APTE

tONUINTE,,Institutul de 3acteriologie

DE

Dr. V. BABES1)1111,:(1T(111171,

I. Datoriile Statului Yap. cu descoperirileBacteriologic!, pag. 3. II. Seroterapia, pag. 24.

III. Difteria, pag. 42. IV. Pesta, pag. 61.V. Tuberculosa, pag. 85. VI. Apa Bucurescilor,

pag. 105. VII. Lepra si Pelagra, pag. 129.

1,:xipase din Cozen' Sfitealuiltn,j.

M?)III CCRESCI

TIPOGRAFIA GAZETEI SATEANULUI117, CALEA VICTORIEI, 117.

1900.

, -

1NSTITUTITATI.... , ,

,

;."-k-

_

. -

FACUTE LA

www.dacoromanica.ro

EAPTE

tOlUERINTE PERMFACUTE LA

(Institutul de BacteriologicDE

Dr. V. BABESDIRECTORUL 1NST1TUTPLUI.

I. Datoriile Statului fats cu descoperirileBacteriologiei, pag. 3. H. Seroterapia, pag. 24.

III. Difteria, pag. 42. IV. Pesta, pag. 61.V. Tuberculosa, pag. 85. VI. Apa Bucurescilor,

pag. 105. VII. Lepra si Pelagra, pag. 129.

(E x t rase din (Ga zel a Sateanalul).

BUCURESCI

TIPOGRAFIA

LEPRA SI PELAGRA.

g1omania are tristul privilegiii a adapostiaceste doue boale particulare, una pre-sintand o r6mAsita a evuluT media,

cea-lalta documentand miseria si lipsa deingrijire igienica a teranulut roman. Leprae boala cea mai re'spandita si cea mai cu-noscuta a anticitatet, o boala de care nevorbesc cartile lull Moise, unde e descrisa$i unde sunt indicate mijloacele pentru pre-venirea boalel, mijloace basate pe presupu-nerea a boala e molipsitoare. Numal cdescrierile Israelitilor $i ale lilt Ipocrat lassmult de dorit ; aceste descrieri nu ne con-ving daca boala descrisa este in adev6r leprape care o cunoascem asta-clt, sail daca s'aconfundat cu diferite afectiunT ale pielet,dand tuturor boalelor o singura denumire.Galien a dat o descriere mat precisa, pecand Arabit ail clasificat lepra in diferiteforme. Deja in evul media s'au deosebit

11www.dacoromanica.ro

1 :3 0

forme netede cu neregularitafT in simfireprecum $i forme mixte. Ins5 pana in timpuldin urma nu s'a putut stabili in mod hotaritnatura leproasa a acestor forme netede. Infine s'a mai vorbit de o forma mutilantA alepreT, in care cad extremitglile degetelorsaa nasul.

Mesurile severe luate de la inceput inpotriva leprei, anume isolarea leprosilor, a-rata ca deja in antichitate lepra era privitaca o boala foarte molipsitoare. Din aceastacausa a fost adesea confundata cu sifilise sigur ca multi din locuitoril leproserielorail fost sifilitici.

Aceea ce nu sufera nici o indoiala estecaracterul familiar al leprei. $i la not in Parasunt familil intregi de lepro$I $i de multeon rudele locuind un timp oare-care in atarifamilif, capeta boala 3-5 anT dupe ce auvenit in contact cu lepro$T. Insd nu suntrare casurile unde barbatul este molipsitde la nevasta sail femeia dobendesce leprade la bArbatul sea, $i in acest cas trec maimulti ant pana ce lepra se declara.

Pentru #erile civilisate ale Europe, lepraaparfine istoriei, insa numaT civilisafiuneacea mai inaintata a sciut s o goneasca dinEuropa. Acolo insa unde caldura sau frigulnu permit desvoltarea unei civilisafiunT uni-

si

si

www.dacoromanica.ro

131

forme, ca si la marginele orientulta, boalase maT arata si asta-cli. Asa mai exists le-prosT in Spania, in Francia, in Italia meri-dinonala, in Grecia, in Turcia, si anume aiciin Romania, in Rusia de sud si de nord siin fine in Scandinavia. Afars de aceastalepra exists in toate cele-lalte parfi ale lumeTsi generafiunea noastra a putut asista chiarla invasiunea boaleT in 1848 in insuleleSandvich, adica,,cand aceste insule Miran inlegaturi comerciale cu alte state si anumecu China.

