansata de uzura

afecteaza calitatea serviciilor oferite cetatenilor.

In ceea ce priveste infrastructura de utilitati, regiunea are o slaba dotare cu instalatii de

apa potabila (41,29% din total localitati, racordate la un sistem de alimentare cu apa potabila,

fata de nivelul national 61,04%) si canalizare (13,16% din total localitati, fata de 21,86% la nivel

national). Analiza pe judete evidentiaza slaba echipare cu utilitati a judetului Dolj (numai 12,6 %

din localitati erau conectate la reteaua de apa potabila si 7,2% la cea de canalizare).

Educatie

Efectele tranzitiei, vizibile mai ales la nivel economic, si-au pus amprenta si asupra

sistemului educational. Calitatea educatiei si a reformei educationale sunt afectate de

infrastructura insuficienta si dotarea slaba a celei existente, de motivatia personalului (salarii

foarte mici) si de situatia materiala precare a populatiei.

Infrastructura educationala preuniversitara la nivel regional (741 scoli, 151 licee in anul

2005) se afla intr-o stare destul de avansata de degradare si cu dotare majoritar insuficienta.

59

Page 60: Judetul Valcea

Asistam la o scadere continua a numarului populatiei scolare, de la 519.128 in anul scolar

1990/1991 la 444.295 in anul 2005/2006. In judetul Mehedinti se inregistreaza cel mai mic numar

al populatiei scolare (55.597 populatie scolara inscrisa in anul 2005/2006).

Invatamantul superior reprezinta singurul nivel la care s-au inregistrat cresteri continue

ale numarului de persoane inscrise, numarul de studenti crescand de la 10.525 in anul universitar

1990/1991 la 18.682 in 1995/1996, respectiv 45.138 in 2005/2006, lucru datorat si infiintarii

institutiilor de invatamant superior private. Cresterea numarului de studenti nu a fost insa insotita

si de extinderea spatiilor de invatamant ajungandu-se la supraaglomerare in unitatile de

invatamant superior. In prezent sistemul de educatie universitara cuprinde 5 institutii de

invatamant superior si 58 de facultati.

In regiunea Oltenia functioneaza un numar de 3 universitati de stat (2 in Craiova –

Universitatea din Craiova si Universitatea de Medicina si Farmacie si una in Targu Jiu –

Universitatea de Stat Constantin Brancusi) si 3 private (2 in Craiova, 1 in Rm. Valcea).

Sanatate

In anul 2004, in Regiunea Sud-Vest, existau 41 de spitale, cu o medie de 4,3 consultatii/

locuitor. Locuitorii regiunii au o medie a sperantei de viata de 71,48 ani, respectiv 68,19 barbatii

si 74,96 femeile.

Conform indexului regional standardizat al mortalitatii, detaliat pentru primele cinci cauze

care provoaca moartea , in 2003, cele mai frecvente cauze ale mortii sunt: boli ale sistemului

circular, tumori, boli ale aparatului respirator, accidente si boli ale sistemului digestiv.

Calitatea slaba a infrastructurii spitalicesti, dotarea slaba, lipsa personalului specializat -

cu precadere in mediul rural- precum si nivelul scazut de salarizare sunt probleme cu care se

confrunta sistemul sanitar regional.

Servicii sociale

Problemele sociale sunt importante si diverse, dar infrastructura sociala a regiunii este

slab dezvoltata. Exista doar 44 de servicii alternative pentru ingrijirea copiilor (25 de institutii de

60

Page 61: Judetul Valcea

tip familial si 26 de centre de plasament). La sfarsitul anului 2004, existau 8.677 copii cu

dizabilitati, dintre care doar 780 au beneficiat de servicii de asistenta sociala. Trei judete –

Mehedinti, Olt si Valcea – nu dispun de centre rezidentiale de ingrijire.

Potential de dezvoltare

Construirea celor doua axe prioritare de transport (formate din coridorul rutier IV si

coridorul VII – fluviul Dunarea), care vor traversa regiunea va mari gradul de accesibilitate al

regiunii si va impulsiona atragerea de investitii, contribuind si la o mai buna mobilitate a fortei de

munca. Nu in ultimul rand, derularea proiectelor va implica utilizarea resurselor umane proprii

regiunii.

In scopul atragerii investitiei straine, Romania a infiintat de-a lungul Dunarii, zone libere

cu facilitati fiscale, dar nici una din acestea nu se afla in Oltenia. Dupa constructia podului

Calafat-Vidin peste Dunare, se asteapta ca orasul Calafat va indeplini conditiile pentru a deveni

Zona Libera: un punct cheie in traficul international rutier, feroviar si fluvial.

Dezvoltarea facilitatilor si capacitatilor de cercetare in cadrul centrelor universitare si

utilizarea rezultatelor cercetarii de catre sectorul intreprinderilor mici si mijlocii pot crea conditii

pentru dezvoltarea mediului de afaceri.

