11
Dr. B. BRETT FINLAY Dr. MARIE-CLAIRE ARRIETA LASA.TI COPILUL CU MAINILE MURDAREI Sdndtate prin cre$terea imunitetii , Traducere: d r. Alexandra-Maria N55cu!iu NICULESCU

Lasa-ti copilul cu mainile murdare - cdn4.libris.ro copilul cu mainile murdare - B. Brett... · CAt timp st[ in uterul mamei, un bebeluq este in mare parte steril, dar in mo- mentul

  • Upload
    others

  • View
    16

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Dr. B. BRETT FINLAYDr. MARIE-CLAIRE ARRIETA

LASA.TI COPILUL

CU MAINILE MURDAREI

Sdndtate princre$terea imunitetii,

Traducere: d r. Alexandra-Maria N55cu!iu

NICULESCU

Cuprins

Prefat5.............

Partea I . Suntem mai mult microbi decdt oanneni

1. Copiii sunt magneli pentru microbi ............17

Microbii: omor6li-i pe toli! ................ ............17

Rdzbunarea microbilor.. ............ ..19

Copiii rim6n copii.......... ....,;........22

Microbiiin ajutor.... .....................24

2. Un organ nou descoperit: microbiomul uman.... ..........27

Viala invizibile.............. ...............27

Evitarea cu orice pre! a contamindrii..................................................28

Microbii. parteneriin evolulie ......29

Microbii suntem noi ............ ........31

lcoala celulelor sistemului imun ......... ..........'34

Sd ne hrdnim microbii pentru ca ei sd ne poatS hrdni pe noi..............35

Partea a ll-a e Cre$erea copiilor;i a microbilor lor

3. Sarcina: Sd mAncim pentru doi?Mai bine si incercim si o facem pentru trilioane! ......41

Microbiota femeiiinsdrcinate: un alt motiv pentru a mdnca bine .......41

Microbiota vaginald . . ............... .43

Stresul, bebelu;ul ;i microbii .....'..44

lnfecliile si antibioticele: le putem evita?..........;....... ........46

Sa afldm mai multe despre antibiotice ...........48

Prevenirea infecliei cu streptococul de grup B ..................49

Ne pot influenla bacteriile inainte de na;tere? .................51

11

C u prins

4. Na;terea: bun venit in lumea microbilor .....53

Planurile cele mai bune.......... ......53

Epidemia de ce2ariene............... ............'.......55

O na;tere murdard este o naltere bun5......... .......'........'.58

Sadind speran!5 pentru viitor.......... .........'...'.60

Antibioticele in cursul na;terii ..'...61

Bebelusii prematuri... ...................63

5. Laptele matern: aur lichid .....'....66

Ndscut prea devreme................ ..........'..........66

Hrinirea trilioanelor. ....................67

Aldptarea la s6n: nu-i a;a de simpla pe c6t pare.................................70

C6nd laptele matern nu este o opliune .........72

AlSptarea la s6n dupd cezariani........... .........74

6. Alimentele solide: o dietd pentru cre;terea microbilor .................78

Alimente noi inseamnd microbi noi care sd le mdndnce ............. .... ...78

Avantajul diversitdlii ....................79

C6nd, ce;i c6t de mult? ....'.....'...81

Alimente periculoase ...................83

7. Antibioticele: bombardarea extinsi a microbiotei.........................88

Paradoxul antibioticelor................ .................88

Medicamentele-minune ale secolului al doud2eci1ea.......................'..89

Rezistenla este zadarnica ............ . .. .......'....91

,,Mami, md doare urechea!' .............. ...........92

Medicamente-minune care nu sunt at6t de formidabile.............. .......94

Probiotice cu antibiotice - un oximoron? ...'...96

8. Animalele de companie: cei mai buni prieteni ai microbilor.........99

lubire la primul 1ins............ 99

Din sdlbdticie pe canapelele noastre

Si inceapd petrecerea balelor!