Lepra este de asemenea foarte frecuentain Asia si in Africa; in China si in India

gasit leprosT in proporfia de 3-5 la1000 de locuitori. Ast-fel numerul total alleprosilor pe pamint s'ar ridica la un numerde maT multe milioane. 0 proba pentru in-fecfiositatea lepreT in timpurile mai nuoieste tocmai invusiunea boaleT in insuleleSandvich, unde un singur matelot a infectattoata populatiunea. Acolo s'a si Matt ex-perimentul cu un condamnat, care, find in-fectat cu material lepros, a si devenit lepros.Este insa adeverat ca in urrna s'a aflat caacest individ se tragea dintr'o familie le-proasa.

Faptul ca copiii nouT nascuti nu presintalepra, ci o capeta numaT dupe 1-2 ani,

sail

www.dacoromanica.ro

132

precum i imprejurarea ca persoanele cariIngrijesc leproiY, in imensa majoritate a ca-surilor nu capetA lepra, ail facut pe multiautorT s opinieze ca lepra nu este nicTcontagioasa, nicT ereditara.

De fapt nu exists probe absolute pentruereditatea lepreT, dar tot mersul boatel Sianume presenta unul bacil specific infine eficacitatea masurilor de isolare suntprobe suficiente pentru a admite caracterulmolipsitor at lepreT, de nu se scie Incape ce cale se produce infectjunea. Asta-41taproape sciintifica toata lumea considerslepra ca boala contagioasa. Aspectul hidosat leprosilor facilita mutt cunoascerea boatel'i isolarea leprosilor. InsA dupa studiul me-surilor luate in contra boatel, am cApatatimpresiunea ca mesurile cele maT radicale,basate pe presupunerea contagiositatei, me-suri luate cu scopul de a 'starpi boala, s'atiluat in centrul Europei in evul media, anumeand in urma cruceadelor lepra, dupa afir-matiunea scriitorilor de atuncT, se respan-dise intr'un mod inspaimantator. Lepro0au fost excluT din orT -ce comunitate cu celsanatoV ; excluderea se facea printr'o cere-monie religioasA, acoperindu-se picioareleleprosului cu pamint. Lepr41, declaratimorti i ingropati, au fost obligati, sub pe-

si

si

www.dacoromanica.ro

133

deapsa de moarte, de a purta niste hainespeciale. InchisT in leproseriT sail lazarete,inceta orT-ce contact intim intre leprosi sisanAtosT. Sunt inclinat a crede ca acestemesurT radicale au mantuit Europa de aceastaplaga, si considerand ca tuberculosa aremultA asemenare cu lepra, putem presupuneca niste mesurT foarte energice ar avea ace-lasT efect si in combaterea tuberculosei. 0generatiune ar suferi mult in urma acestormesurT, dar intreaga lume civilisata ar scApade tuberculosa. OrT-ce mesurf moderate carTdepind de buna-vointa a indiviclilor nu voravea nicT un efect in combaterea boaleT.Asa exists spre exemplu in toate terile me-suri de isolare pentru leprosT, insa fArA ri-goare absoluta ; din aceastA cause mesurileacestea n'ari avut efectul dorit. Spre a puteaajunge scopurT mars si sublime, avem ne-voe de mijloace absolute, fail a tine contde susceptibilitAtT sail chiar de dreptul defamilie. Curatirea facultativA si politia sani-tarA a carnurilor si a lapteluT nu sunt mij-loace suficiente. Un simf de umanitate reuinfeles care nu admite impedicarea absolutaa contactuluT intre leprosi si persoanele s-natoase si orbirea nriultor medici, maT cuseams in Turcia, earl fata de faptele celemaT evidente neaga contagiositatea si infec-www.dacoromanica.ro

1N4

liositatea leprel, au fost de buns seamscausele principale ca lepra, acolo unde matexista in Europa, in loc de a se rani, con-tinua a exista chiar a se inmulti, maT cuseams in Rusia in Turcia.

Voi fi foarte fericit daca prin demonstra-liunile mele voiu putea sa fac ca Domnia-Voastre sa cunoasceti aspectuls ye feritt de contactul lor, contribuind laisolarea lor.