Regiunea are o suprafata agricola totala (de foarte buna calitate) de peste 1,8 milioane,

reprezentand 12,3% din terenul agricol din Romania si, de asemenea, beneficiaza de importante

resurse hidroenergetice (Dunarea, Oltul, Jiul) si termoelectrice (bazinul carbonifer Jiu-Motru),

Oltenia fiind cel mai important producator de energie – aproximativ ¾ din totalul pe tara.

Agricultura reprezinta o resursa importanta pentru Regiunea Oltenia, cu peste 1 mil ha

utilizate pentru cultura cerealelor (in special porumb si grau), a plantelor oleaginoase (mai ales

floarea-soarelui), legume (soia, mazare, fasole, rosii, varza, ceapa) si fructe (mere, pepeni verzi,

pepeni galbeni, struguri), cartofi, sfecla de zahar, productia vinului de buna calitate.

In 2007, suprafata agricola a Olteniei era de 1.807.794 ha reprezentand 61.88% din totalul

suprafetei (2.921.169 ha). Exista o perspectiva asupra agriculturii ecologice datorita utilizarii

reduse, in ultima decada, a fertilizatorilor chimici.

Regiunea beneficiaza de un potential turistic diversificat, incluzand turismul montan si cel

speologic, balnear, ecoturismul, parcuri naturale, (peste 200 000 ha de arii protejate), turismul

religios (peste 60 de manastiri si biserici ortodoxe). Datorita pozitiei sale, a reliefului variat, a

61

Page 62: Judetul Valcea

monumentelor vechi si a traditiilor culturale, potentialul turistic al Olteniei este foarte

diversificat, fiind concentrat in 3 zone: Clisura Dunarii – Portile de Fier, Subcarpatii Gorjului si

Valcii, cu insemnate monumente naturale (pesteri, chei, canioane, rezervatii) si arhitectonice

(manastirile Vodita, Cozia, Turnu, Arnota, Lainici, Dintr-un Lemn, Cornetu, Govora, Tismana,

Horezu, Polovragi), izvoare termale si terapeutice (Olanesti, Calimanesti, Caciulata), saline

terapeutice (Baile Govora, Ocnele Mari), cat si Valea Oltului la nord de Ramnicu Valcea.

O sansa deosebita pentru dezvoltarea turismului montan ofera Valea Lotrului, unde

statiunea Voineasa ar putea oferi conditii foarte bune pentru sporturi de iarna, vanatoare, pescuit,

alpinism si drumetie, si statiunea Ranca pentru schi. De asemenea, spatiul rural ofera o

ospitalitate veritabila bazata pe un mediu nepoluat, calitatea vinului, gastronomia si vestitele

traditii folclorice ale Olteniei.

5.Determinarea zonelor cu probleme

Declinul industrial masiv al regiunii au condus la transformarea acesteia intr-o zona

dezavantajata, motiv pentru care intreaga regiune poate fi considerata “zone problema”.

Cea mai afectata zona din punct de vedere economic este zona miniera a bazinulul

carbonifer Gorj-Motru, in cadrul careia gradul de dependenta fata de activitatea miniera este

foarte mare. Cele mai relevanta centre mono-industrial cu o evolutie negativa sunt Bals, Caracal,

Tg. Carbunesti, Motru, Strehaia.

Exista alte zone aflate in dificultate datorita gradului ridicat de inaccesibilitate, cum este

platoul Mehedinti.

De asemenea, exista multe sate mici care au fost declarate centre urbane, desi nu au

infrastructura urbana de baza si in consecinta o structura economica stabila (ex: multe dintre ele

sunt localizate in partea estica a regiunii: Scornicesti, Babeni, Balcesti, Berbesti etc).

Importante zone turistice, cum este cazul statiunilor de tratament ca Baile Govora,

Calimanesti, Olanesti cat si al celor balneo-climaterice, au cunoscut un declin in ultimii ani desi

dispun de un potential de dezvoltare remarcabil, o importanta experienta acumulata in acest

domeniu si traditii care pot fi valorificate.

62

Page 63: Judetul Valcea

AGRICULTURA

Suprafata agricola a judetului Valcea este de 2463,1 Km2, reprezentand 42,7% din suprafata

totala a judetului si 1,7 % din suprafata agricola totala a tarii. Din aceasta 33,7 % reprezinta

terenuri arabile, 45,3% pasuni, 12,7% fanete, 1,7% vii si pepiniere viticole iar 6,6 % livezi si

pepiniere pomicole. Dupa forma de proprietate, la sfarsitul anului 2000 sectorul privat detinea

99,2 % din suprafata agricola.

Prin desfiintarea fostelor cooperative, suprafata agricola a fost fragmentata intr-o

multitudine de parcele mici, sistem care creaza dificultati in realizarea lucrarilor in regim

mecanizat, fertilizarea corespunzatoare impotriva daunatorilor, folosirea amenajarilor pentru

irigatii, furajarea unor efective mari de animale, efectuarea unor investitii pentru dotari sau

intretinerea capacitatii productive a terenurilor.