9. Stil de via!5: boala deficitului microbian .. . ..............105

infometat dupd nature............... .................105

Conceptul de prea curat......... ...106

Cur5lenia: intrebdri gi rdspunsuri ............... ....................108

100

102

Lasd-!i copilul cu m6inile murdare! . Sdndtate prin cre;terea imunitilii

Partea a lll-a . Pagube colaterale

10. Obezitatea: lumea devine maigrea .--.....121

Greutatea corporalS 5i microbiomul..'........... ......-.....""'121

$oareci gragi.......... """"""""""123Despre ;oareci ;i oameni ....."""123O dieta pentru microbiotd .."""'125Antibioticele ;i greutatea in copilSrie ............. """"""""126Malnutrilia """""""127Anorexia nervoas5 "'128

11. Diabetul: microbii sunt amatori de du|ciuri...............'."""""""'132O boala din ce in ce mai frecventd """""""'132O sarcind invelit6 in 2ahdr.............

lnlepaturiin degete ;i pompe de insulind ""134Dieta occidentald: o viafd prea dulce ...""""135

12. Bolile intestinale: focin intestin! .........""139

lntestinul: un tub de zece metri, dar atenlie la barierd "'139Pentru a urla in gura mare.. """'141Mestec6nd gluten: microbii si boala celiacd ...."""""""'143Sindromul intestinului iritabil ""'146Boli inflamatorii intestinale.........'.. ....'.""""148

13. Astmul ;i alergiile: microbii ne aiuti si respirdm mai u;or ..""'152

Povara astmului 152

tn cdutarea vinovafilor ........"""'154

De la intestine la pldmAni .............. ..............156

!i alergii, ;i eczemd?. .............'.158

14. ,,Emofiile intestinate": microbiota gi creierul -.--...-....162

G6ndirea de jos in sus .--....--......162

Microbii m-au determinat sd fac asta! ......... ....-.....""""164

Microbii ;i starile de spirit .....""'166

Stres, depresie;i anxietate.........'... """""""167Tulburdrile de spectru autistic ."'168

ADHD (Attention Deficit Hyperreactivity Disorder),

tulburarea hiperkineticd cu deficit de atentie .........."173

Calea spre un creier mai bun ..-..174

Cuprins

15. Vaccinurile funcfioneazi! .......177Tdr6mul nu at6t de magic.... ......177Un co;mar al pdrintilor - ce e de fEcut? .......17gVaccinurile si microbiota - existd vreo legdturi?...............................1g2

16. Germeni ca medicamente... ....1g7Viitorul ,...................1g7Sa inlelegem microbiomul ................ ...........1ggAnaliza propriului microbiom. .... 1 90Dincolo de gene: metabolilii microbieni .......191Probioticele de a doua generalie .................1g2Prebiotice ................1g4inapoiin viitor: transplantul de materii fecale........ .........1g4Repopularea intestinului cu fecale ............... j96Si privim in globul de cristal ......197Dietele personalizate.............. ...19g

Multumiri ....203Bibliografie selectivd ......205

10 Lasi-fi copilul cu m6inile murdare! o SEnState prin cregterea imunitdlii

1. Copiii sunt magneli pentru mlcrobi

Microbii: omor6fi-i pe toli

Microbii sunt cele mai mici forme de viaga de pe plmAnt. Sub acest nume ge-

neric intr6 bacterii, virusuri, protozoare qi alte tipuri de organisme ce pot fi vlzute

doar la microscop. Microbii sunt, de asemenea, cele mai vechi qi mai de succes forme

de viagl de pe planeta noastr[, evoluAnd cu mult inainte de plante $i animale (plan-

tele qi animalele s-au dezvoltat de fapt din bacterii). Degi invizibili cu ochiul liber, ei

joaca un rol esengial in viaqa pe plmAnt. Existd un num[r impresionant de 5 X 1030

(insemnAnd 5 urmat de 30 de zerouri!) de bacterii pe plmAnt (pentru comparafie,

exist[ ,,doar " 7 * lO" stele in univers) . impreune, ace$ti microbi cAnt[resc mai mult

decAt plantele gi animalele de pe intreaga planeti luate la un loc. Ei pot tr[i in me-

diile cele mai dificile qi neospitaliere, de la v[ile uscate ale Antarcticii pAni la erup-

giile de apd termala clocotite de pe fundul marilor; pot chiar supravieguiin deqeurile

radioactive. Orice formi de viagi de pe p[mdnt este acoperita de microbi, intr-o re-

lagie complex[ qi de regule armonioasi, ceea ce transformi germofobia intr-una din

cele mai inutile fobii. Dace nu tr[ie$ti sub un clopot de sticla steril, fare contact cu

lumea de afar[ (ceea ce este o situagie pe timp limitat, vezi,,Bubble Boy" - Copilul

de sub clopot, pagina 26), nu ai cum sI scapi de lumea microbiani: tr[im intr-o

lume cdptuqitd de microbi. Unei celule umane din organismul nostru ii corespund

zece celule bacteriene; pentru fiecare gena din celulele noastre exista o sut[ cincizeci

de gene bacteriene, ceea ce ne face sd ne tntreblm: oare microbii ne locuiesc pe noi

sau lucrurile stau exact invers?