Lepra incepe ca ort-ce alts board' infecti-oasa sau bacteriena cu febra, bolnavit suntabaft** timp de mat multe saptamant. Dupdaceia apare o erupfiune pe pielea partilordenudate pe fata si pe mane. Ar fi posibilca iritamentul acestor parti prin soare $ibacterit sa predispuna pielea Ia eruptiuntForma cea mat caracteristica e lepra tuber-culoasa ; ea se arata la inceput pe frunte,in regiunea sprancenelor. Aid se desvoltaniste nodulT de marimea until' bob de meinpans Ia marimea unlit bob de mazare saila unet nuct. Acesti nodull se confunda maitarcliil, sunt de o culoare rosietica sau va-nata, rotunde sau turtite Ia extremitatt, pecand pielea fruntei devine ingrosata, sbar-cita gi sprincenele sunt *lute; fata are unaspect inspaimantAtor, fioros, aducAnd aminte de fata leulul, din care causa s'a

pisi

leprosilor,

'twww.dacoromanica.ro

13:5

si dat numele de Leontiasis. Pie lea capuluTacoperita cu par remane de regula sana-toasa. De multe orT exista ulceratiunT. Gan-glioniT limfaticT din vecinatate sunt maritisi tarT. De asemenea exista si lesiunT peochT si in gura sub forma de pete si ulce-ratiuni. Boa la tine mull time, ant intregl, sibolnaviT mor de boale interne. Multi bolnavicapata tuberculosa, ftisia pulmonara, sati morin urma unor tumori leproase carT se des-volta in laringe si cart impedica respiratiunea.Tumoarele leproase se moae spre sfarsitulboalel si pielea carT le acopera e inoadatade bacilli lepreT.

0 alts forma de lepra este aceea aneste-sica, adica la care nu vedem desfigurareafete). si noduli, ci Incepe cu slabirea bolna-vilor, maT cu seams a mainilor ; partile motdintre oase devin slabe, nervit se ingroasasi se simt grin piele ca niste streangurTtart ; pleoapele inferioare atarna asa ca sevede fafa for interns. In urma se arata peterosil, care devin brune sail cenusii, pe pie-lea mainilor si a fete ; in mijlocul for sedesvolta o culoare alba si partile aceste deregula devin nesimfitoare. De multe orl oparte mare a suprafefel corpuluT devine ne-simtitoare, o putem intepa sail arde, fail cabolnavul s'o simta. BolnaviT acestia nu simtwww.dacoromanica.ro

136

de cat un frig intern, asa ca nu se pot in-calci ; de multe orl cand se apropie de focincercand de a se incalcli, se and grozavfara a o simti. Mai tarcliii extremitatile secontracts, degetele fall de simtire mor, de-vin negre, uscate $i cad jos lard ca holna-vul sa simta vre-o durere. Numai la ince-putul boaleT locurile ca' devin nesimfitoare,adica anestesice, sunt dureroase. Pielea le-prosilor se ridica une-or' sub forma debule. In acelas timp se desvolta boale in-terne, o atrepsie, o slabiciune generals siin fine bolnavil mor dupa 10 30 and deboala. Am avut fericirea de a putea docu-menta a si Ia aceasta forma de lepra existsbacilli lepreT $i anume in nervi, ca avemdeci a face cu una si aceiasi boala.

Ca $i la cele maT multe boale, si la boalaaceasta clasica, $i Ia flagelul acesta cel maTvechiti, numaT anif cei din urma, numalbacteriologia a descoperit adeverata sa causa.Medicil antichitatei, vestitil medic' arabi,toate ;.coalele medicate ale evulul moderns'ail incercat in zadar de a afla prin me-toadele for de scrutare causa leprel. Numalin anul 1880 D-r. Armaner Hansen a des-coperit la leprosi bacilli foarte fin' in inte-riorul celulelor. Autoritatea luT Virchow, carea confirmat observatiunile WI Hansen, awww.dacoromanica.ro