In ceea ce priveste efectivele de animale, acestea au crescut in 2007 fata de 2006 la bovine

(84415 capete in 2007 fata de 79158 capete in 2006), la porcine (185255 capete in 2007 fata de

169518 capete in 2006). Sa-u inregistrat insa si scaderi la ovine (89769 capete fata de 97618

capete), caprine (18913 capete fata de 20200 capete). Aceste cresteri se datoreaza in cea mai

mare parte dezvoltarii sectorului privat.

In ceea ce priveste zonele cu probleme in agricultura sunt cele situate in nordul judetului :

Caineni, Boisoara, Voineasa, Perisani, Berislavesti.

INDUSTRIA

Cifra de afaceri a unitatilor industriale a fost in anul 2000 de 12.497,9 miliarde lei (55 %

din cifra de afaceri totala a agentilor economici din judet) iar aceasta la randul ei a fost

determinata in proportie de 46,3% de industria chimica, urmata de productia, transportul si

distribuirea energiei electrice si termice, a gazelor si apei calde (17,8 %), industria alimentara si a

bauturilor (9,7 %), extractia si prepararea carbunelui (5,3 %), alte ramuri industriale ( 20,9 %).

Chimia valceana este reprezentata de SC OLTCHIM SA si UZINELE SODICE Govora

SA.

Bogatele rezerve de petrol, gaze naturale, carbune si imensul potential hidroenergetic au

dat posibilitatea dezvoltarii industriei energetice. Pe langa Termocentrala Govora care are o

63

Page 64: Judetul Valcea

putere industriala de 307 MW si asigura alimentarea cu energie a intregii platforme industriale, in

judet mai functioneaza Hidrocentraha Lotru - Ciunget, cu o putere industriala de 510 MW, doua

hidrocentrale pe raul Lotru, la Bradisor (115 MW), Malaia (18 MW) si alte 11 hidrocentrale pe

raul Olt cu o putere de 469 MW.

Judetul Valcea se afla la sfarsitul anului 2000 pe locul I pe tara la productia de soda

calcinata cu 58% din productia pe tara si la productia de soda caustica (cu 70,6% din total) si pe

locul II la productia de antidaunatori (37,5 % din total) si la productia de var (16,2 % din total).

Productia industriala, realizata si livrata in luna august 2007, de principalii agenti

economici din judet, s-a estimat la 1274,2 miliarde lei preturi curente, iar pe cumulat 8 luni 2007

la 8838,5 miliarde lei. Societatile comerciale din sectorul public (inclusiv cele cu capital

majoritar de stat) detineau o pondere in realizarile perioadei cumulate de 72,6 %, iar cele din

sectorul privat (inclusiv cele cu capital majoritar privat) de 27,4%.

Livrarile la export se estimau in luna august 2007 la circa 543,3 miliarde lei, reprezentand

peste 21,3 % din resursele lunii august si peste 42,6 % din livrarile lunii august. Aportul

industriei prelucratoare in totalul productiei industriale livrate in luna august a fost de circa

84,4%, al industriei extractive (exclusiv productia de petrol si gaze naturale) de 6,1 %, iar

productia de energie electrica si termica, captarea, tratarea si distribuirea apei de 9,5%.

Zonele defavorizate in industrie sunt atat zonele in care exista si se practica industria

datorita poluarii apei, mediului, solului, apei freactice dar si poluare fonica.

PROPUNERI

64

Page 65: Judetul Valcea

Judetul Valcea:

-elaborarea unei strategii de turism in vederea dezvoltarii acestuia;

-investitii in industrie;

-infiintarea de IMM;

-investitii in infrasctructura;

-investitii in agricultura;

-atragerea de fonduri structurale pe diferite proiecte;

-elaborarea unei strategii pentru atragerea investitorilor straini in zona.

CONCLUZII

65

Page 66: Judetul Valcea

In ceea ce priveste judetul Valcea potentialul turistic este unul important si fructificat ar

aduce venituri insemnate regiunii ducand astfel la dezvoltarea acesteia datorita investitiilor

importante ce s-au facut in turism si infrastructura.

Judetul Valcea este o zona importanta pentru regiunea de dezvoltare din care face parte.

Insa sunt necesare investitii in diferite sectoare astfel incat acestea sa atinga un stadiu de

dezvoltare conform cerintelor Uniunii Europene.

Are au un potential de dezvoltare insemnat, insa acest lucru nu se va realiza decat cu

implicarea si responsabilitate atat din partea organizatiilor guvernamentale responsabile, cat si a

cetatenilor acestora.

66

Page 67: Judetul Valcea

BIBLIOGRAFIE

http://www.insse.ro/

http://www.cjvalcea.ro/

Anuarul statistic 2008

Planul Local de Actiune pentru Mediu al Judetului Valcea - 2006-2018

Strategia de Dezvoltare aTurismului in Judetul Valcea - 2007-2013

Strategia de Dezvoltare a Culturii in Judetul Valcea - 2008-2013

67