CAt timp st[ in uterul mamei, un bebeluq este in mare parte steril, dar in mo-

mentul nagterii el primeqte o inc[rcitur[ masivd de microbi, in principal de la mama

lui - un dar prefios pentru prima zi aniversar[! in cAteva secunde, bebeluqul este aco-

perit cu microbii luagi de pe primele suprafege pe care le atinge. Bebeluqii nlscugi pe

cale vaginah se intAlnesc cu microbii vaginali Qi cei fecali, in vreme ce cei n[scugi

prin cezariani se colonize azd. cumicrobii de pe pielea mamei. Similar, bebeluqii n[scuqi

Copiii sunt magneli pentru microbi

acase sunt expu$i la algi microbi decAt copiii nascugi in spital, iar diferite case (qi spi-

tale) au diferigi microbi.

De ce au importang[ toate acestea? Ei bine, pdnd foarte de curAnd aproape nimeni

nu credea ci aceste aspecte sunt importante. Pdni recent, de cAte ori ne gdndeam

la microbi - in special in legdtur[ cu bebeluqii - ii consideram doar ca ameningdri

potentiale gi eram preocupagi s[ sc[p[m de ei, iar acest lucru nu este de mirare.

in secolul trecut am profitat de pe urma beneficiilor progreselor medicale care au

redus numlrul gi gravitatea infecgiilor prin care trecem de-a lungul viegii. Aceste

progrese includ antibioticele, antiviralele, vaccinurile, apa clorinati, pasteurizarea,

sterilizarea, alimentele necontaminate gi chiar gi spllatul pe maini de moda veche.

Obiectivul ultimilor o sut[ de ani a fost acela de a sc[pa de microbi; se aplica zicala

,,singurul microb bun este cel mort".

Aceasti strategie ne-a servit foarte bine; astdzi moartea printr-o infecqie micro-

biand este un eveniment foarte rar in gdrile dezvoltate, in vreme ce acum o sute de

ani qaptezeci qi cinci de milioane de oameni au muritin toat[ lumea in decursul a doi

ani din cauza unei epidemii cu virusul gripal HlNl, epidemie cunoscut[ sub numele

de gripa spanioh. Am devenit atat de eficiengi in evitarea infecgiilor incAt aparigia

unei tulpini periculoase deEscherbhiacoli (E. coll) intr-un transport maritim de came

de vita sau a uneia deListeriafinnocJtogenes in spanac duce la retragerea masivi a

acestor produse de pe piagi sau la interdicgii de export, pe lAng[ isteria mediaticS,

insogitoare. Microbii ne sperie pe toti, qi pe bun[ dreptate, intrucAt unii dintre ei

sunt cu adev[rat periculogi. Ca atare, cu foarte putine exceptii controlate, cum ar fi

iaurturile sau berea, ne gAndim ce prezenta microbilor in alimente le face indezira-

bile pentru uz uman. CuvAntul antimicrobian de pe etichet[ vinde bine sipunurile,

logiunile penffu corp, articolele de cur[gat, conservangii alimentari, plasticele qi chiar

gesdturile. Totuqi, doar aproximativ o sut[ de specii de microbi sunt cunoscugi in

prezent ca fiind producdtori de boala la om; majoritatea celor care locuiesc in corpul

nostru nu determinl probleme qi chiar pare sd ne aduc[ serioase beneficii.

La prima vedere, r[zboiul nostru cu microbii, aleturi de alte progrese medicale,

a meritat. in 1915 speranta medie de viagd in SUA era de cincizeci gi doi de ani,

cu aproximativ treizeci de ani mai mici decdt este acum. La bine $i la greu, existl

de patru ori mai mulgi oameni azi in lume decAt erau acum o sute de ani, ceea ce in-

seamni o crestere cu o acceleragie incredibila. Din punctul de vedere al evolugiei,

am dat lovitura. Dar cu ce preg?