137

atras atentiunea lumei sciintifice asupra aces-tut bacil. Mai tarqliti Neisser, Cornilne-am ocupat cu studiul bacilului, am gasitacest bacil in fie-care cas Intr'o cantitateenorma, asa ca in comunicarea mea facutala Academia de Medicina din Paris asupraacestei boale, am putut sA me pronunf canascerea, desvoltarea consecinfele boaletse explica in destul prin presenta prinacjiunea mecanicA a bacilului leprei cAacest microb se distinge de cele-l'alte bac-terit. Bacilul leprel seamana cu bacilul tu-berculosei, e putin mat drept, se coloreazamat usor cu culorile de anilinA refine maitare coloratiunea, adica e mat resistentde cat bacilul tuberculosei. In distingereacelor dot bacilt principalul este numerulcolosal de bacilt aclati in piele $i in toateorganele atinse de boalg. Pe cand bacilultuberculoset se afla de regula in num&mai mic in fesuturile omulut, bacilul lepretse afla in milioane miliarde de exemplarein nodulit leprosi, asa cA nodulit acestiasunt in mare parte compust de bacilt. Sepoate afirma ca la un individ lepros, culepra bine desvoltata, numerul bacililor esteasa de mare in cat ajunge la o greutate demat multe kilograme.

ett

si

gi

si

ai

ai

aiai

www.dacoromanica.ro

138

Daca avem in vedere ca bacilli acestiaocupa organe importante, cA se aseacla innervy, unde produc o iritatiune lenta si grinimpedicarea circulatiunei o ingrosareinsem-nata a tesuturilor, cA inlocuesc o mare partea pielet, ca se afla in cele mai multe celulea le organismulul, ca astupa vasele limfa-tice si sanguine, cA infra in substanta ner-voasA, atunci chiar numai presenta for neexplica boala intreaga.

E adeverat cA ne lipsesce basa experi-mentala prin care am putea resolva chesti-unea contagiositatei leprel precum si modulinvasiunei si actiune1 microbului. Am cautatdar o alta cale pentru resolvarea acestorchestiuni importante.

Savantii, in scrutarea nature! ail ales maicu seamA doue cal de investigatiune. Unii,in tendinta de a progresa sistematic, isipun de la inceput cestiunile ce urmeazA afi deslegate. Spre a ajunge la un resultat,cauta sa meargA drept inainte si sA invingatoate obstacolele. Ast-fel botanistii pretindeaucA nu se poate realisa nici un progres inbacteriologie panA and nu vor fi resolvatemai intai cestiunile concernand locul micro-bilor in sistemul botanic. Koch in studiulsi aprecierea microbilor, a stabilit asemeneaoare-cari conditiuni de resolvat inainte dewww.dacoromanica.ro

139

a merge maT departe, opinand CA spre aputea afirma specificitatea until microb, tre-bue intre altele sa fi re4t cultura artifici-alA a microbulut i trebue ca boala sa sefi produs la animale in urma inoculareT.Al ti autorT, avand inaintea ochilor for totprogresul sciintei, se conduc de faptele binestabilite de cercetarile anterioare pentru acauta fapte nuoT orT unde s'ar gasi ele. Eadevarat ca in modul acesta nu mergemdrept inainte spre tinta care ne am pus'oin cercetarile noastre, inconjuram greutatilepe cart nu le putem invinge gi de multeorT ajungem la un punct cu totul alt-fel decum vroiam sal ajungem ; InsA punctul lacare am ajuns represinta in tot-d'a-una unprogres Si de multe oni din punctul acestavedem drept inaintea noastra telul dorit.

VedetT a in cercetarile noastre asupralepreT am procedat in sensul acesta dinurma. Fiind impedicatT de imposibilitatea dea face culturT pure *i de a infecta anima-lele, nu ne am oprit, ci am cautat sa Main-tam in alte directiuni, tot avend in vederecestiunile importante ce urmail a fi resolvate.

Nu maT avem trebuinta sa inoculAm ani-malele, sa producem boala la animale sailsa cultivam microbul ; vedem cu ochiT no-tri ca acel bacil e causa lesiunilor, ca densulwww.dacoromanica.ro

140

formeaza tumoarele, ca intrarea sa in orga-nism, ca inmultirea sa pe o scars imensaproduce lepra; lepra este Lied o. boala in-fecioasa. i fiind ca bacilul leprel nu seafla in natura de cat num.!' la omul lepros,omul MCA indoiala, nu poate capata boalade cat imediat sati mediat de la om.

Dar cart sunt dile de infectiune? Existsdate positive ca unit oamenl sanetost aildevenit leprost in urma contactulul cu le-prosit. Asa de pita s'a constatat de matmulte oil ca infirmierit spitalelor in cart seadapostesc leprosil ail dobendit lepra de labolnavit pe cart If au ingrijit. Alte ort ofemee leproasa a infectat pe barbatul sal ;acesta muri si femeea mAritandu-se pentrua doua oars, a molipsit si pe barbatul aldouilea.