18 Lasa-li copilul cu m6inile murdare ! o Sindtate prin cre;terea imunitdlii

Rizbunarea microbilor

Prevalenga bolilor infecgioase a sc[zut drastic dupa aparigia antibioticelor, a vac-

cinurilor gi a tehnicilor de sterilizare. Cu toate acestea, a existat o explozie a pre-

valen(ei bohlor qi afecgiunilor cronice neinfecgioase in gdrile dezvoltate. Auzim

vorbindu-se despre ele tot timpul la gtiri, pentru c[ sunt foarte frecvente in garile

industrializate, modificerile de la nivelul sistemului imun jucAnd un rol important

in dezvoltarea 1or. in rAndul lor se numlre diabetul, alergiile, astmul, bolile inflama-

torii intestinale (BII), bolile autoimune, autismul, anumite tipuri de cancer qi chiar

obezitatea. Incidenga unora din aceste afecgiuni se dubleazi la ftecare zece ani qi ele

incep sd apar[ din ce in ce mai devreme in viag6, deseori chiar in copilerie. Acestea

sunt noile noasffe epidemii, ciuma noastra bubonic[ modemfl. (Aceste boli au rf,mas

inc[ la niveluri mult mai scazute in t[rile in curs de dezvoltare, in care bolile infec-

lioase qi mortalitatea infantila reprezint[ in continuare problemele majore.) Mulgi

dintre noi avem cuno$tin(e care suferd de cel putin una din aceste boli cronice; din

cauza acestei prevalenge, cercetetorii gi-au concentrat atentia asupra identificirii

factorilor care le determin[. Ceea ce $tim este c[, deqi toate aceste boli au o compo-

nente genedce, frecvenga in creqtere a numf,rului de cazuri nu poate fi explicata

doar pe seama factorului genetic. Genele noastre nu s-au putut schimba aga de mult

in numai doud generagii, dar mediul in care ffeim s-a schimbat cu siguranga.

in urma cu douazeci qi cinci de ani un mic articol qtiingific publicat de un epide-

miolog din Londra a atras atengia. Doctorul David Strachan sus(inea ca lipsa de

expunere la bacterii qi parazigi in cursul copilariei ar putea fi cauza cregterii rapide

a numdrului de cazuri de alergii, intrucAt ar impiedica o dezvoltare adecvatd a siste-

mului imun. Acest concept a fost ulterior denumit ,,ipoteza igienei", qi din ce in ce

mai multe studii au explorat dacd dezvoltarea mai multor boli, nu doar a alergiilor,

poate fi explicatd cu ajutorul acestei ipoteze. Exist[ in prezent argumente foarte

solide, pe care le vom examina ?n capitolele urmitoare, care suslin corectitudinea

presupunerii doctorului Strachan. Ceea ce ramAne mai pugin clar este care sunt fac-

torii exacgi care sunt responsabili pentru aceasta lipsl a expunerii microbiene. lnstudiul slu asupra alergiilor, dr. Strachan a conchis ci ,,sciderea dimensiunilor fa-

miliei, imbunati(irile gi facilitagile in gospoderie, precum qi un standard mai bun

de cur[genie personal" contribuie la acest contact redus cu microbii. Acest lucru

poate fi adevlrat, dar exist[ multe alte schimbd'ri in stilul modem de viag[ care au

un impact mult mai mare asupra expunerii noastre la microbi.

Copiii sunt magneli pentru microbi 19

Una dintre schimbari poate fi atribuita folosirii, suprafolosirii qi abuzului de an-

tibiotice, chimicale menite s[ ucid[ bacteriile fira discriminare. in mod categoric

una dintre, daci nu chiar cea mai importanti descoperire a secolului ai douizecilea,

aparigia antibioticelo! a marcat o granig[ in medicina modern6. Inainte de aparigia

antibioticelor, g0o/o dintre copii mureau dac[ feceau meningitl bacterian[; acum

majoritatea cazurilor igi revin pe deplin, dacd sunt tratate de la inceput. Pe vremuri,

o simpli infecgie la nivelul urechii se putea extinde la creier, determindnd leziuni

extinse sau chiar moartea, iar majoritatea intervengiilor chirurgicale moderne nici

nu puteau fi luate tn considerare. Cu toate acestea, folosirea antibioticelor a devenit

ceva extrem de obiqnuit. Doar intre 2000 qi 2010 a existat o creqtere cu 367o a uti-

lizarii globale a antibioticelor, fenomen ce pare s[ urmeze traiectoria ascendent[

economicd a unor (iri precum Rusia, Brazilia, India qi China. O problem[ neplacuta

legata de aceste cifre este aceea c5 vArful de utilizare a antibioticelor se suprapune

cu sezonul infecgiilor gripale, in ciuda faptului cd antibioticele nu sunt udle in in-

fecgiile virale (sunt concepute pentru a omori bacterii, nu virusuri).