De si un asemenea exemplu are o matmare valoare de cat miile de casuri in cartoamenil sanetost cart ail fost in contact culeprosit si ail remas sanetosi, totu-sl matexists si asta-clt un num& oare-care de me-dia cart neaga contagiositatea si infectio-sitatea leprel, si aceasta o fac fie din causaignorantel, fie din causa unor prejuditil.Zambaco-Pala din Constantinopole, fiindca n'a veclut casurt evidente de transmi-siune, neaga contagiositatea si aceasta nu-www.dacoromanica.ro

14t

me din causa ca-I lipsesc notiunile preciseasupra bacteriilor si asupra roluluT micro-bilor In aceasta boala. Insa toti observatoriTinaintatT aT lumel civilisate sunt de acordasupra roluluT bacteriilor si asupra infectio-sitateT acesteT boale.

Cestiunea leprel ne presinta insa multealte puncte obscure. Cum se infecteaza o-mul ? Ed am putut constata cel anteiti cabacilul lepreT patrunde prin pielea intactade-alungul p'eruluT si ca chiar la suprafatacorpulul leprosilor se afla baciliT leprel. Arfi deci posibil ca anume la copiT, la carTpielea e mat find, bacilul s patrunda inpiele si ca aid sa se inmulteascd cu Incetul.Sunt autorT carT afirma ca poate s treaca15 anT pans cand dintr'un germen intrat inorganism, boala sa se desvolte. Insa nu tot-d'a-una trebue un timp asa de indelungat.Asa am putut constata impreuna cu d-1Profesor D-r N. Kalinderu ca copilul unelfemeT leproase a capetat lepra in timpul a-laptarel; lepra s'a desvoltat in jurul gurelcopilulul si chiar pe buza sa superioara.

Existd o deosebire mare intre bacilul tu-berculosel si bacilul leprel, si anume acestadin urma nu se poate cultiva sail se cul-tiva numaT cu greil pe substantele nutritivesi ca e foarte greil de a produce lepra lawww.dacoromanica.ro

142

animale, pe and bacilul tuberculoset, cumam aretat in conferinta trecuta, se cultivausor, iar afectiunea, tuberculosa, exists si sepoate produce la animalele domestice. Insaaceasta deosebire nu probeaza de fel calepra nu e infectioasA. Daca am sci pe cecale se infecteazA omul, daca in .conditiunTanaloage am incerca sA inoculam lepra la omsi inocularea n'ar reusi, numat atunci amputea ghee ca lepra nu este infectioasA. Daravem din contra experiente cart ne arata caoamenit au contractat lepra daca s'au tAiatcu instrumentele cart au fost in contact culeprosit si exists chiar putine date ca subanumite conditiunt si animalele inoculate cuproducte leproase au caps tat lepra.

Trebue dar sA privim lepra ca o boardinfectioasa si probabil si contagioasa. $ifiind-ca la not in tail aceasta boala exists,ba se poate constata chiar, ca si in Rusia,o inmultire a casurilor, ar trebui ca, basaltpe experimentele noastre si pe natura pa-rasitica a boalet, sA luam tnsuri energicepentru isolarea acestor bolnavt, prevenindast-fel pericolul care se nasce din contactulcu leprosii. Inainte de toate ar trebui con-statate toate casurile de lepra cart se aflain tars si institutul nostru se Insarcineaza

www.dacoromanica.ro

163

cu facerea diagnosticulul din produsele sus-pecte ce -i se vor inainta. Dup6 constatareaboalei bolnavii ar trebui sa fie isolati in-tr'un asil in conditiuni igienice perfecte. Arfi de dorit ca personalul care urmeaza aingriji pe bolnavii de lepra, infirmierii siinfirmierele, s fie recrutat chiar din rindu-rile acestor bolnavi. Contactul tuturor a-cestor persoane cu lumea externs- va fi catse poate de restrins. DacA ne vom ingriji deacum de aceasta board, and n'avem de catvr'o 300 leprosi, mai cu seams in judeteleIlfov, Arges, Vlasca, Muscel si Tulcea, le-prosii fiind mai mult terani sail muncitori,vom ajunge acolo sa intram si not in rindulstatelor civilisate din punctul de vedereigienic, prin faptul a nu vom avea lepra;din contra daca vom rasa lucrurile asa cumsunt, ne expunem pericolului ca chiar prinnumeroasele cal de comunicatiune si prinsporirea populatiunei si lepra sa ridice capulsi sa devina asa de teribila cum este inIndia si in China, unde, precum am spus'oinainte, sunt cati-va leprosi la fie-care miede locuitori.

Recunosc a administratia a facut dejaun inceput bun destinand asilul de la Rd-chitoasa pentru internarea leprosilor. Esteinsa nevoe de dispositiuni legale cad swww.dacoromanica.ro

144

dea dreptul statulut de a interna acolo peaces leprost cart nu pot fi isolaft la domi-ciliul lor.

** *

As vorbi Inca cate-va cuvinte despre pelap% o boala endemics la not in Romania,dar asupra careia scim Inca foarte putin.Aceasta boala care exists in Spania, in Italiasi la not, pare a fi causata de o nutrifiuneexclusive cu porumb, anume cu porumbstricat, mat cu deosebire la individiT cu de-bilitate ereditara, la urmasii unor persoanesifilitice, alcoolice, impaludate. Populafiuneaseraca sufera mat cu seams de aceastaboala, dar sunt notate casurt de pelagra sila oament mat bine situatt. Unit afirma capelagra se ivesce cate o data si la persoa-nele cart nu se nutresc cu porumb, alfitopiniaza ca alcoolul extras din porumb, matcu seams din porumbul stricat, ar putea siel sa provoace pelagra. Se crede ca arsitasoarelut ar avea un rol important in pro-ducerea pelagret, de oare-ce boala Incepevara cu o board de piele pe partile expuserazelor soarelut. Simptomele boatel suntfoarte diferite ; deja in secolul trecut s'atidescris in Italia 3 forme sari mat bine ciis 3grade ale boalel ; in primul stadiii se vedewww.dacoromanica.ro

145

o roseata intensa pe dosul mainilor, pe fatasi pe piept care, la Wean, este in mareparte si el expus razelor soarelut. larna ro-seata dispare, dar revine cu vara si devinedin ce in ce mai intensa, mai vinela ; pielease detaseaza sub forma unor cruste groase.OameniT devin abatutl si slabl. In stadiuldouilea, care apare de obiceia dupa o du-rata de mai multi anT, se ivesce o sensa-fiune de furnicare, o sensatiune de frig,pielea devine vin'eta, bruna, subtire, satinata,dureroasa; pe linga aceasta se constatadiaree si slabiciune general'. Inteun stadiamai avansat, in stadiul disperarei cum clicItalienii, apar crampe, diaree, delir, mania,melancolia; in fine se desvolta o abrutisaretotal's' urmata de moarte. La copil, la carsaceasta boala a fost bine studiata de regre-tatul D-r Sergiii, am constatat ca pelagrase complica cu o forma specials a tuber-culosei care pricinuesce moartea copiilor.La indiviclii morti de pelagra am putut con-stata lesiuni in creer si in maduva, lesiunidescrise in tesa d-lui D-r Luca.

Aid in tars d-nii D -rT Felix, Scheiber,Sergiti, Kalinderu, Theodori s'au ocupat custudiul acestei boale. Statistica culeasa deD-r Sergiti arata ca la noT in tail, la o po-pulatiune de 5 milioane si jumeate de su-www.dacoromanica.ro

146

flete, a existat aproape 11 mil de pelagrosi,de atuncT insa boala a facut noue progreseast-fel in cat in anul 1897 D-r Felix a con-statat maT mult de 20,000 pelagrosi. Putinimports daca ar fi o mie maT mult sailmaT putin, cad o ast-fel de boala nu sepoate neglija la un popor mic cu aspiratiunlmarl spre progres general $i national. Pe-lagra este boala teranului roman pe care sebaseaza vitalitatea noastra. In toate judetelesunt pelagrosT; maT multi au fost in anultrecut, 28 in judetul Roman, apoi 1100 injudetul Tutova, dupe aceea vine Vaslul cu770, Dorohohl cu 628, Covurlui, Gorj, Te-cuciti cu mai mult de cat 400 pelagrosi etc.