Antibioticele sunt folosite pe scard largi gi ca suplimente de cregtere in agri-

culturS. Administrarea unei doze mici de antibiotic la vite, porcine 9i alte animale

de ferma duce la o cre$tere semniftcativd in greutate a acestora qi, ca atate, la o creg-

tere a cantitegii de came rezultate per animal sacrificat. Aceast[ practice a fost acum

interzisa in Europa, dar este in vigoare in America de Nord. Se pare cd suprauti-

lizarcaantibioticelor la om, in special la copii, mimeaz5 fere sa ne dam seama ceea

ce se intdmpla la animalele de ferm[: creqtere in greutate. Un studiu recent f[cutpe 65 000 de copiiin SUA a aretat cf, mai mult de 707o dintre ei primiseri antibiotic

pdnd s[ fi implinit vArsta de 2 ani, aceeagi copii avAnd la activ in medie unsprezece

cure de antibiotic pAn[ la implinirea vArstei de cinci ani. Deranjant este faptul cIacei copii care au primit patru sau mai multe cure de antibiotic in primii doi ani

de viagi prezentau un risc cu 10% mai mare de a deveni obezi. intr-un alt studiu,

epidemiologii de la Centrul pentru Controlul qi Prevengia Bolilor (CDCP* au ar[tat

ci in statele din SUA in care rata consumului de antibiotic este mai mare exist[qi o ratd mai mare a obezitegii.

Chiar dac[ aceste studii nu dovedesc ca antibioticele determin[ in mod direct

obezitate, consecventa acestei corelagii, precum qi datele obginute la gepteluri, i-a

fecut pe cercetetori si arunce o privire mai atent[. Ceea ce au glsit a fost uimitor.

Un simplu transfer de bacterii intestinale de la goareci obezi la goareci germ-free

* Abreviere de la Centers for Disease Control and Prevention (n. trad.)

LasS-!i copilul cu m6inile murdare! o Sdndtate prin cre;terea imunitilii

(liberi de germeni patogeni) a facut ca acestia din urm[ sd devina qi ei obezi! $tiamca exist[ mulgi factori care pot duce la obezitate: factori genetici, diete bogate ingr[simi, sedentarismul etc. Dar chiar bacteriile? Acest lucru a fost privit cu scepti-

cism chiar qi de cei mai mari fanatici ai microbiologiei, aceia dintre noi care gAndim

c[ bacteriile reprezinti centrul universului. Totuqi aceste tipuri de experimente au

fost repetate in mai multe feluri qi dovezile au fost foarte conving[toare: prezenta

qi absenga anumitor tipuri de bacterii la inceputul viegii contribuie la influengarea

greut[gii corporale ulterior in cursul viegii. $i mai tulburetoare este cercetarea adi-

gionala care a ardtatca modificarile la nivelul comunitegilor bacteriene care se afle

?n organismul nostru afecteazd,nu doar greutatea corporale, determinAnd aparigia

obezitegii, dar poate determina qi multe alte boli cronice in care nici nu am fi benuit

ci microbii ar putea fi implicagi.

S[ luam ca exemplu astmul qi alergiile. Asistim cu totii la o creqtere rapida a nu-

marului de copii care sufer[ de aceste doua boliinrudite. Cu doar o generatie in urm[era destul de neobiqnuit sa veziin qcoli copii cu inhalatoare pentru astm. Acum 13olo

dintre copiii canadieni, 10% dintre cei americani gi}lo/o dintre cei australieni sufer[

de astm. Alergia la arahide? Pe vremuri era extrem de rar6, dar acum este atat de

frecventa incAt exista qcoli gi avioane verificate sd nu aib[ in interior urme de ara-

hide. La fel ca in cazul cercetarilor asupra obezitegii, este acum evident c[ adminis-

trarea de antibiotic in copilarie se asociaz[ cu un risc crescut de astm qi de alergii.

Laboratorul nostru de la Universitatea din Columbia Britanici a devenit foarte

interesat de acest concept qi a decis sd faci un experiment simplu. Aqa cum s-a ob-

servat la om, administrarea de antibiotic la pui de goareci i.a fecut mai susceptibili

la astm, dar ceea ce am observat ulterior ne-a uimit. Daca acelaqi antibiotic era ad-

ministrat dupi ce goarecele fusese ingircat qi nu a mai fost dependent de mama lui,

nu s-a constatat nicio influente asupra susceptibilitlgii la astm. Pare sa existe o fe-

reasffe critici in timp, inc[ din tinerete, in care antibioticele pot influenga aparigia

astmului. CAnd este administrat pe caie orah, antibioticul pe care l-am ales - van-

comicina - omoari doar bacteriile intestinale qi nu se absoarbe in sdnge, plamAni

sau alte organe. Aceast[ descoperire arat[ cf, modificarile declanqate de antibiotic

la nivelul bacteriilor intestinale sunt cele care au determinat cresterea severitigii

astmului care este o boala pulmonari! Acest experiment, asemenea altora efectuate

in diferite laboratoare, a ajuns la aceeaqi concluzie: modificarea microbilor ce ffeiesc

in organism in primele zile ale viegii noastre poate avea un efect drastic in detrimen-

tul stu[tlgii noasrre de mai tdrziu. Descoperirea c[ aceastd perioad[ timpurie a viegii

este atat de vulnerabila qi atAt de importante ne arata ce este crucial s[ identificim

Copiii sunt magne!i pentru microbi 21

factorii de mediu care deranjeazd comunitagile microbiene care ne locuiesc in cursul

copileriei.

Unul dintre ace$ti factori a fost observat compar6nd copii crescu(i in mediul

rural in ferme cu copii crescu(i Ia orag. Mai multe studii au aretat c[ expunerea la

un mediu rural ii face pe copii mai pu[in susceptibili la dezvoltarea astmului, chiar

9i pe copiii din familii cu istoric de astm, iar cercet[torii incep acum s[ ingeleag[

de ce. Copiii crescugi in ferme sunt expugi la mai multe animale, petrec mai mult

timp in aer liber gi intr[ in contact cu mult mai multi murd[rie (9i Gcale!), iar toate

acestea se $tie c5 stimuleaz[ sistemul imunitar. Un moment critic in antrenarea gi

dezvoltarea acestuia apare in primul an de viagl. Astmul, caracterizat printr-o

hiperactivitate a sistemului imun, pare s[ prezinte un risc crescut de a se dezvolta

la un copil cu expunere limitata la acegti stimuli imuni, cdci far[ ei sistemul imun

nu are toate uneltele pentru a se dezvolta adecvat. CurngAnd mediul in care cresc

copiii, prevenim maturarea sistemului lor imun a$a cum s-a intAmplat milioane

de ani pAnd acum, inconjurat fiind de o multitudine de microbi. Viaga pentru sffe-

moqii noqtri implica o expunere masivi la microbii din mediu, alimente, ap[, fecale

qi numeroase alte surse diferite. Comparagi aceasta cu stilul nostru actual de viag[,

in care camea ne parvine in containere sterile de polistiren invelite in folie de plastic,

iar apa este tratate gi procesat[ pdna cAnd nu mai apare aproape niciun microb.

Copiii rimdn copii

O prietenf,, Julia, s-a mutat la o micl ferm[ de porci qi p[siri pe vremea cAnd

primul ei copil era pregcolar. $i-a dat imediat seama cAt de diferit se dezvolte un

copil la orag fagd de cel care se dezvolte la o ferm[. Juliei intotdeauna i-a plecut se

stea afar[, aga ci qi pe vremea cAnd locuia la ora$ il lasa pe Jedd, primul n[scut, sise joace mult in aer liber. Mergeau prin parcuri gi la locuri de joacl, unde il incuraja

pe Jedd s[ se murdlreasc[, s[ se joace in nisip $i in zonele noroioase, ba chiar il lasa

sd duci la gur[ obiecte nepericuloase ca dimensiune de tipul pietrelor mai mari sau

al frunzelor. Ea s-a gAndit ce natura ei iubitoare de aer liber le va face tranzigia la

viaga rurale mai ugoard, gi aqa s-a gi intAmplat in multe privinge. Dar nimic nu a pre-

g[tit-o pentru lucrurile pe care avilzutc[ le fac copiii la ferma. CAnd cel de-al doilea

bebeluq s-a nlscut, il punea in spate in fiecare dimineaga ca s[ se duc[ si adune

oulle giinilor. Jedd, la inceput timid cu animalele, alerga acum qi cdldrea giinile,gusta din mAncarea lor gi punea mAna pe ouile proaspete. De cAteva ori l-a surprins

chiar mestecAnd ceva luat de pe jos. Cineva care a intrat sau doar s-a uitat intr-un

Lasd-!i copilul cu m6inile murdare ! o Sdnitate prin cre5terea imunitd!ii