Avend in vedere opiniunile cele mai di-vergente asupra causelor pelagreT, de la sinese impune ca inainte de toate s studiamaid la noT in Para, cu mijloacele de carTdispune institutul de bacteriologic, aceastaboala destul de veche, destul de gravatotu-$T asa de putin studiata. Acceptam bu-curos resultatele sciintifice obfinute de altiautorT, resultate certe si bine stabilite, insade o cam data nici ciupercile gasite pebobul de porumb, nici extractul obtinut dinporumbul stricat, produs in mainile luTLombroso etc. resultate destul de convin-getoare.

gi

si

www.dacoromanica.ro

147

Faptul acesta l'a afirmat din noil si d-ID-r Neagoe care a fost trimis sA studiezein streinAtate causele pelagreT si mesurilecarT luat pentru combaterea acestelboale. Asa dar suntem fortatT sA cautam cutoate puterile si cu toate mijloacele de carTdispunem, sA aflAm noT causa boaleT si spe-rAm ca comisiunea instituitd pentru acestscop va ajunge, gratie mijloacelor noastrede cercetare perfectionate, la resultate maTbune de cat scrutAtoriT francest si italienT.

InsA pans cand aceste cercetarT vor fi in-coronate cu succes, vom fi siliti sA cautama micsora numerul pelagrosilor asa cum s'amicsurat in Mantua in urma mesurilor luate.Vom lupta in contra pelagrel infiintand inlocurile cele maT bantuite instalatii de paineriTsi bucAtAril economice, asa cum le-a con-statat d-I D-r Neagoe in regiunile pelagroasedin Italia, ameliorand tot o data starea mate-rials a teranuluT, si ingrijind in mod rationalpe nenorocitiT earl suferA de pelagrA. Buca-tAria economics nu e alt-ceva de cat o cal -dare care impreunA cu o sobit5 costa vre-o50 let ; in aceastA caldare se ferbe in fie-care gli o cantitate de 100 litrurT de zeamApentru satul intreg. Locuitorii yin la unsemn dat s5 is din aceastA zearnA, compusAdin apA, fasole, orez si slAninA. Un litru a-junge pentru douT oamenT si costa un ban.

s'ad

www.dacoromanica.ro

148

Aceasta minestra e indestulatoare pentruvarlatiunea necesara in nutriment si dacaadAogAm la odaia in care exists brutariaeconomics o alts odae in care se vor hrOnisub control pelagrosii din sat cu aceastAminestra, vom (line chiar resultate devindecare pe langa ca vom preveni boalala ceT-Ialti. MaT putin folositoare ar fi spi-tale speciale pentru pelagrosT, cad afarA decasurile in call' pelagrosil au devenit infirmT,cAutarea in spital nu va avea vre-un succesdurabil, cad bolnavul se va afla bine cattimp va sta in spital avend mancarl bunegi variate, va deveni din nal pelagrosindatO ce se va intoarce acas5, in miseriafisiologica in care traia inainte. $i apot,cu sumele necesare pentru intretinereaunor ast-fel de spitale, s'ar putea combate

preveni boala in Cara intreag5. Am puteaadmite cel mult internarea pelagrosilor pen-tru cate-va luta in timpul unde pelagra sAmanifestA in anume localitati unde sA fiebine hrAnitT eliberandu-se apol in anotimpulin care pelagra nu maT apace.

Infiintarea bucatAriilor pentru prevenireaboatel, de bung seamy insotitA si de altemomente necunoscute, de $i au redus nu-merul pelagrosilor in Italia de la 11% la3%, totu-sT remane ca pe tangs ridicarea

4i

si

www.dacoromanica.ro

148

starer Wanuluf, sa nu uitam lucrul cel marma)" principal: studiul pelagreT la noT in tarn.Deslegarea acesteT cestiunT o v&:1 ca unadin cestiunile cele maT importante ale insti-tutuluT de bacteriologie.

Voiti fi fericit daca prin ciclui acestorstudiurT VOir/ fi ajuns scopul pe care 'Iurmaresc si anume de a at-eta importantainstitutuluT nostru si a resultatelor obtinute,maT cu seamy insa a ye indica inamiculcomun al prosperareT si al sanetatel noastre.Am cautat sa &it cetitorilor cate-va notiunYgenerale utile din punctul de vedere at a-p'erkeT noastre si a copiilor nostri In po-triva atacurilor continue ale bacteriilor casiproduc boalele.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro